Cristina Andrei - Iasul medieval.pdf

8/16/2019 Cristina Andrei - Iasul medieval.pdf

1/6

Iaºul medieval – o lecþie vie de arhitecturã.Reflecþie asupra obiectului protecþiei patrimoniului

Cristina Andrei

Radu Andrei

Privind o hartã a Iaºului, se observã cã trama stradalã medievalã s-a pãs-trat în multe zone ale oraºului. Ea ne apare ca având configuraþia unei reþelereticulate care s-a dezvoltat pe teren într-o aparentã dezordine.

În aceastã structurã aleatorie, construcþiile vechi sunt ºi ele, la o primãvedere, amplasate dupã o aceeaºi aparentã întâmplare, cu excepþia celor cares-au mai pãstrat din vechiul centru medieval ºi care se constituie în fronturicontinui.

Surpriza apare în timpul unei plimbãri în care manifestãm disponibilitateade a recepta cu atenþie suita imaginilor care se deruleazã în faþa ochilor noºtri.În parcurgerea strãzilor importante cât ºi a strãduþelor mai mici, cons-

tatãm cã apare un fapt surprinzãtor, dar evident: perspectivele sunt deschisespre construcþiile unor biserici – edificii importante atât ca realizare arhitec-turalã cât ºi ca funcþionalitate ºi semnificaþie.

Întâmplare? Puþin probabil, având în vedere cã surpriza de început capãtãcaracter de regulã la toate exemplele de acest fel, care abundã în oraºul vechi.

Analizând sistematic pe teren acest fenomen, a rezultat cã perceperea

acestor monumente se face în douã feluri:- perspective liniare, lungi, din axul unor strãzi, pe monumentele situate pe

terasele sau pe dealurile Iaºului (Galata, Cetãþuia, bisericile din centrul istoric);- perspective multiple în parcurs.În prezenta lucrare supunem atenþiei analiza acestor perspective ca

rezultat al modului de organizarea urbanã a oraºului medieval.Oricare din marile monumente bisericeºti sau din bisericile de cartier

este amplasat în centrul unei parcurgeri, care îl expune privitorului din diverse

unghiuri.Volumele, caracterizate prin tectonicã ºi staticã cu aspect solemn saupitoresc, prind viaþã prin dinamica imprimatã de parcursul privitorului. Decele mai multe ori, miºcarea în plan capãtã complexitate prin miºcarea peverticalã în traiectoriile ascendente sau descendente de pe pantele oraºului.Acest aspect este mai puþin evident în cele douã dimensiuni ale planºelor,


2/6

necesitând pentru o percepþie completã cea de-a treia dimensiune, receptatãnumai prin deplasarea efectivã pe traseu.

Din analiza planºelor rezultã un lucru foarte interesant: multe din bise-rici (toate care au rãmas amplasate în trama stradalã veche) au ca acces ostradã al cãrei parcurs descrie o sinuozitate în formã de Z ºi care, pe teren,oferã percepþia monumentului într-o miºcare de rotaþie. Aceasta are ca efectvizualizarea într-un timp scurt ºi deci de mare dinamism a edificiului dindiverse unghiuri. Citãm ca exemple Biserica Albã (perceputã de pe stradaAlbã), biserica Nicoriþã (de pe strãzile Nicoriþã ºi Baº Ceauº), biserica Tãie-rea Capului Sf. Ioan Botezãtorul (de pe accesul din incintã), biserica TreiIerarhi (de pe stradela Trei Ierarhi), Catedrala Mitropolitanã (de pe strãzileSf. Andrei ºi Colonel Langa).

Am putea crede cã acest parcurs sinuos este determinat de amplasareaunora dintre clãdiri pe pantã ºi, în consecinþã, drumul în serpentinã se impuneca necesitate. Dar acest tip de parcurs apare ºi în cazurile în care biserica este

amplasatã pe teren plan (de ex. Barboi, Tãierea Capului Sf. Ioan Botezãtoruletc.), ceea ce conduce la concluzia unei soluþii adoptate din alte considerentedecât cel strict practic.

Calea de acces sinuoasã prelungeºte secvenþa apropierii de clãdire ºi înlesneºte receptarea întregului sãu volum. În fapt, este parcursul clasic deacces la anticul Partenon de pe Acropole. Aceastã formulã urbanisticã sub-tilã a civilizaþiei clasice greceºti se regãseºte cu caracter de regulã în modulde amplasare a bisericilor medievale ieºene.

Aceste monumente sunt percepute în acelaºi timp ºi din perspectivedirecte (cap de perspectivã) de pe strãzile oraºului vechi, unele din zone con-siderabil îndepãrtate. Unul din exemplele edificatoare în acest sens este per-ceperea bisericii mãnãstirii Galata de pe strada N. Bãlcescu, situatã pe dealulCopou, la o depãrtare de circa 5 km de monument.

Iatã cã biserica, centrul spiritual esenþial al comunitãþii orãºeneºti si înacelaºi timp realizare arhitecturalã de valoare, este amplasatã, prin soluþiaurbanisticã adoptatã de înaintaºi, ºi în centrul percepþiei noastre vizuale cotidiene.

Astfel, parcurgerea oraºului vechi se transformã, datoritã modalitãþii

lui de structurare, aparent dezordonatã ºi întâmplãtoare, dar în realitate pro-fund savantã ºi subtilã, într-o trãire cu totul specialã.Oraºul ne vorbeºte fãrã cuvinte, fãrã sunete, în imagini care ne trans-

mit cu claritate mesajul spiritualitãþii sale.Constatând aceste lucruri, care departe de a fi singulare în oraºul vechi,

le descoperim constituite într-o regulã determinatã misterios, ne vin în minte


3/6

cuvintele arhitectului Camillo Sitte: „Nu avem alt mijloc pentru combatereainsidioasei maladii a inflexibilei regularitãþi geometrice decât antidotul uneiteorii raþionale. Aceasta e singura ieºire ce ne rãmâne pentru a recuceri liber-tatea concepþiei vechilor maeºtri ºi a folosi, dar cu deplinã conºtientã, proce-deele dupã care, fãrã a fi conºtienþi de ele, s-au condus creatorii din acele vre-muri în care practica artisticã era o tradiþie.

Cum ar putea spera permanenta conºtiinþã de sine, inerentã epocii ºicivilizaþiei noastre, sã înlocuiascã inocenþa artisticã pierdutã de aceasta?”

Din nefericire, ceea ce se întâmplã astãzi în procesul „urbanizãrii”moderne demonstreazã cã suntem departe de a fi în postura de învãþãcei ailecþiei de arhitecturã veche a Iaºului ce se impune a fi protejatã. Este necesarun control permanent a intervenþiilor în zonele vechi, în scopul protejãrii nunumai a monumentelor în sine, dar ºi a valorilor urbanistice asupra cãrora amvrut sã atragem atenþia în aceastã lucrare ºi care sunt supuse unei agresiunipermanente prin unele din lucrãrile executate în ultima perioadã.

Readucem în final un vechi îndemn al unui mare suflet ºi mare om deculturã român – arhitectul G. M. Cantacuzino:„A venit acum momentul sã analizãm ce învãþãturã se poate trage din

acest oraº, ce taine ne va mãrturisi acest document nepreþuit care este Iaºul”.


4/6


5/6


6/6

Documents

Cristina Andrei - Iasul medieval.pdf