Creationismul Dumitru Popescu

Embed Size (px)

DESCRIPTION

dumitru popescu

Citation preview

  • Dumitru Popescu

    Creationismul si evolutionismul din punctde vedere teologic

    AbstractThe study presents the Creationism and the Evolutionism, two theories whichpretend to be an alternative to the biblical text concerning the creation of theworld, identifying the weak points of each of them. The two theories, althoughvery different, Creationism considering the world as Gods creation and Evolu-tionism seeing the world as result of its natural evolution, have something incommon, namely, the autonomy of the natural world. Their strong opposition isseen even in the way they look at the destiny of the world and of man, for theCreationists having a regressive character with its peak in the final catastrophe,while for the Evolutionists the destiny ascends in future.

    Keywords:Dogmatic Teology, Creation, Creationism, Evolutionism, uncreated divine ener-gies.

    Creationismul si evolutionismul sunt dou teorii care vor s constituie o replicla referatul biblic despre crearea lumii. S le examinm pe rnd. Creationismulcrede c lumea are un nceput, fiindc a fost creat de Dumnezeu n mod perfect.Cu toate acestea, urmrile pcatului omenesc au fost att de grave, nct creatiavzut a fost precipitat pe panta unei degradrii progresive, care culmineaz cucatastrofa final a distrugerii ei integrale. La polul opus, evolutionismul pornestede la premisa unei lumi existente prin ea nssi, din eternitate, care a evoluat si s-a dezvoltat pe paliere mereu superioare, culminnd cu aparitia omului. Dupcum este cunoscut, Theilhard de Chardin a cutat s integreze evolutionismul nteologia crestin, dar strdaniile lui n-au gsit ecoul cuvenit n rndul superiorilorsi.

    SSSSSTUDII SI ARTUDII SI ARTUDII SI ARTUDII SI ARTUDII SI ARTICTICTICTICTICOLEOLEOLEOLEOLE

    9

  • putin, si din crtile de slujb ale Bisericii. n felul acesta, s-a nscut culturacrestin, care a adus si un spor de civilizatie, de umanism, de buntate sigenerozitate n viata popoarelor.

    n ultimele decenii, formele de manifestare ale culturii europene, sendeprteaz tot mai mult de rdcinile crestine ale culturii de pe btrnulcontinent. Valul secularizrii este tot mai prezent n spatiul european,smulgnd din adnc, rdcinile crestine ale culturii europene. Aceastcultur secularizat goleste de sens, de continut si de valoare autenticvietile oamenilor, dar, totodat, si creatiile lor culturale. Avem din ce nce mai mult o cultur centrat exclusiv spre omul egoist, autosuficient sicare se misc doar n orizontul valorilor materiale si al plcerilor imediate.Fenomenul acesta acaparator aduce o sfsiere n profunzimile existentialeale omului de astzi, provocndu-i traume si angoase de tot felul,dezorientare si violent. naintarea pe acest drum este pguboas, nfinal, pentru om si pentru Europa n ansamblul ei.

    De aceea, se impune o cutare atent si o valorificare permanent ardcinilor crestine din Europa, ncercnd s le pun n valoare n modcritic si creativ, pentru nevoile reale si multiple ale omului contemporan.

    Bisericile Europei si asezmintele ei teologice, misionare si culturaleau un rol important n intrarea ntr-un dialog viu cu produsele culturiisecularizate de astzi.

    Vom avea, oare, curajul, inteligenta si ntelepciunea de a depsi culturasecularizat de astzi, altoind-o pe butucul culturii crestine? Deceniileurmtoare ne vor da mrturie n acest sens.

    Pr. Prof. Dr. Ioan Tulcan

    Nevoia unei culturi crestine

    EDITORIAL8

    TEOLOGIA1-2009

  • Respectm punctul de vedere evolutionist, dar acesta rmne rezultatul uneiconceptii biologice orizontale specific lumii naturale, care face abstractie dechipul lui Dumnezeu din fiinta omului si de la ordinea cosmic care l ncnta pefilozoful Kant.

    Nu este nici o ndoial c att creationsimul ct si evolutionismul sunt teoriicare pstreaz n cuprinsul lor ecouri ndeprtate ale referatului biblic asupracreatiei. Dar ambele teorii rmn tributare conceptului de autonomie pus pe seamalumii naturale de unul dintre mari teologi si printii apuseni, Fericitul Augustin.Trecnd cu vederea peste prezenta si lucrarea lui Dumnezeu n creatie, mareleAugustin s-a distantat de dasclul su Ambrozie, arhiepiscop de Milan, fcndapel la asa-zisele ratiuni seminale, care provin de la Dumnezeu, dar carefunctioneaz independent de Creatorul lor. Un ilustru teolog catolic, Yves Congar,a dat publicittii o lucrare voluminoas si documentat, intitulat: Lglise desaint Augustin a lpoque modrne (ditions du Cerf, Paris, 1978), care scoaten evident c istoria crestinismului apusean rmne profund marcat, n primulmileniu, de gndirea augustinian, care a izolat pe Dumnezeu n transcendent, si ainterpretat lumea natural ca pe o realitate autonom, care functioneaz prin eanssi. Exist teologi catolici care vd n Augustin un adevrat precursor avant lalttre al evolutionismului.

    Conceptul de autonomie al lumii naturale a avut consecinte importante ncmpul gndirii crestine. Datorit acestui fapt, Dumnezeu nu mai este nteles caPersoan vie si dinamic, care coboar la om plin de iubire, ca s-l ridice laasemnare cu Ziditorul lui, ci rmne Fiint nemiscat, care priveste ctre omdin nltimea transcendentei divine, asteptndu-l s se ridice ctre El. Acest modde gndire, care porneste antropocentrist, de jos n sus, n sensul filozofiei antice,de la om la Dumnezeu, a devenit dominant n teologia si filozofia crestincontemporan. Lucrrile stiintifice ale lui Darwin fac abstractie de Dumnezeu, nspiritul evolutionist al vremii, si numai spre sfrsitul vietii sale s-ar fi mpcat subiectivcu Dumnezeu. El a surprins doar lupta fiintelor pentru supravietuire, dar a trecutcu vederea peste frumusetea si armonia cosmic a naturii si universului. Or, evolutiauniversului nu poate crea ordinea cosmic prin ea nssi, dup cum istoria uneitri nu poate crea tara ca atare. A trebuit s existe mai nti ordinea din univers,pentru ca apoi s existe si istoria modului n care s-a desfsurat crearea lumii.

    Cu toat importanta pe care au dobndit-o n decursul vremii, creationismulsi evolutionismul rmn teorii care nu pot explica cteva lucruri importante.Creationismul, spre exemplu, nu poate explica modul n care lumea zidit deDumnezeu, n mod perfect, a deczut din starea ei original, atunci cnd existenta

    STUDII SI ARTICOLE

    Creationismul si evolutionismul...

    11

    TEOLOGIA1-2009