Corneliu IAȚUDean of the Faculty of Geography and Geology

University Alexandru Ioan Cuza of Iași

Mihail EVAPhD Student

Faculty of Geography and GeologyUniversity Alexandru Ioan Cuza of Iași

Contribuția ESPON la înțelegerea formelor de cooperare teritorială. Studiu de caz

asupra macroregiunii carpatice

Programul ESPON

Mission (according to ESPON 2013 Programme):• Support policy development in relation to territorial cohesion and a

harmonious territorial development• Provide comparable information, evidence, analyses and scenarios

on territorial structures and dynamics • Reveal territorial capital and potentials in support of the

competitiveness of regions and larger territories

ESPON = Reţeaua europeană de observare a dezvoltării şi coeziunii teritoriale

Ce a finanţat ESPON 2013 ? Prioritatea 1 - cercetări aplicate în domeniul dezvoltării teritoriale,

competitivităţii şi coeziunii teritoriale:Prioritatea 2 – analize focalizate spaţial, realizate la cererea utilizatorilor Prioritatea 3 – elaborarea de instrumente ştiinţificePrioritatea 4 – valorificarea rezultatelor cercetărilor, consolidarea spiritului de

proprietate asupra rezultatelor, creşterea participării la procesul de luare a deciziei

Prioritatea 5 – suport tehnic pentru implementarea Programului ESPON 2013

Proiecte ESPON relevante pentru tema cooperării teritoriale

DENUMIRE PROIECT TEME ABORDATE

TERCO - European Territorial Cooperation as a Factor of Growth, Jobs and Quality of Life

Impactul cooperării teritoriale asupra dezvoltării; Cooperarea teritorială ca mijloc al integrării teritoriale; Gradul de adecvare a ariilor geografice și a domeniilor tematice de intervenție

TERREVI - Territorial Evidence Packs for Structural Funds Programmes

Programele de cooperare transnațională;Programele de cooperare transfrontalieră;

ITAN - Integrated Territorial Analysis of the Neighbourhood

Amenințările cu care se confruntă regiunile vecine Uniunii Europene;

Oportunitățile cooperării cu acestea;ULYSSES - Using applied research results from ESPON as a yardstick for cross-border spatial development planning

Analiza teritorială multi-tematică a 6 euroregiuni sau zone de cooperare trans-frontalieră;

„data fact sheets” pentru alte 7 euroregiuni sau zone de cooperare transfrontalieră;

TranSMEC - Transnational Support Method for European Cooperation

Metode generale de valorificare a datelor ESPON in folosul susținerii strategiile și programele de cooperare teritorială;

Studiu de caz pe Northwest-Europe

GEOSPECS - Geographic Specificities and Development Potentials in Europe

Nu abordează formele de cooperare teritorială, dar tratează problema zonelor frontaliere și montane;

Theoretical vs. empirical model of successful co-operation (ESPON TERCO)

Opinions on driving forces and obstacles of Territorial Cooperation (ESPON TERCO)

Formele cooperării teritoriale în Uniunea Europeană.Ce rol pentru strategiile macroregionale?

Cinci tipuri de cooperare teritorială (cf. ESPON TERCO Scientific Report)

Tipologia regiunilor NUTS2 in funcție de formele de cooperare teritorială dominante (cf. ESPON TERCO)

Strategiile macroregionale – situația actuală a definirii și aprobării acestora

Strategie UE Statut actual

• Strategia Europeană pentru Regiunea Mării Baltice

Elaborată și adoptată în 2009

• Strategia Europeană a Dunării Elaborată și adoptată în 2010

• Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR)

Elaborată și adoptată în 2014

• Strategia UE pentru zona alpinaÎn curs de elaborare; prevăzută spre adoptare în 2015

• Strategia UE a Mării Nordului Propusă pentru discuții

• Strategia UE pentru zona Atlanticului Propusă pentru discuții

• Strategia UE pentru Marea Neagră Propusă pentru discuții

• Strategia UE pentru zona carpatică Propusă pentru discuții

Spațiul carpatic – trăsături generale

• 7 state (8 cu Austria) • 447.000 kmp • 54 mil. locuitori

Inițiative anterioare de cooperare

Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediuParticularități demografice

- Populație totală în scădere (-0,5 mil. loc. între 2011 și 2001);

- Spațiul montan suferă mai puțin de pe urma pierderii de populație comparativ cu zonele joase vecine;

- Dinamism demografic superior în zonele periurbane ale marilor centre urbane;

- Se păstrează ponderi importante de populație tânără, însă indicatorii de fertilitate sunt scăzuți;

- Proces de îmbătrânire demografică favorizat și de:1. emigrația selectivă din spațiile repulsive economic (e.g. regiuni din

Serbia sau România)2. stabilirea persoanelor vârstnice după ieșirea la pensie în zonele

atractive din punctul de vedre al calității vieții (e.g. Burgenland si Waldviertel in Austria)

Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediuParticularități demografice

Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediuParticularități demografice

Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediuParticularități demografice

Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediuStructura ocupationala a populatiei

Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediuImportanța sectorului turistic

- Poate juca rolul unui agent economic important în zonele rurale

- În mediul rural carpatic, generează un venit suplimentar celui obținut din agricultură sau activități meșteșugărești;

- Dezvoltare stânjenită de:- facilități inferioare comparativ cu alte arii montane europene- know-how turistic scăzut- infrastructura săracă- accesibilitatea scăzută

- Conform potențialului, principalele tipuri de turism valorificabil sunt (Ptacek et al. 2009):

- environmental tourism- health and wellness- agrotourism- cultural and congressional - business tourism

Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediuCapacitatea de primire turistică

Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediuTraficul înregistrat pe drumurile europene

Macroregiunea carpatică - profil socioeconomic și de mediuGradul de biodiversitate și suprafețele protejate

Problemele macroregiunii

• accesibilitate intra și interregională încă dificilă, determinată atât de calitatea căilor de comunicație cât și de lipsa, deocamdată, a unui program coerent de interconexiune;

• economie diversă și cu niveluri diferite de dezvoltare, disparitățile intra-regionale și interregionale fiind destul de marcante;

• demografie în pierdere puternică de viteză și ralierea la un comportament denatalist, cumulat cu o emigrație importantă;

• riscul unor conflicte armate (cazul Ucrainei);• instabilitatea politică pe fondul căutărilor societăților

postcomuniste de a găsi formula politică ideală;• investiții străine inconsistente și cele naționale anemice fără a

rezolva principalele infrastructuri sensibile (România, Ucraina, Bulgaria etc.);

• valorificarea slabă a potențialului turistic;• exportul consistent de inteligență.

Punctele forte

• existența unei suprafețe mari ocupată de păduri;

• biodiversitatea mare;

• resursele umane de calitate;

• potențialul turistic valoros.

Orientări strategice și obiective potențiale pentru macroregiunea carpatică

• o cooperare intra-regională și interregională mai bună, pentru a potența valențele macroregiunii;

• îmbunătățirea coordonării și crearea de sinergii între acțiunile, resursele și programele existente dar și cele viitoare;

• îmbunătățirea exploatării durabile a resurselor (naturale și umane) și valorificarea integrată a potențialului de care dispune macroregiunea;

• dezvoltarea unor relații printr-o nouă fundamentare la nivel teritorial cu o filozofie în care cooperarea să fie pilonul principal de acțiune;

• crearea de rețele și realizarea de cooperări pe multiple planuri cu debușarea spre o dezvoltare durabilă pe termen lung prin intermediul valorificării abilităților economice și inovatoare ale macroregiunii;

• creșterea accesibilității prin dezvoltarea infrastructurii.

• macroregiunea carpatică trebuie să se conecteze la alte macroregiuni europene, să beneficieze de experiențele pozitive ale acestora și să colaboreze pe sectoare complementare dar și pe sectoare concurențiale

• Identificarea unor specificități care să asigure mărci regionale sau macro-regionale ar constitui o axă în jurul căreia se pot construi alte conexiuni

• Viziunile sectoriale sunt benefice dar ele trebuie integrate într-un tot pentru a putea asigura coerența de ansamblu a unei regiuni destul de eterogene din punct de vedere economic, administrativ și politic

Orientări strategice și obiective potențiale pentru macroregiunea carpatică

Thank you for your attention!

University "Alexandru Ioan Cuza" of Iaşi Faculty of Geography and Geology Departament of Geography ROMÂNIA, 700505 - RO,Iaşi, Bulevardul Carol I nr. 20 A T: +40 0232 201 487