87
CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ(CPE) ÎN CLĂDIRILE PUBLICE Manualul seminarului de o zi pentru pregătirea practicanților și a celor responsabili de luarea deciziilor Perioadă inițială de pregătire 2016/17 Denumirea proiectului: EnPC-INTRANS Consolidarea Capacităților de Contractare pentru Performanță Energetică pe Piețele Europene în Tranziție (GA N°649639) ProdusulN° 4.4 29 februarie 2016

CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

  • Upload
    others

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ(CPE)ÎN CLĂDIRILE PUBLICE

Manualul seminarului de o zi pentru pregătirea practicanților și a celor responsabili de luarea

deciziilor

Perioadă inițială de pregătire 2016/17

Denumirea proiectului:EnPC-INTRANS Consolidarea Capacităților de Contractare pentru Performanță Energetică pe PiețeleEuropene în Tranziție (GA N°649639)

ProdusulN° 4.4

29 februarie 2016

Page 2: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

II

Tipărire

Acest document este eliberat de un consorțiu format pentru implementarea proiectului EnPC-INTRANS sub Acordul N° 649639 decătre următorii parteneri:

AE3R –Agenția pentru Eficiența Energetică și Energii Regenerabile Ploieș ti-Prahova (România)e-code (Slovacia)EIHP – Institutul Energetic Hrvoje Požar (Croația)FIATU – Finanțe & Tehnologie Ucraina(Ucraina )GIZ - Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (Partener Lider; Germania)KEA - Klimaschutz- und Energieagentur Baden-Württemberg (Germania)CRES –Centrul pentru Surse de Energie Regenerabilă și Economisire (Grecia)KSSENA – Agenția Energetică a Regiunilor Savinjska, Šaleška și Koroška (Slovenia)SCTM - Standing Conference of Towns and Municipalities (Serbia)ZREA – Agenția Energetică Regională Zemgale (Letonia)

Partenerul Lider pentru compilarea acestui document

Contacte-codeRadoslav VicianSlnečná 1164963 01 Krupina / [email protected]

Autorii acestui documentCatalin Csaszar (AE3R), Eva-Maria Geiger (GIZ), Miodrag Gluscevic (SCTM), Fotini Karamani (CRES), Olena Kotlyarska (FIATU), SigneMartinkrista (ZREA), Niko Natek (KSSENA), Konstanze Stein (KEA), Mateija Vajdic (EIHP), Radoslav Vician (e-code), Bruno Wilhelm(GIZ)

Declinare a responsabilitățiiNici GIZ, nici oricare alt membru al consorțiului, nici autorii nu pot fi învinuiți în niciun moment pentru niciun fel de prejudiciu saupierdere care poate să rezulte din referirea la acest document. Mai mult decât atât, nici Comisia Europeană, nici Agențiile (sauoricare reprezentant al acestora) nu pot fi facuti responsabili pentru utilizarea informației oferite în acest document.

29februarie 2016

Acest proiect este finanțat de

Ministerul Federal German pentru CooperareEconomică și Dezvoltare

Acest proiect este finanțat deHorizon 2020

Programul Uniunii Europene pentru Cercetare și InovaresubAcordul No 649639

II

Tipărire

Acest document este eliberat de un consorțiu format pentru implementarea proiectului EnPC-INTRANS sub Acordul N° 649639 decătre următorii parteneri:

AE3R –Agenția pentru Eficiența Energetică și Energii Regenerabile Ploieș ti-Prahova (România)e-code (Slovacia)EIHP – Institutul Energetic Hrvoje Požar (Croația)FIATU – Finanțe & Tehnologie Ucraina(Ucraina)GIZ - Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (Partener Lider; Germania)KEA - Klimaschutz- und Energieagentur Baden-Württemberg (Germania)CRES –Centrul pentru Surse de Energie Regenerabilă și Economisire (Grecia)KSSENA – Agenția Energetică a Regiunilor Savinjska, Šaleška și Koroška (Slovenia)SCTM - Standing Conference of Towns and Municipalities (Serbia)ZREA – Agenția Energetică Regională Zemgale (Letonia)

Partenerul Lider pentru compilarea acestui document

Contacte-codeRadoslav VicianSlnečná 1164963 01 Krupina / [email protected]

Autorii acestui documentCatalin Csaszar (AE3R), Eva-Maria Geiger (GIZ), Miodrag Gluscevic (SCTM), Fotini Karamani (CRES), Olena Kotlyarska (FIATU), SigneMartinkrista (ZREA), Niko Natek (KSSENA), Konstanze Stein (KEA), Mateija Vajdic (EIHP), Radoslav Vician (e-code), Bruno Wilhelm(GIZ)

Declinare a responsabilitățiiNici GIZ, nici oricare alt membru al consorțiului, nici autorii nu pot fi învinuiți în niciun moment pentru niciun fel de prejudiciu saupierdere care poate să rezulte din referirea la acest document. Mai mult decât atât, nici Comisia Europeană, nici Agențiile (sauoricare reprezentant al acestora) nu pot fi facuti responsabili pentru utilizarea informației oferite în acest document.

29februarie 2016

Acest proiect este finanțat de

Ministerul Federal German pentru CooperareEconomică și Dezvoltare

Acest proiect este finanțat deHorizon 2020

Programul Uniunii Europene pentru Cercetareși InovaresubAcordul No 649639

II

Tipărire

Acest document este eliberat de un consorțiu format pentru implementarea proiectului EnPC-INTRANS sub Acordul N° 649639 decătre următorii parteneri:

AE3R –Agenția pentru Eficiența Energetică și Energii Regenerabile Ploieș ti-Prahova (România)e-code (Slovacia)EIHP – Institutul Energetic Hrvoje Požar (Croația)FIATU – Finanțe & Tehnologie Ucraina(Ucraina )GIZ - Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (Partener Lider; Germania)KEA - Klimaschutz- und Energieagentur Baden-Württemberg (Germania)CRES –Centrul pentru Surse de Energie Regenerabilă și Economisire (Grecia)KSSENA – Agenția Energetică a Regiunilor Savinjska, Šaleška și Koroška (Slovenia)SCTM - Standing Conference of Towns and Municipalities (Serbia)ZREA – Agenția Energetică Regională Zemgale (Letonia)

Partenerul Lider pentru compilarea acestui document

Contacte-codeRadoslav VicianSlnečná 1164963 01 Krupina / [email protected]

Autorii acestui documentCatalin Csaszar (AE3R), Eva-Maria Geiger (GIZ), Miodrag Gluscevic (SCTM), Fotini Karamani (CRES), Olena Kotlyarska (FIATU), SigneMartinkrista (ZREA), Niko Natek (KSSENA), Konstanze Stein (KEA), Mateija Vajdic (EIHP), Radoslav Vician (e-code), Bruno Wilhelm(GIZ)

Declinare a responsabilitățiiNici GIZ, nici oricare alt membru al consorțiului, nici autorii nu pot fi învinuiți în niciun moment pentru niciun fel de prejudiciu saupierdere care poate să rezulte din referirea la acest document. Mai mult decât atât, nici Comisia Europeană, nici Agențiile (sauoricare reprezentant al acestora) nu pot fi facuti responsabili pentru utilizarea informației oferite în acest document.

29februarie 2016

Acest proiect este finanțat de

Ministerul Federal German pentru CooperareEconomică și Dezvoltare

Acest proiect este finanțat deHorizon 2020

Programul Uniunii Europene pentru Cercetare și InovaresubAcordul No 649639

Page 3: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

III

CUPRINS

ABREVIERI ȘI ACRONIME.....................................................................................................................................VCONTEXT ȘI INTRODUCERE............................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

1. Proiectul EnPC-INTRANS ................................................................................................. 22. Scopul seminarului ............................................................. Error! Bookmark not defined.

MODULUL I: CONCEPTELE CPE ȘI MODELE DE AFACERI ................................................................................ 5

I.1 Concepte de bază ale CPE pentru clădiri publice................Error! Bookmark not defined.

I.1.1 Definiția CPE pentru clădiri publice .........................................Error! Bookmark not defined.

I.2 Concepte ale CPE................................................................ Error! Bookmark not defined.I.3 Modele de afaceri CPE........................................................Error! Bookmark not defined.

I.3.1 Prezentarea modelelor majore de afaceri ..............................Error! Bookmark not defined.I.3.2 Diferențele de bază dintre modelele de afaceri CPE..............Error! Bookmark not defined.I.3.3 Selectarea proiectelor CPE și modelelor de afaceri corespunzătoareError! Bookmark not defined.

I.4 Baze economice............................................................................................................ 12

I.4.1 Avantajele majore ale modelelor de afaceri CPE comparativ cu modalitățiletradiționale de implementare a investițiilor în clădiri publice ...........................................12

I.4.2 Întrebări comune despre avantajele CPE-ului pentru deținătorii clădirilor publice .........13I.4.3 Economia poriectelor CPE....................................................................................................15I.4.4 Unealta enPC-INTRANS pentru evaluarea prefezabilității economice a proiectelor

CPE.........................................................................................................................................17a) Scopul uneltei și presupunerile aflate la bază...................Error! Bookmark not defined.b) Parametrii de intrare ..........................................................Error! Bookmark not defined.a) Interpretarea rezultatelor ..................................................Error! Bookmark not defined.b) Studiu de caz în vederea pregătirii (exemplu) ..................Error! Bookmark not defined.

I.5 Exemplu practic de CPE în clădiri publice ...........................Error! Bookmark not defined.

I.5.1 ÎmbunătățiriEE în șapte clădiri municipale din Oberndorf .....Error! Bookmark not defined.I.5.2 Modernizareaalimentării cu energie la universitatea din Hohenheim..............................23I.5.3 Hanzehal Zutphen.................................................................................................................23

MODULUL II: DEZVOLTAREA CAZURILOR DE AFACERI CPE........................................................................... 27

II.1 Identificarea proiectelor .....................................................Error! Bookmark not defined.

II.1.1 Evaluarea cerințelor de bază....................................................Error! Bookmark not defined.II.1.2 Analiza situației curente .......................................................................................................29

a) Colectarea și evaluarea datelor / inspecția la fața locului............................................30b) Referințe și indicatori .........................................................Error! Bookmark not defined.c) Evaluarea preliminară a fezabilității economice și tehniceError! Bookmark not defined.

II.1.3 Dezvoltarea strategiei ..............................................................Error! Bookmark not defined.

II.2 Finanțarea proiectelor CPE ........................................................................................... 34II.3 Riscuri potențiale și strategii de atenuare a riscurilor .................................................. 37II.4 Reflecții ......................................................................................................................... 39

MODULUL III: LICITAȚIA ȘI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE.................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

III.1 Contextul legal ....................................................................Error! Bookmark not defined.

III.1.1 Contextul legal al CPE la nivelul UE .........................................Error! Bookmark not defined.a) Directive UE pentru promovarea CPE ...........................................................................42b) Directive UE pentru achiziții publice..............................................................................43

III.1.2 Codul de conduită european CPE ........................................................................................44III.1.3 Contextul legal al CPE la nivel național ....................................Error! Bookmark not defined.

III.2 Proceduri de licitație...........................................................Error! Bookmark not defined.III.3 Modele de contracte ..........................................................Error! Bookmark not defined.

Page 4: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

IV

MODULUL IV: MĂSURAREA ȘI VERIFICAREA ECONOMIILOR ÎNPROIECTELE CPE .......................................... 53

IV.1 Calcularea liniilor de bază............................................................................................. 54IV.2 Măsurarea și verificarea economiilor ........................................................................... 57IV.3 Formule pentru calculele de ajustare ................................ Error! Bookmark not defined.

EVALUARE ........................................................................................................................................................ 601. Chestionar de monitorizare (A) .................................................................................... 602. Chestionar anonim de evaluare (B) .............................................................................. 62

REFERINȚE ........................................................................................................................................................ 65ANEXA 1: DOCUMENT DE MODEL – INVITAȚIE LA LICITAȚIE (ITT).................................................................... 67

1. Introducere ........................................................................ Error! Bookmark not defined.2. Proces de licitație ......................................................................................................... 673. Informații suplimentare ..................................................... Error! Bookmark not defined.4. Sondare ........................................................................................................................ 705. Limbaj........................................................................................................................... 706. Lege.............................................................................................................................. 707. Non-complotare........................................................................................................... 70

ANEXA 2: CONTRACT DE MODEL (SURSA: KEA)................................................................................................ 711. Präambel und Vertragsstruktur.......................................... Error! Bookmark not defined.2. Vertragsobjekt und Vertragsgegenstand ........................... Error! Bookmark not defined.3. Projektverantwortliche und Zustellungen.......................... Error! Bookmark not defined.4. Nachunternehmer.............................................................. Error! Bookmark not defined.5. Feinanalyse ........................................................................ Error! Bookmark not defined.6. Leistungen und Erfolgsgarantie – Leistungsphase ............. Error! Bookmark not defined.7. Hauptleistung des AN (Einspargarantie) ............................ Error! Bookmark not defined.8. Vergütung des AN .............................................................. Error! Bookmark not defined.9. Veräußerung der Gebäude, Rechtsnachfolge .................... Error! Bookmark not defined.10. Haftungsfragen .................................................................. Error! Bookmark not defined.11. Abnahme, Gefahr- und Eigentumsübergang...................... Error! Bookmark not defined.12. Vertragsbeginn, Beginn der Garantiephase, Vertragsende Error! Bookmark not defined.13. Vertragsende...................................................................... Error! Bookmark not defined.14. Schadensersatz .................................................................. Error! Bookmark not defined.15. Sicherheitsleistungen ......................................................... Error! Bookmark not defined.16. Geheimhaltung................................................................... Error! Bookmark not defined.17. Mediation, Gerichtsstand, Rechtsstatut............................. Error! Bookmark not defined.18. Schlussbestimmungen ....................................................... Error! Bookmark not defined.19. Salvatorische Klausel .......................................................... Error! Bookmark not defined.20. Nebenabreden ................................................................... Error! Bookmark not defined.21. Schriftform ......................................................................... Error! Bookmark not defined.22. Anlagen zum Vertrag.......................................................... Error! Bookmark not defined.

ANEXA 3: LISTĂ DE OBIECTIVE DE VERIFICARE PENTRU INSPECTAREA LA FAȚA LOCULUI ACLĂDIRILOR ...................................................................................................................................................... 74

1. Inspectare interioară.................................................................................................... 752. Inspectare exterioară ................................................................................................... 78

ANEXA 4: LISTĂ DE OBIECTIVE M&V ȘI FORMULE............................................................................................ 79

Page 5: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

V

ABREVIERI ȘI ACRONIME

EBRD Banca Europeană pentru Reconstruire și DezvoltareECM Măsuri de Conservare a EnergieiEE Eficiența EnergeticăEESI Inițiativa Europeană de Servicii EnergeticeEIB Banca Europeană de InvestițiiEN Normă EuropeanăEPA Agenția pentru Protecția Mediului S.U.A.CPE Contract de Performanță EnergeticăESC Contractarea Alimentării EnergeticeESD Directiva Europeană pentru Eficiență Energetică la Utilizator și Servicii Energetice (Directiva

de Servicii Energetice)ESCO Compania de Servicii EnergeticeEU Uniunea EuropeanăGWh Gigawatt oră (1 GWh = 1,000 MWh)HVAC Încălzire / Ventilare / Aer CondiționatISO Organizația Internațională pentru StandardizareITT Invitație la LicitațieJ Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh)JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și TransportkWh Kilowatt orăm² metru pătratMWh Megawatt oră (1 MWh = 1,000 kWh)NERM Măsurători care nu sunt legate de energiePJ Petajoule (1 Petajoule = 1015 J = 278 GWh)PPP Parteneriat public-privatSME Firme mici și mijlociiTWh Terawatt oră (1 TWh = 1,000 GWh)WB Banca MondialăUNDP Programul pentru Dezvoltare al Organizației Națiunilor Unitey an

Page 6: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport
Page 7: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

1

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

Structura și conținutul acestui manual de pregătire este bazat pe rezulatele evaluării necesităților depregătire realizată în 2015 de partenerii proiectului EnPC-INTRANS, implicând 408 reprezentanți din 9 țăripartenere.1Materialele de pregătire includ:

O prezentare PowerPoint standard ce conține 90 de diapozitive care ilustrează conținutul principalde pregătire.

Acest manual de pregătire include copiile celor 90 de diapozitive și informații adiționale, cum ar fiinformație de context adițională , documente tipizate, foi de lucru și liste de obiective, referințepentru cercetare și informare ulterioară .

O unealtă Excel pentru demonstrarea evaluării prefezabilității economice a potențialelorproiecteCPE (având la bază analiza grosieră a clădirilor aflate în stadiul prelicitație)

Toate materialele de pregătire sunt disponibile online la www.enpc-intrans.eu pentru descărcare gratuită,precum și versiunea electronica a acestui manual, în format .pdf, din motive de diseminare.Metodele depregătire include prezentări, discuții la masa rotundă și munca în echipă. Antrenorii pentru demonstareaacestui seminar în contextual proiectului EnPC-INTRANS ar trebui să fi participat în programul depregătireEnPC-INTRANS a antrenorilor, în februarie 2016, în Bratislava.

Acest seminar face referire la și continuă rezultatele activitățiilor realizate de partenerii proiectului EnPC-INTRANS,precum și rezultatele programelor și inițiativelor europene anterioare sau în curs de derulare.Acestea include în particular sursele listate sub“Refer” la pagina65 din acest manual. În text și în diapozitivese face referire la date luate direct din aceste surse. Aceleași surse de informare sunt recomandate spre a fifolosite pe parcursul cercetărilor îndetaliate și studiilor personale efectuate de participanți după seminar și înparticular în timpul aplicării practice a lecțiilor învățate.

1 EnPC-INTRANS: Training needs assessment. Deliverable 4.1 published on 30th November 2015.

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

1

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

Structura și conținutul acestui manual de pregătire este bazat pe rezulatele evaluării necesităților depregătire realizată în 2015 de partenerii proiectului EnPC-INTRANS, implicând 408 reprezentanți din 9 țăripartenere.1Materialele de pregătire includ:

O prezentare PowerPoint standard ce conține 90 de diapozitive care ilustrează conținutul principalde pregătire.

Acest manual de pregătire include copiile celor 90 de diapozitive și informații adiționale, cum ar fiinformație de context adițională , documente tipizate, foi de lucru și liste de obiective, referințepentru cercetare și informare ulterioară .

O unealtă Excel pentru demonstrarea evaluării prefezabilității economice a potențialelorproiecteCPE (având la bază analiza grosieră a clădirilor aflate în stadiul prelicitație)

Toate materialele de pregătire sunt disponibile online la www.enpc-intrans.eu pentru descărcare gratuită,precum și versiunea electronica a acestui manual, în format .pdf, din motive de diseminare.Metodele depregătire include prezentări, discuții la masa rotundă și munca în echipă. Antrenorii pentru demonstareaacestui seminar în contextual proiectului EnPC-INTRANS ar trebui să fi participat în programul depregătireEnPC-INTRANS a antrenorilor, în februarie 2016, în Bratislava.

Acest seminar face referire la și continuă rezultatele activitățiilor realizate de partenerii proiectului EnPC-INTRANS,precum și rezultatele programelor și inițiativelor europene anterioare sau în curs de derulare.Acestea include în particular sursele listate sub“Refer” la pagina65 din acest manual. În text și în diapozitivese face referire la date luate direct din aceste surse. Aceleași surse de informare sunt recomandate spre a fifolosite pe parcursul cercetărilor îndetaliate și studiilor personale efectuate de participanți după seminar și înparticular în timpul aplicării practice a lecțiilor învățate.

1 EnPC-INTRANS: Training needs assessment. Deliverable 4.1 published on 30th November 2015.

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

1

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

Structura și conținutul acestui manual de pregătire este bazat pe rezulatele evaluării necesităților depregătire realizată în 2015 de partenerii proiectului EnPC-INTRANS, implicând 408 reprezentanți din 9 țăripartenere.1Materialele de pregătire includ:

O prezentare PowerPoint standard ce conține 90 de diapozitive care ilustrează conținutul principalde pregătire.

Acest manual de pregătire include copiile celor 90 de diapozitive și informații adiționale, cum ar fiinformație de context adițională , documente tipizate, foi de lucru și liste de obiective, referințepentru cercetare și informare ulterioară .

O unealtă Excel pentru demonstrarea evaluării prefezabilității economice a potențialelorproiecteCPE (având la bază analiza grosieră a clădirilor aflate în stadiul prelicitație)

Toate materialele de pregătire sunt disponibile online la www.enpc-intrans.eu pentru descărcare gratuită,precum și versiunea electronica a acestui manual, în format .pdf, din motive de diseminare.Metodele depregătire include prezentări, discuții la masa rotundă și munca în echipă. Antrenorii pentru demonstareaacestui seminar în contextual proiectului EnPC-INTRANS ar trebui să fi participat în programul depregătireEnPC-INTRANS a antrenorilor, în februarie 2016, în Bratislava.

Acest seminar face referire la și continuă rezultatele activitățiilor realizate de partenerii proiectului EnPC-INTRANS,precum și rezultatele programelor și inițiativelor europene anterioare sau în curs de derulare.Acestea include în particular sursele listate sub“Refer” la pagina65 din acest manual. În text și în diapozitivese face referire la date luate direct din aceste surse. Aceleași surse de informare sunt recomandate spre a fifolosite pe parcursul cercetărilor îndetaliate și studiilor personale efectuate de participanți după seminar și înparticular în timpul aplicării practice a lecțiilor învățate.

1 EnPC-INTRANS: Training needs assessment. Deliverable 4.1 published on 30th November 2015.

Page 8: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

2

1. Proiectul EnPC-INTRANS

EnPC-INTRANS este un proiect implementat de Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit(GIZ) GmbH în cooperare cu Agenția pentru Protejarea Climei și Energie din Baden-Württemberg, Germaniași cu centre competente europene de Contractare pentru Performanța Energetică ( CPE) din Croația, Grecia șiSlovenia, un centru pentru competențe e-learning din Slovacia și actori-cheie pentru promovarea CPE la nivellocal înLetonia, Serbia, România și Ucraina. Așadar, țările partenere ale proiectului cupind:

Croația Germania Grecia

Letonia România Serbia

Slovacia Slovenia Ucraina

Aceste țări au fost selectate astfel încât să în cadrul proiectului o paletă largă de țări europene care sunt înprezent în diferite stadia ale tranziției spre o economie eficientă energetic și cu emisii reduse de carbon.Țările sunt reprezentate în cadrul proiectului de următorii parteneri:

GIZ Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (Germania). KEA Klimaschutz- und Energieagentur Baden-Württemberg (Germania). EIHP Institutul Energetic Hrvoje Požar (Croația). e-code (Slovacia). CRES Centrul pentru Surse de Energie Regenerabilă și Economisire (Grecia). KSSENA Agenția Energetică a Regiunilor Savinjska, Šaleška și Koroška (Slovenia). AE3R Centrul pentru Surse de Energie Regenerabilă și Economisire (România). SCTM Conferința Permanentă a Orașelor și Comunelor (Serbia). FIATU Finanțe & Tehnologie Ucraina (Ucraina). ZREA Agenția Energetică Regională Zemgale (Letonia).

Principalul obiectiv al EnPC-INTRANS este sa creasaca absorbtia pietei a tehnologiilor pentru crestereaeficientei energetice (EE) in sectorul cladirilor publice si al serviciilor incurajand participarea sectorului privatprin scheme inovative de finantare pentru investitii in eficienta energetica. Acest obiectiv va fi realizat princresterea pe scara larga a capacitatii autoritatilor locale si a intreprinderilor mici si mijlocii de a infiinta siutiliza impreuna modele adaptate de CPE pentru servicii de eficienta energetica.Este asteptat ca cel putin 50

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

2

1. Proiectul EnPC-INTRANS

EnPC-INTRANS este un proiect implementat de Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit(GIZ) GmbH în cooperare cu Agenția pentru Protejarea Climei și Energie din Baden-Württemberg, Germaniași cu centre competente europene de Contractare pentru Performanța Energetică ( CPE) din Croația, Grecia șiSlovenia, un centru pentru competențe e-learning din Slovacia și actori-cheie pentru promovarea CPE la nivellocal înLetonia, Serbia, România și Ucraina. Așadar, țările partenere ale proiectului cupind:

Croația Germania Grecia

Letonia România Serbia

Slovacia Slovenia Ucraina

Aceste țări au fost selectate astfel încât să în cadrul proiectului o paletă largă de țări europene care sunt înprezent în diferite stadia ale tranziției spre o economie eficientă energetic și cu emisii reduse de carbon.Țările sunt reprezentate în cadrul proiectului de următorii parteneri:

GIZ Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (Germania). KEA Klimaschutz- und Energieagentur Baden-Württemberg (Germania). EIHP Institutul Energetic Hrvoje Požar (Croația). e-code (Slovacia). CRES Centrul pentru Surse de Energie Regenerabilă și Economisire (Grecia). KSSENA Agenția Energetică a Regiunilor Savinjska, Šaleška și Koroška (Slovenia). AE3R Centrul pentru Surse de Energie Regenerabilă și Economisire (România). SCTM Conferința Permanentă a Orașelor și Comunelor (Serbia). FIATU Finanțe & Tehnologie Ucraina (Ucraina). ZREA Agenția Energetică Regională Zemgale (Letonia).

Principalul obiectiv al EnPC-INTRANS este sa creasaca absorbtia pietei a tehnologiilor pentru crestereaeficientei energetice (EE) in sectorul cladirilor publice si al serviciilor incurajand participarea sectorului privatprin scheme inovative de finantare pentru investitii in eficienta energetica. Acest obiectiv va fi realizat princresterea pe scara larga a capacitatii autoritatilor locale si a intreprinderilor mici si mijlocii de a infiinta siutiliza impreuna modele adaptate de CPE pentru servicii de eficienta energetica.Este asteptat ca cel putin 50

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

2

1. Proiectul EnPC-INTRANS

EnPC-INTRANS este un proiect implementat de Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit(GIZ) GmbH în cooperare cu Agenția pentru Protejarea Climei și Energie din Baden-Württemberg, Germaniași cu centre competente europene de Contractare pentru Performanța Energetică ( CPE) din Croația, Grecia șiSlovenia, un centru pentru competențe e-learning din Slovacia și actori-cheie pentru promovarea CPE la nivellocal înLetonia, Serbia, România și Ucraina. Așadar, țările partenere ale proiectului cupind:

Croația Germania Grecia

Letonia România Serbia

Slovacia Slovenia Ucraina

Aceste țări au fost selectate astfel încât să în cadrul proiectului o paletă largă de țări europene care sunt înprezent în diferite stadia ale tranziției spre o economie eficientă energetic și cu emisii reduse de carbon.Țările sunt reprezentate în cadrul proiectului de următorii parteneri:

GIZ Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (Germania). KEA Klimaschutz- und Energieagentur Baden-Württemberg (Germania). EIHP Institutul Energetic Hrvoje Požar (Croația). e-code (Slovacia). CRES Centrul pentru Surse de Energie Regenerabilă și Economisire (Grecia). KSSENA Agenția Energetică a Regiunilor Savinjska, Šaleška și Koroška (Slovenia). AE3R Centrul pentru Surse de Energie Regenerabilă și Economisire (România). SCTM Conferința Permanentă a Orașelor și Comunelor (Serbia). FIATU Finanțe & Tehnologie Ucraina (Ucraina). ZREA Agenția Energetică Regională Zemgale (Letonia).

Principalul obiectiv al EnPC-INTRANS este sa creasaca absorbtia pietei a tehnologiilor pentru crestereaeficientei energetice (EE) in sectorul cladirilor publice si al serviciilor incurajand participarea sectorului privatprin scheme inovative de finantare pentru investitii in eficienta energetica. Acest obiectiv va fi realizat princresterea pe scara larga a capacitatii autoritatilor locale si a intreprinderilor mici si mijlocii de a infiinta siutiliza impreuna modele adaptate de CPE pentru servicii de eficienta energetica.Este asteptat ca cel putin 50

Page 9: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

3

instructori instruiti si 3000 experti informati si instruiti vor beneficia in mod direct pe perioada implementariiproiectului de cunostintele si informatiile necesare pentru initierea si dezvoltarea proiectelor CPE in tarilepartenere si in afara lor.

2. Scopul seminarului

Pregătirea se adresează următoarelor grupuri țintă în țările partenere:

Factorii de decizie naționali și regionali (ministere, instituții tehnice naționale) Factorii de decizie locali (primari, membrii consiliului și alte părți interesate la nivel local) Administrațiile municipale (departamente tehnice, juridice și de finanțare) Consilieri tehnici, economici și juridici (arhitecți, ingineri, avocați etc.) Managerii instalațiilor de clădiri publice și de gestionare a utilităților publice IMM-uri, care sunt interesate în furnizarea de servicii ESCO la nivel local ESCO, care doresc să intre pe piața din sectorul public în țările partenere

Seminarul își propune să implice implicarea reprezentanților tuturor acestor grupuri -țintă și să îi aducă încontact și schimb direct între ele. Obiectivele și conținutul seminarului sunt prezentate pe scurt în slide-urileprezentate pe pagina următoare.

Sfaturi pentru formatori în ceea ce privește pregătirea pentru formare:

Într-o rundă scurtă de introducere, formatorii și fiecare participant la seminar ar trebui să răspundă laurmătoarele întrebări: Care este numeleși organizația? Care este rolul tău în această organizație? Tu, personal sau ca organizație, ai experiență în ceea ce privește CPE în clădirile publice? Care sunt așteptările dumneavoastră majore pentru acest training?Așteptările participanților ar trebui să fie colectate și salvate de ex pe un pin bord ca referință pentruevaluarea seminarului, la finalul seminarului.

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

3

instructori instruiti si 3000 experti informati si instruiti vor beneficia in mod direct pe perioada implementariiproiectului de cunostintele si informatiile necesare pentru initierea si dezvoltarea proiectelor CPE in tarilepartenere si in afara lor.

2. Scopul seminarului

Pregătirea se adresează următoarelor grupuri țintă în țările partenere:

Factorii de decizie naționali și regionali (ministere, instituții tehnice naționale) Factorii de decizie locali (primari, membrii consiliului și alte părți interesate la nivel local) Administrațiile municipale (departamente tehnice, juridice și de finanțare) Consilieri tehnici, economici și juridici (arhitecți, ingineri, avocați etc.) Managerii instalațiilor de clădiri publice și de gestionare a utilităților publice IMM-uri, care sunt interesate în furnizarea de servicii ESCO la nivel local ESCO, care doresc să intre pe piața din sectorul public în țările partenere

Seminarul își propune să implice implicarea reprezentanților tuturor acestor grupuri -țintă și să îi aducă încontact și schimb direct între ele. Obiectivele și conținutul seminarului sunt prezentate pe scurt în slide-urileprezentate pe pagina următoare.

Sfaturi pentru formatori în ceea ce privește pregătirea pentru formare:

Într-o rundă scurtă de introducere, formatorii și fiecare participant la seminar ar trebui să răspundă laurmătoarele întrebări: Care este numeleși organizația? Care este rolul tău în această organizație? Tu, personal sau ca organizație, ai experiență în ceea ce privește CPE în clădirile publice? Care sunt așteptările dumneavoastră majore pentru acest training?Așteptările participanților ar trebui să fie colectate și salvate de ex pe un pin bord ca referință pentruevaluarea seminarului, la finalul seminarului.

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

3

instructori instruiti si 3000 experti informati si instruiti vor beneficia in mod direct pe perioada implementariiproiectului de cunostintele si informatiile necesare pentru initierea si dezvoltarea proiectelor CPE in tarilepartenere si in afara lor.

2. Scopul seminarului

Pregătirea se adresează următoarelor grupuri țintă în țările partenere:

Factorii de decizie naționali și regionali (ministere, instituții tehnice naționale) Factorii de decizie locali (primari, membrii consiliului și alte părți interesate la nivel local) Administrațiile municipale (departamente tehnice, juridice și de finanțare) Consilieri tehnici, economici și juridici (arhitecți, ingineri, avocați etc.) Managerii instalațiilor de clădiri publice și de gestionare a utilităților publice IMM-uri, care sunt interesate în furnizarea de servicii ESCO la nivel local ESCO, care doresc să intre pe piața din sectorul public în țările partenere

Seminarul își propune să implice implicarea reprezentanților tuturor acestor grupuri -țintă și să îi aducă încontact și schimb direct între ele. Obiectivele și conținutul seminarului sunt prezentate pe scurt în slide-urileprezentate pe pagina următoare.

Sfaturi pentru formatori în ceea ce privește pregătirea pentru formare:

Într-o rundă scurtă de introducere, formatorii și fiecare participant la seminar ar trebui să răspundă laurmătoarele întrebări: Care este numeleși organizația? Care este rolul tău în această organizație? Tu, personal sau ca organizație, ai experiență în ceea ce privește CPE în clădirile publice? Care sunt așteptările dumneavoastră majore pentru acest training?Așteptările participanților ar trebui să fie colectate și salvate de ex pe un pin bord ca referință pentruevaluarea seminarului, la finalul seminarului.

Page 10: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

4

Fiecare dintre modulele de formare I-IV este proiectat pentru 75 de minute, incluzând 45 minute deintroducere și 30 de minute pentru reflecție în grupuri de lucru și mese rotunde. Se propune ca întregulseminar de instruire să fie pus în aplicare într-o zi.

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

4

Fiecare dintre modulele de formare I-IV este proiectat pentru 75 de minute, incluzând 45 minute deintroducere și 30 de minute pentru reflecție în grupuri de lucru și mese rotunde. Se propune ca întregulseminar de instruire să fie pus în aplicare într-o zi.

CONTEXT ȘI INTRODUCERE

4

Fiecare dintre modulele de formare I-IV este proiectat pentru 75 de minute, incluzând 45 minute deintroducere și 30 de minute pentru reflecție în grupuri de lucru și mese rotunde. Se propune ca întregulseminar de instruire să fie pus în aplicare într-o zi.

Page 11: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

5

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

I.1 Conceptul de baza CPE pentru cladirile publice

I.1.1 Definitia CPE pentru cladirile publice

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

5

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

I.1 Conceptul de baza CPE pentru cladirile publice

I.1.1 Definitia CPE pentru cladirile publice

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

5

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

I.1 Conceptul de baza CPE pentru cladirile publice

I.1.1 Definitia CPE pentru cladirile publice

Page 12: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

6

I.2 Conceptul CPE

Ideea de baza a CPE este ca proprietarii de cladiri transfera riscul economic si tehnic asociat cu o investitie inimbunatatirea EE in cladirile lor catre ESCO-uri care au mijloacele financiare,cat si capacitatile tehnice siexperienta de a pune în aplicare investițiile și să asigure realizarea și verificarea economiilor de energiegarantate. Acest concept este deosebit de atractiv pentru proprietarii de cladiri publice care nu dispun demijloacele financiare si/sau capacitatile tehnice pentru punerea în aplicare și operarea dispozitivelor EE înclădirile lor și care au o cerere mare de renovare în clădirile lor .

Principalele componente ale unui CPE în clădiri publice sunt:

Cooperarea public-privat între un proprietar de clădire publică și un ESCO , care de obicei functioneazaca o entitate comercială, chiar dacă este deținută de exemplu o utilitate publică .

ESCO-urile actioneaza ca si contractori generali oferind toate serviciile si bunurile dintr-o singurasursa.

ESCO-urile si proprietearii de cladiri publice definesc consumul de energie de bază al clădirii(lor), încondiții specifice, precum și cu privire la metoda de evaluare și verificare a acestor economii deenergie, luând în considerare variațiile de exemplu în condiții meteorologice și utilizarea cladirii într-unmod sistematic, transparent, și verificabil.

ESCO garanteaza pe propriul risc atingerea obiectivelor de economisire a energiei convenite și suportaresponsabilitatea pentru toate costurile de investiție.

Proprietarii de clădiri publice garanteaza plata serviciilor CPE convenite, în funcție de realizareaserviciilor energetice convenite.

Conceptul de bază al CPE pentru clădirile publice este ilustrat în diapozitivul de mai sus.

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

6

I.2 Conceptul CPE

Ideea de baza a CPE este ca proprietarii de cladiri transfera riscul economic si tehnic asociat cu o investitie inimbunatatirea EE in cladirile lor catre ESCO-uri care au mijloacele financiare,cat si capacitatile tehnice siexperienta de a pune în aplicare investițiile și să asigure realizarea și verificarea economiilor de energiegarantate. Acest concept este deosebit de atractiv pentru proprietarii de cladiri publice care nu dispun demijloacele financiare si/sau capacitatile tehnice pentru punerea în aplicare și operarea dispozitivelor EE înclădirile lor și care au o cerere mare de renovare în clădirile lor .

Principalele componente ale unui CPE în clădiri publice sunt:

Cooperarea public-privat între un proprietar de clădire publică și un ESCO , care de obicei functioneazaca o entitate comercială, chiar dacă este deținută de exemplu o utilitate publică .

ESCO-urile actioneaza ca si contractori generali oferind toate serviciile si bunurile dintr-o singurasursa.

ESCO-urile si proprietearii de cladiri publice definesc consumul de energie de bază al clădirii(lor), încondiții specifice, precum și cu privire la metoda de evaluare și verificare a acestor economii deenergie, luând în considerare variațiile de exemplu în condiții meteorologice și utilizarea cladirii într-unmod sistematic, transparent, și verificabil.

ESCO garanteaza pe propriul risc atingerea obiectivelor de economisire a energiei convenite și suportaresponsabilitatea pentru toate costurile de investiție.

Proprietarii de clădiri publice garanteaza plata serviciilor CPE convenite, în funcție de realizareaserviciilor energetice convenite.

Conceptul de bază al CPE pentru clădirile publice este ilustrat în diapozitivul de mai sus.

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

6

I.2 Conceptul CPE

Ideea de baza a CPE este ca proprietarii de cladiri transfera riscul economic si tehnic asociat cu o investitie inimbunatatirea EE in cladirile lor catre ESCO-uri care au mijloacele financiare,cat si capacitatile tehnice siexperienta de a pune în aplicare investițiile și să asigure realizarea și verificarea economiilor de energiegarantate. Acest concept este deosebit de atractiv pentru proprietarii de cladiri publice care nu dispun demijloacele financiare si/sau capacitatile tehnice pentru punerea în aplicare și operarea dispozitivelor EE înclădirile lor și care au o cerere mare de renovare în clădirile lor .

Principalele componente ale unui CPE în clădiri publice sunt:

Cooperarea public-privat între un proprietar de clădire publică și un ESCO , care de obicei functioneazaca o entitate comercială, chiar dacă este deținută de exemplu o utilitate publică .

ESCO-urile actioneaza ca si contractori generali oferind toate serviciile si bunurile dintr-o singurasursa.

ESCO-urile si proprietearii de cladiri publice definesc consumul de energie de bază al clădirii(lor), încondiții specifice, precum și cu privire la metoda de evaluare și verificare a acestor economii deenergie, luând în considerare variațiile de exemplu în condiții meteorologice și utilizarea cladirii într-unmod sistematic, transparent, și verificabil.

ESCO garanteaza pe propriul risc atingerea obiectivelor de economisire a energiei convenite și suportaresponsabilitatea pentru toate costurile de investiție.

Proprietarii de clădiri publice garanteaza plata serviciilor CPE convenite, în funcție de realizareaserviciilor energetice convenite.

Conceptul de bază al CPE pentru clădirile publice este ilustrat în diapozitivul de mai sus.

Page 13: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

7

I.3 Modele de afaceri CPE

I.3.1 Prezentare generala a modelelor de afaceri majore

Cel mai comun model de afaceri CPE are ca scop facilitarea investițiilor în măsuri de conservare a energieitehnice (ECM) și este finanțată, de obicei, în ansamblu, din economiile de energie garantate pe o perioadă decontractare de tipic 5-15 ani. În conformitate cu definiția Inițiativei Europene în Materie de ServiciiEnergetice (EESI), acestmodel standars se numeste “CPE basic” (EESI 2012: 19).ESSI defineste doua modelede afaceri suplimentare:

CPE Light: Îmbunătățirile EE sunt realizate în principal, prin intermediul unor măsuri de gestionare aenergiei, cu puține investiții sau chiar deloc în instalații tehnice.

CPE plus: Serviciile ESCO sunt extinse la măsuri structurale cuprinzătoare asupra învelișului clădiriicum ar fi izolarea sau înlocuire fereastrelor, dar, de asemenea, măsuri de construcție necesare fărăpotențial de economisire a energiei.

O privire de ansamblu schematică a diferențelor majore dintre cele trei modele de afaceri CPEcomplementare este dat în următorul diapozitiv. Toate cele trei modele de afaceri pot fi transferate cătretoate țările partenere ale proiectului, fără nicio modificare majora.Cu toate acestea, dezvoltarea pieței arputea cel mai bine sa inceapa cu mai puțin provocatoare lumina CPE sau abordarea de bază CPE, care arputea contribui la depășirea treptată a barierelor existente pe piață și crearea încrederii în modele de afaceriCPE atât din partea cererii (proprietarii de clădiri publice), cât și ofertei (ESCO).

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

7

I.3 Modele de afaceri CPE

I.3.1 Prezentare generala a modelelor de afaceri majore

Cel mai comun model de afaceri CPE are ca scop facilitarea investițiilor în măsuri de conservare a energieitehnice (ECM) și este finanțată, de obicei, în ansamblu, din economiile de energie garantate pe o perioadă decontractare de tipic 5-15 ani. În conformitate cu definiția Inițiativei Europene în Materie de ServiciiEnergetice (EESI), acestmodel standars se numeste “CPE basic” (EESI 2012: 19).ESSI defineste doua modelede afaceri suplimentare:

CPE Light: Îmbunătățirile EE sunt realizate în principal, prin intermediul unor măsuri de gestionare aenergiei, cu puține investiții sau chiar deloc în instalații tehnice.

CPE plus: Serviciile ESCO sunt extinse la măsuri structurale cuprinzătoare asupra învelișului clădiriicum ar fi izolarea sau înlocuire fereastrelor, dar, de asemenea, măsuri de construcție necesare fărăpotențial de economisire a energiei.

O privire de ansamblu schematică a diferențelor majore dintre cele trei modele de afaceri CPEcomplementare este dat în următorul diapozitiv. Toate cele trei modele de afaceri pot fi transferate cătretoate țările parte nere ale proiectului, fără nicio modificare majora.Cu toate acestea, dezvoltarea pieței arputea cel mai bine sa inceapa cu mai puțin provocatoare lumina CPE sau abordarea de bază CPE, care arputea contribui la depășirea treptată a barierelor existente pe piață și crearea încrederii în modele de afaceriCPE atât din partea cererii (proprietarii de clădiri publice), cât și ofertei (ESCO).

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

7

I.3 Modele de afaceri CPE

I.3.1 Prezentare generala a modelelor de afaceri majore

Cel mai comun model de afaceri CPE are ca scop facilitarea investițiilor în măsuri de conservare a energieitehnice (ECM) și este finanțată, de obicei, în ansamblu, din economiile de energie garantate pe o perioadă decontractare de tipic 5-15 ani. În conformitate cu definiția Inițiativei Europene în Materie de ServiciiEnergetice (EESI), acestmodel standars se numeste “CPE basic” (EESI 2012: 19).ESSI defineste doua modelede afaceri suplimentare:

CPE Light: Îmbunătățirile EE sunt realizate în principal, prin intermediul unor măsuri de gestionare aenergiei, cu puține investiții sau chiar deloc în instalații tehnice.

CPE plus: Serviciile ESCO sunt extinse la măsuri structurale cuprinzătoare asupra învelișului clădiriicum ar fi izolarea sau înlocuire fereastrelor, dar, de asemenea, măsuri de construcție necesare fărăpotențial de economisire a energiei.

O privire de ansamblu schematică a diferențelor majore dintre cele trei modele de afaceri CPEcomplementare este dat în următorul diapozitiv. Toate cele trei modele de afaceri pot fi transferate cătretoate țările partenere ale proiectului, fără nicio modificare majora.Cu toate acestea, dezvoltarea pieței arputea cel mai bine sa inceapa cu mai puțin provocatoare lumina CPE sau abordarea de bază CPE, care arputea contribui la depășirea treptată a barierelor existente pe piață și crearea încrederii în modele de afaceriCPE atât din partea cererii (proprietarii de clădiri publice), cât și ofertei (ESCO).

Page 14: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

8

I.3.2 Diferentele de baza ale modelelor de afaceri CPE

Diferentele majore dintre aceste modele sunt rezumate in urmatorul diapozitiv.

Sfaturi pentru instructori: Pot exista suprapuneri între cele trei modele de afaceri,un proiect individual poatecombina caracteristici de la două sau trei dintre aceste modele de afaceri. Cu toate acestea, din motive deconsolidare a capacităților, este rezonabil să se dezvolte o tipologie clară a caracteristicilor specifice carecaracterizează aceste trei modele de afaceri precum și a avantajelor și a dezavantajelor lor comparate înaplicații specifice.

O evaluare mai detaliată a diferențelor dintre aceste modele de afaceri CPE este prezentat în tabelul de maijos (compară ENPC-INTRANS Livrabil 2.1: Modele de Afaceri Adaptate pentru CPE în sectorul public, pagina13).

Analiza comparativă a modelelor de afaceri CPE (caracteristici tipice)Modele de afaceri(caracteristici tipice)

Lumina CPE CPE de baza CPE plus

Starea cladirii siinvestitia planificata

Toate clădirile publice cupotențial de economisire a

energiei

Clădirea serveștescopului său, dar

sistemele energeticeinstalate în clădire suntînvechite și ineficiente.

Reabilitarea energetica acladirii este planificata.

Clădirea nu mai servește scopului său(actual sau viitor).

Constructia si sistemele energetice suntdepășite sau disfunctionale.

Renovare profundă este mai economicadecât construirea unei clădiri noi.

Renovare profundă este planificata.Proiectarea siplanificareaproiectului CPE

Proprietarii de clădiri saufacilitatori locali.

Proprietarii de clădiri saufacilitatori locali.

Proprietarii de clădiri sau facilitatorilocali in cooperare cuarhitecti si ingineri

contractati.Instalarea și utilizareaechipamentelor sifacilitatilor tehnice

ESCO ESCO ESCO

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

8

I.3.2 Diferentele de baza ale modelelor de afaceri CPE

Diferentele majore dintre aceste modele sunt rezumate in urmatorul diapozitiv.

Sfaturi pentru instructori: Pot exista suprapuneri între cele trei modele de afaceri,un proiect individual poatecombina caracteristici de la două sau trei dintre aceste modele de afaceri. Cu toate acestea, din motive deconsolidare a capacităților, este rezonabil să se dezvolte o tipologie clară a caracteristicilor specifice carecaracterizează aceste trei modele de afaceri precum și a avantajelor și a dezavantajelor lor comparate înaplicații specifice.

O evaluare mai detaliată a diferențelor dintre aceste modele de afaceri CPE este prezentat în tabelul de maijos (compară ENPC-INTRANS Livrabil 2.1: Modele de Afaceri Adaptate pentru CPE în sectorul public, pagina13).

Analiza comparativă a modelelor de afaceri CPE (caracteristici tipice)Modele de afaceri(caracteristici tipice)

Lumina CPE CPE de baza CPE plus

Starea cladirii siinvestitia planificata

Toate clădirile publice cupotențial de economisire a

energiei

Clădirea serveștescopului său, dar

sistemele energeticeinstalate în clădire suntînvechite și ineficiente.

Reabilitarea energetica acladirii este planificata.

Clădirea nu mai servește scopului său(actual sau viitor).

Constructia si sistemele energetice suntdepășite sau disfunctionale.

Renovare profundă este mai economicadecât construirea unei clădiri noi.

Renovare profundă este planificata.Proiectarea siplanificareaproiectului CPE

Proprietarii de clădiri saufacilitatori locali.

Proprietarii de clădiri saufacilitatori locali.

Proprietarii de clădiri sau facilitatorilocali in cooperare cuarhitecti si ingineri

contractati.Instalarea și utilizareaechipamentelor sifacilitatilor tehnice

ESCO ESCO ESCO

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

8

I.3.2 Diferentele de baza ale modelelor de afaceri CPE

Diferentele majore dintre aceste modele sunt rezumate in urmatorul diapozitiv.

Sfaturi pentru instructori: Pot exista suprapuneri între cele trei modele de afaceri,un proiect individual poatecombina caracteristici de la două sau trei dintre aceste modele de afaceri. Cu toate acestea, din motive deconsolidare a capacităților, este rezonabil să se dezvolte o tipologie clară a caracteristicilor specifice carecaracterizează aceste trei modele de afaceri precum și a avantajelor și a dezavantajelor lor comparate înaplicații specifice.

O evaluare mai detaliată a diferențelor dintre aceste modele de afaceri CPE este prezentat în tabelul de maijos (compară ENPC-INTRANS Livrabil 2.1: Modele de Afaceri Adaptate pentru CPE în sectorul public, pagina13).

Analiza comparativă a modelelor de afaceri CPE (caracteristici tipice)Modele de afaceri(caracteristici tipice)

Lumina CPE CPE de baza CPE plus

Starea cladirii siinvestitia planificata

Toate clădirile publice cupotențial de economisire a

energiei

Clădirea serveștescopului său, dar

sistemele energeticeinstalate în clădire suntînvechite și ineficiente.

Reabilitarea energetica acladirii este planificata.

Clădirea nu mai servește scopului său(actual sau viitor).

Constructia si sistemele energetice suntdepășite sau disfunctionale.

Renovare profundă este mai economicadecât construirea unei clădiri noi.

Renovare profundă este planificata.Proiectarea siplanificareaproiectului CPE

Proprietarii de clădiri saufacilitatori locali.

Proprietarii de clădiri saufacilitatori locali.

Proprietarii de clădiri sau facilitatorilocali in cooperare cuarhitecti si ingineri

contractati.Instalarea și utilizareaechipamentelor sifacilitatilor tehnice

ESCO ESCO ESCO

Page 15: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

9

Analiza comparativă a modelelor de afaceri CPE (caracteristici tipice)Modele de afaceri(caracteristici tipice)

Lumina CPE CPE de baza CPE plus

Imbunatatiri tehnice(investiții) suntincluse în domeniulde aplicare al unuiproiect.

Metri, controale.Optimizarea modurilor de

operare de iluminat, HVAC,și apă caldă menajeră.

Conștientizare și instruireautilizatorilor și a

operatorilor (manageri defacilitati).

Reabilitarea, înlocuireasau instalarea de HVAC,de recuperare a căldurii,de apă caldă menajeră,iluminat, pompe și altedispozitive, contoare și

controale.(ECM plata rapida)

Reabilitare, înlocuire și instalare deHVAC, de recuperare a căldurii, de apăcaldă menajeră, iluminat, pompe și altedispozitive, aparate de măsură și control

(plata rapida ECM).Plus: Renovarea structurilor de

construcții cum ar fi de exempluanvelopele clădirii, fațadă, acoperiș,subsoluri, interioare, lifturi, protecția

împotriva incendiilor, etc. (ECM și ERMplanta lenta).

Include adesea utilizarea energiilor regenerabile, instalarea de pompe de caldura sau ainstalatiilor combinate de incalzire si de producer a energiei.

Proprietateainstalatiilor

Toate dispozitivele instalatesunt proprietatea

proprietarului de cladire.

Dreptul de proprietate asupra tuturor echipamentelor șiinstalațiilor instalate într-o clădire este de obicei transferate

proprietarului clădirii la data acceptării așa cum este stipulat încontract.

Servicii (operațiuni)incluse în domeniulde aplicare al unuiproiect.

Servicii de management: contabilitate și de gestionare a energiei. Verificarea facturilor laenergie. Măsurarea consumului real de energie și de verificare a targetului de economisire de

energie. Cererile de grant și procedurile de aprobare.Serviciile operaționale: Optimizarea funcționării și întreținerea instalațiilor instalate.

Uneori suplimentar: procedurile de audit și certificare

Accesul la instalatiiProprietarul clădirii trebuie să acorde acces nelimitat și necondiționat ESCO la instalațiile

instalate pe întreaga durată a contractului.Economisirea deenergie garantata

De obicei 10-20 %comparat cu val de

De obicei 20-60 %comparat cu val de ref

Ideal >70%comparat cu valoarea de referinta

InvestitorESCO

(de obicei echipamentminor)

ESCO(utilizarea subventiilordaca sunt disponibile)

ESCO și proprietarul clădirii împart costulde investiție (amandoi utilizand

subvențiile dacă sunt disponibile)

FinantareCapitaluri proprii ale ESCO, împrumuturi, subvenții, contribuții financiare din partea

proprietarului clădirii.

Calculul taxelor deservicii CPE necesare,pe baza economiilorde energie garantate

Suficientă pentru a asigura,în perioada de valabilitate a

contractului convenit,pentru amortizarea tuturor

costurilor de ESCO, plusprofitul TESCO lui.

Suficientă pentru aasigura amortizarea

costurilor de planificareși de investiții, plusfinanțare, servicii,

precum și costurile deîntreținere, minus

subvențiile, plus profitulESCO.

Suficientă pentru a asigura amortizareacosturilor de planificare și de investiții

legate de ECM-plata rapida, plusfinantare, servicii, precum și costurile deîntreținere, minus subvențiile aferente,

plus un profit TESCO lui.NERM nu sunt de obicei plătite înapoi

prin taxa de serviciu CPE.

Opțiunilesuplimentare definanțare care potcontribui lareducerea taxelor deservicii CPE.

De obicei nu e necesar.

Aconturi ale proprietarului clădirii publice in avans pentru o partedin costul investiției (în special, pentru NERM).

Subvențiile pe ratele dobânzilor plătite de ESCO.Subvențiile pe măsuri specifice (de exemplu, tarife fixe pentru

energia din surse regenerabile sau de căldură combinate șicentralele electrice).

În cazul în care o municipalitate prevede o renunțare la obiecțiunilepentru plata taxelor de servicii CPE, acest lucru ar putea ajuta ESCO

la atingerea unor rate ale dobânzii mai bune pentru creditelebancare.

Page 16: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

10

Analiza comparativă a modelelor de afaceri CPE (caracteristici tipice)Modele de afaceri(caracteristici tipice)

Lumina CPE CPE de baza CPE plus

Amortizare deinvestitii

Complet din economiile de energie garantate (în cazulideal).

Parțial din economiile de energiegarantate. Cota-parte rămasă din costulinvestiției trebuie să fie plătite separat

(de exemplu, plata in avans aproprietarul clădirii

Schema de plata

Proprietarul clădirii plătește numai taxele de serviciiCPE. Avansuri lunare sau trimestriale.

facturi anuale decontate cu referire la furnizarea deservicii ESCO și realizarea de economii de energie

garantate.

În plus față de taxele de servicii CPEconvenite, proprietarul clădirii se

datorează de obicei pentru avansurii sauplăți finale de decontare (de exemplu,

care acoperă costul de investiții alNERM).

Reducerisuplimentare decosturi care potcontribui laamortizareainvestițiilor CPE.

Reducerea consumului de apă (bufeuri, robinete, dușuri, apă reutilizarea în bazine de înot,utilizarea apei de ploaie pentru grădinărit, etc.) pot fi integrate în domeniul de aplicare al unei

SPE. Punerea în comun a clădirilor într-un singur CPE poate crea economie de scară.Reducerile costurilor de exploatare și întreținere (costuri de operare mai puțin, sau mai puțin

reparare sau înlocuire are nevoie, etc.) pot contribui, de asemenea, la amortizarea unui proiectCPE (taxe de servicii CPE), în cazul în care linia de bază relevantă este determinată, iarfuncționarea efectivă și costurile de întreținere sunt monitorizate pe parcursul duratei

contractului.

Calculul durateicontractului

Suficient de lung pentru a reduce taxele de servicii CPE necesare la un nivel echivalent sau maimică decât reducerile de costuri periodice proprietarii de clădiri, care rezultă din economiile de

energie garantateDurate contractualeacceptate pe piata

In majoritatea cazurilor 2-3ani

In majoritatea cazurilor5-15 ani

In majoritatea cazurilor>15 ani

Riscul economic șiopțiunile degestionare a risculuipentru proprietarulclădirii publice.

Foarte mic Mic Mediu

n cazul în care un ESCO nufurnizează servicii

convenite, proprietarulclădirii nu ar trebui să fie

datorat pentru orice plată.

În cazul în care ESCO nu funcționează așa cum sa convenit, sau nufurnizează dovezi corespunzătoare cu privire la realizarea de

economii de energie garantate, proprietarul clădirii publice, deobicei, este permis să rețină în continuare avans de plată privindtaxele de servicii CPE. Penalități convenite la nivel pot fi susținute

de garantiile bancare ale ESCO.Proprietarul clădirii poartă riscul de preț de energie intrucat taxele de CPE sunt de obicei

calculate pe baza prețurilor la energie în anul de referință (prețuri fixe). Economiile de energierealizate reduc totusi vulnerabilitatea proprietarilor de clădiri la creșterea prețurilor.

Contractele permit de obicei clădirii publice de a se retrage din contract în cazul în careinvestițiile nu sunt efectuate conform celor convenite în contract (în timp, calitatea și cantitatea).

Garanțiile bancare sunt adesea necesare din partea ESCO, în legătură cu clauzele de penalizarerelevante, asigurând acoperirea costurilor care ar putea apărea la proprietarul clădirii în cazul în

care trebuie să se retragă din contract.

Opțiuni de risc și degestionare a riscuriloreconomice pentruESCO

Foarte mic Mediu CrescutRiscul economic principal pentru ESCO este nerealizarea sau sub-realizarea de economii de

energie garantate, ceea ce ar putea duce la reduceri ale taxelor de servicii CPE.Reducerile serviciilor CPE într-un an nu pot fi compensate în orice moment ulterior.

ESCO suportă riscurile de ipoteze inițial greșite, erori de planificare, creșteri ale costurilor deinvestiții, sau costuri mai mari de finanțare intermediare, falimentul subcontractanților, sau

întârzieri în investiții sau în furnizarea de servicii.

Riscuri tehnice șiadministrative șiopțiuni de gestionarea riscurilor pentruESCO

Foarte mic Crescut CrescutPrincipalele riscuri sunt defecțiuni sau daune ale instalațiilor tehnice. Este responsabilitatea

ESCO si a contractorilor săi pentru a asigura calitatea și funcționalitatea instalației instalate întimpul instalării. Trebuie să se asigure că numai personalul autorizat de către ESCO are acces la

facilitățile aflate într-un mod care permite schimbarea setărilor sau pentru a provoca daune.

Page 17: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

11

Analiza comparativă a modelelor de afaceri CPE (caracteristici tipice)Modele de afaceri(caracteristici tipice)

Lumina CPE CPE de baza CPE plus

Măsurarea șiverificareaeconomiilor deenergie garantate

Economiile de energie suntde obicei calculate pe baza

facturilor de energie și olinie de bază definită a

costurilor de energie. Poatefi necesară corectareaclimatica anuala. ESCO

oferă de obicei un raport deenergie o dată sau de două

ori pe an.

ESCO este responsabil pentru contorizarea consumului, cât șipentru ajustarea parametrilor de funcționare (de exemplu, puncte

de reglare a temperaturii, perioadele de încălzire etc.), înconformitate cu standardele și cerințele utilizatorului. ESCO

întocmește un raport anual de economii de energie, înconformitate cu standardele și metodele de calcule M & V

convenite. Referindu-se la datele convenite inițial de referință deconsum, precum și tipul și intensitatea uzului cladirii, calculul

economiilor de energie realizate trebuie să includă factoritransparenti și verificabili de ajustare (condițiile meteorologice,

profilurile de ocupare, instalarea consumatori de energie existentenoi sau detasabili de exemplu, lumini , lifturi, frigidere,

congelatoare, aparate de aer condiționat etc.).

Măsurarea șiverificareaeconomiilor deenergie garantate(continuare)

Protocolul International de Masurare si Verificare a Performantei (IPMVP), publicat de EficientaEnergiei si Energie Regenerabila Clearingjouse U.S., prevede concepte acceptate la nivel

internațional pentru determinarea economiilor de energie și de apă.PIMVP este adesea folosit în CPE în clădiri comerciale sau în industrii. Anumite reguli IPMVP s-ar

aplica, de asemenea, pentru clădirile publice, dar în practica de zi cu zi în Europa, IPMVP estevăzută ca fiind prea complexă pentru proiecte CPE în clădirile publice. În consecință, ESCO și

clienții lor publici dezvolta si utilizeaza propriul lor model de calcul adaptat pentru M & V.

Calculul economiilorde energie

Economiile de costuri de energie sunt de obicei calculate pe baza prețului convenit în timpulnegocierilor contractuale (o bază de preț fix). Acest lucru este necesar deoarece taxele de servicii

CPE trebuie să fie calculate în prețuri fixe pe întreaga perioadă a contractului.Dispoziții în cazulsub-performanțeiESCO (economiile deenergie garantate nuau fost realizate).

În cele mai multe contracte de toleranță, de exemplu este asigurată de 3% sau 5%, cel puțin înprimii ani, în ceea ce privește realizarea de economii de energie garantate. Sancțiunile se potaplica în cazul în care economiile de energie realizate sunt mai mici decât garantate, inclusivtoleranțele. Reducerea tarifelor CPE poate fi proporțională, sau chiar supra -proporționala,

pentru eșecul în realizarea de economii de energie garantate.

Stimulente pentruESCO in cazul supra-performantei.

Stimulentele suplimentare se pot aplica în cazul în care economiile de energie verificatedepășesc economiile garantate. De regulă, taxa suplimentară de servicii CPE acoperă doar oparte din economiile suplimentare (de exemplu, 50%), astfel încât actiunile priprietarului de

cladire sa fie in economiile suplimentare realizate

Page 18: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

12

I.3.3 Selecția proiectelor și modelelor de afaceri adecvate

O schemă pentru selectarea unui model de afaceri adecvat pentru un proiect specific CPE se propune înurmătorul diapozitiv.

I.4 Elemente economice de baza

I.4.1 Avantaje majore ale modelelor de afaceri CPE comparate cu modul traditional deimplementare al investitiilor in cladiri publice

Sfaturi pentru instructor: In acele cazuri cand o municipalitate nu are posibilitati financiare pentru aimplementa proiecte de reabilitare eficiente de energie in cladirile publice, este evident ca proiectele care nupot fi implementate prin metode CPE, in cele mai multe cazuri nu vor fi fezabile pentru municipalitate pe contpropriu. In multe alte cazuri unde municipalitatile pot acoperi singure cheltuielile necesare, avantajeleconceptului CPE joaca un rol important in decizia legata de potentiale proiecte CPE.Astfel, in tari unde municipalitatile in general au suficient capital sa implementeze singure proiectele, discutiadin urmatorul slide poate juca un rol important pentru constientizarea constructiilor comparativ cu avantajeleCPE. Discutia despre acestea si alte potentiale avantaje ale CPE din perspectiva municipalitatile, daca este opreocupare majora a participantilor, poate fi mai departe elaborata in grupe de munca si discutii la meserotunde.

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

12

I.3.3 Selecția proiectelor și modelelor de afaceri adecvate

O schemă pentru selectarea unui model de afaceri adecvat pentru un proiect specific CPE se propune înurmătorul diapozitiv.

I.4 Elemente economice de baza

I.4.1 Avantaje majore ale modelelor de afaceri CPE comparate cu modul traditional deimplementare al investitiilor in cladiri publice

Sfaturi pentru instructor: In acele cazuri cand o municipalitate nu are posibilitati financiare pentru aimplementa proiecte de reabilitare eficiente de energie in cladirile publice, este evident ca proiectele care nupot fi implementate prin metode CPE, in cele mai multe cazuri nu vor fi fezabile pentru municipalitate pe contpropriu. In multe alte cazuri unde municipalitatile pot acoperi singure cheltuielile necesare, avantajeleconceptului CPE joaca un rol important in decizia legata de potentiale proiecte CPE.Astfel, in tari unde municipalitatile in general au suficient capital sa implementeze singure proiectele, discutiadin urmatorul slide poate juca un rol important pentru constientizarea constructiilor comparativ cu avantajeleCPE. Discutia despre acestea si alte potentiale avantaje ale CPE din perspectiva municipalitatile, daca este opreocupare majora a participantilor, poate fi mai departe elaborata in grupe de munca si discutii la meserotunde.

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

12

I.3.3 Selecția proiectelor și modelelor de afaceri adecvate

O schemă pentru selectarea unui model de afaceri adecvat pentru un proiect specific CPE se propune înurmătorul diapozitiv.

I.4 Elemente economice de baza

I.4.1 Avantaje majore ale modelelor de afaceri CPE comparate cu modul traditional deimplementare al investitiilor in cladiri publice

Sfaturi pentru instructor: In acele cazuri cand o municipalitate nu are posibilitati financiare pentru aimplementa proiecte de reabilitare eficiente de energie in cladirile publice, este evident ca proiectele care nupot fi implementate prin metode CPE, in cele mai multe cazuri nu vor fi fezabile pentru municipalitate pe contpropriu. In multe alte cazuri unde municipalitatile pot acoperi singure cheltuielile necesare, avantajeleconceptului CPE joaca un rol important in decizia legata de potentiale proiecte CPE.Astfel, in tari unde municipalitatile in general au suficient capital sa implementeze singure proiectele, discutiadin urmatorul slide poate juca un rol important pentru constientizarea constructiilor comparativ cu avantajeleCPE. Discutia despre acestea si alte potentiale avantaje ale CPE din perspectiva municipalitatile, daca este opreocupare majora a participantilor, poate fi mai departe elaborata in grupe de munca si discutii la meserotunde.

Page 19: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

13

I.4.2 Intrebari frecvent adresate legate de avantajele CPE pentru proprietarii de cladiri publice

Proiectul Transparense a identificat urmatoarele intrebari frecvent adresate legate de CPE

(Citat din: Transparense 2011):

Intrebari frecvente Raspunsuri comunePoate orice cladire saposede resurse potentialede energie pentru a fi unbun candidat pentu CPE?

In principiu, potentialul financiar provenit din imbunatatiri tehnice si economice poate figasit in aproape orice instituie. Acest fapt a fost verificat prin proiectele CPE ce au avutsuccess in cladiri care fusesera renovate recent. Pentru cladiri mici cu costuri scazute deenergie ar trebui sa fie verificat printr-o simpla examinare daca cheltuielile pentru CPEsunt corespunzatoare in relatie cu posibilele economii. Formarea unei baze comune decladiri mai mici poate fi corespunzatoare cu crearea unor propritati ce fac invitatiileviabile. Pe langa marime, utilizarea continua a cladirii si garantarea unei existentecontinue sunt criteria esentiale pentru a determina daca se incadreaza in parametriiceruti.

Sunt contractele petermen lung un risc pentruproprietar?

Un CPE dureaza in general intre 5 si 15 ani, depinzand de situatia contextului cladirii: ex.cat de mult e investit si in ce masura proprietarul poate participa. In general se poatespune ca cu cat contractul dureaza mai mult, cu atat investitile pentru energie merg.Selectia competenta a cladiri pentru CPE poate preveni aparitii unor problemeorganizatorice in timpul contractului. Pe langa asta, contractele pe termen lung pot fiavantajoase clientului: investitia ESCO devine mai sustenabila caci trebuie sa garantezepe termen lung functionarea instalatiilor cumparate si masurile luate. Considerareaacestui fapt este de mare importanta economica si cere contracte pe termen lungcorespunzatoare. Totusi, contractul se va desfasura asa cum trebuie daca propunerea sicontractul asigura o evaluare solida a situatiei curente si daca se formeaza o definitieclara a raspunderilor si obligatiilor.

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

13

I.4.2 Intrebari frecvent adresate legate de avantajele CPE pentru proprietarii de cladiri publice

Proiectul Transparense a identificat urmatoarele intrebari frecvent adresate legate de CPE

(Citat din: Transparense 2011):

Intrebari frecvente Raspunsuri comunePoate orice cladire saposede resurse potentialede energie pentru a fi unbun candidat pentu CPE?

In principiu, potentialul financiar provenit din imbunatatiri tehnice si economice poate figasit in aproape orice instituie. Acest fapt a fost verificat prin proiectele CPE ce au avutsuccess in cladiri care fusesera renovate recent. Pentru cladiri mici cu costuri scazute deenergie ar trebui sa fie verificat printr-o simpla examinare daca cheltuielile pentru CPEsunt corespunzatoare in relatie cu posibilele economii. Formarea unei baze comune decladiri mai mici poate fi corespunzatoare cu crearea unor propritati ce fac invitatiileviabile. Pe langa marime, utilizarea continua a cladirii si garantarea unei existentecontinue sunt criteria esentiale pentru a determina daca se incadreaza in parametriiceruti.

Sunt contractele petermen lung un risc pentruproprietar?

Un CPE dureaza in general intre 5 si 15 ani, depinzand de situatia contextului cladirii: ex.cat de mult e investit si in ce masura proprietarul poate participa. In general se poatespune ca cu cat contractul dureaza mai mult, cu atat investitile pentru energie merg.Selectia competenta a cladiri pentru CPE poate preveni aparitii unor problemeorganizatorice in timpul contractului. Pe langa asta, contractele pe termen lung pot fiavantajoase clientului: investitia ESCO devine mai sustenabila caci trebuie sa garantezepe termen lung functionarea instalatiilor cumparate si masurile luate. Considerareaacestui fapt este de mare importanta economica si cere contracte pe termen lungcorespunzatoare. Totusi, contractul se va desfasura asa cum trebuie daca propunerea sicontractul asigura o evaluare solida a situatiei curente si daca se formeaza o definitieclara a raspunderilor si obligatiilor.

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

13

I.4.2 Intrebari frecvent adresate legate de avantajele CPE pentru proprietarii de cladiri publice

Proiectul Transparense a identificat urmatoarele intrebari frecvent adresate legate de CPE

(Citat din: Transparense 2011):

Intrebari frecvente Raspunsuri comunePoate orice cladire saposede resurse potentialede energie pentru a fi unbun candidat pentu CPE?

In principiu, potentialul financiar provenit din imbunatatiri tehnice si economice poate figasit in aproape orice instituie. Acest fapt a fost verificat prin proiectele CPE ce au avutsuccess in cladiri care fusesera renovate recent. Pentru cladiri mici cu costuri scazute deenergie ar trebui sa fie verificat printr-o simpla examinare daca cheltuielile pentru CPEsunt corespunzatoare in relatie cu posibilele economii. Formarea unei baze comune decladiri mai mici poate fi corespunzatoare cu crearea unor propritati ce fac invitatiileviabile. Pe langa marime, utilizarea continua a cladirii si garantarea unei existentecontinue sunt criteria esentiale pentru a determina daca se incadreaza in parametriiceruti.

Sunt contractele petermen lung un risc pentruproprietar?

Un CPE dureaza in general intre 5 si 15 ani, depinzand de situatia contextului cladirii: ex.cat de mult e investit si in ce masura proprietarul poate participa. In general se poatespune ca cu cat contractul dureaza mai mult, cu atat investitile pentru energie merg.Selectia competenta a cladiri pentru CPE poate preveni aparitii unor problemeorganizatorice in timpul contractului. Pe langa asta, contractele pe termen lung pot fiavantajoase clientului: investitia ESCO devine mai sustenabila caci trebuie sa garantezepe termen lung functionarea instalatiilor cumparate si masurile luate. Considerareaacestui fapt este de mare importanta economica si cere contracte pe termen lungcorespunzatoare. Totusi, contractul se va desfasura asa cum trebuie daca propunerea sicontractul asigura o evaluare solida a situatiei curente si daca se formeaza o definitieclara a raspunderilor si obligatiilor.

Page 20: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

14

Intrebari frecvente Raspunsuri comuneMasurile de salvare aenergiei pot fi duse la bunsfarsit si de catreproprietar pe contpropriu?

Cu siguranta! Daca implementarea se poate face de catre proprietar pe cont propriu sichiar poate fi mai avantajoasa, acest fapt depinde de 3 factori:- Lichiditatea capitalului- Cunostintele si capacitatile proprietarului- Conditiile de achizitionare ale contructiei si planificarea serviciilor

Totusi, concluzia unui contract CPE ofera avantaje decisive. Reducerea consumuluide energie si a costurilor este garantata prin contract, ESCO raspunzand de riscurileeconomice. Creste capitalul pentru investitii si isi asuma prin contract sa reducacosturile de energie la un anumit nivel. Propriul management si CPE nu sunt inniciun caz contradictorii. Din contra, un parteneriat al managementului intern cu celextern, ESCO, poate atinge optimizarea conservarii energiei.

Serviciul ESC implica sireduceri de personal?

Acest argument nu este, în principiu în contradicție cu contractarea proiectelor deperformanță , know-how-ul extern existent poate fi integrat în structurile existente demanagement fără probleme. Dimpotrivă, optimizarea poate fi astfel obținuta princombinarea de gestionare internă și externă a energieiMai mult decât atât, personalul tehnic joacă un rol central în dezvoltarea și punerea înaplicare a proiectului, deoarece acestea sunt interfața dintre proprietarul clădirii șicontractor. Se adaugă noi domenii de responsabilitate, cum ar fi controlul de proiect. Înacelași timp, angajații sunt scutiti, în primul rând în ceea ce privește întreținerea șioperarea optimizată a măsurilor de economisire a energiei. Personaluli tehnic ii este datmai multă libertate de a avea grijă de fiabilitate de funcționare și serviciu tehnic.

Prin externalizareamanagementuluienergetic, proprietarulrenunta la controlul asupraserviciilor de construcții șide gestionare aoperațiunilor?

Din contră: Proprietarul clădirii devine proprietarul tuturor investițiilor noi și rămâneresponsabil cu gestionarea generală de funcționare (ca mai înainte). ESCO esteresponsabil în mod special pentru încorporarea și operarea investițiilor de economisire aenergiei. Cu toate acestea, în momentul proiectării contractului, proprietarul clădiriipoate alege interfețe care sunt deosebit de favorabile, de exemplu apa în ceea ceprivește menținerea plantelor, astfel încât doar un singur partener este responsabilpentru serviciile de construcții în loc de mai multe companii de întreținere.

Nu sunt pregatirea sidezvoltarea proiectuluiprea complicate si ocupaprea mult timp?

Implementarea cu succes a unui proiect CPE depinde în mod critic de pregătirea atenta aproiectelor și de dezvoltare. Deja la începutul proiectului, toate părțile implicate trebuiesă fie implicate în acest proces, în scopul de a asigura transparența și acceptarea pe planintern. Ca și în multe cazuri, următoarea este adevărată: cu cat e mai bună pregătire, cuatât mai convingătoar rezultatul. Consultanții externi, care au mulți ani de experiență cuofertele CPE pot ajuta mai clienții publici cu putina experiență. De obicei, cheltuialanecesară pentru pregătirea proiectelor este acoperita de economisirea costurilor deenergie și de exploatarea primilor ani, dobândite prin intermediul CPE.

Ce se intampla cand pretulenergiei se schimba?

ESCO este remunerat numai împotriva dovezii economisirii de kilowatt oră, care este defapt realizata - la un preț de referință fix. Ea nu are o influență asupra contractelor deaprovizionare și a prețurilor la energie. Proprietarul clădirii (ca mai înainte) va beneficiade prețuri mai mici ale energiei, în același mod în care va trebui să plătească mai mult încazul în care crește prețurile - cu toate acestea, cu un consum redus de energiegarantată. În cazul probabil al creșterii prețurilor la energie pe termen lung, modelul estechiar și mai ales avantajos clientului. Clientul plătește un preț fix astăzi pentru salvareacare ar putea fi în valoare de două ori mai mult în viitor.

Ce se intampla la expirareacontractului?

În primul rând, un audit final se efectuează la finalul contractului, în careproprietarul clădirii se convinge că plantele și instalațiile sunt într-o stareperfectă, în conformitate cu vârsta lor. După aceea, acesta poate preluaconducerea plantelor și să fie singurul beneficiar al economisirii. Experiența aarătat că contractele subsecvente de gestionare a operațiunii sau chiar o nouăofertă CPE poate ajuta clientul sa asigure nivelul de economisire sau chiar săpermită economisirea suplimentară.

Page 21: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

15

1.4.3 Economia proiectelor CPE

Valoarea netă actualizată a costurilor și a economiilor este valoarea fluxurilor viitoare de numerar actualizatela data investiției.

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

15

1.4.3 Economia proiectelor CPE

Valoarea netă actualizată a costurilor și a economiilor este valoarea fluxurilor viitoare de numerar actualizatela data investiției.

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

15

1.4.3 Economia proiectelor CPE

Valoarea netă actualizată a costurilor și a economiilor este valoarea fluxurilor viitoare de numerar actualizatela data investiției.

Page 22: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

16

Cel mai important pentru calcularea VNA a fluxurilor de numerar viitoare sunt rata de actualizare șidurata contractului.

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

16

Cel mai important pentru calcularea VNA a fluxurilor de numerar viitoare sunt rata de actualizare șidurata contractului.

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

16

Cel mai important pentru calcularea VNA a fluxurilor de numerar viitoare sunt rata de actualizare șidurata contractului.

Page 23: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

17

1.4.4 EnPC-INTRANS instrument pentru evaluarea pre-fezabilitate economică a proiectelor CPE

Partenerii ENPC-INTRANS au dezvoltat pentru acest seminar de instruire un instrument de sprijin Excel, careeste gata pentru a fi descărcat de pe site-ul web www.enpc-intrans.eu

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

17

1.4.4 EnPC-INTRANS instrument pentru evaluarea pre-fezabilitate economică a proiectelor CPE

Partenerii ENPC-INTRANS au dezvoltat pentru acest seminar de instruire un instrument de sprijin Excel, careeste gata pentru a fi descărcat de pe site-ul web www.enpc-intrans.eu

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

17

1.4.4 EnPC-INTRANS instrument pentru evaluarea pre-fezabilitate economică a proiectelor CPE

Partenerii ENPC-INTRANS au dezvoltat pentru acest seminar de instruire un instrument de sprijin Excel, careeste gata pentru a fi descărcat de pe site-ul web www.enpc-intrans.eu

Page 24: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

18

Sfaturi pentru formatori: Instrumentul include o foaie de lucru, care permite doar foarte puținesetări esențiale care urmează să fie făcute de către utilizator. Impartiti acest instrument de Excel(de exemplu, pe un stick de memorie) participanților pentru upload pe computerele lor, astfel încâtacestea să poată face simulări cu date de intrare variabile.Este urgent recomandat să se facă o anumită prezentare în timpul seminarului cu instrumentulEXCEL vizibil pentru toți participanții (proiectat la un ecran mare). Testati aceste prezentări înprealabil și notați seturile de date de intrare care furnizează rezultate rezonabile, caredemonstrează sensibilități majore și interdependențele importante ale principalilor parametrii desistem.Participanții trebuie să fie conștienți de "avertismentul", inclus în instrument, ceea ce este foarte important,deoarece acest instrument este proiectat numai pentru scopuri de instruire și nu există nici o garanție nicipentru folosirea si calitatea rezultatelor acestui instrument. Instrumentul nu trebuie să înlocuiască evaluareaeconomică detaliată a unui proiect specific, în orice caz:

Disclaimer: Acest instrument este oferit exclusiv în scopuri de formare. Rezultatele create cu acestinstrument nu pot înlocui o evaluare economică detaliată sau un studiu de fezabilitate, în orice caz.Nici GIZ, nici un alt membru al consorțiului care participă la proiectul ENPC-INTRANS, nici autorul vaaccepta nici o responsabilitate în orice moment, pentru orice fel de deteriorare sau pierdere care arputea apărea la orice altă persoană care se referă la acest instrument sau a rezultatelor create deacest instrument. În plus, nici Comisia Europeană, nici agenții (sau orice persoană care acționează înnumele acestora) nu poate fi considerată responsabilă pentru utilizarea acestui instrument sau ainformațiilor generate de acest instrument.

a) Scopul acestui instrument si ipotezele care stau la baza lui

Acest instrument este proiectat pentru demonstrarea metodelor de evaluare a pre-fezabilitatii economice aproiectelor potențiale CPE în timpul procesului decizional (pre-ofertă) etapa de dezvoltare a proiectului.Întrebarea de ghidare, care ar trebui să fie pusa de către proprietarii clădirilor publice, într-un stadiuincipient de dezvoltare a proiectului, este:

Va exista o sansa de a primi oferte calificate daca facem acest proiect in conditiie CPE?

Raspunsul poate fi „da” doar cand proiectul poate fi fezabil din punct de vedere economic in conditiicompetitive din punctul de vedere al ESCO. Asta depinde printre altele de:

Rezultatul unei analize stricte a cladirii, potentialul sau de energie în termeni monetari de energie, iarcostul total al planificării și al punerii în aplicare a măsurilor de economisire a energiei necesare înaintede începerea perioadei de garanție, iar costul total al serviciilor care urmează să fie furnizat în cursulperioadei de garanție.

Asteptari sau constrangeri ale proprietarului in legatura cu durata contracului, taxa CPE si potentialeplati din subventii sau fonduri proprii

Conditii locale ale pietei legate de exemplu de cererile bancilor in legatura cu raportul capitalurilorproprii ale ESCO care aplică pentru credite bancare pe proiecte de CPE, ratele dobânzilor pentrucreditele bancare, ratele de obicei cu discount, ratele inflației așteptate.

Scopul acestui instrument este de a demonstra modul în care poate fi efectuată o evaluare de pre-fezabilitate economică luând aceste aspecte în considerare, precum și pentru a sprijini analiza sensibilitățiifezabilității economice pentru ipoteze și tendințe specifice în aceste probleme.

b) Parametri de intrare

Instrumentul permite stabilirea și ajustarea a 10 parametri de intrare diferiti, care pot fi introdusi de cătreproprietarii clădirilor publice și facilitatori săi pe baza cunoștințelor depre proiect, interesele și constrângerileclădirii proprietarului, și câteva informații de bază în condițiile locale de piață. Acești parametri de intraresunt:

Parametrii de intrare rezultați pentru analiza aproximativă realizată în etapa de pre-ofertare:

Page 25: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

19

Valoarea monetară a garanției anuale de economii așteptată

Calculate pe baza economisirii potențialului calculat pentru anul de referință și prețurile energeticespecifice plătite în cursul anului de referință (serviciul fix CPE, în cazul în care sunt verificateeconomiile garantate).În practica de zi cu zi, aceste taxe anuale sunt exprimate în contract în valori monetare fixe,instrumentul nu aplică nici o rată a inflației pe aceste taxe.

Pe măsură ce veniturile bazate pe acestea sunt totuși facturate în intervale anuale, pe parcursulmai multor ani de durată a contractului, instrumentul face actualizarea acestor costuri pentruevaluarea valorii actualizate nete (VAN) a proiectului din punct de vedere al ESCO.

Costul total estimat al planificării și a punerii în aplicare a măsurilor de economisire a energieiproiect.

Costul total al tuturor serviciilor, construcțiilor, și livrărilor legate de măsurile de economisire aenergiei, care trebuie să fie puse în aplicare înainte de începerea perioadei de garanție (adeseaabordate de către părțile interesate ca fiind "costurile de investiție" pentru o CPE).Aceste costuri trebuie să fie finanțate de către ESCO într -o singură etapă la începutul perioadeicontractuale (anul 0), înainte de începerea perioadei de garanție (anii 1 ... n). Instrumentul nuaplică nici o rată de actualizare, nici rata inflației pe aceste costuri.

Costul anual estimativ al serviciilor ESCO

Costul serviciilor care se așteaptă să fie oferite de către ESCO (ex. costuri cu angajații pentruserviciile de management energetic, măsurători și verificări ale economiilor, rapoarte). Unealtaaplică acestor costuri anuale o rată a inflației presupusă, și le reduce pentru evaluarea NPV -ului aproiectului din punctul de vedere al ESCO.

Parametrii de intrare legați de așteptările și constrângerile care urmează să fie determinate de cătredeținătorul clădirii

Plățile directe ale deținătorului clădirii (din subvenții, donații, fonduri proprii)

Fonduri adiționale oferite de către deținătorul clădirii pentru finanțarea proiectului în af ară detaxele anuale pentru servicii CPE. Acestea se aplică în particular pentru CPE-uri plus proiecte ceinclud investiții mari nelegate de energie (ex. renovarea fațadelor, reabilitarea structurilor clădirii șia facilităților majore, reconstruirea clădi rii pentru noi scopuri sau standarde de utilizare a clădirii…).În cazul ideal (ex. CPE de bază), costul total al unui proiect CPE ar trebui să fie recuperat din taxeleanuale de servicii, valoarea predefinită fiind „0“. Numai valorile cuprinse între 0 și costul totalestimat al planificării și implementării proiectului sunt acceptate de către unealtă.

Fracția maximă acceptată din taxele anuale de servicii CPE în valoarea monetară calculată aeconomiilor garantate (în anul de bază)

De obicei, conceptele CPE prevăd o taxă de servicii CPE echivalentă cu valoarea monetară calculatăa economiilor garantate în anul de bază. Așadar, valoarea predefinită este „100%“, În unele țări,este cerut prin lege ca taxa de servicii CPE să fie mai mică decât economiile așteptate, iar unelemunicipalități vor vrea o parte din economii deja din perioada garantată. Ar putea să fie posibil înunele cazuri să se convină pe o taxă de servicii mai mare decât economiile anuale, de exemplu

Page 26: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

20

pentru a reduce durata necesară a perioadei garantate. Așadar, unealta permite introducerea devalori cuprinse între 50% și 100%.

Durata asumată a proiectului

Găsirea duratei potrivite a contractului este o mare problemă pentru pregătirea proiectelor CPE.Unealta permite introducerea valorilor cuprinse între 1 și 20 de ani (ani întregi).

Date de intrare legate de condiții relevante de piață pe care un ESCO trebuie să le ia în considerare

Raportul capitalului propriu să fie asigurat de ESCOCele mai multe bănci nu vor fi pregătite să ofere împrumuturi pentru finanțare 100% pentru unproiect de CPE. De obicei, ESCO trebuie să ofere, de asemenea, o contribuție din parteacapitalurilor proprii, în scopul de a reduce riscul băncii. În multe cazuri (atâta timp cât rata deactualizare este mai mică decât dobânzile la creditele bancare), o creștere a capitalurilor propriiconduce, de asemenea, la o creștere a NPV a proiectului. Implicit este "30%", de intrare estepermisă de la 0% la 100%.

Interes asumat pentru creditul bancarcondiții standard de piață pot fi luate ca date de intrare. Analiza de sensibilitate cu diferite rate aledobânzii poate duce la o rată maximă a dobânzii acceptabilă pentru care proiectul ar fi încontinuare fezabil economic din punct de vedere al ESCO. Datele de intrare sunt permise deinstrumentul de la 0% la 100%.

Rata de actualizare presupusăRata de actualizare este definită de obicei la nivel de companie:Rata de actualizare se referă la rata dobânzii utilizată în analiza fluxului de numerar actualizatpentru a determina valoarea actualizată a fluxurilor de numerar viitoare. Rata de actualizare ia înconsiderare, printre altele, riscul sau incertitudinea fluxurilor de numerar viitoare; cu cât mai mareincertitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie, cu atât mai mare rata de actualizare.ESCO determină rata de actualizare aplicată, de multe ori, în concordanță cu banca sa, pentru ase asigura returnarea suficientă de investiții, precum și pentru a echilibra riscurile așteptate. Cu câtmai mari ratele de actualizare ESCO, cu atât mai mari sunt taxele CPE necesare, sau mai mare estedurata contractului de a plăti pentru costul unei SPE.În cazul în care nu sunt disponibile date specifice, rata de actualizare poate fi setată echivalentă curatele dobânzilor pe care un investitor le-ar putea câștiga cu banii într-un cont bancar. Valorile deintrare de la 0% la 100%

Presupusa rată a inflației

Ratei inflației influențează costul serviciului anual plătit numai de către ESCO în cursul perioadei degaranție. Instrumentul permite introducerea de la 0% la 100%.

Page 27: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

21

a) Interpretarea rezultatelor

În cazul în care datele de intrare rezultă într-o mare (în comparație cu costul total al proiectului) negativăNVP, acest proiect, în condițiile asumate, cel mai probabil, nu va atrage nicio sumă licitată de încredere de lao ESCO serioasă (a se vedea slide-ul prezentat mai sus).

Sfaturi pentru formatori: Rezultatele de calcul pe baza datelor de intrare sunt reflectate în graficul de pepartea dreaptă a câmpurilor de date de intrare. Efectele modificărilor datelor de intrare pot fi interpretatepe baza acestei diagrame (a se vedea următorul slide). Distribuie numai instrumentul în versiunea blocat pentru a împiedica utilizatorii să corupă fără voie uneltele

lor de testare. Definește seturilor de date de intrare (inclusiv analiza sensibilității) și interpretarea întrebărilor în scopul de

auto-învățare a participanților în sesiuni individuale sau de grup de lucru. Dă timp participanților să elaboreze pe tema unor studii de caz specifice. Un exemplu al unui studiu de caz de formare este furnizat pe pagina următoare.

Studiu de caz pentru scopuri de formare (exemplu)

Exemplu pentru un studiu de caz exercițiu, care pot fi elaborat de către cursanți (individual sau în grupuri delucru), utilizând instrumentul de calcul ENPC-INTRANS:

Vă rugăm să verificați dacă următorul caz ar conduce la un proiect CPE punct de vedere economic:

Costul total al planificării și implementării proiectului: 2,3 milioane de euro Costul serviciului anual al ESCO: 25.000 Euro Economii anuale garantate: 312.000 Euro Proprietarul clădirii nu acceptă taxe de servicii CPE mai mari decât economiile garantate. Durata contractului: 10 ani Raportul capitalului propriu propriu al ESCO solicitat de către bancă: 30% Rata dobânzii pentru creditul bancar: 9%

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

21

a) Interpretarea rezultatelor

În cazul în care datele de intrare rezultă într-o mare (în comparație cu costul total al proiectului) negativăNVP, acest proiect, în condițiile asumate, cel mai probabil, nu va atrage nicio sumă licitată de încredere de lao ESCO serioasă (a se vedea slide-ul prezentat mai sus).

Sfaturi pentru formatori: Rezultatele de calcul pe baza datelor de intrare sunt reflectate în graficul de pepartea dreaptă a câmpurilor de date de intrare. Efectele modificărilor datelor de intrare pot fi interpretatepe baza acestei diagrame (a se vedea următorul slide). Distribuie numai instrumentul în versiunea blocat pentru a împiedica utilizatorii să corupă fără voie uneltele

lor de testare. Definește seturilor de date de intrare (inclusiv analiza sensibilității) și interpretarea întrebărilor în scopul de

auto-învățare a participanților în sesiuni individuale sau de grup de lucru. Dă timp participanților să elaboreze pe tema unor studii de caz specifice. Un exemplu al unui studiu de caz de formare este furnizat pe pagina următoare.

Studiu de caz pentru scopuri de formare (exemplu)

Exemplu pentru un studiu de caz exercițiu, care pot fi elaborat de către cursanți (individual sau în grupuri delucru), utilizând instrumentul de calcul ENPC-INTRANS:

Vă rugăm să verificați dacă următorul caz ar conduce la un proiect CPE punct de vedere economic:

Costul total al planificării și implementării proiectului: 2,3 milioane de euro Costul serviciului anual al ESCO: 25.000 Euro Economii anuale garantate: 312.000 Euro Proprietarul clădirii nu acceptă taxe de servicii CPE mai mari decât economiile garantate. Durata contractului: 10 ani Raportul capitalului propriu propriu al ESCO solicitat de către bancă: 30% Rata dobânzii pentru creditul bancar: 9%

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

21

a) Interpretarea rezultatelor

În cazul în care datele de intrare rezultă într-o mare (în comparație cu costul total al proiectului) negativăNVP, acest proiect, în condițiile asumate, cel mai probabil, nu va atrage nicio sumă licitată de încredere de lao ESCO serioasă (a se vedea slide-ul prezentat mai sus).

Sfaturi pentru formatori: Rezultatele de calcul pe baza datelor de intrare sunt reflectate în graficul de pepartea dreaptă a câmpurilor de date de intrare. Efectele modificărilor datelor de intrare pot fi interpretatepe baza acestei diagrame (a se vedea următorul slide). Distribuie numai instrumentul în versiunea blocat pentru a împiedica utilizatorii să corupă fără voie uneltele

lor de testare. Definește seturilor de date de intrare (inclusiv analiza sensibilității) și interpretarea întrebărilor în scopul de

auto-învățare a participanților în sesiuni individuale sau de grup de lucru. Dă timp participanților să elaboreze pe tema unor studii de caz specifice. Un exemplu al unui studiu de caz de formare este furnizat pe pagina următoare.

Studiu de caz pentru scopuri de formare (exemplu)

Exemplu pentru un studiu de caz exercițiu, care pot fi elaborat de către cursanți (individual sau în grupuri delucru), utilizând instrumentul de calcul ENPC-INTRANS:

Vă rugăm să verificați dacă următorul caz ar conduce la un proiect CPE punct de vedere economic:

Costul total al planificării și implementării proiectului: 2,3 milioane de euro Costul serviciului anual al ESCO: 25.000 Euro Economii anuale garantate: 312.000 Euro Proprietarul clădirii nu acceptă taxe de servicii CPE mai mari decât economiile garantate. Durata contractului: 10 ani Raportul capitalului propriu propriu al ESCO solicitat de către bancă: 30% Rata dobânzii pentru creditul bancar: 9%

Page 28: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

22

Rata de actualizare: 3% Rata inflației: 2%

În cazul în care acest lucru nu conduce la un caz de afaceri punct de vedere economic, și dacă lăsațitoți ceilalți parametri constanți (vă rugăm să discutați fiecare întrebare în mod individual, întotdeaunapornind de la setul prezentat mai sus de date de intrare:

1) Care ar fi durata minimă a contractului pentru a face acest caz un proiect fezabil economic?2) Se poate face proiectul fezabil economic, prin creșterea raportului capital propriu al ESCO? Dacă da,

care ar fi minimul necesar raportului capitalurilor proprii?3) Care ar fi subvenția minimă necesară pentru a face cazul unui proiect fezabil economic?4) În cazul în care un set alternativ de măsuri de economisire a energiei ar contribui la reducerea

costurilor de planificare și implementare, precum și costurile de servicii anuale ale ESCO cu 40%,care ar fi economiile minime necesare pentru a face acest caz, un proiect fezabil?

5) Cum ar putea un caz de afaceri fezabil economic (din punctul de vedere al ESCO) arata, în cazul încare proprietarul clădirii insistă în punerea în aplicare a măsurilor de economisire a energieiplanificate inițial, dar nu acceptă o durată a contractului de mai mult de 12 ani, si dacă ESCO nuvrea să ofere mai mult de 30% din capitalurile proprii?

I.5 Exemple practice ale CPE in cladiri publice

I.6.1 EE îmbunătățiri în șapte clădiri municipale în Oberndorf

Sursa de informații: KEA

Situatie initiala: Orașul Oberndorf a dorit sa reduca costurile de energie si sa permita implementarea unuiconcept integral de măsuri. De la început a fost foarte important pentru oraș să sprijine în mod activmăsurile de restructurare. Prin urmare, s-a creat un concept individual si organizational si o strategie de PR.

Procedura proiectului: Contractul a fost atribuit direct după ce proiectul a fost promovat printr-un apelpublic pentru concurență (VOB / A). Un dezvoltator de proiect neutru a fost consultat pentru a sprijini

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

22

Rata de actualizare: 3% Rata inflației: 2%

În cazul în care acest lucru nu conduce la un caz de afaceri punct de vedere economic, și dacă lăsațitoți ceilalți parametri constanți (vă rugăm să discutați fiecare întrebare în mod individual, întotdeaunapornind de la setul prezentat mai sus de date de intrare:

1) Care ar fi durata minimă a contractului pentru a face acest caz un proiect fezabil economic?2) Se poate face proiectul fezabil economic, prin creșterea raportului capital propriu al ESCO? Dacă da,

care ar fi minimul necesar raportului capitalurilor proprii?3) Care ar fi subvenția minimă necesară pentru a face cazul unui proiect fezabil economic?4) În cazul în care un set alternativ de măsuri de economisire a energiei ar contribui la reducerea

costurilor de planificare și implementare, precum și costurile de servicii anuale ale ESCO cu 40%,care ar fi economiile minime necesare pentru a face acest caz, un proiect fezabil?

5) Cum ar putea un caz de afaceri fezabil economic (din punctul de vedere al ESCO) arata, în cazul încare proprietarul clădirii insistă în punerea în aplicare a măsurilor de economisire a energieiplanificate inițial, dar nu acceptă o durată a contractului de mai mult de 12 ani, si dacă ESCO nuvrea să ofere mai mult de 30% din capitalurile proprii?

I.5 Exemple practice ale CPE in cladiri publice

I.6.1 EE îmbunătățiri în șapte clădiri municipale în Oberndorf

Sursa de informații: KEA

Situatie initiala: Orașul Oberndorf a dorit sa reduca costurile de energie si sa permita implementarea unuiconcept integral de măsuri. De la început a fost foarte important pentru oraș să sprijine în mod activmăsurile de restructurare. Prin urmare, s-a creat un concept individual si organizational si o strategie de PR.

Procedura proiectului: Contractul a fost atribuit direct după ce proiectul a fost promovat printr-un apelpublic pentru concurență (VOB / A). Un dezvoltator de proiect neutru a fost consultat pentru a sprijini

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

22

Rata de actualizare: 3% Rata inflației: 2%

În cazul în care acest lucru nu conduce la un caz de afaceri punct de vedere economic, și dacă lăsațitoți ceilalți parametri constanți (vă rugăm să discutați fiecare întrebare în mod individual, întotdeaunapornind de la setul prezentat mai sus de date de intrare:

1) Care ar fi durata minimă a contractului pentru a face acest caz un proiect fezabil economic?2) Se poate face proiectul fezabil economic, prin creșterea raportului capital propriu al ESCO? Dacă da,

care ar fi minimul necesar raportului capitalurilor proprii?3) Care ar fi subvenția minimă necesară pentru a face cazul unui proiect fezabil economic?4) În cazul în care un set alternativ de măsuri de economisire a energiei ar contribui la reducerea

costurilor de planificare și implementare, precum și costurile de servicii anuale ale ESCO cu 40%,care ar fi economiile minime necesare pentru a face acest caz, un proiect fezabil?

5) Cum ar putea un caz de afaceri fezabil economic (din punctul de vedere al ESCO) arata, în cazul încare proprietarul clădirii insistă în punerea în aplicare a măsurilor de economisire a energieiplanificate inițial, dar nu acceptă o durată a contractului de mai mult de 12 ani, si dacă ESCO nuvrea să ofere mai mult de 30% din capitalurile proprii?

I.5 Exemple practice ale CPE in cladiri publice

I.6.1 EE îmbunătățiri în șapte clădiri municipale în Oberndorf

Sursa de informații: KEA

Situatie initiala: Orașul Oberndorf a dorit sa reduca costurile de energie si sa permita implementarea unuiconcept integral de măsuri. De la început a fost foarte important pentru oraș să sprijine în mod activmăsurile de restructurare. Prin urmare, s-a creat un concept individual si organizational si o strategie de PR.

Procedura proiectului: Contractul a fost atribuit direct după ce proiectul a fost promovat printr-un apelpublic pentru concurență (VOB / A). Un dezvoltator de proiect neutru a fost consultat pentru a sprijini

Page 29: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

23

procedura de alocare în două etape. În acest caz, Cofely Deutschland GmbH a fost ales drept cel mai bunofertant.

Criteriile de evaluare privind competiția au fost evaluate cu o rată de 50%, pentru punerea în aplicare a unuiconcept integral de măsuri, 40% pentru eficiența economică și cu 10% pentru reducerea de CO2 .Criteriile deevaluare au fost fixate și ponderate în funcție de scopurile individuale ale proprietarului clădirii. Astfel, arputea fi realizat un dispozitiv de direcție al cotațiilor.

Punere în aplicare și rezultatele proiectului: Echipamentul tehnic de construcție a șapte proprietățimunicipale ale orașului Oberndorf a fost renovat / modernizat din punct de vedere energetic -contractare deeconomisire a energiei bazate pe o economie garantată. Pentru un singur complex de clădiri aceasta a inclustransformarea dintr-un sistem de încălzire centrală intr-o centrala de caldura si putere în combinație cu uncazan de lemn (sarcină medie) și un cazan de gaz, precum și instalarea a două cazane într-un al doileacomplex de clădiri.

Proprietățile în cauză sunt furnizate prin intermediul a două rețele de încălzir e nou instalate (grile)

Acest proiect este deosebit de remarcabil din cauza numărului mare de măsuri realizate, printre altele,înlocuirea ferestrelor și a iluminatului sau modernizarea distribuitorilor de încălzire. Caracteristica specialăeste faptul că un concept integral de măsuri - inclusiv măsuri de renovare a infatisarii cladirii esteimplementat. Izolația etajelor superioare ale școlii de muzică a fost integrată în conceptul de economisire aenergiei. Planificarea a fost realizată de către un birou de arhitectura extern.

I.5.1 Modernizarea aprovizionării cu energie la Universitatea din Hohenheim

Sursa de informații: KEA

Situația inițială: Universitatea Hohenheim este responsabila pentru un campus cu aprox. 130 cladiri cu osuprafata utila totala de aproximativ 135.000 m2. Alimentarea cu energie termică a zonei, sistemele detratare a aerului și de preparare a apei calde este realizata printr-un sistem de încălzire centrală cu treicazane de apă caldă, fiecare echipat cu două arzătoare de combustibil.

Căldura generată este transportată în clădire prin intermediul a patru retele de termoficare (Nord, Sud, Est șiVest).

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

23

procedura de alocare în două etape. În acest caz, Cofely Deutschland GmbH a fost ales drept cel mai bunofertant.

Criteriile de evaluare privind competiția au fost evaluate cu o rată de 50%, pentru punerea în aplicare a unuiconcept integral de măsuri, 40% pentru eficiența economică și cu 10% pentru reducerea de CO2 .Criteriile deevaluare au fost fixate și ponderate în funcție de scopurile individuale ale proprietarului clădirii. Astfel, arputea fi realizat un dispozitiv de direcție al cotațiilor.

Punere în aplicare și rezultatele proiectului: Echipamentul tehnic de construcție a șapte proprietățimunicipale ale orașului Oberndorf a fost renovat / modernizat din punct de vedere energetic -contractare deeconomisire a energiei bazate pe o economie garantată. Pentru un singur complex de clădiri aceasta a inclustransformarea dintr-un sistem de încălzire centrală intr-o centrala de caldura si putere în combinație cu uncazan de lemn (sarcină medie) și un cazan de gaz, precum și instalarea a două cazane într-un al doileacomplex de clădiri.

Proprietățile în cauză sunt furnizate prin intermediul a două rețele de încălzir e nou instalate (grile)

Acest proiect este deosebit de remarcabil din cauza numărului mare de măsuri realizate, printre altele,înlocuirea ferestrelor și a iluminatului sau modernizarea distribuitorilor de încălzire. Caracteristica specialăeste faptul că un concept integral de măsuri - inclusiv măsuri de renovare a infatisarii cladirii esteimplementat. Izolația etajelor superioare ale școlii de muzică a fost integrată în conceptul de economisire aenergiei. Planificarea a fost realizată de către un birou de arhitectura extern.

I.5.1 Modernizarea aprovizionării cu energie la Universitatea din Hohenheim

Sursa de informații: KEA

Situația inițială: Universitatea Hohenheim este responsabila pentru un campus cu aprox. 130 cladiri cu osuprafata utila totala de aproximativ 135.000 m2. Alimentarea cu energie termică a zonei, sistemele detratare a aerului și de preparare a apei calde este realizata printr-un sistem de încălzire centrală cu treicazane de apă caldă, fiecare echipat cu două arzătoare de combustibil.

Căldura generată este transportată în clădire prin intermediul a patru retele de termoficare (Nord, Sud, Est șiVest).

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

23

procedura de alocare în două etape. În acest caz, Cofely Deutschland GmbH a fost ales drept cel mai bunofertant.

Criteriile de evaluare privind competiția au fost evaluate cu o rată de 50%, pentru punerea în aplicare a unuiconcept integral de măsuri, 40% pentru eficiența economică și cu 10% pentru reducerea de CO2 .Criteriile deevaluare au fost fixate și ponderate în funcție de scopurile individuale ale proprietarului clădirii. Astfel, arputea fi realizat un dispozitiv de direcție al cotațiilor.

Punere în aplicare și rezultatele proiectului: Echipamentul tehnic de construcție a șapte proprietățimunicipale ale orașului Oberndorf a fost renovat / modernizat din punct de vedere energetic -contractare deeconomisire a energiei bazate pe o economie garantată. Pentru un singur complex de clădiri aceasta a inclustransformarea dintr-un sistem de încălzire centrală intr-o centrala de caldura si putere în combinație cu uncazan de lemn (sarcină medie) și un cazan de gaz, precum și instalarea a două cazane într-un al doileacomplex de clădiri.

Proprietățile în cauză sunt furnizate prin intermediul a două rețele de încălzir e nou instalate (grile)

Acest proiect este deosebit de remarcabil din cauza numărului mare de măsuri realizate, printre altele,înlocuirea ferestrelor și a iluminatului sau modernizarea distribuitorilor de încălzire. Caracteristica specialăeste faptul că un concept integral de măsuri - inclusiv măsuri de renovare a infatisarii cladirii esteimplementat. Izolația etajelor superioare ale școlii de muzică a fost integrată în conceptul de economisire aenergiei. Planificarea a fost realizată de către un birou de arhitectura extern.

I.5.1 Modernizarea aprovizionării cu energie la Universitatea din Hohenheim

Sursa de informații: KEA

Situația inițială: Universitatea Hohenheim este responsabila pentru un campus cu aprox. 130 cladiri cu osuprafata utila totala de aproximativ 135.000 m2. Alimentarea cu energie termică a zonei, sistemele detratare a aerului și de preparare a apei calde este realizata printr-un sistem de încălzire centrală cu treicazane de apă caldă, fiecare echipat cu două arzătoare de combustibil.

Căldura generată este transportată în clădire prin intermediul a patru retele de termoficare (Nord, Sud, Est șiVest).

Page 30: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

24

Scopul principal a fost de a reduce în mod semnificativ consumul de energie. Situatia a necesitat o acțiuneurgentă, în special din cauza nevoilor de renovare pe termen lung. Factorul decisiv pentru alegerea uneicontractari a fost lipsa de resurse bugetare pe de o parte, și punerea în aplicare rapidă a renovării pe de altăparte. Mai mult, simpla completare de la o singură sursă a fost evaluată pozitiv.

Procedura de proiect: În cadrul unei analize precise, Cofely a examinat toate clădirile în detaliu și a stabilit ostrategie de reducere a consumului de energie. Rezultat: 24,5% din costul anterior de energie poate fi salvatpe an, prin măsuri de renovare și optimizare specifice în domeniul tehnologiei casei și a tehnologiei deaprovizionare. În legătură cu o contractare de economisire a energiei Cofely a fost încredințat cu punerea înaplicare a măsurilor propuse. Criteriile de selecție a antreprenorului au fost de asemenea eficienta operariiproiectului.

Rezultatele proiectului: Esenta măsurilor este instalarea unei centrale de cogenerare, în instalația de încălzirecu o putere de 800 KWel. Mai mult decât atât au fost reînnoite sistemele de refrigerare și de aer condiționat,în centrul de calculatoare, încălzitoarele de aer în sala agricolă au fost înlocuite cu un sistem modern deîncălzire radiantă în tavan și o răcire liberă a fost instalată în unitatea de răcire în sediul biotehnologiei. Inplus Cofely a stabilit un nou sistem de management al energiei pentru peste 300 de contoare electrice, decăldură și de apă, a instalat transmisia de termoficare în 4 clădiri și a optimizat sistemele de caldura si aerconditionat.

I.5.2 Hanzehal Zutphen

Sursa de informații: Transparense

Hanzehal este o clădire mare de sport și care faciliteaza organizarea de evenimente deținuta demunicipalitatea Zutphen. Clădirea de sport necesita renovare, de exemplu, acoperișul trebuia reamenajat.Nu a existat inainte niciun sistem de gestionare a energiei. Obiectivele proprietarului clădirii erau:

renovarea clădirii si în același timp, făcând-o mai durabila. sa economiseasca costurile de personal prin externalizarea întreținerii clădirii . La finalul contractului, sa livreze proprietatea în conformitate cu standardele stabilite, dar într-o

stare mult mai bună decât la începutul contractului.

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

24

Scopul principal a fost de a reduce în mod semnificativ consumul de energie. Situatia a necesitat o acțiuneurgentă, în special din cauza nevoilor de renovare pe termen lung. Factorul decisiv pentru alegerea uneicontractari a fost lipsa de resurse bugetare pe de o parte, și punerea în aplicare rapidă a renovării pe de altăparte. Mai mult, simpla completare de la o singură sursă a fost evaluată pozitiv.

Procedura de proiect: În cadrul unei analize precise, Cofely a examinat toate clădirile în detaliu și a stabilit ostrategie de reducere a consumului de energie. Rezultat: 24,5% din costul anterior de energie poate fi salvatpe an, prin măsuri de renovare și optimizare specifice în domeniul tehnologiei casei și a tehnologiei deaprovizionare. În legătură cu o contractare de economisire a energiei Cofely a fost încredințat cu punerea înaplicare a măsurilor propuse. Criteriile de selecție a antreprenorului au fost de asemenea eficienta operariiproiectului.

Rezultatele proiectului: Esenta măsurilor este instalarea unei centrale de cogenerare, în instalația de încălzirecu o putere de 800 KWel. Mai mult decât atât au fost reînnoite sistemele de refrigerare și de aer condiționat,în centrul de calculatoare, încălzitoarele de aer în sala agricolă au fost înlocuite cu un sistem modern deîncălzire radiantă în tavan și o răcire liberă a fost instalată în unitatea de răcire în sediul biotehnologiei. Inplus Cofely a stabilit un nou sistem de management al energiei pentru peste 300 de contoare electrice, decăldură și de apă, a instalat transmisia de termoficare în 4 clădiri și a optimizat sistemele de caldura si aerconditionat.

I.5.2 Hanzehal Zutphen

Sursa de informații: Transparense

Hanzehal este o clădire mare de sport și care faciliteaza organizarea de evenimente deținuta demunicipalitatea Zutphen. Clădirea de sport necesita renovare, de exemplu, acoperișul trebuia reamenajat.Nu a existat inainte niciun sistem de gestionare a energiei. Obiectivele proprietarului clădirii erau:

renovarea clădirii si în același timp, făcând-o mai durabila. sa economiseasca costurile de personal prin externalizarea întreținerii clădirii . La finalul contractului, sa livreze proprietatea în conformitate cu standardele stabilite, dar într-o

stare mult mai bună decât la începutul contractului.

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

24

Scopul principal a fost de a reduce în mod semnificativ consumul de energie. Situatia a necesitat o acțiuneurgentă, în special din cauza nevoilor de renovare pe termen lung. Factorul decisiv pentru alegerea uneicontractari a fost lipsa de resurse bugetare pe de o parte, și punerea în aplicare rapidă a renovării pe de altăparte. Mai mult, simpla completare de la o singură sursă a fost evaluată pozitiv.

Procedura de proiect: În cadrul unei analize precise, Cofely a examinat toate clădirile în detaliu și a stabilit ostrategie de reducere a consumului de energie. Rezultat: 24,5% din costul anterior de energie poate fi salvatpe an, prin măsuri de renovare și optimizare specifice în domeniul tehnologiei casei și a tehnologiei deaprovizionare. În legătură cu o contractare de economisire a energiei Cofely a fost încredințat cu punerea înaplicare a măsurilor propuse. Criteriile de selecție a antreprenorului au fost de asemenea eficienta operariiproiectului.

Rezultatele proiectului: Esenta măsurilor este instalarea unei centrale de cogenerare, în instalația de încălzirecu o putere de 800 KWel. Mai mult decât atât au fost reînnoite sistemele de refrigerare și de aer condiționat,în centrul de calculatoare, încălzitoarele de aer în sala agricolă au fost înlocuite cu un sistem modern deîncălzire radiantă în tavan și o răcire liberă a fost instalată în unitatea de răcire în sediul biotehnologiei. Inplus Cofely a stabilit un nou sistem de management al energiei pentru peste 300 de contoare electrice, decăldură și de apă, a instalat transmisia de termoficare în 4 clădiri și a optimizat sistemele de caldura si aerconditionat.

I.5.2 Hanzehal Zutphen

Sursa de informații: Transparense

Hanzehal este o clădire mare de sport și care faciliteaza organizarea de evenimente deținuta demunicipalitatea Zutphen. Clădirea de sport necesita renovare, de exemplu, acoperișul trebuia reamenajat.Nu a existat inainte niciun sistem de gestionare a energiei. Obiectivele proprietarului clădirii erau:

renovarea clădirii si în același timp, făcând-o mai durabila. sa economiseasca costurile de personal prin externalizarea întreținerii clădirii . La finalul contractului, sa livreze proprietatea în conformitate cu standardele stabilite, dar într-o

stare mult mai bună decât la începutul contractului.

Page 31: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL I: CONCEPTE CPE SI MODELE DE AFACERI

25

Un furnizor CPE a instalat un pachet de măsuri de economisire a energiei: renovarea si izolarea acoperișului ,izolarea pereților, panouri solare fotovoltaice, iluminare cu senzor, încălzire solară a apei și un sistem demanagement al clădirii.Proiectul a Hanzehal este demn de remarcat pentru cantitatea de economii de energie, având ca rezultat oreducere semnificativă a costurilor de energie. În cadrul contractului, furnizorul CPE garantează 30%economii la gaze și 7% economii la energia electrică. Economiile realizate sunt mai mari: reducerea cu 50% aconsumului de gaze și de reducere de 23% a consumului de energie electrică.

Pe scurt, cei mai importanți factori de succes și bariere par să apară în timpul etapelor de pregătire aproiectului și fazele de achiziții.

Factori de succes: Un motiv cheie pentru care contractul CPE a fost rentabil este faptul că măsurile deizolare au fost puse în aplicare, atunci când înlocuirea acoperișului a fost deja necesară. Astfel,renovarea și întreținerea regulată au fost efectuate împreună cu instalarea de măsuri. Mai mult decâtatât, în cadrul proiectului Hanzehal un plan de întreținere si investiții au fost elaborat, care urmeazăsă fie evaluat și, eventual, adaptat anual. În acest fel, planificarea proiectului are flexibilitatea de apelala investitii de intretinere la momentul renovarii . Pe cand proiectul a fost un pilot, atat pentru client,cât și pentru furnizorul CPE, acest lucru a creat încredere reciproca și înțelegere în cadrul proiectului,deoarece fiecare parte implicată a învățat prin încercare și eroare.

Bariere: Pregatirea proiectului a luat în jur de doi ani, în principiu pentru a redacta contractul (parteajuridică), iar procesul de selecție nu a urmat procedurile standard de achiziții publice.

Pe măsură ce proiectul a fost inovator, doar o singură parte a fost selectata pentru a stabili un plan deproiect cu care a fost negociat un contract. Municipalitatea a avut unele probleme cu aspectele juridice și aangajat un expert pentru a redacta contractul. A fost, de asemenea, complex sa se determine KPIs si de adistribui sarcini și responsabilități în cadrul proiectului. În cele din urmă, furnizorul CPE a avut dificultăți în aobține finanțare și, prin urmare, a trebuit să folosească propriul capital.

Inovații și Avantaje pentru Client: Hanzehal a fost un proiect pilot atât pentru client cât și pentru furnizorCPE. Din cauza naturii sale inovatoare, a fost posibil să se abată de la normele europene de achiziții publice șisă atribuie proiectul unui furnizor preferat. Furnizorului CPE a finanțat proiectul cu capitalul propriu, în sinenu este o inovație, dar, de asemenea, practica nu este larg răspândită în cadrul pieței CPE. Pentru client(municipalitatea), avantajele sunt o construcție mai durabila și mai valoroasa, costuri mai mici de energie șiexternalizarea întreținerii.

Page 32: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport
Page 33: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

27

MODULUL II: DEZVOLTAREA CAZURILOR DE AFACERI CPE

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

27

MODULUL II: DEZVOLTAREA CAZURILOR DE AFACERI CPE

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

27

MODULUL II: DEZVOLTAREA CAZURILOR DE AFACERI CPE

Page 34: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

28

II.1 Identificarea proiectului

II.1.1 Evaluarea cerințelor de bază

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

28

II.1 Identificarea proiectului

II.1.1 Evaluarea cerințelor de bază

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

28

II.1 Identificarea proiectului

II.1.1 Evaluarea cerințelor de bază

Page 35: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

29

II.1.2 Analiza situației curente

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

29

II.1.2 Analiza situației curente

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

29

II.1.2 Analiza situației curente

Page 36: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

30

a) Colectarea si evaluarea datelor / inspecția la fața locului

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

30

a) Colectarea si evaluarea datelor / inspecția la fața locului

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

30

a) Colectarea si evaluarea datelor / inspecția la fața locului

Page 37: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

31

O listă de obiective pentru inspecția la fața locului este oferită la Anexa 3.

b) Referințe și indicatori

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

31

O listă de obiective pentru inspecția la fața locului este oferită la An exa 3.

b) Referințe și indicatori

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

31

O listă de obiective pentru inspecția la fața locului este oferită la Anexa 3.

b) Referințe și indicatori

Page 38: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

32

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

32

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

32

Page 39: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

33

c) Evaluarea preliminară a fezabilității tehnice și economice

Pont pentru antrenori:

Dacă unealta pentru calcule EnPC-INTRANSl (vezi 0 la pagina 17) nu a fost introdusă încă în timpul ModululuiI, ea poate fi introdusă în acest moment al seminarului.

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

33

c) Evaluarea preliminară a fezabilității tehnice și economice

Pont pentru antrenori:

Dacă unealta pentru calcule EnPC-INTRANSl (vezi 0 la pagina 17) nu a fost introdusă încă în timpul ModululuiI, ea poate fi introdusă în acest moment al seminarului.

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

33

c) Evaluarea preliminară a fezabilității tehnice și economice

Pont pentru antrenori:

Dacă unealta pentru calcule EnPC-INTRANSl (vezi 0 la pagina 17) nu a fost introdusă încă în timpul ModululuiI, ea poate fi introdusă în acest moment al seminarului.

Page 40: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

34

II.1.3 Alcătuirea unei strategii

II.2 Finanțarea proiectelor CPE

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

34

II.1.3 Alcătuirea unei strategii

II.2 Finanțarea proiectelor CPE

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

34

II.1.3 Alcătuirea unei strategii

II.2 Finanțarea proiectelor CPE

Page 41: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

35

În afară de acțiunile proprii, împrumuturi, arendări, închirieri etc., alte instrumente specifice de finanțare potfi integrate în aceste modele, dacă sunt disponibile la fața locului. Acestea pot include:

Subvenții sau împrumuturi speciale din fonduri europene sau naționale pentru eficiența energetică. Subvenții sau împrumuturi speciale de la donatori internaționali (UE, UNDP, EBRD, KfW, USAID etc.),

dacă sunt disponibile în țara respectivă (ex. Serbia, Ucraina).

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

35

În afară de acțiunile proprii, împrumuturi, arendări, închirieri etc., alte instrumente specifice de finanțare potfi integrate în aceste modele, dacă sunt disponibile la fața locului. Acestea pot include:

Subvenții sau împrumuturi speciale din fonduri europene sau naționale pentru eficiența energetică. Subvenții sau împrumuturi speciale de la donatori internaționali (UE, UNDP, EBRD, KfW, USAID etc.),

dacă sunt disponibile în țara respectivă (ex. Serbia, Ucraina ).

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

35

În afară de acțiunile proprii, împrumuturi, arendări, închirieri etc., alte instrumente specifice de finanțare potfi integrate în aceste modele, dacă sunt disponibile la fața locului. Acestea pot include:

Subvenții sau împrumuturi speciale din fonduri europene sau naționale pentru eficiența energetică. Subvenții sau împrumuturi speciale de la donatori internaționali (UE, UNDP, EBRD, KfW, USAID etc.),

dacă sunt disponibile în țara respectivă (ex. Serbia, Ucraina).

Page 42: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

36

Fonduri strânse prin“crowd funding” perețele de socializare (mai rar). Modelul de acționari al cetățenilor (cel mai probabil în cazul proiectelor mici cu impact social ridicat și

vizibilitate mare). Cooperative de energie locală care acționează ca ESCO -uri sau ca investitori (cel mai probabil în cazul

proiectelor prea mici să atragă ESCO-uri comericale).

Creditul deținătorului clădirii :

Deținătorul clădirii încheie un contract direct cu instituțiile care finanțează. ESCO-ul garantează implementarea măsurilor agreate și obținerea economiilor garantate pe timpul

contractului. Dacă economiile garantate nu sunt obținute, ESCO-ul poate fi obligat să plătească diferența dintre

economiile efective și rata datorată (ex. penalitățile agreate).

Creditul ESCO-ului:

ESCO-ul ia creditul și astfel asigură finanțare a proiectului CPE în numele său. ESCO-ul își asumătoate riscurile aferente proiectului. Deținătorul clădirii nu se întâl nește cu finanțatorul (de obicei o bancă).

Creditul ESCO-ului cu vânzare de creanțe:

ESCO vinde creanțe unei instituții financiare (bancă sau agent implicat) după implementarea măsurilorde realizare a economiilor.

Clientul plătește costurile CPE direct băncii agentului implicat. ESCO-ul garantează nivelul economiilor. Băncile sau agenții implicați adesea cer deținătorului clădirii să elibereze o renunțare la opoziție și

astfel să garanteze plata în rate indepent de obținerea economiilor garantate de ESCO. În acest caz,ESCO ar trebui să restituie deținătorului clădirii penalitățile agreate în caz de neobținere a economiilorgarantate.

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

36

Fonduri strânse prin“crowd funding” perețele de socializare (mai rar). Modelul de acționari al cetățenilor (cel mai probabil în cazul proiectelor mici cu impact social ridicat și

vizibilitate mare). Cooperative de energie locală care acționează ca ESCO-uri sau ca investitori (cel mai probabil în cazul

proiectelor prea mici să atragă ESCO-uri comericale).

Creditul deținătorului clădirii:

Deținătorul clădirii încheie un contract direct cu instituțiile care finanțează. ESCO-ul garantează implementarea măsurilor agreate și obținerea economiilor garantate pe timpul

contractului. Dacă economiile garantate nu sunt obținute, ESCO-ul poate fi obligat să plătească diferența dintre

economiile efective și rata datorată (ex. penalitățile agreate).

Creditul ESCO-ului:

ESCO-ul ia creditul și astfel asigură finanțare a proiectului CPE în numele său. ESCO-ul își asumătoate riscurile aferente proiectului. Deținătorul clădirii nu se întâl nește cu finanțatorul (de obicei o bancă).

Creditul ESCO-ului cu vânzare de creanțe:

ESCO vinde creanțe unei instituții financiare (bancă sau agent implicat) după implementarea măsurilorde realizare a economiilor.

Clientul plătește costurile CPE direct băncii agentului implicat. ESCO-ul garantează nivelul economiilor. Băncile sau agenții implicați adesea cer deținătorului clădirii să elibereze o renunțare la opoziție și

astfel să garanteze plata în rate indepent de obținerea economiilor garantate de ESCO. În acest caz,ESCO ar trebui să restituie deținătorului clădirii penalitățile agreate în caz de neobținere a economiilorgarantate.

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

36

Fonduri strânse prin“crowd funding” perețele de socializare (mai rar). Modelul de acționari al cetățenilor (cel mai probabil în cazul proiectelor mici cu impact social ridicat și

vizibilitate mare). Cooperative de energie locală care acționează ca ESCO -uri sau ca investitori (cel mai probabil în cazul

proiectelor prea mici să atragă ESCO-uri comericale).

Creditul deținătorului clădirii :

Deținătorul clădirii încheie un contract direct cu instituțiile care finanțează. ESCO-ul garantează implementarea măsurilor agreate și obținerea economiilor garantate pe timpul

contractului. Dacă economiile garantate nu sunt obținute, ESCO-ul poate fi obligat să plătească diferența dintre

economiile efective și rata datorată (ex. penalitățile agreate).

Creditul ESCO-ului:

ESCO-ul ia creditul și astfel asigură finanțare a proiectului CPE în numele său. ESCO-ul își asumătoate riscurile aferente proiectului. Deținătorul clădirii nu se întâl nește cu finanțatorul (de obicei o bancă).

Creditul ESCO-ului cu vânzare de creanțe:

ESCO vinde creanțe unei instituții financiare (bancă sau agent implicat) după implementarea măsurilorde realizare a economiilor.

Clientul plătește costurile CPE direct băncii agentului implicat. ESCO-ul garantează nivelul economiilor. Băncile sau agenții implicați adesea cer deținătorului clădirii să elibereze o renunțare la opoziție și

astfel să garanteze plata în rate indepent de obținerea economiilor garantate de ESCO. În acest caz,ESCO ar trebui să restituie deținătorului clădirii penalitățile agreate în caz de neobținere a economiilorgarantate.

Page 43: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

37

II.3 Riscuri potențiale și strategii de diminuare a riscurilor

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

37

II.3 Riscuri potențiale și strategii de diminuare a riscurilor

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

37

II.3 Riscuri potențiale și strategii de diminuare a riscurilor

Page 44: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

38

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

38

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

38

Page 45: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

39

II.4 Reflecții

1. Vă rugăm să discutați avantajele și dezavantajele diferitelor modele TFP:

TPF – Creditul clientului Avantaje … Dezavantaje …… din punctul de vedere al băncii.… din punctul de vedere al deținătoruluiclădirii.… din punctul de vedere al ESCO-ului.

TPF – Creditul ESCO-ului Avantaje … Dezavantaje …… din punctul de vedere al clientului.… din punctul de vedere al deținătoruluiclădirii.… din punctul de vedere al ESCO-ului.

TPF – Creditul ESCO-ului cu vânzare decreanțe

Avantaje … Dezavantaje …

… din punctul de vedere al clientului.… din punctul de vedere al deținătoruluiclădirii.… din punctul de vedere al ESCO-ului.

2. Care credeți că ar fi cel mai bun plan financiar pentru aplicare în faza următoare (2-3 ani de preluarepe piață a CPE în clădiri publice din țara dumneavoastră)?

3. Care sunt argumentele ce sprijină folosirea acestui plan financiar pentru CPE în clădiri publice dințara dumneavoastră?

4. Care sunt barierele majore pentru utilizarea acestui plan finaciar, atât pentru deținătorul clădirii, câtși pentru ESCO, și cum pot fi aceste bariere înlăturate?

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

39

II.4 Reflecții

1. Vă rugăm să discutați avantajele și dezavantajele diferitelor modele TFP:

TPF – Creditul clientului Avantaje … Dezavantaje …… din punctul de vedere al băncii.… din punctul de vedere al deținătoruluiclădirii.… din punctul de vedere al ESCO-ului.

TPF – Creditul ESCO-ului Avantaje … Dezavantaje …… din punctul de vedere al clientului.… din punctul de vedere al deținătoruluiclădirii.… din punctul de vedere al ESCO-ului.

TPF – Creditul ESCO-ului cu vânzare decreanțe

Avantaje … Dezavantaje …

… din punctul de vedere al clientului.… din punctul de vedere al deținătoruluiclădirii.… din punctul de vedere al ESCO-ului.

2. Care credeți că ar fi cel mai bun plan financiar pentru aplicare în faza următoare (2-3 ani de preluarepe piață a CPE în clădiri publice din țara dumneavoastră)?

3. Care sunt argumentele ce sprijină folosirea acestui plan financiar pentru CPE în clădiri publice dințara dumneavoastră?

4. Care sunt barierele majore pentru utilizarea acestui plan finaciar, atât pentru deținătorul clădirii, câtși pentru ESCO, și cum pot fi aceste bariere înlăturate?

MODULUL II:Dezvoltarea cazurilor de afaceri CPE

39

II.4 Reflecții

1. Vă rugăm să discutați avantajele și dezavantajele diferitelor modele TFP:

TPF – Creditul clientului Avantaje … Dezavantaje …… din punctul de vedere al băncii.… din punctul de vedere al deținătoruluiclădirii.… din punctul de vedere al ESCO-ului.

TPF – Creditul ESCO-ului Avantaje … Dezavantaje …… din punctul de vedere al clientului.… din punctul de vedere al deținătoruluiclădirii.… din punctul de vedere al ESCO-ului.

TPF – Creditul ESCO-ului cu vânzare decreanțe

Avantaje … Dezavantaje …

… din punctul de vedere al clientului.… din punctul de vedere al deținătoruluiclădirii.… din punctul de vedere al ESCO-ului.

2. Care credeți că ar fi cel mai bun plan financiar pentru aplicare în faza următoare (2-3 ani de preluarepe piață a CPE în clădiri publice din țara dumneavoastră)?

3. Care sunt argumentele ce sprijină folosirea acestui plan financiar pentru CPE în clădiri publice dințara dumneavoastră?

4. Care sunt barierele majore pentru utilizarea acestui plan finaciar, atât pentru deținătorul clădirii, câtși pentru ESCO, și cum pot fi aceste bariere înlăturate?

Page 46: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport
Page 47: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

41

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

41

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

41

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

Page 48: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

42

III.1 Cadrul juridic

III.1.1 Cadrul juridic al CPE la nivel EU

a) Directive EU ce promovează CPE

O serie de politici și directive europene sunt relevante pentru promovarea și adoptarea pe piață a CPEpentru îmbunătățirea EE în clădiri publice din Europa. Cea mai importantă este Directiva privind eficiențaenergetică (EED), cât și performanța europeană energetică a clădirilor (EPBD):

Directiva 2012/27/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 Octombrie 2012 pe tema eficienţeienergetice (Energy Efficiency Directive; EED).

Articolul 18: Servicii energetice

1. Statele membre vor promova piaţa de servicii energetice şi accesul pentru SMEs la această piaţă

[…]luând, dacă este necesar, măsuri pentru eliminarea barierelor reglementare și nereglementare careîmpiedică adoptarea contractelor de performanță energetică […]

[…]oferind contracte model pentru contractele de performanță energetică […]. 2. Statele membre vor sprijini funcționarea corespunzătoare a pieței serviciilor energetice, acolo

unde este cazul, în urmatorul mod:

[…] luând, dacă este necesar, măsuri pentru eliminarea barierelor reglementare și nereglementarecare împiedică adoptarea contractelor de performanță energetică […];

[…] având în vedere punerea în aplicare sau alocarea rolului unui mecanism independent, cum ar fi unmediator, pentru a asigura gestionarea eficientă a plângerilor și a soluţionării extrajudiciare adisputelor ce decurg din contractele de servicii energetice;

[…] permiţând intermediarilor de piață independenți să joace un rol în stimularea dezvoltării piețeiasupra cererii și ofertei.

Articolul 19: Alte măsuri pentru a promova eficienţa energetică

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

42

III.1 Cadrul juridic

III.1.1 Cadrul juridic al CPE la nivel EU

a) Directive EU ce promovează CPE

O serie de politici și directive europene sunt relevante pentru promovarea și adoptarea pe piață a CPEpentru îmbunătățirea EE în clădiri publice din Europa. Cea mai importantă este Directiva privind eficiențaenergetică (EED), cât și performanța europeană energetică a clădirilor (EPBD):

Directiva 2012/27/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 Octombrie 2012 pe tema eficienţeienergetice (Energy Efficiency Directive; EED).

Articolul 18: Servicii energetice

1. Statele membre vor promova piaţa de servicii energetice şi accesul pentru SMEs la această piaţă

[…]luând, dacă este necesar, măsuri pentru eliminarea barierelor reglementare și nereglementare careîmpiedică adoptarea contractelor de performanță energetică […]

[…]oferind contracte model pentru contractele de performanță energetică […]. 2. Statele membre vor sprijini funcționarea corespunzătoare a pieței serviciilor energetice, acolo

unde este cazul, în urmatorul mod:

[…] luând, dacă este necesar, măsuri pentru eliminarea barierelor reglementare și nereglementarecare împiedică adoptarea contractelor de performanță energetică […];

[…] având în vedere punerea în aplicare sau alocarea rolului unui mecanism independent, cum ar fi unmediator, pentru a asigura gestionarea eficientă a plângerilor și a soluţionării extrajudiciare adisputelor ce decurg din contractele de servicii energetice;

[…] permiţând intermediarilor de piață independenți să joace un rol în stimularea dezvoltării piețeiasupra cererii și ofertei.

Articolul 19: Alte măsuri pentru a promova eficienţa energetică

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

42

III.1 Cadrul juridic

III.1.1 Cadrul juridic al CPE la nivel EU

a) Directive EU ce promovează CPE

O serie de politici și directive europene sunt relevante pentru promovarea și adoptarea pe piață a CPEpentru îmbunătățirea EE în clădiri publice din Europa. Cea mai importantă este Directiva privind eficiențaenergetică (EED), cât și performanța europeană energetică a clădirilor (EPBD):

Directiva 2012/27/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 Octombrie 2012 pe tema eficienţeienergetice (Energy Efficiency Directive; EED).

Articolul 18: Servicii energetice

1. Statele membre vor promova piaţa de servicii energetice şi accesul pentru SMEs la această piaţă

[…]luând, dacă este necesar, măsuri pentru eliminarea barierelor reglementare și nereglementare careîmpiedică adoptarea contractelor de performanță energetică […]

[…]oferind contracte model pentru contractele de performanță energetică […]. 2. Statele membre vor sprijini funcționarea corespunzătoare a pieței serviciilor energetice, acolo

unde este cazul, în urmatorul mod:

[…] luând, dacă este necesar, măsuri pentru eliminarea barierelor reglementare și nereglementarecare împiedică adoptarea contractelor de performanță energetică […];

[…] având în vedere punerea în aplicare sau alocarea rolului unui mecanism independent, cum ar fi unmediator, pentru a asigura gestionarea eficientă a plângerilor și a soluţionării extrajudiciare adisputelor ce decurg din contractele de servicii energetice;

[…] permiţând intermediarilor de piață independenți să joace un rol în stimularea dezvoltării piețeiasupra cererii și ofertei.

Articolul 19: Alte măsuri pentru a promova eficienţa energetică

Page 49: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

43

1. Statele membre vor evalua şi dacă este necesar vor lua măsuri corespunzătoare pentrueliminarea barierelor reglementare și nereglementare care împiedică eficienţa energetică în ceeace priveşte:

[…]prevederile legale și de reglementare, precum și practicile administrative privind achizițiile publiceși execuția bugetară anuală și contabilă, în vederea asigurării faptului că organismele publiceindividuale nu sunt împiedicate să facă investiții în îmbunătățirea eficienței energetice și săminimallizeze costurile ciclurilor de viață preconizate și să utilizeze contractele de performanțăenergetică precum și alte mecanisme terțe de finanțare pe bază de contract pe termen lung.

CPE nu este menționată în mod explicit numai ca opțiune prioritară pentru autoritățile publice din EED. EEDelaborează, de asemenea, obligația statelor membre de a pune în aplicare condiții-cadru favorabile pentruadoptarea de către piață a modelelor de afaceri CPE.

Directiva 2010/31/EU a Parlamentului European şi a Consililui din 19 Mai 2010 pe tema performanţeienergetice a clădirilor (Energy Performance of Building Directive; EPBD):

Articolul 11.6: Statele membre vor încuraja autoritățile publice să ia în considerare rolul pe caretrebuie să-l joace în domeniul performanței energetice a clădirilor, printre altele, prin punerea înaplicare a recomandărilor incluse în certificatul de performanță energetică eliberat pentru clădiriledeținute de acestea […].

Articolul 12.1: Statele membre se vor asigura că un certificat de performanță energetică este eliberatpentru [...] clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 25 m2 este ocupată de o autoritate publicăși frecvent vizitată de public […].

Obligația prevăzută în EPBD de a elibera un certificat energetic pentru fiecare clădire publică poate fi o forțămotrice în promovarea CPEs pentru cladiri cu valori reduse de eficiență energetică.

Stimulente juridice suplimentare pentru adoptarea de către piață a modelelor de afaceri ale CPE suntstabilite în directivele UE privind normele comune pentru piețele interne de energie electrică și de gazenaturale.

Directiva 2009/72/EC a Parlamentului European şi a Consililui din 13 Iulie 2009 pe tema normelor comunepentru piaţa internă a electricităţii, de exemplu:

Articolul 3.11: Pentru a promova eficienţa energetică, statele membre […] vor recomanda insistent caîntreprinderile energiei electrice să optimizeze utilizarea acesteia, de exemplu, prin furnizarea deservicii de gestionare a energiei [...].

Directiva 2009/73/EC a Parlamentului European şi a Consililui din 13 Iulie 2009 pe tema normelor comunepentru piaţa internă a gazelor naturale, de exemplu:

Articolul 3.8: Pentru a promova eficienţa energetică, statele membre […] vor recomanda insistent caîntreprinderile gazelor naturale să optimizeze utilizarea acestora, de exemplu, prin furnizarea deservicii de gestionare a energiei [...].

Cu aceste dispoziții, directivele menționate mai sus privind normele comune pentru piețele interne de gazeși de energie electrică pot fi înțelese ca o motivație puternică pentru furnizorii europeni de energie pentru apune în aplicare modelul de afaceri de lumină CPE și să ofere acest tip de servicii pentru clienții lor.

Per total, cadrul legislativ european este destul de mult în favoarea serviciilor energetice promovândîmbunătățiri ale eficienței energetice, și, în particular a CPE ca un model de afaceri inovator. Modul în carestatele membre ale UE și țările vecine pun în aplicare aceste directive în legislația lor națională variază foartemult.

b) Directivele UE privind achizițiile publice

Directiva privind contractele de achiziții publice stabilește proceduri care trebuie urmate înainte de atribuiunui contract furnizorolor (adică furnizori de lucrări, bunuri sau servicii) atunci când valoarea sa depășește

Page 50: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

44

pragurile stabilite, cu excepția cazului în care se califică pentru o excludere specifică - de ex. din motive desecuritate națională.

Amendamentele incluse în noua directivă cu 2014/24 / EU vizează să asigure:

Flexibilizarea și simplificarea procedurilor de achiziții publice la nivel european

Consolidarea utilizării instrumentale a contractelor de achiziții publice de a continua politicilesecundare, în special în domeniile politicilor de mediu, politicile sociale și promovarea locurilor demuncă și a inovației.

Obiectivele secundare ale amendamentelor sunt:

De a facilita accesul procedural la SMEs;

De a creşte deschiderea procedurilor faţă de operatorii străini;

De a consolida mecanismele şi instrumentele electronice de achiziții publice;

De a preveni corupţia şi de a consolida garanţiile de imparţialitate;

Directiva 2014/24 / UE este în prezent pe cale de a fi pusă în aplicare în legislația națională a statelormembre ale UE și se utilizează ca singura referire la normele UE privind achizițiile publice.

III.1.2 Codul european de Conduită al CPE

Codul european de conduită pentru contractele de performanță energetică (Codul de conduită CPE)(Transparense 2014) este un set de valori și principii care sunt considerate fundamentale pentruimplementarea cu succes, profesională și transparentă a proiectelor contractelor de performanță energeticăîn țările europene.

Codul CPE de conduită reprezintă un angajament voluntar și nu este restrictiv din punct de vedere juridic.Acesta a fost lansat de proiectul Transparense în 2014 și aprobat de către Asociația Europeană a Companiilorde Servicii Energetice (eu.ESCO) și Federația Europeană a Serviciilor inteligente de eficiență energetică(EFIEES).

De când proiectul de transparență a fost finalizat în septembrie 2015, cele două asociații europene continuăsă administreze și să mențină Codul de conduită european pentru CPE și activitățile aferente, deoarece esteîn conformitate cu obiectivele lor în sprijinirea pieţelor europene CPE.

Codul de conduită este în proces de a fi pus în practică, având deja un număr semnificativ de mai mult de160 de semnături din Europa, inclusiv 12 asociații naționale de furnizori de CPE. Rolul principal al Codului deconduită este acela de a aduce încrederea pe piața CPE în EU luând în considerare varietatea ei în statelemembre.

Respectarea Codului de conduită servește ca o garanție minimă a calității proiectelor CPE implementate.

Codul de conduită CPE reflectă valorile comune furnizorilor europeni de CPE:

Eficienţă: Economii de

energie Eficienţă

economică Durabilitate în

timp

Profesionalism: Servicii de expertiză şi de înaltă

calitate Preocupări referitoare la sănătate

şi siguranţă Nume bun în sector Fiabilitate şi Responsabilitate Respect and Receptivitate Obiectivitate

Transparenţă: Integritate şi

deschidere Abordare pe termen

lung Transparența etapelor

și a aranjamentelor definanțare

Comunicare clară,regulată şi onestă

Codul de conduită CPE este alcătuit dintr-un set de nouă principii călăuzitoare privind punerea în aplicare aproiectelor CPE pentru a sprijini înalta calitate și transparența piețelor europene CPE. Principiile folosesctermenul de "economii", ceea ce înseamnă economii de energie și / sau economii financiare aferente.

Page 51: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

45

Furnizorul CPE oferă economii eficiente din punct de vedere economic

Furnizorul CPE preia riscurile de performanță

Economiile sunt garantate de către furnizorul CPE și determinate de M&V.

Furnizorul CPE susține utilizarea pe termen lung a gestionării energiei

Relația dintre furnizorul CPE și client este pe termen lung, echitabilă și transparentă

Toate etapele procesului proiectului CPE sunt realizate în mod legal și cu integritate

Furnizorul CPE sprijină clientul în finanțarea proiectului CPE

Furnizorul CPE asigură personal calificat pentru implementarea proiectului CPE

Furnizorul CPE se concentrează pe înaltă calitate și grijă în toate fazele de implementare aleproiectului

III.1.3 Cadrul juridic al CPE la nivel naţional

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

45

Furnizorul CPE oferă economii eficiente din punct de vedere economic

Furnizorul CPE preia riscurile de performanță

Economiile sunt garantate de către furnizorul CPE și determinate de M&V.

Furnizorul CPE susține utilizarea pe termen lung a gestionării energiei

Relația dintre furnizorul CPE și client este pe termen lung, echitabilă și transparentă

Toate etapele procesului proiectului CPE sunt realizate în mod legal și cu integritate

Furnizorul CPE sprijină clientul în finanțarea proiectului CPE

Furnizorul CPE asigură personal calificat pentru implementarea proiectului CPE

Furnizorul CPE se concentrează pe înaltă calitate și grijă în toate fazele de implementare aleproiectului

III.1.3 Cadrul juridic al CPE la nivel naţional

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

45

Furnizorul CPE oferă economii eficiente din punct de vedere economic

Furnizorul CPE preia riscurile de performanță

Economiile sunt garantate de către furnizorul CPE și determinate de M&V.

Furnizorul CPE susține utilizarea pe termen lung a gestionării energiei

Relația dintre furnizorul CPE și client este pe termen lung, echitabilă și transparentă

Toate etapele procesului proiectului CPE sunt realizate în mod legal și cu integritate

Furnizorul CPE sprijină clientul în finanțarea proiectului CPE

Furnizorul CPE asigură personal calificat pentru implementarea proiectului CPE

Furnizorul CPE se concentrează pe înaltă calitate și grijă în toate fazele de implementare aleproiectului

III.1.3 Cadrul juridic al CPE la nivel naţional

Page 52: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

46

III.2 Procedura de licitaţie

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

46

III.2 Procedura de licitaţie

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

46

III.2 Procedura de licitaţie

Page 53: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

47

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

47

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

47

Page 54: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

48

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

48

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

48

Page 55: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

49

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

49

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

49

Page 56: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

50

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

50

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

50

Page 57: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

51

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

51

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

51

Page 58: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

52

III.3 Contracte model

Sfat pentru instructori:

Vă rugăm să introduceţi aici o analiză detaliată a unui model de contract din propria țară. În cazul în care niciunul nu este disponibil încă din propria țară, puteţi discuta într-o prezentare ca exemplu al contractuluimodelul prezentat de KEA pentru Germania (a se vedea anexa 2).

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

52

III.3 Contracte model

Sfat pentru instructori:

Vă rugăm să introduceţi aici o analiză detaliată a unui model de contract din propria țară. În cazul în care niciunul nu este disponibil încă din propria țară, puteţi discuta într-o prezentare ca exemplu al contractuluimodelul prezentat de KEA pentru Germania (a se vedea anexa 2).

MODULUL III: LICITAŢIA ŞI CONTRACTAREA SERVICIILOR CPE

52

III.3 Contracte model

Sfat pentru instructori:

Vă rugăm să introduceţi aici o analiză detaliată a unui model de contract din propria țară. În cazul în care niciunul nu este disponibil încă din propria țară, puteţi discuta într-o prezentare ca exemplu al contractuluimodelul prezentat de KEA pentru Germania (a se vedea anexa 2).

Page 59: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

EVALUARE

53

MODULUL IV: MASURAREA SI VERIFICAREA ECONOMISIRILOR IN PROIECTUL CPE

EVALUARE

53

MODULUL IV: MASURAREA SI VERIFICAREA ECONOMISIRILOR IN PROIECTUL CPE

EVALUARE

53

MODULUL IV: MASURAREA SI VERIFICAREA ECONOMISIRILOR IN PROIECTUL CPE

Page 60: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

EVALUARE

54

IV.1 Calculul valorilor de referinta

EVALUARE

54

IV.1 Calculul valorilor de referinta

EVALUARE

54

IV.1 Calculul valorilor de referinta

Page 61: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

EVALUARE

55

EVALUARE

55

EVALUARE

55

Page 62: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

EVALUARE

56

EVALUARE

56

EVALUARE

56

Page 63: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

EVALUARE

57

IV.2 Masurarea si verificarea economisirilor

EVALUARE

57

IV.2 Masurarea si verificarea economisirilor

EVALUARE

57

IV.2 Masurarea si verificarea economisirilor

Page 64: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

EVALUARE

58

EVALUARE

58

EVALUARE

58

Page 65: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

EVALUARE

59

IV.3 Formule pentru ajustarea calculelor

Setul complet de formule este prezentat in Anexa 4.

EVALUARE

59

IV.3 Formule pentru ajustarea calculelor

Setul complet de formule este prezentat in Anexa 4.

EVALUARE

59

IV.3 Formule pentru ajustarea calculelor

Setul complet de formule este prezentat in Anexa 4.

Page 66: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

EVALUARE

60

EVALUARE

1. Chestionar de monitorizare (A)

Acest chestionar de evaluare vizeaza participarea mea la training-ul EnPC-INTRANS.

EVALUARE

60

EVALUARE

1. Chestionar de monitorizare (A)

Acest chestionar de evaluare vizeaza participarea mea la training-ul EnPC-INTRANS.

EVALUARE

60

EVALUARE

1. Chestionar de monitorizare (A)

Acest chestionar de evaluare vizeaza participarea mea la training-ul EnPC-INTRANS.

Page 67: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

EVALUARE

61

Data: _____________ Locatie: _____________________

Tara mea de provenienta este:

Bifati raspunsulsau completati cudatele necesare

Reprezint urmatorul tip de organizatie:

Guvern nationalESCOs interesati sa ofere servicii CPE

Guvern localAgentie energetica locala/regionala

SME interesati sa dezvolte servicii CPEUtilitate publica localaCompanie de aprovizionare cu energie Facilitare comerciala locala (arhitecti,

ingineri etc.)Institutie financiara

Altele (explicati):

Bifati raspunsulsau completati cudatele necesare

Implicarea mea personala in CPE poate ficlasificata astfel:

Bifati raspunsul saucompletati cu datelenecesare

Implicare organizatiei mele in CPE poate ficlasificata astfel:

Da; Am fost implicat/a in CPE pentru cladiri publice in trecut Da; organizatia mea a fost implicata in CPE pentru cladiri publicein trecut

>10 CPE contracte incheiate >10 CPE contracte incheiate5-10 CPE contracte incheiate 5-10 CPE contracte incheiate1-5 CPE contracte incheiate 1-5 CPE contracte incheiateNiciun contract CPE incheiat inca Niciun contract CPE incheiat inca

Da, proiectele mele CPE implementate sau planificate au dus la(per contract in medie):

Da, proiectele noastre CPE implementate sau planificate au dus la(per contract in medie):

~ kWh/y Economisirea energiei ~ kWh/y Economisirea energiei~ €/y reducerea costurilor energetice ~ €/y reducerea costurilor energetice~ tone/y CO2 reducerea emisiei ~ tone/y CO2 reducerea emisieiNu am mai fost implicat/a in CPE pentru cladiri publice intrecut.

Nu, organizatia mea nu a mai fost implicate in CPE pentru cladiripublice

Sunt interesat/a sa promovez CPE pentrucladiri publice

Intentionam sa promovam CPE pentrucladiri publice

Nu sunt interesat/a sa promovez CPEpentru cladiri publice in viitorul apropiat

Nu Intentionam sa promovam CPE pentrucladiri publice in viitorul apropiat

Pentru urmari si monitorizare, va putem contacta prin email pe parcursul desfasurarii proiectului EnPC-INTRANS?

DA, adresa mea valida de email este:

Datele si informatiile primate vor fi stocate si procesate exclusiv in scopul proiectului, si adresa mea deemail nu va fi mentionata in nici o imprejurare altor persoane.

Semnatura .

Page 68: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

EVALUARE

62

2. Chestionar de evaluare anonim (B)

Drag participant, va rugam sa completati acest chestionar dereferinta, pentru a ne ajuta in monitorizarea si evaluare proiectului.

Va rugam sa nu va mentionati numele sau alte informatii personale in cadrul acestui chestionar.Acord total

Dezacord total

(Bifati rasunsul pe care il considerati correct) +++ ++ + - -- ---

Relevanta continutului si posibilitati de transfer

Continutul training-ului este important pentru munca mea.Continutul training-ului s-a ridicat la asteptarile mele.

Stiu cum sa aplic continutul training-ului in munca mea.Stiu cum sa le transmit colegilor mei informatiile invatate.

Stiu cum sa promovez lectiile invatate in cadrul organizatiei mele .Stiu cum sa promovez lectiile invatate pentru a lua decizii relevante .Metode de lucru si invatare

Programul si materialele training-ului au fost bine elaborate.Participantii si-au putut impartasi propria experienta si exemplele.

Am putut corela continutul training-ului cu propriile mele intentii si experienta.Doar pentru seminarii/seminarii online

Training-ul a fost moderat intr-o maniera competent.Prezentarile au fost interesante si instructive.

Trainerii si-au ascultat participantii si au raspuns la intrebarile acestora.Intre participanti a existat o relatie de cooperare.

Am beneficiat din experienta celorlalti participanti.Voi continua sa interactionez cu alti participanti.

Evenimentul a fost bine organizat.Informatia primita inainte de training (ex. invitatia, programul, detalii despre organizare) afost realista, usor de inteles si utila.

Aveti deja idei de aplicare a ceea ce ati invatat?

( ) Da ( ) Nu

Cum putem sa ne imbunatatim training-urile in viitor?

(Va rugam sa ne dati sugestii)

Multumim !

Echipa de parteneri EnPC-INTRANS.

Page 69: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

EVALUARE

63

La sfarsitul seminarului, fiecare dintre participanti, dupa returnarea chestionarelor de evaluare completate,va primi un certificat de participare. Un model este prezentat mai jos:

Page 70: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

EVALUARE

64

EVALUARE

64

EVALUARE

64

Page 71: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

65

65

REFERINTE

Lista de mai jos include principalele referinte si texte de informatii suplimentare despre seminarul depregatire, informatii care pot fi, de asemenea utile in continuare pentru studiul individual.

Ori de cate ori este posibil, linkul este postat acolo unde aceste documente au fost gata recuperate pentru afi descarcate gratuit la data intocmirii acestui manual.

Directia de Servicii Energetice; ESD: Directia 2006/32/EC a Parlamentului European si a Consiliului dindata de 5 Aprilie 2006 despre eficienta energetica a utilizatorilor finali si serviciile energetice sirevocarea Consiliului Directivei 93/76/EE

In Toate Limbile Uniunii Europene: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX%3A32006L0032

Initiativa Serviciilor Europene de Energie(EESI 2010): Documente Standard CPE; I.Definitii; EESIIEE/08/581/S12.528408

Doar in Engleza: http://www.european-energy-service-initiative.net/fileadmin/user_upload/gea/standard_documents/Standard1_Definitions.pdf

Agentia de Energie Berlineza GmbH, in Parteneriat cu NAAB ed.(BEA/NAAB): Contract de Garantie deEconomisire a Energiei - Appendix 8. Instructiuni de Calcul pentru Determinarea Costurilor Energiei deBaza, a Cantitatilor Anuale de Economisiri si a Remuneratiei.

In Engleza: http://eesi2020.eu/wp-content/uploads/2013/08/EESI_WP2_documents_Germany_baseline-calculation.pdf

Centrul European de Expertiza PPPP(EPEC): Indrumare in Eficienta Energetica a Cladirilor Publice

In Engleza: http://www.eib.org/epec/resources/epec_guidance_ee_public_buildings_en.pdf

Institutul de Eficienta Constructiei-Initialtiva lui Jonson Controls(institutebe 2010): Contracte de EnergiePerformante in Uniunea Europeana: Crearea de Definitii Comune "Model", Procese si Contracte.Discutie scurta, Septembrie 2010

In Engleza:http://www.institutebe.com/InstituteBE/media/Library/Resources/Existing%20Building%20Retrofits/Issue-Brief---Energy-Performance-Contracting-in-the-EU---Part-2.pdf

Institutul de Eficienta Constructiei-Initialtiva lui Jonson Controls(institutebe 2011): Masuri si verificariale economisirilor de energie. Discutie Scurta, Noiembrie 2011

In Engleza:http://www.institutebe.com/InstituteBE/media/Library/Resources/Energy%20%and%20Climate%20Policy/Measurement-and-Verification-of-Energy-Savings-Issue-Brief.pdf

Netherlands Enterprise Agency(RVO): Ghid de Oferte pentru Contracte de Energie Performante

In Engleza: http://www.rvo.nl/sites/default/files/2015/08/Leidraad%20Prestatiecontracten%20-%20english.pdf

Autoritatea Irlandeza de Energie Durabila,(SEA/2014): Manualul Contractelor de Energie Performante.Iulie 2014

In Engleza: http://seai.ie/Your_Business/National_Energy_Services_Framework/CPE_Handbook/CPE-Handbook.pdf

Autoritatea Irlandeza de Energie Durabila,(SEA/Proiect): Un ghid pentru Contracte de EnergiePerformante si Garantii. Proiect in Deliberare

Page 72: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

ANNEX 1: SAMPLE DOCUMENT – INVITATION TO TENDE

66

In Engleza:http://www.seai.ie/Your_Business/Public_Sector/Energy_Performance_Contacts_and_Guarantees.pdf

Transparenta IEE Proiect "Cresterea Transparentei Pietelor de Servicii Energetice(Transparenta 2014):D3.1 Manual de Contractare Performanta de Energie pentru Pietele Incepatoare CPE. Decembrie 2014

In Engleza: http://www.transparense.eu/eu/trainings/eu-manual

Transparenta IEE Proiect "Cresterea Transparentei Pietelor de Servicii Energetice(Transparenta Mai2011): Documente Standard CPE - IV. Minimul si Verificarea Economisirilor de Energie(Mai 2011)

In Engleza: http://www.codema.ie/images/uploads/docs/Standard_QuestionsAnswers.pdf

Transparenta IEE Proiect "Cresterea Transparentei Pietelor de Servicii Energetice(Transparenta Mai2011/2): Documente Standard CPE - Intrebari si Raspunsuri (Mai 2011)

In Engleza: http://www.codema.ie/images/uploads/docs/Standard_QuestionsAnswers.pdf

Transparenta IEE Proiect "Cresterea Transparentei Pietelor de Servicii Energetice(Transparenta Ianuarie2011): Documente Standard CPE - III. Licitatie Publica(Ianuarie 2011)

In Engleza: http://www.european-energy-service-initiative.net/fileadmin/user_upload/gea/standard_documents/Standard3_PublicTender.pdf

Transparenta IEE Proiect "Cresterea transparentei pietelor de servicii energetice(Transparenta Ianuarie2011/2): Documente Standard CPE - V. Contracte de Energie Performante (Ianuarie 2011)

In Engleza: http://www.european-energy-service-initiative.net/fileadmin/user_upload/gea/standard_documents/Standard5_Contracts.pdf

Departamentul de energie si schimbare climatica din Regatul Unit (DECC 2015): Ghid de ContractarePerformanta de Energie Cele mai bune Practici. Ianuarie 2015

In Engleza:https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/395076/guide_to_energy_performance_contracting_best_practices.pdf

Departamentul de energie si schimbare climatica (DECC 2012): Nota Orientativa a Contractului si Modelde Contract Performant de Energie(CPE)

In Engleza:https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/395240/contract_guidance_note_and_model_contract_energy_performance_contract_doc

Agentia americana de protectie a mediului(EPA; 2007), Cladirile Energy Star: Introducere incontractarea performanta de energie. Realizat de: ICF Asociatia Internationala a Companiilorfurnizoare de Servicii Energetice, Octombrie 2007

In Engleza:http://www.energystar.gov/ia/partners/spp_res/Introduction_to_Performance_Contracting.pdf

Page 73: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

67

67

ANEXA 1: DOCUMENT SABLON – INVITATIE DE PARTICIPARE LA LICITATIE (ITT)

Sursa urmatoarelor fragmente ale unui document sablon de licitatie: Energy Performance ContractsHandbook - Sample Document: Invitation to Tender Document Template (December 2013)Publicat de Autoritatea Irlandeza de Energie Durabila – Cadrul Serviciilor Nationale de Energie. Acestdocument esantion este,in principal, proiectat pentru CPE in cladiri publice.http://www.seai.ie/Your_Business/Energy-Contracting/Support-and-Guidance/Sample-Document-Invitation-to-Tender-.docx

1. Introducere

Clientul este……………….

2. Procesul de licitatieClientul a publicat o notificare de contract in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene despre [insert date] cereride invitatie din partea grupurilor interesate sa participe la aceasta competitie dialogata de achizitii. Inaintede evaluarea din precalificari, Clientul precizeaza o lista scurta de ofertanti. Ofertantii de pe lista au fostulterior invitati si au participat intr-o faza de dialog cu Clientul. Clientul a identificat astfel solutiile care, dupacum considera el, satisfac cerintele si a tras concluzii in urma dialogului. Acum, ofertantii sunt invitati sa-siprezinte ofertele. Aceasta este etapa finala a competitiei dialogate de achizitii.Ofertantilor le este reamintit faptul ca daca un acord (acorduri) este acordat unei societati, unui parteneriatsau consortiu, fiecare membru al societatii trebuie sa fie solidar cu clientul pentru indeplinirea conditiiloracordului.

2.1 Scopul ITT-ului

Acest ITT cere ofertantilor sa isi prezinte ofertele conform acestui ITT; evidentiaza datele calendaristice; descriemodul in care vor fi evaluate ofertele.

2.2 Structura si continutul ofertei

Ofertantii sunt obligati sa introduca urmatoarele informatii in ofertele lor:1. Auditul investitiilor de calitate2. Planul de masurare si verificare a economisirilor de energie inclusiv baza3. Planul de lucru4. Serviciile propuse7. Documentele in faza de proiectare finala7. Propunerile de pregatire ale clientului8. Modelul de finantare9. Descrierea compatibilitatii masurilor de economisire a energiei cu sistemul existent10. Planul de resurse si calificari al echipei de proiect11. Ratele de plata si conditiile de angajare12. Non-coluziune13. Angajament de confidentialitate[…]

Ofertele trebuie să fie completate cu cerneală și toate prețurile trebuie să fie în euro ( € ) , fara TVA . TVA -ultrebuie să fie indicat separat. Itemii 1-4 din tabelul de mai sus fac parte din acordul cu ofertantul câștigător.

2.3 Modificări de la începutul activității procesului de achiziții

În cazul în care au existat modificări ale informațiilor furnizate de către ofertant în faza de pre - calificare aacestui proces , acestea ar trebui să fie divulgate în totalitate . […]

2.4 Prezentarea de licitație

[Aplică proceduri standard.]

Page 74: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

Anexa 2: Model de Contract

68

2.5 Perioada de valabilitate a ofertei

Oferta va constitui o ofertă irevocabilă valida pentru acceptarea de către Client pe o perioadă de ... lunicalendaristice de la termenul limită de ofertare sau o astfel de perioadă suplimentară poate fi aleasa de cătrepărți.

2.6 Prezentare

Ofertanții vor fi obligati sa pregăteasca o prezentare pe să o prezinte la o întâlnire cu Clientul ,intalnirea fiind aranjatade Client în timpul săptămânii [insert date]Scopul prezentării va fi de a oferi Ofertantului posibilitatea de a prezenta propunerile sale complete și de a răspunde laorice întrebări sau clarificări din partea Clientului cu privire la oferta .Persoana (persoanele ) care prezinta ar trebui să fie propusă de echipa de proiect care va lucra la proiect , dacă aresucces .Ofertanții trebuie să rețină că nu pot fi oferi Clientului materiale sau documente suplimentare la sfarsitul prezentarii.[…]

2.7 Criterii de atribuire si evaluare a ofertei

[ ... ] Toate Ofertele vor fi revizuite inițial pentru caracterul complet și pentru respectarea cerințelor stabilite în ITT . Încazul în care un ofertant nu îndeplinește, în orice privința, cerințele prevăzute în ITT ( inclusiv prin eșecul de a furnizasuficiente detalii sau explicații adecvate ) ,Clientul poate, prin discreția sa absolută :- respinge oferta relevantă ca neconformă ;- fără a aduce prejudicii dreptului Clientului de a respinge oferta, acesta cere clarificări din partea Ofertantului înceea ce privește oferta relevanta , inclusiv solicita ofertantului sa îi furnizeze informatii sau elemente care nu au fostfurnizate sau au fost furnizate într-o formă incorectă; si/sau- fără a aduce prejudiciu dreptului Clientului de a respinge Ofertantul , Clientul îi poate cere ofertantului sărenunțe la o cerință care , în opinia Clientului , este minoră , procedurală sau non -materiala .

Orice ofertă care este respinsă pentru nerespectarea acesteia nu va fi evaluată în continuare.

Ofertle scrise , așa cum sunt prezentate și clarificate în Prezentare, care sunt considerate a îndeplini cerințeleprezentei ITT se evaluează în conformitate cu următoarele criterii de atribuire:

Criterii tehniceGama dePonderileProcentaj [ 5 ]

Compatibilitatea măsurilor propuse de economisire a energiei cu sistemulexistent .

5-10

Calitatea de echipamente propuse , precum și disponibilitatea viitoare apieselor de schimb .Calitatea de garanții oferite de echipamente .

10-15

Resurse propuse pentru proiect , inclusiv calificările și experiența echipeide proiect

10-20

Soluții de măsurare și de verificare propuse 5-10Calitatea programului de pregătite pentru personalul de clienți. 5Calitatea și complexitatea serviciilor propuse de ESCO [ 6 ]2 5

Abordări specifice, care vor fi utilizate pentru a reduce la minimumperturbarea în timpul punerii în aplicare a îmbunătățirilor de eficiențăenergetică .Calitatea sistemului de automatizare / monitorizare

5%

Criterii financiare(i) Costurile anuale acumulate de economisirile de energie în ceea ceprivește fiecare tip de energie consumată de la premiza că ESCO garanteazaClientului( care ar trebui sa fie de minimum €[x][7] pentru electricitate, €[y]pentru gaze, €[z] pentru altele etc.

Electricitate: [ ][8]kWh/an @ [pret unitate][9] €/kWh = €[ ]/anGaze: [ ]kWh/an @ [pret unitate]€/kWh = €[ ]/anAltele: [ ]kWh/an @ [pret unitate]€/kWh = €[ ]/an

Total = €[ ][10]/an

30-60

2 Consider deleting if Client is retaining full operational and maintenance responsibility (or significant portion)

Page 75: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

Anexa 2: Model de Contract

69

Criterii financiare(ii) Din pragul de economisiri de energie în comun cu costurile anualepentru fiecare tip de energie consumată din spațiile de mai sus, ESCO vareține [ 50 % ] [ 11 ] din costurile de energie .

Electricitate: [ ]kWh/an @ [pret unitate] €/kWh = €[ ]/anGaze: [ ]kWh/an @ [pret unitate]€/kWh = €[ ]/anAltele: [ ]kWh/an @ [pret unitate]€/kWh = €[ ]/an

Total = €[ ][12]/an

10-20

Valoarea contractului rezidual / post a economiilor de energie . 5Robustețea modelelor de finanțare . - Accesul și capacitatea de mobilizarea finanțelor pentru punerea în aplicare a proiectului

10-20

Ratele orare pentru managementul ofertantilor și echipei tehnice : [ 13 ][Rol/titlu]: [ ]€/h @ [ ]ore = €[ ][Rol/titlu]: [ ]€/h @ [ ]ore = €[ ][Rol/titlu]: [ ]€/h @ [ ]ore = €[ ]……

[Rol/titlu]: [ ]€/h @ [ ]ore = €[ ]Total: €[ ]

5

2.8 Excluderea de la procedura de licitație

O ofertă poate fi exclusă în cazul în care , în momentul deciziei de atribuire , ofertantul : [ aplică criteriilestandard ]

2.9 Acord

Ofertanții sunt sfătuiți să revizuiască cu atenție proiectul de acord programat . Ofertele prezentate trebuie să fieîn conformitate cu termenii proiectului de acord . Ofertanții trebuie să rețină că , cum faza de dialog a acestuiproces de achiziție s-a încheiat acum , Clientul nu va negocia orice modificări semnificative ale condițiilorproiectului de acord .Înainte ca acordul sa fie atribuit, adjudecatarul va fi obligat sa produca un certificat de atestare fiscală , sau , încazul unui ofertant nerezident , o declarație din partea comisarului de venituri confirmând caracterul adecvat pemotive fiscale .Cu excepția celor prevăzute în angajamentul de confidențialitate , nici o relație juridică sau altă obligație nu vaapărea între ofertant și Client , cu excepția cazului unui acord executat în mod oficial în scris de către Client șiadjudecatar și orice condiții precedente au fost îndeplinite.

2.10 Orarul indicativ

Calendarul orientativ pentru restul procesului de achiziție este prezentat mai jos . Clientul își rezervă dreptul de amodifica orarul la discreția sa absolută .Calendarul orientativ pentru procesul de achiziție:

Sarcina DataTermenul Ofertei Nu mai tarziu dePrezentare MaterialTermen

Nu mai tarziu de

Prezentare In timpul saptamanii deEvaluareaOfertei

4 saptamâni

Decizie de AtribuireÎnceperea Acordulu Minim 14 zile din momentul in care scrisorile de notificare a deciziei de

atribuire au fost trimise Ofertantilor prin e-mail / fax

Page 76: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

Anexa 2: Model de Contract

70

2.11 Întrebări

In timpul fazei de licitație Ofertanții pot depune cereri Clientului prin e -mail [ nume pentru a fi inserat ] . Toateinterogările vor menționa în mod clar că acestia se referă la acest proces de licitație . Nu ar trebui să se facă nicio abordare de nici un fel în legătură cu acest ITT oricărei alte persoane din anturajul sau asociat cu Clientul șiorice încercare de a face acest lucru poate , la discreția absolută a Clientului , rezulta eliminarea Ofertantului dela participarea în continuare la acest proces . Clientul va depune toate eforturile pentru a răspunde la întrebărirezonabile, dar nu se angajează să răspundă tuturor cererilor primite . Clientul nu propune să răspundă laîntrebări care doresc o interpretare a acestui ITT.

În cazul în care ofertantul consideră ca răspunsul său la o anumita intrebare este confidențial și sensibil din punctde vedere comercial , trebuie să marcheze interogarea ca fiind "confidențiala " sau " sensibila din punct devedere comercial " . În cazul în care Clientul , la discreția sa absolută , este mulțumit de faptul că interogările și /sau răspunsurile sale ar trebui să fie considerate în mod corespunzător ca fiind confidențiale și sensibile dinpunct de vedere comercial , natura întrebărilor și răspunsurilor lor vor fi păstrate confidențiale ( sub rezervaobligațiilor Clientului conform legii ) .

În cazul în care Clientul este de părere că ar fi nepotrivit să răspundă la interogare în mod confidenția l , acesta vanotifica în consecință Ofertantul și sa îi va solicita Ofertantului să retragă interogarea sau sa ridice obiecții întermen de 3 ( trei) zile lucrătoare de la această notificare și să precizeze motivele obiecțiilor sale.

În cazul în care ofertantul nu retrage interogarea sau nu ridică nici o obiecție în termenul stabilit , sau Clientuleste de părere că , în pofida obiecțiunii Ofertantului , interogarea nu este confidențială și sensibila din punct devedere comercial , Clientul poate emite interogarea și răspunsul său la toti Ofertanții .

2.12 Publicitate

[Aplică reguli standard]

2.13 Conflict de Interese

[Aplică reguli standard]

2.14 Libertatea actiunilor de informare…

[Aplică reguli standard]

2.15 Cheltuieli

Fiecare ofertant este răspunzător pentru toate cheltuielile proprii de judecată și cheltuielile care decurg din sau înlegătură cu acest proces de achiziții . Clientul nu are nici un fel de obligație de a rambursa orice ofertant ,orice costurisau cheltuieli suportate sau orice responsabilitate suportate sau orice pierderi de orice fel în legătură cu sau ca rezultata participării Ofertantului în cadrul acestui proces de achiziții publice , și dacă sunt sau nu rezultatele procesului deachiziții publice în atribuirea unui contract (e) și dacă este sau nu, Clientul alege daca pune capăt întregii sau a unei părția procesului de achiziție .

3. Serviciul de informare

The Client reserves the right to update, delete, vary, extend or alter this ITT and the information and documentscontained herein at any time by notice in writing to Tenderers.

Any advice of a modification to the ITT shall be issued at least five (5) days before the deadline for receipt oftenders and shall be issued as an addendum to, and shall be deemed to constitute part of the ITT. If necessary,the Client shall revise the Tender Deadline in order to comply with this requirement.

4. Dezbatere

[Aplică reguli standard]

5. Limba

[Aplică reguli standard]

6. Lege

[Aplică reguli standard]

Page 77: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

Anexa 2: Model de Contract

71

7. Non-coluziune

[Aplică reguli standard]Programul 1 : Cerințe clientProgramul 2 : Proiect de contractProgramul 3 : Certificat de non-coluziuneProgramul 4 : Angajament de Confidențialitate

Page 78: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

Anexa 2: Model de Contract

72

Page 79: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

Anexa 2: Model de Contract

73

ANEXA 2: MODEL DE CONTRACT (SURSĂ: KEA)

Contract de Probă al Contractului de Performanță Energetică (fragmente)

Page 80: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

74

74

ANEXA 3: LISTĂ DE VERIFICARE DE AUDIT PENTRU CONTROLUL PE LOC AL CLĂDIRII

Source: KSSENA

Fundamentul pentru modelarea economică a proiectelor CPE este statusul actual al utilizării clădirilor energeticeînainte de implementarea măsurilor de conservare ale energiei, prin urmare, un contract CPE reușit necesită oînțelegere clară și precisă a caracteristici lor energetice ale clădirii în cauză. În funcție de țara sau specificul local,există mai multe metode de adunare a informației despre caracteristicile energetice disponibile. Cu toateacestea, cea mai avansată și sigură metodă de obținere de date pertinen te este prin intermediul unui auditenergetic detaliat efectuat conform metodologiei predefinite. Auditul energetic detaliat asigură: O trecere în revistă a informațiilor consumului de energie din trecut și prezent și a statusului curent al

clădirilor, inclusiv instalațiile de alimentare cu energie existente și a consumatorilor de energie instalate Propuneri și recomandări pentru măsuri eficiente de economisire a energiei, precum și pentru pachetele

opționale de mesaje. O privire din ansamblu a potențialului de economisire a energiei rezultate din fiecare (pachete de) măsuri

recomandate de conservare ale energiei. Estimările costurilor de investiții și perioada de amortizare estimată pentru punerea în aplicare a măsurilor

recomandate de conservare ale energiei.Inspecția la fața locului la care auditul trebuie să fie recent și la zi în sensul că nicio adaptare adițională aînvelișului termic al clădirii și sistemele de distribuție a energiei au fost făcute în acest moment.Ele pot fi dovedite în continuare și verificate simultan cu datele din sistemele informatice de gestiune a energiei,în cazul în care acestea sunt disponibile.Următoarea listă oferă o privire de ansamblu asupra procedurilor necesare care trebuie efectuate pentru unaudit energetic detaliat cu privire la 3 modele de afaceri CPE de bază, care dispun de măsuri care variază de lamăsuri ușor organizatorice la renovări : CPE Lumină - Se salvează potențialele rezultate dintr -o evaluare a datelor de consum de energie, controalele

de energie, de gestionare a energiei, precum și comportamentul utilizatorilor fără nici un fel de investițiimajore planificate. CPE Fundamental - Nevoi de reabilitare și potențialul de economisire referitoare la sistemele de alimentare cu

energie și a consumatorilor de energie, inclusiv potențiale de reabilitare. CPE Plus - Nevoi de reabilitare și potențialul de economisire referitoare la renovarea profundă a întregii clădiri,

inclusiv pereți, ferestre, acoperișuri, structuri, subsoluri, instalații, facilități tehnice, etc.Metodologia pentru efectuarea de audituri energetice este abordată în articolul 8: Sisteme de management alauditurilor energetice și al energiei [SWD(2013) 447] a Directivei privind Eficiența Energetică a Uniunii Europene(2012/27/EU) și este detaliată în Standardele Europene din seriile EN 16247 series, dezvoltate de un Grup deLucru Comun din cadrul CEN și CENELEC (CEN/CLC JWG 1 “Auditurile energetice”). Cerințele generale deaplicare, metodologia comună și rezultatele preconizate pentru auditurile energetice sunt specificate înstandardul standard european EN 16247-1, dar standardul nu a fost încă adoptată în mod uniform de cătreorganismele naționale de standardizare și legiuitori . rin urmare, punerea în practică a auditurilor energetice nueste complet invariabilă. Pentru cerințele acestui manual de formare, această secțiune se va concentra peaspectele comune ale metodologiei care pot fi replicate în țările partenere.Deși există mai multe abordări metod ologice diferite și nomenclatură utilizată, putem defini nivelurile de bazăale auditurilor energetice, care includ un preliminar, drept simplificate și un audit energetic detaliat. În unele țărinu există nicio diferență între un audit energetic preliminar și unul simplificat, în timp ce unele metodol ogiidispun de un proiect preliminar plus 3 nivele de detaliu (ca de exemplu nivelele de audit energetic ASHRAE). Îngeneral, nomenclatura auditului de bază prezintă diferite niveluri de detaliu și costuri asociate, un audit detaliatde energie având cea mai mare valoare operațională, de cea mai înaltă calitate și cu cel mai puternic capital.Un audit energetic preliminar reprezintă cea mai simplă formă și un punct de plecare pentru cele mai multeanalize energetice. Acesta poate fi folosit pentru a evalua dacă o clădire respectă condițiile prealabile de bazăpentru implementarea unui proiect CPE, fără a cere un cost mare în avans. El include o vizită la fața loculuipentru evaluarea cladirii și a sistemelor ei energetice, o privire de ansamblu asupra datelor facturilor de utilități,calcularea aproximativă a intensității consumului de energie (numărul EUI kWh/m2y), compararea cu clădiri cuutilizări și caracteristici similare, estimarea potențialului energetic și economiile de costuri.Auditurile energetice simplificate pot fi aplicate pe clădiri și pe proiecte la scară mai mică, pe clădiri cuconstrucție simplă sau acolo unde măsurile de economisire a energiei care urmează să fie puse în aplicare sunttransparente. Acest lucru însemnă că acest tip de audit va tinde să se concentreze pe anumite părți aleînvelișului termic al clădirii sau ale elementelor sistemelor de alimentare cu energie termică și de distribuție.Auditul va cuprinde, de asemenea, consultații cu personalul de operare al clădirii și ar trebui să producă ovaloare de referință fiabilă de utilizare a energiei, precum și identificarea îmbunătățirilor considerabile aleeficienței energetice. Cu toate acestea, rezultatele unui audit energetic simplificat nu sunt, de obicei, complete,cu excepția unor adaptări foarte vizibile sau probleme operaționale.

Page 81: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

Anexa 2: Model de Contract

75

În general, scopul auditurilor energetice, care sunt clasificate în două sau trei grupe, este corelat, dar sub nicioformă independent de amploarea investiției. Acest lucru se datorează faptului că un proiect cu un nivel deinvestiții mai scăzut va fi limitat de energia inferioară/economii și nu va produce câștiguri suficiente pentru aacoperi costul mai ridicat al auditului. În același timp, deoarece economiile de energie sunt relativ mici, auditulenergetic este obligat să furnizeze suficiente detalii pentru a realiza economii care pot fi verificate. Prin urmare,este necesar să se pună în aplicare un audit energetic corect dimensionat și concentrat, care ar trebui să ofereechilibru între costul și valoarea operațională a acestuia. În cazul luminii CPE, auditul ar trebui să se concentrezeasupra aspectelor organizaționale, ale creșterii gradului de conștientizare/schimbării de comportament șieducaționale ale auditului. CPE de bază necesită un nivel al auditului energetic între versiunea simplificată și ceadetaliată (depinde de scopul proiectului CPE respectiv), în timp ce un model CPE plus necesită nimic mai puțindecât un audit energetic detaliat. Pentru majoritatea proiectelor CPE, un audit energetic detaliat este necesarpentru a demonstra soliditatea modelului de afaceri care urmează să fie pus în aplicare în modul cel maicuprinzător posibil, pentru a atenua orice potențial risc care ar putea să apară. În general, abordarea realizării unaudit energetic constă din trei etape principale: Auditul energetic al întregii clădiri/organizații ca un singur sistem (analiză macro) Auditul energetic al compușilor tehnologici și energetici individuali Auditul energetic al dispozitivelor individuale și al mașinilor/părților ale clădiriiPărțile de bază sunt aceleași pentru toate auditurile energetice și includ : Analiza stării alimentării cu energie, distribuție și utilizare Analiza măsurii potențiale de economisire a energiei care urmează să fie pusă în aplicare Analiza efectelor teoretice ale măsurilor de economisire a energiei puse în aplicare Raportul rezultatelor auditului energetic Prezentarea auditului energetic și constatările sale proprietarilor clădirilor, operatorilor și managerilor

energetici

1. inspecția interioară

1.1 Informații de bază

Înainte de inspecția de la fața locului a clădirii trebuie să existe deja cercetări efectuate pe caracteristica de bazăa clădirii, precum și disponibilitatea și fiabilitatea datelor privind consumul de energie. Această informație debază ar trebui să fie gata disponibile pentru auditor pentru ca acesta să fie capabil să înțeleagă specificul clădirii,să-și concentreze atenția asupra unor factori specifici și, de asemenea, să estimeze valabilitatea informațiilorculese în cazul în care este necesar. Data auditului energetic de inspecție la fața locului: Numele clădirii/organizației: Numele persoanei ce conduce auditul: Numele și datele de contact ale operatorului clădirilor: Suprafața clădirii (suprafața de încălzire): Orele normale de ocupare ale clădirii: Disponibilitatea planurilor de construcție și de instalare: Tipul, profilul și frecvența utilizării clădirii : Tipul sistemului/sistemelor de încălzire folosit/e:Procedura de inspecție necesită ca o gamă largă de informații (lungime, lățime, înălțime, suprafața învelișuluitermic în cazul în care există un perete exterior în cameră, temperatura, umiditatea, viteza aerului, iluminarea,lista detaliată a sistemelor de iluminat, aparate de energie, radiatoare , etc) să fie adunată pentru fiecare camerădin clădire. Se recomandă ca auditorul să aibă copii ale planurilor de construcție a clădirii și ale instalațiiloracesteia. În particular, este relevant ca auditorul să aibă o copie a planurilor etajelor pentru ca fiecare camerăcare va fi inspectată să fie numerotată și marcată pe plan.

Fiecare dintre următoarele secțiuni ale listei de control trebuie să fie abordată pentru fiecare cameră din clădire .Acest lucru permite o mai bună supraveghere și face mai ușoară referirea atunci când sunt sugerate măsuri derenovare. Este, de asemenea, esențial să aibă date detaliate pentru învelișul termic (pereți, ferestre, uși,acoperiș, podea) atunci când se dezvoltă modelul energetic al clădirilor (fizica clădirii) și inspecția termografică .

1.2 Învelișul termic

i) Camere și program de construcțiiFerestrele și ușile reprezintă în general 20-25% din totalul de căldură pierdută de clădiri. Este, de asemenea,necesar să existe suficientă protecție pentru captarea de energie solară și împotriva vântului puternic (proiectulde protecție). Ferestrele și ușile trebuie să fie măsurate și inspectate în fiecare cameră. Camera în sine este, deasemenea, măsurată atunci când planul podelei nu este de încredere, în caz contrar nu este necesar.

Page 82: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

Anexa 2: Model de Contract

76

Marcați orientarea camerei și numărul camerei pe planul imprimat al etajului. Măsurați lungimea, lățimea și înățlimea camerei. Măsurați parametrii microclimatici (temperatura, umiditatea, viteza aerului, iluminarea, fluxul de aer). Verificați existența ferestrelor și ușilor din cameră. Măsurați lățimea și înălțimea, definiți tipul, vechimea,

performanța, inspectați ștemuirea, etc. Verificați dacă ferestrele sunt echipate cu mecanisme de umbrire pentru a proteja de cap tările de energie

solară. Verificați dacă ușile și ferestrele exterioare sunt închise atunci când căldura este pornită. Verificați dacă există geamuri crăpate sau sparte . Verificați dacă există probleme cu geamurile duble (de exemplu umiditate între geamuri). Verificați existența unui proiect adițional care să ateste existența ferestrelor și ușilor exterioare Verificați încălzirea/sistemul de răcire al spațiilor neutilizate

ii) Construcția acoperișului și izolațiaPierderea de căldură prin acoperiș reprezintă de obicei aproximativ 10-20% din cea totală, de aceea este necesarsă se inspecteze construcția, în special clădirile vechi. Dacă acoperișul a fost adaptat recent, nu este necesară oinspecție vizuală. Dacă nu există acces către acoperiș: Determinați dacă s pațiul acoperișului este suficient de izolat. Verificați dacă există părți umede (posibile scurgeri ) pe suprafața construcției. Măsurați parametrii microclimatici (temperatura, umiditatea, viteza aerului, iluminarea, fluxul de aer).

1.3 Sistemele de încălzire, răcire și ventilație

Optimizarea sistemelor de distribuție a căldurii poate fi uneori economii ample ale energiei pentru costurileinițiale reduse . Este necesar, în orice caz, să fie înregistrate toate elementele sistemului, în scopul de a evaluaperformanța lor și să se poată facă sugestii de renovare viabile. Identificați tipurile de elemente de încălzire (radiatoare, convectoare, etc.) și estimați puterea de încălzire . Identificați și estimati dacă sunt adecvate elementele de încălzire instalate și performanța lor. Stabiliți dacă

sunt eficiente în furnizarea de căldură consistentă, verificați prezența aerului (praf, sedimente) în element. Identificați și numărați supapele radiatorului termostatic. Stabiliți dacă sunt setate corect, dacă funcționează

sau dacă sunt stricate. Observați dacă circulația aerului în zona elementelor de încălzire este blocată (cutii, mobilă, perdele , etc.). Observați dacă există încălzitoare electrice portabile în folosință . Dacă da, de ce? În cazul în care sunt prezente elementele permanente electrice de încălzire sunt prezente, stabiliți dacă

temperatura lor și timpul de control sunt setate corect (la fața locului sau de la distanță ). Observați instalarea elementelor de încălzire (țevi goale, care ar putea fi izolate sau adaptate). Stabiliți tipul sistemului care generează căldură (încălzire urbană, biomasă, pe ulei, etc.). Stabiliți vechimea și estimați performanța sistemului de generare a căldurii. Obțineți date de utilizare a combustibilului, dacă este cazul. Verificați dacă sistemul de încălzire este echilibrat hidraulic. Stabiliți vechimea, estimați performanța și funcționalitatea operațională a sistemelor periferice de sisteme de

generare a căldurii (pompe, supape, termostate etc.) Stabiliți dacă sistemele HVAC sunt abordate la unison sau separat. Stabiliți dacă sistemul HVAC dispune de un recuperator de căldură reziduală. Identificați unitățile de aer condiționat cu controale locale. Înregistrați puterea nominală și tipul. Inspectați

setările (setări de temperatură, setările de ventilator, etc.) și verificați dacă este pornite doar atunci cândeste necesar (funcționarea simultană a sistemelor de încălzire și de răcire ).

Verificați dacă ușile exterioare și ferestrele sunt închise atunci când aerul condiționat este por nit. Stabiliți câștigurile de energie nedorită (captări solare, izolare necorespunzătoare, iluminat ineficiente și

echipamente electrice) Verificați încălzirea/sistemul de răcire al spațiilor neutilizate

1.4 Sisteme de iluminat

Recondiționarea sistemelor de iluminat ale clădirilor poate acorda o perioadă scurtă de amortizare și scăderisubstanțiale ale consumului de energie, în special în clădirile mai vechi cu sisteme ineficiente existente (becuriincandescente, halogeni mai mari, etc.). Economiile de costuri sunt derivate dintr-o utilizare semnificativ mai micde energie, precum și durata de viață a becurilor. Cu toate acestea, este necesar să se obțină sau să

Page 83: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

Anexa 2: Model de Contract

77

îmbunătățească acoperirea echivalentă cu lumen la determinarea nevoilor de iluminare. Un bec incandescent de100W va oferi 1600 de lumeni, care este de aproximativ echivalentul unui LED de 20W (depinde de marca și decalitate). Identificați tipul sistemelor de iluminat, numărați elementele fiecărui sistem (corpuri de iluminat și becuri) și

definiți puterea sistemelor/becurilor. (De exemplu, o cameră poate avea două sisteme de iluminat cu razeultraviolete, cu startere mecanice fiecare cu 2 lumini UV și 36W putere fiecare.)

Identificați dacă luminile sunt poziționate redundant și dacă pot fi stinse pe ntru a face uz de lumina zilei Luați în considerare instalarea de comenzi automate cu senzori de iluminare în spațiile ocupate intermitent

(toalete, coridoare, bucătării, etc.). Estimați dacă programul de iluminat , ferestrele sau lucarna necesită curățare care ar asigura luminare?

1.5 Echipament Electric

Înregistrați dispozitivul electric , puterea lui, tipul și performanța . Verificați dacă dispozitivele electrice nu sunt pornite fără un scop anume . Stabiliți o posibilă introducere a cronometrelor electrice pentru echipament (de exemplu, pentru racirea

apei, fotocopiatoare, etc.). Observați dacă există vreun echipament în modul standby (proiectoare, imprimante, display-uri). Este

necesar sau poate fi evitat? Verificați dacă echipamentul electric este pe modul de economisire a energiei de câte ori este posibil. Stabiliți dacă există vreun echipament electric care generează căldură în spațiile echipate cu aer condiționat

sau o zonă bine ventilată. Stabiliți impactul echipamentului electric care generează căldură asupra imprejurărilor lui și cum poate fi

utilizat (de exemplu, căldura generată într-o cameră). Stabiliți dacă frigidere sunt poziționate departe de sursele de căldură. Stabiliți dacă termostatul frigiderelor

este setat la temperatura corectă. Verificați dacă congelatoarele sunt decongelat în mod regulat . Verificați dacă aparatele sunt indică în mod clar modul de a activa caracteristicile de economisire a energiei

sau oprirea lor.

1.6 Folosirea apei

Apa este cea mai important produs a cărei cerere a crescut în ultimii ani. Pregătirea de salubrizare a apei caldeeste, de asemenea, un factor de mare contribuție la utilizarea globală de energie primară. Întregistrați tipul, vechimea și performanța aparatului ce folosește apa. Verificați dacă există scurgeri de apă . Verificați să nu fie robinetele pornite . Verificați să nu curgă/meargă robinetele, dușurile sau mecanismele de

spălare în toalete. Luați în considerare instalarea de senzori de mișcare de pe robinetele de apă și pisoare. Stabiliți tipul echipamentului și a combustibilului folosit pentru pregătirea apei calde (în paralel cu încălzirea

spațiului, panouri solare pentru apa calda, electricitate etc.) Verificați dacă mecanismele de reglare funcționează corect .

1.7 Confort termic

Este benefică comunicarea cu utilizatorii clădirii pe cât posibil pentru a obține informații legate de confortultermic din punctul lor de vedere. Asigură orientări pentru a știi asupra căror zone ar fi necesar să se concentreze . Este prea cald sau prea frig? Este temperatura constantă sau variază substanțial pe parcursul unei zile? Aveți reacții alergice la praf sau aer poluat?

1.8 Conștientizarea

Comportamentul utilizatorilor clădirii în ceea ce privește utilizarea energetică este o parte esențială în eficiențaenergetică. Schimbări simple organizaționale care afectează comportamentul utilizatorilor pot reduce cu 7-10%consumul de energie. Stabiliți dacă au existat creșteri ale conștientizării, reclame/găzduire ale unor evenimente educaționale care

vizează utilizatorii clădirii. Verificați dacă utilizatorii clădirii sunt informați despre metodele adecvate de ventilare și dacă le folosesc în

totalitate (de exemplu, deschiderea ferestrelor peste noapte în lunile călduroase) Stabiliți dacă utilizatorii clădirii trag perdelele sau jaluzelele la sfârșitul zilei în timpul iernii . Stabiliți dacă echipamentul electric este oprit atunci când nu este în uz.

Page 84: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

Anexa 2: Model de Contract

78

Stabiliți dacă clădirea are un manager energetic. Stabiliți dacă clădirea este inclusă într -un sistem de management al energiei exterioare.

2. Inspecția exterioară

Inspecția exteriorului clădirii este utilizată pentru a determina fluxul de căldură nedorit ce trece prin învelișultermic.Inspecția se efectuează cu echipament de imagistică termografic ă care se bazeaza pe undele infraroșii alecăldurii care trec prin suprafața pereților, acoperișurilor, ferestrelor, ușilor și așa mai departe. Inspecția necesităca diferența temperaturii dintre cea interioară și cea exterioară clădirii să fie cea mai mare posibilă. De obicei,această procedură este efectuată în timpul lunilor de iarnă.Imaginile sunt apoi manevrate cu un software de pe calculator pentru a determina fluxul de temperaturăînalt/jos/mediu, care determină dacă pierderea de căldură este prea mare sau este în limite. Imaginile cu punctede temperatură marcate, împreună cu comentariile auditorilor și o histogramă de temperatură se adaugă laraportul de audit.Fiecare punct de măsurare este marcată pe planul de dispunere al clădirii, cu numărul său propriu astfel încât săfie posibilă mai ușoară urmărirea atunci când sunt sugerate măsuri de economisire a energiei și alte îmbunătățiri.

Page 85: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

ANNEX 4: Monitorizare & Verificare Listă de verificare și formule

79

ANEXA 4: M&V LISTĂ DE VERIFICARE ȘI FORMULE

Sursă: KEA, bazată pe documentele publicate de DENA

Protocolul Internațional de Măsurare și Verificare a Performanțelor (IPMVP) (DOE 2002), publicat de Organizaț iaAmericană care se ocupă cu studiul/măsurarea randamentului/eficienței energiei și resurselor regenerabile,oferă concepte și opțiuni acceptate internațional pentru a determina economia de energie și apă.

IPMVP este folosit uneori ca un protocol de referință pentru CPE în clăridi comerciale sau în industrii. Unelereguli IPMVP ar putea fi aplicabile și pentru clădirile publice din Europa, dar în practica de zi cu zi, IPMVP esteperceput drept prea complex pentru multe dintre proiectele CPE în clăridile publice. Cu toate acestea, câtevadintre Statele Membre ale UE, ex. Grecia, intenționează să stabilească IPMVP ca protocolul standard chiar șipentru clădifile publice din cadrul CPE.Prin urmare, ESCO-urile și clienții lor publici dezvoltă și folosesc des propriul lor model de calcul făcut lacomandă pentru măsurarea și verificarea economiei de energie realizate în comparație cu datele de referințăconvenite.Există trei opțiuni diferite de măsurare ce pot fi folosite în verificarea economiilor de energie Calculul determinădiferența dintre valorile de referință și cele măsurate Opțiunile de verificare sunt următoarele : Opțiunea 1: Folosirea valorilor măsurate Opțiunea 2: Măsurarea parametrilor de putere individuală în combinație cu operanzii Opțiunea 3: Metode matematice folosind metodele autorizate M&VDiferențele dintre aceste opțiuni sunt, de exemplu, legate de felul cum următorii factori sunt luați în considerare :efortul de implementare, costurile în desfășurare în procesul de verificare, costurile urmăririi modificărilor șiriscurile contractantului în legătură cu realizarea economiilor de energie.Exemplele de metode de verificare relevante și de calcul sunt prezentate în următorul tabel care se referă lamăsurările specifice care ar putea fi incluse în proiectele CPE compilate de Agenția Germană de Energie (DENA2015), și care se așteaptă să producă provocări specifice în ceea ce privește măsurarea și verificarea economiilorde energie obțiunite.Simbolurile utilizate în următorul tabel se referă la următorii termeni: ΔEAJ = Economiile de energie în perioada de facturare (ajustată) ERef = Consumul de energie în perioada de referință (inițială) E*AJ = Consumul de energie în perioada de facturare (ajustată) PRef = Puterea în perioada de referință (inițială ) P*AJ = Puterea în perioada de facturare (ajustată) tRef = Timpul în perioada de referință (inițială ) t*AJ = Timpul (ore complete) în perioada de facturare (ajustată) ΔEAJ_Feed-in = Aprovizionare (măsurată în energie)

Măsuri efectuate Exemple de metode de verificare / calcul Instrumente de asigurare a calității(QAI)

Măsuri de conservare a puterii

Înlocuire de iluminat Măsurarea parametrilor de putere în combinație cu operanzii+ QAI (măsurarea puterii înainte și după perioadele demăsurare a EE a perioadei de funcționare calculate)ΔEAJ = (PRef – P*

AJ) x t*AJ x numărul de corpuri de iluminat

Măsurarea puterii a zece corpuri de iluminat reprezentativeînainte și după renovare pentru a afla valoarea medieDeterminarea, de exemplu, a 1.800 de ore de funționare

QAI: Măsurarea și Verificareaintensității luminoasă înainte și dupărenovare + verificarea a verificationînlocuirilor tuturor corpurilor deiluminat + audit anualAlternativă cu informații de laproducător în legătură cu consumulde putere

Îmbunătățireaconvertizorului defrecvență pentruventilator

Măsurarea parametrilor de putere în combinație cu operanzii+ QAI (măsurarea puterii în perioadele de funcționare înaintede măsurările EE și sub-metru după măsurări)ΔEAJ = PRef x tRef – E*

AJ

Măsurare reprezentativă de putere înainte de renovareO estimare de 1,500 ore completeContor nou pentru ventilator

QAI: Examinare vizuală, audit anual cuverificare funcțională

Page 86: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

ANNEX 4: Monitorizare & Verificare Listă de verificare și formule

80

Măsuri efectuate Exemple de metode de verificare / calcul Instrumente de asigurare a calității(QAI)

Înlocuirea pompelorîn instalația deîncălzire

Măsurare tehnică a diferenței de valoriΔEAJ = ERef – EAJ

Măsurarea ERef și EAJ de către sub metru

QAI: Audit anual cu testarefuncțională

Înlocuirea pompelorîn instalația deîncălzire și stațiileelectrice suplimentare

Diferența calculată a valorilor cu simulare + QAI(simulare pe calculator înainte și după măsurările EE)ΔEAJ = ERef – EAJ

Măsurarea ERef și EAJ pentru toate pompele utilizând unprogram de simulare corespunzător în coordonare, deexemplu, cu producătorii de pompe

QAI: Verificarea reglajuluiparametrilor pompei în cadrulauditului anual

Iluminare cudetectare a prezenței

Verificarea folosind procese de calcul autorizate+ QAI (diferența calculului valorilor)ΔEAJ = PRef x tRef x (1-CA) x (CP, Ref – CP, AJ)tRef: Viața utilă anuală (Germania: acc. tab.5 DIN V 18599-10)CA: Absența relativă a utilizatorilor (Germania: înconformitate cu tabelul 5 DIN V 18599-10)CP: Factorul pentru alocația verificării prezenței (Germania:conform tabelului 26 DIN V 18599-4)

QAI: Audit semi-anual auditing cuverificare funcțională

Iluminare ce sefolosește de luminanaturală

Verificarea folosind procese de calcul autorizate+ QAI (diferența calculului valorilor)ΔEAJ = PRef x tRef x CDL,contribution x (CDL,cs,Ref – CDL,cs,AJ)tRef Viața utilă anuală (Germania: acc. tab.5 DIN V 18599-10)CDL,contribution: factorul de contribuție al luminii naturale(Germania: în conformitate cu 5.5.2.2 or 5.5.3.3 DIN V18599-4)CDL,cs: Factorul de corecție pentru sistemul de control alluminii naturale (Germania: în conformitate cu tabelul 23 DINV 18599-4)

QAI: Audit semi-anual auditing cuverificare funcțională

Generarea de energieelectică pe loc dinpartea CHP, PV sau aaltora

Contorul aprovizionării cu electricitate ( măsurare cu sub-metru îmbunătățit)ΔEAJ = EAJ_Feed-in

EAJ_Feed-in: Contor de electricitate a unității de generare pe loc

QAI: Cu excepția unei verificări acontorului de electricitate, un QAI nueste necesar (cum ar fi în Contractulde Alimentare cu Energie)

Măsuri de conservare ale încălzirii

Generarea de căldurăpe loc, de exempluenergia termicăsolară, CHP sau HRS

Îmbunătățirea unui contor de aprovizionare + QAI (măsurarecu un sub-metru îmbunătățit)ΔEAJ = TEMAJ_Feed-in x 95%TEMAJ_Feed-in: Contorul de energie termică a unității degenerare de căldură95%: deducerea generală a pierderilor în conformitate cuTEM

QAI: cu excepția verificării TEM , unQAI nu este necesar95% din deducerea generală depindede locul TEM

Optimizareacontrolului circuituluide încălzire(temperatura laintrare, perioadele dereducere cu ajustărilemeteorologice)

Măsurare tehnică a diferenței de valori+ QAI (măsurare cu diferențe față de valorile măsurate)ΔEAJ = TEMRef – TEMAJ * HDDRef /HDDAJ

TEM: Contorul de energie termică a circuitului de încălzireHDD: Zilele cu temperaturi ridicate pentru ajustărilemeteorologice

QAI: Testare funcțională anuală șiverificare:Stabilirea arhivelor + expoziția deperformanță de automatizare aclădirilor

Renovarea anvelopeitermice

Diferența calculată de valori + QAI (simularea pe calculatorînainte și după măsurările EE)ΔEAJ = ERef – EAJ

ERef: Construirea de certificat energetic înainte de renovareEAJ: Construirea de certificat energetic după renovare

QAI: Măsurarea etanșeității și arhiveletermografice după renovare pentruasigurarea calității de implementare aproiectului și pentru optimizareacertificatelor sistemelor de încălzireDacă este necesar, specificarea unuiprogram de calcul prin intermediulclientului

Page 87: CONTRACTTUL DE PERFORMANȚĂ …...ITT Invitație la Licitație J Joule (1 J ≈ 0,278 · 10−6 kWh) JRC-IET Centrul Comun de Cercetare UE – Institutul pentru Energie și Transport

ANNEX 4: Monitorizare & Verificare Listă de verificare și formule

81

Măsuri efectuate Exemple de metode de verificare / calcul Instrumente de asigurare a calității(QAI)

Optimizarea unitățiide încățzire:1. calibrare hidraulică2. grupări de pompe3. reglaje dereglementare

Rata economiilor calculate: sumă forfetară + QAI (perioadeleinițială în care rata economiilor este în %)Descrierea situației inițialeΔEAJ = ANFA x 8 kWh/m²ANFA: Suprafața netă de podea (încălzită)8 kWh/m²: economii specifice de energie termică

(sursă: OPTIMUS-study http://www.optimus-online.de/)

QAI: Testare funcțională anuală șiverificare: Plănuirea +Stabilirea arhivelor pentru verificareatemperaturii camereiAvantaj: Discuție despre modificări înutilizare/creșterea temperaturiicamerei nu se aplică

Instalarea unui ventiltermostatic

Rata economiilor calculate: sumă forfetară + QAI (perioadeleinițială în care rata economiilor este în %)ΔEAJ = ERef x 80 % cererea de încălzire x 5% x zona dă80% din valoarea inițială de energie termică pentru încălzire5% rata de economisire corespunde cu aprox. 1 °Ktemperatura camerei

QAI: Testare funcțională anuală șiverificare

Modernizareaventilației într-ocameră umedă cu unregulator deumiditate

Rata economiilor calculate: sumă forfetară + QAI (perioadeleinițială în care rata economiilor este în %)ΔEAJ = ERef x 10% cererea de încălzire x 5%10% din cererea de energie termică în unitatea de instalațiisanitare5% rata de economii

QAI: Testare funcțională și verificarela fiecare 6 luni

Reducerea pierderilorde presiune

Diferența de valori calculatăΔEAJ = E Ref – E AJ

Calculul E Ref și E AJ cu programul de simulare aproducătorului de conducte

QAI: Verificarea funcționalitățiicontrolului automat de scurgeri

Reglarea temperaturiide intrare (cererea deenergie dependentă)prin modul deoperare prinmicșorare cu referințăla senzorii din cameră

Calculul cu procesul de calcul normat (GA- proces de factor)(perioadele inițială în care rata economiilor este în %)ΔEAJ = ERef x fBACS,H,AJ / fBacs,H,Ref

fBACS,H – GA-factor de eficiență (Germania: în conformitate cutabelul 9 DIN EN 15232)fBACS,H decizie de la DIN EN 15232 (ex. tabelul 9) sau calcululcu software-ul corespunzător (ex. Building-IQ)

QAI: Înregistrarea senzorilor nordici șisudici din camera de referință

QAI: Experiențele din corecțiile deutilizare specifice