Contracte economice. Manual pentru clasa a XI-a › wp-content › uploads › 2020 › ...în 1948, când trecându-se la economia planificat\, supercentralizat\, a r\mas aplicabil

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.net/publication/209078135

Contracte economice. Manual pentru clasa a XI-a

Book · January 2007

CITATIONS

0READS

3,682

5 authors, including:

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Public Property View project

International Law View project

Andy PușcăUniversitatea Danubius Galati

107 PUBLICATIONS 16 CITATIONS

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Andy Pușcă on 10 August 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

https://www.researchgate.net/publication/209078135_Contracte_economice_Manual_pentru_clasa_a_XI-a?enrichId=rgreq-a396e8327709ba0320f50d780986b4be-XXX&enrichSource=Y292ZXJQYWdlOzIwOTA3ODEzNTtBUzoyNjEwMTI2MDM1MzUzNjFAMTQzOTI0MTY2MjYzNg%3D%3D&el=1_x_2&_esc=publicationCoverPdfhttps://www.researchgate.net/publication/209078135_Contracte_economice_Manual_pentru_clasa_a_XI-a?enrichId=rgreq-a396e8327709ba0320f50d780986b4be-XXX&enrichSource=Y292ZXJQYWdlOzIwOTA3ODEzNTtBUzoyNjEwMTI2MDM1MzUzNjFAMTQzOTI0MTY2MjYzNg%3D%3D&el=1_x_3&_esc=publicationCoverPdfhttps://www.researchgate.net/project/Public-Property?enrichId=rgreq-a396e8327709ba0320f50d780986b4be-XXX&enrichSource=Y292ZXJQYWdlOzIwOTA3ODEzNTtBUzoyNjEwMTI2MDM1MzUzNjFAMTQzOTI0MTY2MjYzNg%3D%3D&el=1_x_9&_esc=publicationCoverPdfhttps://www.researchgate.net/project/International-Law-22?enrichId=rgreq-a396e8327709ba0320f50d780986b4be-XXX&enrichSource=Y292ZXJQYWdlOzIwOTA3ODEzNTtBUzoyNjEwMTI2MDM1MzUzNjFAMTQzOTI0MTY2MjYzNg%3D%3D&el=1_x_9&_esc=publicationCoverPdfhttps://www.researchgate.net/?enrichId=rgreq-a396e8327709ba0320f50d780986b4be-XXX&enrichSource=Y292ZXJQYWdlOzIwOTA3ODEzNTtBUzoyNjEwMTI2MDM1MzUzNjFAMTQzOTI0MTY2MjYzNg%3D%3D&el=1_x_1&_esc=publicationCoverPdfhttps://www.researchgate.net/profile/Andy_Pusca?enrichId=rgreq-a396e8327709ba0320f50d780986b4be-XXX&enrichSource=Y292ZXJQYWdlOzIwOTA3ODEzNTtBUzoyNjEwMTI2MDM1MzUzNjFAMTQzOTI0MTY2MjYzNg%3D%3D&el=1_x_4&_esc=publicationCoverPdfhttps://www.researchgate.net/profile/Andy_Pusca?enrichId=rgreq-a396e8327709ba0320f50d780986b4be-XXX&enrichSource=Y292ZXJQYWdlOzIwOTA3ODEzNTtBUzoyNjEwMTI2MDM1MzUzNjFAMTQzOTI0MTY2MjYzNg%3D%3D&el=1_x_5&_esc=publicationCoverPdfhttps://www.researchgate.net/institution/Universitatea_Danubius_Galati?enrichId=rgreq-a396e8327709ba0320f50d780986b4be-XXX&enrichSource=Y292ZXJQYWdlOzIwOTA3ODEzNTtBUzoyNjEwMTI2MDM1MzUzNjFAMTQzOTI0MTY2MjYzNg%3D%3D&el=1_x_6&_esc=publicationCoverPdfhttps://www.researchgate.net/profile/Andy_Pusca?enrichId=rgreq-a396e8327709ba0320f50d780986b4be-XXX&enrichSource=Y292ZXJQYWdlOzIwOTA3ODEzNTtBUzoyNjEwMTI2MDM1MzUzNjFAMTQzOTI0MTY2MjYzNg%3D%3D&el=1_x_7&_esc=publicationCoverPdfhttps://www.researchgate.net/profile/Andy_Pusca?enrichId=rgreq-a396e8327709ba0320f50d780986b4be-XXX&enrichSource=Y292ZXJQYWdlOzIwOTA3ODEzNTtBUzoyNjEwMTI2MDM1MzUzNjFAMTQzOTI0MTY2MjYzNg%3D%3D&el=1_x_10&_esc=publicationCoverPdf

Valentina Capot\ Aurica Anghel-P\un Andy Pu[c\Maria-Monica Capot\ Florentina Pu[c\

ModulContracte economice

CLASA a XI-a

MANUAL

UNITATEA I. Dispozi]ii legale `n practicile comerciale

3


I.1. IDENTIFICAREA SURSELOR DEINFORMARE PRIVIND REGLEMENT|RILELEGALE NECESARE DESF|{UR|RIIACTIVIT|}ILOR ECONOMICE

Ast\zi, orice persoan\ interesat\ pentrua se informa cu privire la reglement\rilelegale în materia desf\[ur\rii activit\]iloreconomice poate consulta: reviste, ziare,adrese de Internet, Monitorul Oficial alRomâniei, Camera de Comer], RegistrulComer]ului, adrese ale altor institu]ii.

Potrivit Constitu]iei României „Legea sepublic\ în Monitorul Oficial al României [iintr\ în vigoare la 3 zile de la data public\riisau la o dat\ ulterioar\ prev\zut\ `n textulei (art. 78 din Constitu]ie) ".

1. Monitorul Oficial este o publica]ie legislativ\ oficial\, este o surs\important\ de informare privind legile în vigoare [i nu numai.

2. Registrul Comer]uluiCadrul legal este asigurat de Legea nr. 26/1990 privind Registrul comer]ului,

modificat\ [i republicat\ în Monitorul Oficial nr. 49 din 4 februarie 1998Comercian]ii au obliga]ia ca, înainte de începerea comer]ului, s\ cear\

înmatricularea în Registrul comer]ului, iar în cursul exercit\rii [i la încetareacomer]ului, s\ cear\ înscrierea în acela[i registru a men]iunilor privind actele [ifaptele a caror înregistrare este prev\zut\ de lege.

Contracte economice. Manual clasa a XI-a

4

RReeggiissttrruull ccoommeerr]]uulluuii eessttee ppuubblliicc..Registrul comer]ului se ]ine de c\tre Oficiul Registrului Comer]ului, organizat

în fiecare jude] [i în municipiul Bucure[ti. Registrul central al comer]ului se ]inede c\tre Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului, organizat pe lâng\ Camerade Comer] [i Industrie a României.

Comercian]ii cer inmatricularea la Oficiul Registrului Comer]ului din jude]ulsau din municipiul Bucure[ti, unde î[i au sediul.

Înmatricularea [i me]iunile sunt opozabile ter]ilor de la data efectu\rii lor înRegistrul comer]ului ori de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României,Partea a IV-a, sau în alt\ publica]ie, acolo unde legea dispune astfel.

Persoana care are obliga]ia de a cere o înregistrare nu poate opune ter]iloractele ori faptele neînregistrate, în afar\ de cazul în care face dovada c\ eleerau cunoscute de ace[tia.

Înregistr\rile în registrul comert]ului se fcpe baza unei încheieri ajudec\torului delegat sau, dup\ caz, a unei hot\râri judec\tore[ti definitive, înafar\ de cazurile în care legea prevede altfel.

Oficiul Registrului Comer]ului se organizez\ [i func]ioneaz\ pe lâng\ fiecareCamer\ de Comer] [i Industrie teritorial\. Oficiul Na]ional al RegistruluiComer]ului se organizeaz\ [i func]ioneaz\ pe lîng\ Camera de Comer] [iIndustrie a României.

Pentru opera]iunile efectuate, oficiul reistrului comer]ului percepe taxe,potrivit unui tarif stabilit de Camera de Comer] [i Industrie a Românieiîmpreun\ cu Ministerul Finan]elor .

Registrul comer]ului este alc\tuit dintr-unregistru pentru înregistrarea comercian]ilor,persoane fizice sau juridice. Pentu fiecarean se deschide un nou registru . Acesteregistre se ]in în sistem computerizat.

Fiecare comerciant înreistrat va purta unnum\r de ordine, începând de la num\rul 1în fiecare an.

3. Camera de Comer].Cadrul legal este asigurat de Decretul-

Lege nr. 139/1990.Camera de Comer] [i Industrie a

României este cea mai puternic\ asocia]iea mediului de afaceri din România, reunindîn rândurile sale întreaga re]ea de 42 de


5

Camere de Comer] [i Industrie tertoriale, Camere de Comer] bilaterale [iasocia]ii profesionale.

Camera de Comer] [i Industrie a României este o organiza]ieneguvenamental\, cu caracter autonom, care sus]ine interesele comunit\]ii deafaceri [i, în special pe cele ale membrilor s\i, în dialogul cu institui]iile statului[i organismele interna]ionale. Camera de Comer] [i Industrie a Românieiac]ioneaz\ pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, coerent [i propicedezvolt\ii sectorului privat, unei economii de pia]\ real\, durabil\ [i deschis\spre exterior.

Camera de Comer] [i Industrie a României este aproape de mediul deafaceri [i prin oferta sa de servicii care include misiuni economice, programmede perfec]ionare profesional\, organizarea de seminarii [i dezbateri, baze dedate de informa]ii [i oportunit\]i de afceri [i contribuie la dezvoltarea afacerilor.

De asemenea, în contextul procesului de integrare a României în structurileeuropene, Camera de Comer] [i Industrie a României a demarat o campaniede preg\tire a mediului de afaceri în vederea adopt\rii normelor comunitare dec\tre agen]ii economici.

Pentru orice companie, fie ea str\in\ sau român\, colaborarea cu Camerade Comer] [i Industrie a României este cu siguran]\ benefic\ atât pentrudezvoltarea afacerii, pe plan na]ional [i pe pie]ele externe, cât [i pentrudezvoltarea competen]elor personalului sau pentru preg\tirea în vedereaader\rii la Uniunea European\.

Surse deinformare

MMoonniittoorruullOOffiicciiaall aallRRoomm\\nniieeii

RReevviissttee

ZZiiaarree

AAddrreessee ddee IInntteerrnneett

RReeggiissttrruullCCoommeerr]]uulluuii

CCaammeerraa ddeeCCoommeerr]] [[iiIInndduussttrriiee aaRRoommâânniieeii


6

I.2. ANALIZAREA INFORMA}IILORNECESARE PROPRIEI ACTIVIT|}ICOMERCIALE: LEGI, ORDONAN}E,HOT|RÂRI DE GUVERN, NORME INTERNE.

I.2.1. IntroducereActivitatea comercial\ se refer\ la

activitatea de comer]. Comer]ul este opractic\ legat\ de opera]iuni asupra m\rfii.

Cel care exercit\ o activitate decomer] este comerciantul.

Într-o economie de pia]afunc]ional\, comercian]ii pot fi persoanefizice [i societ\]i comerciale.

Func]ia principal\ a comer]uluieste aceea de a procura consumatorilor bunurile de care au nevoie.

În ]ara noastr\, ca [i pretutindeni, la început comer]ul a fost condus potrivitunor reguli cutumiare, fie de sorginte local\ (obiceiulp\mâtului), fie de provenien]\ str\in\, ca urmare aleg\turilor cu negustorii str\ini.

Primele legiuri scrise (Pravila lui Vasile Lupu [iÎndreptarea legii a lui Matei Basarab) nu cuprindeaureguli speciale de comer].

Unele regulii speciale pentru comer], apar abia înCodul lui Andronache Donici 1814. O reglementarela fel de sumar\ este cuprins\ în Codul lui Caragea(1817) din Muntenia [i Codul lui Calimach (1828)din Moldova.

[i Regulamentele Organice din Muntenia [iMoldova (1831) cuprind anumite reguli privindcomer]ul, precum [i dispozi]ii în temeiul c\rora aufost infinitate tribunalele comerciale.

Mai târziu, în 1840, în Muntenia [i Moldova afost aplicat Codul Comercial francez adoptat înFran]a în 1807, iar în 1887 a fost adoptat Codul Comercial român, inspirat dup\codul Italian din 1882. Acest cod adoptat în 1887 s-a aplicat nestingherit pân\în 1948, când trecându-se la economia planificat\, supercentralizat\, a r\masaplicabil numai raporturilor juridice de comer] exterior.


7

I.2.2. Legile aplicabile propriei activit\]i comercialeCrearea [i func]ionarea economiei de pia]a în România, dup\ Decembrie

1989, este un proces de lung\ durat\, care presupune în mod obligatoriu

Codul comercial român

11.. ccoonnssaaccrr\\ ddeerroogg\\rrii de la reguli ale codului civil, cum ar fi:solidaritatea codebitorilor, interzicerea termenului de gra]ie, retractullitigios;

22.. ddeezzvvoolltt\\ reglementarea unor institu]ii ale Codului Civil,adaptându-le nevoilor activit\]ii comerciale (contractul de vânzarecump\rare comercial\, contractul de mandate comercial, contractulde gaj comercial)

33.. ccuupprriinnddee norme privind încheierea contractelor între absen]i.

I.2.3. Legile comerciale speciale [i alte acte normative, carereglementeaz\ anumite aspecte ale activit\]ii comerciale. Principalele legispeciale sunt:

11..LLeeggeeaa nnrr..3311//11999900,,privind societ\]ile comer-ciale, reprezint\ reglemen-tarea general\ în materiasociet\]ilor comerciale.Aceasta lege reglemen-teaz\ urm\toarele tipuri desociet\]i comerciale: socie-tatea în nume colectiv; so-cietatea în comandita sim-pl\; societatea în comanditape ac]iuni; societatea peac]iuni [i societatea cur\spundere limitat\.

Ca mod de regle-mentare Legea nr.31/1990, cuprinde reguligenerale aplicabile oric\reisociet\]i comerciale, pre-cum [i reguli specialeprivind fiecare form\ ju-ridic\ de societ\]i comer-ciale.


8

II..22..44.. OO..GG..;;HH..GG..;; NN..II.. aapplliiccaabbiillee aaccttiivviitt\\]]iiii ccoommeerrcciiaallee..PPeennttrruu ccaa nnoo]]iiuunneeaa ddee lleeggee ccoommeerrcciiaall\\ ttrreebbuuiiee îînn]]eelleeaass\\ îînn

sseennssuull llaarrgg,, ddee aacctt nnoorrmmaattiivvee aaddooppttaatt ddee oorrggaanneellee ccoommppeetteennttee aalleessttaattuulluuii,, îînnttrree iizzvvooaarreellee ssccrriissee aallee ddrreeppttuulluuii ccoommeerrcciiaall ssee vvoorr îînnccaaddrraa[[ii ddeeccrreetteellee--lleeggii,, ddeeccrreetteellee,, oorrddoonnaann]]eellee [[ii hhoott\\rrâârriillee gguuvveerrnnuulluuii,,oorrddiinneellee,, iinnssttrruucc]]iiuunniillee [[ii rreegguullaammeenntteellee mmiinnii[[ttrriilloorr oorrii aallee aallttoorrccoonndduucc\\ttoorrii aaii aaddmmiinniissttrraa]]iieeii ppuubblliiccee cceennttrraallee ssaauu llooccaallee,, ccâânndd ccoonn]]iinnnnoorrmmee jjuurriiddiiccee rreegglleemmeennttâânndd aaccttiivviittaatteeaa ccoommeerrcciiaall\\..

22..LLeeggeeaa bbaannccaarr\\ nnrr..5588//11999988,, modificat\ prin Legea nr.458/2003;33..LLeeggeeaa nnrr..4477//11999911,, privind activitatea de asigurare;44..LLeeggeeaa nnrr..2266//11999900,, privind registrul comer]ului;55..LLeeggeeaa nnrr..2211//11999966,, legea concuren]ei;66.. LLeeggeeaa nnrr..1111//119999,, privind combaterea concuren]ei neloiale;77..LLeeggeeaa nnrr..8855//22000066,, privind procedura insolven]ei;88.. LLeeggeeaa nnrr..8822//11999911,, legea contabilit\]ii;99.. LLeeggeeaa nnrr..5588//11993344,, privind cambia [i biletul la ordin [i Legea nr.59/1934,

privind cecul;1100.. LLeeggeeaa nnrr..330000//22000044,, privind activitatea economic\ pe baza liberei

ini]iative.Activitatea de comer] mai este reglementat\ [i prin dispozi]iile codului civil

[i a legilor civile speciale.În activitatea economic\, Codul civil se aplic\ în absen]a unor norme ale

codului comercial. O importan]\ deosebit\ o au dispozi]iile Codului civil privindmateria obliga]iilor precum [i cele referitoare la contractele speciale.

Legile civile speciale sunt: D.L.nr.31 [i nr.32/1954, privind persoana fizic\ [ipersoana juridic\.

Cu privire la corela]ia dintre codul comercial [i legile comerciale speciale seaplic\ principiul " specialia generalibus derogant", potrivit c\ruia în concursuldintre legile speciale [i cele generale se acorda prioritate celor speciale.

Toate actele normative (legi, ordonan]e, hot\râri, norme interne) au acela[iobiectiv: crearea cadrului juridic adecvat dezvolt\rii mecanismelor economieide pia]\.


9

I.3. UTILIZAREA DISPOZI}IILOR LEGALE ÎN MATERIE DE PRACTICICOMERCIALE ÎN PROPRIA ACTIVITATE.

I.3.1. Drepturi ale comerciantului

I.3.1.1. No]iunea de comerciant.

Potrivit codului comercial român, pot fi subiecte ale raporturilor comercialeatât comercian]ii cât [i necomercian]ii.

Tot codul comercial prevede c\:"Sunt comercian]i aceia care fac fapte decomer], având comer]ul ca o profesie obi[nuit\ [i societ\]ile comerciale (art.7).

Prin urmare, sunt comercian]i:a) - persoanele fizice care exercit\ în mod obi[nuit, cu titlu de profesie o

activitate de comer].b) - societ\]ile

comerciale, indiferentdac\ acestea sunt cucapital integral privat, cucapital de stat sau cucapital mixt.

Dar, potrivit legiinr.26/1990, privindregistrul comer]ului, maiau calitatea decomerciant [i asocia]iilefamiliale [i regiileautonome, organiza]iilecooperatiste.

Din analiza dispozi]iilorlegale ( art.8 C.com. [i art.1 alin.2 din Legea nr.300/2004, [i art.1 alin.3 dinLegea nr.26/1990) nnuu aauu ccaalliittaatteeaa ddee ccoommeerrcciiaanntt::

a) - statul [i unit\]ile administrative - teritoriale;b) - meseria[ii [i ]\ranii care-[i desfac produsele din gospod\ria proprie;c) - asocia]iile [i funda]iile (organiza]iile non-profit);d) - persoanele fizice care au dreptul s\ exercite profesii în baza unor legi

speciale (exemplu: avoca]ii)


10

I.3.1.2. Comerciantul persoan\ fizic\

Din aceast\ defini]ie rezult\ c\ persoana fizic\ pentru a dobândi calitateade comerciant trebuie s\ îndeplineasc\ urm\toarele condi]ii:

aa)) -- SS\\ ss\\vvâârr[[eeaasscc\\ aaccttee ((ffaappttee)) oobbiieeccttiivvee ddee ccoommeerr]]..Prin fapt de comer] se în]elege un act (opera]iune) care realizeaz\ o

interpunere în circula]ia bunurilor, efectuat\ cu inten]ia de a ob]ine anumitebeneficii (profit).

Faptele obiective de comer] sunt opera]iunile prev\zute în art.3 Codcomercial. Toate actele [i faptele de comer] trebuie s\ aib\ caracter licit.

bb)) -- SS\\ ss\\vvâârr[[eeaasscc\\ aaccttiivviittaattee ddee ccoommeerr]] îînn nnuummee pprroopprriiuu.. În activitatea decomer], comerciantul persoan\ fizic\ trebuie s\ angajeze în raporturile cu ter]iinumele [i patrimoniul s\u. Aceasta condi]ie, ca s\vâr[irea faptelor de comer]s\ se fac\ în nume propriu ( pe riscul comerciantului) ajut\ la delimitarea dinpunct de vedere juridic a comerciantului individual de persoanele folosite decomerciant în activitatea sa comercial\ ( numite auxiliarii comerciantului).

cc)) -- SS\\ ss\\vvâârr[[eeaasscc\\ aacctteellee ddee ccoommeerr]] ccaa oo pprrooffeessiiuunnee oobbii[[nnuuiitt\\.. Dininterpretarea art.7 C.com. no]iunea " o profesie obi[nuit\" trebuie în]eleas\ nuca o ac]iune sporadic\ , ci ca o activitate organizat\ , omogen\ , permanent\.

Profesiunea este starea unei persoane care face, din repetarea unoranumite acte, ocupa]iunea vie]ii sale [i de la care ea cere resursele existen]eisale sociale (Cas.III, dec.1826/1936, Practica judiciar\ în materie comercial\,Editura Lumina, Bucure[ti, 1991, vol.I, pag.128).

S\vâr[irea accidentala a unor fapte de comer] obiective nu este suficient\pentru dobândirea calit\]ii de comerciant, cu toate c\ opera]iunea este supus\legilor comerciale (art.9 Cod.com.).

De[i, din executarea izolat\ a faptelor de comer] se nasc raporturi juridicesupuse legilor comerciale, totu[i persoana care s\vâr[e[te izolat faptele decomer] nu dobânde[te calitatea de comerciant.

I.3.1.3. Capacitatea cerut\ de lege pentru a fi comerciant.

Al\turi de aceste condi]ii, o persoan\ fizic\ pentru a fi comerciant trebuie s\îndeplineasc\ [i condi]ia cu privire la capacitatea cerut\ de lege pentru a ficomerciant.

DDeeffiinnii]]iiee.. EEssttee ccoommeerrcciiaanntt,, ppeerrssooaannaa ffiizziicc\\,, ccaarree ss\\vvâârr[[ee[[ttee ffaapptteeoobbiieeccttiivvee ddee ccoommeerr]],, îînn nnuummee pprroopprriiuu aavvâânndd ccoommeerr]]uull ccaa oo pprrooffeessiieeoobbii[[nnuuiitt\\ ((aarrtt..77 CC..ccoomm..))


11

OO ppeerrssooaann\\ ffiizziicc\\ ddoobbâânnddee[[ttee ccaappaacciittaatteeaa ddee aa ffii ccoommeerrcciiaanntt llaa îîmmpplliinniirreeaavvâârrsstteeii ddee 1188 aannii (atunci când dobânde[te capacitatea deplin\ de exerci]iu).

A. Incapacit\]i:aa)) AAttââtt mmiinnoorruull ccââtt [[ii ppeerrssooaannaa ppuuss\\ ssuubb iinntteerrddiicc]]iiee ssuunntt lloovviittee ddee

iinnccaappaacciittaattee,, eellee nnuu ppoott ddoobbâânnddii ccaalliittaatteeaa ddee ccoommeerrcciiaanntt,, chiar dac\ ar s\vâr[ifapte obiective de comer] în sensul art.7 C.com.

Nu are capacitatea de comerciant orice minor indiferent dac\ minorul arecapacitate restrâns\ de exerci]iu sau nu are capacitate de exerci]iu.

În concep]ia Codului comercial, minorul nu are capacitatea de a începe uncomer], dar poate s\ continue comer]ul (spre exemplu; atunci când dobânde[tepe cale succesoral\ un fond de comer]).

În acest caz exista posibilitatea continu\rii comer]ului în numele minorului,prin intermediul p\rin]ilor sau, dup\ caz, al tutorelui.

Întrucât comer]ul este continuat în numele minorului, acesta poate dobândicalitatea de comerciant, iar dac\ minorul va fi în stare de insolven]\ i se vaaplica procedura de obser-va]ie, a reorganiz\rii sau,dup\ caz, procedura falimen-tului potrivit Legii nr.85/2006,privind procedura insolven]ei.Îns\, potrivit legisla]iei învigoare, sanc]iunile pentruinfrac]iunile s\vâr[ite seaplic\ reprezentantului, întru-cât aceste infrac]iuni privescpersoana care le-a comis.

Potrivit ultimelor reglemen-t\ri în domeniu ce se reg\sesc în cuprinsul Legii nr.300/2004, privind autoriza-rea persoanelor fizice [i a asocia]ilor familiale care desf\[oar\ activit\]ieconomice în mod independent: "pot desf\[ura activit\]i economice în modindependent sau în cadrul asocia]iilor familiale persoanele fizice care auîmplinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice ce solicit\ autorizareapentru desf\[urarea de activit\]i economice în mod independent [i apersoanelor fizice care au ini]iativa constituirii asocia]iei familiale, respectivvârsta de 16 ani, în cazul membrilor asocia]iei familiale".

Rezult\ c\:11)) -- ccoommeerrcciiaannttuull iinnddiivviidduuaall ppooaattee îînncceeppee oo aaccttiivviittaattee eeccoonnoommiicc\\ în mod

independent de la împlinirea vârstei de 18 ani.


12

22)) -- ppeerrssooaanneellee ffiizziiccee ppoott ssoolliicciittaa ccoonnssttiittuuiirreeaa uunneeii aassoocciiaa]]iiii ffaammiilliiaallee pentrua desf\[ura o activitate economic\ în mod independent de la împlinirea vârsteide 18 ani.

33)) -- ppeerrssooaanneellee ffiizziiccee ppoott ffii mmeemmbbrrii aaii uunneeii aassoocciiaa]]iiii ffaammiilliiaallee ddee llaa vvâârrssttaa ddee1166 aannii,, în calitate de angaja]i ai respectivei asocia]ii, cu condi]ia s\ nuîndeplineasc\ calitatea de reprezentan]i ai respectivei asocia]ii familiale.

bb)) În ceea ce prive[te situa]ia ffeemmeeiiii cc\\ss\\ttoorriittee îînnaaiinntteeaa vvâârrsstteeii ddee 1188 aannii,,care prin c\s\torie dobânde[te capacitate deplin\ de exerci]iu, recunoscut\numai pentru actele de drept civil, nnuu ppooaattee aavveeaa ccaappaacciittaatteeaa ddee ccoommeerrcciiaannttppâânn\\ llaa îîmmpplliinniirreeaa vvâârrsstteeii ddee 1188 aannii..

cc)) PPeerrssooaanneellee ppuussee ssuubb iinntteerrddiicc]]iiee judec\toreasc\ nu au capacitate deplin\de exerci]iu (din lips\ de discern\mânt) [i de aceea nnuu ppoott ffii ccoommeerrcciiaann]]ii,, ddaarrnniiccii nnuu ppoott ccoonnttiinnuuaa uunn ccoommeerr]] (art.14 C.com.).

dd)) O situa]ie special\ este aa ppeerrssooaanneeii ppuussee ssuubb ccuurraatteellaa (art.152 C. fam.).Potrivit legii, persoana pus\ sub curatela are capacitatea de a fi comerciant.

Curatela se poate institui, la cererea persoanei în cauz\, datorit\ uneianumite boli, infirmit\]i sau din cauza b\trâne]ii.

BB.. IInnccoommppaattiibbiilliitt\\]]ii,, ddeecc\\ddeerrii [[ii iinntteerrddiicc]]iiii..aa)) IInnccoommppaattiibbiilliitt\\]]ii.. Nu pot fi comercian]i, datorit\ func]iilor pe care o de]in :

parlamentarii, func]ionarii publici, magistra]ii, militarii.Nu pot fi, comercian]i, datorit\ profesiei liberale pe care o exercit\: avoca]ii,

notarii, medicii.Se consider\ c\ activitatea pe care o desf\[oar\ cei care presteaz\

profesiune liberal\ nu are caracter speculativ, chiar dac\ se ob]ine un câ[tig.bb)) DDeecc\\ddeerriillee din dreptul de a exercita profesia de comerciant sunt

interdic]ii de a fi comerciant, care se pronun]\ de c\tre instan]a de judecat\, caurmare a s\vâr[irii de c\tre comerciant a unor infrac]iuni.

Sanc]iunea dec\derii din dreptul de a exercita o profesiune comercial\constituie o îngr\dire a drepturilor unei persoane [i de aceea ea nu poateinterveni decât în cazurile [i în condi]iile prev\zute de lege.

cc)) IInntteerrddiicc]]iiiillee pot fi legale sau conven]ionale. Interdic]iile legale se refer\ laanumite activit\]i economice care nu pot face obiectul comer]ului privatdeoarece fie sunt activit\]i de monopol de stat, fie sunt activit\]i care suntconsiderate infrac]iuni. Interdic]iile contraven]ionale sunt stabilite de c\trep\r]ile contractante.


13

I.3.1.4. Desf\[urarea comer]ului pe riscul comerciantului.

O alt\ condi]ie care trebuie îndeplinit\ de comerciantul individual esteaceea ca trebuie s\ ac]ioneze în afacerea sa, pe riscul s\u [i cu r\spunderenelimitat\.

Riscul este specific oric\rei afaceri, important este ca persoana fizic\comerciant s\ depun\ toat\ diligen]a pentru înl\turarea sau diminuareariscului.

R\spunderea nelimitat\ este caracteristic\ pentru comerciantul individual.Comerciantul debitor r\spunde pentru datoriile ce izvor\sc din activitatea decomer], cu întreaga sa aavveerree, cu toate bunurile mobile [i imobile, prezente [iviitoare care se afla în patrimoniul sau ca persoan\ fizic\.

I.3.1.5. Ob]inerea autoriza]iei administrative.

Pentru exercitarea activit\]ii de comer] de c\tre un comerciant individualeste necesar\ ob]inerea în prealabil a autoriza]iei de func]ionare.

Legea nr.300/2004 prevede ca pentru ca o persoana fizica s\ poat\desf\[ura activitate economic\ în mod independent sau pentru a se puteaînfiin]a [i func]iona ca asocia]ie familial\ este necesar\ ob]inerea în prealabil aautoriza]iei eliberat\ în condi]iile legii (art.4 din lege).

La cererea persoanelor interesate, autoriza]iile se elibereaz\ de c\treprimarii comunelor, ora[elor, municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiuluiBucure[ti, pe a c\rui raz\ teritorial\ î[i au domiciliul persoanele fizice.

Exercitarea activit\]ilor economice f\r\ autoriza]ia emis\ în condi]iile legiiconstituie infrac]iune [i se pedepse[te potrivit legii penale.

I.3.1.6. Statutul juridic al comercian]ilor

Legea fundamental\ dispune c\ " alegerea profesiei este liber\", iar exerci]iulacestei libert\]i poate fi restrâns numai prin lege [i numai dac\ se impune dup\caz, pentru ap\rarea siguran]ei na]ionale, a ordinii publice, a s\n\t\]ii, ori amoralei publice, a drepturilor [i libert\]ilor cet\]enilor.

Rezult\ c\ orice persoan\ interesat\ are libertatea s\ exercite o profesiecomercial\. Îns\ accesul liber la profesiunile comerciale cunoa[te anumite limite,stabilite de lege.

La efectuarea unui act de comer] pot participa societ\]i comerciale, persoanefizice, care au calitatea de comercian]i, cât [i persoane fizice, care nu au calitateade comercian]i.

DDeeffiinnii]]iiee.. TToottaalliittaatteeaa ddrreeppttuurriilloorr [[ii aa oobblliiggaa]]iiiilloorr ccoommeerrcciiaann]]iilloorrffoorrmmeeaazz\\ ssttaattuuttuull lloorr jjuurriiddiicc..


14

TEM|

I . Verifica]i-v\ cuno[tin]ele:

1. Defini]i comerciantul persoan\ fizic\.2. Ar\ta]i cine nu are calitatea de comerciant.3. Indica]i vârsta minim\ legal\ pentru a putea dobândi capacitatea de

comerciant.4. Prezenta]i incompatibilit\]ile, dec\derile [i interdic]iile.5. Poate deveni comerciant:a) persoana fizic\ în vârst\ de 20 ani pus\ sub interdic]ie;b) minorul în vârst\ de 15 ani , care a încheiat un contract de munc\;c) femeia m\ritat\ , în vârst\ de 16 ani;d) persoana fizic\ în vârst\ de 18 ani;6. Poate avea calitatea de comerciant:a) statul [i unit\]ile administrativ-teritoriale;b) asocia]iile [i funda]iile;c) avoca]ii [i profesorii;d) asocia]iile familiale.

II . Realiza]i o compara]ie între comerciantul persoan\ fizic\ [i societateacomercial\ cu r\spundere limitat\ cu asociat unic.

Aceste persoane fizice care nu au calitatea de comercian]i pot intra subinciden]a normelor dreptului comercial, dac\:

- particip\ la un act subiectiv de comer] plasat în sfera de aplicare a prezum]ieicreate prin art.4 Cod com.

- particip\ la efectuarea unui fapt de comer] obiectiv, dintre cele enumerate deart.3 Cod com.

În nici una dintre aceste situa]ii, participan]ii persoane fizice, nu dobândesccalitatea de comerciant, dar îi sunt aplicabile normele privind obliga]iile comerciale.

De aceea, calitatea de comerciant implic\ un statut juridic, diferit de cel alnecomercian]ilor, cu consecin]e deosebite asupra raporturilor juridice la careparticip\.


15

I.4.Obliga]iile comercian]ilor. Legisla]ie

A. Introducere

Legea instituie anumite obliga]ii comercian]ilor ( persoane fizice saupersoane juridice), cu scopul de a asigura condi]iile necesare existen]ei unuicadru corespunz\tor exercit\rii unei activit\]i comerciale, ca profesiune.

Întrucât aceste obliga]ii sunt legate de exercitarea unei profesiuniicomerciale, acestea sunt denumite obliga]ii profesionale ale comercian]ilor.Acestea sunt:

1. Una dintre obliga]iile profesionale ale comercian]ilor este aceea de aîndeplini anumite formalit\]i de publicitate in vederea aducerii la cuno[tin]\celor interesa]i a existen]ei unui nou comerciant, precum si a unor acte [ifapte din activitatea comercian]ilor.

Aceasta obliga]ie presupune ppuubblliicciittaattee îînn RReeggiissttrruull CCoommeerr]]uulluuii2. În scopul asigur\rii [i desf\[ur\rii unei activit\]i comerciale, precum [i

pentru a avea un control asupra acestei activit\]i ccoommeerrcciiaann]]iiii ssuunntt oobblliiggaa]]ii ss\\]]iinn\\ aannuummiittee rreeggiissttrree ddee ccoonnttaabbiilliittaattee,, în condi]iile prev\zute de lege.

3. O alt\ obliga]ie este aceea ca fiecare comerciant s\ desf\[oare oaaccttiivviittaattee ccoommeerrcciiaall\\ îînn lliimmiitteellee uunnee ccoonnccuurreenn]]ee llooiiaallee,, care reprezint\element esen]ial pentru un comer] liber.

4. Alt\ obliga]ie a comercian]ilor este îînnddeepplliinniirreeaa llaa ttiimmpp aa oobblliiggaa]]iiiilloorrffiissccaallee respective:

- plata impozitului pe profitul realizat din activitatea comercial\, potrivitLegii nr.414/2002

- plata impozitului pe venituri, potrivit O.G. nr.7/2001, modificat\ prinLegea nr.493/2002.

- plata T.V.A.,potrivit legii nr.345/2002 modificat\- plata altor taxe si impozite datorate statuluiSustragerea prin orice mijloace în întregime sau în parte, de la plata

impozitelor sau a taxelor datorate statului constituie evaziune fiscal\ (legeanr. 87/1994, modificat\)

5. Comercian]ii trebuie ss\\ ppaarrttiicciippee llaa ccoonnssttiittuuiirreeaa CCaammeerreelloorr ddee CCoommeerr]] [[iiIInndduussttrriiee((ppoottrriivviitt lleeggiiii nnrr.. 113399//11999900))..

6. Pe plan administrativ exercitarea legal\ a calit\]ii de comerciant estecondi]ionat\ de ddoobbâânnddiirreeaa îînn pprreeaallaabbiill,, de c\tre persoana în cauz\, aaaauuttoorriizzaa]]iieeii ddee ffuunncc]]iioonnaarree ca persoana fizic\ autorizat\ sau asocia]iefamilial\ cu activitate comercial\ independent\.(potrivit legii nr.


16

300/2004).Autoriza]ia administrativ\ se emite de la organele administra]ieipublice jude]ene sau ale Municipiului Bucure[ti (prim\rii)Autoriza]ia cuprinde: numele solicitantului,adresa , obiectul de activitate , durata defunc]ionare,precum [i unele condi]ii specifice desf\[ur\rii activit\]ii

Scopul autoriza]iei este s\ asigure verificarea de c\tre organuladministrativ a îndeplinirii condi]iilor cerute de lege pentru exercitareaactivit\]ii comerciale pe baza liberei ini]iative.

Prin instituirea acestor obliga]ii se urm\re[te ap\rarea intereselor publicedar [i protejarea intereselor ter]ilor [i ale comercian]ilor însu[i.

Cele mai iimmppoorrttaannttee oobblliiggaa]]iiii aallee ccoommeerrcciiaann]]iilloorr sunt :a) înmatricularea în registrul comer]ului(potrivit legii nr.26/1990,

republicat\ si modificat\)b) organizarea [i ]inerea contabilit\]ii ( potrivit legii nr. 82/1991,

modificat\).

I.4.1. Înmatricularea în registrul comer]ului

Legea nr. 26/1990,privind registrul comer]uluireglementeaz\ publicitateain registrul comer]ului.

Potrivit prevederilor le-gale comercian]ii au obliga-]ia s\ se înmatriculeze înregistrul comer]ului înaintede începerea activit\]ii, iarîn cursul exercit\rii [i laîncetarea comer]ului suntobliga]i s\ cear\ înscrierea, în acela[i registru, amen]iunilor privind actele [ifaptele a c\ror înregistrareeste prev\zut\ de lege.

Registrul comer]ului reprezint\ oglinda întregii situa]ii juridice a comer-cian]ilor în cauz\, o eviden]\ privind existen]a [i activitatea comercian]ilor.

Registrul comer]ului este conceput ca un document public asigurândpublicitatea activit\]ii comercian]ilor, cu scopul protej\rii intereselorcomerciale, dar si a ter]ilor.


17

Prin înregistr\rile operate în registrul comer]ului se asigur\ protec]iafirmei, a emblemei, a altor drepturi ale comercian]ilor cuprinse în fondul decomer].

FFoonndduull ddee ccoommeerr]] reprezint\ totalitatea bunurilor mobile [i imobile,corporale [i incorporale afectate desf\[ur\rii activit\]ii de comer].

FFiirrmmaa reprezint\ denumirea unui comerciant sub care î[i desf\[oar\activitatea [i sub care semneaz\.

EEmmbblleemmaa este semnul grafic sau denumirea care deosebe[te uncomerciant de altul de acela[i gen.

Înregistr\rile în registrul comer]ului se fac pe baza unei încheieri ajudec\torului delegat sau a hot\rârii tribunalului,în cazurile prev\zute delege.

Încheierile judec\torului delegat privind înmatricularea comercian]ilor saua oric\ror alte înregistr\ri în registrul comer]ului sunt executorii de drept [isunt supuse numai recursului (introdus în termen de 15 zile) solu]ionat deCurtea de Apel în a c\rei raz\ teritorial\ se afl\ domiciliul sau sediulcomerciantului.

Înregistrarea comerciantului în registrul comer]ului se face în baza uneicereri de înregistrare care trebuie s\ fie înso]it\ de acte doveditoare aledatelor pe care le cuprinde.

Înmatricularea în registrul comer]ului are eeffeecctt ddeeccllaarraattiivv cu privire lacalitatea persoanei,creându-se o prezum]ie relativ\ de comercializate cuprivire la faptele pe care acesta le s\vâr[e[te [i cu privire la calitatea decomerciant.

În caz de nerespectare a dispozi]iilor cuprinse Legea nr.26/1990,republicat\ [i modificat\ ,sanc]iunile prev\zute sunt :

11)) -- ssaanncc]]iiuunnii cciivviillee;22)) -- ssaanncc]]iiuunnii ppeennaallee.. SSaanncc]]iiuunniillee cciivviillee const\ `n plata de amenzi civile aplecate de instan]a

judec\toreasc\, `n a c\rei raz\ teritorial\ s-a s\vâr[it fapta. SSaanncc]]iiuunniillee ppeennaallee.. Potrivit legii, se sanc]ioneaz\ cu `nchisoarea persoana

care, cu rea-credin]\, a f\cut declara]ii inexacte, `n baza c\rora s-a operat o`nmatriculare ori s-a f\cut o men]iune `n Registrul Comer]ului (art. 45 dinLegea nr. 26/1990).


18

TEM|

1. Se înmatriculeaz\ în registrul comer]ului:

a) ofi]erii superiori;b) medicii;c) ]\ranii;d) comerciantul persoan\ fizic\;

2. Nu sunt obliga]i s\ se înmatriculeze în registrul comer]ului:

a) avoca]ii [i notarii ;b) regiile autonome ;c) societ\]ile comerciale ;d) asocia]iile familiale.

3. Statul poate dobândi calitatea de comerciant :

a) f\r\ a îndeplini nici o formalitate ;b) nu poate dobândi aceasta calitate ;c) în condi]iile specifice prev\zute de lege.

4. Analiza]i obliga]iile profesionale ale comercian]ilor.

5. Descrie]i obliga]ia de înmatriculare a comerciantului în registrulcomer]ului.

6. Defini]i registrul comer]ului.

7. Enumera]i [i analiza]i efectele `nregistr\rilor în registrul comer]ului.

8. Enumera]i sanc]iunile în caz de nerespectare a obliga]iei deînmatriculare în registrul comer]ului.

9. Indica]i legea care reglementeaz\ înmatricularea în registrul comer]ului.


19

I.4.2 Organizarea [i ]inerea contabilit\]ii

O alt\ obliga]ie principal\ a comercian]ilor este aceea de a organiza [i ]inecontabilitatea.

Înregistrarea opera]iunilor economice [i financiare în conturi [i furnizarea peaceasta baz\ de informa]ii privind situa]ia [i mi[carea patrimoniului serealizeaz\ cu ajutorul registrelor contabile.

PPoottrriivviitt lleeggiiii ccoommeerrcciiaann]]iiii (societ\]i comerciale ; societ\]i sau companiina]ionale ; regiile autonome ; societ\]ile cooperatiste ; persoanele fiziceautorizate s\ desf\[oare activit\]i independente) ssuunntt oobblliiggaa]]ii ss\\ oorrggaanniizzeezzee [[iiss\\ ccoonndduucc\\ ccoonnttaabbiilliittaattee pprroopprriiee (Legea contabilit\]ii nr. 82/1991 , republicat\si modificat\-art1.alin 1si 2 din lege).

Contabilitatea se ]ine în limba român\ [i în moneda na]ional\.Potrivit legii comercian]ii au obliga]ia s\ conduc\ contabilitatea în partid\

dubl\ [i s\ întocmeasc\ situa]ia financiar\ anual\ (art. 5 din lege).Categoriile de persoane fizice [i juridice care pot ]ine contabilitatea în

partid\ simpl\ se stabilesc prin ordin al ministrului finan]elor publice (art. 5alin.2 din lege)

Reglement\rile legale privind registrele contabile se g\sesc atât în codulcomercial (art. 19-25) cât [i în legea nr. 82/1991.

Art.22 din C. com prevede ca registre obligatorii pentru comercian]iurm\toarele:registrul jurnal ; registrul inventar ; registrul copier.

RReeggiissttrruull jjuurrnnaall cuprinde opera]iile economico-financiare efectuate decomerciant,în ordine cronologic\. La sfâr[itul lunii,în registrul jurnal se vorînscrie [i sumele de bani cheltuite de comercian]i pentru "nevoile casei".

DDeeffiinnii]]iiee CCoonnttaabbiilliittaatteeaa,, ppoottrriivviitt lleeggiiii,,eessttee uunn iinnssttrruummeenntt pprriinncciippaall ddeeccuunnooaa[[tteerree,,ggeessttiiuunnee [[ii ccoonnttrrooll aall ppaattrriimmoonniiuulluuii [[ii aall rreezzuullttaatteelloorr oobb]]iinnuuttee..


20

RReeggiissttrruull iinnvveennttaarr con]ine inventarul patrimoniului comerciantului.RReeggiissttrruull ccooppiieerr cuprinde toate scrisorile , în ordine cronologic\ , pe care

comerciantul le expedia.Potrivit Legii contabilit\]ii, comercian]ii sunt obliga]i s\ ]in\ urm\toarele

registre contabile:- Registrul-jurnal ;- Registrul-inventar ;- Cartea-mare.

Registrul Cartea-mare se ]ine de comercian]ii care conduc contabilitatea în""ppaarrttiidd\\ dduubbll\\"",, adic\ fiecare opera]ie comercial\ are o dubl\ înregistrare.

Registrele-jurnal [i registrele inventar au regim de înregistrare la organelefiscale. Ele se numeroteaz\, se [nuruiesc [i se parafeaz\ înainte de depu-nerea lor la organele fiscale pentru înregistrare.

Registrele de contabilitate,înregistrate la organele fiscale [i conduse regulatpot fi admise ca prob\ în instan]\ ,în caz de litigiu.

Absen]a registrelor de contabilitate sau ne]inerea regulat\ a acestoralipse[te pe comerciant de mijloace de proba, în rela]iile cu organele fiscale [iposibilitatea acestora de a stabili obliga]iile fa]\ de bugetul statului,f\r\ a ]ineseama de datele din contabilitate.

Registrele de contabilitate [i documentele care au stat la baza înregistr\rilorsunt p\strate de comerciant timp de 10 ani, de la data încheierii exerci]iuluifinanciar, în cursul c\ruia au fost întocmite, cu excep]ia [tatelor de salarii, carese p\streaz\ timp de 50 de ani.

R\spunderea pentru organizarea [i ]inerea contabilit\]ii revine persoaneicare are obliga]ia s\ gestioneze patrimoniul.

RReeggiissttrreellee ddee ccoonnttaabbiilliittaattee [[ii bbiillaann]]uull ccoonnttaabbiill ssuunntt ddooccuummeennttee iimmppoorrttaannttee ppeeccaarree llee pprroodduuccee ccoonnttaabbiilliittaatteeaa..


21

BBiillaann]]uull ccoonnttaabbiill,, potrivit legii, este documentul oficial de gestiune al comer-ciantului, care trebuie s\ dea o imagine fidel\ , clar\ [i complet\ asupra patri-moniului [i a situa]iei financiare.

De regul\ , bilan]ul se întocme[te anual [i este înso]it de contul de profit [ipierderi sau de contul de execu]ie, precum [i de raportul de gestiune.

Dup\ aprobare, bilan]ul contabil se public\ în Monitorul Oficial împreuna cucontul de profit [i pierderi. Bilan]ul se p\streaz\ 50 de ani.

În caz de nerespectare a dispozi]iilor legale privind organizarea [iconducerea contabilit\]ii, sanc]iunile aplicate pot fi contraven]ionale [i penale.Iar potrivit C.com (art.50,52), comerciantul care nu ]ine registrele contabile, saunu le ]ine in condi]iile legii, este lipsit de mijloc de proba, în caz de litigiu.

TEM|

I Verificarea cuno[tin]elor:

1. Defini]i contabilitatea.2. Indica]i legea care reglementeaz\ organizarea [i ]inerea contabilit\]ii.3. Enumera]i registrele contabile obligatorii pentru comercian]i ?.4. Cine

este obligat s\ organizeze [i s\ conduc\ contabilitatea ?4. Enumera]i sanc]iunile aplicate în caz de nerespectare a legii contabilit\]ii.

II. Enumera]i [i analiza]i fiecare document contabil în parte.


22

UNITATEA II.Ac]ioneaz\ `n spiritulconcuren]ei liciteII.1. IDENTIFICAREA P|R}ILOR IMPLICATE{I A CONDUITEI LOR ÎN RAPORTURILE DECONCUREN}|

II.1.1. Identificarea p\r]ilor implicate în raporturile de concuren]\.

"Economia României este economie de pia]\ bazat\ pe libera ini]iativ\ [iconcuren]\" (art.135 alin.1 Constitu]ia României").

În economia de pia]\ agen]ii economici ac]ioneaz\ în mod liber, pe bazapropriet\]ii private [i în concordan]\ cu legea cererii [i a ofertei.

Aceast\ reflectare a liberei ini]iative a agen]ilor economici, a libert\]ii lor deac]iune, într-o pia]\ normal\ ,neîngr\dit\ de bariere reprezint\, de fapt,concuren]a.

Concuren]a impune independen]a [i descentralizarea activit\]ilor deproduc]ie, de distribu]ie [i de consum; ini]iativ\ privat\ exercitat\ f\r\constrângeri [i proprietate privat\ asupra mijloacelor de produc]ie.

În condi]iile economiei de pia]\ ,concuren]a îi confer\ acesteia o structur\specific\ în func]ie de:

num\rul [i categoria vânz\torilor [i a cump\r\torilor ;gradul de diferen]iere a produselor;posibilitatea de a intra într-o ramur\ de activitate;gradul de libertate al determin\rii pre]urilor;

DDeeffiinnii]]iiee::CCoonnccuurreenn]]aa ppooaattee ffii ddeeffiinniitt\\ ccaa ffiiiinndd oo ccoonnffrruunnttaarree ddiinnttrree aaggeenn]]iiii

eeccoonnoommiiccii ccuu aaccttiivviitt\\]]ii iiddeennttiiccee ssaauu ssiimmiillaarree,, eexxeerrcciittaatt\\ îînn ddoommeenniiiilleeddeesscchhiissee ppiiee]]eeii,, ppeennttrruu ccââ[[ttiiggaarreeaa [[ii ccoonnsseerrvvaarreeaa cclliieenntteelleeii,, îînn ssccooppuullrreennttaabbiilliizz\\rriiii pprroopprriieeii aaccttiivviitt\\]]ii eeccoonnoommiiccee..

UNITATEA II. Ac]ioneaz\ `n spiritul concuren]ei licite

23

CCaarraacctteerriissttiiccii::Concuren]a se caracterizeaz\ prin:a) - intervine între comercian]ii care ofer\ pe aceea[i pia]a, produse sau

servicii [i care urm\resc s\ satisfac\ nevoi asem\n\toare ale consumatorilor;b) - este o competi]ie liber\, fiecare agent economic are posibilitatea sa

hot\rasc\ cum [i când intervine;c) - este o stare comun\ între]inut\ de actele celor care particip\ la

activitatea de comer] [i este variabil\ în func]ie de cre[terea sau sc\dereaac]iunilor concuren]iale ale agen]ilor economici;

d) - echilibreaz\ cererea [i oferta, determinând strategiile competi]ionaleale participan]ilor, particularizarea [i specializarea întreprinderilor în rela]iile cuconsumatorii.

e) - este factorul determinant în stabilirea pre]urilor împiedicând ob]inereade profituri de monopol;

f) - stabile[te o repartizare a beneficiilor propor]ional cu aportul agen]iloreconomici în procesul de produc]ie [i de distribu]ie a bunurilor;

În raport cu cerin]ele moderne ale comer]ului, România a adoptat legeaconcuren]ei, Legea nr.26/1996, care are ca scop protejarea, men]inerea [istimularea concuren]ei în folosul consumatorilor, vizând crearea condi]iilorpentru evaluarea comportamentului agen]ilor economici pe baza unor principiiunitare.

Dispozi]iile Legii nr.26/1996 se aplica actelor [i faptelor care au sau pot aveaca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concuren]ei s\vâr[ite deagen]ii economici sau asocia]i de agen]i economici persoane fizice saupersoane juridice - de cet\]enie ,respective de na]ionalitate român\ (art.2alin.1,lit."a").

Prin urmare au voca]ie de a fi subiecte într-un raport de concuren]a, treicategorii de agen]i economici:

a) - persoane fizice;b) - persoane juridice;c) - entit\]i colective f\r\ personalitate juridica;AA.. În categoria ppeerrssooaanneelloorr ffiizziiccee sunt inclu[i:11.. -- ccoommeerrcciiaann]]iiii iinnddiivviidduuaallii,, care s\vâr[esc acte de comer] în nume propriu

având comer]ul ca o profesiune obi[nuita;22.. -- mmeemmbbrriiii pprrooffeessiiiilloorr lliibbeerraallee,, deoarece activitatea lor este autonom\ [i are

caracter economic [i ei sunt agen]i economici;33..-- iinntteerrmmeeddiiaarriiii cunoscu]i sub denumirea de auxiliari de comer];BB.. În categoria ppeerrssooaanneelloorr jjuurriiddiiccee pot fi incluse:


24

11.. -- CCoommeerrcciiaann]]iiii ppeerrssooaannee jjuurriiddiiccee [i anumesociet\]ile comerciale constituite potrivit Legiinr.31/1990, privind societ\]ile comerciale.

22.. -- RReeggiiiillee aauuttoonnoommee,, reglementate de Legeanr.15/1990,privind reorganizarea unit\]ilor econo-

mice de stat ca regii autonome [i societ\]i comerciale;33.. -- OOrrggaanniizzaa]]iiiillee ccooooppeerraattiissttee mmee[[ttee[[uugg\\rree[[ttii,, reglementate de Decretul-

lege nr.66/1990,privind organizarea [ifunc]ionarea coopera]iei me[te[ug\re[ti;

44.. -- CCooooppeerraa]]iiiillee ddee ccoonnssuumm,, reglemen-tate de Legea nr.109/1996;

55.. -- GGrruuppuurriillee ddee iinntteerreess eeccoonnoommiicc (Le-gea nr.161/2003);

66.. -- AAssoocciiaa]]iiiillee [[ii ffuunnddaa]]iiiillee reglementateprin O.G.nr26/2000;

77.. -- SSiinnddiiccaatteellee,, a c\ror organizare [ifunc]ionare este reglementat\ de Legeanr.54/2003;

88.. -- OOrrggaanneellee aaddmmiinniissttrraa]]iieeii ppuubblliicceecceennttrraallee [[ii llooccaallee,, în situa]iile în careintervin în mod direct în opera]iuni depia]\, f\r\ ca prin aceasta s\ exerciteprerogativele de putere public\ (art.2alin.1 lit. b din Legea concuren]ei).

CC.. ÎÎnn ccaatteeggoorriiaa eennttiitt\\]]iilloorr ccoolleeccttiivvee ff\\rr\\ ppeerrssoonnaalliittaattee jjuurriiddiicc\\ se includasocia]iile `n participa]iune:

AAssoocciiaa]]iiiillee îînn ppaarrttiicciippaa]]iiuunnee se realizeaz\ prin acordul intervenit între uncomerciant sau o societate comercial\, pe de o parte, [i una sau mai multepersoane ori societ\]i, pe de alt\ parte, potrivit c\ruia prima parte acord\ celeide-a doua p\r]i o participare la beneficiile [i pierderile uneia sau mai multoropera]iuni ,ori asupra întregului comer] (art.251 C.com.).

Prin urmare, r\spunderea pentru s\vâr[irea unui act de distorsionare aconcuren]ei poate fi stabilit\ [i în sarcina unei entit\]i f\r\ personalitate juridic\,cu condi]ia existen]ei continuit\]ii economice [i func]ionale a acesteia.

Comisia European\ a statuat c\ dac\ ar fi supus regulilor concuren]einumai entit\]ile dotate cu personalitate juridic\, dreptul concuren]ei ar fi lipsitde eficacitate (cum.,21,dec.1998,P.V.C. ocel 74, 17martie 1989).


25

II.1.2..Conduita p\r]ilor implicate în raporturile de concuren]\

AA.. RRaappoorrttuull jjuurriiddiicc ddee ccoonnccuurreenn]]\\ -- reprezint\ o rela]ie social\ patrimonial\sau nepatrimonial\ din sfera economic\ a produc]iei, distribu]iei sauconsumului de m\rfuri sau servicii, reglementat\ de norma dreptuluiconcuren]ei.

Dreptul concuren]ei cuprinde doua subsisteme de norme [i anume:1. - norme care reglementeaz\ libertatea concuren]ei (dreptul public al

concuren]ei);2.- norme care ocrotesc loialitatea concuren]ei (dreptul privat al

concuren]ei).Corespunz\tor

acestor dou\ subsistemede norme de concuren]\exista [i dou\ subtipuri deraporturi juridice de con-curen]\, astfel:

1. - raport juridic deautoritate;

2. - raport juridic deegalitate;

BB.. SSuubbiieecctteellee rraappoorrttuulluuii jjuurriiddiicc ddee ccoonnccuurreenn]]\\..1. - Subiectele raportului juridic de autoritate pot fi:- statul, prin autoriza]iile sale administrative purt\toare de prerogative de

putere.- agen]ii economici, ca subiecte subordonate.2. - Subiectele raportului juridic de egalitate sunt comercian]ii ,la ei se

refer\ [i Legea nr.11/1991 în calitatea lor de produc\tori, furnizori, distribuitoride produse sau servicii.

3. - În ambele forme ale raportului juridic al concuren]ei pot ap\rea [isubiecte secundare cum ar fi:

- salaria]ii unor comercian]i care s\vâr[esc acte de concuren]\ neloial\(art.4 lit.a, b, din Legea nr.11/1991).

- organele administra]iei publice centrale sau locale atunci când prindeciziile lor intervin în opera]iunile de pia]a, influen]ând direct concuren]a(art.2alin.1 pct.b Legea nr.26/1996).


26

CC.. CCoonn]]iinnuuttuull rraappoorrttuulluuii jjuurriiddiicc ddee ccoonnccuurreenn]]\\ - îl constituie drepturilesubiective [i obliga]iile specifice ale p\r]ilor implicate în raportul deconcuren]\.

ÎÎnn ddrreeppttuull ppuubblliicc aall ccoonnccuurreenn]]eeii eexxiissttaa principiul libert\]ii ini]iativei [icomer]ului [i reciproc exista obliga]ia de concuren]\.

Dreptul la concuren]\ se manifest\ prin:egalitatea [anselor pentru întreprinderile concurente;libertatea accesului pe pia]\;libertatea privind oferta;libertatea privind alegerea partenerului de afaceri;dreptul de a stabili politica de pre]uri [i de investi]ii;libertatea produc\torului de a-[i alege sistemul de distribu]ie ,etc.

Pentru fiecare drept exista corelativ obliga]ia de a permite realizareadreptului respectiv.

Prin lege sunt ap\rate [i garantate îndeplinirea acestor drepturi [i aobliga]iilor corelative, lege care sanc]ioneaz\ practicile restrictive deconcuren]\, ajutoarele de stat [i concentr\rile economice anticoncuren]iale.

ÎÎnn ddrreeppttuull pprriivvaatt aall ccoonnccuurreenn]]eeii eexxiisstt\\::dreptul asupra clientelei [i de Know-how, protejat împotriva actelor de

concuren]\ neloial\; dreptul asupra semnelor de individualizare a agentului economic (firma,

emblema);dreptul asupra semnelor distinctive ale produselor (m\rcile);dreptul asupra modelelor, desenelor industriale ,a programelor de

calculator ,etc.;Corelativ acestor drepturi exist\ obliga]ia de a respecta regulile de

loialitate ale jocului concuren]ei.DD.. OObbiieeccttuull rraappoorrttuulluuii ddee ccoonnccuurreenn]]\\,, este format din elemente de natur\

patrimonial\ sau nepatrimonial\, de care se leag\ drepturile [i obliga]iilepar]ilor raportului juridic de concuren]\.

Elementul esen]ial în raportul de autoritate este protec]ia structurilorconcuren]iale ale pie]ei libere (element nepatrimonial).

În raportul de egalitate elementul cu valoare moral\ este loialitateaconcuren]ei, iar cele cu valoare patrimonial\ se refer\ la clientel\ [i prestigiulcomercial.


27

TEM|

I .Verificarea cuno[tin]elor.

1. Defini]i concuren]a.2. Indica]i legea concuren]ei.3. Prezenta]i caracteristicile concuren]ei.4. Defini]i raportul juridic de concuren]\.5. Ar\ta]i p\r]ile implicate în raportul de concuren]\.6. Explica]i con]inutul raportului de concuren]\.7. Descrie]i obiectul raportului de concuren]\.8. Clsaifica]i raportul juridic de concuren]\.

II. Analiza]i cele doua subtipuri de raporturi de concuren]\ indicândsubiectele, drepturile [i obliga]iile corelative corespunz\toare.


28

II.2. PREZENTAREA FORMELORCONCUREN}EI LICITE COMPARATIV CUPRACTICILE MONOPOLISTE {I NELOIALE

II.2.1. Formele concuren]ei comerciale.În economia de pia]a exercitarea concuren]ei constituie un drept al oric\rui

agent economic.Concuren]a impune îndeplinirea anumitor condi]ii cum ar fi:

liberalizarea comer]ului;existen]a unui nr. suficient de mare de agen]i economici priva]i;liberalizarea pre]urilor [i a tarifelor;convertabilitatea monedei na]ionale;accesul investitorilor str\ini;garantarea investi]iilor str\ine;instituirea cadrului legal pentru prevenirea [i sanc]ionarea concuren]ei

ilicite în scopul promov\rii comer]ului exercitat cu bun\ credin]\ [i potrivituzan]elor comerciale cinstite;

TTiippuurrii ddee ccoonnccuurreenn]]\\::concuren]a pur\ [i perfect\;

concuren]a imperfect\;AA.. CCoonnccuurreenn]]aa ppuurr\\ [[ii ppeerrffeecctt\\..NNoo]]iiuunnee.. Concuren]a pur\ [i perfect\ este un model ideal, imposibil de

realizat în realitate deoarece presupune ca to]i agen]ii economici s\ produc\,s\ desfac\ sau sa schimbe m\rfurile la pre]ul pie]ei , absolut liber iarconsumatorii s\ ia decizii cunoscând în permanen]\ oferta [i pre]ul.

CCaarraacctteerriissttiiccii.. Concuren]a pur\ [i perfect\ se caracterizeaz\ prin:aa)) aattoommiicciittaatteeaa ppiiee]]eeii ,presupune existen]a unui num\r foarte mare de

vânz\tori [i cump\r\tori ai unui bun. Nici cump\r\torii [i nici vânz\torii , lua]iindividual, nu sunt puternici din punct de vedere economic ,astfel încât s\influen]eze în vreun fel cererea -oferta-pre]ul.

bb)) oommooggeenniittaatteeaa pprroodduussuulluuii,, se refer\ la identitatea perfect\ a unui produsrealizat de un agent economic cu produsul de acela[i tip realizat de oricare altagent economic.

cc)) ttrraannssppaarreenn]]aa ppeerrffeecctt\\ aa ppiiee]]eeii,, se refer\ la faptul ca participan]ii pe pia]aposeda informa]ii complete privind natura, calitatea [i pre]ul produselor.


29

dd)) iinnttrraarreeaa ssaauu iiee[[iirreeaa lliibbeerr\\ îînnttrr--uunn ddoommeenniiuu ssaauu ddiinnttrr--uunn ddoommeenniiuu ddeeaaccttiivviittaattee ssaauu ppee//ddee ppee oo ppiiaa]]aa,, presupune absen]a total\ a oric\ror bariere(legale ,tehnice ,financiare ,naturale) care s\ blocheze accesul într-o activitatecomercial\ sau abandonarea acesteia.

ee)) mmoobbiilliittaatteeaa ppeerrffeecctt\\ aa ffaaccttoorriilloorr ddee pprroodduucc]]iiee,, const\ în posibilitateaagen]ilor economici s\ g\seasc\ întotdeauna [i în orice cantitate factorii deproduc]ie necesari pentru activitatea lor [i s\-i orienteze spre activit\]ile în cares\ li se asigure cea mai eficient\ utilizare.

BB.. CCoonnccuurreenn]]aa iimmppeerrffeecctt\\..NNoo]]iiuunnee.. Concuren]a imperfecta este un model economic real care ]ine

seama de factorii care influen]eaz\ existen]a [i intensitatea competi]iei dintreagen]ii economici.

Concuren]a imperfecta desemneaz\ situa]ia de pia]a unde una sau maimulte dintre caracteristicile concuren]ei pure sunt înc\lcate.

FFoorrmmee aallee ccoonnccuurreenn]]eeii iimmppeerrffeeccttee.. Principalele forme ale concuren]eiimperfecte: concuren]a eficient\, monopolul, monopsonul, oligopolul, oligopsonul.

11.. CCoonnccuurreenn]]aa eeffiicciieenntt\\ este un model flexibil [i adaptabil la situa]iaconcret\ de pe fiecare pia]\ ,care exprim\ exigen]ele în materie potrivitTratatului de la Roma(1957).

Concuren]a eficient\ se realizeaz\ în urm\toarele condi]ii:pia]a sa fie deschis\ oric\rui agent economic ;agen]ii economici s\ dispun\ de libertate de ac]iune pe pia]a;utilizatorii [i consumatorii s\ beneficieze de libertatea de a alege între

mai mul]i furnizori [i mai multe sorturi de m\rfuri;22.. MMoonnooppoolluull presupune existen]a pe pia]a a unui produc\tor / vânz\tor

care controleaz\ sau determin\ pre]ul indiferent de legea cererii [i a ofertei;precum [i existen]a restric]iilor la intrarea în ramur\.

33.. MMoonnooppssoonnuull,, este acea forma de concuren]\ imperfect\ în care un singurcump\r\tor vizeaz\ volumul produc]iei, [i pre]ul acesteia(de exemplu, statul, încalitate de cump\r\tor al produc]iei de armament).

44.. OOlliiggooppoolluull se caracterizeaz\ prin: existen]a unui num\r mic de produc\-tori/vânz\tori care de]in o parte important\ de pia]a; restric]ii la intrarea înramur\; controlul general asupra calit\]ii produselor [i asupra pre]urilor.

În prezent concuren]a de oligopol este cea care domina pia]a mondial\.55.. OOlliiggooppssoonnuull este o forma a concuren]ei care se realizeaz\ atunci când

pe pia]\ exist\ un num\r mic de cump\r\tori care fixeaz\ pre]ul.ÎÎnn ccoonncclluuzziiee,, pe pia]a cu concuren]a pur\ [i perfect\ ,pre]ul se formeaz\

pe baza ac]iunii legii valorii [i a corela]iei dintre cerere [i ofert\. Cererea devine


30

variabila care scade pe m\sura ce pre]ul produsului cre[te, iar oferta devine ovariabil\ care cre[te direct propor]ional cu m\rimea pre]ului produsului. Înaceste condi]ii ,pre]ul se fixeaz\ la nivelul echilibrului dintre cerere [i ofert\:cererea excedentar\ împinge pre]urile spre un nivel superior , în vreme ceoferta excedentar\ atrage sc\derea pre]ului de vânzare a produsului.

MMoonnooppoolluull [[ii mmoonnooppssoonnuull exprim\ devieri patologice ale concuren]ei, însensul exager\rii limitelor concuren]ei pân\ la dispari]ia acesteia sau a apari]ieipracticilor anticoncuren]iale.

Comportamentul competi]ional legiferat este cel al concuren]ei oneste, cueliminarea modalit\]ilor patologice de manifestare, atât din punct de vedere aldiferen]elor ferme de monopolism, cât [i din punctul de vedere al formelorconcuren]ei neloiale.

II.2..2. Concuren]a onest\.

Într-o economie de pia]a func]ional\ exercitarea concuren]ei constituie undrept recunoscut [i protejat legal: ddrreeppttuull llaa ccoonnccuurreenn]]\\,, îns\ el trebuie s\ fieexercitat, ca orice drept recunoscut prin lege, cu bun\ credin]a, cu respectarealegii [i a bunelor moravuri.

În acest sens [i art.1 din Legea nr.1/1991, privind combaterea concuren]eineloiale prevede ca: "Comercian]ii sunt obliga]i s\ î[i exercite activitatea cubuna credin]a, potrivit uzan]elor cinstite, cu respectarea intereselorconsumatorilor [i a cerin]elor concuren]ei loiale".

Prin urmare, concuren]a licit\ este competi]ia exercitat\ în mod liber, cubun\ credin]\ [i conform uzan]elor comerciale cinstite. Numai o astfel deconcuren]\ asigur\ participan]ilor avantajele recunoscute de lege.

SSee ccoonnssiiddeerr\\ ccaa ffiiiinndd ccoonnttrraarr\\ uuzzaann]]eelloorr ccoommeerrcciiaallee cciinnssttiittee uuttiilliizzaarreeaa îînn mmooddnneellooiiaall aa sseeccrreetteelloorr ccoommeerrcciiaallee aallee uunnuuii ccoommeerrcciiaanntt pprriinn pprraaccttiiccii ddee ggeennuull::

nneeeexxeeccuutt\\rriiii uunniillaatteerraallee aa ccoonnttrraaccttuulluuii;;uuttiilliizz\\rriiii uunnoorr pprroocceedduurrii nneellooiiaallee;;aabbuuzzuulluuii ddee îînnccrreeddeerree;;

DDeeffiinnii]]iiee.. DDooccttrriinnaa ddeeffiinnee[[ttee ccoonnccuurreenn]]aa lliicciitt\\ ccaa ffiiiinndd ""ffoorrmmaa ffuunnddaammeennttaall\\ ddee

ccoonnccuurreenn]]\\ îînn ccaaddrruull cc\\rreeii ccoommppoorrttaammeennttuull ccoommppeettii]]iioonnaall aall aaggeennttuulluuiieeccoonnoommiicc ssee eexxeerrcciitt\\ mmaanniiffeesstt ccuu bbuunn\\ ccrreeddiinn]]\\ [[ii ppoottrriivviitt uuzzaann]]eelloorrcciinnssttiittee,, îînn ddoommeenniiiillee ppeerrmmiissee ccoonnccuurreenn]]eeii,, îînn ssccooppuull aassiigguurr\\rriiii eexxiisstteenn]]eeiissaauu eexxppaannssiiuunniiii ccoommeerr]]uulluuii ss\\uu""..


31

iinncciitt\\rriiii llaa ddeelliicctt;;aacchhiizzii]]iioonn\\rriiii ddee sseeccrreettee ccoommeerrcciiaallee ddee cc\\ttrree tteerr]]iiii ccaarree ccuunnoo[[tteeaauu cc\\ rreess--

ppeeccttiivvaa aacchhiizzii]]iiee iimmpplliiccaa pprraaccttiiccii ddee nnaattuurr\\ ss\\ aaffeecctteezzee ppee ppiiaa]]aa ppoozzii]]iiaa ccoommeerrcciiaann--]]iilloorr;; (art.1^/1 din legea nr.11/1991, privind combaterea concuren]ei neloiale).

Se poate afirma ca atât din perspectiva confrunt\rilor agen]ilor economici,cât [i din perspectiva organiz\rii activit\]ii de pia]a, competi]ia legiferata estecea a concuren]ei oneste, cu eliminarea modalit\]ilor patologice demanifestare, atât din punctul de vedere al diferitelor forme de monopolism, cât[i din punctul de vedere al formelor de concuren]\ neloial\ propriu-zis\.

Trebuie men]ionat c\ anumite domenii ale activit\]ii de pia]\ sunt sustraseconcuren]ei, constituindu-se ca derog\ri de la principiul libert\]ii concuren]ei.Aceste domenii izvor\sc fie din dispozi]iile legale, fie din clauze contractualevalabil convenite.

Prin legea concuren]ei, Legea nr.21/1996 au fost exceptate concuren]eiurm\toarele domenii:

1.- pia]a muncii [i rela]iile de munc\;2.- pia]a monetar\ [i pia]a titlurilor de valoare;3.- pre]urile [i tarifele practicate în cadrul unor activit\]i cu caracter de

monopol natural sau al unor activit\]i economice stabilite prin lege, care sestabilesc [i se ajusteaz\ cu avizul Ministerului Finan]elor Publice;

4.- `n sectoarele economice sau pe pie]ele unde concuren]a este exclus\sau substan]ial restrâns\ prin efectul unei legi sau datorit\ unei pozi]ii demonopol, Guvernul poate, prin hot\râre, s\ instituie forme de control.

5.- pentru sectoarele economice determinate [i în împrejur\ri excep]ionale,precum : situa]ii de criz\, dezechilibrare major\ între cerere [i ofert\ [idisfunc]ionalitatea evident\ a pie]ei, Guvernul poate s\ intervin\ (art.2 alin.4 [iart.4, alin.1,2,3 din Legea nr.21/1996).

Limitarea sau înl\turarea concuren]ei prin conven]ia par]ilor prive[te undomeniu restrâns [i numai în raport cu un anumit concurent.

Principalele contracte sau clauze care privesc except\ri de la principiulconcuren]ei se refer\ la : înstr\inarea unui fond de comer], închirierea unuispa]iu sau local comercial, concesiunea exclusiv\ pentru distribuirea de m\rfuri.

Clauzele de neconcuren]\ sunt valabile numai dac\ au drept scop evitareaunei concuren]e periculoase [i dac\ nu se aduc restrângeri excesive libert\]iip\r]ii care [i-a asumat obliga]ia de a se ab]ine de la un anumit comer].

Prohibi]ia trebuie s\ fie limitat\ în timp, s\ nu contravin\ ordinii publice [ibunelor moravuri, iar obiectul ei s\ fie determinat [i pe suprafa]a teritorial\m\rginit\.


32

II.2.3. Concuren]a neloial\.

Actele [i faptele care constituie manifest\ri ale concuren]ei neloiale suntprev\zute în Legea nr.11/1991, privind combaterea concuren]ei neloiale.

Potrivit acestei legi ""CCoonnssttiittuuiiee ccoonnccuurreenn]]\\ nneellooiiaall\\,, îînn sseennssuull pprreezzeenntteeii lleeggii,,oorriiccee aacctt ssaauu ffaapptt ccoonnttrraarr uuzzaann]]eelloorr cciinnssttiittee îînn aaccttiivviittaatteeaa iinndduussttrriiaall\\ [[ii ddeeccoommeerrcciiaalliizzaarree aa pprroodduusseelloorr,, ddee eexxeeccuu]]iiee aa lluuccrr\\rriilloorr,, pprreeccuumm [[ii ddee eeffeeccttuuaarree aapprreesstt\\rriilloorr ddee sseerrvviicciiii (art.2 din lege).

Concuren]a neloial\ se poate manifesta sub urm\toarele forme (art.4, 5 dinLegea nr.11/1991):

a) confuzia;b) denigrarea;c) dezorganizarea;d) acapararea clientelei prin oferirea unor avantaje;AA.. CCoonnffuuzziiaa,, reprezint\ orice act prin care un comerciant folose[te o firm\,

o emblem\, ambalaje, etc. de natur\ a produce confuzie cu cele folosite legitimde alt comerciant (art.5, lit.a, b,g din lege).

BB.. DDeenniiggrraarreeaa const\ în comunicarea sau r\spândirea de c\tre un comer-ciant, de afirma]ii mincinoase asupra unui concurent sau a m\rfurilor sale,afirma]ii de natura s\ d\uneze bunul mers al activit\]ii comerciantului lezat(art.4, lit.d, e).

CC.. DDeezzoorrggaanniizzaarreeaa const\ în destabilizarea activit\]ii comerciale acomerciantului rival (art.4 lit. b,a, h, din lege).

DD.. AAccaappaarraarreeaa cclliieenntteelleeii const\ în încheierea unor contracte prin care uncomerciant asigur\ predarea unei m\rfi sau exercitarea unei presta]ii în modavantajos, cu condi]ia aducerii de c\tre client a altor cump\r\tori, cu carecomerciantul ar urma s\ încheie contracte asem\n\toare (art.4, lit. c, f, g dinLegea nr.11/1991).

Concuren]a neloial\ s\vâr[it\ de comercian]ii care î[i încalc\ obliga]iaexercit\rii activit\]ii de comer] cu bun\-credin]\, potrivit legii [i a uzan]elorcomerciale oneste atrage r\spunderea civil\, contraven]ional\ [i penal\ aacestora (art.3 din Legea nr.11/1991).

DDeeffiinnii]]iiee.. PPrriinn uurrmmaarree,, ccoonnccuurreenn]]aa nneellooiiaall\\ rreepprreezziinntt\\ oo ffoorrmm\\ aa ccoonnccuurreenn]]eeii

iilliicciittee ccaarree ccoonnsstt\\ îînn ss\\vvâârr[[iirreeaa ddee cc\\ttrree ccoommeerrcciiaanntt,, îînn ssccooppuull aattrraaggeerriiiicclliieenntteelleeii,, aa uunnoorr aaccttee ssaauu ffaappttee ccee ccoonnttrraavviinn uuzzaann]]eelloorr cciinnssttiittee,, lleeggiiii [[iibbuunneelloorr mmoorraavvuurrii..


33

RR\\ssppuunnddeerreeaa cciivviill\\.. ~n cazul s\vâr[irii unui act de concuren]\ neloial\,comerciantul vinovat va putea fi obligat s\ `nceteze sau s\ `nl\ture actulrespectiv, s\ restituie documentele confiden]iale `nsu[ite f\r\ drept de lade]in\torul lor legitim [i, dup\ caz, s\ pl\teasc\ desp\gubiri pentru daunelepricinuite (art. 6 din lege).

RR\\ssppuunnddeerreeaa ccoonnttrraavveenn]]iioonnaall\\.. S\v\r[irea unor fapte prev\zute de art. 4din lege constituie contraven]ie, dac\ nu sunt s\vâr[ite `n astfel de condi]ii,`ncât s\ fie considerate potrivit legii penale, infrac]iuni. Contraven]ia sesanc]ioneaz\ cu o amend\ al c\rei cuantum este diferen]iat, `n func]ie deabaterea s\vâr[it\ (art. 4 alin. 2 din lege).

Potrivit art. 17 alin. 1 C.p. "Infrac]iune este fapta care prezint\ pericol social,s\vâr[it\ cu vinov\]ie [i prev\zut\ de legea penal\”.

RR\\ssppuunnddeerreeaa ppeennaall\\.. Constituie infrac]iune de concuren]\ neloial\s\vâr[irea faptelor prev\zute de articolul 5 din lege. Aceast\ infrac]iune sepedepse[te cu `nchisoarea de la 6 luni la doi ani sau cu amend\ de la25000000 lei la 50000000 lei.


34

TEM|

I. Verifica]i-v\ cuno[tin]ele:

1. Defini]i concuren]a onest\.2. Enumera]i reglement\rile în vigoare, privind concuren]a.3. Prezenta]i concuren]a neloial\.4. Descrie]i actele sau faptele de concuren]\ neloial\.5. Enumera]i domeniile excluse concuren]ei.

II. Analiza]i urm\toarele fapte de concuren]\ neloial\ [i stabili]i forma pecare o îmbrac\:

1. "Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu închisoare de la 6 luni la 2ani sau cu amend\ de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei (art.5 din Legeanr.11/1991):

a) folosirea unei firme, inven]ii, m\rci, indica]ii geografice, unui desen saumodel industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sauunui ambalaj de natur\ a produce confuzie cu cele folosite legitim de altcomerciant (art.5 lit.a din Legea nr.11/1991);

b) punerea în circula]ie de m\rfuri contraf\cute [i/sau pirat, a c\rorcomercializare aduce atingere titularului m\rcii [i induce în eroareconsumatorul asupra calit\]ii produsului/ serviciului (art.5 lit.b din Legeanr.11/1991)”.

2. "Constituie contraven]ii urm\toarele fapte, dac\ nu sunt s\vâr[ite înastfel de condi]ii încât s\ fie considerate, potrivit legii penale, infrac]iuni(art.4 din Legea nr.11/1991):

a) denaturarea clientelei unui comerciant prin folosirea leg\turilor stabilitecu aceasta clientel\ în cadrul func]iei de]inute anterior la acel comerciant(art.4 lit.g din lege);

b) comunicarea sau r\spândirea în public de c\tre comerciant de afirma]iiasupra întreprinderii sale sau activit\]ii acesteia, menite s\ induc\ în eroare[i s\ îi creeze o situa]ie de favoare în dauna unor concuren]i (art.4 lit.d dinlege)”.


35

II.3 AC}IONAREA ÎN SENSUL LIMIT|RIIACTELOR RESTRICTIVE DE CONCUREN}|

"Atunci când politica concuren]ei este efectiv aplicat\, consumatorii au celemai mari beneficii.

Într-un timp al schimb\rilor, aplicarea politicii concuren]ei [i intereseleconsumatorilor reprezint\ o leg\tura stabil\"

(Mario Monti, Comisar European responsabil cu politica în domeniulconcuren]ei).

II.3.1 Actele restrictive de concuren]\.

AAcceessttee aaccttee aannttiiccoonnccuurreenn]]iiaallee ssee mmaaii nnuummeesscc [[ii pprraaccttiiccii mmoonnooppoolliissttiiccee..Prin astfel de practici anticoncuren]iale, mecanismele pie]ei libere sunt grav

perturbate, rela]iile dintre agen]ii economici tinzând s\ devin\ monopoliste.Elementele necesare func]ionarii corecte a pie]elor în România [i-au g\sit

expresia în prevederile Legii concuren]ei nr.21/1996, care are ca scopprotejarea, men]inerea [i stimularea concuren]ei în folosul consumatorilorvizând crearea condi]iilor necesare pentru evaluarea comportamentuluiagen]ilor economici pe baza unor principii unitare.

Potrivit doctrinei dar [i legii nr.21/1996 aceste practice restrictive deconcuren]\ sau monopoliste se pot clasifica în:

a) în]elegerile monopoliste [i practicile concertate;b) abuzul de pozi]ie dominant\;c) concentr\rile economice;AA.. ÎÎnn]]eelleeggeerriillee mmoonnooppoolliissttee [[ii pprraaccttiicciillee ccoonncceerrttaattee..AAttââtt LLeeggeeaa nnrr..2211//11999966 ((aarrtt..55)) ccââtt [[ii TTrraattaattuull CCoommuunniitt\\]]iiii EEuurrooppeennee iinntteerrzziicc

pprraaccttiicciillee mmoonnooppoolliissttee [[ii aannttiiccoonnccuurreenn]]iiaallee [[ii aa aabbuuzzuulluuii ddee ppoozzii]]iiee ddoommiinnaanntt\\

DDeeffiinnii]]iiee.. DDooccttrriinnaa ddeeffiinnee[[ttee aacctteellee rreessttrriiccttiivvee ddee ccoonnccuurreenn]]\\ ssaauu

aannttiiccoonnccuurreenn]]iiaallee ccaa ffiiiinndd aacceellee aaccttiivviitt\\]]ii ccoonnttrraarr uuzzaann]]eelloorr cciinnssttiittee pprriinnccaarree ssee uurrmm\\rree[[ttee rreessttrrâânnggeerreeaa,, îîmmppiieeddiiccaarreeaa ssaauu ddeennaattuurraarreeaaccoonnccuurreenn]]eeii îînn ssccooppuull aaccooppeerriirriiii ppiiee]]eeii ssaauu aa uunnuuii sseeggmmeenntt ddeetteerrmmiinnaatt aallppiiee]]eeii ddee cc\\ttrree aaggeenn]]iiii eeccoonnoommiiccii ppuutteerrnniiccii îînn ddoommeenniiuull pprroodduucc]]iieeii [[iicciirrccuullaa]]iieeii mm\\rrffuurriilloorr ssaauu aa pprreessttaa]]iiiilloorr ddee sseerrvviicciiii..


36

ccaarree aauu ccaa oobbiieecctt ssaauu ccaa eeffeecctt rreessttrrâânnggeerreeaa,, îîmmppiieeddiiccaarreeaa oorrii ddeennaattuurraarreeaaccoonnccuurreenn]]eeii..

FFoorrmmee.. MMoonnooppoolluull ppooaattee ffii::11..--mmoonnooppooll ddee ssttaatt ccrreeaatt pprriinn lleeggee.. Prin astfel de monopol statul î[i

rezerv\ prin lege, dreptul exclusiv de produc]ie [i de desfacere a anumitorbunuri economice, respectiv de a desf\[ura anumite activit\]i economice.

22..--mmoonnooppoolluull ppaarrttiiccuullaarr ccrreeaatt pprriinn lleeggee.. Exploatarea prin societ\]ilecomerciale cointeresate la capitalul [i conducerea c\reia particip\ [i statul.

33..--mmoonnooppoolluull ccrreeaatt pprriinn oorrggaanniizzaa]]iiii ddee ccoonncceennttrraarree iinndduussttrriiaall\\ [[iiccaappiittaalliisstt\\ aa îînnttrreepprriinnddeerriilloorr în scop de specula]ie, exploatate de marisociet\]i comerciale sau grupuri de societ\]i comerciale.

Art.5 din Legea nr.21/1996 interzice orice în]elegeri între agen]iieconomici, asocia]iile de agen]i economici, deciziile luate de asocia]iile deagen]i economici [i orice practici concertate care au sau pot avea ca obiectrestrângerea, împiedicarea sau denaturarea concuren]ei pe pia]\ încazurile:

a) - fixarea concertat\ a pre]urilor de vânzare ori de cump\rare, atarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor;

b) - limitarea sau controlul produc]iei, distribu]iei, dezvolt\rii tehnologiceori investi]iilor;

c) - împ\r]irea pie]elor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pecriteriu teritorial, al volumului de vânz\ri [i achizi]ii ori pe alte criterii;

d) - aplicarea, în privin]a partenerilor comerciali, a unor condi]ii inegale laprest\ri echivalente, provocând în acest fel unora dintre ei, un dezavantaj înpozi]ia concuren]ial\;

e) - condi]ionarea încheierii unor contracte de acceptare de c\treparteneri a unor clauze stipulând presta]ii suplimentare care, nici prin naturalor [i nici conform uzan]elor comerciale nu au leg\tur\ cu obiectul acestorcontracte;

DDeeffiinnii]]iiee.. MMoonnooppoolluull eessttee aacceeaa ccoommbbiinnaa]]iiee ppee ccaarree oo ffaaccee oo îînnttrreepprriinnddeerree ppeennttrruu

aa ppuunnee sstt\\ppâânniirree ppee oo mmaarrff\\,, sseerrvviicciiuu ssaauu pprroodduuss,, ppee oo ppiiaa]]aa oorrii ppee uunnsseeggmmeenntt aall ppiiee]]eeii [[ii ddee aa ffiixxaa dduupp\\ iinntteerreessuull eeii ccoonnddii]]iiiillee ddee ddeessffaacceerree::pprree]],, ccaalliittaattee,, ccaannttiittaattee,, eettcc..


37

f) - participarea, în mod concertat, cu oferte truncate la licita]ii sau la oricealte forme de concurs de oferte;

g) - eliminarea de pe pia]\ a altor concuren]i, limitarea sau împiedicareaaccesului pe pia]a [i a libert\]ii exercit\rii concuren]ei de c\tre al]i agen]ieconomici, precum [i în]elegerile de a nu cump\ra de la anumi]i agen]ieconomici sau de a nu vinde c\tre anumi]i agen]i economici f\r\ ojustificare.

BB.. AAbbuuzzuull ddee ppoozzii]]iiee ddoommiinnaannttaa rreepprreezziinntt\\ oo pprraaccttiicc\\ rreessttrriiccttiivv\\ ddeeccoonnccuurreenn]]\\ îînn ssiittuuaa]]iiaa îînn ccaarree uunn aaggeenntt eeccoonnoommiicc ssee bbuuccuurr\\ ppee ppiiaa]]\\ ddeeiinnddeeppeennddeenn]]\\ [[ii pprreeppoonnddeerreenn]]\\ îînn rraappoorrtt ccuu ccoonnccuurreenn]]iiii ss\\ii [[ii oo ffoolloossee[[ttee îînnssccooppuull oobb]]iinneerriiii ddee pprrooffiittuurrii,, ccaarree nnuu aarr ppuutteeaa ffii rreeaalliizzaattee îînn ccoonnddii]]iiiillee uunneeiiccoonnccuurreenn]]ee lliicciittee [[ii nnoorrmmaallee..

Abuzul de pozi]ie dominant\ este prohibit dac\ îmbrac\ tr\s\turiledefinitorii prev\zute de art.6 din Legea nr.21/1996. Abuzul de pozi]iedominanta poate consta în:

a) impunerea, în mod direct sau indirect, a pre]urilor de vânzare sau decump\rare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile [i refuzul dea trata cu anumi]i furnizori sau beneficiari.

b) limitarea produc]iei, distribu]iei sau dezvolt\rii tehnologice îndezavantajul utilizatorilor ori consumatorilor;

c) aplicarea, în privin]a partenerilor comerciali, a unor condi]ii inegale lapresta]ii echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantajîn pozi]ia concuren]ial\;

d) condi]ionarea încheierii unor contracte de acceptare, de c\treparteneri, a unor clauze stipulând presta]ii suplimentare care, nici prinnatura lor [i nici conform uzan]elor comerciale, nu au leg\tura cu obiectulacestor contracte;

e) practicarea unor pre]uri excesive sau practicarea unor pre]uri deruinare, în scopul înl\tur\rii concuren]ilor, sau vânzarea la export sub costulde produc]ie, cu acoperirea diferen]elor prin impunerea unor pre]urimajorate consumatorilor interni;

f) exploatarea st\rii de dependen]\ în care se g\se[te un alt agenteconomic fa]\ de un asemenea agent sau agen]i economici [i care nudispune de o solu]ie alternativ\ în condi]ii echivalente, precum [i ruperearela]iilor contractuale pentru singurul motiv c\ partenerul refuza s\ sesupun\ unor condi]ii comerciale nejustificate.


38

CC.. CCoonncceennttrraarreeaa eeccoonnoommiicc\\ eessttee ooppeerraa]]iiuunneeaa pprriinn ccaarree ddooii ssaauu mmaaii mmuull]]iiaaggeenn]]ii eeccoonnoommiiccii ffuuzziioonneeaazz\\ ssaauu ccoonnvviinn ss\\ ssee ssuuppuunn\\ îînn mmoodd dduurraabbiill uunneeiiccoonndduucceerrii uunniiccee..

Potrivit art.12 din Legea nr.21/1996, sunt interzise concentr\rileeconomice, având ca efect crearea sau consolidarea unei pozi]iidominante, care conduc la restrângerea, înl\turarea sau denaturareaconcuren]ei pe pia]\.

Concentrarea se poate realiza fie prin fuziune fie prin ob]inereacontrolului direct sau indirect asupra altor agen]i economici (art.10, lin.2 dinlege).

Concentr\rile economice interzise au elemente definitorii de naturacantitativ\ [i calitativ\.

Din punct de vedere cantitativ legea prevede un prag valoric al cifrei deafaceri cumulat\ a cel pu]in 2 agen]i economici implica]i de peste10.000.000 EURO, fiecare agent economic realizând cel pu]in o cifr\ deafaceri mai mare de 4.000.000 EURO fiecare.

Legea nr.21/1996 este un cadru legislativ de prevenire a practiciloranticoncuren]iale [i reglementeaz\ exercitarea supravegherii agen]iloreconomici de c\tre organe autonome de concuren]\: Consiliul Concuren]ei[i Oficiul Concuren]ei.

II.3.2. FIXAREA SAU IMPUNEREA PRE}URILOR DE MONOPOL {I DUMPING

Pe lâng\ practicile anticoncuren]iale sanc]ionabile, în opera]iunile deimport-export sunt aplicabile norme de drept interna]ional în materiareprim\rii dumping-ului la import, reprim\rii subven]iilor la produseleimportate; adaptarea m\surilor de salvgardare care au ca scop reprimareaimporturilor de produse în condi]ii sau cantit\]i de natur\ s\ produc\prejudicii produc\torilor na]ionali de produse similare [i adoptarea dem\suri preventive ale dumping-ului la export.

Reglement\rile interna]ionale aplicabile în domeniu sunt: Conven]iaUniunii de la Paris, pentru protec]ia propriet\]ii industriale (23 martie 1883);Acordul GATT (Geneva 1947); Codul Anti-dumping semnat la Geneva 1979[i ratificat [i de România în 1980, Acordul de la Marrakech (15 aprilie 1994)privind crearea Organiza]iei Mondiale de Comer] (OMC,), Tratatul de laMaastricht (1992).


39

În principiu, cel mai important document, care guverneaz\ rela]iileeconomice externe este Codul Anti-dumping, elaborat sub egida GATT(General Agreement on Tarrifs and Trade) [i semnat la Geneva în 1979(runda Tokio), ratificat de România prin Decretul nr.183/1980.

Acest Cod antidumping prevede m\suri pentru reprimarea practicilorneloiale în rela]iile economice interna]ionale în special, a[a numiteledrepturi antidumping [i drepturi compensatorii [i sanc]ioneaz\ subven]iile laexport.

În România, reprimarea dumpingului are loc în condi]iileH.G.nr.228/1992, privind protejarea produc\torilor na]ionali [i ai pie]eiinterne de competi]ie neloial\, rezultat\ din importul unor produse la pre] dedumping sau subven]ionat, precum [i de exportul la pre]urile sub nivelulcelor practicate pe pia]a intern\.

PPrree]]uull ddee dduummppiinngg -- reprezint\ un pre] mai mic decât pre]ul pie]ei [i chiarsub nivelul costurilor de produc]ie, pentru p\trunderea [i acapararea pie]ei[i înl\turarea concuren]ei.

RReepprriimmaarreeaa aannttiidduummppiinngguulluuii const\ în aplicarea unor taxe antidumpingde c\tre statul de import, a c\rui economie na]ionala a suferit pagube.

FFoorrmmee.. DDuummppiinngguull pprreezziinntt\\ mmaaii mmuullttee ffoorrmmee::11.. dduummppiinngguull ddee mm\\rrffuurrii,, considerat ca fiind importul unor produse la un

pre] inferior valorii lor normale.22.. dduummppiinngguull ddee sseerrvviicciiuu,, const\ în concuren]a neloial\ s\vâr[it\ în

domeniul serviciilor de c\tre agentul economic prestator în afara ]arii.33.. dduummppiinngguull vvaalluuttaarr,, const\ în devalorizarea deliberat\ a monedei

na]ionale, sub valoarea ei real\ cu scopul de a ieftini exporturile statuluirespectiv.

44.. dduummppiinngguull ssoocciiaall,, este un fals dumping [i const\ în ieftinireaproduselor destinate exportului.

SSaanncc]]iioonnaarreeaa dduummppiinngguulluuii const\ în obligarea importatorului la plataunor sume de bani, ca titlu de tax\ antidumping.

TTaaxxaa aannttiidduummppiinngg este o tax\ stabilit\ de statul de import pentru acompensa pagubele suferite de economia sa na]ional\.


40

TEM|

I. Verificarea cuno[tin]elor:

1. Enumera]i practicile anticoncuren]iale.2. Ar\ta]i formele de manifestare a practicilor monopoliste.3. Clasifica]i formele de monopol.4. Analiza]i practicile restrictive înscrise în art.5 [i art.6 din Legea

nr.21/1996.5. Defini]i pre]ul de dumping.6. Explica]i de ce practic\ unii agen]i economici pre]ul de dumping.

II. STUDII DE CAZ

Analiza]i aspectele de mai jos [i ar\ta]i despre ce practic\anticoncuren]ial\ se face vorbire:

1) "În 1998 Comisia Europeana a interzis o în]elegere prin care doiproduc\tori [i doi comercian]i de zah\r din Marea Britanie adoptau o strategiecomun\ care ducea la cre[terea pre]ului zah\rului. În justificarea deciziei s-a ar\tat faptul ca, pentru consumatorul final, în]elegerea a dus la cre[tereapre]ului de vânzare a zah\rului mai mult decât ar fi existat concuren]a liber\".

(Sursa: Politica de Concuren]\ în Europa [i cet\]eanul, ComisiaEuropean\, 2002)

2) "O societate american\, Continental Can, [i-a asigurat prin intermediulfilialei sale belgiene, Europemballage Corp, controlul asupra celui mai mareproduc\tor german în domeniul ambalajelor metalice u[oare (cutii deconserve) [i închiderii metalice (capace de borcan,etc.). Dup\ aceea grupulamerican a ob]inut participarea majoritar\ la primul fabricant de ambalaje dinBenelux. Rezultatul a fost ca, în acea perioad\, societatea american\respectiv\ nu avea concuren]i în zona de N-E a Pie]ei Comune.

Curtea de Justi]ie Europeana a interzis asemenea practic\.(Decizia CEJ din

1973 în cazul AfaceriiContinental Can).

UNITATEA III. Temeiuri contractuale

41

Temeiuri contractualeIII.1 IDENTIFICAREA CARACTERISTICILORCONTRACTELOR COMERCIALE

Contractul, ca principal izvor de obliga]ii civile [i comerciale, este cel maiimportant [i eficient act juridic pentru desf\[urarea activit\]ii economico-sociale, indispensabil societ\]ii, atât în practica civil\ cât [i în cea comercial\.

Contractul este un acord între dou\ sau mai multe persoane fizice saujuridice încheiat cu scopul de a crea, modifica sau stinge un raport juridic.

In ceea ce prive[te ccllaassiiffiiccaarreeaa ccoonnttrraacctteelloorr,, în literatura juridic\ au fostconcretizate urm\toarele criterii de clasificare:

dup\ manifestarea de voin]a a persoanelor;in func]ie de modul de formare a contractelor ;dup\ modul in care se echivaleaz\ presta]ia unei par]i ;dup\ modul de executare ;in func]ie de reglementarea legala ;in func]ie de caracterul contractelor;

a) Dup\ manifestarea de voin]a a persoanelor distingem ccoonnttrraacctteeuunniillaatteerraallee ssii ccoonnttrraaccttee ssiinnaallaaggmmaattiiccee.. Contractele unilaterale sunt acelecontracte in care numai una dintre par]i î[i asum\ obliga]ii. Contractul juridicsinalagmatic da na[tere la obliga]ie reciproce intre par]i.

b) In func]ie de modul de formare a contractelor deosebim ccoonnttrraacctteeccoonnsseennssuuaallee,, ccoonnttrraaccttee rreeaallee [[ii ccoonnttrraaccttee ssoolleemmnnee.. Contractele consensualesunt acele contracte care se încheie prin simplul acord de voin]a al p\r]ilor,simpla lor manifestare de voin]a, neînso]it\ de nici un fel de forma, fiindsuficienta pentru formarea valabila a contractului Contractele reale se bazeaz\pe consim]\mântul p\r]ilor, dar pe lâng\ acordul de voin]a este necesara siremiterea bunului ( a obiectului contractului) Contractul solemn este acela carenecesita pe lâng\ acordul de voin]\ al par]ilor si îndeplinirea unor formesolemne, prev\zute de lege. Acest contract necesita forma solemna ca ocondi]ie sine qua non .

c) Dup\ modul in care se echivaleaz\ presta]ia unei par]i deosebim intreccoonnttrraaccttuull ccuu ttiittlluu oonneerrooss [[ii ccoonnttrraaccttuull ccuu ttiittlluu ggrraattuuiitt.. Contractul oneros este


42

acela in care fiecare parte voie[te a-si procura un avantaj. Contractul cu titlugratuit sau de binefacere este acela in care una din par]i voie[te a procura, f\r\echivalent, un avantaj celeilalte.

d) Dup\ modul de executare distingem ccoonnttrraaccttee ccuu eexxeeccuuttaarree iimmeeddiiaattaa [[iiccoonnttrraaccttee ccuu eexxeeccuuttaarree ssuucccceessiivvaa.. Spre deosebire de contractele cu executareimediat\, a c\ror executare se produce intr-un singur moment, contractele cuexecutare succesiv\ se execut\ treptat, în timp (în mai multe etape), fie subforma unei presta]ii periodice, fie sub forma unei succesiuni de presta]ii.

e) In func]ie de reglementarea legal\ deosebim ccoonnttrraaccttee nnuummiittee [[iiccoonnttrraaccttee nneennuummiittee.. Sunt numite acele contracte ce corespund unei opera]iunijuridice determinate si care sunt nominalizate in legisla]ia civila Sunt nenumite

acele contracte care sunt nominalizate, cafiguri juridice distincte, in legisla]ie .

f) În func]ie de caracterul contractelordeosebim ccoonnttrraaccttee pprriinncciippaallee [[ii ccoonnttrraacctteeaacccceessoorriiii.. Se numesc principale acelecontracte care au o existen]\ de-sinest\t\toare si a c\ror soarta nu este legat\de aceea a altor contracte încheiate dep\r]i. Contractele accesorii înso]esc unelecontracte principale, de a c\ror soartadepind.

ÎÎnncchheeiieerreeaa ccoonnttrraacctteelloorr implic\ treicomponente: oferta (propunerea de acontracta), acceptarea (manifestareavoin]ei de a contracta din parteadestinatarului ofertei) [i în final, întâlnireaconcordat\ dintre ofert\ [i acceptare.

Oferta reprezint\ propunerea de acontracta, efectuat\ de c\tre o persoan\(ofertant), unei alte persoane determinate.

Este primul pas spre formarea acordului de voin]\ [i trebuie s\ îndeplineasc\condi]iile generale de validitate [i condi]iile speciale pentru a se distinge depropunerea de negociere [i pentru a avea efecte juridice. În ceea ce prive[teforma, oferta poate fi f\cut\ în orice form\: în scris, verbal, tacit.

Acceptarea const\ în manifestarea de voin]\ a destinatarului ofertei de aîncheia contractul, în condi]iile prev\zute în oferta ce i-a fost adresat\ în acestscop. Sub aspectul formei, acceptarea poate fi expres\ sau tacit\.

Încheierea contractului se realizeaz\ în momentul în care acceptareaîntâlne[te oferta, astfel dac\ p\r]ile sunt prezente, momentul încheieriicontractului este acela al realiz\rii pure [i simple. Dac\ contractul se încheie

UNITATEA III. Temeiuri contractuale

43

prin telefon se consider\ c\ p\r]ile sunt fa]\ în fa]\. Locul încheierii contractuluieste acela unde se afl\ p\r]ile în momentul realiz\rii acordului de voin]\. Însitua]ia în care contractul se încheie pri

Documents

Contracte economice. Manual pentru clasa a XI-a › wp-content › uploads › 2020 › ...în 1948, când trecându-se la economia planificat\, supercentralizat\, a r\mas aplicabil