17
COLECŢIA DE ARGINTARIE A BIBLIOTECII "BATTHYANEUM" DIN ALBA IULIA (II) «LA COLLECTION D'ORFEVRERIE DE LA BIBLIOTHEQUE "BATTHYANEUM" D'ALBA IULIA (II)» by CarmenMaria Petrişor Source: Apulum (Apulum), issue: Vol. 22 / 1985, pages: 129144, on www.ceeol.com .

COLECŢIA DE ARGINTARIE A BIBLIOTECII BATTHYANEUM DIN … · sau poate fi lllontat pe un suport compus dintr-unpicior cu talpă, cf. Vasile Drăguţ, Dicţionar enciclopedic de artă

  • Upload
    others

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

 

COLECŢIA DE ARGINTARIE A BIBLIOTECII "BATTHYANEUM"DIN ALBA IULIA (II)

«LA COLLECTION D'ORFEVRERIE DE LA BIBLIOTHEQUE "BATTHYANEUM"D'ALBA IULIA (II)»

by Carmen­Maria Petrişor

Source:Apulum (Apulum), issue: Vol. 22 / 1985, pages: 129­144, on www.ceeol.com.

COLECŢIA DE ARGINTARIE A BIBLIOTECII "BATTHYANEUM"DIN ALBA IlJLIA (II)

(CATALOG)

In martie 1982 s-a ajuns la tntregirea colecţiei de argintărie a Bibliotecii"Batthyaneum" din Alba Iulia, prin restituirea a 17 exponate, aflate pînă atunciin custodia lVluzeului de Artă al R.S.R. din Bucureştp:·.

In acest context, procedăm la completarea catalogului colecţiei de argintărie

a bibliotecii!, prin prezentarea acestor exponate, pentru a cărora catalogare s-auutilizat criteriile enunţate in catalog2•

Intre cele 17 exponate se includ 15 piese de cult (nouă potire, două ciborii,o patenă, o lingură, o monstranţă şi un pacifical:3) şi numai două piese laice (unpahar şi un pocalr:-::-.

Exceptînd trei. piese provenite din import (un pahar, meşter LII., Augsburg,a doua jumătate a secolului al XVII-lea, un potir, meşter I.F.B., Augsburg, 1749­1751 şi un pocal, meşter M.T. (sau T.M.), atelier german neidentificat, prima ju­mătate a secolului al XVII-lea), celelalte au fost executate în Transilvania (14 piese,dintre care doar două, - un ciborium, meşter LG., Braşov, secolul al XVII-leaşi o patenă, meşter G.M., Braşov, sfîrşitul secolului al XVII-lea -, sînt poinc;onate,permiţînd identificarea exactă a atelierului de provenienţă, iar o altă piesă, unpotir, fără siglă de meşter sau de atelier, executat in Transilvania, în primul sfertal secolului al XVI-lea, a putut fi atribuit - pe baza analogiilor oferite de biblio­grafia de referinţă4 - unui atelier din Bistriţa).

Ca o concluzie de ordin general referitoare la colecţia de argintărie a biblio­tecii, precizăm că prin restituirea celor 17 exponate, colecţia ocupă - din punctde vedere al cuantum-ului (50 piese) - locul 'al doilea în judeţul Alba, după

colecţia Catedralei romano-catolice "Sf. Mihai1~' din Alba Iulia (102 piese)5.

CARMEN-MARIA PETRIŞOR

~} Concolnitent au fost restituite şi nouă exponate din metal comun aurit, care,împreună cu celelalte piese sin1ilare conservate în fondul bibliotecii, vor constituiobiectul de cercetare al unui studiu aparte.

1 Pentru colecţia respectivă, a se vedea Carmen-Maria Petrişor, Colecţia deargintărie (1 Dibliotecii "Batthyaneu171" din ..4.lba Iulia (Catalog), în Apulu1n, XIX.1981, pp. 463-478.

2 Ibide'm, p. 464.3 Tip de relicvariu (specific bisericii occidentale), de forma unui disc cu capac,

confecţionat din Dletal preţios. Poate fi suspendat de Un lănţişor şi purtat la gît,sau poate fi lllontat pe un suport compus dintr-un picior cu talpă, cf. Vasile Drăguţ,

Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească, Ed. şt. şi enciclopedică,

Bucureşti, 1976, p. 222.::-::. Fotografiile au fost executate de tehnician foto Lacrima Rădulescu.

4 Apud Lâsz16 Beke, Sodronyzomancos otvosmiivek, Budapest, 1980, p. 82, in­clusiv notele de subsol, unde este indicat restul bibliografiei.

5 Pentru cea roai mare colecţie de argintărie din judeţul Alba, vezi C.-M. Pe­trişor, Colecţia de argintărie a Catedralei rom,ano-catolice "Sf. Mihail·' din AlbaIulia. (Catalog) (1), în Apulum, XX, 1982, pp. 461-490.

13-0 C. M. PETRIŞOR

CATALOG

1. CENTRE DIN TR.L<\NSILVANIA

1. CENTRE IDENTIFICATE

A. B 1 STR I Ţ A~:<'~:'

1. Potir6 (nr. inv. = 226/421; 8a); pl. III.Cupă cilindrică, netedă, evazată la gură, pe 1/2 într-un paner- periat. delimitat

în partea superioară de o friză din fleuroni gotici; fus hexagonal, cu cîte o sferă

111etalică, turtită, fixată pe fiecare faţetă; nod sferic, turt:t, din 12, cîn1puri înformă de petale, repartizate în două registre orizontale (cele şase din registrulsuperior sint decorate cu cîte o floare (email alb) cu codiţă (fir metalic răsucit),

pe fond emailat, iar cele din registrul inferior sînt decorate, alternativ, cu cîtt-~

o bandă verticală din zig-zag-uri mărunte) şi prevăzut cu şase butoni floraH (fie­care avînd patru petale, decorate cu cite un cerculeţ (enlail alb), pe fond emailatşi incadrînd cîte o perlă metalică); picior piramidal, hexagonal, neted, delimitatla partea superioară de un disc hexagonal, decorat cu denticule~ talpă hexalobată,

derorată cu o friză gotică traforată.

d.g.=9,5 cmd.t.=11,6 cm

i.=22 emArgint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, traforat, ,,"2nlail transil-

văneanH ("modo transilvano").

Inscripţii: Nu are.Bibl.: Inedit.Datare: primul sfert al secolului al XVI-lea (prin analogie7).

Executat în stil gotic tîrziu.Stare de conservare: elnailul de fond de pc petalele nodului şi ale butonilar ­

căzut in întregime.

B. BRAŞOV

2. Ciboriurn'>l, (nr.inv.=255/114a); pl. 1/2; meşter I.GY - sigla eu iniţialelt~ lneşte­

rului, surmontată de coroana oraşului Braşov (pl. 1/2a) - ştanţată pe partea inte­rioară a tălpii.

Cupă semisferică, decorată cu motive vegetale in stilul Renaşterii tîrzii (florimari de narcise, bujori şi heliantus, încadrate de vreji şerpuind), pe fond granulat;

:.l.:~::. Identificarea atelierului de provenienţă s-a făcut pe baza bibliografiei (vezinota nr. 4, supra) şi a analogiilor (vezi nota nI". 7).

6 Provine de la biserica romano-catolică din Lueta, jud. Harghita.I Pentru analogii, a se vedea o piesă aproape identică, aflată în colecţia cate­

dralei romano-catolice din Alba Iulia (nr.inv.=3a), cf. C.-M. Petrişor, op. cit., pp.469-470, nI". cat. 3, pl. 1/3 (potir, Bistriţa, primul sfert al secolului al XVI-lea);pentru alte analogii, vezi Ibidem, nota nr. 63 de la p. 470.

8 Provine de la biserica romano-catolică din Cetăţuia (Ciue). Intrat în 1912.~ Pentru identificarea meşterului braşovean LG., Tihamer Gyârfăs, A gyula­

fehervări egyhcizmegyei miLzeumrol, în Batthyaneum, 1, Brasso (Braşov). 191,1. p. 52,a propus următoarele variante: Johann Gebell senior sau junior, Johann Gorgiassenior sau junior şi Johann Gross. Dată fiind relativitatea identificării unui meşter

numai după siglă (vezi, in acest sens Adriana Halasu, O sigLă de meşter - doiargintari transilvăneni din secolul al XVII-lea, în ActaMN, XV, 1978, pp. 339-365),nu ne puteln pronunţa pentru niciunul dintre ace~ti argintari.

Access via CEEOL NL Germany

COLECT1}\ r)E .ARGINT.A.RIE A BIBL. "BATTHYANEUM" (II) 131

fus în formă de profil de mosor, neted; nod piriform, canelat; picior piramidal,neted, delimitat de nod printr-un disc circular; talpă circulară, Uşor piramidală,

din două registre orizontale (prin1.ul neted, al doilea repetă - la dimensiuni maimici - decorul cupei); capacul repetă forma şi decorul cupei, şi se prinde decupă printr-un mic cîrlig şi printr-o balama minusculă (încadrată de două scuturi,aplicate, cu decor jncizat: pe unul o floare cu codiţă, iar pe celălalt un motiv dereţea).

d.g.=7,7 emd.t.=7,2 efi

i.=18 efiAr~int aurit, turnat, cIocănit, cizelat, gravat, incizat, ştanţat.

Inscripţii: 4. Ezust ciborium I aranyozva;/ Csat6szeg. (scrisă cu tuş negru, petrei rînduri orizontale, pe o etichetă din hîrtie, plasată în interiorul cupei).

Bibl.: T. Gyarfăs, op. cit., pp. 51-53, nr. 2, fig. 2.Datare : secolul al XVII-lea10.Executat în stilul Renasterii tîrzii.Stare de conservare: balamaua care prinde capacul de cupă este ruptă; lipseşte

elelnentul care surmonta capacul (poate o cruce).

3. Patenăll (nr.inv.=298j491; 271b); pl. 1/3; meşter G.lVI. (Georg May II, M. 1684t

atestat documentar pînă în 1709/11, + 171221) - siglă cu iniţialele nleşterului,surmontată de coroana oraşului Braşov - ştanţată pe revC'r's, în centru.

De formă circulară, uşor adîncită, nedecorată.

0.=14,8 cmd .._-:J crn

Argint aurit, turnat, ciocănit, ştanţat.

Inscripţii: Nu are.Bibl.: Inedită.

Datare: sfirsitul secolului al XVII-lea (după siglă şi prin analogie).Stare de conservare: bună.

2. CENTRE NEIDENTIFICATE

.A. POTIRE

4. Potiru (nr.inv.=217!454; 269a); pl. 11/1.Cupă cilindrică, netedă, evazată la gură; fus hexagonal, cu cîte o sferă meta­

lică , turtită, fixată pe fiecare faţetă; nod sferic, turtit din 12 cîmpuri în formă depetale, repartizate în două registre orizontale (cele şase din registrul superior sîntdecorate cu cîte un ciorchine de strugure (email alb), cu codiţă (fir metalic răsucit),

pe fond de email verde) şi prevăzut cu şase butoni florali (fiecare avînd patrupetale, decorate cu cîte trei cerculeţe (email alb), pe fond de email verde, şi inca-

10 Datarea cf. T. Gyarfas, op. cit., p. 52. Pentru această datare pledează şiregistrul ornalnental al piesei, tipic Renaşterii tîrzii. In ce priveşte forn1a, semnalăm

un exponat similar ca formă (mai ales cupa şi capacul), aparţinînd bisericii evan­ghelice din Boz (Bussd bei ~liihlbach), jud. Alba (nrjnv.=31). Confecţionat dincupru aurit, acest ciborium (executat în Transilvania, în secolul al XV-lea), a fostdescris, analizat şi datat de Victor Roth, Kunstdenk1năIer aus den siichsischenKirchen Siebenbiirgens. 1. Goldschrniedearbeiten, Hermannstadt (Sibiu), 1922, p.185, nI'. cat. 451, pl. ] 52/3.

11 Provine de la biserica romano-catolicădin Baciu, jud. Cluj.12 Identificarea siglei după Elemer Koszegy, Magyarorszagi otvosjegyek, Buda­

pest, '1936, p. 43, nr. cat. 244, Corina Nicolescu, Argintăria laică şi religioasă înţările române (sec. XIV-XIX), Bucureşti, 1968, p. 51, nI'. cat. 22, şi Victor Simion,Ana Dobjanschi, Repertoriul 1neşterilor argintari aflati în colecţia secţiei de artă

veche românească, în 81\;1, VII, 1974, pp. 8-9, nr. cat. 66.13 Provine de la biserica romano-catolicădin Joseni, jud. Harghita.

lJ2 c. !vI. PETRIŞOR

drlnd cîte o perlă metalică); pIcIor piramidal, hexagonal, neted, delimitat de nodprintr-un disc hexagonal, surmontat de un brîu spiralat; talpă hexalobată, decorată

cu o friză gotică traforată.

d.g.=8,3 cmd.t.=12,5 cm

L=20,8 cmArgint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, traforat; uemail transil-

vănean" ("modo transilvano").Inscripţii: Nu are.Bibl.: Inedit.Datare: sfîrşitul secolului al XV-lea - începutul secolului al XVI-lea (prin

analogjel4) •

Executat în stil gotic tîrziu.Stare de conservare: bună.

5. Idem15 (nr.inv.=219/458; 273a); pl. 11/2.Cupă cilindrică, netedă, larg evazată; fus hexagonal, decorat pe fiecare faţetă

cu cîte o floare incizată; nod sferic, turtit, din 12 cîmpuri în formă de petale,prevăzut eu şase butoni florali (fiecare îneadrînd cîte o sferă perlată); picior pira­midal, hexagonal, neted, delimitat de fus printr-un disc hexagonal; talpă hexa­lobată, decorată cu o friză gotică din fleuroni, traforată.

d.g.=8,3 cmd.t.=11,2 em

i.=18,5 cmi\rgint (de calitate inferioară) aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat,

traforat.Inscripţii: TALE[R]IC). (incizată pe marginea interioară a doi dintre lobii

tălpii).

B'ibl.: Inedit.Datare: începutul secolului al XVI-lea (prin analogie16).

Executat în stil gotic tîrziu, cu tente de Renaştere (sferele perlate de la butoniinodului).

Stare de conservare: unul din lobii tălpii prezintă un fragment lipsă, coincizîndcu locul unde era incizată litera "R" din cuvîntul .,TALE[R]IO".

6. Idem (nr.inv.=223/430; IOa).Cupă conică, netedă, pe 1/2 într-un paner din şase lobi, îmbrăcat cu o reţea

de filigran perIat (perlenfiligran), alcătuind motive florale (în centrul fiecărei flori,alternativ, cîte o peruzea sau un caboşon din sticlă roşie); lobii ,panerului - subli­niaţi prin brîie reliefate, decorate cu motivul funiei; un brîu identic, SUrmontatde o friză din fleuroni, delimitează partea superioară a panerului; fus hexagonal,decorat pe fiecare faţetă cu cîte o floare stilizată, incizată; nod sferic, turtit, din12 cîmpuri în formă de petale, prevăzut cu şase butoni floraH (fiecare avînd incentru cîte o peruzea); picior piramidal, hexagonal, delimitat de fus printr-undisc hexagonal (surmontat de un brîu spiralat, discul acesta este urmat de o friză

din cerculeţe, tivită cu o friză din fleuroni); talpă hexalobată, decorată cu o friză

gatică, traforată, şi avînd între lobi cîte o frunză de acant; nodul, piciorul şi talpasînt Îlnbl'ăcate într-o reţea identică eu a panerului; reţeaua de pE:" picior şi de petalpă este împărţită în şase registre verticale, prin brîie identice cu cele de pe pa-

14 Datarea s-a făcut în raport cu forma, dimensiunile şi registrul ornamentalal piesei, criterii care, deşi oareCUln relative, sînt singurele care se pot utilizapentru datarea exponatelor de argintărie din secolul al XVI-lea. Cf., în acest sens,Virgil Vătă~ianu, Istoria artei feudale în ţările române, voI. LEd. Acad. R.P.R.,Bucureşti, 1959, pp. 866-868.

15 Provine de la biserica romana-catolică din Sîngeorgiul de Ciue. Intrat în 1912.16 Pentru modalităţile de datare, vezi nota nr. 14, supra.

COLECTIA. DE ARG1NTARIE A BIBL. "B.l\TTHYANEUM" (11) 133

ner; în fiecare dintre lobii tălpii cîte un caboşon din sticlă, identic cu cele de pepaner, iar intre lobi, alternativ, acelaşi gen de caboşon, sau o perlă metalică.

d.g.=10,6 cmd.t.=13,6 cm

i.=22,3 cmArgint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, traforat; filigran perIat

(perlenfiligran); peruzele şi caboşoane din sticlă colorată (roşie).

Inscripţii: LV.O.V. (iniţiale, gravate pe partea interioară a unuia dintre lobiitălpii).

Bibl.: Inedit.Datare: prima jumătate a secolului al XVI-lea (prin analogieI7).

Executat în stil gotic, combinat cu stil Renaştere.

Stare de conservare: bună.

7. Ide111)8 (nr.inv.=227/455; 270a); pl. 11/3.Cupă conică, netedă, cu baza într-o corolă decorată cu motivul rozei vînturilor;

fus hexagonal, neted; nod sferic, turtit, decorat cu frunze de stejar şi prevăzut cuşase butoni circulari (fiecare presărat cu cîte un grupaj de cerculeţe (argint aurit),pe fond de email negru); picior19 piramidal, hexagonal, delimitat de fus printr-undisc hexagonal; talpă hexalobată; piciorul şi talpa - decorate cu motive geometrice(romburi şi cerculeţe) şi vegetale (frunze mari, învolutate).d.g.=9 cmd.t.=12 cm

i.=19,5 cmArgint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat; en1ail.Inscripţii: Nu are.Bibl.: Inedit.Datare: secolul al XVI-lea (prin analogie2o).Executat în stil gotic tîrziu, combinat cu stil Renaştere.

Stare de conservare: bună.

8. Idem21 (nr.inv.=2.28J431; 332); pl. 11/4.Cupă conică, netedă; fus hexagonal, avînd extrelnităţile faţetelor decorate cu

cîte o bandă orizontală, din zig-zag-uri mărunte; nod sferic, turtit, din 12 cimpuri,in formă de peta.le, repartizate în două registre orizontale; în cele şase spaţii

romboidale, rămase prin tangenţa petalelor - cîte o floare, ciocănită în "repousse";picior piramidal, hexagonal, neted; talpă hexalobată, decorată cu o friză goticA,traforată.

d.g.=7,8 cmd.t.=9,5 cm

i.=17 cmArgint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat~ incizat, traforat.Inscripţii: Nu are.Bibl.: Inedit.Datare: secolul al XVI-lea (prin analogie22).

Executat in stil gotic tirziu.Stare de conservare: bună.

17 Pentru analogii, a se vedea un potir aproape identic, executat în Transil­vania, în 1528, şi conservat tot în colecţia bibliotecii "Batthyaneum", cf. C.-M. Pe...trişor, op. cit., pp. -4:70-471, nr. cat. 5, pl. 11/2.

18 Provine de la biserica romano-catolică din Joseni, jud. Harghita. Intratin 1912.

l~ PiciorUl pare a fi o imitaţie mai recentă.2U Datarea cf. notei nr. 14, supra.21 Provine de la biserica romana-catolică din Ghelinţa, jud. Covasna. Intrat

in 193].2'2 Datarea cf. notei nr. 14, supra.

134 C. M. PETRIŞOR

'9. Idem2'J (nr.inv.=229/445; 232a); pl. 11/5.Cupă cilindrică, netedă, evazată la gură; fus hexagonal, decorat pe fiecare

faţetă cu cîte o floare stilizată; nod sferic, turtit, din 12 clmpuri în formă de pe­tale (decorate, alternativ, cu cite un motiv in formă de lacrimă), şi prevăzut cUşase butoni florali (fiecare încadrînd cîte o perlă metalică); picior piramidal, hexa­gonal, delimitat de fus printr-un disc hexagonal; un disc similar, dar ceva maimare, este plasat pe fus, aproape imediat sub nod; talpă hexalobată, decorată CU ofriză gotică din lalele stilizate, ştanţată.

d.g.=9 cmd.t.=12,8 Cfi

i.=19 cmArgint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, ştanţat.

Inscripţii: CaLIX eCCLeslae I CathoLICae I Mikeszaszlensl I RestitVtVs I-et saCRAtVs. = Calix ecclesiae / catholicae / Mikeszasziensi24 / restitutus / etsacratus. (gravată circular, pe marginea interioară a cinci dintre lobii tălpii).

Bibl.: Inedit.Datare: secolul al XVI-lea (prin analogie25).

Executat în stil gotic tîrziu, cu vagi tente renascentiste (motivele în formă delacrimă de pe nod)26.

Starea de conservare: bună.

10. Idem27 (nr.inv.=237/451; 266); pl. 11/6.

Cupă conică, netedă, cu baza într-un mic paner, decorat cu arcade in ogivă,

'şi delimitat la partea superioară de o friză din fleuroni gotici; fus hexagonal, ne­ted; nod sferic, turtit, din 12 cîmpuri şi prevăzut cu şase butoni romboidali (unul·decorat cu o frunză de trifoi, iar ceilalţi cinci cu cite o literă gravată, formindcuvîntul "MARIA"); picior piramidal, hexagonal, cu faţetele tăiate in ogivă; talpă

hexalobată, decorată cu frunze de trifoi, şi tivită cu o friză gotice} ajurată; pe unul·-din lobi - o stemă (lucrată separat şi prinsă cu două mici prelungiri metalice,lndoite lateral, pe reversul lobului), reprezentînd un cap de bou, cu belciug in nas,incadrat într-un scut.d.g.=9,8 cmd.t.=13,8 cm

L=18,3 efiArgint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, traforat.Inscripţii: Nu are.Bibl.: Inedit.

:lJ Provine de la biserica romano-catolicădin Sintămăria de Ciuc.24 l\1ikeszasza, astăzi Micăsasa, jud. Sibiu, cf. Coriolan Suciu, Dicţionar istoric

al localităţilor din Transilvania, voI. 1, (A-N), Ed. Acad. R.S.R., Bucureşti, 1967,p. 395. Conform inscripţiei, biserica romano-catolică din MicAsasa a fost primuldeţinător, iar potirul a fost "restaurat".

25 Pentru analogii, vezi un potir similar, executat in Transilvania către 1500.Piesa este deţinută de biserica evanghelică din Sona (Schonau), jud. Alba (nr.inv.=50/1) şi a fost analizat şi datat de V. Roth, Goldschmiedearbeiten, p. 33, cat. 80,pl. 2~ /3.

26 Cercetarea acestor potire inedite demonstrează in mod concludent aserţiunea

conform căreia primul sfert al secolului al XVI-lea constituie ,,0 perioadă de tato­nări stilistice, importantă nu numai pentru etapele noi pe care le parcurge orna­mentica in drum spre formele renaşterii, dar şi pentru reacţia, scurtă dar ener­gică, a stilului gotic tirziu. reacţie căreia i se datorează o serie de lucrări de ocalitate deosebită", cf. V. VAtăşianu, op. cit., pp. 874-875.

TI Provine de la Episcopia romano-catolică din Alba Iulia.

COLECTIA DE ARGINTARIE A BIBL. "BATTHYANEUM" (II)

Datare: inceputul secolului al XIX-lea (prin analogie28).Executat în stil neogotic.Stare de conservare: bună.

B. ALTE PIESE DE CULT

135

11. PacificaZ29 (nr.inv.=216j544; 227a, b)00; pl. III/l.In formă de medalion, compus din două discuri uşor concave, încinse, pe mar­

gine, cu trei borduri din frunze de iederă, flancate de brîie reliefate, decorate cumotivul funiei; decor central cu aplicaţii de email policrom (fondul) şi reliefurirepreze~tînd Răstignirea, cu Isus pe cruce, între Maria şi Ioan (avers) şi Naşterea

{reversi.H; discul .de pe revers - surmontat de un buton sferic, canelat, de care€ fixat un inel treflat, prin care este trecut un lanţ (din inele).

D.=:9 cmA;\rgint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, traforat; aplicaţii de email

policrolll.Inscripţii: Nu are.Bibl.: T. Gyarfâs, op. cit., pp. 53~54, nr. 3, fig. 3; V. Roth, Kunst in Sieb.

(Die deutsche Ku.nst in Siebenburgen, herausg. von V. Roth, I-Iermannstadt-Sibiu),1934, p. 154; V. Vătăşianu, op. cit., p. 883, fig. 837; V. Drăguţ, op. cit., p. 222.

Datare: deceniul al doilea sau al treilea al secolului al XVI-lea (cf. V. Vătă­

~ianu, op. cit., p. 883)32.Executat în stil gotic tîrziu. (cf. Ibidem.)Stare de conservare: bună.

12. Lingură03 (nr.inv.=277/254; 111); pl. 111/2.Cupă elipsoidală, netedă pe avers, iar pe revers decorată, pe margine cu un

brîu din volute (din zig-zag-uri gravate), şi in centru cu o iconiţă (lucrată separat,din bronz, aurit, reprezentind Răstignirea, cu Iisus pe cruce, între Maria (M.X.)şi Ioan Evanghelistul, iar deasupra capului lui Iisus - un porumbel, avind injurul capului un nimb, - reprezentare a Sf. Duh 34; (pl.. 111/2a); minerul COffi-

28 Datarea cf. notei nr. 14, supra; deşi nu este vorba de perioada specificatăacolo, piesa - lipsită de siglA de meşter ori de atelier - nu a putut fi datatădecit după aceleaşi criterii. Lucrat după un model transilvănean, potirul constituieo dovadă materială despre activitatea argintarilor ardeleni in secolul al XIX-lea,perioadă cind "rareori se mai puteau găsi, în Braşov, Cluj şi Sibiu, meşteri care,pe lîngă reparaţiile curente, să execute lucrări proprii, de cele mai multe ori dupămodele vieneze, sau, ocazional, după modele transilvănene", cf. Iulius Bielz, Arta(J,urarilor saşi în Transilvania, Ed. de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1957,p.34.

2!J Provine de la biserica romano-catolicA din Oşdulea, in prezent Ojdula, jud.Covasna, cf. C. Suciu, op. cit., voI. II (O-Z), Ed. Acad. R.S.R., Bucureşti, 1968, p. 12.

:$0 T. Gyârfâs, op. cit., p. 53, utilizează denumirea de moniZe (formaZium), iarV. Vătăşianu, op. cit., p. 883, pe cea de osculum pacis.

:n Elemente utilizate de V. Vătăşianu pentru datarea piesei, cf. Ibidem.:lQ T. Gyarfâs, op. cit., p. 54 şi V. Roth, Kunst in Sieb., p. 154, au datat relic­

viarul în secolul al XV-lea, iar mai recent, V. Drăguţ, op. cit., p. 222, opinează

pentru cea. 1500.SJ Intrată in colecţie în 1912.34 Turnată in tipar şi destul de stingaci finisată, iconiţa pare a fi o lucrare

bizantină din sec. XI-XII (prin analogie de formă cu un amulet din aceeaşi pe­rioadă, - placheta din bronz, sec. XI, descoperită fortuit la Sălacea, jud. Bihor(cf. V. Vătăşianu, op. cit., p. 171, fig. 151, C. Nicolescu, Argintăria ... , p. 16 (utili­zeaz:l terffiPnul de iconiţă) şi idem, Arta metalelor preţioase în România, Ed. Meri­diane, Bucureşti, 1973, p. 12), şi prin reprezentarea similarA a lui Iisus răstignit

pe două eruciuliţe descoperite la Garvăn-Dinogeţia:o cruciuliţă-amulet, din bronz,aproxinlativ sec. XI (cf. V. Vătăşianu, op. cit., p. 170, fig. 149) şi o cruciuliţă-engol-

136 C. M. PETRIŞOR

pus din patru fragmente sudate, trei mai mIcI, egale între ele (au aversul lucratin filigran cu granuJaţii pe margine, iar pe revers au fixate cîte o steluţă şi ofloare minusculă, Într-un decor din perle metalice minuscule); şi un fragment depatru ori lnai rnare decît fiecare din fragmentele 111ici, decorat cu caneluri răsu­

cite) şi termjnat într-o rozetă dublă, lucrată în filigran, şi avînd încastrată o perUzea ..L. 20~5 cmArgint aurit, turnat, ciocănit, cizE'lat, gravat, incizat; filigran perIat (perlen­

filiaran); o peruzea şi bronz aurit.Inscripţii: M.X. - iniţialele l\tlaicii Domnului, gravate, cu litere grec( şti, pe

iconiţa din bronz aurit, lîngă reprezentarea l\iariei).Bibl.: T. Gyarfas, op. cit., p. 51, fig. 1::55.Datare: prima jumătate a secolului al XVII-lea (prin analogieJO).

Executată în stilul Renaşterii, cu tente baroce; în completarea registrului orna­mental al piesei s-a introdus o mică piesă mai veche (iconiţa), de provenienţă

Jl(\('un ascută.

Stare de conservare: bună.

13. CiboriumJ7 (nr.inv.=256j497; 117a, b); pl. 111/3.Cupă semisferică, decorată cu flori şi fructe încadrate în cartuşe, iar la bază

cu eane]uri înguste, dese; fus în formă de profil de mosor, neted; nod elipsoidal,

pion. din aur, executată caIn tot în aceeaşi perioadă (cf. Ibidem, pp. 170-171, fig.150. C. Nicolescu, .:-1 r{a metalelor .•., p. 11, fig. 10 ~i idem, l\foştenirea artei bizan­tine în România, Ed. l\'Ieridiane, Bucureşti, 1971, p. 43, fig. 40, pl. 1.). lVlenţ.ionăn1

că. pînă în prezent nu s-a lnai semnalat o lingură cu decor similar. în schimb, laJ\,luzeul de Artă al R,S.R. există un căuş (nr. inv. :=M. 1587, provenit de la rnănă~,­

tirea Tismana, jud. Gorj), decorat cu 13 monede antice şi executat de 111eşterul

1-1.D., atelier str--lln neidentificat, în 1649, cf. idclTI, ..4.rgintăria ..., p. 10~, n:'. (':~t. 8U.fig. 60. Se ştie că argintarii au utilizat monede antice fie pentru a realiza din elebijuterii, fie ca 1notive decorative aplicate pe diferi te obiecte, cf. C~onst. Moisil, Po­doabe monetare, în CNA, X, 1934, p. 73. Pentru Transilvania, se cunosc două căni

din argint aurit, decorate cu 1110nede antice: o cană aparţine bisericE evangheUcedin Sibiu (Hermannstadt) şi a fost executată într-un atelier transilvănean ne­identificat, în secolul al XVII-lea (cf. V. Roth, Goldschmiedearbeiten, p. 217, nr.cat. 563, pl. 168 şi V. Vătăşianu, Arta în Transilvania de la începutul secolului elXVII-lea pînă în primele decenii ale secolului al XVIII-lea, în Istoria artelor pIas­tice în România, voI. II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970, p. 171, care-o datează ÎI:1682), iar cealaltă este la biserica evanghelică din Lechinţa (Lechnitz, Lekencze),jud. Bistriţa-Năsăud, şi a fost lucrată, in aceeaşi perioadă, de meşterul sibian H.F.B.(cf. V. Roth, Goldschmiedearbeiten, p. 217, nr. cat. 504, pl. 170/1, meşterul fiindidentificat în persoana lui Hans Friedrich Benedikt (1632-1). Intr-un studiu ante­rior, Roth afirma că sigla de pe această cană e B.H., fără a mai identifica meşterul.

dar dădea aceeaşi datare, cf. Beszterczei ntvosmuvek, in Arch~rt., XXXIV, 1914,p. 370, fig. 26). Rezultă deci că monedele antice erau utilizate în special pentrudecorarea pieselor laice, căci toate obiectele de mai sus au avut, la origine, o desti­naţie laică. Oricum, putem conchide că acest procedeu de decorare demonstrează că

"antichităţile" erau "În vogă" şi în domeniul argintăriei medievale din Ardeal. Iarin acest context, putem opina că, pe lîngă monede antice, se mai utilizau şi altepiese vechi, cum este, de exemplu, iconiţa bizantină, de sec. XI-XII (din decorullingurii din colecţia bibliotecii ,.BatthyaneUln"). Introducerea ei în decorul acesteipiese atestă că lingura a avut, din momentul executării ei, o destinaţie religioasă;

ori pentru o astfel de destinaţie, iconiţa se preta mult ITIai bine decît alte Hanti­chităţi" (de pildă, mult mai bine decît monedele antice).

35 T. Gyarfâs, op. cit., p. 51, nu a datat piesa.J;;$6 Pentru analogii, vezi o piesă transilvăneană similară, executată în 1,636 şi

aparţinînd, în prezent, Muzeului de Artă al R.S.R. Provenită de la mănăstirea

Bistriţa, jud. Vîlcea, această lingură a fost analizată de C. Nicolescu, Argintăria ... ~.

p. 102} nr. cat. 79, fig. 59.SI Intrat in colecţie in 1916.

COLECŢIA DE ARGINTARIE A BIBL. "BATTHYANEUM" (II) 137

decorat, alternativ, cu caneluri şi benzi perlate; picior piramidal, scurt, neted;talpă circulară, uşor bombată, netedă, capacJB bombat, din trei registre orizontale,neted, eu marginea festonată, surmontat de o cruce dublă, episcopală.

d.g.=6.4 Cfi

d.t.=6:1 CITI

L= 18 cnlArgint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat.inscripţii: Nu are.Bibl.: Inedit.Datare: secolul al XVII-lea (prin analogie39).

Executat în stilul Renaşterii tirzii.Starp de conservare: bună.

14. 1\1onstranţă40 (nr.inv.=263j503; 99a, b).In formă de "soare"; corp oval, avînd în centru vasul cu ostii, de formă ovală,

acoperit cu sticlă, încadrat de o ghirlandă din flori, scoici şi palmete cu volute,plasată peste o ghirlandă mai lată, din flori cu volute; nod piriform, tetraedric,decorat cu scoici cu volute, şi terminat, la partea superioară, într-o corolă de crin;picior piramidal, neted; talpă elipsoidală, bombată, pe care patru duble canelurio impart în patru registre verticale, fiecare decorat cu cîte o scoică şi o palmetă.

d.t.=14Xl1 cmL.=32,5 cm1.= 15 CITI

Argint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, forjat.inscripţii: Nu are.Bibl.: Inedită.

Datare: sfîrşitul secolului al XVIII-lea (prin analogie).Executată în stil rococo, după model vienez41•

Si arp el." conservare: bună.

II. CENTRE STRAINE

1. CENTRE IDENTIFICATE

A. A UGSBURG

15. Pahar (nr.inv.=252j527; 112); p1. IV!1; meşter LH. - siglă cu iniţialele meş­terului, precedată de autentificare' a oraşului Augsburg in cea de a doua jumătatea secolului al XVII-lea42, ambele surmontînd un zig-zag mare - totul ştanţat pefund.

Corp tronconic, încins la buză şi la bază cu cîte o brăţară netedă, s~bliniată

printr-o dublă incizie strunjită; pe fund - un blazon, încadrat pe un cartuş destilui Renasterii.d.g.=11,2 emd.t.=8,6 CITI

Î.=--=15,1 cm

38 Capacul nu poate fi cel original.• ~I Pentru analogii, vezi pp. 2-:1, nr. cat. 2, supra (pocal, meşter LG., Braşov,

secolul al XVII-lea).40 Intrată în colecţie in 1912.41 A se compara cu două monstranţe vieneze, - una executată de meşterul I.K..

1742. iar alta de meşterul I.I.K., 1747, din colecţia catedralei romano-catolice dinAlba Iulia (nr.inv.=la şi nr.inv.=lb), cf. C.-M. Petrişor, op. cit., pp. 474-476, nr.cat. 13, pl. IV/2a--c şi nI'. cat. 14, p1. Vj1a-b.

4:! Identificarea mărcii, după Marc Rosenberg. Das Goldschmiecle ."\1erkzeiehpn,Frankfurt am Main, 1890, p. 8, nr. cat. 40. Sigla meşterului LH. nu este inclusă înacest catalog. cf. Ibidem, passim.

1

~'if~~·~ , ~~I~":.::,., .. ~ ..- '-'~:~:<b_ - ~'As,,;.

. ,.' >'YÎl";~;;' "~'~ ";,w~-'. ,'~ .. "",;l,;.; '" ;~_;.

..;~:~~,{:iţll,~ ...:'~l t'.,. 'i:" - - ).,lf" '''' ,~U~>': '~: ;'" --', ~·":'h)Şr.~:::\::~';i,~1~'1.f~",.t~ -frj;""".' ,:'~"~~':~~~:!;'lj~~f

I~CD

(1

s;:

;g>-j

::IJ.U;O

I::IJ

PI. 1, •1. Potir Bistriţa, primul sfert al secolului al X"I,lea.2. Ciborium, meşter I.G., Braşov, secolul al XVII-lea.2a. Sigla meşterului r.G., Braşov secolul al X\-IJ·lpa.:J. Patenrl, meşter G.l\!. (Georg May: II. ::\L jG8-1 ale.'t:\1 documentar pînă in 1709fll, -1712), Braş(J\', sfîrşitul

secolului al X"II-kn_

Pl. II. 1. Potir, atelier transilvrmean neidentificat, sfîrşitul secolului al XV-ica - începutusecolului al XVI-Ica.2. Potir, atelier transilvănean neidentificat, inceputul secolului al XVI-lea,3. Potir, atelier transilvănean neidentificat, secolul al XVI-lea,4. Potir, atelier transilvănean neidentificat, secolul' al XVI-lea.5. Potir, atelier transilvănean neidentificat, secolul al XVI-lea,6. Potir, atelier transilvănean neidentificat, inceputul secolului al XIX-lea.

10 - Apvlvm x:m - 1934

2

Pl. 1 lf. 1. Pacifical, atelier transilvănean neidentificat, deceniul al doilea sau al treilea alsecolului al XVI-lea.2. Lingură, atelier transilvăneanneidentificat, prima jumătate a secolului al XVII-lea3. Ciborium, atelier transilvănean neidentificat, secolul al XVII-lea.

Pl. IV. 1. Pahar, meşter LH., Augsburg, a doua jumătate a secolului al XVII-lea.2. Potir, meşter I.F.B., Augsburg, 1749-1751.3. Pocal, meşter M.T. (sau T.M.). atelier german neidentificat, prima jumătate a

secolului al XVII-lea.

142 c. M. PETRIŞOR

Argint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, ştanţat.

Inscripţii: Nu are.B'ibl.: Inedit.Datare: a doua jumătate a secolului al XVII-lea (după marca de autentificare a

oraşului ~"-ugsburg).

Stare ele conservare: blazonul şi cartuşul de pe fund - abia vizibile.

16. Potir (nr.inv.=244/436; 106a); pl. IVj2; meşter LF.B. (Joh[ann] Fried[rich]Brăuer, -t- 17534J) - siglă cu iniţialele meşterului, precedată de marca de autenti­ficare a oraşului Augsburg în perioada 1749-175144 - ştanţate pe marginea tălpii.

Cupă cilindri~ă, netedă, evazată la gură, pe 3/4 intr-un paner cu fond granul'at,decorat cu buchete de trandafiri, dispuse în trei cartuşe, alternind cu trei meda­lioane din email policrom, decorate cu scene biblice (Logodna Mariei, Bunavestireşi Incoronarea Mariei); în jurul medalioanelor - cîte un chenar din caboşoanedin sticlă policromă (verzi, roşii, liliachii), iar pe restul panerului sint presărate

caboşoane identice, exceptînd doar culorile (albe. bleumarine şi liliachii); paneruleste delimitat la partea superioară de un brîu din ove (pe fiecare ovă - cite uncabo~on identic cu cele de pe paner, dar de culori diferite: roşii, liliachii şi albe),surmontat de o friză din motive geometrice cu fleuroni; fus tn formă de profil demosor, neted; nod piriform, tetraedric, decorat cu scoici cu volute, plus trei laleleminuscule, plasate la baza nodului; picior piramidal, decorat cu lalele dispuse încartuşe, şi delimitat de nod printr-un disc sferic, turtit, decorat cu lalele stilizate,încadrate de volute, pe fond granulat; talpă circulară, bombată, cu marginea festo­nată, repetă decorul panerului, cu deosebirea că medalioanele emailate au altescene (Naşterea, Inchinarea magilor şi Prezentarea la templu).d.g.=10,8 cmd.t.=20 em

i.=-32,5 emJ\rgint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, ştanţat; email, pictat;

cabo,:,oane din sticlă colorată.

Inscripţii: Nu are.Bibl.: Inedit.Datare: 1749-1751 (după marca de autentificare a oraşului Augsburg).Execuiat in stil rococo.Stare de conservare: lipsesc citeva dintre caboşoanele din jurul medalioanelor

de pe paner.

2. CENTRE NEIDENTIFICATE

17. Pocal (nr.inv.=251/507a; 103); pl. IV/3; meşter M.T. (sau T.M.) - siglă cuiniţialele meşterului (iniţiala M surmontată de iniţiala T) - ştanţată pe parteainterioară a celui de al doilea registru al bazei.

Cupă largă la gură, este împărţită - printr-o brăţară netedă - in două re­gistre orizontale (primul decorat cu fructe şi palmete cu lambrechini, iar al doileacu flori de heliantus şi rozete cu lambrechini); In jurul buzei - un chenar dinflori cu lambrechini (întreg decorul cupei este dispus pe fond granulat); fus cilin­dric, neted; nod in formă de vază, cu baza canelatA, repetA, la mijloc, florile dinal doilea registru al cupei (aproape identic); tn loc de toarte, nodul In formă devază prezintă trei vreji cu spini, ajuraţi, fiecare terminat la partea superioară cucite un mascheron; bulb bombat, din trei registre orizontale .- primul decorat,alternativ, cu ove şi cruci, al doilea decorat cu palmete şi scoici, iar al treilea cuflori cu lambrechini.

4:3 Identificarea meşterului, după Ibidem, p. 107, nr. cat. 355.44 Identificarea mărcii, după Ibidem, p. 12, nr. cat. 90.

COLECŢIA DE ARGINTARIE A BIBL. "BATTHYANEUM"' (II)

d.g.=1 enld.t.=7 cm

i.= 17,8 emArgint aurit, turnat, ciocănit, cizelat, gravat, incizat, ştanţat.

Inscripţii: Nu are.13ibl.: Inedit.IJatare: prima jumătate a secolului al XVII-lea (prin analogie45).

Obs.: atelier german, neidentificat (prin analogie46).

Executat în stil baroc, combinat cu elemente renascentiste.<;tare de conservare: fisuri şi îndoituri la buza cupei.

143

LA COLLECTION D'ORFEVRERIE DE LA BIBLIOTHEQUE "BATTHYANEUM"D'ALBA IULIA (II) - CATALOGUE

RESUME

La presente etude, qui vient completer le catalogue de la Collection d'orfevreriede la Bibliotheque "Batthyaneum" d'Alba Iulia~:', a pour objet 17 pieces d'orfevrerierestituees par le Musee d'Art de la R.S. de Roumanie (Bucarest), ou elles se sonttrouvees en garde jusqu'au mois de mars 1982. Sur les 17 pieces, 15 sont des objetsdu culte (neuf calices, un ciboire, une patene, une cuiller, un ostensoir et un baiserde paix) et deux seulement sont laiques (une coupe et un gobelet).

A l'exception de trois pieces d'importation - une coupe (auteur 1. H., d'Augs­bourg, seconde moitie du XVIIe siecle), un calice (auteur LF.B., d'Augsbourg, 1749­1751) et un gobelet (auteur M.T. ou T.M., atelier allemand non identifie, premieremoitic du XVlle siecle) - les autres ont ete executees en Transylvanie. Deuxd'entre elles - un ciboire (auteur LG., Braşov, XVIIe siecle) et une patene (auteurG. M., Braşov, fin du XVIIe siecle) - sont poin~onnees, ce qui permet l'identifica­tion certaine de l'atelier d'oll elles proviennent; une troisieme piece - un calice(sans poinc;on d'artisan ou d'atelier, Transylvanie, premier quart du XVle siecle) ­a pu etrc attribuee, sur la base d'analogies, il un atelier de Bistriţa.

A lnentionner que, il la suite de la restitution des 17 pieces, la collection dela Bibliotheque "Batthyaneum" d'Alba Iulia arrive li un total de 50 pieces d'orfev­rerie, ce qui la situe ă la deuxieme place pour cette categorie dans le departementd'Alba, apres la Collection de la Cathedrale catholique d'Alba Iulia (102 pieces).

4.) Pc·ntru analogii, vezi trei pocale similare ca formă sau registru ornamental.Prinlul, executat de meşterul H.S., Ni.irnberg, prima jumătate a secolului alXVII-lea, aparţine bisericii evanghelice din Jidvei (Zeiden), jud. Alba (nr. inv.=12),şi a fost analizat de V. Roth, Goldschmiedearbeiten, p. 167, nr. cat. 402, pl. 137/4,care consideră că sigla este a meşterului Heinrich Straub (1608-1636); piesa estemenţionată şi de Viorica Guy-Marica, Sebastian Hann, Ed. Dacia, Cluj, 1972, p. 127;celelalte două pocale sînt la Muzeul de Artă al R.S.R., şi au fost lucrate la Augs­burg, unul de către meşt'erul G.H., în 1645, iar altul de meşterul C.B. (ChristofBantzer, + 1653), înainte de anul 1653 (an ce figurează în inscripţia de danie, gra­vată, în slavonă, pe pocal), cf. C. Nicolescu, Argintăria... , p. 62, nr. cat. 8, fig. 8şi p. 64, nr. cat. 9, fig. 9.

46 Pentru analogiile utilizate în vederea stabilirii atelierului de provenienţă,vezi nota nr. 45, supra. Menţionăm că M. Rosenberg, op. cit., passim, nu-l citează

pe meşterul M.T. (sau T.M.).::- Pour la Collection d'orfevrerie de la Bibliotheque "Batthyaneum" d'Alba Iu­

lia, \'oir Carmen-~1aria Petrişor, Colecţia de argintărie a Bibliotecii "Batthyaneum"din ..4lba Iulia (Catalog), dans Apulum, XIX, pp. 463-478.

144 C. M. PETRIŞOR

EXPLICATION DES FIGURES

Pl. I. l. Calice, Bistriţa, prenlier quart du XYle siecle.2. Ciboire, auteur LG., Braşov, XVlle siecle.2a. Sigle de l'orfevre 1. G., Braşov, XVlle siecle.3. Patene, auteur (~.M. (Georg May II, 1\1. 1684, atteste jusqu' il 17] 2), Braşov,

fin du XVlle siecle.Pl. II. 1. Calice, atelier transylvain non identific, fin du X\Te siecle - uelJut uu XVle

siecle.2. Calice, atelier transylvain non identifie, debut du XVle siecle.3. Calice, atelier transylvain non identifie, :\:Vle siecle.4. Calice, atelier transylvain non identifie, XVle siecle.5. Calice, atelier transylvain non identifie, XVle siecle.6. Calice, atelier transylvain non identifie, debut du XIXe siecle.

Pl. III. 1. Baiser de paix, atelier transylvain non identifie, deuxierne ou troish~l11e decenniedu XVIle siecle.

2. Cuiller, atelier transylvain non identifie, pre1l1j(r~ lnoiL~ du X·Vlle siecle.3. Ciboire, atelier transylvaill non identifie, X',lIIC siec1·:::.

Pl. IV. 1. Coupe, auteur l.R., AU,6s1v)urg, seconde rnoiti6 du XVllc siecle.2. Calice, auteur 1.F.B., Aug,~bourg, 1749--1751.3 .. Gobelet, auteur M.T. (ou T.l\L), atelIer allell1and non ideiJtific, pretniere moit\~

da X"\:vIIC siecle.