Civil Dr Reale+Obligatii+Contracte

7/31/2019 Civil Dr Reale+Obligatii+Contracte

1/144

Succes la testNr.Crt. Intrebarea

Raspunstest

1

1. n raport de titular proprietatea este:a. proprietate public si privatb. proprietate anulabila sau rezolubilac. proprietate comun pe cote - pid. proprietate devlma

2

2. Dreptul de proprietate:a. se stinge, in principiu, prin neuz;b. este un bun mobil sau, dup caz, mobil prin obiectul la care se aplica sau, dup caz, prindeterminarea legii;

c. nu se stinge prin nstrinarea lucrului.d. nu poate fi limitat prin convenia parilor.

3

3. Aparin domeniului public:a. bunurile afectate uzului sau interesului public;b. toate bunurile din patrimoniul statului si unitilor administrativ teritoriale;c. bunurile afectate folosinei colective;d. bunurile dobndite prin legat cu titlu universal.

4

4. Dreptul de proprietate public:a. aparine numai statuluib. este inalienabil, imprescriptibil i insesizabilc. se exercit numai prin intermediul unor subiecte de drept administrativd. are ca obiect toate bunurile afectate folosinei colective

5

5. Dreptul de proprietate privat:a. poate avea ca titular persoane fizice, persoane juridice, statul i unitileadministrativ - teritorialeb. se stinge prin nstrinarea lucruluic. poate avea ca titular numai persoane fiziced. poate avea ca obiect bunuri mobile i imobile de uz sau interes public

6

6. Dreptul de proprietate privata:a. are acelai regim juridic indiferent de titular;b. poate avea ca obiect orice bunuri de uz sau de interes public;c. poate avea ca titular numai o persoana fizica sau o persoana juridica de drept privat.d. este alienabil, imprescriptibil si sesizabil.

7

7. Dreptul de proprietate privata:a. este inalienabil, insesizabil si imprescriptibil daca are ca titular o persoana juridica de dreptpublic;b. nu se stinge prin nstrinarea lucrului;c. nu poate avea ca titular statul daca asupra bunului s-a constituit un uzufruct in favoarea uneipersoane fizice;d. se poate transmite valabil numai prin contract ncheiat in forma autentica.


2/144

8

8. Dispoziia ca atribut al dreptului de proprietate reprezint:a. facultatea de a stpni bunul;b. facultatea de a culege fructele si veniturile produse de bun;c. posibilitatea de a dispune juridic sau material de bun;d. posibilitatea de a nchiria bunul.

9

9. Folosina ca atribut al dreptului de proprietate reprezint:a. facultatea de a stpni bunul;b. posibilitatea de a vinde fructele;c. posibilitatea de a utiliza bunul in interes propriu, dobndind si dreptul de proprietate asupraveniturilor si fructelor produse de bun;d. posibilitatea de a constitui un uzufruct.

10

10. Condiia rezolutorie estependente conditione atunci cnd:a. dobnditorul este proprietar pur si simplu;

b. dobnditorul este proprietar sub condiie rezolutorie, iar transmitorul este proprietar subcondiie suspensiva;c. transmitorul este proprietar exclusive;d. transmitorul dobnditorul este proprietar sub condiie rezolutorie, iar dobnditorultransmitorul este proprietar sub condiie suspensiva.

11

11. Legea este izvor al proprietii rezolubile in urmtoarele cazuri:a. a donaiilor fcute in forma autentica;b. a donaiilor fcute de persoanele care nu au copii sau ali descendeni;c. a donaiilor indirecte.d. a donaiilor cu sarcina.

12

12. Discutam despre coproprietate" atunci cnd:a. obiectul asupra cruia poarta este un bun individual determinat;b. obiectul asupra cruia poarta este o universalitate juridica;c. obiectul este format dintr-un bun de gen.d. obiectul asupra cruia poarta este dobndit sub o condiie suspensiva.

13

13. Discutam despre indiviziune" atunci cnd:a. obiectul asupra cruia poarta este o universalitate juridica;b. obiectul asupra cruia poarta este un bun individual determinat;c. obiectul asupra cruia poarta este format din doua sau mai multe bunuri ;d. obiectul asupra cruia poarta este un bun determinat generic.

14

14. Proprietatea comuna pe cote-pari reprezint acea modalitate a dreptului de proprietate carese caracterizeaz prin:a. atributele dreptului de proprietate se exercita concomitent si concurent de doua sau mai multepersoane;b. nici un proprietar nu i cunoate cota sa parte ideala si abstracta din drept;c. nici un titular nu poate dispune de cota sa parte ideala si abstracta din drept ;d. creditorii personali ai unui coproprietar pot urmri bunul in materialitatea sa.


3/144

15

15. n cazul proprietii comune pe cote - pri obinuite sau temporare:a. fructele civile revin coprtaului care a depus diligene pentru producerea lor,numai dac ceilali coprtai nu au fost mpiedicai s participe la producerea iculegerea lor b. regula unanimitii se aplic tuturor actelor materiale i juridice efectuate cuprivire la ntregul bunc. fiecare coprta poate s exercite atributul dispoziiei cu privire la ntregul bunnumai cu respectarea regulii unanimitiid. oricare dintre coprtai poate s nstrineze sau s greveze bunul, fr a fi necesar acordul celorlali coprtai

16

16. Proprietatea comun n devlmie:a. este acea form a dreptului de proprietate comun caracterizat prin faptul ctitularii si au determinat cota - parte ideal din dreptul de proprietate asupra unor

bunuri fracionate n materialitatea lor b. este acea form a dreptului de proprietate comun caracterizat prin faptul ctitularii si au determinat cota - parte ideal din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefracionate n materialitatea lor c. este acea form a dreptului de proprietate comun caracterizat prin faptul ctitularii si nu au determinat cota - parte ideal din dreptul de proprietate asupraunor bunuri nefracionate n materialitatea lor, bunurile aparinnd deopotrivtuturor coproprietarilor.d. este acea form a dreptului de proprietate comun care nceteaz prin partaj

17

17. Proprietatea devlma se caracterizeaz prin:a. titularii cunosc cota lor din dreptul de proprietate asupra bunurilor dobndite in comun;b. fiecare so poate dispune liber de orice bun;c. fiecare so are nevoie de un mandat expres in ipoteza nstrinrii unor imobile;d. actele de administrate si de dispoziie se fac cu respectarea principiului unanimitii.

18

18. In cazul proprietii comune pe cote-pari:a. posesia exercitata de unul dintre coproprietari este, in principiu, echivoca;b. actele juridice de conservare pot fi efectuate numai cu consimmntul expres al tuturor coproprietarilor;c. fructele civile se cuvin coproprietarului care le-a perceput;d. coproprietarii nu se pot libera de cheltuielile comune abandonnd bunul comun.

19

19. Coproprietarii sunt obligai:a. sa nu nstrineze cota lor parte din drept fr acordul celorlali;b. sa contribuie, proporional cu cota parte a fiecruia, la acoperirea cheltuielilor efectuate pentru

ntreinerea curenta a bunului proprietate comuna;c. sa nu culeag singur fructele bunului proprietate comuna;d. sa nu introduc aciunea posesorie fr acordul tuturor.


4/144

20

20. In materia proprietii comune pe cote-pari:a. actul juridic prin care bunul este nstrinat doar de unul dintre titulari, este lovit in toatecazurile de nulitate absoluta;b. fructele civile se cuvin tuturor titularilor, proporional cu cota-parte din dreptul de proprietate;c. actele juridice de conservare pot fi efectuate numai cu consimmntul expres al tuturor titularilor;d. actele juridice de administrare pot fi efectuate numai cu consimmntul expres al tuturor titularilor.

21

21. Modurile de ncetare ale dreptului de proprietate comuna pe cote-pari obinuita sautemporara sunt:a. dobndirea unui drept exclusiv de ctre un coproprietar asupra ntregului bun;b. uzucaparea de ctre doi coproprietari;c. pierderea pariala a bunului comun;

d. ncheierea unei convenii de rmnere in indiviziune.

22

22. Coprtaii pot ncheia o convenie de rmnere in indiviziune care:a. poate fi valabila pe o perioada de maxim 3 ani;b. poate fi rennoita prin acordul parilor pe o durata de maxim 5 ani, dar nu mai mult dectdurata stabilita iniial de rmnere in indiviziune;c. poate fi rennoita nainte de expirarea duratei pentru care fusese ncheiata;d. poate fi rennoit.

23

23. Grniuirea este:a. aciunea real prin care reclamantul , proprietarul unui bun, contest n faainstanei de judecat c prtul are un drept real, dezmembrmnt al dreptului deproprietate cu privire la acel bunb. aciunea real prin care reclamantul solicit obligarea prtului la recunoatereaexistenei unui drept real, dezmembrmnt al dreptului de proprietate, asupraimobilului proprietatea altei persoane, precum i obligarea prtului la respectareaacestui dreptc. aciunea real prin care reclamantul solicit instanei s determine, ncontradictoriu cu prtul, prin semne exterioare, ntinderea proprietilor prilor.d. aciunea real i petitorie intentat cu scopul de a stabili hotarul ntre proprietile

nvecinate, indiferent dac acestea aparin sau nu unor titulari diferii

24

24. Condiiile exercitrii aciunii in grniuire sunt:a. proprietile limitrofe sa nu fie in litigiu;b. proprietile limitrofe sa fie divize;c. proprietile limitrofe sa fie indivize ;d. proprietile limitrofe sa aparin aceluiai proprietar.

25

25. Aciunea n revendicare este :a. aciunea real, petitorie, prin care reclamantul solicit instanei de judecat s-irecunoasc dreptul de proprietate asupra unui bun determinat i s-l oblige pe prtla restituirea posesiei bunuluib. aciunea real prin care se apr posesia bunuluic. aciunea petitorie prin care reclamantul contest c prtul are un drept real,dezmembrmnt al dreptului de proprietate cu privire la bunul pe care-l posedd. este aciunea real prin care reclamantul solicit instanei de judecat s stabileascc este titularul unui dezmembrmnt al dreptului de proprietate


5/144

26

26. Obiectul material al aciunii n revendicare l constituie :a. bunuri imobile individual determinateb. bunuri mobile aflate n posesia nelegitim a prtuluic. bunuri imobile sau bunuri mobile individual determinate, aflate n posesianelegitim a prtuluid. bunuri imobile generic determinate (res genera.

27

27. Aciunea n revendicarea unui bun mobil este imprescriptibil cnd se introduce mpotriva:a. detentorului precar b. posesorului de bun-credinc. terului de bun-credind. hoului, gsitorului sau unui ter de rea-credin

28

28. Aciunea n revendicare mobiliar:a. este o aciune posesorie

b. este o aciune personal i petitoriec. este o aciune real i petitoried. este o aciune real

29

29. Pentru a fi aplicabil art. 1909 alin. 1 C. civ. si deci a se respinge aciunea in revendicaremobiliara, buna-credina trebuie sa existe:a. pe tot parcursul exercitrii posesiei;b. la momentul intrrii efective in posesia bunului mobil;c. la momentul ncheierii actului juridic chiar daca intrarea in posesie are loc ulterior;d. la momentul introducerii aciunii in revendicare.

30

30. Daca se revendica un bun mobil pierdut:a. paratul, pentru a ctiga, trebuie sa fi exercitat o posesie timp de peste 3 ani;b. reclamantul va ctiga daca titlul sau este preferabil titlului invocat de parat;c. reclamantul va ctiga numai daca pltete posesorului de buna-credina preul pe care acestadin urma l-a achitat gsitorului;d. nu prezint importanta sub aspectul regulilor aciunii in revendicare daca bunul se afla lagsitor sau la un ter dobnditor de buna-credina.

31

31. Cel care a pierdut sau cel cruia i s-a furat un lucru mobil:a. poate sa-l revendice de la hot sau gsitor numai in curs de 3 ani din ziua cnd l-a pierdut saucnd i s-a furat;b. poate sa-l revendice in curs de 3 ani din ziua cnd a aflat la cine se gsete bunul de la celcare-l gsete, rmnnd acestuia recurs in contra celui de la care-l are;c. poate sa-l revendice in curs de 3 ani din ziua cnd l-a pierdut sau cnd i s-a furat, de la celcare-l gsete, ntorcnd acestuia preul ce l-a costat;d. nu poate cere restituirea bunului de terul posesor de buna-credina care l-a dobndit de hot saugsitor cu o luna nainte, daca au trecut trei ani de la pierdere sau furt.

32

32. Aciunea in revendicare mobiliara:a. poate fi admisa daca este exercitata mpotriva posesorului de rea-credina;b. se va respinge in toate cazurile in care posesorul este de buna-credina;c. trebuie exercitata in toate cazurile in cel mult trei ani de la data pierderii posesiei bunului;d. deroga de la regulile generale in toate cazurile.


6/144

33

33. Posesorul va obine respingerea aciunii in revendicarea bunului furat de la proprietar ori decate ori:a. a fost de buna-credina la momentul intrrii in posesie, daca a cumprat bunul intr-un trg;b. au trecut mai mult de 3 ani de la data furtului;c. s-a ncrezut la data intrrii in posesie in aparenta de proprietar a celui care i-a vndut si predatbunul cu mai mult de 3 ani nainte de introducerea aciunii;d. a cumprat bunul de la o vindere publica, indiferent ca a fost sau nu de buna-credina.

34

34. Pentru admiterea aciunii in revendicare, reclamantul este suficient sa fac dovada dreptuluisau de proprietate cu:a. certificatul de motenitor eliberat de notarul public competent;b. certificatul de sarcini fiscale care atesta plata la zi a impozitelor aferente bunului revendicat;c. un act translativ, constitutiv sau declarativ de drepturi care poate fi opus cu succes paratului;d. certificatul de legatar eliberat de notarul public competent.

3535. In cadrul aciunii in revendicare avnd ca obiect un imobil:a. reclamantul ctiga ntotdeauna daca are titlu;b. paratul nu poate ctiga daca posesia sa este de rea-credina;c. reclamantul poate ctiga daca face dovada dobndirii dreptului sau prin uzucapiune;d. rstoarn sarcina probei atunci cnd paratul invoca in favoarea sa uzucapiunea.

36

36. Proba dreptului de proprietate in cadrul aciunii in revendicare imobiliara:a. are caracter absolut daca se face dovada unui mod originar de dobndire a proprietii;b. se poate realiza si printr-un titlu putativ;c. presupune, in toate cazurile, existenta unui nscris;d. se poate baza numai pe un titlu translativ.

37

37. In cadrul aciunii ce are ca obiect revendicarea unui imobil, cnd ambele pari prezint cateun testament, unul autentic si unul olograf, redactate de aceeai persoana si avnd ca obiectacelai imobil, atunci:a. va avea ctig de cauza partea care prezint testamentul autentic;b. va avea ctig de cauza partea care prezint testamentul cu data mai veche;c. va avea ctig de cauza partea care are testamentul cu data cea mai noua, numai daca acestaeste cel autentic;d. va avea ctig de cauza partea care invoca testamentul cu data cea mai nou.

38

38. Aciunea in revendicare imobiliara:a. este imprescriptibila extinctiv in toate cazurile;b. se va admite in toate cazurile in care reclamantul are titlu;c. poate fi admisa daca imobilul revendicat a intrat in proprietatea statului in temeiul unui titlunevalabil.d. poate fi admisa si daca bunul revendicat face parte din domeniul public al statului.

39

39. In cazul admiterii aciunii in revendicare imobiliara exercitata mpotriva unui posesor debuna-credina:a. imobilul se restituie liber de sarcinile cu care a fost grevat de parat;b. fructele culese pana la pronunarea hotrrii se cuvin paratului;c. paratul are dreptul la restituirea tuturor cheltuielilor;d. daca bunul a pierit fortuit, indemnizaia de asigurare nu se restituie.


7/144

40

40. In cazul admiterii aciunii in revendicare, posesorul de rea-credina este obligat sa restituie:a. fie bunul in natura, fie contravaloarea acestuia, la alegerea sa;b. toate fructele percepute ori, dup caz, contravaloarea fructelor nepercepute;c. numai fructele percepute dup intentarea aciunii;d. restituie numai contravaloare fructelor pe care le-a consumat ori nu le-a perceput dinneglijenta sa.

41

41. Ca urmare a admiterii aciunii in revendicare, posesorul parat este obligat sa restituie bunulctre adevratul proprietar:a. doar in msura in care bunul exista in materialitatea lui;b. in natura sau prin contravaloare sa, la alegerea paratului;c. in toate cazurile;d. in msura in care restituirea in natura mai prezint interes pentru reclamant.

42

42. Cheltuielile necesare sunt :

a. acea categorie de cheltuieli care constau n sumele de bani sau munca depuspentru conservarea bunuluib. acea categorie de cheltuieli care constau n sumele de bani sau munca depuspentru sporirea valorii bunuluic. acea categorie de cheltuieli care constau n ameliorrile aduse bunuluid. cheltuielile fcute de proprietar pentru revendicarea bunului

43

43. Posesia :a. se aplic drepturilor reale i drepturilor de creanb. este stpnirea de fapt a unui bun care, din punct de vedere al comportriiposesorului, apare ca fiind manifestarea exterioar a unui drept realc. este o stare de dreptd. este o stare de drept care creeaz prezumia de proprietate

44

44. Pot forma obiectul posesiei:a. numai bunurile susceptibile de exercitare a unui drept real asupra lor, respectivbunuri corporale, individual determinate, aflate in circuitul civilb. bunurile din domeniul public al statului sau al unitilor administrativ-teritorialec. bunurile comuned. universalitile de bunuri

45

45. Detenia precara exista atunci cnd:a. detentorul stpnete avnd ambele elemente ale posesiei;b. detentorul are doar un singur element al posesiei;c. detentorul vinde bunul stpnit;d. detentorul are animus dar nu are corpus.

46

46. Dobndirea posesiei se realizeaz prin :a. ntrunirea ambelor elemente constitutiveb. ntrunirea elementului material - corpusc. uzucapiuned. ntrunirea elementului intenional - animus

47

47. Dobndirea elementului material al posesiei (corpus) se realizeaz prin:a. efectuarea unor acte materiale ascunse asupra bunului;b. efectuarea unor acte publice asupra bunului;c. svrirea unor acte de violenta asupra proprietarului ;d. intenia posesorului de a se comporta ca titularul unui drept real.


8/144

48

48. Dobndirea elementului intenional al posesiei (animus) se realizeaz prin:a. nstrinarea bunului de ctre posesor;b. conduita posesorului echivalenta cu cea a unui proprietar;c. nstrinarea bunului de ctre detentorul precar ;d. dobndirea elementului material.

49

49. Dovada posesiei se realizeaz prin:a. proba faptului ca cel care a nceput sa posede pentru altul aa va continua si dup probacontrara;b. prezumia de neprecaritate;c. proba faptului ca cel care a nceput sa posede pentru sine aa va continua si dup probacontrarie;d. prezumia de neintervertire in titlu.

50

50. Protejarea posesiei se realizeaz prin:

a. aciunea negatorieb. aciunea posesoriec. aciunea confesorie.d. aciunea n revendicare

51

51. Aciunea posesorie in complngere cere ndeplinirea urmtoarelor condiii:a. sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare;b. sa nu se fi mplinit termenul general de prescripie extinctiva de 3 ani;c. posesia sa fie viciata doar de un viciu ;d. posesorul sa fi stpnit bunul in temeiul unui titlu valabil.

52

52. Aciunea posesorie special - reintegranda - :a. apr posesia mpotriva oricrei tulburri sau deposedrib. apr posesia atunci cnd deposedarea sau tulburarea s-a produs prin violenc. apr o posesie utild. apr numai o posesie dobndit n baza unui just titlu cu dat cert

53

53. Pentru ca posesorul s pstreze fructele produse de bunul posedat:a. fructele s nu fi fost perceputeb. posesia s fie dobndit n baza unui just titluc. posesorul s fi fost de bun - credind. nu are nici o importan buna sau reaua credin a posesorului

54

54. Posesorul de buna-credina:a. are dreptul la fructe daca a fost de bun-credin la momentul intrrii in posesie, chiar daca lamomentul perceperii lor nu mai era de buna-credina;b. dobndete prin percepere numai fructele naturale si industriale;c. dobndete fructele civile prin percepere, astfel ca daca acestea devin scadente anterior admiterii aciunii in revendicare, insa nu sunt percepute de ctre posesorul neproprietar, ele vor reveni tot acestuiad. poate introduce aciune in complngere, daca ndeplinete si celelalte condiii prevzute delege.


9/144

55

55. Posesorul de buna-credina:a. nu poate dobndi fructele daca a intrat in posesia bunului pe baza unui act ncheiat cu o altapersoana dect adevratul proprietar;b. poate exercita aciunile posesorii inclusiv mpotriva adevratului proprietar;c. dobndete fructele industriale sau civile zi cu zi;d. nu rspunde de deteriorrile bunului revendicat ce ii sunt imputabile.

56

56. Aprarea unui dezmembrmnt al dreptului de proprietate se face prin:a. n mod direct, prin aciunea n revendicareb. aciunea confesoriec. aciunea n grniuired. aciunea posesorie

57

57. Pentru ca instana sa pronune stingerea uzufructului pentru abuz de folosina se cere referitor la atitudinea subiectiva a uzufructuarului:

a. existenta dolului;b. existenta relei-credine;c. existenta neglijentei;d. existenta imprudentei.

58

58. Produc efecte juridice urmtoarele clauze referitoare la uzufruct:a. clauza cuprinsa intr-un testament prin care testatorul declara ca, la moartea sa, exerciiuldreptului de uzufruct ce ii fusese instituit de antecesorul sau, sa se transmit in favoarea otieisale;b. clauza cuprinsa intr-un contract prin care proprietarul constituie un drept de uzufruct asupraunui imobil in favoarea unui descendent, iar la moartea acestuia, uzufructul sa se constituie infavoarea primului nepot ce l va avea acel descendent;c. clauza cuprinsa intr-o convenie prin care proprietarul constituie un drept de uzufruct asupraunui imobil in favoarea unui descendent, iar la moartea acestuia uzufructul sa se constituie infavoarea nepotului AB in vrsta de 2 luni;d. clauza prin care uzuarul cedeaz dreptul sau in favoarea unui ter.

59

59. Dreptul de uz :a. este un drept real principal care confer titularului atributele de posesie i folosinasupra unui bun mobil sau imobil al altei persoane, dar numai n msura necesaracoperirii nevoilor personale i ale familiei saleb. este un drept real imobiliar care are ca obiect o locuin i confer titularuluiposesia i folosina acestei locuine pentru el i familia sac. este dreptul de a se bucura cineva de bunurile ce sunt posesia altuia, n tocmai ca

nsui proprietarul lor, ns cu ndatorirea de a le conserva substanad. este un drept real principal care confer titularului atributele de posesie, folosini dispoziie asupra unui bun mobil sau imobil al altei persoane, dar numai nmsura necesar acoperirii nevoilor personale i ale familiei sale


10/144

60

60. Dreptul de abitaie :a. este un drept de uzufruct care are ca obiect o locuinb. este un drept real imobiliar conform cruia titularul are posibilitatea de a exercitaatributele posesiei i folosinei asupra unui imobil cu destinaie de locuin,aparinnd altei persoane, dar numai pentru satisfacerea nevoilor personale delocuit i ale familiei salec. confer titularului dreptul de proprietate asupra locuinei pentru el i familia sad. este un drept accesoriu avnd ca obiect o locuin

61

61. Dup natura fondului, servituile sunt:a. rurale i urbaneb. naturale i legalec. aparente i neaparented. continue i necontinue

6262. Sunt servitui legale:a. servitutea privind distana plantaiilor b. servitutea de scurgere a apelor naturalec. servitutea izvoarelor d. Grniuirea

63

63. n temeiul legii, dreptul de superficie se dobndete :a. cnd proprietarul unui teren convine cu o alt persoan ca acesta s amplaseze peterenul su o construcie, o alt lucrare sau o plantaieb. cnd soii construiesc pe terenul bun propriu al unuia dintre eic. prin uzucapiuned. prin legat

64

64. Just titlul, condiie speciala a uzucapiunii prescurtate:a. poate consta, in unele cazuri, intr-o hotrre judectoreasca;b. nu poate fi invocat daca este afectat de o cauza de nulitate;c. poate fi putativ daca uzucapantul imobilului a avut la data intrrii in posesie convingereasincera ca posesorul anterior a dorit sa ii transmit proprietatea;d. poate consta intr-un contract de donaie ncheiat prin nscris sub semntura privata.

65

65. In materia uzucapiunii:a. nu poate fi invocata pe cale de excepie, ci doar pe cale de aciune;b. posesorul este considerat proprietar de la data mplinirii termenului uzucapiunii;c. justul titlu, in cazul uzucapiunii prescurtate, trebuie dovedit separat de buna-credina;d. tranzacia nu poate constitui just titlu pentru ca nu este asimilata actului translativ.

66

66. Jonciunea posesiilor reprezint:a. adugarea termenului posesiei actuale a posesorului a timpului cat bunul a fost posedat saudeinut de autorul sau;b. adugarea la termenul posesie actuale a posesorului a timpului cat bunul a fost posedat dectre proprietarul sau;c. adugarea la termenul posesiei actuale a posesorului a timpului cat bunul a fost posedat dectre o alta persoana;d. adugarea la termenul posesiei actuale a posesorului a timpului cat bunul a fost posedat dectre autorul acelei persoane.


11/144

67

67. Sunt cauze de ntrerupere naturala a cursului prescripiei achizitive:a. recunoaterea dreptului a cruia aciune se prescrie fcuta de cel in folosul cruia curgeprescripia;b. cererea de chemare in judecata;c. cererea de punere in executare silita a unei hotrri judectoreti;d. lipsirea posesorului mai mult de un an de folosina lucrului prin faptul unui ter.

68

68. Cnd doua bunuri mobile, aparinnd unor proprietari diferii, se unesc intr-unul singur,putndu-se despari si conserva fiecare in parte dup desprire, iar bunul care constituie parteaprincipala este cu mult mai ieftin dect cel care constituie partea accesorie:a. totul format va aparine proprietarului bunului accesoriu;b. proprietarul bunului accesoriu poate cere desprirea bunurilor daca unirea s-a fcut fr tirealui si numai daca prin desprire nu se vor produce daune bunului principal;c. proprietarul bunului accesoriu poate cere desprirea bunurilor daca unirea s-a fcut cu tirea

lui si indiferent daca prin desprire se vor produce daune ale bunului principal.d. daca lucrul format se cuvine ambilor proprietari proporional cu materiilor ntrebuinate lafacerea acelui lucru.

69

69. In materia accesiunii imobiliare artificiale:a. se poate recunoate constructorului un drept de retenie asupra construciei pana la plataintegrala a despgubirilor ce i se cuvin;b. proprietarul terenului poate sa invoce accesiunea in termen de cel mult 3 ani de la dataedificrii construciei;c. legea nu face nici o deosebire intre situaia constructorului de buna-credina si cea aconstructorului de rea-credina;d. Constructorul de buna-credina dobndete astfel un drept real.

70

70. Proprietarul terenului, in raport cu constructorul de rea-credina:a. poate invoca accesiunea, inclusiv in cazul in care sporul valorii fondului este mai mare dectvaloarea materialelor si preul muncii;b. poate invoca un drept de retenie;c. nu este obligat la despgubire daca, dup ce a invocat accesiunea, cere constructoruluidemolarea construciei ;d. proprietarul terenului poate obliga pe constructor sa ridice acea construcie, chiar daca tiafaptul ca acea persoana construia pe terenul sau, insa a rmas in pasivitate pana la finalizareaconstruciei.

71

71. In cazul in care proprietarul unui teren, invocnd accesiunea, dobndete proprietatea uneiconstrucii ridicate de ctre o alta persoana:a. constructorul devine un creditor, avnd o creana in despgubire in toate cazurile;b. aceasta creana este prescriptibila in 3 ani de la data la care s-a finalizat construcia;c. daca suma pe care proprietarul terenului trebuie sa o plteasc constructorului este mai mare sinu poate plti atunci el poate cere demolarea si ridicarea construciei;d. pana la achitarea despgubirilor, constructorul are un drept de retenie asupra construciei.


12/144

72

72. Cel care construiete cu buna-credina pe terenul unei alte persoane, fr acordul acesteia,poate:a. dobndi un drept de superficie fr acordul proprietarului terenului nainte de a trece termenulde uzucapiune;b. obtine de la proprietarul terenului contravaloarea materialelor folosite la construcie si costulmanoperei sau valoarea care s-a adugat la valoarea fondului;c. dobndi prin hotrre judectoreasca, fr acordul proprietarului terenului, proprietatea asupraterenului aferent construciei, cu obligaia de a despgubi pe proprietarul terenului cu valoareaacestuia;d. cere valoarea materialelor si preul muncii din momentul pronunrii hotrrii judectoreti.

73

73. Proprietarul pmntului care a fcut plantaii sau a ridicat construcii cu materiale care nu i-au aparinut poate fi obligat de proprietarul materialelor:a. sa desfiineze construciile sau plantaiile si sa restituie in natura toate materialele care pot fi

refolosite, iar pentru cele care nu pot fi refolosite sa plteasc contravaloare lor si eventualdespgubiri, daca a fost de rea-credina;b. sa respecte dreptul de proprietate al celui din urma asupra construciei sau plantaiei, daca afost de rea-credina;c. sa restituie valoarea materialelor si sa plteasc despgubiri;d. devine proprietarul plantaiilor sau construciilor numai daca a fost de buna-credina.

74

74. O construcie edificata pe propriul teren dar cu materialele altuia:a. face inaplicabil principiul accesiunii;b. nu permite proprietarului materialelor sa ceara restituirea acestora dect cu acordulproprietarului terenului;c. aparine proprietarului terenului numai daca acesta din urma a intrat cu buna-credina inposesia materialelor;d. obliga pe proprietarul terenului sa plteasc o suma de bani proprietarului materialelor egalacu aceea a creterii valorii fondului.

75

75. Daca o persoana ridica o construcie sau efectueaz o lucrare pe un teren in legtura cu careare convingerea ca ii aparine, atunci:a. proprietarul terenului poate obliga pe constructor sa ridice lucrarea sau construcia;b. proprietarul terenului poate invoca accesiunea pltind constructorului valoarea materialelor,preul muncii precum si valoarea sporirii fondului;c. proprietarul terenului, in cazul in care invoca accesiunea, poate fi obligat sa plteasc o sumade bani egala cu aceea a creterii valorii fondului;d. acesta isi poate valorifica dreptul sau numai pe calea unei aciuni in realizare.

76

1. Sunt incapabili de a contracta (n general):a. minorii i majorii bolnavi psihic;b. interziii;c. minorii, interziii i alte persoane fizice prevzute expres de lege.d. toi cei care nu pot ncheia anumite contracte.


13/144

77

2. Contractele declarative de drepturi :a. sunt acele contracte care dau natere la drepturi i obligaii care nu au existatanterior b. sunt acele contracte prin care se constituie sau se transmite un drept realc. sunt acele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui dreptpreexistentd. sunt acele contracte prin care se transmite dreptul de proprietate sau un alt dreptreal

78

3. Reprezint contract juridic unilateral:a. actul juridic civil care reprezint manifestarea de voin a unei singure persoane.b. actul juridic civil care reprezint voina concordant a dou persoane din care doar una seoblig.c. purga.

d. testamentul.

79

4. Contractul solemn presupune:a. remiterea material a bunului.b. transferul dreptului de proprietate.c. materializarea consimmntului prilor ntr-un contract autentic.d. executarea imediata a obligaiei de predarea a bunului imobil.

80

5. Este dezinteresat acel contract care are ca efect:a. plata unei sume de bani;b. crearea unui serviciu creditorului fr a se micora activul debitorului;c. micorarea patrimoniului debitorului.d. predarea unui bun.

81

6. Contractul cu executare instantanee presupune:a. executarea contractului n mai multe rate;b. executarea obligaiilor imediat;c. executarea contractului n mod repetat.d. executarea obligaiilor fracionat.

82

7. Contractul aleatoriu presupune:a. existena unei obligaii certe;b. existena obligaiilor condiionate de un eveniment viitor i incert;c. existena unor drepturi determinate.d. existenta unor obligaii de diligenta.

83

8. Contractul comutativ presupune:a. cunoaterea existenei i ntinderii obligaiilor ab initio;b. existena unui contract valabil ncheiat;c. existena unei cauze licite.d. existenta capacitii depline de exerciiu.

84

9. Contractul de adeziune presupune:a. existena unui acord de voin;b. o parte s se oblige;c. existena unei voine care s fie urmat de acceptarea propunerii celeilalte pri.d. numai o parte sa i asume obligaii.


14/144

85

10. Prezint interes practic clasificarea contractelor dup modul de executare deoarece:a. calculul prescripiei extinctive este diferit, n sensul c la contractele cu executaresuccesiv se calculeaz pentru fiecare prestaie un termen de prescripieb. n cazul contractelor cu executare succesiv se aplic ca sanciune specificrezoluiuneac. n cazul contractelor cu executare imediat se aplic ca sanciune specificrezilieread. calculul prescripiei extinctiv se face la fel, indiferent de modul de executare acontractului

86

11. n cazul ncheierii contractului prin coresponden, sistemul emisiunii (al declaraiunii):a. consider c acordul de voin s-a realizat n momentul n care destinatarul oferteii-a manifestat acordul cu oferta primit, chiar dac nu a comunicat acceptarea saofertantului

b. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care acceptantul aexpediat rspunsul su afirmativ, chiar dac rspunsul nu a ajuns la cunotinaofertantuluic. consider c ncheierea contractului a avut loc n momentul n care rspunsulacceptantului a ajuns la ofertant, indiferent de faptul c ofertantul a luat sau nucunotin de coninutul acestuiad. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care ofertantul a luatcunotin de acceptare

87

12. n cazul ncheierii contractului prin coresponden, sistemul expedierii acceptrii:a. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care acceptantul aexpediat rspunsul su afirmativ, chiar dac rspunsul nu a ajuns la cunotinaofertantuluib. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care ofertantul a luatcunotin de acceptarec. consider c ncheierea contractului a avut loc n momentul n care rspunsulacceptantului a ajuns la ofertant, indiferent de faptul c ofertantul a luat sau nucunotin de coninutul acestuiad. consider c acordul de voin s-a realizat n momentul n care destinatarul oferteii-a manifestat acordul cu oferta primit, chiar dac nu a comunicat acceptarea saofertantului

88

13. n cazul ncheierii contractului prin coresponden, sistemul recepiei acceptrii de ctreofertant (sistemul primirii acceptrii):a. consider c acordul de voin s-a realizat n momentul n care destinatarul oferteii-a manifestat acordul cu oferta primit, chiar dac nu a comunicat acceptarea saofertantuluib. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care acceptantul aexpediat rspunsul su afirmativ, chiar dac rspunsul nu a ajuns la cunotinaofertantuluic. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care ofertantul a luatcunotin de acceptared. consider c ncheierea contractului a avut loc n momentul n care rspunsulacceptantului a ajuns la ofertant, indiferent de faptul c ofertantul a luat sau nucunotin de coninutul acestuia


15/144

89

14. n cazul ncheierii contractului prin coresponden, sistemul informrii:a. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care acceptantul aexpediat rspunsul su afirmativ, chiar dac rspunsul nu a ajuns la cunotinaofertantuluib. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care ofertantul a luatcunotin de acceptarec. consider c ncheierea contractului a avut loc n momentul n care rspunsulacceptantului a ajuns la ofertant, indiferent de faptul c ofertantul a luat sau nucunotin de coninutul acestuiad. consider c acordul de voin s-a realizat n momentul n care destinatarul oferteii-a manifestat acordul cu oferta primit, chiar dac nu a comunicat acceptarea saofertantului

90

15. Locul ncheierii contractului:

a. prezint importan n cadrul relaiilor de drept internaional privat, atunci cndapare un conflict de legi n spaiu, pentru stabilirea legii aplicabileb. n cazul contractului ncheiat prin coresponden, avnd n vedere sistemulrecepiei acceptrii, locul ncheierii contractului este acela unde se afl acceptantuloferteic. determin momentul ncheierii contractuluid. viciile de consimmnt se analizeaz n raport de locul ncheierii contractului

91

16. Potrivit principiului obligativitii contractului:a. contractul produce efecte numai fa de prile contractanteb. conveniile legal fcute au putere de lege ntre prile contractantec. reprezint modul de a defini obligativitatea contractului n raport cu teriid. nerespectarea formei autentice este sancionat cu nulitatea absolut

92

17. n cazul contractului ncheiat prin telefon, locul ncheierii acestuia este:a. unde se afl ofertantul;b. unde se afl acceptantul.c. locul stabilit conform uzanelor locale.d. locul unde urmeaz s se execute prestaia principala.

93

18. n cazul stipulaiei pentru altul:a. prile contractante sunt numai promitentul i stipulantul;b. dac terul beneficiar decedeaz nainte de a accepta dreptul, acesta din urm nu se vatransmite ctre motenitorii lui;c. stipulantul nu este ndreptit s l acioneze n justiie pe promitent pentru obligarea acestuiala executarea prestaiei ce o datoreaz terului beneficiar.d. vorbim de un contract multilateral, nenumit.

94

19. n cazul stipulaiei pentru altul, terul beneficiar dobndete dreptul din momentul:a. ncheierii contractului ntre stipulant i promitent;b. n care terul a acceptat dreptul stipulat n folosul su;c. n care promitentul execut obligaia fa de ter.d. in care stipulantului i se comunica acceptarea dreptului de ctre ter.


16/144

95

20. Aciunea n simulaie:a. are ca scop rezilierea operaiunii juridice a simulaiei;b. poate fi exercitat de orice persoan care are interes s invoce n favoarea sa actul juridicsecret;c. este supus prescripiei extinctive n condiiile dreptului comun.d. este o aciune in realizarea unui drept.

96

21. n materia simulaiei:a. actul secret (negotium) poate fi ncheiat i ulterior actului public;b. succesorul cu titlu particular al uneia dintre pri face parte din categoria terilor numai dacprin actul secret i s-a nclcat un drept propriu;c. dac exist un conflict ntre teri, vor avea ctig de cauz acei teri care cu bun-credin se

ntemeiaz pe actul aparent.d. declararea n actul autentic notarial a unui pre al vnzrii mai mare dect cel real atrage

nulitatea absolut att a contractului public, ct i a celui secret.

97

22. Ca regul, sanciunea n cazul simulaiei este:a. nulitatea relativ a actului juridic secret;b. inopozabilitatea actului juridic secret fa de terii de bun credin;c. inopozabilitatea actului juridic secret fa de teri, indiferent dac sunt de bun sau de reacredin.d. desfiinarea contractului secret, chiar daca acesta ndeplinete condiiile de valabilitate.

98

23. n materia simulaiei:a. dac exist un conflict ntre teri, vor avea ctig de cauz acei teri care invoc actul secret;b. terii, indiferent c au fost de bun ori de rea-credin, sunt ndreptii s invoce, n beneficiullor i mpotriva prilor, efectele actului secret;c. admiterea aciunii n simulaie nu valideaz contractul secret dac, la ncheierea acestuia, nuau fost respectate toate condiiile de validitate.d. sunt ndreptii s exercite aciunea n simulaie numai terii de bun-credin.

99

24. Sunt teri n materia simulaiei:a. toate persoanele strine de simulaie;b. succesorii universali sau cu titlu universal ai prilor simulaiei, cu excepia cazului cnd prinactul secret li se ncalc drepturi proprii;c. creditorii chirografari ai prilor simulaiei.d. toate persoanele crora prile simulaiei nu le pot opune contractul secret.

100

25. Spre deosebire de aciune revocatorie, n cazul aciunii n simulaie:a. se urmrete desfiinarea unui act juridic ce corespunde voinei reale a prilor;b. insolvabilitatea debitorului constituie o condiie pentru admiterea aciunii;c. creditorul nu trebuie s probeze existena complicitii la fraud a celui cu care debitorul su acontractat.d. este prescriptibila extinctiv.

101

26. Excepia de neexecutare a contractului poate fi invocat numai dac:a. a fost sesizat instana;b. cocontractantul a fost pus n ntrziere;c. raportul contractual presupune o executare simultan a obligaiilor celor dou pri sau, celpuin obligaia prii creia i se opune excepia s fie exigibil la data invocrii excepiei.d. presupune ca neexecutarea s fie total, nu i parial, chiar dac ar fi important.


17/144

102

27. Rezoluiunea:a. are ca efect principal desfiinarea retroactiv a contractului;b. este un efect specific tuturor contractelor sinalagmatice;c. intervine ori de cte ori exist o neexecutare a obligaiei asumate de una din prilecontractante.d. nu produce efecte fata de teri.

103

28. Spre deosebire de rezoluiune, rezilierea:a. nu presupune un contract sinalagmatic valabil ncheiat;b. are n toate cazurile caracter judiciar;c. are ca efect doar ncetarea efectelor viitoare ale contractului.d. se poate aplica si contractelor unilaterale.

104

39. Constituie o condiie pentru ca instana s pronune rezoluiunea:a. neexecutarea obligaiei s fie imputabil debitorului acesteia;

b. nici una din obligaiile reciproce i interdependente s nu fi fost executate,c. neexecutarea s se datoreze unui caz fortuit.d. sa existe o minima neexecutare a obligaiei de ctre debitor.

105

30. Dac ntr-un contract sinalagmatic cu executare dintr-odat prile au prevzut c n cazul ncare o parte nu i execut culpabil obligaia asumat, contractul este desfiinat de plin drept":a. rezoluiunea opereaz fr a mai fi necesar ndeplinirea vreunei formaliti;b. rezoluiunea opereaz din momentul declaraiei unilaterale de rezoluiune a prii ndreptite;c. nu va opera rezoluiunea dac, nefiind vorba de o situaie n care debitorul este de drept n

ntrziere, acesta execut tardiv prestaia datorat, dar nainte de a fi pus n ntrziere;d. instana judectoreasca poate acorda termen de gratie debitorului.

106

31. n cazul rezoluiunii judiciare:a. punerea n ntrziere a debitorului nu este obligatorie n toate cazurile;b. instana are posibilitatea s acorde debitorului un termen de graie pentru ca acesta s iexecute obligaia;c. neexecutarea obligaiei de ctre una din pri poate s fie fortuit.d. instana nu poate sa verifice si sa aprecieze in ce msura neexecutarea obligaiei esteimportanta si grava.

107

32. Excepia de neexecutare reprezint:a. posibilitatea unei pri de a nu-i executa obligaia pn cnd cealalt parte nu-i executpropria obligaie;b. facultatea de a cere desfacerea contractului;c. posibilitatea de a rezilia contractul.d. posibilitatea creditorului de a pretinde in fata instanei judectoreti despgubiri.

108

33. Debitorul unei obligaii nscute dintr-un contract bilateral, obligaie care devine imposibil deexecutat:a. ca regul general, nu mai poate pretinde executarea obligaiei celeilalte pri contractante;b. suport riscul contractului n toate cazurile;c. este inut s plteasc despgubiri ctre cocontractant.d. poate fi invocata de partea care mpiedica executarea obligaiei ce revine cocontractantului.


18/144

109

34. n cazul contractelor translative de proprietate, riscul este suportat de:a. debitorul obligaiei imposibil de executat;b. dobnditorul bunului care are calitatea de proprietar;c. transmitorul lucrului, dac proprietatea se transmisese i el fusese pus n ntrziere cu privirela executarea obligaiei de predare.d. Partea care are calitatea de proprietar sub condiie suspensiva.

110

35. n cazul gestiunii de afaceri:a. actele juridice ncheiate de gerant n nume propriu pot s depeasc limitele unuiact de administrareb. gestiunea trebuie s fie util geratuluic. geratul trebuie s aib cunotin de intervenia gerantuluid. este vorba de un mandat tacit ntre gerat i gerant

111

36. Constituie condiii ale gestiunii de afaceri:

a. gerantul s acioneze cu intenia de a administra interesele unei alte persoaneb. gestiunea s fie util gerantuluic. actele juridice ncheiate de gerant n nume propriu pot s depeasc limitele unuiact de administrared. gerantul s aib un mandat tacit dat de gerat, dac este vorba de acte juridice

112

37. n materia plii nedatorate, aciunea n restituire:a. este o aciune patrimonialb. este o aciune personalc. termenul de prescripie ncepe s curg de la data pliid. poate fi formulat numai de solvens

113

38. Obligaia de restituire a plii nedatorate nu exist n urmtoarele cazuri:a. n cazul obligaiilor civile imperfecte achitate de bun voie de ctre debitor b. n cazul n care plata a fost fcut unui incapabilc. dac plata s-a fcut n temeiul unui contract nul pentru nerespectarea formeiautenticed. cnd plata a fost fcut de debitor, iar accipiens a distrus cu bun-credin titlulconstatator al creanei sale

114

39. Termenul de prescripie al aciunii n restituirea plii nedatorate:a. curge de la momentul efecturii pliib. curge de la momentul cnd solvens a cunoscut sau trebuia s cunoasc

mprejurarea c plata a fost nedatoratc. este de 6 lunid. aciunea este imprescriptibil dac plata s-a fcut n baza unui contract nul pentrucauz imoral

115

40. Proba gestiunii intereselor altei persoane:a. se face diferit dup cum obiectul ei const n fapte materiale sau acte juridiceb. n toate cazurile poate fi dovedit prin orice mijloc de probc. se poate dovedi numai cu acte juridiced. exclude proba cu martori


19/144

116

41. Prin efectuarea unei pli nedatorate:a. se nate un raport juridic n temeiul cruia solvensul devine creditorul uneiobligaii de restituire pentru ceea ce a pltitb. se nate un raport juridic n temeiul cruia solvensul devine debitorul uneiobligaii de restituirec. se nate o obligaie de restituire pentru accipiensul de rea - credind. ntinderea obligaiei de restituire este determinat de prile raportului juridic

117

42. Plata lucrului nedatorat d natere la obligaii pentru solvens:a. solvens este obligat s restituie accipiensului toate cheltuielile fcute cuconservarea lucrului sau cele care au dus la sporirea valorii saleb. solvensul este obligat s restituie accipiensului de bun sau de rea - credincheltuielile necesare i utilec. solvensul este obligat s restituie i cheltuielile voluptuarii

d. sovensul este obligat s restituie cheltuielile necesare i utile numai dacaccipiens este de bun - credin

118

43. Efectele mbogirii fr just cauz:a. n toate cazurile restituirea se face n naturb. n principiu, restituirea se face n naturc. cel care i-a mrit patrimoniul va fi obligat la restituire, prin echivalent, dacbunul a pierit n mod fortuit pn n momentul intentrii aciuniid. dac bunul a fost vndut obligaia de restituire se stinge

119

44. Cel care i-a mrit patrimoniul fr vreun temei legitim, micorndu-se astfel patrimoniulunei alte persoane:a. este obligat s restituie bunul sau valoarea cu care s-a micorat patrimoniul celeilalte persoane,la momentul intentrii aciunii;b.este obligat s restituie bunul sau valoarea cu care s-a mrit patrimoniul, iar aceast mriretrebuie apreciat la momentul n care a avut loc creterea valorii patrimoniului;c.nu este obligat s restituie bunul cu care s-a mrit patrimoniul, dac acest bun a pierit fortuitpn n momentul intentrii aciunii;d.nu exist temei legal pentru a fi obligat la restituire.

120

45. Dac victima unei fapte ilicite, pentru care s-a angajat rspunderea civil delictual, estebeneficiara unei asigurri de persoane, atunci pentru prejudiciul suferit de victim:a. se poate cumula suma primit de victim de la asigurator cu despgubirea datorat de autorulprejudiciului;b.autorul prejudiciului poate fi obligat numai la acoperirea diferenei dintre indemnizaia deasigurare i prejudiciu;c. autorul faptei ilicite nu mai poate fi obligat la vreo despgubire, cnd i el are calitatea deasigurat;d.Va fi obligat la plata ntregului prejudiciu.

121

46. Lipsa discernmntului, n materia rspunderii civile delictuale:a. exclude vinovia numai n cazul rspunderii pentru fapta proprieb. se prezum, pn la proba contrar, n cazul minorilor n vrst de pn la 14 anic. echivaleaz cu absena factorului volitivd. constituie o prezumie absolut n toate cazurile


20/144

122

47. Repararea prejudiciului:a. se poate realiza prin convenia prilor b. se poate realiza numai prin intentarea unei aciuni n justiie pentru platadespgubirilor c. prin convenia prilor se poate stabili numai ntinderea despgubirilor d. prin convenia prilor se poate stabili numai modalitatea de plat adespgubirilor

123

48. Pentru existena capacitii delictuale se cere:a. existena capacitii depline de exerciiub. existena discernmntuluic. existena capacitii de exerciiu restrnsed. ca autorul faptei ilicite s nu fie pus sub interdicie

124

49. Pentru a fi declanat rspunderea prinilor pentru fapta copiilor lor minori trebuie

ndeplinite i condiiile:a. copilul s fie minor i s existe un raport de cauzalitate ntre fapta ilicit i prejudiciu;b. copilul s fi avut discernmnt n raport cu fapta svrit la data svririi ei;c. copilul s aib domiciliul sau locuina oriunde;d.copilul s fi comis fapta din impruden.

125

50. Dac mai muli prepui ai unor comiteni diferii au svrit mpreun o fapt ilicitprejudiciabil:a. victima poate s cear oricruia dintre prepui s acopere prejudiciul n totalitate;b. victima poate chema pe comitenii prepuilor s acopere prejudiciul, comiteniirspunznd, n acest caz, solidar;c. fiecare comitent rspunde ca garant fa de victim proporional cu contribuia prepusuluisu;d. oricare comitent poate acoperi prejudiciul n totalitate.

126

51. n materia rspunderii civile delictuale, lipsa discernmntului:a. exclude vinovia numai n cazul rspunderii pentru fapta proprie;b. se prezum, pn la proba contrar, n cazul minorilor n vrst de pn la 14 ani;c. este sinonim cu absena factorului volitiv;d. nltur rspunderea civil.

127

52. Ct privete repararea prejudiciului n materia rspunderii civile delictuale:a. se repar att prejudiciul previzibil ct i cel imprevizibil;b. se repar numai paguba efectiv, nu i ctigul nerealizat;c. este obligatorie recurgerea la calea procedurii judiciare;d. se repar numai prejudiciul cert.

128

53. Rspunderea prinilor pentru fapta ilicit i prejudiciabil a copilului lor:a. revine, n cazul copilului adoptat, att adoptatorilor, ct i prinilor fireti;b. nu poate fi angajat dac ulterior svririi faptei prejudiciabile copilul a devenit major;c. se angajeaz indiferent dac minorul a acionat sau nu cu discernmnt;d. se poate rspunde n orice situaie.


21/144

129

54. n materia rspunderii comitentului pentru fapta prepusului:a. raportul de prepuenie trebuie s existe la data exercitrii aciunii de despgubire;b. dac ntre fapta prepusului i funciile ncredinate acestuia de ctre comitent nu existnici o legtur, atunci rspunderea comitentului nu poate fi angajat;c. vinovia prepusului se prezum;d. dac prepusul a acionat sub comanda comitentului.

130

55. n materia rspunderii comitentului pentru fapta prepusului:a. victima nu trebuie s dovedeasc vinovia prepusului;b. comitentul este ndreptit s recupereze integral de la prepusul su despgubirile pltitevictimei;c. regresul comitentului pltitor trebuie fundamentat pe actul juridic din care a izvortraportul de prepuenie;d. victima trebuie s dovedeasc prejudiciul pretins.

13156. n materia rspunderii comitentului pentru fapta prepusului:a. se repar numai paguba efectiv, nu i beneficiul nerealizat;b. vinovia prepusului se prezum;c. raportul de prepuenie trebuie s existe la data svririi faptei ilicite;d. raportul de prepuenie s existe n form autentic.

132

57. Plata poate fi fcut:a. de orice persoan interesat;b. de codebitor sau de fidejusor;c. de orice persoan neinteresat;d. de persoana obligat.

133

58. Principiul indivizibilitii plii sufer excepii n cazul:a. decesului debitorului care las mai muli motenitori chiar cnd obligaia esteindivizibil;b. cnd instana acord debitorului un termen de graie i dispune ealonarea plii;c. plii efectuate de teri sub beneficiu de discuiune;d. efecturii ei n totalitate.

134

59. Cnd obiectul plii este un lucru cert i determinat iar prile nu au stabilit locul la care eatrebuie efectuat plata se va face:a. la domiciliul debitorului;b. la domiciliul creditorului;c. n locul unde se gsea obiectul obligaiei la momentul ncheierii contractului;d. la sediul instanei.

135

60. Plata este portabil cnd se face:a. la domiciliul debitorului;b. la domiciliul creditorului;c. la locul unde se gsea obiectul obligaiei la momentul ncheierii contractului;d. la un loc convenit de pri.

136

61. Cnd nu s-a artat prin convenie i nu este vorba de un lucru cert i determinat, plata se face:a. la domiciliul debitorului;b. la domiciliul creditorului;c. la locul unde se gsea obiectul obligaiei la momentul ncheierii contractului;d. la un loc convenit de pri.


22/144

137

62. Dac datoria este un lucru determinat numai prin specia sa:a. debitorul se poate libera numai dnd bunuri de cea mai bun specie;b. debitorul se poate libera numai dnd bunuri de cea mai rea specie;c. debitorul nu se poate libera, dnd bunuri de cea mai bun specie;d. debitorul se poate libera dnd bunuri de gen.

138

63. n cazul n care debitorul nu i-a achitat plata:a. instana poate acorda debitorului un termen de graie;b. instana este obligat s acorde un termen de graie dac debitorul cere aceasta;c. instana nu poate dispune ealonarea plii nuntrul unui termen de graie;d. instana poate dispune ealonarea plii n timp.

139

64. Debitorul care face o plat:a. cnd are o obligaie exigibil i una neexigibil poate imputa plata asupra obligaieinescadente;

b. cnd are o crean productoare de dobnzi i datoreaz suma mprumutat i dobnzi,poate face imputaia asupra capitalului dac creditorul consimte la aceasta;c. cnd are o crean productoare de dobnzi i datoreaz i suma mprumutat plusdobnzi, face imputaia cu prioritate asupra dobnzilor, n mod obligatoriu, chiar dac ar exista convenie contrar;d. cnd are o crean lichid nu poate imputa plata creditorului.

140

65. Cnd nici una dintre pri nu a fcut imputaia plata se imput astfel:a. dac o datorie este scadent i alta nescadent, plata se imput asupra celei pe caredebitorul are mai mare interes s o sting;b. dac toate datoriile sunt scadente i deopotriv de oneroase, imputaia se va face asupracelei mai vechi dintre ele;c. dac toate datoriile au ajuns la scaden i au aceeai vechime, dar nu sunt deopotriv deoneroase, imputaia se face proporional asupra fiecreia dintre ele;d. dac toate datoriile nu sunt scadente dar sunt oneroase se imput n ordinea vechimii lor.

141

66. Debitorul se consider absolut liberat de plat:a. cnd creditorul remite debitorului titlul constatator al creanei care este un nscris subsemntur privat;b. cnd creditorul remite debitorului titlul constatator al creanei care este un nscrisautentic;c. cnd creditorul remite debitorului titlul constatator al creanei care este o hotrre

judectoreasc investit cu formul executorie;d. cnd creditorul confirm prin orice mijloc de prob.

142

67. Dac debitorul execut plata mai nainte de mplinirea termenului suspensiv:a. el face o plat nedatorat i este ndreptit s cear restituirea ei;b. el face o plat valabil i obligaia se stinge;c. el poate cere compensarea ei;d. poate beneficia de un bonus din partea creditorului.


23/144

143

68. n ceea ce privete evaluarea judiciar a despgubirilor n materia rspunderii civilecontractuale:a. se repar, pentru ipoteza n care neexecutarea obligaiei se datoreaz cazului fortuit,numai prejudiciul previzibil la momentul ncheierii contractului,b. se repar att pierderea efectiv suferit, ct i ctigul nerealizat de creditor;c. prejudiciul indirect este reparabil numai dac vinovia debitorului n neexecutareacontractului mbrac forma inteniei.d. poate urma regulile stabilite pentru rspunderea delictuala, deoarece aceasta reprezintdreptul comun in materie.

144

69. n materia rspunderii civile contractuale, n cazul evalurii legale a despgubirilor, dobndalegal:a. este datorat, n principiu, din ziua chemrii n judecat;b. este datorat, n principiu, din ziua notificrii;

c. va fi acordat numai atunci cnd creditorul face dovada c prin ntrzierea n executare is-a cauzat un prejudiciu.d. nu curge daca creditorul nu probeaz prejudiciul cauzat prin neexecutarea obligaiilor contractuale in sens larg.

145

70. n materia rspunderii contractuale, punerea n ntrziere a debitorului de ctre creditor:a. nu este necesar n cazul obligaiilor negative;b. are ca efect printre altele transformarea daunelor moratorii n daune compensatorii;c. poate fi fcut prin viu grai i publicare ntr-un jurnal mai rspndit.d. este instituita prin norme imperative, astfel ca prtile nu pot deroga.

146

71. La evaluarea judiciar a despgubirilor:a. instana de judecat va avea n vedere, la stabilirea despgubirilor, numaiefectiv suferitb. debitorul este obligat s repare ntotdeauna numai prejudicial previzibilc. la stabilirea despgubirilor, instana de judecat, va avea n vedere attefectiv suferit ct i ctigul pe care creditorul nu l-a putut realizad. modalitatea evalurii despgubirilor de ctre instana de judecat nu estereglementat legal

147

72. Judectorul nu este obligat s diminueze cuantumul clauzei penale:a. afar numai dac aceast diminuare o solicit debitorul care poate face proba executriiobligaiei;b. dac obligaia a fost parial executat;c. dect atunci cnd clauza penal este excesiv.pierdereapierderead. daca prile dovedesc cu elemente intrinseci contractului ca intenia lor comuna a fostaceea de a insera de fapt un pact comisoriu de ultim grad.

148

73. Clauza penal nu se poate cumula cu executarea n natur:a. dect atunci cnd a fost stipulat pentru ntrzierea n executarea obligaiei;b. dect dac obligaia era afectat de un termen esenial care a trecut fr ca obligaia s fieexecutat;c. atunci cnd debitorul execut finalmente obligaia, chiar i n cursul judecrii procesului.d. daca debitorul dovedete intervenia unui caz fortuit.


24/144

149

74. Sunt moduri de stingere a obligaiilor care nu duc la realizarea creanei creditorului:a. compensaiab. confuziuneac. darea n platd. imposibilitatea fortuit de executare

150

75. Compensaia este:a. mod de transmitere a obligaiilor b. mod de stingere a obligaiilor c. mod de transformare a obligaiilor d. mod de garantare a obligaiilor

151

1. Promisiunea bilateral de vnzare-cumprare:a. poate fi executat n natur prin pronunarea unei hotrri care s in loc de contract;b. trebuie ncheiat n form autentic, dac are ca obiect nstrinarea viitoare a unui teren;

c. este translativ de proprietate de ndat ce beneficiarul cumprtor a pltit anticipat preulconvenit;d. nu poate avea inserata o clauza referitoarea la arvuna.

152

2. n cazul vnzrii unui lucru viitor:a. cumprtorul nu va fi obligat s plteasc preul n caz de nerealizare a lucrului, cu excepiasituaiei cnd i-a asumat riscul nerealizrii;b. transferul proprietii opereaz, n principiu, de la data ncheierii contractului;c. nerealizarea lucrului afecteaz validitatea contractului.d. transmiterea proprietii are loc din momentul in care lucrurile au fost terminate, in stare de afi predate

153

3. Obligaia de garanie a vnztorului contra eviciunii:a. exist numai fa de persoana cu are a ncheiat contractul;b. se transmite succesorului universal sau succesorilor cu titlu universal ai vnztorului;c. se transmite, n principiu, succesorului cu titlu particular al vnztorului.d. exist i cnd, dup vnzarea, dar nainte de nscrierea n cartea funciar, vnztorul constituieo ipoteca asupra imobilului i creditorul ipotecar trece la realizarea garaniei.

154

4. Garania contra viciilor lucrului vndut:a. este de esena oricrei vnzri;b. poate fi agravat prin voina prilor;c. este imprescriptibil extinctiv dac vnztorul a fost de rea-credin.d. exista numai dac viciul ascuns, existent in momentul ncheierii contractului se refer lasubstana sau la esena lucrului vndut.

155

5. Vnzare lucrului proprietatea exclusiv a altei persoane:a. este lovit de nulitate absolut n toate cazurile;b. transfer dreptul de proprietate n momentul ncheierii contractului n toate cazurile n carevnztorul este de bun-credin;c. este lovit de nulitate absolut dac ambele pri sunt de rea-credin.d. este sancionat cu nulitatea absolut dac cumprtorul a fost n eroare cu privire la calitateade proprietar a cumprtorului.


25/144

156

6. n cazul vnzrii lucrului altuia:a. contractul nu poate fi desfiinat dac sunt ndeplinite condiiile aplicrii art. 1909 alin. 1 C.civ.;b. contractul este lovit de nulitate relativ n toate cazurile;c. contractul este lovit de nulitate absolut n toate cazurile.d. obligaia de garanie a vnztorului pentru eviciune nu subzist dac cumprtorul este evinsde ctre adevratul proprietar nainte de a cere anularea actului.

157

7. Clauzele neclare ale vnzrii se vor interpreta n contra:a. cumprtorului;b. vnztorului;c. cumprtorului, dar numai cele referitoare la propriile obligaii.d. ambelor pri in mod egal.

158

8. n caz de eviciune consumat i total:a. echivalentul sporului de valoare dobndit de lucru ntre momentul ncheierii contractului i

data deposedrii efective a cumprtorului;b. cumprtorul nu poate obine de la vnztor valoarea fructelor pe care le-a perceput dup ce adevenit de rea-credin i pe care le-a napoiat terului evingtor;c. dac vnztorul a fost de rea-credina, el trebuie s suporte toate cheltuielile fcute decumprtor cu lucrul, mai puin cheltuielile fcute de simpl plcere.d. vnztorul este obligat s plteasc cumprtorului valoarea bunului la momentul eviciuniiindiferent dac aceasta este mai mic sau mai mare dect preul primit.

159

9. Obligaia de garanie a vnztorului contra eviciunii rezultnd din fapta unui ter exist:a. indiferent dac este vorba de o tulburare de drept sau de fapt;b. indiferent dac vnztorul a cunoscut sau nu cauza eviciunii;c. i atunci cnd cumprtorul a cunoscut cauza eviciunii n momentul ncheierii contractului.d. in cazul in care tulburarea din partea terului este o tulburare de drept, are o cauza anterioarasau posterioara vnzrii, iar cumprtorul nu cunotea aceast cauz n momentul ncheieriicontractului.

160

10. Obligaia de garanie contra viciilor lucrului vndut exist i n cazul:a. n care viciul nu exista n momentul transferului dreptului de proprietate, dar se ivete naintede predarea lucrului vndut;b. vnzrii prin licitaie public fcut prin intermediul justiiei;c. n care, ntr-un contract de vnzare de drepturi succesorale, vnztorul s-a obligat s garantezeconinutul universalitii.d. in care cumprtorul descoper dup ncheierea contractului c, dei a contractat pentru ocldire din crmida, aceasta este din lemn.

161

11. Pentru a opera imediat (automat) transferul dreptului de proprietate din momentul ncheieriicontractului de vnzare-cumprare, se cere ndeplinirea urmtoarelor condiii:a. vnztorul trebuie s fie un non dominus;b. trebuie s fie vorba de bunuri individual determinate;c. trebuie ca obiectul contractului s fie o universalitate juridic.d. trebuie ca prile s fi inserat o condiie rezolutorie.


26/144

162

12. n cazul obligaiei vnztorului de garanie contra viciilor lucrului vndut:a. dac cumprtorul a nstrinat lucrul vndut, aciunea redhibitorie nu poate fi exercitat ctresubdobnditor;b. dac vnztorul nu a cunoscut viciul lucrului vndut, el poate fi obligat numai la restituireapreului i a cheltuielilor vnzrii;c. dac lucrul vndut a pierit fin cauza viciilor, vnztorul este obligat, n toate cazurile, i laplata daunelor-interese.d. vnztorul rspunde dac viciile nu au fost cunoscute de cumprtor datorit lipsei deexperien a acestuia, dei un om prudent i diligent le-ar fi descoperit.

163

13. Pentru a fi nul absolut, o vnzare sub condiie rezolutorie trebuie:a. s prevad restituirea lucrului ctre vnztor ntr-un anumit termen;b. s prevad posibilitatea vnztorului de a relua lucrul vndut, restituind preul i cheltuielilefcute de cumprtor, reluarea opernd cu efect retroactiv att mpotriva cumprtorului, ct i

asupra terilor dobnditori ai lucrului, fructele percepute rmnd cumprtorului;c. sa prevad cntrirea, msurarea, numrarea lucrului vndut.d. trebuie ncheiat cu un minor ntre 14 i 18.

164

14. Donaia deghizat apare atunci cnd:a. actul public este un act cu titlu oneros;b. actul public este un contract cu titlu gratuit;c. actul public este o liberalitate.d. actul public este dezinteresat.

165

15. Donaia indirect este un act juridic ncheiat cu intenia:a. de a transmite un drept de proprietate cu titlu oneros;b. de a face o liberalitate pe calea unui act juridic altul dect contractul de donaie;c. de a face un act dezinteresat.d. de a ocoli condiiile de fond pentru donaii.

166

16. Donatorul este obligat:a. s predea lucrul potrivit clauzelor stabilite i s l pstreze pn la predare;b. s predea lucrul ntr-o stare corespunztoare destinaiei pentru care a fost druit;c. s efectueze reparaiile necesare nainte de predarea lucrului.d. sa garanteze pentru eviciune peste limita sarcinii.

167

17. Revocarea pentru survenien de copil:a. nu intervine dac donatorul avea un copil adoptat i ulterior, dup donaie, i se nate un copil;b. intervine chiar dac copilul se nate dup moartea donatorului;c. intervine i cnd copilul donatorului a fost conceput la momentul donaiei.d. nu intervine dac donatarul a intrat in posesia bunurilor druite i a fost lsat n posesia acelor lucruri i dup naterea fiului donatorului.

168

18. n cazul donaiilor, statul estimativ:a. poate fi ntocmit i printr-un nscris sub semntur privat, semnat ns de ambele pri;b. atrage sanciunea nulitii relative dac nu este ntocmit;c. reprezint o descriere i o evaluare cel puin global a bunurilor mobile corporale sauincorporale druite.d. este obligatoriu att pentru bunurile mobile druite, ct i pentru cele imobile.


27/144

169

19. Sunt clauze compatibile cu principiul irevocabilitii donaiei:a. plata unor datorii viitoare;b. donaia afectat de orice condiie;c. donaia afectat de un termen.d. substituiile fideicomisare.

170

20. Aciunea n revocarea donaiei pentru ingratitudine:a. are caracter strict personal;b. poate fi exercitat i de creditorii donatorului, pe calea aciunii oblice;c. poate fi exercitat de motenitorii donatorului oricnd.d. este supusa termenului de prescripie general in materia drepturilor reale.

171

21. Cnd donaia se ncheie ntre abseni:a. oferta i acceptarea se fac n form autentic;b. numai oferta se face n form autentic;

c. numai acceptarea se face n form autentic.d. oferta se face ia forma autentica, iar acceptarea prin nscris sub semntur privat, cu datacerta.

172

22. Revocarea donaiei pentru survenien de copil:a. opereaz dac donatorului i se nate un copil chiar i dup moartea sa;b. opereaz dac donatorul adopt un copil dup ncheierea contractului;c. opereaz dac donatorul se cstorete dup ncheierea contractului.d. nu intervine dac, n momentul ncheierii contractului de donaie, donatorul avea un copilconceput i acesta se nate.

173

23. Obiectul contractului de locaiune poate fi:a. orice fel de bun din domeniul public;b. orice fel de bun, mai puin cele care formeaz obiectul dreptului de proprietate industrial;c. orice fel de bun imobil proprietate privat.d. orice fel de consumptibil, dac contractul se ncheie cu titlu gratuit.

174

24. Obligatiile locatorului:a. trebuie s predea locatarului lucrul ntr-o stare corespunztoare destinaiei n vederea creia afost nchiriat, afar de cazul n care prile au prevzut altfel;b. datoreaz garanie numai pentru viciile ascunse ale lucrului care provin din cauze anterioare

ncheierii contractului de locaiune;c. rspunde pentru viciile ascunse ale lucrului numai dac se face dovada c, n momentul

ncheierii contractului de locaiune, cunotea existena lor.d. rspunde pentru viciile ascunse ale lucrului existente anterior contractului de locaiune.

175

25. Sublocaiunea este permis dac:a. exist clauz expres n contractul de locaiune;b. nu contravine clauzelor contractului principal;c. este ncheiat n form autentic.d. este acceptata de ctre locator.


28/144

176

26. Cesiune contractului de locaiune:a. este posibil numai dac n contractul de locaiune s-a prevzut n mod expres dreptullocatarului de a subnchiria ori de a cesiona contractul;b. permite cesionarului s l acioneze n judecat pe locator numai prin intermediul aciuniioblice;c. constituie o nstrinare a dreptului de folosin al locatarului ctre un ter.d. poate fi numai totala.

177

27. Tacita relocaiune nseamn:a. ncheierea unui nou contract de locaiune;b. plata n continuare a chiriei;c. rmnerea locatarului n folosina lucrului dup expirarea termenului i fr ca locatorul s-l

mpiedice pe locatar.d. modificarea clauzelor contractului iniial.

17828. Denunarea (concediul) unui contract de locaiune pe durat determinat:a. este lipsit de eficacitate dac nu a fost stipulat de pri sau prevzut expres de lege;b. este, n toate cazurile, nul dac nu a fost fcut cu respectarea termenului de preaviz;c. este un act juridic bilateral.d. nu produce efecte dac cealalt parte refuz primirea ntiinrii de denunare fcut prinintermediul executorului judectoresc.

179

29. Tacita relocaiune:a. opereaz atunci cnd durata contractului de locaiune nu a fost determinat de pri saub. nu poate fi exclus printr-o clauz contractual expres;c. nu opereaz atunci cnd locatorul a notificat concediul locatarului, dar acesta dincontinuat s foloseasc lucrul dup expirarea termenului prevzut n contract.d. nu presupune rennoirea garaniilor n mod expres.

180

30. Regula simetriei formei implic:a. concordana de interese ntre mandatar i mandant;b. identitatea ntre forma procurii i forma actului juridic ce urmeaz s fie ncheiat;c. identitatea ntre mandatul tacit i cel aparent.d. mandatul trebuie s fie expres i constatat ntotdeauna printr-un nscris, pentru a fi valabil.

181

31. Mandatul este tacit atunci cnd:a. legea nu cere forma autentic pentru contractul de mandat;b. acesta rezult din mprejurri de fapt ce fac nendoielnic intenia prilor;c. mandatarul urmeaz s cumpere un teren.d. mandatarul este interesat la ndeplinirea mandatului fiindc astfel are dreptul la remuneraie.

182

32. Mandatarul:a. trebuie s aib capacitate de exerciiu deplin;b. nu poate renuna unilateral la mandat;c. este ndreptit s solicite obligarea mandantului la plata cheltuielilor fcute pentru executareamandatului numai dac a fost ncheiat actul juridic pentru care s-a dat mandatul.lege;urm ad. este obligat s plteasc dobnzi pentru sumele de bani rmase din cele primite de la mandantpentru executarea mandatului, din ziua n care, ncheind executarea mandatului, i-au rmas acelesume.


29/144

183

33. Mandatarul:a. datoreaz dobnzi, n cazul n care a ntrebuinat n interesul su sumele de bani cuvenitemandantului, din ziua ntrebuinrii, fr a fi nevoie de vreo punere n ntrziere;b. nu poate renuna la mandat n cazul n care mandatul este cu titlu oneros;c. rspunde de pieirea fortuit a lucrului deinut n baza mandatului n toate cazurile n care sedovedete c l-ar fi putut salva sacrificnd un lucru al su.d. este obligat s plteasc dobnzi pentru sumele de bani, din cele primite de la mandant pentruexecutarea mandatului, pe care le-a folosit n interes propriu, din ziua n care i-au fost

ncredinate.

184

34. n materia contractului de mandat:a. capacitatea mandatarului se apreciaz n funcie de natura actului juridic care urmeaz a fi

ncheiat;b. actele de administrare pot fi ncheiate numai n baza unui mandat special;

c. Mandatul este special cnd este dat pentru un act strict personal al mandantului .d. n caz de pluralitate de mandatari, acetia sunt inui s rspund fiecare pentru actele ncheiate, adic divizibil.

185

35. Mandatul conceput n termeni generali d dreptul mandatarului:a. s nstrineze orice bun al mandantului;b. s se ocupe de toate treburile mandantului;c. s nchirieze apartamentul mandatarului.d. sa se ocupe de toate treburile mandantului.

186

36. Mandatul este n interes comun atunci cnd:a. mandatarul ncheie actul care formeaz obiectul mandatului n schimbul unei remuneraii;b. mandatarul ncheie actul care formeaz obiectul mandatului cu o ter persoan pe care tot el oreprezint;c. mandatarul este cointeresat alturi de mandant n ncheierea actul care formeaz obiectulmandatului.d. vizeaz situaia n care mandatarul ncheie actul juridic cu o ter persoan pe care tot el oreprezint.

187

37. Obligaia de a da socoteal presupune din partea mandatarului:a. darea n primire mandantului tot ce i s-a predat n virtutea mandatului pe care l-a executat;b. posibilitatea mandatarului de a ntrebuina n interes propriu banii mandantului fr s fieobligat la dobnzi;c. posibilitatea de a culege i ntrebuina n interes propriu fructele produse de bunurilemandantului.d. posibilitatea fiecrui mandatar, dac exista mai muli mandatari mputernicii pentru aceeaioperaiune, de a executa singur mandatul.

188

38. Sumele de bani cuvenite mandantului i ntrebuinate de mandatar n propriul folos producdobnzi de la data:a. cnd mandantul a cerut acele sume;b. ntrebuinrii acelor sume de ctre mandatar;c. introducerii cererii de chemare n judecat avnd ca obiect restituirea sumelor respective.d. pot fi solicitate oricnd de ctre mandant sau succesorii acestuia.


30/144

189

39. Mandantul trebuie s acopere mandatarului:a. toate cheltuielile necesare i utile generate de ndeplinirea mandatului, precum i pierderilesuferite de mandatar ocazionate de mandat, pentru care nu i se poate imputa vreo culp;b. toate cheltuielile necesare i utile generate de ndeplinirea mandatului, mai puin pierderilesuferite de mandatar ocazionate de mandat, pentru care nu i se poate imputa vreo culp;c. toate cheltuielile necesare i utile generate de ndeplinirea mandatului, precum i pierderilesuferite de mandatar fr legtur cu mandatul, pentru care nu i se poate imputa vreo culp.d. dobnzi la sumele avansate de mandatar, dobnzi ce curg in toate cazurile de la data cererii derestituire a cheltuielilor, cerere formulata de mandatar.

190

40. Comodatarul este rspunztor:a. dac lucrul mprumutat s-a deteriorat prin folosirea lui de ctre o ter persoan creia i l-a

ncredinat cu orice titlu;b. chiar dac deteriorarea lucrului este consecina folosirii potrivit destinaiei i fr culp din

partea sa;c. chiar dac deteriorarea lucrului s-a produs din caz fortuit;d. nu este rspunztor n nici o situaie.

191

41. Dreptul de retenie al comodatarului se nate pentru:a. compensarea unei creane anterioare mprumutului de folosin ce o are mpotrivacomodantului;b. plata cheltuielilor extraordinare, necesare i urgente fcute pentru conservarea lucrului;c. plata tuturor cheltuielilor fcute cu lucrul;d. plata cheltuielilor fcute n folosirea lucrului.

192

42. Comodantul poate cere restituirea lucrului:a. nainte de mplinirea termenului stipulat;b. dup ndestularea trebuinelor comodatarului, dac nu s-a prevzut un termen;c. numai printr-o aciune n revendicare;d. numai printr-o aciune nepatrimonial.

193

43. n cazul mprumutului cu termen, prescripia ncepe s curg:a. la data naterii raportului juridic;b. la expirarea termenului;c. dup satisfacerea trebuinelor mprumutatului;d. la data stabilit de pri n contract.

194

44. Depozitarul trebuie s se ngrijeasc de paza lucrului depozitat:a. cu mai mult grij dect de lucrurile proprii;b. cu aceeai grij ca de propriul lucru;c. i n caz de for major;d. cu diligena unui bun proprietar.

195

45. Depozitul neregulat are ca obiect:a. bunuri frugifere i indivizibile;b. bunuri fungibile i consumptibile;c. bunuri nefungibile i neconsumptibile;d. bunuri fungibile i neconsumptibile.


31/144

196

46. Inserarea unui termen de restituire ntr-un contract ce are ca obiect o sum de bani conduce lacalificarea contractului drept:a. depozit;c. mandat;b. mprumut de folosin;d. mprumut de consumaie.

197

47. Dreptul la rent al creditorului:a. este imprescriptibil;b. se prescrie n termenul special de 6 luni;c. se prescrie n termenul general de 3 ani;d. se prescrie n termenul general de 30 de ani.

198

48. Contractul de tranzacie presupune:a. intenia prilor de a continua litigiul;b. existena unui drept ndoielnic;c. nereciprocitatea concesiilor;d. o succesiune nedeschis.

199

49. Efectele extinctive ale tranzaciei vizeaz:a. imposibilitatea prilor de a formula noi pretenii cu privire la drepturile tranzacionate;b. imposibilitatea de a pune n executare silit tranzacia consemnat ntr-o hotrre

judectoreasc de expedient;c. imposibilitatea tranzaciei de a fi just titlu pentru uzucapiunea scurt;d. imposibilitatea de a folosi situaia consimit astfel cu autoritate de lucru judecat.

200

50. n ce privete nulitatea tranzaciei:a. nu poate fi cerut dac prile de bun-credin au avut n vedere un proces soluionat deja;b. nu poate fi reinut eroarea asupra naturii pagubei suferite;c. nu constituie eroare asupra obiectului, eroarea asupra cuantumului prejudiciului;d. nu poate intervine pentru dol.


32/144

Raspunscorect 0 0 0 0 0 0 0


33/144


34/144


35/144


36/144


37/144


38/144


39/144


40/144


41/144


42/144


43/144


44/144


45/144


46/144


47/144


48/144


49/144


50/144


51/144


52/144


53/144


54/144


55/144


56/144


57/144


58/144


59/144


60/144


61/144


62/144


63/144

Nr.Crt.

1

2

3

4

5

6

7

8


64/144

9

10

11

12

13

14

15


65/144

16

17

18

19

20

21

22


66/144

23

24

25

26

27

28

29


67/144

30

31

32

33

34

35

36

37


68/144

38

39

40

41

42

43

44

45


69/144

46

47

48

49

50

51

52

53

54


70/144

55

56

57

58

59

60

61


71/144

62

63

64

65

66

67

68


72/144

69

70

71

72

73

74


73/144

75

76

77

78

79

80

81

82

83


74/144

84

85

86

87

88


75/144

89

90

91

92

93

94

95


76/144

96

97

98

99

100

101

102

103


77/144

104

105

106

107

108

109

110

111


78/144

112

113

114

115

116

117

118


79/144

119

120

121

122

123

124

125


80/144

126

127

128

129

130

131

132

133

134


81/144

135

136

137

138

139

140

141

142


82/144

143

144

145

146

147

148

149


83/144

150

151

152

153

154

155

156

157


84/144

158

159

160

161

162

163

164


85/144

165

166

167

168

169

170

171

172

173


86/144

174

175

176

177

178

179

180

181


87/144

182

183

184

185

186

187


88/144

188

189

190

191

192

193

194

195


89/144

196

197

198

199

200


90/144

Intrebarea1. n raport de titular proprietatea este:a. proprietate public si privatb. proprietate anulabila sau rezolubilac. proprietate comun pe cote - pid. proprietate devlma2. Dreptul de proprietate:a. se stinge, in principiu, prin neuz;b. este un bun mobil sau, dup caz, mobil prin obiectul la care se aplica sau, dup caz, prindeterminarea legii;c. nu se stinge prin nstrinarea lucrului.d. nu poate fi limitat prin convenia parilor.3. Aparin domeniului public:a. bunurile afectate uzului sau interesului public;b. toate bunurile din patrimoniul statului si unitilor administrativ teritoriale;c. bunurile afectate folosinei colective;d. bunurile dobndite prin legat cu titlu universal.4. Dreptul de proprietate public:a. aparine numai statuluib. este inalienabil, imprescriptibil i insesizabilc. se exercit numai prin intermediul unor subiecte de drept administrativd. are ca obiect toate bunurile afectate folosinei colective5. Dreptul de proprietate privat:a. poate avea ca titular persoane fizice, persoane juridice, statul i unitileadministrativ - teritorialeb. se stinge prin nstrinarea lucruluic. poate avea ca titular numai persoane fiziced. poate avea ca obiect bunuri mobile i imobile de uz sau interes public6. Dreptul de proprietate privata:

a. are acelai regim juridic indiferent de titular;b. poate avea ca obiect orice bunuri de uz sau de interes public;c. poate avea ca titular numai o persoana fizica sau o persoana juridica de drept privat.d. este alienabil, imprescriptibil si sesizabil.7. Dreptul de proprietate privata:a. este inalienabil, insesizabil si imprescriptibil daca are ca titular o persoana juridica de dreptpublic;b. nu se stinge prin nstrinarea lucrului;c. nu poate avea ca titular statul daca asupra bunului s-a constituit un uzufruct in favoarea uneipersoane fizice;d. se poate transmite valabil numai prin contract ncheiat in forma autentica.8. Dispoziia ca atribut al dreptului de proprietate reprezint:a. facultatea de a stpni bunul;b. facultatea de a culege fructele si veniturile produse de bun;c. posibilitatea de a dispune juridic sau material de bun;d. posibilitatea de a nchiria bunul.


91/144

9. Folosina ca atribut al dreptului de proprietate reprezint:a. facultatea de a stpni bunul;b. posibilitatea de a vinde fructele;c. posibilitatea de a utiliza bunul in interes propriu, dobndind si dreptul de proprietate asupraveniturilor si fructelor produse de bun;d. posibilitatea de a constitui un uzufruct.

10. Condiia rezolutorie estependente conditione atunci cnd:a. dobnditorul este proprietar pur si simplu;b. dobnditorul este proprietar sub condiie rezolutorie, iar transmitorul este proprietar subcondiie suspensiva;c. transmitorul este proprietar exclusive;d. transmitorul dobnditorul este proprietar sub condiie rezolutorie, iar dobnditorultransmitorul este proprietar sub condiie suspensiva.11. Legea este izvor al proprietii rezolubile in urmtoarele cazuri:a. a donaiilor fcute in forma autentica;b. a donaiilor fcute de persoanele care nu au copii sau ali descendeni;c. a donaiilor indirecte.d. a donaiilor cu sarcina.

12. Discutam despre coproprietate" atunci cnd:a. obiectul asupra cruia poarta este un bun individual determinat;b. obiectul asupra cruia poarta este o universalitate juridica;c. obiectul este format dintr-un bun de gen.d. obiectul asupra cruia poarta este dobndit sub o condiie suspensiva.13. Discutam despre indiviziune" atunci cnd:a. obiectul asupra cruia poarta este o universalitate juridica;b. obiectul asupra cruia poarta este un bun individual determinat;c. obiectul asupra cruia poarta este format din doua sau mai multe bunuri ;d. obiectul asupra cruia poarta este un bun determinat generic.14. Proprietatea comuna pe cote-pari reprezint acea modalitate a dreptului de proprietate carese caracterizeaz prin:a. atributele dreptului de proprietate se exercita concomitent si concurent de doua sau mai multepersoane;b. nici un proprietar nu i cunoate cota sa parte ideala si abstracta din drept;c. nici un titular nu poate

Documents

Civil Dr Reale+Obligatii+Contracte