Upload
vladan-jeremic-rena-raedle
View
220
Download
3
Tags:
Embed Size (px)
DESCRIPTION
A text by Rena Raedle and Vladan Jeremic. Publication: Chişinău - Artă, Cercetare în Sfera Publică/Chisinau - Art, Research in the Public Sphere, Centrul pentru Artă Contemporană - [KSA:K], Chişinău (www.art.md), 2010.
Citation preview
rena raedle, Vladan JeremićSuburbiile moderniste - patrimoniu cultural universal, raionul Ciocana Nouă / Modernist suburbs – part of the World Communal heritage, Ciocana noua district
N
308
par
tea
i r
econ
figur
area
sp
aţiu
lui u
rban
309
Capi
tolu
l 4
Chi
şină
u - c
apita
lă R
epub
licii
Mol
dova
(199
1 –
pre
zent
)
in the microraions are a space where people live their private-social life. At the same time, this space can be used by anyone – a collective space. The green surroundings of Blok 45 (microraion 45) are ideal for children, with a large number of playgrounds and a popular promenade built along the left bank of the Sava. It is likewise considered a healthy and quiet place for living, because it has many green areas, sports grounds and bicycle tracks by the river.
Although New Belgrade was supposed to have large number of green areas, these have not come to life exactly as expected and maybe have not been realized precisely according to the plan envisaged by the architects. Perhaps Blocks 45 and 70 illustrate best the original idea of the green city, above all due to their specific connection to the Sava river quay. Sel-dom can you find in big cities a free and direct access to the river. In most European cities, where “river access” exists, it is usually privatized, or there are commercial buildings located by the rivers or lakes. In the post-Soviet cities as well, in the countries of the former Soviet Union, in the majority of socialist settlements the free space that is situated between the buildings, as well as the parks, have been privatized in recent years. Commercial outlets have been opened, shopping malls, things that practically block the way to the river for ordinary citizens. The districts Botanica, Buiucani, Ciocana and Riscani of Chisinau are still cases where the green areas are preserved and free access to lakes is available.
As a contemporary reflection of Chisinau and the New Belgrade Garden City surroundings we have developed a new initiative under title “World Communal Heritage”, a campaign that should affirm the open spaces of Modernist urbanism as non-proprietary communal herit-age. The World Communal Heritage campaign is not about the protection of the cultural heritage or of nature, but about communal space. That means space that people share together, use together. Non-proprietary space. Actually, World Communal Heritage wants to hack the conservative meaning of “heritage” (as the one given by UNESCO, for example) and to transform it into action! The World Communal Heritage Manifesto clearly states our posi-tion and suggests concrete actions:
Since the so-called victory of Western neo-liberal capitalism, communal services and public space are being predatorily privatized. It is our task to stop the destructive appropriation of communal heritage by the tycoons! Before the words “public” and “communal” disappear from our vocabulary we want to remember one great achievement of the 20th century: equally accessible public space. Here we are not referring to the public space as the place of representation for the state and its elites, such as public squares or state cultural institutions.
We think of the non-proprietary communal space created around Modernist apartment-blocks often – though not always – built at the periphery of urban centres.
From France to the Soviet Union, Modernist town planning and public housing was driven by the idea of securing equal access to urban infrastructure, to light, air and green space. The solution were high-rise apartment-blocks that left plenty of open space for communal facilities such as schools, kindergartens, community houses with playgrounds, sports fields, pathways, and meadows in between the developments. These park-like spaces, immediately outside the dwelling, are available to all in equal measure and open for everybody’s use.
Let us constitute those open spaces as political space!
There are no safeguards or fences that could slow down your pace! You can gather together without paying a for-tune for the gentrified lifestyle in the inner-city! The open-ness, porosity and communicability of Modernist social architecture and landscaping that takes the form of a wealth of free space, pedestrian pathways, bridges, passages, niches, little woods and bushes provide the opportunity for direct action, so let’s take it:
Between the blocks, social movements are born!
Obviously some part of society perceives this potential as a security risk that is difficult to control. In former welfare
As many cities of the world that expanded at a large scale in the 20th century, Chisi-nau has several districts in the vicinity of the city centre that were planned from scratch as public housing projects. The residential microraions were mostly built
from standardized prefabricated concrete panels. Although many associate this construction with the socialist era and the ideas of communism, few people know that this construction method was originally developed in the United States and used for the first time around 1910 in the housing community Forest Hills Gardens in Queens, New York, driven by the idea of the Garden City. The Garden City is an idea that established itself during the Victorian so-cial urbanist utopias that endeavoured to integrate the advantages of city (business, money and entertainment) and village (fresh air, sun and healthy living) into a form of an ideal, but also functional city. The Garden City idea, that was further developed by Ebenezer Howard in England, and was later influenced by reformist “town planners”, as well as by Modernist “town-planning” architects such as Melnikov, Le Corbusier or Gropius, by the ideas of Bau-haus, by Mies van der Rohe’s school and by Soviet town planning.
Forest Hills Gardens and the Garden Cities of Chisinau in Moldavia or New Belgrade in Serbia (ex-Yugoslavia) are two extreme models of suburbia planning, used since in the whole world. While the former is a private community that cannot be entered by non-inhabitants, the latter were built as public housing according to the principles of Soviet Modernist Urbanism or Yugoslavian Socialist Modernism. The flats in Chisinau are located in high-rise buildings surrounded by green space that is publicly accessible. Each district contains public services such as schools, kindergarten, playgrounds, sport grounds, stores and clubs.
The districts Botanica, Buiucani, Ciocana and Riscani were erected mainly in the 70’s and 80’s and consist of 6-9-storey concrete panel apartment buildings. Compared to New Belgrade, there seems to be planned even more green area per inhabitant in the microdistricts of Chisinau. While the central boulevards of each district (Bd. Moscova, Bd. Dacia, Str. Alba-Iulia, Str. Mircea cel Batran) are lined with new shops, fast food restaurants, gambling halls and churches erected on the free space in front of the first row of buildings, the inner yards between the blocks remained until now mostly untouched, but in some places privatization has begun and investors start building new structures in the collective spaces between the buildings.
New Belgrade was built after the Second World War, as the swampland between the Danube and the Sava rivers was drained through Youth work actions and industrializa-tion, and modernist housing buildings were raised, mostly for workers, the new inhabit-ants that were coming to Belgrade. This was also the home for a working class that did not have its living space in the old part of the city. The original citizens’ attitude towards New Belgrade, and especially the attitude of citizens from the old part of the city, was not positive in the majority of cases. People did not like to cross to the other side of the river and to live in concrete blocks, or “dormitories”, as they called them.
Although there were plans for several large projects to be developed in New Belgrade – and some of them have been developed, such as the building of the Federal Executive Council of Yugoslavia, or the building of the Central Committee, which are some of the most imposing buildings in Ušće (the Confluence), or the Ušće park and the building of the Mu-seum of Contemporary Art, or the large hotels and the edifice of the Sava Center built a little later – part of the Sava side New Belgrade microraions remained isolated, and only during the last fifteen years or so have acquired a different dynamics of development and become one of the most important parts of New Belgrade today.
New Belgrade was seen as the ideal socialist city of former Yugoslavia. Green areas between the New Belgrade buildings have nothing to do with the function of the city park in the old city. Here the function of the park is neither representative nor ornamental. The green areas
Chisinau jungle and the new belgrade (novi beograd) blocks - modernist suburbs as
world communal heritage Rena RAEDLE, Vladan JEREMIć
Chisinau jungle and new Belgrade (novi Beograd) bloks - modernist suburbs as world communal heritage, Rena RAeDLe, Vladan JeReMIC
Suburbiile moderniste – patrimoniul cultural universal. Microraionul Buiucani.Modernist suburbs – part of the World Communal Heritage. Buiucani Microdistrict.
Suburbiile moderniste – patrimoniul cultural universal. Microraionul Botanica.Modernist suburbs – part of the World Communal Heritage. Botanica Microdistrict.
N
310
311
Capi
tolu
l 4
Chi
şină
u - c
apita
lă R
epub
licii
Mol
dova
(199
1 –
pre
zent
)
În mijlocul Bulevardului Dacia se găsesc nişte structuri metalice de forma unor flori mari. Acestea au fost construite pentru a susţine decoraţiunile de reprezentare în timpul ceremoniilor sovietice. Cu toate că respectivul
regim politic a dispărut acum 20 de ani, suporturile-catarg pentru stea-guri au rămas neatinse. Par oarecum abandonate, dar tot îşi îndepli-nesc funcţia la diferite ocazii, precum ziua oraşului, Ziua Independenţei şi alte sărbători (guvernarea comunistă le-a folosit inclusiv de 1 Mai şi 9 Mai). În contrast cu această conservare a tradiţiei sovietice găsim mul-te exemple de întoarcere radicală împotriva trecutului socialist.
Sugestia mea este să se păstreze unele elemente ale trecutului şi să fie puse într-o nouă funcţiune pentru a crea publicitate unei tradiţii şi a da acestor obiecte o destinaţie care să răspundă nevoilor oamenilor din ziua de azi. Voi realiza copii după patru structuri-suport (cele de pe Bu-levardul Dacia) şi le voi amplasa într-o aşezare geometrică pe un spaţiu verde din cartierul Botanica. Amplasarea geometrică a obiectelor va trebui să corespundă cu cea a elementelor existente. O groapă cu nisip pentru copii ar trebui să fie piesa centrală, iar între structuri vor fi am-plasate bănci (care există deja), astfel încât tot ansamblul să semene cu pavilioanele din parcuri.
În afară de faptul că fac referire la arhitectura iniţială a cartierului, obiectele vor trebui să susţină funcţionarea spaţiilor dintre blocuri aşa cum a fost ea proiectată de către arhitecţi şi aşa cum a rămas în conti-nuare. De aceea, fiecare structură va fi adaptată pentru următoarele
funcţii: pergolă pentru flori, cabană de joacă pentru copii, stâlp pentru sârmele de rufe, şi o sculptură pe care îndrăgostiţii să atârne lacăte, simi-lară cu cele care se pot vedea pe podul de peste canalul Vodootvodnyi din Moscova. Cu toate că voi păstra logica vechii arhitecturi, chiar şi în ceea ce priveşte alegerea metodei şi a materialului de construcţie, voi realiza o îmbunătăţire a mediului locatarilor.
Deşi structura lor de bază este aceeaşi, obiectele pot funcţiona diferit. De-oarece fiecare obiect este doar o parte din întreaga arhitectură ce constă din forme repetitive, funcţiile individuale nu interferează cu mediul. Insta-laţia mea va face referire la urbanismul reproductibil industrial al epocii socialiste. Mă voi concentra asupra elementelor sale utile şi cred că este posibilă adaptarea structurilor repetitive la nevoile individuale locale fără a distruge tradiţia şi fundamentul conceptual sau estetica vizuală care creează identitatea locală.
Structura de suport/catarg de steag a fost proiectată pentru ocazii de săr-bătoare. Eu voi atrage atenţia asupra unui element care merită omagiat: coeziunea socială ca rezultat al amenajării corespunzătoare a utilităţilor obşteşti. Aceasta este una din valorile socialiste care ar putea dispărea dacă o lăsăm în seama evoluţiei dirijate de comerţ. În loc să sărbătorească elemente politice sau evenimentele istorice în general, părţile utile ale arhitecturii se vor sărbători pe ele însele. Voi crea un echilibru între păs-trarea tradiţiei şi modificările spontane şi dinamice care urmează nevoile oamenilor.
Merită să sărbătorim!propunere pentru o intervenţie în spaţiul public
Tilmann MEJER-FAJE
Mer
ită
să s
ărb
ăto
rim
! pro
pu
ner
e p
entr
u o
inte
rven
ţie
în s
paţ
iul p
ub
lic d
e Ti
lman
n M
ejer
-Faj
e,
Loca
ţie:
Inte
rio
rul u
nei
cu
rţi d
in s
ecto
rul B
otan
ica,
bd
Dac
iaTh
at’s
wo
rth
cele
bra
tin
g! p
rop
osal
for a
n in
terv
enti
on
in p
ub
lic s
pac
e b
y Ti
lman
n M
ejer
-Faj
e,
Loca
tin:
A c
ou
rt fr
om
Bot
anic
a d
istr
ict,
Dac
ia b
d.
states, Modernist multi-storey apartment blocks are being violently condemned and – like the Heygate Estate in London – are being torn down to make room for new buildings for wealthier clients. According to the same profit-driven logic, city authorities in former socialist states sell open communal spaces to private investors, who use them for the purposes of individual exploitation.
The World Communal Heritage Campaign supports communities and individuals that wish to organize and take action in order to prevent the destruction of communal space in their neighbourhoods.
We affirm the idea of common goods that are managed by the community and we ac-knowledge the communal as heritage that must be further developed by the community – and not by individualistic interests.
Therefore we call on you to organize and take the future of communal spaces in your hands!
Join the World Communal Heritage Campaign!
Any communal, open space can be nominated by citizens, individuals, groups or communi-ties as World Communal Heritage.
We initially present several spaces that bear the attributes of World Communal Heritage. These are the communal spaces in the following microraions, housing estates or satellite towns: Botanica, Rascani and Buiucani in Chisinau (Moldavia), Heygate Estate in London (United Kingdom), Block 70 and Block 63 in New Belgrade (Serbia), Gropiusstadt in Berlin and Langwasser in Nürnberg (Germany).
We invite everyone who is interested to nominate and support their additional suggestions!
You may use the stickers, the logo and material to start a new campaign anywhere in the world.
You are invited to self-organize and to install panels indicating that a certain space is ac-knowledged as World Communal Heritage Site, as shown in the pictures from New Belgrade and Chisinau.
Chisinau jungle and new Belgrade (novi Beograd) bloks - modernist suburbs as world communal heritage, Rena RAeDLe, Vladan JeReMIC Merită să sărbătorim! Tilmann MeJeR-FAJe
Suburbiile moderniste – patrimoniul cultural universal. Microraionul Botanica.Modernist suburbs – part of the World Communal Heritage. Botanica Microdistrict.
Merită să sărbătorim! Propunere pentru o intervenţie în spaţiul public de Tilmann Mejer-Faje.That’s worth celebrating! Proposal for an intervention in public space by Tilmann Mejer-Faje.
N
304
par
tea
i r
econ
figur
area
sp
aţiu
lui u
rban
305
Capi
tolu
l 4
Chi
şină
u - c
apita
lă R
epub
licii
Mol
dova
(199
1 –
pre
zent
)
tea veche a oraşului. În cele mai multe cazuri, atitudinea celorlalţi locuitori faţă de Noul Belgrad şi mai ales atitudinea celor din partea veche a oraşu-lui nu a fost una pozitivă. Oamenilor nu le convenea să treacă de partea cealaltă a râului şi să stea în blocuri de beton, “la cămin”, cum spuneau ei.
Cu toate că s-a preconizat construirea unor obiective mari în Noul Belgrad – iar unele dintre acestea chiar au fost construite, cum ar fi clădirea Con-siliului Executiv Federal al Iugoslaviei, sau clădirea Comitetului Central, care sunt unele din cele mai impunătoare clădiri din Ušće (“Confluenţa”), sau parcul Ušće şi Muzeul de Artă Contemporană, sau marile hoteluri şi Centrul Sava, construit puţin mai târziu – unele microraioane dinspre râul Sava a Noului Belgrad au rămas izolate, abia în ultimii aproximativ 15 ani căpătând o nouă dinamică în dezvoltare şi devenind una din cele mai im-portante părţi ale Noului Belgrad de azi.
Noul Belgrad era văzut ca oraşul socialist ideal al fos-tei Iugoslavii. Zonele verzi dintre clădirile din această parte a oraşului nu au niciuna din funcţiile parcului din vechiul oraş. Aici, funcţia parcului nu este nici de reprezentare, nici de ornamentare. Spaţiul verde din aceste microraioane este locul în care oamenii îşi trăiesc viaţa lor privat-socială. În acelaşi timp, acesta este un spaţiu pe care îl poate folosi toată lumea – un spaţiu colectiv. Împrejurimile verzi ale Microra-ionului 45 sunt ideale pentru copii, având un număr mare de locuri de joacă şi o promenadă care se bucură de popularitate, aşezată de-a lungul malului stâng al Savei. Zona este considerată un loc sănătos
şi liniştit de trai, pentru că are multe spaţii verzi, terenuri de sport şi piste de biciclete pe malul râului.
Cu toate că se preconizase ca Noul Belgrad să aibă un număr mare de zone verzi, acestea nu s-au materializat chiar cum trebuia şi cel mai pro-babil n-au fost realizate în întregime conform planului arhitecţilor. Micro-raioanele 45 şi 70 exprimă poate cel mai exact ideea iniţială de “oraş ver-de”, mai ales datorită legăturii lor deosebite cu cheiul râului Sava. Rareori se poate găsi în marile oraşe un astfel de acces liber şi direct la un curs de apă. În majoritatea oraşelor europene cu “acces riveran”, acest acces este fie privatizat, fie pe malurile apelor sunt construite obiective comer-ciale. Şi în oraşele post-sovietice, în ţările fostei Uniuni Sovietice, în majo-ritatea localităţilor socialiste spaţiul gol dintre clădiri, precum şi parcurile
au fost privatizate în ultimii câţiva ani. S-au deschis unităţi comerciale, mall-uri, practic obstacole în calea cetăţenilor de rând către cursul de apă. Cartierele Botanica, Buiucani, Ciocana şi Râşcani din Chişinău re-prezintă cazuri în care zonele verzi au fost păstrate şi accesul la lacuri este nestingherit.
Ca o reflecţie contemporană asupra împrejurimilor oraşelor-grădină Chişinău şi Noul Belgrad, am pornit o nouă iniţiativă, sub titlul “World Communal Heritage” (“Patrimoniul Comun Universal”), o campanie care să susţină statutul spaţiilor deschise ale urbanismului modernist ca patrimoniu comun care nu aparţine nimănui anume. Această cam-panie nu va însemna protejarea patrimoniului natural sau a naturii, ci a spaţiului comun. Adică a spaţiului pe care oamenii îl împart şi-l folosesc împreună. Spaţiu care nu aparţine nimănui anume. De fapt,
La fel ca în multe oraşe din lume care s-au extins considerabil în seco-lul XX, în Chişinău există mai multe cartiere în proximitatea centrului oraşului care au fost destinate de la bun început blocurilor de locu-
inţe de stat. Cartierele de locuinţe erau în cea mai mare parte construite din panouri de beton prefabricat standardizate. Cu toate că mulţi asocia-ză acest tip de construcţii cu perioada socialistă şi cu ideile comunismului, puţini ştiu că această metodă de construcţie a fost inventată în Statele Unite şi folosită pentru prima dată pe la 1910 în cartierul Forest Hills Gar-dens din Queens, New York. Oraşul-grădină este o idee care a câştigat teren pe vremea utopiilor urbaniste victoriene, care încercau să îmbine avantajele oraşului (afaceri, bani şi divertisment) cu cele ale satului (aer curat, soare şi trai sănătos) sub forma unui oraş ideal, şi în aceeaşi măsură funcţional. Ideea Oraşului-grădină a fost dezvoltată de Ebenezer Howard în Anglia, iar mai târziu a fost influenţată de “urbaniştii” reformişti, pre-cum şi de arhitecţii “urbanişti” modernişti precum Melnikov, Le Corbusi-er sau Gropius, de ideile şcolii Bauhaus, de şcoala lui Mies van der Rohe şi de urbanismul sovietic.
Forest Hills Gardens şi oraşele-grădină Chişinău în Moldova sau Noul Bel-grad din Serbia (fosta Iugoslavie) reprezintă două modele extreme ale planificării suburbiilor, aplicate de atunci încoace în întreaga lume. În vre-me ce primul este o comunitate privată, în care nu pot intra decât cei care locuiesc acolo, cel de-al doilea a fost destinat fondului locativ de stat, con-form principiilor Urbanismului Modernist Sovietic sau ale Modernismului Socialist Iugoslav. Apartamentele din Chişinău se află în blocuri-turn sau în blocuri înconjurate de spaţii verzi accesibile oricui. Fiecare microraion cuprinde servicii publice precum şcoli, grădiniţe, locuri de joacă, terenuri de sport, magazine şi cluburi.
Cartierele Botanica, Buiucani, Ciocana şi Râşcani au fost construite în cea mai mare parte în anii ‘70 şi ‘80 şi constau din blocuri de locuinţe cu 6-9 etaje, din panouri de beton prefabricat. Prin comparaţie cu Noul Belgrad, în microraioanele din Chişinău pare să se fi atribuit prin planificare mai mult spaţiu verde pe cap de locuitor. În vreme ce bulevardele centrale ale fiecărui cartier (Bd. Moscova, Bd. Dacia, Str. Alba-Iulia, Str. Mircea cel Bătrîn) sunt mărginite de magazine noi, restaurante fast-food de săli de jocuri şi de biserici construite pe spaţiul rămas liber în faţa primului rând de clădiri, spaţiile dintre blocuri au rămas până acum aproape neatinse, deşi în unele locuri a pătruns privatizarea şi investitorii au început să clădească noi obiective şi în spaţiile de folosinţă comună dintre blocuri.
Noul Belgrad a fost construit după cel de-al doilea Război Mondial, terenul mlăştinos dintre Dunăre şi râul Sava fiind drenat prin acţiuni ale Tineretului Muncitor şi datorită cerinţelor industrializării, aici fiind înălţate clădiri moderniste de locuinţe, în marea lor majoritate pentru muncitori, noii locuitori ai Belgradului. Aceasta a devenit o nouă casă şi pentru noua clasă muncitoare care nu-şi găsise spaţiu de locuit în par-
Jungla din Chişinău şi blocurile din noul belgrad (novi beograd) – suburbiile moderniste
ca patrimoniu comun universal Rena RAEDLE, Vladan JEREMIć
Jungla din Chişinău şi blocurile din noul Belgrad (novi Beograd) – suburbiile moderniste ca patrimoniu comun universal, Rena RAeDLe, Vladan JeReMIć
Suburbiile moderniste – patrimoniul cultural universal. Microraionul Botanica.Modernist suburbs – part of the World Communal Heritage. Botanica Microdistrict.
N
306
Part
ea I
Rec
onfig
urar
ea s
paţ
iulu
i urb
an
307
Orice spaţiu deschis de folosinţă comună poate fi nominalizat de către cetăţeni, persoane fizice, grupuri sau comunităţi, ca făcând parte din Pa-trimoniul Comun Universal.
Vom prezenta iniţial câteva spaţii ce au atributele unor obiective ale Patri-moniului Comun Universal. Acestea sunt spaţiile comune din următoarele microraioane, cartiere de locuinţe sau oraşe-satelit: Botanica, Râşcani şi Buiucani din Chişinău (R. Moldova), Heygate Estate din Londra (Marea Britanie), Microraioanele 70 şi 63 din Noul Belgrad (Serbia), Gropiusstadt din Berlin şi Langwasser din Nürnberg (Germania).
Îi invităm pe toţi cei interesaţi să facă nominalizări şi să-şi argumenteze propunerea!
Puteţi folosi etichetele, emblema şi materialele pentru pornirea unei noi campanii oriunde în lume.
Sunteţi invitaţi să vă autoorganizaţi şi să instalaţi panouri indicatoare pe care să scrie că un anumit spaţiu este recunoscut ca Sit al Patrimoniului Comun Universal, aşa cum vedeţi în fotografiile din Noul Belgrad şi Chişi-nău.
World Communal Heritage doreşte să revoluţioneze sensul conservator al termenului “patrimoniu” (în sensul dat de UNESCO, de exemplu) şi să-l transforme în acţiune! Manifestul World Communal Heritage arată clar poziţia noastră şi propune acţiuni concrete:
De la aşa-zisa victorie a capitalismului neo-liberal occidental, serviciile obşteşti şi spaţiul public sunt privatizate în mod sălbatic. Este de datoria noastră să oprim aproprierea distructivă a patrimoniului comun de către moguli! Înainte ca termeni precum “public” şi “obştesc” să dispară din vocabularul nostru, dorim să reamintim tuturor una din marile realizări ale secolului XX: spaţiul public accesibil tuturor. Nu ne referim la spaţiile pu-blice ca locuri de reprezentare a statului şi a elitelor sale, cum sunt pieţele publice sau instituţiile culturale de stat.
Ne gândim la spaţiul comun care nu aparţine nimănui anume, creat în jurul blocurilor moderniste construite adesea – deşi nu întotdeauna – la periferia centrelor urbane.
Din Franţa până în Uniunea Sovietică, urbanizarea modernistă şi constru-irea fondului locativ aveau la bază ideea asigurării accesului egal la infra-structura urbană, la lumină, aer şi spaţiu verde. Soluţia au fost blocurile-turn, care lăsau mult spaţiu liber pentru utilităţi obşteşti precum şcolile, grădiniţele, cluburile de cartier cu locuri de joacă, terenuri de sport, alei şi pajişti între zonele construite. Aceste locuri asemănătoare parcurilor, situate imediat în afara locuinţelor, le sunt disponibile tuturor în egală măsură, şi pot fi folosite de oricine.
Haideţi să facem din aceste spaţii deschise un spaţiu politic!
Nu există bariere sau garduri care să vă încetinească! Vă puteţi întâlni fără a plăti o avere pentru stilul de viaţă îmburghezit al centrului oraşului! Des-chiderea, porozitatea şi comunicabilitatea arhitecturii şi a peisajului social modernist ce ia forma unei bogăţii de spaţii libere, alei pietonale, poduri, pasaje, nişe, pădurici şi arbuşti, dau ocazia acţiunii directe. Haideţi să ne folosim de ea: dintre blocuri se nasc mişcările sociale!
Evident, o parte din societate percepe acest potenţial ca pe o ameninţa-re la adresa siguranţei, greu de controlat. În ţările conduse în trecut pe modelul statului social, blocurile-turn moderniste sunt condamnate cu vehemenţă şi – aşa cum s-a întâmplat cu zona Heygate Estate din Londra – sunt demolate pentru a face loc unor clădiri noi, pentru clienţi mai bo-gaţi. Conform aceleiaşi logici a profitului, edilii din fostele state socialiste vând investitorilor privaţi spaţii deschise de folosinţă comună, iar aceştia le folosesc pentru exploatare individuală.
Campania World Communal Heritage susţine comunităţile şi persoanele care doresc să se organizeze şi să acţioneze pentru împiedicarea distruge-rii spaţiilor comune din locurile în care trăiesc.
Susţinem ideea bunurilor comune care sunt gestionate de către comu-nitate şi recunoaştem bunul obştesc ca pe un patrimoniu care trebuie dezvoltat pe mai departe de către comunitate, şi nu de către interesele individualiste.
De aceea vă chemăm la organizare şi la luarea în propriile mâini a viitoru-lui spaţiilor comune!
Alăturaţi-vă campaniei World Communal Heritage!
Jungla din Chişinău şi blocurile din noul Belgrad (novi Beograd) – suburbiile moderniste ca patrimoniu comun universal, Rena RAeDLe, Vladan JeReMIć
Suburbiile moderniste – patrimoniul cultural universal. Microraionul Botanica.Modernist suburbs – part of the World Communal Heritage. Botanica Microdistrict.
Dat
e b
iogr
afice
/ Bi
ogra
phi
es48
4
de ş
tiinţ
ă po
pula
rizat
ă ba
zat
pe i
stor
ia e
xplo
rării
spa
ţiulu
i co
smic
, cos
mol
ogie
şi s
ound
art
htt
p://
cozz
zzzz
zzzm
onau
ti-ca
.blo
gspo
t.com
/. Ca
dea
ler d
e in
form
aţie
din
est
, fac
ilite
ază
tran
sfer
ul d
e te
hnol
ogie
de
supr
aveg
here
din
est
spr
e ve
st
la S
igin
t 20
09 în
Kol
n ht
tp://
even
ts.c
cc.d
e/si
gint
/200
9/Fa
hr-
plan
/eve
nts/
3123
.en.
htm
l.
Oct
avia
n Ţ
ÎCU
est
e as
iste
nt u
nive
rsita
r la
Uni
vers
itate
a In
ter-
naţio
nală
Lib
eră
din
Mol
dova
şi c
erce
tăto
r co
ordo
nato
r la
In
stitu
tul
de I
stor
ie ş
i D
rept
al
Aca
dem
iei
de Ş
tiinţ
e a
Re-
publ
icii
Mol
dova
. A o
bţin
ut u
n do
ctor
at în
isto
rie d
e la
Uni
-ve
rsita
tea
“Al.
I. Cu
za” d
in Ia
şi, R
omân
ia (
2000
). În
per
ioad
a 20
06/2
007
a fo
st P
rofe
sor
Invi
tat
Fulb
right
la
Cent
rul
Rus,
Es
t Eur
opea
n şi
Eur
asia
n al
Uni
vers
ităţii
din
Illin
ois,
S.U
.A..
În
2010
a fo
st m
embr
u al
Com
isie
i Pre
zide
nţia
le p
entr
u St
udie
-re
a Re
gim
ului
Tot
alita
r din
Rep
ublic
a M
oldo
va. D
r. O
ctav
ian
Ţîcu
a p
rimit
Prem
iul N
aţio
nal a
l Mol
dove
i pen
tru
Ştiin
ţă ş
i Li
tera
tură
(20
04)
şi M
edal
ia “
Mer
itul C
ivic
” di
n pa
rtea
Pre
-şe
dint
elui
Rep
ublic
ii M
oldo
va (
2010
). A
utor
al t
rei v
olum
e (p
ublic
ate
în M
oldo
va, G
erm
ania
, Mar
ea B
ritan
ie ş
i S.U
.A.)
şi
a pe
ste
30 d
e ar
ticol
e.
No
med
a şi
Ged
imin
as U
RB
ON
AS
şi-a
u cr
eat
o re
put
aţie
in
tern
aţio
nală
ca
pra
ctic
ă so
cial
-inte
ract
ivă
şi i
nter
disc
i-p
linar
ă ce
exp
lore
ază
confl
icte
le ş
i co
ntra
dicţ
iile
crea
te
de c
ondi
ţiile
eco
nom
ice,
soc
iale
şi p
oliti
ce d
in f
oste
le ţ
ări
sovi
etic
e. C
ei d
oi fo
lose
sc p
latf
orm
e ar
tistic
e p
entr
u a
crea
sp
aţii
pub
lice
de in
tera
cţiu
ne ş
i de
angr
enar
e a
grup
urilo
r so
cial
e, m
obili
zând
com
unită
ţile
loca
le ş
i înc
uraj
ând
ima-
gina
ţia lo
r cu
ltur
ală
şi p
oliti
că. C
ei d
oi s
unt
co-f
onda
tori
ai
pro
gram
ului
art
istic
int
erdi
scip
linar
JU
TEM
PUS,
ai
VILM
A
(“Vi
lniu
s In
terd
isci
plin
ary
Lab
for
Med
ia A
rt”)
, şi
ai V
OIC
E,
pub
licaţ
ie d
e in
tern
et p
e te
me
de c
ultu
ră m
edia
. A
u ex
-p
us l
a b
iena
lele
de
la S
ao P
aulo
, Ber
lin, M
osco
va, L
yon
şi
Gw
angj
u, ş
i la
exp
oziţi
ile M
anife
sta
şi D
ocum
enta
, pe
lâng
ă al
te n
umer
oase
exp
oziţi
i int
erna
ţiona
le, i
nclu
siv
o ex
poz
iţie
per
sona
lă la
Bie
nala
de
la V
eneţ
ia ş
i la
MA
CBA
în B
arce
lona
. A
u fo
st b
enefi
ciar
ii un
ei s
erii
într
egi d
e b
urse
şi r
ezid
enţe
ar
tistic
e de
înal
t ni
vel,
prim
ind
incl
usiv
Pre
miu
l Naţ
iona
l al
Litu
anie
i (20
07),
o b
ursă
la C
entr
ul d
e A
rte
Mon
talv
o A
rts
Cen
ter
din
Cal
iforn
ia (
2007
/08)
; un
pre
miu
pen
tru
Cel
mai
Bu
n A
rtis
t In
tern
aţio
nal l
a Bi
enal
a de
la G
wan
gju
(200
6) ş
i Pr
emiu
l pen
tru
cel m
ai b
un p
avili
on n
aţio
nal d
e la
bie
nala
de
la V
eneţ
ia (2
007)
. Cei
doi
Urb
onas
sun
t co
-fon
dato
rii a
r-hi
vei T
rans
actio
n A
rchi
ve ş
i co-
dire
ctor
i ai A
rhiv
ei P
ro-t
est
Lab.
Ged
imin
as U
rbon
as e
ste
asis
tent
uni
vers
itar
în c
adru
l Pr
ogra
mul
ui p
entr
u A
rtă,
Cul
tură
şi T
ehno
logi
e de
la M
IT.
Nom
eda
Urb
onas
est
e ce
rcet
ătoa
re-d
octo
rand
la U
nive
rsi-
tate
a N
orve
gian
ă p
entr
u Şt
iinţă
şi T
ehno
logi
e.
Vla
dim
ir U
S N
ăscu
t în
1980
, sta
bili
t la
Chi
şină
u. A
ab
solv
it A
ca-
dem
ia d
e M
uzic
ă, T
eatr
u şi
Art
e Pl
astic
e di
n M
oldo
va, F
acul
-ta
tea
Art
e Pl
astic
e (1
998
– 20
03),
Col
egiu
l Inv
izib
il M
oldo
va,
lab
orat
orul
(20
01 –
200
3),
Uni
vers
itate
a de
Art
e di
n Be
l-gr
ad, M
aste
rat î
n M
anag
emen
tul C
ultu
rii ş
i Pol
itici
Cul
tura
le
în B
alca
ni, S
erb
ia ş
i M
unte
negr
u 20
05 –
200
6 şi
Eco
le d
u M
agas
in, P
rogr
am In
tern
aţio
nal d
e St
udii
Cur
ator
iale
, Gre
-no
ble
, Fra
nţa
(200
4 –
2005
). A
par
ticip
at la
exp
oziţi
i de
grup
şi
per
sona
le, t
aber
e şi
sim
poz
ioan
e di
n: C
hişi
nău,
Tig
hina
, D
ubăs
ari,
Râb
niţa
, Băl
ţi, V
ăsie
ni, M
ăcăr
eşti,
Hîr
top
ul M
are,
St
ejăr
iş, B
ahm
ut, T
âpov
a (M
oldo
va),
Iaşi
, Buc
ureş
ti, B
acău
, H
umor
, O
rade
a (R
omân
ia),
Kiev
(U
crai
na),
Ista
nbul
(Tu
r-ci
a), P
ieria
s (G
reci
a), R
oma
(Ital
ia),
Varş
ovia
(Pol
onia
), Ly
on,
and
Eura
sian
Cen
ter,
Uni
vers
ity o
f Illi
nois
, USA
. In
2010
he
was
a
mem
ber
of t
he P
resi
dent
ial C
omm
issi
on f
or t
he S
tudy
ing
and
Ass
essm
ent o
f the
Com
mun
ist T
otal
itaria
n Re
gim
e in
the
Repu
blic
of M
oldo
va. D
r. O
ctav
ian
Tîcu
was
aw
arde
d N
atio
nal
Priz
e of
Mol
dova
in th
e Fi
eld
of S
cien
ce a
nd L
itera
ture
(200
4)
and
the
“Civ
ic M
erit”
Med
al b
y th
e Pr
esid
ent o
f the
Rep
ublic
of
Mol
dova
(201
0). A
utho
r of t
hree
boo
ks (p
ublis
hed
in M
oldo
va,
Ger
man
y, th
e U
K an
d U
SA) a
nd m
ore
than
30
artic
les.
No
med
a &
Ged
imin
as U
RB
ON
AS
have
est
ablis
hed
an in
tern
a-tio
nal r
eput
atio
n fo
r so
cial
ly in
tera
ctiv
e an
d in
terd
isci
plin
ary
prac
tice
expl
orin
g th
e co
nflic
ts a
nd c
ontr
adic
tions
pos
ed b
y th
e ec
onom
ic, s
ocia
l, and
pol
itica
l con
ditio
ns in
the
form
er S
o-vi
et c
ount
ries.
They
use
art
pla
tform
s to
rend
er p
ublic
spa
ces
for i
nter
actio
n an
d en
gage
men
t of s
ocia
l gro
ups,
evok
ing
lo-
cal c
omm
uniti
es a
nd e
ncou
ragi
ng t
heir
cultu
ral a
nd p
oliti
cal
imag
inat
ion.
The
Urb
onas
are
cof
ound
ers
of t
he J
UTE
MPU
S in
terd
isci
plin
ary
art
prog
ram
, of
VILM
A (
Viln
ius
Inte
rdis
cipl
i-na
ry L
ab fo
r Med
ia A
rt),
and
of V
OIC
E, a
net
-bas
ed p
ublic
atio
n on
med
ia c
ultu
re. T
hey
have
exh
ibite
d at
the
San
Paul
o, B
erlin
, M
osco
w, L
yon
and
Gw
angj
u Bi
enna
les
– an
d at
the
Man
ifest
a an
d D
ocum
enta
exh
ibiti
ons
– am
ong
num
erou
s ot
her
inte
r-na
tiona
l sho
ws,
incl
udin
g a
solo
sho
w a
t the
Ven
ice
Bien
nale
an
d at
the
MA
CBA
in B
arce
lona
. The
y ha
ve b
een
awar
ded
a nu
mbe
r of
hig
h-le
vel
gran
ts a
nd r
esid
ency
aw
ards
, in
clud
-in
g th
e Li
thua
nian
Nat
iona
l Priz
e (2
007)
; a f
ello
wsh
ip a
t th
e M
onta
lvo
Art
s Ce
nter
in C
alifo
rnia
(200
7/08
); an
aw
ard
for t
he
Best
Inte
rnat
iona
l Art
ist
at t
he G
wan
gju
Bien
nale
(200
6) a
nd
the
Priz
e fo
r the
bes
t nat
iona
l pav
ilion
at t
he V
enic
e Bi
enna
le
(200
7). T
he U
rbon
as a
re c
o-fo
unde
rs o
f Tr
ansa
ctio
n A
rchi
ve
and
co-d
irect
ors
of th
e Pr
o-te
st L
ab A
rchi
ve. G
edim
inas
Urb
o-na
s is
an
Ass
ocia
te P
rofe
ssor
in t
he A
rt, C
ultu
re a
nd T
echn
ol-
ogy
Prog
ram
at M
IT. N
omed
a U
rbon
as is
PhD
rese
arch
er a
t the
N
orw
egia
n U
nive
rsity
for S
cien
ce a
nd T
echn
olog
y.
Vla
dim
ir U
S Bo
rn in
198
0, li
ves
in C
hisi
nau.
Gra
duat
e of
the
Fine
A
rts
Aca
dem
y (1
998-
2003
); th
e In
visi
ble
Colle
ge M
oldo
va,
the
Labo
rato
ry (
2001
-200
3); B
elgr
ade
Art
Uni
vers
ity –
mas
-te
r’s d
egre
e in
Cul
ture
Man
agem
ent
and
Cultu
ral
Polic
ies
in B
alka
ns, S
erbi
a an
d M
onte
negr
o (2
005
– 20
06);
Ecol
e du
M
agas
in, I
nter
natio
nal C
urat
oria
l Stu
dies
Pro
gram
, Gre
nobl
e,
Fran
ce (2
004
– 20
05).
Part
icip
ates
in g
roup
and
per
sona
l ex-
hibi
tions
, ar
t ca
mps
and
sym
posi
ums
in C
hisi
nau,
Tig
hina
, D
ubas
ari,
Rybn
itsa,
Bal
ti, V
asie
ni,
Mac
ares
ti, H
arto
pul
Mar
e,
Stej
aris
, Ba
hmut
, Ti
pova
, (M
oldo
va);
Iasi
, Bu
char
est,
Baca
u,
Hum
or, O
rade
a (R
oman
ia);
Kiev
(U
krai
ne);
Ista
nbul
(Tu
rkey
); Pi
eria
s (G
reec
e);
Rom
e (It
aly)
; War
saw
(Po
land
); Ly
on,
Stra
s-bo
urg,
Cer
illy
(Fra
nce)
; Lju
blja
na (S
love
nia)
; Viln
ius
(Lith
uani
a);
Tron
dhei
m (
Nor
way
); Be
rlin,
Reg
ensb
urg
(Ger
man
y);
Nov
i Sa
d (M
onte
negr
o);
Yere
van
(Arm
enia
). Fo
undi
ng m
embe
r an
d pr
esid
ent
of t
he “O
berli
ht “-
Mol
dova
You
ng A
rtis
ts A
s-so
ciat
ion
(200
0-20
07).
From
200
0 he
org
aniz
es e
xhib
ition
s an
d co
ntem
pora
ry a
rt p
roje
cts
in C
hisi
nau,
Tig
hina
, Dub
asar
i, Ra
bnits
a, B
alti,
But
ucen
i, M
acar
esti
(Mol
dova
’s Tr
ansd
nies
ter
regi
on).
Exch
ange
pro
ject
s in
Rom
e, I
taly
, org
aniz
ed i
n co
l-la
bora
tion
with
the
Inte
rnat
iona
l Cen
tre
Am
ici S
cuol
a an
d in
G
reno
ble
and
Die
, Fra
nce,
in t
he fr
amew
ork
of t
he 1
5th
Ses-
sion
of t
he M
agas
in S
choo
l.
Mar
k V
ERLA
N B
orn
in 1
963,
live
s in
Chi
sina
u. H
e st
udie
d: S
choo
l of
Fin
e A
rts “
Schi
usev
,” Chi
sina
u, R
ep. o
f Mol
dova
(197
4 - 1
978)
, Fi
ne A
rts
Colle
ge “A
l. Pl
amad
eala
”, C
hisi
nau,
Rep
. of
Mol
dova
(1
983
- 198
6). P
artic
ipan
t in
man
y ex
hibi
tions
, am
ong
whi
ch:
Stra
sbou
rg,
Cer
illy
(Fra
nţa)
, Lj
ublja
na (
Slov
enia
), Vi
lniu
s (L
ituan
ia),
Tron
dhei
m (
Nor
vegi
a), B
erlin
, Reg
ensb
urg
(Ger
-m
ania
), N
ovi S
ad (M
unte
negr
u), E
reva
n (A
rmen
ia).
Mem
bru
fo
ndat
or ş
i pre
şedi
nte
al A
soci
aţie
i Tin
erilo
r Pl
astic
ieni
din
M
oldo
va O
ber
liht
(200
0 –
2007
). În
cep
ând
cu 2
000
orga
-ni
zeaz
ă ex
poz
iţii ş
i pro
iect
e de
art
ă co
ntem
por
ană
la C
hi-
şină
u, T
ighi
na, D
ubăs
ari,
Râb
niţa
, Băl
ţi, B
utuc
eni,
Măc
ăreş
ti (r
egiu
nea
tran
snis
trea
nă/M
oldo
va; R
oma
(Ital
ia)
– p
roie
ct
de s
chim
b o
rgan
izat
în c
olab
orar
e cu
Cen
trul
Inte
rnaţ
iona
l A
mic
i Scu
ola
din
Rom
a şi
în o
raşe
le G
reno
ble
şi D
ie (F
ranţ
a)
în c
adru
l Ses
iuni
i a 1
5-a
a Şc
olii
Mag
asin
.
Mar
k V
ERLA
N N
ăscu
t în
1963
, sta
bili
t la
Chi
şină
u. A
stu
diat
la
Şcoa
la d
e A
rtă
„Al.
Şciu
sev”
, Chi
şină
u (1
974
- 19
78) ş
i Col
e-gi
ul d
e A
rte
Plas
tice
“Al.
Plăm
ădea
lă”,
Chi
şină
u, R
ep. M
oldo
-va
(198
3 - 1
986)
. Par
ticip
ant l
a m
ai m
ulte
exp
oziţi
i loc
ale
şi
inte
rnaţ
iona
le, d
intr
e ca
re: E
xhib
ition
of M
oldo
van
Gra
phi
c A
rtis
ts, A
ache
n, G
erm
ania
(19
93);
“Kilo
met
rul 6
,” SC
CA
Ex-
poz
iţia
Anu
ală,
Chi
şină
u, R
ep. M
oldo
va (
1996
); “M
esaj
e de
la
Tza
ra -
REfle
cţii
în R
E” a
2-a
exp
oziţi
e an
uală
a S
CCA
Chi
şi-
nău,
Rep
. Mol
dova
, “M
ultip
le H
omes
” USA
/Mol
dova
(199
7);
“Sur
âsul
Gio
cond
ei”
– Fe
stiv
al d
e Pe
rfor
man
ce,
Chi
şină
u,
Rep.
Mol
dova
, “PE
RIFE
RIC
2” –
Fes
tival
de
Perf
orm
ance
, Iaş
i, Ro
mân
ia (
1998
); “T
ranz
it N
APO
K”,
Clu
j N
apoc
a, R
omân
ia,
“Aft
er t
he W
all”,
Sto
ckho
lm, S
uedi
a (1
999)
; «КI
NO
VARI
(im
i-ta
zia)
», C
hişi
nău,
Rep
. Mol
dova
, “U
nfor
tuna
tely
last
Sun
day
afte
rnoo
n so
meb
ody
left
the
door
op
en…
”, Si
ttar
d, O
land
a (2
000)
; “In
vAsi
a”, O
rhei
ul V
echi
, Rep
. Mol
dova
, “Ex
il -
2001
”, “B
lood
and
Hon
ey”,
Vien
na, A
ustr
ia (
2003
); “T
rans
fer”
Exh
i-b
ition
and
Rou
nd T
able
, Mos
cova
, Rus
ia, “
Shar
goro
d’2
009”
Re
zide
nţă,
Sha
rgor
od, U
crai
na (2
009)
. Exp
oziţi
i sol
o, d
intr
e ca
re: “
Dac
ă aş
i ave
a un
ate
lier…
”, C
hişi
nău,
Rep
. Mol
dova
, “M
ario
ka, F
iul P
loii”
, Clu
j, Ro
mân
ia (1
999)
; “En
y”, C
entr
ul E
x-p
oziţi
onal
C. B
rânc
uşi,
Chi
şină
u, R
ep. M
oldo
va (2
009)
; Cen
-tr
ul C
omer
cial
MA
LLdo
va, C
hişi
nău,
Rep
. Mol
dova
(201
0).
Ral
uca
VO
INEA
est
e cr
itic
de a
rtă
şi c
urat
or, s
tab
ilită
la B
ucu-
reşt
i. A
stu
diat
Isto
ria ş
i Teo
ria A
rtei
la B
ucur
eşti
(199
7-20
01)
şi C
urat
oria
tul
în A
rta
Con
tem
por
ană
la L
ondr
a (2
004-
2006
). D
in 2
006
este
co-
fond
ator
al E
-car
t.ro,
aso
ciaţ
ie c
ul-
tura
lă n
on-p
rofit
cu
sedi
ul în
Rom
ânia
ded
icat
ă ce
rcet
ării,
p
rodu
cţie
i şi d
esim
inăr
ii ar
tei m
oder
ne ş
i con
tem
por
ane
şi
arhi
tect
urii.
Înce
pân
d cu
200
9 E-
cart
.ro a
infii
nţat
un
pro
-gr
am p
entr
u de
zbat
eri
cult
ural
e şi
int
erve
nţii
artis
tice
cu
titlu
l Dep
arta
men
t pen
tru
Art
ă în
Sp
aţiu
l Pub
lic. A
cţio
nând
în
ace
astă
dire
cţie
E-c
art.r
o a
fost
unu
l din
co-
orga
niza
torii
(îm
pre
ună
cu I
nstit
utul
Goe
the,
War
şovi
a, I
nstit
utul
Pol
o-ne
z, B
erlin
şi r
aum
lab
or B
erlin
) a p
roie
ctul
ui K
NO
T. C
onec
-tă
nd e
xist
entu
l cu
im
agin
arul
, ca
re a
avu
t lo
c în
201
0 în
sp
aţiu
l pub
lic d
in B
erlin
, War
şovi
a şi
Buc
ureş
ti. D
in 2
008
Ra-
luca
Voi
nea
este
co-
edito
rul r
evis
tei I
DEA
. Art
ă +
Soc
ieta
te,
pub
licat
ă la
Clu
j, Ro
mân
ia. w
ww
.e-c
art.r
o, w
ww
.kno
tlan
d.ne
t, w
ww
.idea
mag
azin
e.ro
.
“Kilo
met
rul
6,” S
CCA
Ann
ual
Exhi
bitio
n, C
hisi
nau,
Rep
. of
M
oldo
va (1
996)
; “M
essa
ges
from
Cou
ntry
side
- R
Eflec
tions
in
RE” 2
nd a
nnua
l exh
ibiti
on o
f SCC
A C
hisi
nau,
Rep
. of M
oldo
va,
Inte
rnat
iona
l ex
chan
ge e
xhib
ition
“M
ultip
le H
omes
” U
SA/
Mol
dova
(19
97);
“Gio
cond
a’s S
mile
” -
Perf
orm
ance
Fes
tival
, C
hisi
nau,
Rep
. of
Mol
dova
, “PE
RIFE
RIC
2” -
Per
form
ance
Fes
-tiv
al, I
asi,
Rom
ania
(19
98);
“Tra
nzit
NA
POK”
, Clu
j Nap
oca,
Ro-
man
ia, “
Aft
er t
he W
all”,
Stoc
khol
m, S
wed
en (1
999)
; “КI
NO
VARI
(im
itazi
a)”,
Chi
sina
u,
Rep.
of
M
oldo
va,
“Unf
ortu
nate
ly
last
Su
nday
aft
erno
on s
omeb
ody
left
the
doo
r op
en…
”, Si
ttar
d,
Net
herla
nds
(200
0); “
InvA
sia”
, Orh
eiul
Vec
hi, R
ep. o
f Mol
dova
, “E
xil
- 20
01”,
Dob
ruja
, Re
p. o
f M
oldo
va (
2001
); “B
lood
and
H
oney
”, Vi
enna
, A
ustr
ia
(200
3);
“Tra
nsfe
r” Ex
hibi
tion
and
Roun
d Ta
ble,
Mos
cow
, Ru
ssia
, “S
harg
orod
’200
9” R
esid
ency
, Sh
argo
rod,
Ukr
aine
(200
9). S
olo
exhi
bitio
ns, a
mon
g w
hich
: “Il-
lusi
ons,”
Chi
sina
u, R
ep. o
f Mol
dova
(199
4); “
EXO
DU
L” C
hisi
nau,
Re
p. o
f Mol
dova
(199
5), “
If I h
ad a
wor
ksho
p…”,
Chi
sina
u, R
ep.
of M
oldo
va, “
Mar
ioka
, Son
of R
ain”
, Clu
j, Ro
man
ia (1
999)
; “En
y”,
Bran
cusi
Exh
ibiti
ng C
ente
r, C
hisi
nau,
Rep
. of M
oldo
va (2
009)
; M
ALL
dova
Co
mer
cial
Ce
nter
, C
hisi
nau,
Re
p.
of
Mol
dova
(2
010)
Ral
uca
VO
INeA
is a
rt c
ritic
and
cur
ator
, bas
ed in
Buc
hare
st. S
he
stud
ied
Art
His
tory
and
The
ory
in B
ucha
rest
(199
7-20
01) a
nd
Cura
ting
Cont
empo
rary
Art
in L
ondo
n (2
004-
2006
). In
200
6 sh
e co
-foun
ded
E-ca
rt.ro
, a n
on-p
rofit
, ind
epen
dent
inst
itu-
tion
base
d in
Rom
ania
and
ded
icat
ed to
rese
arch
ing,
pro
duc-
ing
and
diss
emin
atin
g m
oder
n an
d co
ntem
pora
ry a
rt a
nd
arch
itect
ure.
Sin
ce b
egin
ning
of 2
009,
E-c
art.r
o is
dev
elop
ing
a ne
w p
rogr
amm
e of
cul
tura
l deb
ates
and
art
istic
inte
rven
-tio
ns, u
nder
the
gene
ric ti
tle T
he D
epar
tmen
t for
Art
in P
ublic
Sp
ace.
Wor
king
in th
is d
irect
ion,
E-c
art.r
o w
as o
ne o
f the
four
co
-org
aniz
ers
(with
Goe
the-
Inst
itut
War
saw
, Po
lish
Inst
itute
Be
rlin
and
raum
labo
r ber
lin) o
f the
pro
ject
The
KN
OT.
Lin
king
th
e Ex
istin
g w
ith t
he Im
agin
ary,
whi
ch t
ook
plac
e in
201
0 in
th
e pu
blic
spa
ce o
f Ber
lin, W
arsa
w a
nd B
ucha
rest
.Sin
ce 2
008
Ralu
ca V
oine
a is
co-
edito
r of
IDEA
. Art
+ S
ocie
ty m
agaz
ine,
pu
blis
hed
in C
luj,
Rom
ania
. w
ww
.e-c
art.r
o, w
ww
.kno
tland
.ne
t, w
ww
.idea
mag
azin
e.ro
.
Chişinău - Artă, Cercetare în Sfera Publică/Chisinau - Art, Research in the Public SphereProducătorul proiectului/Project producer: Centrul pentru Artă Contemporană - [KSA:K], Chişinău (www.art.md)Director de proiect, Curator/Project Director, Curator: Ştefan RusuCoordonator de proiect, Director KSA:K/Project coordinator, Director KSA:K: Lilia DragnevaPartenerii proiectului/Project partners: Allianz Kulturstiftung/Germania, Asociaţia E-cart.ro, Câmpina, România (www.e-cart.ro), MEEM - Rael Artel Gallery: Non-Profit Project, Tallinn, Estonia (www.publicpreparation.org)
Partenerii proiectului în Moldova/Project partners in Moldova: Alianţa Franceză din Moldova, Institutul Goethe/Bucureşti, Centrul Cultural German ACCENTE/Chişinău, Institutul Polonez/Bucureşti, Forumul Cultural Austriac/Bucureşti, Catedra UNESCO de Studii Sud-Est Europene din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova, Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie al Republicii Moldova, Direcţia de Cultură a Primăriei Municipiului Chişinău, Regia de Transport Electric al Municipiului Chişinău, Asociaţia Oberliht/Chişinău.
Parteneri media/Media partners: Public Media Group SRL, Revista la Plic, Radio Europa Liberă, Publika TV
Mulţumiri/Acknowledgements:
Centrul KSA:K aduce mulţumiri următoarelor persoane care au contribuit la realizarea proiectului/KSA:K Center would like to thank the following for their contribution in the production of the project: Emil Dragnev, Igor Şarov, Ion Gumenâi, Oxana Africhean, Ludmila Năstase, Ruben Agadjanean, Nicu Borş, Katrina Schmitz, Diana Arosio, Maud Revol, Vladimir Us, Denis Bartenev, Elena Chiumac, Regina Ciumac, Veaceslav Scafaru, Petru și Pavel Brăila, Mihai Fusu, Indre Klimaite, Klaus Schafler.
Mulţumiri pentru sprijinul şi ajutorul acordat la realizarea proiectelor/Our thanks for the support in producing the following projects:Fenomenul cantinelor în ţările ex-sovietice / The canteen phenomenon in ex-soviet countries de Indre Klimaite: Petru Brăila, Oleg Caneev, Piotr Rusu şi personalul cantinei „Vibropribor”; Chisinau 2050 – Staţia de Manipulare a Climei / Chişinău 2050 – Weather Manipulation Station de Klaus Schafler: Anatolii Sidorenko– Director al Institutului de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale al AŞM, Alexei Botea, Irina Gheorghe; Steaua Paradisului / The Star of Parad(is)e de Société Réaliste (Ferenc Grof, Jean-Baptiste Naudy): Vladimir Şimanskii, Serghei Vrâncian, Davor Mišković, Vadim Ţigănaş, Ovidiu Ţichindeleanu, Klaus Shafler, Max Kuzmenko, Ghenadie Popescu; ŞTEFAN cel MARE eto LENIN / STEFAN cel MARE eto LENIN de Flo Kasearu: Kira Maximova – Directoarea Muzeului Gloriei Muncii, Gheorghe Morgoci – Director General al Regiei Transport Electric al Municipiului Chişinău, Valentina Crudu, Vladislav Hâncu, Nina Rehtina; Arcul de Triumf / The Arch of Triumph de Ghenadie Popescu: Vladimir Şimanskii, Ramin Mazur, Vadim Ţigănaş, Max Kuzmenko, echipa de colaboratori a Muzeului Naţonal de Etnografie şi Istorie Naturală; Metrobunker / Metrobunker de Max Kuzmenko: Ghenadie Popescu, Oleg Sârghe, Irina Frankova, Svetlana Tudorean, Victor Kuzmenko, Andrei Făină; Romaşka / Romashka de Tatiana Fiodorova: Valeria Barbas, Yulia Naidenova, Max Kuzmenko, Maud Revol, Oleg Krasnov, Stepan Sysoev, Ghenadie Popescu, Comunitatea Rusă din Moldova, Boris, Liuba, Vlad, Zina, şi locatarii blocului; Lecţie practică de ecologie urbană pentru cei tineri / Practical lesson in urban ecology for the youth de Ştefan Tiron şi Vadim Ţigănaş: Liceul “G. Asachi”, Chişinău; Tocul Naţional Brut / Gross National Heel de BCM (Irina Gheorghe şi Alina Popa): Valeria Barbas, Tatiana Fiodorova, Ghenadie Popescu, Ştefan Tiron.
Documentare proiect (foto/video)/Project documentation (photo/video):Ruben Agadjanean, Nicu Borş, Vladimir Şimanskii, Max Kuzmenko, Ramin Mazur, Stepan Sysoev, Denis Bartenev.
Chişinău-artă,
CerCetare în sfera publiCă
Ch
işin
ău
-ar
tă,
Cer
Cet
ar
e în
sfe
ra
pu
bli
Că