Cap 4 Metab_prot Cap 5 Metab_glucide - Copy.doc

8/19/2019 Cap 4 Metab_prot Cap 5 Metab_glucide - Copy.doc

1/32

4. EXPLORAREA METABOLISMULUIPROTEINELOR PLASMATICE

Proteinele, componente esenţiale ale materiei vii sunt structuri macromoleculareformate din aminoacizi uniţi între ei prin legătură peptidică (-CO-NH-) realizată întregruparea car o!il a unui aminoacid "i gruparea aminică a acidului următor# $!istă "i altetipuri de legături ce permit unirea mai multor lanţuri peptidice "i formarea unor comple!econformaţionale% disulfidice (-&-&-), de 'idrogen, an der aals etc#

&tarea de euproteinemie este rezultatul unor mecanisme comple!e de reglare care permit ca rezervele de proteine la ile să fie utilizate pentru supleerea anumitor pierderi,încerc*ndu-se astfel menţinerea unei adevărate 'omeostazii proteice# Pentru realizareaacestui deziderat e!istă un sc'im continuu între proteinele din ţesuturi "i cele plasmatice,fapt dovedit cu a+utorul izotopilor radioactivi#

Schema de investigare a meta !"ism#"#i $r!teic $res#$#ne%

# dozarea proteinelor totale.# electroforeza proteinelor/# determinarea &H-ului0# testele de disproteinemie1# imunelectroforeza2# studiul derivaţilor azotaţi ai cata olismului proteinelor "i nucleoprotinelor#

4.& 'O(AREA PROTEINELOR SERICE TOTALE

3nsam lul proteinelor plasmatice constituie proteinemia# Proteinemia reflectă

indirect etapele meta olismului proteic% aport, digestie, utilizare, ana olism, cata olism,eliminare#

4.&.& 'eterminarea $r!teine"!r serice t!ta"e $rin met!da i#ret#"#i.P45NC5P567 8$9O:$5 ; l- Cali rator (lic'id)% - al umină ( ovină) ############## 2 g>l

- tampon- Pro ă% ser sau plasmă (recoltaă pe 'eparină sau $:93)- &pectofotometru cu lungimea de undă 102 nmTE)NICA 'E LUCRU

&e pipetează în cuve astfel%

@lanc reactiv Pro ăPro ă - .? Al

4eactiv cromogen ??? Al ??? Al&e amestecă "i se incu ează la temperatura camerei ?


2/32


3/32

soluţiile de colorare (acid acetic, alcool metilic) p*nă c*nd ultima soluţie de spălare esteincoloră# Pe porţiunea fără proteine '*rtia tre uie să ai a culoarea al astru desc'is# &predeose ire de alţi coloranţi, 3midosc'Dartz ?@ dă o coloraţie mai intensă, mai puţinvariată "i este uniform fi!at pe fracţiunile proteice#

$valuarea fracţiunilor proteice se realizează prin intermediul integratoarelor

(fotometrie prin transparenţă)# &e o ţine o diagramă, care poate fi descompusă prine!trapolări în cur e Fauss# &uprafaţa cur elor este direct proporţională cu concentraţiafracţiunilor proteice#

Ta e" nr. II - 4eprezentarea fracţiunilor proteice serice separate electroforetic

3rac i#nea$r!teic5

*a"!ri n!rma"e C!n in#t#" 6rac i#nii R!" i!"!gic7 g7

3l umina 1? - 2? /,1-1,1 Prealbumină Albumină

9ransportă 'ormoni, iliru ină, 8g.G,n.G, Ca.G realizează presiunea coloid

osmotică etc#I -glo uline 0 - E ?,.-?,0 α1-glicoproteina acidă 9ransportă 'ormoni steroizi leagă "i

transportă vit# @. rol imunoreglator înmaturarea limfocitelor

α1-antitripsina 5nactivează tripsina, c'imotripsina,elastaza, colagenaza, trom ina, renina, plasmina

α1-antichimotripsina 5nactivator proteazicα1-lipoproteina 9ransportă lipide

Fracţiunea C 1-inhibitor 5nactivează fracţiunea Cs acomplementului

I . -glo uline E - . ?,1-?,B vitronectina Flicoproteină de adeziune celularăα2-macroglobulina 5nactivator proteazic

haptoglobina 7eaga "i transportă 'emoglo ina Antitrombina 3 5nactivează trom inaCeruloplasmina Ji!ează "i transportă cuprul rol de

pero!idazăK-glo uline B - 0 ?,2- , fibronectina Flicoproteină de adeziune celulară

transcobalamina Ji!ează "i transportă fierul, reprezent*nd"i un rezervor de fier pentru organism

hemope ina Ji!ează 'emul proteina C reactivă Proteină de fază acută, stimulează

apărarea nespecifică !-lipoproteine 9ransportă lipide fracţiunea C 3 acomplementului

5ntervine în imunoaderenţă "i îneliminarea aminelor iogene dinmastocite, trom ocite etc#

L-glo uline 1 - B ?,E- ,E "gA Prin componenta 5g3/ asigura apărareaimună la nivelul arierelor mucoase(nazală, con+unctivală, ron"ică digestivăetc#)

"g# 5mportanţi agenţi aglutinanţi "i citolitici"i cei mai puternici activatori aicomplementului

"g$ 4ol de anticorpi antimoleculari "i deinducere a toleranţei imune faţă deantigenele self

"g% 5ntervine în 'ipersensi ilitatea imediatăde tip anafilactic


4/32

"g& 4ol în neutralizarea to!inelor "i aagenţilor patogeni activeazăcomplementul prin 5gF "i 5gF/intervine în opsonizare, favoriz*ndfagocitoza

:upă integrare se calculează valorile procentuale ale fracţiunilor proteiceelectroforetice (fig E)# :in punctul de intersecţie al ramurii descendente a cur ei Fauss agama-glo ulinelor (sf*r"itul gama-glo ulinelor) cu a cisa se ridică o perpendiculară pea cisă, notată cu 9# :in punctul de intersecţie al liniei de integrare 5 cu perpendiculara 9(notat in figură cu ) se co oară o linie dreapta pe a cisă, cu o lungime de ??mm (notatăcu P)# &e prelungesc apoi cur ele Fauss "i din intersecţiile lor se ridică perpendiculare pea cisă, care întretaie cur a de integrare# :in punctele demarcate pe cur a de integrare seduc paralele cu a cisa pe dreapta P "i distanţele (e!primate în milimetri) de pe aceastădreaptă, reprezintă valoarea în M a fracţiunilor, în ordinea normală a migrăriielectroforetice#

Prin această metodă sunt separate 1 fracţiuni proteice% al umine, I, I . , K "i L-glo ulinele (ta # 55)

Figura nr'( - Curba caracteristica a )picurilor* serului normal +nregistrate densitometric dupabanda electrofore,ei pe h rtie

Cele mai importantet#" #r5ri a"e meta !"ism#"#i $r!tidic se reflectă la nivelul

plasmei "i se traduc prin 'ipoproteinemii, 'iperproteinemii "i disproteinemii#a. Hiperproteinemiile ; cre"terea concentraţiei proteinelor plasmatice peste =g

M# &e înt*lnesc mai rar "i pot fi%- hiperproteinemii aparente înt*lnite în stările de des'idratare e!tracelulară cu

'emoconcentraţie consecutivă% diaree prelungită, vărsaturi a undente, dia et insipid etc#- hiperproteinemii reale prezente în olile însoţite de intensificarea sintezei

proteice% inflamaţii cronice gamopatii monoclonale, oala Osler#

. Hipoproteinemiile caracterizează sindroamele iologice care au la azădiminuarea proteinelor plasmatice (su 2 gM), cu păstrarea raportului dintre diverselefracţiuni# Hipoproteinemiile pot fi%- aparente , ca urmare a stărilor de 'iper'idratare cu 'emodiluţie consecutivă


5/32

- reale , caracterizate prin scăderea ca valoare a solută a proteinelor plasmatice#Hipoproteinemiile reale pot să apară în următoarele circumstanţe%

reducerea aportului proteic prin% post prelungit, raţie alimentară dezec'ili rată,disfagie, anore!ie etc#

sindroame de maldigestie "i mala sor ţie% gastrectomii, gastrită atrofică, pancreatită cronică, enteropatie glutenică, rezecţie "i fistule intestinale, oli parazitare etc#

deficit de sinteză% 'epatopatii cronice, ictere mecanice prelungite, tumori'epatice etc#

pierderi e!cesive pe cale renală (sindrom nefrotic), cutanată (arsuri întinse),digestivă (enteropatii e!udative), prin 'emoragii diverse, revărsate seroase (peritoneale, pleurale)#

c. Disproteinemiile reprezintă o modificare de ordin cantitativ "i>sau calitativ ale proteinelor plasmatice, put*nd interesa una sau mai multe fracţiuni, cu modificareaconsecutivă a raportului dintre acestea (valoarea normală a raportului al umine>glo uline

este de - ,1)# $isproteinemia din inflamaţia acută se caracterizează prin cre"terea I "i I. -glo ulinelor în paralel cu scăderea al uminelor# 3ceste modificări apar pe fondul uneinormoproteinemii (fig#E )#

$isproteinemia din inflamaţia cronică este caracterizată prin cre"terea L-glo ulinelor consecutiv proliferării limfo-plasmocitare# &tarea de disproteinemie apare încadrul unei normo- sau 'iperproteinemii moderate#


6/32

$isproteinemia din hepatopatiile cronice 0hepatite cronice ciro,e hepatice secaracterizează prin scăderea marcată a al uminelor, paralel cu cre"terea K- "i L-glo ulinelor, în unele cazuri put*nd apare c'iar o fuziune K-L (fig#=)# &tarea dedisproteinemie se însoţe"te de 'ipoproteinemie "i evoluează mult mai sever în cazul

cirozelor, unde inflamaţiei cronice i se adaug insuficienţa 'epatică "i pierderea de proteine prin lic'idul de ascită# Nivelul crescut al L-glo ulinelor se e!plică prin sinteza e!cesivă, datorită

proliferării limfoplasmocitare "i prin pertur area procesului de degradare a L-glo ulinelor la nivelul 'epatocitului 'ipofuncţional#

$isproteinemia prin pierderi de proteine- :isproteinemia din sindromul nefrotic se caracterizează printr-o

'ipoproteinemie scăzută prin scăderea marcată în special a al uminelor, dar în formelesevere "i a L-glo ulinelor (alterarea mai severă a mem ranei filtrante glomerulare permite"i trecerea proteinelor cu greutate moleculară mai mare) (fig#E)# Paralel cu aceastămodificare are loc cre"terea fracţiunilor I. - "i K-glo ulinelor# &e constată "i cre"tereamarcată a lipidelor serice "i colesterolului#-


7/32

7a aceste te'nici tre uie adăugată o metodă de separare neimunologică, dar multfolosită în la oratorul de imunoc'imie% electroforeza proteică în gel de agar sau gel deagaroză, fiind utilă pentru vizualizarea unei componente monoclonale#

#etode cantitative ; se folosesc pentru măsurarea proteinelor patologice decelate"i a unor proteine normale ca% imunoglo uline, componenta C/ a complementului,

transferina etc# metodele cantitative uzuale sunt%- imunodifuziunea radială 8ancini- electroimunodifuziunea 7aurell#

9e'nicile cantitative necesită folosirea unui ser standard de referinţă, care tre uiecomparat cu standardul internaţional#

2.;.& Met!de"e ca"itativea. Dubla difuziune Ouchterlony ; este o metodă calitativă utilizată pentru identificareaîn serul de cercetat a unor proteine aflate în cantitate mică cum ar fi% mar eri tumorali(antigenul carcinoem rionar, alfa fetoproteina), antigenul H@s etc#b.

Figura nr' - $ubla difu,iune 4uchterlon5

PRINCIPIUL METO'EI ; 3ntigenul, reprezentat de proteina necunoscută din ser "ianticorpul (antiserul monospecific), difuzează unul spre celălalt într-un mediu difuzi il(gel) form*nd la locul de înt*lnire comple!e insolu ile care precipită su forma unor arcuride precipitare#MATERIALE NECESARE

- lame de microscop- agar sau agaroză

- cameră umedă- ser- antiser monospecific- "a lon de '*rtie- "tanţă#

TE)NICA 'E LUCRU ; Pe o lamă de microscop se toarnă /,1 ml agar .M sau agaroză?,=M, topită într-o aie de apă prin fier ere scurtă# 7ama se ţine pe o masă orizontală timpde 1 minute p*nă se solidifică gelul "i apoi în cameră umedă la G0oC# 7amele astfel preparate "i conservate se pot folosi timp de E-= zile#

7ama cu agar sau agaroză se pune pe '*rtia-model# Cu o "tanţă metalică cudiametrul de / mm, montată pe un tu de cauciuc cu mu"tiuc, se taie godeuri% unul central"i "ase periferice, realiz*nd o imagine în rozetă# 4ondelele de agaroză se îndepărtează prin


8/32

aspirare# :istanţa între marginea godeului central "i marginea godeurilor periferice este de. mm# Pe lamă se pot "tanţa / rozete (fig# B)#

6mplerea godeurilor se face astfel%- în godeul central se pune antiserul# :acă antiserul este mai sla , se pot face două

umpleri ale godeului central cu antiser, la interval de /? minute, ţin*nd lama pe masă- în godeurile . "i 1 se pune ser martor pozitivîn godeurile /,0, 2 "i E se pun pro ele#


9/32

d. Imunoelectroforeza ; este o metodă calitativă ce permite vizualizarea, prin arcuri de precipitare, a unui număr mare de proteine (peste /?) din ser sau din alte lic'ide iologice#Jiecare proteină are un arc caracteristic ca poziţie "i morfologie#PRINCIPIUL METO'EI ; Proteinele plasmatice separate într-un gel prin migrareelectroforetică sunt puse în contact cu un antiser (mono sau polispecific)# Proteinele, ca

urmare a difuziei în gel precipită cu antiserul specific# 3rcul de precipitare o ţinut estedeterminat de mo ilitatea electroforetică a proteinei, concentraţia sa plasmatică,caracteristicile difuziei "i puterea de precipitare a antiserului utilizat (fig# )#TE)NICA 'E LUCRU- Pregătirea lamelor ; pe lame de microscop se toarnă c*te .,1 ml agar ,.1 gM, topit într-o aie de apă# 7amele se lasă pe o masă orizontală 1 minute pentru înt*rirea agarului#- &e taie un singur "anţ în lungul lamei, la mi+loc "i c*te un godeu cu diametru de . mm#de o parte "i de alta a "anţului longitudinal# (distanţa între "anţ "i godeu este de 1 mm)#- lama, iar durata migrării este de o oră) "i apoi lăsate să reacţioneze prin difuziune cu un antiser (anticorpi) poli sau monospecific, depus în "anţul longitudinalal plăcii#-


10/32

Figura nr' 12 / "munodifu,ia #ancini

MATERIALE NECESARE- imunoplăci cu antiser înglo at în gel- ser uman de referinţă cu concentraţie

cunoscută de antigen- serul de cercetat- micropipetă sau microseringă#

TE)NICA 'E LUCRU ; &e pipetează în godeulcentral al imunoplăcii ser uman de referinţa 1Al, iar în godeurile periferice, numerotate de la

la 2 sau de la la . (în funcţie de mărimeaimunoplăcii) se pipetează serurile de cercetat (1

Al)# 5munoplăcile se incu ează la termostat, la temperatura de /EoC timp de 0 ore pentru5gF "i de .0 de ore pentru 5g8 "i 5g3# Pentru a fi luate în calcul, diametrul 'aloului de precipitare tre uie să fie mai mare de 2 mm pentru 5gF, E mm pentru 5g8 "i de = mm pentru 5g3# 8ăsurarea diametrului 'aloului de precipitare se efectuează cu a+utorul uneirigle speciale (livrată de 5nstitutul Cantacuzino)#

$!primarea în 65 de 5g sau de mgM se face pe aza unor ta ele de calcul# Pentrucalculul imunoglo ulinelor, se ţine seama de faptul că = mm corespunde la ?? 65 5g3, Emm corespunde la ?? 65 5g8, iar 2 mm corespunde la ?? 65 5gF#

:e asemenea se "tie că%?? 65>ml 5gF B?? mgM?? 65>ml 5g3 0? mgM?? 65>ml 5g8 =? mgM

*ALORILE NORMALE5gF B? ; =?? mgM5g3 E? ; .0? mgM5g8 E1 ; .1? mgM


11/32

R Im#n!g"! #"ine"e5munograma variază în patologie în limite foarte largi%

1' Cre7teri ale imunoglobulinelor serice pot fi evidenţiate +n9- stadiile precoce ale 'epatitei virale acute, cresc 5g8 după .-0 săptam*ni, titrul

5g8 începe să scadă "i cresc 5gF# 8enţinerea la titruri ridicate a 5gF, peste =- .săptăm*ni, indică o tendinţă de cronicizare#- 'epatita cronică persistentă cresc at*t 5gF c*t "i 5g8, iar în 'epatitele cronice

agresive cresc 5g3# Nivelul crescut al 5g3 "i 5gF poate fi corelat cu proliferareamezenc'imală#

- reumamatismul articular acut (433) cresc 5g8# Cre"terea 5gF "i a 5g3 , precum "iscăderea complementului pot surveni în evoluţia 433, indic*nd instalarea uneicomplicaţii cardiace#

- unele oli de colagen (7$& "i poliartrita reumatoidă) cresc 5gF "i 5g3, iar valorile5g8 sunt normale

- glomerulonefrita acută (FN3)% cresc 5gF "i 5g3, iar 5g8 răm*n în limite normale#Complementul seric este mult scăzut#

- 5g$ se găsesc în concentraţii foarte scăzute în serul persoanelor sănătoase (su ??65>ml, cu e!treme între ?,1-B?? 65>ml) de aceea nu poate fi dozat prin metodeimunoc'imice# Pentru dozarea sa se folose"te radioimunoanaliza ; 453#


12/32

monoclonale sau gamopatii monoclonale, care sunt oli caracterizate prin prezenţa în ser sau urină a unor imunoglo uline monoclonale denumite "i paraproteine sau proteine 8(monoclonale)#

:eci, paraproteinele pot fi constituite din%- imunoglo uline complete de tip 5gF, 5g3, 5g:, sau 5g$ ; în diferite variante de

mielom multiplu sau de tip 5g8 - în macroglo ulinemia aldenstrSm- lanţuri u"oare de tip lam da sau appa - în mielomul micromolecular (mielom@ence-Tones)

- lanţuri grele de tip gamma - în oala lanţurilor grele#Paraproteinele se pot înt*lni "i la persoanele clinic sănătoase, în special la

v*rstnici, ca paraproteinemii enigne (gamapatii monoclonale enigne), dar 5gmonoclonale nu prezintă valori foarte mari, iar celelalte 5g sunt prezente în titruri normalesau moderat scăzute#

&uspiciunea unei gamapatii monoclonale maligne o ridică anumite ta louri clinice,cum ar fi% fracturi spontane, anemii "i infecţii repetate, dureri osoase insuficienţă renală"i>sau modificarea unor analize screening ( &H mult crescut, pro e de disproteinemiealterate ; dar fără să e!iste o suferinţă 'epatică) pe frotiul de s*nge periferic se o servă'ematii dispuse în fi"icuri#


13/32

8ecanismul crioprecipitării are la ază alterarea 'idrosolu ilităţii acestor paraproteine prin apariţia unui număr crescut de legături 'idrofo e în moleculă#&olu ilitatea în mediul apos al macromoleculelor depinde de aran+amentul grupărilor 'idrofo e "i 'idrofile, "i cum acestea sunt grupări de suprafaţă, rezultă că precipitarea lafrig este legată de alterarea stucturii terţiare "i cuaternare a macromoleculei#

Crioglo ulinele se clasifică încrioglobuline monoclonale (tip 5) formate din 5gF,5g3 sau 5g8 (înt*lnite în mielomul multiplu, macroglo ulinemia aldestrSm) "i încrioglobuline mi te de tip 55 "i tip 555 (apar în colagenoze, mononucloza infecţioasă,endocardită acteriană, 'epatite acute "i cronice, ciroze etc)# Crioglo ulinele tip 55 suntcomple!e de tip 3g-3c în care anticorpul este reprezentat de o 5g monoclonală (5g8, 5g3sau 5gF) iar antigenul este reprezentat de o 5gF policlonală (su clasa 5gF, 5gF. , 5gF0)# l

- reactiv 4 0 (standard) ; uree 1? mg>dl (=,/.1mmoli>l)


14/32

4eactivii 4 , 4 / "i 4 0 sunt gata preparaţi "i tre uiesc păstraţi la . ; =oC# Pentru prepararea soluţiei de lucru (enzima) se amestecă reactivul 4 . cu reactivul 4 # &oluţia delucru este sta ilă 0 saptăm*ni la . ; =oC "i 2 zile la .? ; .1oC#- determinările se pot realiza din plasmă (s*ngele va fi recoltat în tu uri 'eparinizate saucare conţin citrat) sau urină (urina va fi diluată % ? cu apă idistilată)#TE)NICA 'E LUCRU 9 4eactivii se aduc la temperatura camerei "i se pipetează astfel%

@lan &tandard Pro ă&oluţie de lucru ??? Al ??? Al ??? Al&oluţie standard (4 0) - ? Al -Pro ă - - ? Al&e agită "i se incu ează la G/E oC pentru 1 minute "i apoi

se adaugă%4eactiv 4 / .??Al .??Al .??Al

&e agită "i se incu ează la G/E oC pentru 1 minute#

&e cite"te e!tincţia pro ei "i a standardului faţă de lan la spectofotometrul culungimea de undă de 1=? ; 2?? nm#

CALCUL%

1?)>(tan

×=

dard s

proba

%

% dl mg ureea unde 1? reprezintă concentraţia soluţiei standard

(1?mg>dl)*ALORI NORMALE% - ser% 1 ; 01 mg>dl

- urina>.0 ore% .? ; /2 g

Concentraţia normală a ureei în s*nge este dependentă de v*rsta, alimentaţie,diureză#O 'emoconcentraţie poate determina cre"terea ureei plasmatice, cre"tere ce disoare

după ingestia de apă# Cre"terea ureei peste limite normale poate avea%- origine renală% nefrite acute sau cronice, nefropatii tu ulare, 9@C renal, rinic'i

polic'istic, tumori renale, stricturi uretrale etc#- origine e!trarenală% stările de des'idratare, insuficienţă cardiacă, afecţiuni 'epatice,

inaniţie, 'emoragii gastrointestinale, tratamente cu raze V# folosirea îndelungată adiureticelor mercuriale produce o azotemie e!trarenală prin dezec'ili ru 'idroelectrolitic#

alori scăzute se înt*lnesc în situaţiile cu ilanţ proteic crescut (perioada decre"tere rapidă, prima +umătate a sarcinii, convalescenţă), deficite grave de producţie('epatopatii grave)#4.,.2 Creatina >i creatinina

Creatinina este constituientul azotat a cărei concentraţie sanguină esteindependentă de regimul alimentar "i efortul fizic, astfel fiind un mar er mai fidel alafecţiunii renale#

Creatina "i creatinina se dozează de o icei concomitent, după transformarea prinfier ere (în soluţie acidă) a creatininei în creatină# :ozarea creatininei înainte "i dupăfier ere permite evaluarea concentraţiilor separate ale celor două su stanţe#

• Determinarea creatininei prin metoda $aff% PRINCIPIUL METO'EI ;se măsoară comple!ul format de creatină "i acidul picric#&c'im area vitezei a sor anţei este proporţională cu concentraţia creatininei#MATERIALE NECESARE


15/32

- reactiv 4 % soluţie de acid picric (/1 mmoli>l)- reactiv 4 . % soluţie de 'idro!id de sodiu (?,/. moli>l)- reactiv 4 / % standard de creatinină (. mg>dl)

6n volum de acid picric se diluează cu un volum de NaOH, acest amestec (soluţiede lucru) fiind sta il ? zile la 0 ; =oC "i o zi la .? ; .1oC#

- pro a% ser sau plasmă 'eparinizată# 6rina se diluează %1? (?, ml urină G0,B ml apădistilată)# :e această diluţie se tine cont în momentul calculului final#TE)NICA 'E LUCRU

4eactivii se aduc la temperatura camerei "i se pipeteaza în epru ete astfel%&tandard Pro ă

&oluţie de lucru ??? Al ??? Al&tandard ?? Al -Pro ă - ?? Al

&e agită# :upă .? secunde se cite"te e!tincţia 3a pro ei "i standardului iar, dupăe!act =? de secunde de la prima citire "e cite"te e!tincţia 3. a pro ei "i standardului#7ungimea de unda la care se realizeaza citirea este de 0B. nm#C37C67%W 3. ; 3

- creatinina în ser sau plasmă% .)>(tan

×∆

∆=

dard s

probadl mg creatinina

- creatinina în urină% ,??)>(tan

×∆

∆=

dard s

probadl mg creatinina

- creatinina în urina din .0 ore% oredl dl conc

oremg creatinina urinaurina

.0>#

).0>( ×=

*ALORI NORMALE% - ser% - femei ?,1 ; ?,B mg>dl- ar aţi ?,2 ; , mg>dl

- urină ; ,1g>.0 oreCre"terea creatininei "i a creatinuriei apare după eforturi fizice, la indivizii

antrenaţi, în 'ipercoticism, acromegalie# Creatinurii marcate apar în% oala 3ddison,inanitie, dia et, stări fe rile miastenia gravis# &căderi ale creatinuriei apar in caz descădere a productiei (imo ilizare prelungită), scaderea numărului de nefroni functionali(insuficienţă renală cronică), 'ipertiroidism, tratament cu testosteron#

4.,.8 Acid#" #ric - este principalul meta olit al azelor purinice#

• Determinarea acidului uric prin metoda colorimetric&PRINCIPIUL METO'EI ; 3cidul uric este convertit de uricasă la alantoină "i H. O. , care suinfluenţa catalitică a pero!idasei, o!idează .,0 diclorfenolsulfonatul "i 0-amino-antipirina#&e formează Xuinoneimina, care determină culoarea ro"ie-violetă soluţiei# 5ntensitateaculorii este proporţională cu concentraţia acidului uric#

Acid uric ...... 4 = C4alantoina44 = uri>asa ++ → ++

MATERIALE NECESARE- uffer cu pH-E,0

- reactiv enzimatic% - uricasă 2? 6>l- pero!idază 22? 6>l- 0-aminoantipirină mmol>l

4 = a?uinoneilsulfonat diclorfenoaoantipirina4 = pero idasa ... 0min0,.min0. + → −+−+


16/32

- ascor at o!idază .?? 6>l- standard% acid uric Bfunctie de itul folosit pentru determinare)

&e reconstituie reactivului enzimatic cu soluţia uffer, soluţia de lucru fiind sta ilă0 săptăm*ni la 0 ; =oC sau două săptăm*ni la 1 ; .1oC#

TE)NICA 'E LUCRU

4eactivii se aduc la temperatura camerei "i se pipeteaza în epru ete astfel%@ lan &tandard Pro ă

&oluţie de lucru ??? Al ??? Al ??? Al&tandard - .? Al -Pro ă - - .? Al

&e agită "i se incu ează pentru ? minute la temperatura camerei sau 1 minute la /EoC# semăsoară a sor anţa standardului "i a pro ei faţa de lan la spectofotometrul cu lungimeade undă de 1.? nm#

CALCUL% dard s

proba

A

A

tan

conc' standardului @ moliBl

*ALORI NORMALE%ser% - femei 0. ; //B mmoli>l (.,0 ; 1,E mgM)

- ăr aţi .?. ; 0 2 mmoli>l (/,0 ; E mgM)6rină% ,1 ; 0,1 mmoli>.0 ore (.1? ; E1? mg>.0 ore)Hiperuricemia este datorată% cata olismului e!agerat al nucleoproteinelor endogene

ce apare în leucemiile acute "i cronice, pneumonii, radioterapie, arsuri, oli fe rile "ideficitului de eliminare prezent în caz de insuficienţă cardiacă, adenom de prostată, nefriteetc# Hiperuricemia se însoţe"te "i de eliminări renale crescute ale acidului uric#

&căderea eliminării acidului uric apare în faza decompensată a insuficienţei renalecronice "i în faza oligourică a insuficienţei renale acute#


17/32

;. EXPLORAREA METABOLISMULUI ?LUCI'IC

Flucide sunt în primul r*nd, su stanţe energogenetice# zi "i reprezintă 1?-2?M dindietă#

Produ"ii finali ai digestiei glucidelor sunt% fructoza, glucoza "i galactoza#8onoza'aridele sunt za'aruri simple# :upă numărul atomilor de car on din moleculă se

clasifică în trioze (/ atomi), tetroze (0 atomi), pentoze (1 atomi) "i 'e!oze (2 atomi)# Celmai des înt*lnite în natură sunt pentozele% ara inoza, !iloza, ri oza "i 'e!ozele% glucoza,galactoza, manoza, fructoza# Cele mai importante dintre pentoze sunt ri oza "idezo!iri oza, care intră în componenţa acizilor nucleici# Flucoza intră în componenţadiza'aridelor (za'aroză, lactoză "i maltoză) "i a poliza'aridelor macromoleculare (amidon,glicogen, celuloză)#

Oligoza'aridele sunt 'idraţi de car on "i au în structura lor un număr mic demonoza'aride# &e clasifică în di-, tri, tetra-, penta- "i 'e!aza'aride, cele mai importantefiind diza'aridele constituite din 'e!oze% maltoza, lactoza "i za'aroza#Poliza'aridele sunt su stanţe macromoleculare formate din 'omopoliza'aride (resturi demonoza'aride identice) sau 'eteropoliza'aride (resturi de monoza'aride diferite)#

3midonul, glicogenul "i celuloza se numără printre cele mai importante 'omopoliza'aride#3midonul se depozitează în ţesuturile plantelor, fiind o su stanţă nutritivă derezervă# $ste una dintre cele mai valoroase glucide alimentare# &e găse"te în cantităţi mariîn cereale, cartofi, fructe etc# 3re în constituţia sa două poliza'aride% amiloza, carereprezintă o catena liniară din resturi de glucoză "i amilopectina, care deţine o poliza'aridăramificată ca "i component principal# $ste folosită în prepararea pul erilor medicamentoase, comprimatelor "#a#

:igestia amidonului, începută în cavitatea ucală, su acţiunea amilazei salivare,are loc în cea mai mare parte în intestinul su ţire, su acţiunea I amilazei pancreatice(care degradează glucidele p*nă la stadiul de oligoza'aride) "i su acţiunea diza'aridazelor (maltaza, sucraz, lactaza) de la nivelul marginii în perie a celulelor epiteliale intestinale(care transformă oligoza'aridele în monoza'aride)#


18/32

Celuloza, un alt poliza'arid vegetal, reprezintă su stanţa structurală care stă la azacelulelor vegetale, constituind 1?-E? M din masa lemnului# Nu poate fi scindată de cătrestructurile digestive, deoarece în tractul gastro-intestinal uman nu e!ista enzime care să odigere# Pentru a fi a sor ite din tractul gastro intestinal, glucidele tre uie digerate p*nă lastadiul de monoza'aride# Prezenţa ei în tractul digestiv stimulează secreţia sucurilor

digestive, mărind peristaltismul intestinal#Flicogenul sau amidonul animalelor este un polimer format din resturi de molecule deglucoză# $l reprezintă forma de depozitare a glucozei, găsindu-se preponderent în ficat "imu"c'i#


19/32

;.&. 'ETERMINAREA ?LICEMIEI

:eterminarea glicemiei poate fie efectuată în două situaţii%3# ml s*nge) sau $:93 (in'i itoriai glicolizei)#

PRINCIPIUL METO'EI ; glucoza prezentă în e"antion, conform reacţiilor de mai +os, estedegradată enzimatic, rezult*nd un meta olit colorat care poate fi cuantificat prinspectofotometrie#MATERIALE NECESARE- 4eactiv de lucru- $talon de glucoză- @aie de apă la /EoC (opţional)- &pectofotometru cu lungimea de undă de 1?? nm- $"antion, care poate fi ser sau plasmă, sta ilizat E zile la .-=oCTE)NICA 'E LUCRU

# &e aduc reactivi la temperatura camerei.# &e pipetează în epru ete astfel%

B"anc Eta"!n Pr! 5$talon de glucoză - ?Al -$"antion - - ?Al

4eactiv de lucru ml ml ml/# &e agită ine "i se menţin ? minute la temperatura camerei sau 1 minute la /EoC0# &e cite"te e!tincţia etalonului "i a pro ei fată de lanc la 1?? nm# Culoarea este sta ilă

ma!im . ore#

*ALORI NORMALE ; , / &&H mg7 alorile depin de%

- locul de recoltare a s*ngelui (s*ngele venos conţine mai puţină glucoză dec*t cel

capilar, cu 1- ? mgM) "i felul produsului iologic din care se face determinarea(valorile o ţinute din ser "i plasmă sunt mai mari cu 1M dec*t cele o ţinute dins*ngele integral)

- v*rsta pacientului (glicemia este mai mare la v*rstnici)# &e consideră indicator alnormalului, glicemia pe nem*ncate a unui individului sănătos cu v*rsta cuprinsă între.?-0? de ani# Pe grupe de v*rstă Honigman fi!ează următoarele valori ale glicemiei penem*ncate% .? ; .B ani% . mgM /? ; /B ani% = mgM 0? ;1B ani% .1 mgM "i peste 2? ani% /? mgM#

- metoda de dozare folosită, c'imică sau enzimatică, valorile put*nd varia cu .? ; /? mgM%


20/32

8$9O:3 CO7O458$945C\ C6O49O9O765:5N\8etoda &omogQi-Nelson8etoda Hagerdorn-Tensen3utoanalizor 9ec'nicon8etode enzimatice cu glucoz-o!idază

2? ; ?? mgM=? ; ?? mgM=? ; ?? mgME? ;=? mgM1? ;B1 mgM

Ta e" nr. *II 9Clasificarea 'ipoglicemiilor (după Jeling Havel "i &mit' ; B= )

A. )i$!g"icemii D e#n# 5nsulinom

.# 9umori e!trapancreatice/# :eficienţă a 'ormonilor de contrareglare

- 'ipocorticosuprarenalism- 'ipopituitarism

0# @oli 'epatice- Necroză 'epatică acută- Flicogenoze- :eficienţe enzimatice gluconeogenetice

1# deficienţă de su strat- Das'ior or - Hipoglicemia cetozică a copilului

2# Hipoglicemia autoimună

B. )i$!g"icemii $!st$randia"e# Postalimentară

.# &pontană, reactivă/# :ia etul precoce,0# 5ntoleranţă la fructoză

C. )i$!g"icemii ind#se# 5nsulină

.# &ulfonilureice/# 3lcool0# Hipoglicină

INTERPRETAREA RE(ULTATELOR '. Hipo licemia ; este un sindrom caracterizat prin scăderea glicemiei su limita

normală (1? mgM la ă aţi "i 0? mgM la femei), în prezenţa unor simptome clinicesugestive pentru activarea simpatoadrenergică sau pentru neuroglicopenie (ta # 55)#

$!istă situaţii în care glicemia poate scădea su 0? mgM în a senţa oricăruisimptom clinic ('ipoglicemie ioc'imică), după cum e!istă cazuri în care simptomelesugestive pentru 'ipoglicemie se înregistrează la persoane cu glicemie peste 1? mgM(pseudo'ipoglicemie)#


21/32

&căderea glicemiei Z +eun se poate înt*lni în%• afecţiuni pancreatice % insulinom• tulburări endocrine9 oala 3ddison, 'ipotiroidism• tulburări hepatice severe % into!icaţii cu 3s, CCl0• tulburări funcţionale % postgastrectomie, gastroenterostomie, mala sor ţie• tumori9 carcinom gastric, fi rosarom• deficienţe en,imatice % galactozemie, intoleranţă la fructoză

&tările 'ipoglicemice pot fi evidenţiate prin%- probe statice ; determinarea glicemiei pe nem*ncate sau în condiţii de post

alimentar- probe dinamice ; testul de toleranţă la glucoză pe cale orală (care evidenţiază

descărcări rapide de insulină) testul de toleranţă la glucoză pe cale intravenoasă(evidenţiază o toleranţă crescută, prin 'iperinsulinism reacţional) testul la tol utamidtestul la glucagon etc#

!roba postuluiPRINCIPIUL METO'EI ; Pro a postului se folose"te uneori pentru a diagnostica'ipoglicemiile organice#TE)NICA 'E LUCRU ; @olnavul este supus / zile la un post a solut (zero calorii), dar poate ingera lic'ide# &e măsoară valorile glicemiei, insulinemiei, peptidului C "i a proinsulinei la aceea"i prelevare se repetă aceste determinări la fiecare 2 ore p*nă c*ndglicemia scade su 2? mg>dl, după care intervalul de recoltare va fi scăzut la -. ore#

&e termină postul ("i testul) c*nd glicemia a scăzut su 01 mg>dl, iar pacientul prezintă simptome sau semne de 'ipoglicemie#INTERPRETARE ;


22/32

)*ICEMI+ , $E-

SUB 0H M?7 0H / &2H M?7 PESTE &2HM?7de . ori consecutiv profil diurn

pacientuln# are se determină pacientulare dia et za'arat glicemia postprandială dia et za'arat manifest

glicemie glicemie glicemiesu .? mgM între .? ; =? mgM peste =? mgM

pacientuln# are se efectuează pacientulare dia et za'arat TT?O dia et za'arat manifest

Figura nr'1( - Algoritmul abordării pacientului cu suspiciune de diabet ,aharat

;.&.2 'eterminarea g"icemiei @n c!ndi ii de s!"icitare a mecanisme"!r hi$! sa#hi$erg"icemiante

:eoarece o glicemie Z +eun normală nu e!clude e!istenţa unui dia et za'arat sau aunei toleranţe alterate la glucoză (cunoscută ca 5F9 ; Y5mpaired glucose tolerance[) seindică efectuarea testelor de provocare sau de toleranţă la glucoză# 3cestea se azează pedeterminarea glicemiei în repetate r*nduri după o încărcare cu glucoză# :eterminareaglicemiei în condiţii de solicitare reprezintă pe de o parte, o modalitate de cre"tere asensi ilităţii testelor de e!plorare iar, pe de altă parte, o posi ilitate de cunoa"tere a unoradintre mecanismele de producere a tul urărilor#

3lgoritmul de indentificare a pacienţilor cu dia et za'arat este redat in figura nr# ECel mai utilizat test este testul de toleranţă la glucoză pe cale orală (99FO)#

Test#" de t!"eran 5 "a g"#c! 5 $e ca"e !ra"5 TT?OG

3vanta+ele oferite de acet test sunt% simplitatea e!ecutării "i faptul că, administrareaglucozei per os antrenează stimularea eli erării insulinei în condiţii mai apropiate de cele

fiziologice, at*t prin 'ormonii gastrointestinali c*t "i prin acţiunea directă a glucozeiasupra celulelor eta din insulele 7anger'ans#


23/32

NAINTE 'E A SE E3ECTUA TT?O TREBUIE EXCLUS: EXISTEN g corp pentru copii)#/# &e prelevă s*nge venos din /? în /? de minute pentru determinarea glicemiei (la /?,

2?, B?, .? minute "i eventual la /, 0, 1 ore de la administrarea orală a glucozei)#0# $ste ine ca din oră în oră, pacientul să urineze pentru evidenţierea "i eventual

calcularea cantitativă a glicozuriei#1# 4ezultatele se înscriu într-un grafic, su forma unei cur e (fig# =, ta # 555)#


24/32

Ta e" nr. *III 9 alori ale glicemiei în condiţii azale "i la . ore după efectuarea 99FO+n diferite situaţii clinice

F75C$853 (mgM)J KEUN LA 2 ORE

Normal &u .? &u .?'ia et aharat &u .? Peste =?T!"eran 5 a"terat5 "a g"#c! 5 &u .? .?- =?

Figura nr' 1. / Curba hiperglicemiei provocate in diverse situaţii

Figura nr' 1 / "nterpretarea valorilor &4 in diferite situaţii


25/32

- să nu apară în nici un moment glicozurie- diferenţa între nivelul glicemiei azale "i al celei ma!imale să fie su E? mgM- Yunda glicemică[ (timpul în care valoarea glicemiei revine la valoarea iniţială)

să fie de ma!imum .? minute#

Sc5derea t!"eran ei "a g"#c! 5 apare în următoarele situaţii% dia et za'arat,'iperlipoproteinemii tip 555, 5 , , graviditate, inaniţie, administrarea unor medicamente(catecolamine, glucocorticoizi, estrogeni, progesteron, diuretice etc#), oli 'epatice, uneleendocrinopatii ('iperaldosteronism, 'ipertiroidism, feocromocitom)#

Cre>terea t!"eran ei "a g"#c! 5 se înt*lne"te în 'iperplazia sau tumorile celulelor eta pancreatice, după efort fizic, în cadrul tratamentului cu anumite medicamente(salicilaţi, pro enicid, etanol, eta locante, unele oli digestive, anumite endocrinopatii(insuficienţă 'ipofizară, 'ipotiroidism, tumori pancreatice 'ipoglicemiante, insuficienţăcorticosuprarenaliană)#

:iferenţierile intre pacientii cu dia et za'arat tip 5 si cei cu : tip 55 sunt redate incontinuare, în ta elul 5V si fig# B#

Ta e" nr. IX /Caracteristicile dia etului za'arat de tip 5 "i 55

'( ti$ I '( ti$ II

* rsta de de #t ^ 0? ani U 0? ani

?re#tatea c!r$!ra"5 normală crescută(=?M o ezi)

'e6icit#" de ins#"in5 ABSOLUT RELATI*

C!m$"ica ia ac#t5ma !r5

coma cetoacidozică coma 'iperosmolară

'e #t#" c"inic acut, cu simptomatologie clasică

progresiv,simptomatologia clasică rară

Tratament insulin& # obli atoriutoat& /iaţa

re im alimentar 0i medicaţieantidiabetic& oral&

• Cea mai ună apreciere a ec'ili rului meta olic, la pacienţii cunoscuţi cu dia etulza'arat, se realizeazaă prin determinarea% H 3 c "i a profilului glicemic#

• $fectuarea$r!6i"#"#i g"#cidic presupuned! area re$etat5 a g"icemiei%la ora E#??, ] +eunla -. ore după fiecare dintre cele 1 mesela ora .0#??la ora /#?? ; c*nd glicemia atinge valoarea cea mai mică#

3lte teste ce se pot efectua%# 9estul de toleranţă la glucoză pe cale intravenoasă (pentru a elimina factorii care

pot influenţa pro a orală, în special cei dependenţi de factorul digestiv "i ficat)


26/32

.# 9estul la 9ol utamid (sulfamidă 'ipoglicemiantă care realizează stimulareasecreţiei de insulină prin acţiunea directă asupra celulelor K din insulele 7anger'ans)

/# 9est la glucagon ; util în e!plorarea unor glicogenoze (e!plorarea capacităţiiglicogenolitice a ficatului), precum "i a tumorilor insulinosecretante

0# 9estul la insulină ; utilizat în diagnosticul 'ipoglicemiilor datorate deficitului de

gormoni somatotropi sau 'ipofizo-suprarenalieni#

Figura nr' 26 / estul de provocare la tolbutamid

Test#" "a t!" #tamid(test 6nger-8adison)PRINCIPIUL METO'EI ; 9ol utamida este o sulfamidă 'ipoglicemiantă care realizeazăstimularea secreţiei de insulină prin acţiune directă asupra celulelor eta din insulelelanger'ans#TE)NICA 'E LUCRU ; Pacientul va respecta acelea"i condiţii ca cele e!puse la 99FO# &eadministrează intravenos g de tol utamidă dizolvată în .? ml de ser fiziologic, iar apoise determină glicemia "i insulinemia la intervale de ?, .? "i /? minute, timp de .?minute (Jig# .?)#

INTERPRETAREA RE(ULTATELOR ;


27/32

INTERPRETAREA RE(ULTATELOR ;


28/32

9e'nica ; se iau într-un cilindru 01 ml urină "i 1 ml reactiv Courtonne, se agită cu o ag'etă, se lasă să se depună precipitatul "i se filtrează# :atorită diluării urinei cu reactivCourtonne, la dozarea glucozei prin metoda Je'ling apare în calcul factorul , #

a' %videnţierea glucidelor urinare / e!istă mai multe metode care evidenţiază su stanţele

reducătoare urinare4$3C_53 J$H75NFPRINCIPIUL METO'EI ; Flucoza reduce 'idro!idul de cupru în o!id cupros de culoarero"ie-cărămizie#MATERIALE NECESARE

- 4eactiv Je'ling 5% se dizolvă /1 g sulfat de cupru în apă, se adaugă 1 ml acidsulfuric concentrat "i se completează cu apă p*nă la litru

- 4eactiv Je'ling 55% 1? g sare &eignette (tartrat de sodiu "i potasiu), /?? ml'idro!id de sodiu /?M "i apă distilată p*nă la litru

- $"antion (urină recoltată la o singură emisie)- $pru ete#

TE)NICA 'E LUCRU ; &e pun în două epru ete . ml reactiv Je'ling 5, . ml reactivJe'ling 55 "i se fier (este necesară această procedură pentru a controla reactivii care nutre uie să-"i sc'im e culoarea al astră după fier ere)# &e adaugă apoi 1 ml urină într-oepru etă "i se continuă fier erea#INTERPRETAREA RE(ULTATELOR

- culoarea răm*ne al astră ca în epru eta martor în care nu s-a pus urină saudevine verzuie ; gluco,ă absentă

- culoarea devine gal enă-cărămizie, p*nă la maron înc'is ; gluco,a este pre,entă +n e7antion (culoarea variază în raport cu cantitatea de glucoză din urină)

- culoare gal en-verzuie care apare mai încet, după ce urina s-a răcit ; rezultatdu ios#


29/32

MATERIALE NECESARE- reactiv Je'ling (preparat ca la reacţiile calitative)- soluţie glucozată M ( g glucoză pură, uscată la ??oC într-o etuvă, se

diluează într-un alon cotat de ?? ml se completează cu apă distilată p*nă la semn)- soluţie ferocianură de potasiu 1M

- iurete- pa'ar $rlenmaQer#TE)NICA 'E LUCRU

3# :eterminarea titrului soluţiei Je'ling ; într-un pa'ar $rlenmaQer se pipetează ? ml reactiv Je'ling 5, ? ml reactiv Je'ling 55 "i 1 ml ferocianură de potasiu1M# &e aduce la fier ere direct pe flacără sau pe o sită de as est# e>te &0H mg7- valoare numită pra de e1creţie renal al lucozei2 # l în plasmă# 3cetona se găse"te în concentraţii mici inportanţaei constă in faptul că, fiind volatilă, se elimină prin respiraţie# Pentru ca valoarea plasmatică a corpilor cetonici să răm*nă în limite normale, o cantitate ec'ivalentă tre uieutilizată de către ţesuturile care pot arde acest car urant% creier, rinic'i "i epiteliul

intestinal# O parte se elimină prin urină su formă de NH0G

#Cetogeneza e!cesivă se datore"te mo ilizării marcate a acizilor gra"i li eri dinţesutul adipos (datorită 'ipoinsulinismului) "i scăderii 'epatice a malonil co3 (datorită


30/32

e!cesului de glucagon), care deviază meta olismul o!idativ al trigliceridelor către producţie crescută de corpi cetonici# 7a această producţie crescută se adaugă su utilizarealor periferică#

l, put*nd a+unge la 1 ; .? m$X>l#


31/32

;.8 'ETERMINAREA NI*ELULUI PLASMATIC AL UNOR )ORMONIIMPLICAml) "idupă stimulare cu glucoză# alorile o ţinute se interpretează în corelaţie cu nivelulglicemiei# 8etoda a fost introdusă în practică de `aloD "i @erson, ce au folosit insulină

marcată cu 5/

"i anticorpi antiinsulină# 5nsulina astfel dozată se nume"teinsulin& reacti/&imunolo ic 6I7I8.:ozarea radioimunologică a insulinei se folose"te pentru a depista dia etul în

fazele iniţiale (dia et latent, toleranţă la glucoză scăzută)# ml# Prin această metodă se pot evidenţia "i anticorpiiantiinsulinici, elucid*ndu-se astfel cauzele insulino-rezistenţei#

ml)> gluco,ă (mg>dl) este mai mic de?,/ la su iecţii normali, dar este mai mare de ?,/ la pacienţii cu insulinom#


32/32

polipeptidului C al cărui nivel scade c*nd 'ipoglicemia este produsă prin administrarea deinsulină# Polipeptidul C (alcătuit din /1 aminoacizi) este secretat în cantitateec'imoleculară cu insulina "i nu este degradat în ficat, atest*d astfel mai e!act de itulinsulinic al pancreasului#

Pentru e!plorarea meta olismului glucidic poate fi utilă, de asemenea, dozarea

unor 'ormoni 'iperglicemianţi (glucagon, somatotrop, corticoizi, catecolamine) sau ameta oliţilor acestora ( E-cetosteroizi, acidul vanil mandelic etc#)#

Documents

Cap 4 Metab_prot Cap 5 Metab_glucide - Copy.doc