INSTITUTUL DE ISTORIE' NATIONALA. DIN BUCURETI

CALATORI RUSTIN MOLDOVA SI MUNTENIA

DE

GHEORGHE G. BEZVICONI

BUCURE$T11947

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE ISTORIE NATIONALA. DIN BUCURETI

CÁLATORI RU$IIN MOLDOVA SI MUNTENIA

DE

GHEORGHE G. BEZVICONI

BUCURE$TI'947

www.dacoromanica.ro

'

;-.1Z!

ittZrah'S.

e

11

e

."

Ai&

A

z . :

';1/44';,(/, -

, - .,.m- f t-,73 .,z...6".._42, al LIP -

...-/-,./-.;./ -.),'7.....:Z:NV'e2r..i/ ;71 ' ;4%...;W%,?%/e../. /.1/.1; ;.X. : -4'/.(:,../..7 //4'' ' /..,etio¡ei,,...' . -. .

, ...

, ., ' -;/.-7,i/. ? . . _ , ...- ' .-1 4

-.1.,.

, - '4-..... ' ...1.1.- . irk:_( i'.) e-iii,,\ .(P., A g; K.,24//yr. "- ' A'.:1/4,1yiiieVt.rd/,'?fr, , .-1 .4 . /I f'o,,, )//4 i/zwt .. ,!(,,I 4aZ¿2/1:... ,,,..:1. ... .,,,,,, -;t_ . ' ., . :.!_.'

_ -,

' - -

, .,. -,....-

,.. 0 .. :

Colegia Muzeului MuniciPal din Bucure0i

1.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

In cadrul preocupálrilor noastre indelungate Cu privire la legatu-rile románo-ruse, indemnul profesorului Constantin C. Giurescu ne-adeterminat sä alcauim lucrarea de fatä., intitulánd-o Cdldtori ru§iMoldova §i Muntenia. Ea cuprinde reproducerile in traducere ro-mâneascà precuni s't comentariile descrierilor cärätorilor, care austfäMtut teritoriul celor douà principate, astäzi teritoriul Romá'nieisi al Republicilor Socialiste Sovietice Moldovenesti i Ucrainene. In ce pri-veste legálturile de alt.& datä. ale Moldovei cu Moscova, ne-am càläuzit,intre altele, de articolul lui I. D. Ceban, dela Institutul de StudiiCercetari din Chisinän: Despre raporturile Moldovei cu Statul MoscovitIn veacurile al XVXVIII-lea, aphut in revista « Problemele Istoriei(Moscova, 1945, nr. 2, p. 59-71), precum si de alte scrieri publicateIn timpul din urmg in Uniunea Sovietia.

In lipsa unor opere complete sau bibliografii privind Relaliile ruso-romdne 1), am cautat prin lucrarea de fata sà inlesnim cititorilor cerce-tarea evolutiei stravechilor legä.turi prietenesti ale Rusiei cu. Moldovasi Muntenia, ilustrandu-le prin màrturiile eálátorilor rusi, incepAnddin veacul al XV-lea pánál in vremurile noastre, pelerini, negustori,diplomati, ostasi, càrturari... Am ales fragmentele cele mai carac-teristice, cálutá'nd sà evitam polemici. Cum, insg, numeroase cArti,folosite de noi in trecut, nu se pot ggsi in bibliotecile locale, ne mälr-ginim cu citarea izvoarelor, care vor permite tmor cercetätori maizelosi sá argeascA cadrul prezentei serien. De altfel, suntem siguri,Ca' persoanele trimise special, In acest scop, in centrele respective,se s't sträduesc la strangerea unui material istoric, necesar alcAtuiriiunor opere demne de posibilitatile ce le stau la indemáng.. lar noi,dupà ce am sacrificat anii cei mai frumosi ai vietii i ultimele mijloacer6mase dela p5..rinti, unei mtmci dezinteresate, ne resemnäm cu con-vingerea cà ne-am acut datoria, in limita modesteloractivánd continuu pe acelasi táram de infrätire a popoarelor in spiritulinaltei umanit54-i.

1) Este titlul unei schite a noastrii, publicat5. in I945, la Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

6 G. Bn2VICONt

Conditiile in care s'a desvoltat studiul legaturilor romano-ruse aufost, deseori, vitrege acestor cercetäri, incat slavistul A. Iatimirski 1)

semnala relativ restransa activitate a Rusilor pentru cunoasterea Ro-manilor. Oricat de straniu ar parea aceasta, dar trebue s'o spunem,di din partea Romanilor s'a facut si mai putin, pentru cercetarearealitätilor rusesti, atat de insemnate totusi pentru evolutia vietiiromânesti.

Pentru studiul sistematic al limbii romane s'au pronuntat 2) cartu-rarii rusi: N. Nadej din, V. Grigorovici, I. Sreznevski, V. Vasilevski,F. Uspenski 3), A. Veselovski, E. Kalujniatki, care a staruit asupraimportantei arhivelor romanesti 4), i altii. Polihroni Sircu 5) a inau-gurat la 12 Ianuarie 1884 cursul de limba romana la universitatea dinPetersburg 4). Cam in aceeasi vreme 7), D. Sturdza, ministrul instruc-tiei publice din Romania, a infiintat in 1888 o bursa pentru studiulfilologiei slave. Datorita acestui fapt, carturarul roman Ion Bogdan 8)

a vizitat Viena, Petersburgul, Moscova i Krakovia, unde a ascultatcursurile profesorilor Iaghici, Sobolevski, Malinovski si ale altorsavanti slavisti; in 1891, el a ocupat catedra de slavistica dela univer-

Din istoria scrisului slay in Moldova fi Valahia in veacurile XVXVII,Monumentele vechiului scris si ale artei », Petersburg, 1906, vol. CLXII,

p. VI.Ibidem, p. IX.

I) Formarea celui de al doilea farat bulgar, anexa 34.Operele celui de al ¡II-lea Congres arheologic, din Kiev, vol. II, pp.

280-281.5) 1855-1905, studiu bio-bibliografic de D. Bogdan, in e Arhiva Rom&-

neas o, Bucuresti, 1942, vol. VIII, pp. 99-151 si 439.S) eRevista Ministerului Instructiei Publice », 1884, vol. VIII. Primul

conferentiar al limbii moldo-valahe a fost Iacov Hinculov, näscut in 1800 laOvidiopol (jud.. Tiraspol), conducnorul colií Lancaster-iene din Chisingu,apoi (dup5. 1827) dragoman al Ministerului Afacerilor StrAine la Petersburg.Despre catedra limbii moldo-valahe la universitatea din Petersburg, desfiintatäla 26 August 1858 si iarâi reinfiintatä, comp. s Revista Ministerului Instruc-tiei Publice a, XXIII, p. 15. G. Bezviconi, C. Stamati, familia §i contemporaniisdi, Iai, 1942, pp. 53-54. In prezent profesorul Constantin N. Derjavin, delacatedra de istoria literaturilor din Europa Occidentala a universitatii dinLeningrad, ne-a exprimat dorinta sa de a citi la universitate un curs de istorialiteraturii romine. In acest scop i s'au procurat, prin grija Institutului deIstorie Nationalà din Bucuresti, o serie de istorii ale literaturii române, precumsi o colectie de opere literare.

7) A. Iatimirski, op. cit., p. XL.a) 1864-1919. P. P. Panaitescu, I. Bogdan §i studiile de istorie slavd la

Romani, e Buletinul Comisiei Istorice a României s. Välenii-de-Munte, 1928,vol. VII, i D. Bogdan, I. Bogdan §i manuscrisele lui din Biblioteca AcademieiRomdne, II Raze de lumina s, 1935, pp. 17-25.

www.dacoromanica.ro

(.ALATORI RU$I IN MOLDOVA i MUNTENIA 7

sitatea din Bucuresti, pregatind dela 1895 pentru catedra dinIasi pe discipolul &Au, Ilie Barbulescu, care a cunoscut, insa, la Praga

Zagreb, numai pe Slavii occidentali i sudici. In Septemvrie 1894,Bogdan a citit conferinta sa despre Insemndtatea studiilor slave pentruRomdni1), completand astfel cadrul activitatii desfäsurate in Rusiade Sircu, iar mai tarziu de Iatimirskii). Aceste studii erau cu atatmai grele, in trecut, cu cat urmau sa se fad in cliferite centre ale Eu-ropei 6), iar astazi savantii sovietid le acorda o atentie limitata,raport cu viata celorlalte popoare balcanice, cercetatà in lumina is-toriografiei ruse si slave 6).

Problemelor mentionate li s'a aratat, in Romania, un interes preamic 6), in trecut, u perioada slavonä. » nebucurandu-se multa vremede aprecierea cuvenitd. Revenim mai jos, inteo nota, asupra pareriieronate a lui Dimitrie Cantemir, despre latinitatea vechilor litere ro-manesti, precum i asupra unor idei latinizante ale discipolilor cole-giilor catolice 6), mai ales reprezentanti ai vestitei scoli ardelene »,care au atras i pe istoricii de mai tarziu pe drumul subestimarii sla-vismului, in realitate o importanta perioada a istoriei Romanilor 7).Pe vremuri, insa, era greu de stabilit acest adevär, deoarece o simplapolemica, sustinuta de Mihail Kogälniceanu i Aleen Russo, aträgeadin partea « latinistului » Gheorghe Barit 6) urmä.toarea ironie:

Noi nu suntem Rimleni i Rimul n'a fost tara stramosilor nostri,ella Volga este patria noastra... ».

Originea dacica a poporului roman a trezit si ea indignarea 4 lati-ni§tilor ». Pentru articolul säu: Pierit-au Dacii? a) Bogdan Hasdeua fost invinuit de V. A. Urechia de sacrilegiu i teorii nenalionalepernicioase. « Ateneul Roman » din Iasi, la 30 Septemvrie 186o, vorbeade fantasmagoricul-galvanicul invietor al Dacilor, iar C. D. Aricescu

1) Bucure§ti, 1894.1) In România, araintina pe Gheorghe Samurian, n5.scut in 1862, nepotul

lui Pilaret Scriban, absolvent al seminarului duhovnicesc din Chi§inau, carea ascultat apoi cursurile slavi§tilor Iaghici i Lamanski. Dragoman al Ministe-rului Afacerilor StrAine din Bucure§ti, el nu §i-a lrgit cadrul preocupärilor§tiintif ice.

A. Sobolevski, Ronanii fntre popoarele slave, Petrograd, 1917, p. 7.V. Piceta, Academia de tiinfe slavistica, e Vestitorul Academiei de

tiinte din U. R. S. S. *, Moscova, 1945, nr. 5-6, p. 175.P. P. Panaitescu, Perioada slavond * la Romdni ruperea de 'cultura

Apusului, e Revista Pundatiilor Regale., Bucure§ti, 1944, nr. a, p. 126 §i urm.) A. Iatimirski, op. cit., p. XXIX.7) P. P. Panaitescu, s Perioada slavond *, p. 151.1) s Gazeta Transilvaniei *, Bra§ov, 1855.9) e Poita de istorie s, 186o.

www.dacoromanica.ro

8 G. BEZVICONI

sustinea in o Trompeta Carpatilor », din 6 Septemvrie 1866, d. Hasdeuconsidera pe Dad Slavi, pe cand Cezar Boliac, in acela§i ziar, seriade teorilie nepatriotice ale lui Hasdeu, care lucreaa pe nana slavis-mului rusesc. $i ca s'A se o reabiliteze », incepand cu o Sentinela Romana »(nr. 16) §i. pana tarziu de tot, cand in 1901 vorbea despre Papa delaNeva, Hasdeu 4i manifesta o urá patima§a fata de Ru§i, alaturi de altiemigranti din Rusia, pu§i in acelea§i conditii de activitate cartura.-reasca 1).

Datorità acestor fapte, de pe biíncile scolii, tinerii Romani capátauo neimpácata ciud'A contra RuOlor 2).

o Latini§tii » a) st'Aruiau asupra nefericitului eveniment al contac-tului cu Slavii. Printre acWia fusese Petre Maior 4), Aron DensuOanu 2),Timotei Cipariu e), Papiu Ilarian §i cati altii 7). $i nimeni nu indraznea,atunci, s'A se ridice impotriva acestei teorii, aducanduli aminte desoarta destul de jalnica a marilor carturari filoruO, ca Gheorghe Asaki,dar mai ales a o muscalului » episcop Melchisedek al Romanului, pecare, de pilda, ziarul o Democratia » 11 invinuia de a fi trimes la Aca-demia din Kiev un buchet de seminaristi, spre a sorbi aceleasi senilmenteneprielnice 'dril,.

15

La baza legaturilor romano-ruse se ea, de sigur, originea comunaindo-europeanä. a Romanilor §i Ru§ilor, similitudmea conditiilor geo-politice europeano-rasaritene §i vechea influenta slava asupra fonduluietnic roman 8).

G. Bezviconi, Romancierul D. Moruzi, extras din Cetatea Moldovei o,1942, nr. 8-9, p. 24.

Nicolae Gane, A mintiri, Craiova, p. 51.5) Comp. si V. Ciobanu, Poporanismul, Bucuresti, 1946, p. 141.

Istoria pentru fnceput, Budapesta, 1883, p. 317.Istoria limbii §i literaturii romdne, Iasi, 1894, P. 75.

2) Cipariu stabilea, totusi, in Digionarul etimologiei daco-romdne (1870).ca numai 1/5 a cuvintelor românesti sunt de origine latina, 2/5 slav& si2/5 diverse. El nu cunostea limbile slave, incál !si permites sl le dispre-tuiasc5, ceea ce este fundamental gresit, deoarece a nu recunoaste mareaparte a influentei slave ar fi falsificarea istoriei (Ovid Densusianu, Histoirede la langue roumaine, Bucuresti, 1929, p. XIX si 241). Elementul slav ocuplun loe destul de insemnat in- partea gramatical& si lexical& chiar a dialectuluiaromiin. T. Capidan, Elemental slav in dialectul aromein, Analele Academiei s,1925, s. III, t. II, p. 291.

2) A. Iatimirski (op. cit., p. XXIX) vorbeste de limba artificial& latino-italiana a lui August Treboniu Laurian, Eliade-RAdulescu s. a. P. P. Panai-tescu, o Perioada slavond o, pp. 127-128.

5) A. Boldur, Privire general(' asupra colabordrii ruso-romdne in domeniul§tiinfei istorice, o Studii si Cercetari Istorice o, Bucuresti, 1946, vol. XIX, p. 5,

www.dacoromanica.ro

N. Iorga, Istoria Romeinilor, vol. I, cart, r, cap. 2 si urm.N. S. Derjavin, Troian * in Slovd despre pdlcul lui Igori s, Antologia

articolelor'§i cercetdrilor in domeniul filologiei slave, Moscova, 1941, pp. II-12,Originea poporului rus, Moscova, 1944, P. 5. Al. Papadopol-Kallimah a scris

despre Cuvdnt despre expedifia lui Igori Sviatoslavovici, in Analele Acade-miei 1885.

Idem, Originea, p. 4.a) Idem, s Troian*, pp. 8-9 si 14.3) Teoria unui centru subcarpatic, unde ar fi existat ii veacul al VI-lea

o obste militarit a triburilor slave, o sustinea V. Kliucevski (Cursul istorieiruse, vol. I).

CALATORI RUGI IN MOLDOVA 91 MUNTENIA 9

Campia din Sud-Estul european a avut o stralucità civilizatie incàin epoca neolitica. Dela marea Egee, departe inspre Nord-F,st 1), tiiiaunumeroasele triburi ale Tracilor, dela care, ca si dela neamurile Cime-rieno-Scitice din spre Est de Carpati 3), s'a mostenit in bunà partefondul etnic si spiritual al Sud-Estului european, folklorul i denu-mirile unor fluvii i munti. Genetic, cultura acestei regiuni nu se leagàde acea paleolitic6 apuseang, ci prezintà un tip particular al culturiiautohtone, legate de cultura m'Arii Egee 3). 0 influentà civilizatoareasupra acestor populatii au avut cetAtile elenice, care dateazà inc6din veacul al VII-lea inainte de era noast;5.*. Dupà faimoasa rezisten45.a Scitilor impotriva cotropirii lui Darius al Persilor in veacul urnator,puterea de impotrivire a Tracilor s'a exercitat chiar impotriva regatu-lui traco-macedonean, cand Lisimah, diadohul Traciei, a ajuns s5 fiesdrobit i luat prizonier in Bugeac, de seful national al Getilor, Dro-michete. Romanii au venit sà lupte pentru apärarea drumurilor comer-ciale i pentru p6strarea legäturii intre cele douà pirmuri, adriaticpontic. Lupta imp6ratului Domitian a continuat-o Traian, in fázboaielesale impotriva conducaorului Daciei, Dacebal. Colonizarea romanàIn Dacia parta un caracter militar civilizator. DEnuirea elementuluiautohton este afarà de once discutie, dar lipsità de coeziune nationalà,prin disparitia elitei in lupta impotriva Romanilor, populatia dacic51s'a romanizat intfun rastimp destul de scurt. Urmele arheologiceromane, care ajung pá.'n51 la Kiev, dovedesc, cu toate acestea, nu atatrelatiile comerciale, cAt numeroasele ciocniri Cu imperiul Roman siconlocuirea Dacilor cu popoarele din spre granita r5s5.riteanà atArii 4).

In ce priveste Slavii, aparitia lor In istorie este din cele mai vechi,stròimosii Slavilor alcAtuind multiple nuclee etnice, in tot cuprinsulteritoriului statelor slave de mai tArziu. Nu mai poate fi vorba deformarea acestor triburi intr'un cuib al tuturor Slavilor si de mi-gratiunile lor 5). Primii Slavi au fost Neurii lui Herodot, care tiliau la

www.dacoromanica.ro

O G. BEZVICONI

Nord de Sciti 1). La Est de ei sunt amintiti Budinii. In veacul al IV-lea,In Ucraina apar Sarmatii, impingand pe Sciti, care se strang in regiuneaDunarii, i chiar trec fluviul acestas.). Uniunea triburilor scitice n'adisparut, totusi, chiar dupá ridicarea tribului sarmat 3). Intre Sarmati

Sciti sunt amintiti In veacul I Slavii-Venezi '). i mai insemnatisunt Antii 5), care se intind la inceput pang la Nistru, iar in veaculal VI-lea trec Dunarea. Despre toti acesti Slavi vorbesc istoricii con-temporani, Iordanes i Procopiu din Cesareia 6). Antii sunt stramosiiSlavilor-Rusi 5), dupa parerea unor istorici ai Uglicilor i Tiver-tilor 8), dupà parerea altoia ai Ucrainenilor 5). Savantii sovietidconsidera drept teritoriul « nenumaratelor triburi ante » regiunea delagurile Dunarii in spre Rasarit, panb.' in partile Kievului i VoronejuluiO lovitura sdrobitoare puterii Antilor au dat in veacul al VI-lea Avarii ;Cu toate acestea, retragerea Antilor # din istorie », se explica mai muttprin faptul ca, in urma formarii statului Bulgar, Antii au iesit dinimediata apropiere a Bizantiului 11), asa dar a observatiilor istoricilorbizantini. Multe din aspectele vietii Kievului din veacul al X-XI-lease intemeiaza pe cultura Antilor: agricultura, viticultura, serbia, stran-gerea avutului... Evident, ca. dela Anti, iar nu dela grupul putin nu-meros al corsarilor normanzi, atras de bogatiile Kievului, provineintregul asezamant social si economic al culturii din regiunea Niprului,unde plamada Varegilor s'a disolvat in scurta vreme 15). Perfectionareauneltelor atribue trasaturi specifice populatiei agricole, care folosestevite ca mijloc de schimb. Limba evolueaza prin incruciseri permanentede triburi, dei Cimerienii i Scitii persista pang in prezent in limbile

N. S. Derjavin, Originea, p. 17, comp. 14. Niederle.Ibidem, p. x9.

2) Ibidem, 13. zo.Ibidem, p. 21 si arm.

8) Ibidem, p. 26 si urm. R. Ribakov, Anfii ci Rusia .Kievului, s Vestitorulistoriei entice 1939, vol. I.

8) Idem, Troian », comp.: De Getarum sive Gothorum origine et rebus gestisGothica sive bellum Gothicum.

A. ahmatov,. Vechiul destin al neamului rusesc, Petrograd, 1919, p. xourm.

I. Sreznevski, precum $i A. Spitin, Geografia istoricd ruseascd, Petrograd,1917, p. 18, 0 Antichiteitile Antilor, 1928.

M. Hrusevski, Istoria Ucrainei-Rusiei, p. 176, si Rusia Kievului, vol. I,p. 209.

N. S. Derjavin, Originea, p. 31.Ibidem, p. 33.Ibidem, P. 34- Mai detailat: B. Grekov, Rusia Kievului, Moscova, 1944.

ed. IV, si Lupta Rusiei pentru crearea unui stat pro priu, Taskent, 1942.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUSI IN MOLDOVA *I MUNTENIA I I

rusa, ucraineana i belorusa 1). Gotii, o federatie de triburi locale 9,convietuiesc si in regiunea mai occidentalä, Cu o populatie daco-ro-manä acum inchegatd, care nu se lasä usor inrauritä de barbari, re-tfägandu-se In clipele de primej die in coclrii i in cetatea Carpatilor 2).Cand Romanii lui Aurelian päräsesc Dacia, presiunea barbarä din stepesporeste, mai cu seamä sub Huni.

Dintre toate neamurile care s'au asezat in Dacia, dupà retragerealegiunilor romane, niciunul, nu are atata insemnältate pentru istoriapoporului nostru, ca Slavii. E joacà in tinuturile dunärene, serieistoricul Constantin C. Giurescu 4) rolul pe care 1-au jucat in Apusneamurile germanice... Suntem un popor romanic de coloraturàslavä, dupä. cum Francezii, Italienii, Spaniolii sunt popoare romanice,de coloratura.' germanicä. Reprezentäm tocmai prin aceasta o nuantàaparte, caracteristicä, si o posibilitate de civilizatie i culturd unicd,In mijlocul marei familii romanice. Slavii ne-au influentat sub raportulrasei, al limbii, al organiarii sociale i de stat, sub raportul cultural

bisericesc. Niciun alt popor nu a avut inraurire asa de putemic6asupra noastil. De aceea s'a si spus chiar, de catre slavistul Ion Bogdan,c5 nu poate fi vorba de poporul roman decat dufid amestecul Cu Slavii...Sub raportul limbii, de exemplu, unul din cei mai buni cunoscaori,romanistul Ovid Densusianu 9, spune cà influenta slavà a lost mull

1) Idem, Originea, p. 12, comp. N. Marr.5) Ibidem, p. 37 si urm.., comp. N. Marr si M. Tihanova.5) A. Iatimirski, /mprumuguri slave in limbo romlind co date pentru problema

locului de obeir§ie a poporului romin, Omagiu lui V. Lamanski, Petersburg, 1908,pp. 792-819.

Istoria Romdnilor, Bucuresti, 1941, p. 75 i urm. Mai complet: idem,Istoria Romdnilor, Bucuresti, 1935, vol. I (ed. II), p. 210 I urm.: ceea ce nuputusera face neamurile germanice, in incursiunile lor repetate, i nici chiarHunii, se intampla acum. Populatia romanica este dislocata de valurile Sla-Tilor ... In Dacia, Slavii s'au asezat in mare numar si in toate partile ei, nunumai In unele regiuni, cum s'a crezut multi vreme. Ne-o spune cercetareaobiectiva a izvoarelor istorice, dar mai ales ne-o spune toponimia tarilor noa-stre (Despre rolul Slavilor in formarea poporului roman, pp. 222, 223,235 s. a.). Comp. P. P. Panaitescu, Curs de Istoria Rominilor, Bucuresti,1929-1930, p. r50 i urm., despre influenta de limba, terminologie, topo-nimie, organizare politica çi sociala, biserica Pentru toponimia in Transil-vania, comp. E. Petrovici, Continuitatea daco-r.omancl §i Slavii, Sibiu, 1942,

Daco-Slava, e Dacoromania*, Sibiu, 1943. L. Niederle, Manuel de l'antiquitéslave, Paris, vol. I, pp. Irtx r3: s dans la Hongrie, la Transylvania et laValachie actuelles, il était resté une portion importante de Slaves du Sud quiy avait élu domicile ...*

op. cit., p. 287.

www.dacoromanica.ro

I 2 G. BEZVICONI

tnai intensa' §i mai variatä decdt aceea germanicel asupra limbii italienesau franceze».

Incä: primii istorici rusi, Lomonosov (1711-1765) i Boltin (17351792), au semnalat nivelul cultural inalt al Slavilor, aceastá pärerefiind temeinic documentatä, astäzi, de academicianul B. D. Grekov 1)

savanti sovietici, desmintind « teoria norman. » a intemeieriistatului rusesc abia in veacul al IX-lea, de Varegi. Stiinta sovieticä.N. Marr (1864-1934), B. Grekov, N. Derjavin 2) i alti invätatiprecizeazä, cä Slavii au fost aborigenii pämänturilor pe care träiescpänà in prezent. Bizantinologia a inlesnit, la rändul ei, studiul istorieiruse 3). Slavii nu n.umai au asaltat lumea anticA a Bizantului, dar au

influentat aceastä lume prin asezarnântul lor social 4). Inräurireainaigratiei slave, a organizärii sociale i a proprietätii de, pämänt inobste a Slavilor, se observä de asemenea in procesul desvoltärii social-economice a Bizantului ; F. Uspensld a adâncit cercetarile social-economice ale istoriei bizantine 8). Multe din influentele bizantine tre-buesc privite prin prizma inräuririlor reciproce slavo-bizantine, stu-diul acestor probleme filiad desgvarsit de discipolii sovietici ai lui Us-penski 7). Relatiile ruso-romane, care s'au inchegat la rascrucea acestorinfluente, ar fi trebuit cercetate si ele in lumina unor lucräri monumen-tale ale lui V. Vasilevski (1838-1899)8), F. Uspenski (1845-1928)1),V. Lamanski (1833-1914) "), Serghei Soloviov (1820-1879), Kliucevski,A. $ahtnatov (1864-1920) 11) si ale altor ilustri savanti rusi. Majoritateaacestor scrieri, esentiale unor cercetäri serioase ale trecutului nostru,sunt aproape necunoscute istoriografiei românesti, in schimb pamfle-

1) Lupta Rusiei pentru crearea unui stat propriu, Taskent, 1942, si RusiaKievului, Moscova, 1944, ed. IV.

3) Des pre etnogeneza celor mai vechi popoare din basinul Niprului §i Dundrii,Vestitorul istoriei antice 8, 5939, cart. 1/6, p. 283, bibliografia; çi Bizanful

§i Slavii in veacul al VI-lea.P. Lavrov, Operele lui V. G. Vasilevski cu privire la istoria Slavilor, Peters-

burg, 19or (Bizanful i Pecenegii, etc.), si B. Grekov, I storia vechilor Slavia Rusiei in lucrdrile lui V. G. Vasilevski, s Vestitorul istoriei antice o, 1939,vol. I, pp. 338-351.

B. Grekov, Lupia Rusiei, p. 24-V. Vasilevski, Legisla& iconoclallilor.

3) s Byzantion o, II, p. 20.3) V. Piceta, Bizantinologia in vremea sovieticd, volum cit., p, 189 çi nrm.8) Material pentru istoria Bizanfului, Bizanful i Pecenegii, Drujina variago-

rusd la Constantinopoi.Istoria imperiului Bizantin (1913 si 5926).

10) Despre studiul lumii greco-slave.II) Revista letopisefelor ruse din veacurile al XI VXVI-lea (1938).

www.dacoromanica.ro

CATATORI RiTI IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 13

tele $ anonimele fiind inregistrate in bibliografiile existente 1). Lip-se.,te, de asemenea, tratarea mai amp15. s) a inchegkii primelor nucleeale populaViei locale Vlahi, Berladnici, Brodnici si Bolohoveni. Dartuturor acestor probleme sper6m sà le acordgm atentia cuvenità, laprima ocazie 3).

1) A. qi G. Rally, Bibliographie franco-roumaine, Paris, 1930, vol. II,p. 135 §ii urm.

3) Date sumare in schita noastrg: Relatii ruso-române, p. 10 §i urm.3) ITnele precizAri de localitati, semnate de litera (G), se datoresc profe-

sorului Constantin C. Giurescu.

www.dacoromanica.ro

1419

IEROMONAHUI, ZOSIMA

Vicisitudinile vremurilor apuse n'au admis consolidarea strävechilorleg6turi ale noastre cu Slavii din Räisä.rit, prin c6.16torii, decât in veacurilemai apropiate. Pelerinii sau palomnicii au fost cei dintai drumeti ru0care, mergand spre Ierusalim, au trecut prin pärtile acestea ale Europei,läisAnd insemndri despre càlàtoriile lor. Calugarilor, a§a dar càrtu-rarilor de odinioarà, datoilm aceste prime descrieri, ce se studiaz6 devreo sutà de ani 1), negustorii sau kupetii ru0 cälätorind i ei prin Mol-dova prin veacul al XV-lea 3), dar f5.rà sä. inscrie impresiile ion.

In revistele ruse§ti: « Sbomikul Pravoslavnik al Palestinei » (aparedela 1881) « Palomnikul Rus » (dela 1885) s'au tipä.rit numeroaseserien i ale pelerinilor, incepand cu egumenul Daniil, din anii 1106-1107

Sbomikul Pravoslavnik al Palestinei », 1885, cart. 3), continuänd cusuccesorii sài, printre care Zosima, ieromonahul mànästirii Troitko-Serghievski, autorul scrierii publicate in Povestirile poporului rus deIvan Saharov (Petersburg, 1849, vol. II, cart. VIII) 0 in « SbornikulPravoslavnik al Palestinei » insemnärile fiind comentate in revistä.de H, I,opariov (1889, cart. 24). Scrierea lui Zosima o g6sim amintità0 in lucrarea: Itinéraires russes en Orient, traduits pour la Société del'Orient Latin (Geneva, 1889, p. 200 Si urm.), de V. Hitrovo ; tot inaceastä opera' sunt pomeniti i ceilalti vechi pelerini ru0: Ignatie, dinSmolensk, draltor de prin anii 1389-1405 (pag. 140 i urm.), arhiman-dritul Grethenios, din Moscova, care in 1400 a trecut prin Belgrad peNistru, adic6 Cetatea-Alba (pag. 165 i urm.), i cällugä.rul Epifanie, dinNovgorod, care a colindat acelea0 locuri prin 1416 (pag. 193 i urm.).Sunt, aa dar, predecesorii c5.16torilor din Occident: Guillebert de Lannoy

1) De pilda: V, Vlasov, Anciens voyages fusses, Petersburg, 5837.1) N. Iorga, Istoria comerjului fonuinesc, Bucuresti, 1925, vol. I, p. 88. Piul ma-.

relui kniaz Dimitrie Donskoi, Vasile, fost ostatec la hoarda tAtareascA, s'ar fi refu-gist in tainA, in 1386, prin Suceava. N. Iorga, Oaspefi ru,si in Moldova gi oaspefimoldoveni in Moscova, s Neamul Romfinesc 1918, nr. 67.

www.dacoromanica.ro

16 G. BEZVICON1

(1421) 1) 0 Johann Schiltberger (1427), ale ckor serien i au fost publicatede profesorul F. Bruun, din Odessa, iar in rom'anete reproduse deBogdan Hasdeu 2). Acela0 Hasdeu a tradus pentru prima oafg textulde mai jos al lui Zosima (« Sbomik », p. 2-3), reproducandu4 in revistasa Arhiva IstoricA a României » (1865, nr. 13, p. 49). F. Grekov ascris despre Vechii palomnici ruqi, in 1891. Aflam astfel, cà Zosima avizitat Tarigradul in 1414, când a insotit pe tarevna Ana Vasilievna,logodnica lui loan, fiul impAratului bizantin Manoil Paleolog. A douac616torie i scrierea lui Zosima se referà la anii 1419-1422, cand el avizitat Atosul, Hiosul, Patmosul, Ierusalimul iTarigradul.

# Dela Kiev cu negustorii i boienii mari am mers 30 de mile, era omin.' 5 verste 5), 0 am ajuns la un fluviu mare, in tara Odoliei 4), ce senumWe Bug. Aid se af1ä a§ezat ora§ul Bratlav, mide am stat o sàptä-mânä. Si am punces in campia Tgareasc5., 0 am mers 50 de mile pe aceldrum Tätàresc, ce se nume§te: spre marea cam*, 0 am ajuns la Mi-tirevi Ki0ni, la un fluviu mare, ce se numWe Nistru. Aici fu trecerea

granita Voloh5.5): din cealaltà parte Valahii ridicg plata pentru

G. Bezviconi, Profiluri de ieri fi de azi, Bucuresti, 1943, P. 104; cf.recensia profesorului Const. C. Giurescu, in s Revista Istorica Romfina , 1944,vol. XIV, p. 146; vorbind despre localitatea s Cozial i, vizitata de LannoY,P. Bruun (e Notitele Societätii de istorie çi antichitati din Odessa *, 1852, vol.III, p. 541) crede, el ea corespunde Causanilor (Hanul-Kisla sau Kizil-Bunar),la distantä de 4-5 mile franceze de Cetatea-Alba.

Al. Sadi-Ionescu, Bibliografia aldtorilor strdini, Bucuresti, 1916, p. 12urm.1) 0 versta = 1067 metri.4) Podoliei.1) Veche denumire a Tarii Moldovenesti, spre deosebire de Tara Munte-

neasca, Muntenia Valahia de mai tärziu, in cazul din urma denumiree fiindimprumutata dela calätori occidentali. Numele de Vlah provine dupa parereafilologului Alexandru Philippide (Originea Rontdnilor) dela vechea denu-mire germana.: Welsch Roman. Radicalul cuviintului este val a stäpfini.de unde provine cuviintul francez: Vallon, si cel polon: Wloch, care inseamna:italian. Istoricul N. Barsov (Schila geografiei ruse, Varsovia, 1885) consi-

ca letopisetii slavi deduc acest nume dela Succesorii Romanilor, carelocuiau cu Slavii la Dunäre, denumirea trecand apoi urmasilor lor. Pe la1165, Nikita Choniates (ed. Bonn, p. 168) povesteste ca Andronic Comnen,pribegit in Galitia, a fost prins la granita acestei tari de Valahi, care, dela 1222,sunt deseori amintiti in istorie. Comp. A. Iatimirski, Ultima pdrere a unuisavant romdn despre originea numelui s Vlal $ 6, In e Revista Etnograficà s,comentand pe Aron Densusianu, Originea cuvdntului e Vlah s, e Revista critica-literara *, 1894, nr. I, pp. 1-15. Prima amintire a Vlahilor, In 98o; P. P.Panaitescu, Interpreta'ri romiine§ti, Bucuresb, 1947, p. 97.

www.dacoromanica.ro

2

1) VArul regelui polon Vladislav-Iagello, Vitovt, marele lmiaz al Lituaniei,mort in 1430, era fratele Ringalei, vlduva ducelui de Mazovia, cu cares'a insurat in 1411 Alexandru ce! Bun, domnitoruI Moldovei (1400-1432).In 1410, in bAtälia dela Griinwald, dar mai ales in 1422, cAläretii lui Alexandruau venit in ajutorul Polonilor, obtiniind la Marienburg o victorie asupra cava-lerilor teutoni asezati in Prusia Orientala.P. P. Panaitescu, Alexandru ce! Bun,Bucuxesti, 1932.

3) Cetatea-Alba. Comp. A. Kociubinski, in Notitele Societ5tii de istoriesi antichitati din Odessa *, 1901, vol. XXIII, pp. 79-198, si N. Iorga, Studiiistorice asupra Chiliei §i Cetdlii-Albe, Bucuresti, 1900.

3) Panar, felinar.

CALATORI ItUI IN MOLDOVA *I MUNTENIA 17

trecere, iar din aceastä parte o ridicg pentru marele kniaz Vitovt 1) ;iar vama se ja dela tred.tori 0, pe urmA, amândoi o impart. i, de acolo,trei zile de drum pànä. la Belgrad 2), prin Tara Voloh6, 0 am stat laBelgrad douà sAptamâni. lar dela Belgrad pAnà la mare sunt 9 verste.Chiar la gura Nistrului stà un stilp, ce se nume§te: Fonari 3). Aici suntschelele pentru coräbii. i am g'äsit o corabie 0 am plecat pe mare 0am r5.mas pe mare 3 sAptAmâni... E

www.dacoromanica.ro

1549

IVASKO PERESVETOV

Slavistul A. Iatimirski 1), vorbind despre primele scrieri ruse§ti re-feritoare la Moldoveni, aminte0e prefetele la descrierile drátoriilor ve-chilor pelerini ru0, tirile Cu privire la gospodarii moldoveni stràmo0idomnitei Elena a lui Stefan cel Mare, din letopisetul Voskresenski 2),povestirea despre voevodul muntenesc Dracul (Vlad Tepe), corespon-denta ace1eea0 kniaghini Elena Stepanovna 5) Cu tatä."1 ei, Stefan celMare, domnitorul Moldovei, povestirea despre icoana din Neamt 0 po-pestirea despre domnitorul voloh sau moldovean Petra Rare. Aceastàdin urma scriere ne intereseazá in deosebi, deoarece autorul ei, Iva4koPeresvetov, un 6115.tor 0 publicist rus din veacul al XVI-lea, a vizitatMoldova, amintindu-1 pe Petra Rare§, ca unul care l-a cunoscut personal.

Din istoria scrisu/ui slay, p. XLV §i urm.Ve§tile Sectiei limbii 0 literaturii ruse a Academiei de Stiinte a, Peters-

burg, Igor, vol. VI, pp. 88-119.Pata lui Stefan ce! Mare §i a Evdochiei, fiica kniazului Alexandru Olelko

din Kiev §i a Anastasiei, fata marelui kniaz Vasile I al Moscovei. DomnitaElena s'a mAritat in 1483 cu loan cel Tfinitr (1458-149o), mo§tenitorul tronuluilui loan III. Nestatomicia socrului, clatorit a doua oarl cu Sofia Paleolog(Marcel Romanescu, Albizzi fi Paleologii, extras din e Hrisovul e, Bucure§ti,1943, vol. III, p. 21), §i rivalitatea dintre aceste douA femei, au pricinuit moar-tea timpurie a Elenei, in 1505, in vArst5. de patruzeci de ani, §i a fiului ei,Dimitrie (1484-1509). B. Hasdeu, in e Traían i, nr. 75, pp. 78-81, 0 Al.Papadopol-Kallimah, in e Analele Academiei a, vol. XXII. D. Bogdan, Pomel-nicul dela Bistrila, e Analele Academiei a, 1939, tom. XXI, p. 633. G. Asakia scris drama istoricii: Elena Dragof de Moldavia, iar Alexandru HAjdeu i-aconsacrat o poezie: Mormdntul Volofencei (vezi §i alte poezii istorice alelui Hiljdeu, de pild5.: Stavucenii; A. Iatimirski, Manuscrisele slave §i ruse alebibliotecilor romtine, Sbomikul Sectiei limbii §i literaturii ruse a Academieide Stiinte a, Petersburg, 1905, p. 8o6 §i urm.). Despre nepotii Elenei: G. Bez-viconi, extras din i Cetatea Moldovei a, Ia§i, 1941, XI, pp. 3-4, comp.: V.Rummel, in Dictionarul Enciclopedic Rus, ed. Brockhaus 0 Efron, vol. 51,p. 381, §i Date istorice despre tteamul Rahmaninov, Kiev, 1895.

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RI.TI IN MOLDOVA 5I muNTENIA 19

Petru Rare§, domnitorul Moldovei intre anii 1527-1538 §i. 154a-1546, urmand exemplul tatälui gu, stefan cel Mare 1), a eautat 86

1) Regele Bazimir al Poloniei cerea, in Iunie 1486, ajutorul tarului loan III,pentru tef an, impotriva Turcilor (Actele referitoare la istoria Rusiei Occidentale,ed. Comisiei Arheograf ice, Petersburg, nr. 88, p. 107). Marele kniaz Alexandrual Lituaniei scria voevozilor sai, la 18 Iunie 1498, despre libera trecere a solilormoldoveni, la Moscova (ibidem, nr. 154, p. 177). Hanul Crimeii si tef an eranaliatii Moscovei (L. Kolankowski, Problem Krymu w dziejach jagiellonshich,4 Kwartalnik Historyczny o, XLIX, 1935, caiet 3, pp. 279-300). §tefan c autas5. impace, in anii 1498-1499, pe tar cu ginerele sau, Alexandru al Lituaniei(Actele, nr. 161, p. 182), iar Alexandru ii cerea ajutorul impotriva Moscovei(ibidem, nr. 162, p. 183). In arhivele rusesti se pastrau o car tile volosesti i alesoliilor din 1482-1505, printre care: diacul Feodor Kuritin, loan Turcul,aspunsul rusesc fiind trimes prin fiul de bojar Procofie ; Feodor Iaropkin,Vasile Karamisev in 1488, Ivan LiharioN, Stetcu s'i andru in 1491, SeuratZinovievici, Plesceev in 1492; tratativele prin ambasadorul rus din Crimeia,Loban-Koliciov; Subota, diacul Costea si $andru, Timofei Zamitski in 1495,Oscerin si Luca Volosaniu in 1496, pitarul loan in 1497, Feodor Alexeev in1498, diacul Iusco (V. Ulianitki, Material pentru istoria legeiturilor dintre Ru-sia, Polonia, Moldova, Valahia §i Turcia in sec. XIV-XVI, Moscova, 1887,p. 115 si urm.). Acelasi andru urma O. mearga la Moscova si in 1501, darregele polon, temandu-se de o giant& moldo-rusa, n'a permis solului A. trea-c5. prin Polonia (N. Iorga, Histoire des relations russo-roumaines, Iasi, 1917, p.66), dup5. cum nici succesorul am, Sigismund, - marturisesc cronicarii mol-doveni Grigore Ureche si Simion Dascalul - n'a admis ca trimisii lui §tefanita.-Vocla sa ajungit pe la 1525 in Rusia, raspunzand unei solii moscovite din1521. Dimitrie ivanov Larev si Mitrofan Feodorov Xaracearov, solii rusi carese intorceau din Italia, au fost opriti in Ungaria; in urmr, interventiei lui

tefan, li s'a dat libertate, dar ei au mai zab5.vit in Moldova (V. Ulianitki,op. cit., p. 183, si s Uricariul o, 1853, part. III, p. 91 si urm., cores-pondenta tarului loan Vasilievici). Despre cererile de trecere ale soliilormoldovenesti, prin Polonia, la Moscova, in anii 1481, 1490, 1496, 1498,1501 si 1502, comp. I. Bogdan, Documentele lui 5tefan cel Mare, vol. II,pp. 364, 381, 390, 405, 410, 455 si 462. Episcopul moldovean Vasileal Romanului a contribuit la aplanarea unor neintelegeri dintre tar si mitro-politul Gherontie al Moscovei (P. Mihailovici, Legilturile culturale bisericeftidintre Romani fi Rufi in sec. X V-X X-lea, Revista Societatii istorico-arheo-logice-bisericesti lo, Chisinau, 1932, p. 207), iar mai tarzin, in 1513, domnitorulBogdan cel Orb a trimes si el o solie la Moscova. In ce priveste printul DimitrieWisnowiecki, pretendent in 1563 la tronul Moldovei, nu credem ca. era nepotulde fiica al lui stefan cel Mare; A. Storojenko ( Prinjul Dimitrie Ivanovici Wis-nowiechi, poreclit in popor Baida, Vechimea Kievului *, 1897, vol. LVI, ii.519) afirma, ca mama pretendentului era fata lui Semeon Olizar. Singurainrudire cu lifoldova ar fi casatoria lui Iurie, fratele strabunului lui Dimitrie,cu Anastasia loan Mufata (A. Lobanov-Rostovski, Cartea genealogicci rusd,Petersburg, 1895, vol. I, p. 102).

2'

www.dacoromanica.ro

2 0 G. DEZVICONI

stabileasck legkturi diplomatice permanente cu Moscova 1) : el a trimesin Rusia o solie, Dum'a-vistierul 0 Toma Ivanov, care, dupá ce au tra.-tat o aliantà impotriva Turcilor i Polonilor, urmau a se intoarce in1529 in patrie 4) ; bine inteles, Polonii se opuneau acestor legnuri,incat a doua solie a domnitorului, trimeask In acela0 an 0 condusk deAlexandra Carj5. 0 Toma Ivanov, a fost intemnitatI, vreme de doukaptamâni, la Vilna. Un sol al tarului, Iva§ko Blizarov, a venit in Mol-dova in 1532, prin Crimeia, insotit de trimesul moldovean Iucà, iarla intoarcere de un alt moldovean, Duca. Moscova, in tratativeleei cu Polonia, a luat apärarea Moldovei, staruind asupra faptuluitat.61 domnitorului Petru Rare§, Stefan cel Mare, era cuscrul taruluiloan III. Pe atunci, legbiturile de inrudire consolidau cele politice,ind.t solii moldoveni sulgerul Ivan Mihailovici i Petre-uricarul auasistat in 1536, la Moscova, la tratativele de pace dintre Ru0 i Poloni.Cand, in anul 1538, Turcii au alungat pe domnitor din Moldova,el n'a putut sk se refugieze la Moscova, din cauza impotrivirii Tktarilor

Polonilor ; aceasta au povestit-o solii sài, veniti la Moscova prin1542-1543: pArcklabul Cristea Vladovici, logoatul Petre Ckrcovicipisarul Ivan Stefanov Tratativele s'au intrerupt, deoarece Poloniin'au l'asat pe solii moscoviti, sk treack in Moldova 4).

Iva0co Peresvetov ajuns in slujba tarului sosind din Lituania,a mai fost in serviciul regilor Poloniei i Ungariei, iar cind luni a petrecutla curtea domnitorului Moldovei Petru Rareq, la Suceava, uncle a maiOsit un rus, in slujba domnitorului, Vasia Mertalov, din Moscova.Povestea sau « plkngerea » intaia a lui Peresvetov, despre Petravoevodul voloh, a fost scrisk pe la 1549, prima ei redactare datfind,probabil, cu cktiva ani mai inainte. Spiritul scrierii este intru cgtvasubiectiv 4), chiar interesat, ckutând sk provoace i sà sprijine actiuneatarului impotriva oligarhiei boiere0i. Totu0, aceastà scriere comple-

1) P. P. Panaitescu, Petru Raref Moscova, Bucuresti, 1938, in volum,V. Myatt a, pp. 265-278.

I) 41 Sbornikul Socieatii Istorice Ruse s, Moscova, vol. XXXV, p. 779 s. a.a) Citirile in Societatea de istorie i antichiati ale Rusiei s, I848, vol. V

p. 207 s. a. N, Xaramzin, Istoria Statului Rosienesc, vol. VIII, nota 129.S. Palauzov, Principatele Romdne Valahia gi Moldova, Moscova, 5859,

pp. 77-78 si 82-83.V. Rjiga, I. Peresvetov, publicist din veacul al XVI-lea, Moscova, 1908,

tef an Ciobanu, Domnitorul Moldovei Petru Raref in literatura rusd veche,Revista Istoria. Românà s, Bucuresti, 1945, vol. XIV, p. 316, comp. luciltrile

lui I. Iavorski, S. ceglov, S. Vilinski, N. Gudzii s. a. I. Budovnit, Schife °su-pra istoriei publicisticei ruse'in veacul al XVI-lea.

6) A. Miliukov (Cdldtorii ru§i de peste granifcl in veacul trecut, e VestitorulIstoric k, IX, 1881, p. 5) semnaleazA, cá scrierile drátorilor mai vechi vorbescnu atilt despre Omfinturile vizitate de ei, cât oglindesc conceptiile lor personale.

www.dacoromanica.ro

CALATORI 12:0I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 21

teaza cunostintele noastre despre Petru. Rares, care apare caracterizatpe drept cuvant, in acelasi sens onorabil, si de cronicarii Grigore Ureche

Simion Dascalul. Textele de mai jos le folosim dupg lucrarea amintitaa profesorului Stefan Ciobanu.

a Dad: pe vreun tar il va paräsi intelepcilmea lui militara inascutasi va veni la el marea blandete, aceasta este opera dusmanilor lui: nuse va gandi tarn' la armatä., nici la oranduialà in impäzä'tia sa, va petreceCu aceia, care-i aprind mima cu vräjitorie ì cu multe pieded ispiti-toare ; i asupra ostasilor sli va aduce multá tristete, i asupra intregiiimparatii multe nenorociri mari din partea demnitarilor sdi, bleatnimic nu-i va fi drag: nici intelepciunea, nid armata, nid viatatiei, i oricari intelepciuni ostasesti vor ajunge la dansul, sau chemareaimparateasca inteleapta, el va incepe sà le nesocoteasca.

Asa zice Petru, voevodul voloh: dacà vrei intelepcitme impala-tease&sa cunosti despre ostire i despre asezamintele vietii imparatesti,

atund sa citesti panà la sfarsit luarea Constantinopolului, sa nu tecruti pe tine cu nimic, si acolo vei gäsi tot ajutorul lui Dum-nezeu. Dumnezeu li ajuta nu pe cei lenesi, ci pe cei care muncesc i ilchiamä in ajutor, si pe cei ce iubesc dreptatea i judeca cu judecatadreaptä.. Dreptatea pentru Dumnezeu este buc,uria inimii, iar pentrutar mare intelepciune. Am observat, doamne, ca Petru, voevodul voloh,a fost pentru tine si pentru impäratia ta un mare binevoitor. i eu, deaceea, auzind acele cuvinte dela el, le-am scris i le-am adus la tine,slujindu-te, dupa cum iti va place serviciul robului tau.

zice voevodul voloh Petra: au fost Grecii lenesi de a apära tarecredinta cresting, in contra necredinciosilor. Astazi, nevroind, aparg.credinta 0:gang de invazie. Tarul turcesc ja la 7 ani copiii dela Greci

Sarbi pentru a-i invata in militärie i Ii trece la credinta sa ; iar ei,despartindu-se de copiii lor, plang cu mare plans, dar cu nimic nu potfi ajutati.

Domnului i binecredinciosului marelui tar i marelui kniaz IvanVasilievici 9 a toata Rusia se inching,' robul tau, venit din Lituania,

1) loan cel Groaznic (1530-1584), unul din cei mai insemnati tari mosco-viti, care a consolidat unitatea Statului Rosienesc (comp. studiik savantilorsovietici R. Vipper i S. Bahrusin). Mentinánd legAturi cu domnitorul Mol-dovei Alexandra 1.,6pusneanu (1552-156r t 1563-1568), tarul a comandatin 1556 Sintagma pravila de legi a lui Matei Vlastaros episcopului Macarieal Romanului; opera a fost oprit5. in Galitia (1561). El este ziditorul uneimInilstiri in Moldova (S. Soloviov, Istoria Rusiei, vol. X, p. 276) si figureazainscris in pomelnicui binefAcaori/or mAnAstirii Bistrita, unde Al. Odobescu amai descoperit un aer rusesc, din i6or, provenit dela mänästirea Tihvin, A.Iatin irski, Binelacerile domnitorilor rugi in Roindnia, In veac. XVIXIX,

Vestitorul Rusesc 1899, VI, p. 4i 5.

www.dacoromanica.ro

22 G. BEZVICONI

Ivasko, fiul lui Semeon Peresvetov. Am adus pentru tine, domnitor,cuvinte din multe regate domnesti s'i dela Petru, voevodul voloh, sitreburi de-ale tale imparätesti. Si acele cuvinte si lucruri, doamne, aufost puse in vistieria ta impärateasa., iar pe mine, robul au, pentruacele cuvinte si lucruri ai poruncit sa fiu bine däruit. Si acele cuvintesi lucruri, pana acuma n'au fost in fata ta, a domnitorului, Cad acelecuvinte sunt neplacute in fata ta, iar lucrurile tale sunt la mine. Si inacele regate, doamne, mult se mirau s'i la'udau nasterea imparateascaa ta cu semne ceresti; s'i au proslavit inteleptii filosofi greci si doctorilatini, si au spus despre acele cuvinte: se cuvine acelui domnitor ostas,nascut intelept dela Dumnezeu, asemenea cuvinte sa le serie cu aursi sa le tinä la dansul multi ani, si dupa dânsul asemenea lucruri si slavasa imparateasca sà le lase a/tui tar. Si eu, doamne, am capätat acelecuvinte in acele regate, la oamenii intelepti, dupa cum iti va placeslujba mea, a robului tau. Si eu, doamne, am plecat din Lituania, autrecut de-atunci unsprezece ani, slujindu-ti tie, tarului binecredincios,Cu credinta, nu mai an cleat cum au slujit strgmosii s'i stabunii mei,Cu credintä, domnitorilor rusi, marilor kneji, stamosilor si stabunilorai, Peresvet si Oslabia, in calugärie si schime, cu binecuvantarea fad.-torului de minuni Serghie, in batalia de pe Don, sub marele kniaz Di-raitrie Ivanovici, pentru credinta crestinà si pentru sfintele biserici sipentru cinstea domnitorului au suferit si au pierdut capetele. Si eu,robul au, am venit la scaunul impara'tesc _pentru aceasta, sà fiu cutotul al ta'u, sa slujesc cu credinta, cat m'o ajuta Dumnezeu.

Despre tine, doamne, despre binecredinciosul marele tar, scriuinteleptii filosofi, ea vei dobandi in ved slava. mare. Ca despre chesarulAugust s'i despre tarul Alexandra Machedon, asa si despre tine, doamne,scriu acei intelepti filosofi, precum si despre ostirea ta s'i despre intelep-citmea ta mare. Si ei proorocesc in cärtile lor intelepte, cà vei introducemare dreptate in imparatia ta, si-1 vei mangaia pe Dumnezeu cu bucuriesufleteasca. Si asa incep filosofii intelepti, cá asemenea dreptate nu vaexista in intreaga lume, ca in imparatia ta, din cauza intelepciuniitale mari si a stasniciei tale de domnitor; judecgtorii vicleni parcg sevor trezi din somn, si se vor ruina de afacerile lor viclene, si se vormira ei insisi, ea au judecat viclean si, adunand necurat, au pacatuitmult si de nenumarate randuri faa de Dumnezeu. Asa scriu despretine, doamne: tu esti domnitorul groaznic si intelept; ii vei aduce pepäcatosi la pocainta si vei introduce dreptatea in impaatia ta, si veiaduce lui Dumnezeu bucuria inimii La August chesarul a venit unostas cu infatisare modesta, saraca, si i-a adus mari intelepciuni osa-sesti, si el pentru aceasta l-a daruit si-1 tinea pe el si neamul lui aproapede dansul. Si la tarul Alexandra, a venit cu infatisare modesa,Cu mare intelepciune ostaseasea; dela boga ti nu vine niciodatä intelep-ciunea osaseasca ; daca vreun voinic se imbogateste, si. el se leneveste:

www.dacoromanica.ro

1) Târgurile ì tinuturile se dAdeau boierilor pentru o.

CAI.,ATORI RUI IN MOLDOVA *I DITJNTENIA 13

bogatului ii place liniste ; pe ostas totdeauna trebue sa-1 tii bine, ca peun soim, s5.-i bucuri mima, cu nimic sa nu-1 intristezi. i eu, robul tau,Ivasko Peresvetov, unsprezece ani au trecut si nu pot ajunge la tine,stapanul, binecredinciosul i marele tar. Dacà le amintesc, demnitarilort51, nu ma anunta tie. i la venirea mea, doamne, ai dat poruncaboierului tau Mihail Iurievici sa ma ingrijeasca de toate, pe mine, perobul tau, si de graba, dupa ce ai dat porunca, Mihail Iurievici a murit.lar eu, färä portmca traiesc i, pana astazi, nu pot, doamne, sà ajungla tine, sá te rog despre porunca data_ lar omul strain nu poate traiin imparätia ta fära poruncá i fará mijloace. i te-am vazut, doamne,inteo sarbatoare in biserica Nasterii Preasfintei Nascatoare de Dum-nezeu, i ti-am dat douà cärticele cu o vorbele » tale imparatesti, pe carele-am adus din alte regate, slujindu-te pe tine, doamne, credinciosul,marele tar. ?i tu, doamne, pe mine, robul tau, nu m'ai dat sub ingri-jirea nimänui. Dacä tie, domnitorului i marelui tar, nu-ti va fi pe placslujba mea i slovele pe care le-am adus din alte tari si regate, auzitedela multi oameni intelepti i doctori i filosofi despre intelepciuneata imparäteasca dela Dumnezeu, dupa cum scriu despre tine, mareletar, nascut cu semnul ceresc i despre imparatia ta i despre ostireainteleapt5. sa pastrezi i sà inmultesti credinta cretina, si pe credin-ciosi sa-i aduci la credinta i sä ridici slavä lui Dumnezeu i sà introducdreptatea in impäratia ta i sà faci lui Dumnezeu bucuria inimii. i tu,doamne, porunceste sa-mi restitue cartea, daca, citind-o, nu va placea,tarului binecredincics.

Am venit, doamne, din Ungaria in Tara Volohä. 0 am fost cinci lunila Petru, voevodul voloh, in Suceava, 0 el despre tine, doamne, marele

binecredinciosul tar, i despre imparatia ta, spune, rugandu-se infiecare zi, sa se inmulteasca credinta crestineasca. i el zice: asa a fosttare credinta greceasca i noi ne Madam cu dansa, iar acuma ne laudäraCu imp5iratia ruseasca. i spune asa: Doamne, pazeste-o de necredin-ciosi si de once herezie. i pe acela nu-1 laudä care grata cruceaträdeazà." aceasta este o mare herezie ea nu apara credinta cretinasi nu slujesc cu credinta pe domnitor. i pe acela nu-1 lauda, care atrageasupra imparatiei sale un razboi deosebit: dà orasele i volostele sä letina boierii, i demnitarii se imbogatesc din lacrimile i sangele neamuluicrestinesc prin jefuire nebuna. i cand pleaca dela o hrana o 1) din. orase

voloste, si se judeca obidele, fac ambele parti mult p5.cat: sarutäcrucea asupra vinovätiei i reclamantii i paritii, unul sarutand staruieasupra nedreptätii care i se face, iar altul neaga once obidà,si asa ambiise pierd in pAcat, 0 cad in mare herezie, 0 mare ocarg aduc lui Dumne-zeu, nu tin la chiste, särutà crucea ; cu acestea il supärä grozav pe Dum-nezeu ; tot ce este tare in credinta cretina, aceasta n'o tin tare.

www.dacoromanica.ro

24 G. BEZVICONI

Asa zice voevodul voloh despre primul tar turcesc Mahmet sultanul:necredinciosul tar u introdus in impkrätia sa nepläcutà lui Dumnezeumarea intelepciune i dreptate: a trimes in toatá impärätia sa judecätoriisdi credinciosi, puná.'ndu-le din vistieria sa leafà, ca sà poatà träi din anIn an, si a introdus judecAtorii de curte, in toatä impärätia ca sa judecefära pärtinire, i a poruncit ca amenzile sä le ja pentru vistierie, ca sànu se ispiteascä nimeni i sà nu cadä in päcat i sà nu-1 supere pe Dum-nezeu. i daca-1 däruieste pentru slujba creclincioasä pe vreun boiercu vreun oras sau voloste, el trimete la judecaorii s'äi si le pomncestes5.-i dea din vistieria statului imediat, dupà registrul de venituri.and greseste judecätorul, atunci Ii este prescrisä moartea dupg legealui Mahmet ; ll ridicà pe varful tmei präpastii, vi-i &A' branci in jos,spunând: n'ai vrut sä Ei in bunã slavä i sä slujesti cu credintä pe dom-nitor. lar la unii le ia pielea de vii s.1 le spune: când va creste pielea,se va uita vina ta. Dupà iegea lui Mahmet, träiesc i tarii de astäzi cumare si inteleaptä sträsnicie ; i vinovatii erau predati mortii; i gäsindpe cineva vinovat, chiar clack' era din cei buni, nu-1 cruta ; omoradupä faptele lor, s.1 spunea asa: i dela Dumnezeu este scris: fiecgruidupà faptele lui. i asa zice voevodul voloh: e insemnat in cärtile in-telepte, scriu filosofii i doctorii despre binecredinciosul marele tar alRusiei s't marele kniaz Ivan Vasilievici a toatä Rusia, cà va fi la el, inimpärätia sa, asa de multà intelepciune i dreptate i sträsnicie impo-triva judecAtorilor nedrepti, din cauza marei intelepciuni datä delaDumnezeu.

Asa zice voevodul voloh despre impAratia rus5., cà demnftarii taruluirus se imbogätesc singuri i se lenevesc, iar impärätia lui se secAtueste

prin aceasta ei se numesc slugile lui, si tare nu stau pentru credintacrestinä i tare nu se joacä cu jocul mortii impotriva dusmanilorprin aceasta mint in fata lui Dumnezeu si a tarului. i asa vorbestevoevodul voloh: ei sunt multi, dar n'au inimà bunä si se tem de moartesi nu vreau sà moarà pentru credinta crestin'ä, ei nu vreau sà moar5.niciodatä. Acel bogat nu se gändeste la ostas, se gändeste la liniste ;chiar când se imbogäteste un viteaz i el se /eneveste. Asa zice voevodulvoloh: sà-1 tii pe ostas, s5.-1 ingrijesti ca pe un soim, totdeauna sä-iinveselesti mima, sä nu se abatä asupra lui nicio tristete. i asa zicevoevodul voloh: unui asemenea domnitor se cuvine sä aibä in vistierialui veniturile din toatà impArgtia ì sà dea din vistieria sa ostasilor,sä le inveseleasc5. inimile. Atunci impärätia nu va avea sfärsit i vistierialui nu va seca. Cine din ostasi va fi indärjit impotriva dusmanilor dom-nitorului, se va juca cu focul morçii, acelor ostasi sà li se ridice numele,sä li se inveseleasc6 inimile i sà li se märeascä salariul din vistieriadomnitorului, i la alti ostasi sä li se atragä inimile, sä-i apropie, siIn toate s5.-i creadä i sà le asculte plängerile in toate iubeasc51,ca pärintele pe copiii sài, i sà fie damic cu ei, mana damicA niciodatà

www.dacoromanica.ro

CLIATORI RIJI IN MOLDOVA I MUNTENIA 25

nu saraceqte i aduna slava tarului; dämicia tarului care osta0 esteintelepciunea lui.

lar despre tine, despre marele tar binecredincios, voevodul volohzice: unui asemenea domnitor se cuvine sa tina douäzeci de mii de tineriviteji, foarte bine invätati la tragerea cu foc, i sá stea lagarile dinucrainele 1) pe camp, langa cetati impotriva dupianului, a tarului dinCrimeia, inzestrandu-i pe ei cu salariu din vistieria statului, cu leafa anu-alä dela domnitor, i ei se vor deprinde a trai la camp 0 a lupta cudu§manul, tarul Crimului. Atunci acei douäzed de mii vor fi mai bunidecat o suta de mii i ucrainele toate vor fi bogate 0 nu vor fi sara-cite de du§mani. i aceasta poate s'o fad, un asemenea puter-nic tar.

Aa zice Petra, voevodul voloh, despre impärätia greceasca: dem-nitarii sub tarul Constantin Ivanovici 2), erau stä.pani pe imparatie,

sarutarea crucii o nesocoteau, trädau 0 au furat imparatia cu judecätilelor nedrepte. i prin jefuiri necinstite au marit bogätiile lor din lacrimile

sangele crWinesc ; iar ei in00 s'au lenevit sä apere cu tä.rie credintacretina, 0 pe tar 1-au indepartat dela Wire prin vräjitoriile lor, 0 pecai de ispitä heretice i prin farmece. i prin aceasta au predat strainilorde neam, Turcilor, spre batjocura, i imparätia greceasca i credintacre§tin'a i frumusetea bisericeascä. i acuma 1'40 Grecii, pentru trufialor i pentru faradelegile lor, i pentru lenevia lor, rascumparara la tarulturcesc credinta lor cretina, dau tarului turcesc mari biruri, i singuriei sunt in sclavia tarului turcesc pentru trufia i lenevia lor. GreciiSarbii se angajeazá sá pasca oile i camilele la Turd. Si cei tnai buniGreci se angajeaz5.. Voevodul voloh zice cu mari lacrimi despre aceastacredinta cretina a imparatiei rusWi i totdeauna il roagä pe Dumnezeusà inmulteasca credinta cretina din impärätia de Rasarit, dela tarulrus, binecredinciosul, marele kniaz Ivan Vasilievici a toata Rusia. Cuaceasta impärätie ruseascä çi acuma se laudä toatà credinta greceasca,

spera In mila i ajutorul lui Dumnezeu sa se elibereze de sub jugultarului turcesc de alt neam.

zice voevodul voloh: In asemenea imparatie mare, puternicä,slavitá i bogata in toate, imparatie moscovita, este in aceasta

dreptate ? Atunci slujea la el Vasia Mertalov din Moscova.Si pe acesta il intreba: tu §tii multe despre acea impäratie moscovita.Spune-mi drept ? Si el a inceput sa spunä. lui Petru, voevodul voloh:credinta crWineasca, doamne, Ii bunk in toate i frumusetea biseri-ceasca-i mare, dar dreptate nu este. Si la aceastä, Petru voevod a plans0 a zis ap.: daca nu este dreptate, nu este nimic. i a. a. a zis voevodulvoloh: dreptatea adeva'rata. este Hristos ; ea va straluci mai tare decat

1) Marginele.1) Constantin XIII Paleolog, ultimul impgrat bizantin (1448-1453).

www.dacoromanica.ro

26 G. BEZVICONI

soarele in toate Inaltirnile cere0i i intinderile pämänte0i 0 in adän-cimile iadului ; totul se inchinà lui, ce este ceresc, pämäntesc 0 al iadului,toti au läudat i proslä'vit sfäntul lui nume, cäci sfänt este numelelui. Este putemic 0 tare, 0 färà de moarte, 0 mare Dumnezeul creOin,minunate sunt lucrurile lui, mult rAbdätor i mult milostiv. i in careimpärätie este dreptate, in aceea säl4lue§te i Dumnezeu i dd marelesä'u ajutor i mänia lui Dumnezeu nu se abate asupra acelei impAratii.O dreptate mai mare nu existà in sfânta scripturä.. Dreptatea pentruDumnezeu este bucuria inimii, iar pentru tar mare intelepciuneputere. Doamne, cu credinta creOin6 de nedreptatea lor.Aa s'a apucat diavolul cu toate nedreptätile de Greci, neiubind cre-dinta creOinä, pentrucà credinta creOinà este draga lui Dumnezeu,mai bunà cleat toate credintele, Dumnezeu o iube§te, i diavoluleste pätruns de toate nedreptätile. Iatà ce scriu astäzi inteleptiifilosofi i doctori despre binecredinciosul tar 0 marele kniaz IvanVasilievici a toatà Rusia, c51 el va fi intelept 0 va introduce drep-tatea in impärätia sa. i a§a zice voevodul voloh i roagA mila luiDumnezeu spunând Doamne, aratä mila ta mare, ca acea inte-lepciune sä nu-I treacä pe binecredinciosul marele tar. §i sä nurämänä din päcatele noastre impätätia rusä aa cum este, ci sä: strä.-luceascä. cu credintä impärätia liberä.. Altfel noi nu avem sà zicemcredintei grece0i, ca Evreilor i Armenilor, Cà ea nu are tar liber0 nu are impärätie liberä.; iar noi ne läudäm cu impärätia rusä

cu tar cre§tin de credintä greacä.. i a§a zice voevodul voloh:ze0e-o, Doamne, pentru multi ani i spre inmultirea credintei cre§-tine. Despre aceasta se mirà tàrile. Petru, voevodul voloh, zice a4a:marele domnitor i putemicul tar binecredincios, rabdà aa de maresupärare din partea vtájmaului sä.u, dela tarul Kazanului, care estecel mai mare duman al lui; 0 nu trebue sà rabde atat. !4a a fostMahmet-sultanul, tarul turcesc, plätea dä.ri la Tarigrad binecredin-cio0lor tari, träia in mare umilintä, färä fázboaie; dar tatäl lui a fosttälhar de mare 0 a invins tara turceascä. 0 a supus-o ; i dupä aceeapentru pácatele noastre Mahmet-sultanul, tarul turcesc, a invins nea-mul de tehari, 0 a luat Tarigradul, 0 pe binecredinciosul tar ConstantinI-a invins i 0-a bältut joc de credinta cretina, 0 a necinstit frumu-setea bisericii, a luat clopotele biserice§ti, a ridicat crucile de pe bi-serici 0 a scos din biserici icoanele, fädtoare de minuni, 0 a ref5.cutbisericile pentm rugä'ciunile lor pAgäne. i Petra, voevodul voloh,a§a zicea i 11 ruga pe Dumnezeu: Doamne, fii indurAtor asupra taruluirus 0 binecredinciosului mare kniaz Ivan Vasilievici a toatä. Rusia

asupra impärätiei lui, ca sä nu-1 prindà aa boierii lui, cu vrajba dinherezia lor i cu viclenia lor, cu bogätia i lenevia lor, sä nu-1 imblän-zeascà dela oOire, sà nu-1 facä temätor de moarte, ca pe un bogat,sà nu moarà, cum au imblänzit boierii pe binecredinciosul tar Con-

www.dacoromanica.ro

CKIATORI RUW IN MOLDOVA st MUNTENIA 27

stantin Ivanovici din Tarigrad, prin vrajba i herezia i viclenia lor.au pierdut imparatia binecredincioasa 0 pe binecredinciosul tar

Constantin 1-au nimicit prin sabia celor straini de neam. Nu laudadela inceput filosofii, cà boierii care se apropie de tar nu au meritemilitare, sau intelepciuni oarecare. Despre acestia aa spun filo-sofii intelepti: acestia sunt fermecatorii i hereticii, care furl no-rocul i intelepciunea imparateasca i aprind mima imparateascapentru sine 0 pentru herezii i farmece, i imblanzesc o0-irea. i aceastazice voevodul voloh: acestia trebuesc arsi cu focul i omoriti cu cruzime,ca faul sà nu se inmulteasca. Vina lor este fall margini: deoarece as-cund oOirea dela tar 0 fura gandul imparatesc. lar tarul färà ostirenu poate sä. existe Ingerii i puterile ceresti, i acelea, nici pentru osingura orä nu lag din mainile lor armele de foc, pazesc neamul orne-nesc de once rau, dela Adam si pana in ceasul de fata ; dar tarul paman-tesc, ctun sa fie fära. ostire ? Tarul este putemic i slavit prin ostire.Tarul trebue sa fie in imparatia sa cu binefacere dumnezeiasca i cumare intelepciune, i cu ostasii trebue sa fie darnic, ca tatäl cu copiiilui. Därnicia imparateasca este 0 intelepciunea. Mana damicà nicio-data' nu sdräceste i aduna, slava.

asa zice Petru, voevodul voloh: sub binecredinciosul tar Con-stantin din Tarigrad ostasii s'au sleit 0 au säräcit, iar vamesii se im-bogateau. i unii din ostasi, vazand aceastä nepasare a binecredin-ciosului tar fata de o§tire, paraseau armata si se ispiteau a se face vamesi,

impäratia i vistieria lui Constantin säraceau, iar insisi vamesii seimbogäteau. Se intampla cá domnitorul, cauta sa ja din vistieria sta-tului zece ruble, 0. ei luau pentru tar zece ruble, iar pentru ei o sutàde ruble. i cine-i trimeteau pe ei, demnitarii imparatesti, cu ei vamesiise imparteau, i impa.fátia tarului binecredincios Constantin, saracea

saracea vistieria tarului, i ei 1'1100 se imbogateau din sangelelacrimile neamului crestinesc. i boierii se plangeau unul cate unultarului Constantin despre « hraniri » i despre orase i despre guvema-tori, ca i dinii flamânzi, ravnind la s'angele 0 la lacrimile neamului-creOinescl i tarul facea totul dupa voia lor i in toate le inveseleainimile, 0 a atras prin demnitarii sai un razboi deosebit, i in toateI-au supkat pe Dumnezeu. i asa zice voevodul voloh: judecata gre-ceased era nedreaptä i cumpärarea ei era necuratä. Negustorul nu pu-tea sk stabileascá pretul la marfa. Nu era curata adunarea lor. lardemnitarii in orase i tinuturi se gandeau cu viclenia lor, i cu indemnuldiavolului scoteau cu talharii din sicrie pe mortli nu demult ingropati

prädau sicriile &grace, i pe acel om mort injunghiindu-1 Cu sulitade vanatoare, sau taindu-1 cu sabia, 0 ungandu-1 cu sange, ii aruncauin casa omului bogat, i puneau ca reclamant pe un denuntator, carenu-1 §tie de loe pe Dumnezeu, condamnau cu judecatä nedreapta,ca jefuiasca din curtea 0 casa lui averea. Se imbogateau in mod

www.dacoromanica.ro

28 G. BEZVICONI

necurat prin ispite diavolesti; i groaza imparateascg ei nu aveau;prin toate n maul= pe Dumnezeu i uitau invkaturile dumnezeiestisi ale sfintilor. Pe_ntru aceasta s'a maniat Domnul cu mania sa nepo-tolitg, a trimes asupra lor robia strginului de neam, a lui Mahmet,sultan, Iarul turcesc, din neam prost, de tAlhari. i Mahmet-sultanul,batandu-1 pe tarul Constantin si luand pentru sine imparatia crestingIn ajutor, i-a fost data. de Dumnezeu pentru pgcatele lor si a trufiei,pentru cà ei indepartau lumea dela tar si nu dadean drumul la tar,celor ce aveau de facut plangeri. i din partea demnitarilor lui Con-stantin nimanui nu se fäcea dreptate in impargtia lui Constantin,lar ei, boierii, faceau mare nedreptate c saraceau statul; ei abateaudela tar nu lumea, nici pe acei ce veneau sá se planga, ei abgteau delaimparat mila lui Dumnezeu, si au abatut-o. i asa zice cu lacrimi inochi voevodul voloh despre credinta crestinä.: dupa pacatele noastres'a intamplat di am cazut in robia necredinciosului i strginilor de neam,pentru färg.delegea greceasca, caci Grecii au parasit lumina pentru in-tunerec, au ca.zut in toate hereziile c I-au maniat pe Dumnezeu cu=auk nepotolita. Atund necredinciosul Mahmet-sultanul, tarul tur-cesc, strain de neam, a cunoscut puterea lui Dumnezeu, a luat Tari-gradul si a stabilit in impäratia sa judecata dreaptä, pe care o iubesteDumnezeu, i I-a mangaiat pe Dumnezeu cu bucuria inimii, i pentruaceasta Dumnezeu il ajutá de a poseda multe impargtii. i el a intro-dus in impäratia sa marea dreptate; i negustorilor a stabilit cumpg-rare, cu un cuvant, si a cumpara si a vinde, macar pentru o mie deruble ; si asa a zis: faceti dreptate in imparatia mea, datg de Dumnezeu,vedeti, ca Dumnezeu iubeste dreptatea, i pentru nedreptate se supargcu mania sa nepotolita, cj mie, tarului mic, mi 1-a supus pe tarul mare.Tineti-va de poruncile Domnului, multumiti-vk cu sudoarea de pe fata,dupg. cum Dumnezeu a portmcit tatalui nostru celui dintai, Adam,creindu-1 i i-a dat tot pamântul in ajutorul lui, si a portmcit sg lucrezepämantul, i sà manânce paine din sudoarea fetei. i Adam a indeplinitportmca lui Dumnezeu. i noug se cuvine in toate sa-1 ascultam peDumnezeu, i sa-i procuram prin dreptate bucuria inimii.

A,sa zice voevodul voloh: Mitnnezeu iubeste nu credinta, ci drep-tatea. Dreptatea adevarata este Hristos, fiul iubit al lui Dumnezeu,In una treime, in dumnezeire nedespartitä, singura dumnezeire i pu-tere. i sa ne lase noug dreptatea evangheliei, iubind credit:4a crestingpe deasupra tuturor credintelor, si ne-a aratat calea imparatiei cerestiin evanghelie. i Grecii citeau evanghelia, iar altii o ascultau, iar voialui Dumnezeu nu o faceau, au pus ocara pe. Dumnezeu si au cazutIn herezie, c in toate i-a ispitit diavolul pe demnitarii lui Constantin;ei fgceau dupa voia diavolului, 1-au maniat in toate pe Dumnezeu, ei'1'1100 s'au ispitit, c toata imparatia lui Constantin au dus-o la ispitire,si au subjugat neamul crestin seducatorilor, care fac voia diavolului.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUGI IN MOLDOVA I MUNTUNIA 29

Mud Domnul l-a izgonit pe Adam din rai, el a calcat porunca lui Dum-nezeu, si atunci diavolul l-a ispitit, c a luat dela dansul iscgliturg,Adam s'a pierdut pentni vecie, c Domnul facut milá. Prin voia sasfanta l-a scos pe Adam din iad si a rupt iscalitura. i unul este Dumnezeuasupra intregii lumi, c acei ce inscriu oamenii la munca pe veci, aceiaispitesc, ii fac placere diavolului, 0 care se ispitesc pentru haina albasi se scriu pe ved la lucru, aceia ambii pier pentru vede. i asa a zisvoevodul voloh: tara care este robita, in acea tara se face tot raul,

talharii, çi fázboi, c obide, c intregii imparätii mare safácie, totiIl supgra pe Dumnezeu fac placere diavolului. De aceea la bine-credinciosul tar Constantin demnitarii lui s'au umplut de toate acelefäradelegi si l-au maniat pe Dumnezeu, de aceea cei vii ii invidiaupe cei morti, iar cei liberi, pe cei robiti, din cauza demnitarilor lui Con-stantin. lar pe binecredinciosul tar Constantin l-au inconjurat cu far-mece si vräjitorii si l-au capturat 0 au indepärtat dela dansul inte/ep-ciunea voiniceasca si au imblanzit vitejia lui si sabia impatateascáau lasat-o in jos c l-au bagat in viata de desfrau. Nimeni nu puteatrai Cu numele tarului, nici capul nu putea scoate din casa, nici sämeargg o versta din cauza nenorocirilor ci obidelor din partea demni-tarilor lui; toatä imparatia a fost data pe mainile demnitarilor luiera socotita pe nutnele lor pentru traiu, asteptand intelepciunea impa-rateasca, si ea n'a venit. Dar Grecii au uitat ca Dumnezeu a atátatsemnul lui asupra faraonului, tarul Egiptului, inecandu-1 in mare pedansul si pe demnitarii lui, pentru ea el i-a robit pe Israeliteni.acela este semn dela Dumnezeu, ca Dumnezeu nu iubeste truferobie. i Grecii de aceea au pierit pentru trufe c robie.Israelitenii s'au inmultit c s'au mandrit c l-au uitat pe Dum-nezeu si au pierit in robie i in imprastiere, si n'au imparatie li-berg., nici tar, c nici nu l-au cunoscut pe Hristos, fiul lui Dumnezeu,tang ceresc, mima lor a impietrit in trufie. i a zis voevodul voloh:va.zand totul, sä piarg aceia carora se impotriveste Dumnezeu i aruncamania sa nepotolita impotriva lor pentru vede, pentru nedreptate,ci Dumnezeu iubeste dreptatea mai presus de toate. Tarul turcescMahmet-sultanul a introdus in imparatia sa mare dreptate; era de altneam, dar a acut lui Dumnezeu bucuria inimii Dacg la acea dreptates'ar fi adaugat si credinta cresting, atund ctm ingerii ar fi vorbit de el.

zice Petru., voevodul voloh, despre taratul Kazanului: dacaa(i vroi sà dobanditi taratul Kazanului, atunci chemandu-1 pe Dum-nezeu In ajutor, sà nu vg crutati intru nimica, sä trimiteti ostirea laKazani, incurajand inimile ostasilor cu leafà imparateasca, cu desmier-dare si cu bine urgri i alti ostasi viteji sg trimiteti in ulusurile 1.) dinregiunea Kazanului i sa se dea poruncg sä se ardá c pe oameni sa-i

1) Satele.

www.dacoromanica.ro

30 G. BEZVICONI

taie i sà."-i captureze. Poate Dumnezeu va milui si va da ajutor sa fiecuceriti i botezati, i aceia tari. Si am auzit despre aceasta tara, despretaratul Kazanului dela multi ostasi, care au fost in taratul Kazanului;ce vorbesc ei despre ea, asemänand-o cu tara mare prin bogatie, dinpreajma raiului. Si de aceea tare ne miram, ca asemenea tara mica,foarte bogatä, nu este in sanul acestui mare i putemic tar, i nu inprietenie. Si el a rabdat-o mult, si are mare tristete dela ei. Chiar dacaacel pämantel bogat ar fi in prietenie, el n'ar fi putut rabda pentruasemenea bogatie.

Doamne, binecredincios i mare tar si kniaz Ivan Vasilievici a toataRusia. Am fost la Suceava la Petru voevodul voloh, cinci luni, robulIvanet, fiul lui Semeon Peresvetov, si am vazut marea lui intelep-ciune, i acele cuvinte le spunea din intelepciunea filosoficä invatatä,Eluded, doamne, insusi voevodul Petru a fost filosof invätat si doctorintelept, si la el slujeau multi oameni filosofi intelepti i doctori. Siel, doamne, a citit in cartile lui intelepte, cu doctorii lui i Cu doctoriiintelepti despre nasterea ta imparateascà dupa semnul ceresc, cà veifi mare imparat i Dumnezeu va supune tie pe dusmanii tai, doamne.Si au citit in cdrti, ca vei stapani, doamne, cu ajutorul lui Dumnezeu,multe impäratii. Numai, doamne, au gasit in cärtile sale, ca va fi asu-pra ta, doamne, goana de a te prinde, ca asupra tarului Constantindin Tarigrad, din partea vfajitoriei i fermecatoriei, ceea ce ar insemnala ei imblanzirea ostirii tale intelepte: vor ajunge demnitarii täi la iu-birea ta imparateasca prin vrajitorie i prin farmece pe cai de ispita,nu prin obarsie, nici prin rang, nici prin voinicie, nici prin intelepciune,care inte/epciune ti-ar fi fost de folos, doamne, pentru slava ta impa-räteasca in impäratia ta, a domnitorului. Si au mai citit ei, ca acelefarmece i vrajitorii iti iau intelepciunea innäscuta dela Dumnezeu

feiicirea i imblanzesc ostirea ta, pentru care te-a nascut Dumnezeu,binecredincios marele tar, i spre dansii aprind mima ta imparateascacu mare iubire, si nu poti sà fii fara ei nido °fa. Si am vazut, doamne,ca Petru voevodul voloh, stand in fata icoanei preacinstitei stäpanea noastre, nascatoare de Dumnezeu, s'a rugat cu lacrimi despre sang-tatea ta de multi ani i ca Dumnezeu sà desavarseasca impärateascata dela Dumnezeu data inteleapta inclinare spre ostire si a ta fericirepentru inmultirea credintei crestine i pentru introducerea dreptatiiIn impäratia ta, dupa cum arata cartile ion despre nasterea ta imparä-teasca dupa semnul ceresc i sa te päzeasca de prinderea dusmänoasia demnitarilor tài i de once farmece si de calle ispitei sa te izbaveascaDumnezeu cu sfanta, marea mila, ca pe el sa nu-1 evite nasterea in-teleapfá, imparateascä dela Dumnezeu i fericirea catre ostire, pentrucare Dumnezeu 1-a näscut.

asa a zis voevodul voloh: numai sa-1 pazeascä. Dumnezeu de a-ceastä capturare din partea demnitarilor lui, atunci un asemenea tar

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU5I IN MOLDOVA *I MUNTNIA 31

in intreaga lume nu va fi mai intelept i fericit care Wire 0 va intro-duce in impäratia sa marea dreptate, i pentru aceasta Dumnezeuva supune multe imparatii. lar pe mine, robul tau Iva§ko, tiul luiSemeon Peresvetov, má convingea Petra voevodul voloh sá slujescla el, 0 eu, robul tau, al domnitorului, auzind aceste cuvinte dela oa-menii intelepti, la mari i la multi doctori i filosofi, despre tine, despremarele domnitor i despre nWerea ta inteleapta dela Dumnezeufericita fata de Wire, 0 am läsat slujbele bogate fara griji, 0 am venitla tine, doamne, binecredincios marele tar, cu aceste cuvinte i cu tre-buri osta§e§ti, sa slujesc, dupà cum, doamne, iti va place slujba ro-bului tau v.

www.dacoromanica.ro

1593

TRIFON KOROBEINIKOV

Negustor, apoi diplomat moscovit, Trifon Korobeinikov a cälatoritla Constantinopol §i Atos, impretma cu un alt negustor, Ivan M4enin,in 1582, 0 a mers la Ierusalim in 1593, impreuna cu diacul Mihail Ogar-kov, cand a trecut prin Moldova. Fragmentul insemnarilor sale Cu privirela Ierusalim reproduce in parte cele povestite de un calator din 1558,negustorul Vasile Pozniakov 1), din Smolensk. Pe noi ne intereseaza,insa, descrierea Moldovei, care apartine lui Korobeinikov, chiar dacaun scriitor al povestirii sale a combinat-o cu cele insemnate de Pozniakov.Titlul lucrarii este: Al doilea mers al lui T. Korobeinikov, comentatorulei fiind S. Dolgov, care a publicat-o la Moscova, in 1887 5), 0 a trimes-oslavistului Ion Bogdan, autorul primei traduceri tomane§ti a textului,reprodus in revista « Arhiva Societatii §tiintifice 0 literare din Ia0. *(189o, tom. I, pag. 762-764).

Pe negustorii din Moscova li aminte§te, in Moldova, calatorul Dela-croix. De altfel, mWe§ugarii moldoveni erau organi7ati, ca 0 cei mos-coviti, pe bresle o bratstvo », adica « frätii », avand in frunte o sta-roste * batrani 8). Vechiul comer t cu o Moskul » se facea prin Greciidin Constantinopol, ca in epoca lui Petru. Rare§acel Andrei Chalko-kondylas, marele negustor al sultanului, care ducea marfuri turce§ti0 lua in schimb blanuri, # din ti de pe§te » (baga) 0 alte lucruri specialeacelor climate. In secolul al XVII-lea, insa, sunt legaturi directe,mult mai stranse, cu Moscova 4), considerata de popoarele balcaniceca # a treia Roma »5).

Para/el cu aceste relatii economice se intensifica 0 cele cu/turale,la baza carora rezida strävechile legaturi ale Moldovenilor cu Ru0i.

1) I. Zabelin, Mersul negustorului V. Pozniakov la Ierusalim, Moscova,1884, si. H. Lopariov, op. cit., 1887, cart. 18.

5) Comp. s'i ed. redactat5. de H. Lopariov, op. cit., 1888, cart. 27, pp. 78-80.3) N. Iorga, Istoria Romeinilor prim caldlori, Bucuresti, 8928, vol. I, p. 105.5) Ibidem, vol. II, p. 6o.5) Binefacerile rusefti fafd de mändstirile statelor dundrene, Vestitorul Guyer-

namental 5, 1903, Nr. 8g-28.

www.dacoromanica.ro

3

9 V. Senkevici, Moldova Sovieticd 'in lupia impotriva ocupanti/or fascisti,Moscova, 1944, p. 4. Lupia de veacuri a popoarelor slave impotriva agresieigermane, antologie red, de Z. Needla, si N. S. Derjavin, Lupia de veacuri a Sla-vilor Cu ocupanfii germani, Moscova, 1944.

a) N. Iorga, Histoire des relations, p. 13.5) Cancelaria romaneascä e in mare parte ruteana afirma P. P. Panai-

tescu (Curs de Istoria Romdnilor, Influenfa rusd i polond asupra vechii culturiromdnesti, Bucuresti, 1927-1928). Principalele trei carti ale vremii: Psaltirea,Faptele apostolilor si Evanghelia se traduceau alternativ in doll& limbi, slay&

moldoveneasca, ca sa inlesneasca invatarea limbii slave pentru localnici(Stefan Ciobann, Inceputurile scrisului in limba romdneascd, Analele Academiei 5,Sectia literark s. III, t. X, 1940-1941, IL 34). Redactia rusa a slujit dreptoriginal traducerilor i rugaciunilor romanesti (A. Kociubinski, s Notitele Socie-tiltii de istorie i antichitati din Odessa 5, 1874, vol. XIII, pp. 124-125, si A.Iatimirski, 0 lucrare noud cu privire la vechea bibliografie slavd (I. Bianu si N.Hodos, Bibliografia ?omit:eased veche, Bucuresti, 1898), in e Vestile Sectieilimbii i literaturii a Academiei 5, Petersburg, vol. III, cart. 4, pp. 105-107,si vol. V (r9oo), cart. 2, pp. 654-704; extras, p. 3). Comp. A. Iatimirski,Manuscrisele slave si ruse ale bibliotecilor romdne; D. Bogdan, Diplo-matica slavo-romdnd din sec. XIVXV, s Revista Istorica Romana' 5, 19351936, p. 223 i urm., Despre manuscrisele slave din biblioteca Academiei Romdne,e Arhiva Romaneasca *, 1939, p. 103 urm., i Caracterul limbii textelor slavo-romtine, Bucuresti, 1946. Primul text slavo-roman este pomelnicul manastiriiBistrita, din 1407.

4) Comp. admirabilul studiu al academicianului sovietic B. Grekov, RusiaICievului care precizeaza gradul inalt de cultur& al Rusilor. Pentru origineaslava a boierimii romane, comp. Const. C. Giurescu, Istoria Romelnilor, I, siP. P. Panaitescu, Interpretdri, p. 33 si urm.

Vorbind de prezenta unor institutii cu caracter feudal in Sud-Estul Euro-pei, considerata. de obicei ca rezultatul influentelor occidentale, Valeria Cos-tachel (t Beneficiul s in Sud-Estul Europei, e Revista Istorica 5, 1944, p. 6x

urm.) subliniaza ca.' In realitate ele s'au creat in raport Cu necesitatile localepolitice si economice, de pilda proprietatea de danie in Moldova apropiindu-sede situatia similar& din Lituania. De aceeasi autoare: Dreptul feudal fi pre-dalica e Revista Istorici 5, 1945, p. 113 o urm.

CALATORI RU5I IN MOLDOVA I BfITNTNIA 33

O aliantà intre aceste popoare trebuia sä se creeze mai demult, dreptreactie impotriva tendintelor cotropitoare ale Taarilor, din Iasà.rit,si ale Ungurilor i Germanilor, din Apus 1). Ins6 Polonia, unitä maiapoi cu Lituania, a càutat sà speculeze acest proces in favoarea sa 2),fiind, pe atunci, o puternic6 tara slavà, spre care simtea o atractiespirituaa Moldova. Cjiderea celui mai apropiat stat rusesc al principa-tului Galitiei, sub stdpânirea Poloniei, a indepärtat posibilitatea uneicolaborgri oficiale intre acest vestit principat rus si voevodatele dunärene,care se incheaga in acelasi secol al XIV-lea. Totusi, in acea epocá inde-pàrtatà, limba, scrisul 6) si asezàmântul social') al Moldovei erau subo inrAurire vAditI a Rusilor, fie a simbiozei lituano-rusesti 5), dar mai

www.dacoromanica.ro

34 G. BEZVICONI

Cu seamá a vechiului principat al Galitiei 1), de unde pornesc incepu-turile chiar ale scrisului românesc 2), literatura româneaseá izvorándin buná parte din cea slavá 8). Negustorii i cáluga'rii, reprezentantiiculturii de atunci, aduceau cu ei influente bizantine, in special in centreleeconomice infloritoare, la Lvov i Krakovia, unde aceasta se observáIn scrisul caligrafic al epocii, In mestesugul legárii cártilor, in sculpturaacasurilor i in cusäturi a). In publicatiile din Krakovia, chiar din 1491,se gásesc asemánálri cu textele de origine románá 5) ; de altfel, dela1557, Coresi i alti tipografi români publicà multe cärti slave o). Biserica

valahál » din Lvov 7) este o veche ctitorie a domnitorilor din Iasisi a Moldovenilor pribegiti: Movilä, Stroici, Bamovski, Balica, Prajescu,Lozonski, Ureche, OrI i altii, pe cand in biserica sf. Onufrie din Lvovgásim mormintele domnitorului Stefan Toma, decapitat acolo impreunä

1) Pentru influente galitiene, comp. de pila.: A. Boldur, Originea i sensulcuvrintului o vecin o, Omagiul lui C. Giurescu, Bucure§ti, 1944, PP. 167-174,iar pentru asemänäri romano-slave, in ce prive§te evolutia agrar5.: V. Bulgaru,Fenomenul agrar, Ia§i, 1936, p. 150.

5) N. Iorga, Histoire des relations, pp. 15, 20 §i. urm. Stefan Ciobanu,Inceputurile scrisului, p. 34. Poate din manästirea Peri. Comp. §i

T. Ionescu-Ni§cov, Traducerile din literaturile slave in romilne;ste, Slavia o,Praga, 1939, XVI, pp. 339-346. P. P. Panaitescu consider& teoria propag5riiscrisului din mAnästirea Peri, o ipotez5. nedovedità (.Revista Istoria Romana o,1939, P. 457).

5) Stefan Ciobanu, Istoria literaturii romeine vechi. Curs la Facultatea delitere din Bucure§ti, 1942-1943, vol. I, p. 70. P. P. Panaitescu, Inceputurileliteraturii in limba romeincr, # Revista rundatiilor Regale o, 1943, IX. Desprerolul civilizator al Rusiei in raza MArii Negre, comp. scrisoarea lui Engels, adre-satA la 23 Mai 1851 lui Karl Marx.

I) N. Iorga, Histoire des relations, p. 25 §i urm. Izvoarele comune §i

afinitätile artei noastre cu cea slav5. le semnaleazá numero§i cercetatori,M. Romanescu (Odoarele noastre biserice§ti, extras din Istoria bisericeasc& e,Craiova, 1943, nr. 1, pp. 3, io §. a.) cerand studiul odoarelor noastre biserice§ti,dup5. C11111 s'a f Acut in Rusia. A. Iatimirski serie §i el despre Vechea ara roma-neascii, iar Olga Grecianu (Inceputurile picturii in Romelnia, *Arta i tehnicagrafic& o, Bucure§ti, 1938, nr. 4-5, pp. 105-108) semnaleaza, mai ales inMoldova, inrauriri ruse§ti. M. Romanescu (Introducere la istoria costumuluiromeinesc, s Revista Istoria Romang 5, 1945, p. 470) stärue asupra necesitatiistudiului obiectelor ajunse in Rusia, de pildd epitrahilul lui Alexandru cel Bun,dela muzeul Alexandru Nevski din Leningrad. (N. Iorga, in buletinul francezal Sectiei istorice a Academiei, 1913, nr. 3, p. 115 §1. urm.).

5) Stefan Ciobanu, Istoria literaturii, p. Io6, comp. A. Sobolevski,intre popoarele slave, op.

7) Ibidem, vol. II (1939-1940), p. 17 i urm.7) P. P. Panaitescu, Fundafiuni religioase romcine§ti in Galifia, o Buletinul

Comisiei Monumentelor Istorice o, XXII, p. i i urm.

www.dacoromanica.ro

C.XIATORI R1.11 IN MOLDOVA I MUNTENIA 35

cu sfetnicii sai, Motoc i Spancioc, in 1564, iar la biserica bernardinilora fost inmormantat in 1582 domnitorul Iancu Sasul.

Trifon Korobeinikov viziteaza Moldova tocmai in acea perioadä,de legaturi mai intense cu Galitia, decal cu alte tari rusesti. El insem-neaza sumar impresiile sale culese din calatorie.

u lar din Kamenet 1) am plecat la 9 Martie, Vineri ; primul popas delaKamenet a fost la ro verste, la graniVa lituana, in ceta.'tuia Hctin 2).Cetätuia de piatra Hotin nu e mare, mai mica deal bätaia pustii 8) ;e asezata pe un deal inalt de piatra, pe malul fluviului Nistru I); iarfluviul e mai mare &cat rani Moscova ; case sunt putine, cam cat inBolvanovie 5). Dela orasul Hotin pa.na la raul Prut sunt Io verste ;raul e mai mic decat raul Moscova ; dela Prut pana la satul Botosani 8)sunt IQ verste, iar dela Botosani pana la satul Stepanovti 7) 30 verste,tot prin pa.'dure ; in satul Stepanovli sunt trei biserici i targ, iar asezaricam 450 de curti 8) ; dela Stepanovti pana la Iasi, unde locueste gos-podarul voloh I), sunt 45 verste.

In Iasi nu se gäseste cetate, d.eoarece tarul turcesc nu inga'due aridica cetate; traieste in Iai gospodarul voloh, iar in jurul curtii salese afla un zid de piatra spre apararea ei i in curte se aflä palatul depiatra ; in Iai sunt peste zece biserici de piatra si de lemn; iar bisericasoborniceasca a lui Nicolae facatonil de minuni1°) e mai mare* si

/) Camenita-Podoliei.8) A. Sadi-Ionescu, op. cit., p. 75, 11 considera pe cäpitanul Henry Austell

ca o primul calgtor, care precizeaza un drum dela Dui:are la Hotin s, in 1586.Pe aici trece si olandezul Georg van der Das (1597-1598) (ibidem, p. 92).

8) Cglatorul Pourquevaux, din a dona jumfitate a veacului al XVI-lea,semnaleazg si el acest s mic castel de cargmidg. (N. larga, Istoria Romdnilorprin cdldtori, vol. I, p. 194). Importanta cetgtii a crescut dupg ce Turcii,In urma pacii dela Carlovat (1699), au fost nevoiti sà paraseasca Camenita,povesteste loan Neculce.

4) In text gresit: Nipru.3) Cartier din Moscova.8) In text gresit: Bolusan.

Stef finesti.Intr'o copie: 85 de curti.

8) Moldovean.1°) Fiindcg biserica i curtea domneascii de ling dgnsa erau Interne late

de §tefan cel Mare, in documente, tgrgul Iasi se numea la inceput Stepanovita ;N. Iorga, Istoria Romdnilor prin cdleilori, vol. I, p. 112. Biserica a fostrecladitä de printul Potiomkin; ibidem, vol. II, p. 113. Despre acest lacasNicolae Gospod (domnesc, cel bogat), scrie G. Ghiblnescu, In revista o Viito-rul (Iasi, 1904, nr. 4, p. 15): 5 Dorim ca Iaii sá devie pentru Romgnime, ceea ce

www.dacoromanica.ro

36 G. EEZVICONI

mai inalta decat cea a lui Nicolae Gostuneanul 1), iar in biserica pepereti sunt zugravite praznicele vladicesti i proorocii, i altarul ezugravit dinspre curte, i clopotnita de piatra se ridica deasupra intrarii ;biserica e impartita in douà parti, ca una care se incalzeste ; in bisericàse era locul voevodal, la dreapta intra'rii, in dosul clirosului, pe unamvon ingradit ca i clirosul, de toate partile imbracat in postav rosu.In acea biserica slujeste mitropolitul Belenskii 1), i protopopul cu patrupopi i doi diaconi ; acea biserica se afla In fata curtii voevodale. larlocuinte in Iasi cam cat la Rostov 3) i multe pravalii, iar in pravaliitot felul de marfuri i targuelile sunt bune ; sub oras curge un raulet,cam cat raul Moscova, si un iaz mare.

La 13 Martie, la 3 ceasuri de noapte, Trifon Korobeinikov i cutovarasii sài mersera la voevodul Aron 4). Ei au intrat calare in curteavoevodala panà la scara si au fost primiti in palat, in odaia sa. In odaiese afla un runduk 5), inalt pana la braul unui om i acoperit cu covoare ;iar pe runduk, pe locul säu sade gospodarul voloh locul este fa:cutturceste ca sa poata sedea i in fata lui sunt puse lumanari in sfesnice

e Moscova pentru Rusime; dorim ca sf. Nicolae Gospod, sl rämaie TJspenskiiSobor din Xremlinul Moscovei...*.

Askii-torg, pe aul Prut, asa dar targul Iai, figureazi in spisocul oraselor,anexat la letopisetul Voskresenski (N. Xaramzin, Istoria Statului Rosienesc,vol. IV, nota 387); spisocul pare a fi de provenient5 mai noug, amintind Chilia,Satul Nou (Chiba Nou5), Akoliatria (Vilkovo), Belgorod, Cerni (Gradenita),tirgul Roman pe Moldava (Romanov torg), Nemeci (Neamt), in munti: Coro-ciunov, Cameni (Piatra), Soceava, Seret, Bania (Baia), Neciuni, Colomia, Virgpe Ceremus (N. S. Derjavin, e Troian *, p. 16). In once caz este cea malveche insirare ruseascA a rargurilor moldovenesti.

1) Biserica din Moscova.1) Belli. Alb; Belgorod Cetatea-Albii. Se crede, c5.' este vorba de mitro-

politul Moldovei si al Belgorodului, de unde a fost chemat primul mitropolital tkii, Iosif, inrudit cu domnitorul Alexandru cel Bun. E. Golubinski, Schijaistoriei bisericilor pravoslavnice din Bulgaria, Serbia §i Romdnia sau Moldo-Vlahia, Moscova, 1871, p. 382; A. Xociubinski, Inscriplii lapidare din veacul alX V-lea din Belgorod, eNotitele SocietAtii de istorie si antichitäti din Odessa*, 1889,vol. XV, p. 534; A. Iatimirski, Manuscrise slave ale bibliotecilor romdne, Peters-burg, 1904, pp. 248-249; A. Stadnitki, Cercetdri i monogralii asupra istorieibisericii moldovene§ti, Petersburg, 1904, p. 34. A. Xociubinski aminteste epis-copia din Belgorod, in 1401, dependentá de mitropolia Galitiei (ibidem, p. 5o8,comp. Miklosici, Milner s. a.). Sub domnia lui Petru-VodA (1375-1391), mitro-politul Antonie al Galitiei sfinti ca mitropolit al Moldovei pe acest Iosff, epis-copul Ceatii-Albe (Q. C. Giurescu, Istoria Romanilor, Bucuresti, 1941, p. 124).

Rostovu/ cel Mare, din regiunea Iaros/avli.Aron Tiranul, domnitorul Moldovei dela 1592 la 1595.

1) Tron, ladà pentru lucruri scumpe. A. Scriban, Dicjionarul limbii romd--ne§ti, Iasi, 1939, p. 1350.

www.dacoromanica.ro

ImpAratul Germaniei.1) Ungureasea (?).

RU5I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 37

0 tot inaintea lui sta volo§e#e un egreci, inseamna in ruse§te vistier,oamenii sái stau, descoperiti. Indatä. ce Trifon cu tovara0i sai

sarutará mana, voevodul Aron, ridicandu-se, intrebá de sanatateatarului i despre intregul lui stat ; iar ceea ce i s'a adus dela ei daruri,el a poruncit sa le puie toate inaintea lui; once vorba zicea despre tar,el se scula in picioare ; i li-a dat drumul cinstit 0 a poruncit sà se deahrana la oameni i cai; mai porunci sá nu li se ja vama dela nicio marfa,precum sa li se dea pe intregul j:Amant al sau hrisoave de trecereinsotitori.

Tot in Tara Voiotia se Oa cetatea Suceava a aceluia0 voevod ;mai inainte in acea cetate Suceava träiau gospodarii volohi i curtealor e in acea cetate, iar acum tarul turcesc nu ingadue sá traiasca inacea cetate gospodarii volohi, deoarece e aproape de granita lituanä,ca gospodarii volohi sa nu poata fugi la cesar 1) 0 in Lituania. lar delaIai pana la Dunare sunt 157 verste.

Fluviul Dunarea este foarte larg, in unele locuri destul de adânc,cu ostroave, iar in alte locuri putin adanc, nisipos. Nisipul este foartealb, in miele locuri se aflá namol, i apa e limpede ; in lat, fluviul arevreo 8 verste, iar in miele locuri e 0 mai larg, ori mai ingust ; el curgedin Tara Sarbeasca prin Tara *panski2) i Turceasca. lar la tarul turcesc0 la regele panski, 0 la cesar 0 la voevodul voloh, Dunarea estegranipl ».

www.dacoromanica.ro

1637

VASILE GAGARA

S. Dolgov a publicat in « Sbornikul Pravoslavnik al Palestinei *(1891, vol. XI): Viala fi mersul la Ierusalim fi in Egipt a lui V asileIacovlev Gagara, din Kazani, in anii 1634-1637 1). Acest pelerin a trecutprin Muntenia 0 Moldova, mide la Ia0 (ViaFe v Ia.Fe) a asistatla un cutremur de pamant (pag. 76). AfTdm, din povestirea sa, de ase-menea, despre intentia mitropolitului Moldovei, de a infiinta in capitalatarii, o §coala, la care 300-400 de copii urmau sa illy* citirea ruseasca.

Calätoria lui Vasile Gagara se incadreaza inteo perioada de inflorirea relatiilor culturale cu lumea rusi. 0 mai cu seama cu Moscova. Dupà.'cum am vazut, aceste legaturi se intensified din a doua jumatate aveacului al XVI-lea 2). Alexandru Lapupeanu, in a doua sa domnie(1563-1568), a dus tratat ive cu Moscova prin ieromonahul Eufimie,egumenul manastirii Capriana, cerand tarului un imprumut pentrurascumpararea scaunului domnesc 2). Mitropolitul Mardarie al Moldovei0-a gasit a.dilpost la manastirea Drohobycz. La 1588, prin Moldova atrecut patriarhul Ieremia al Constantinopolului, care mergea la Mos-cova, ca sa participe la intemeierea noii partiarhii ruse§ti; actul con-stitutiv l-a iscalit 0 mitropolitul Moldovei, Gheorghe Moghila sauMovila 4). In 1595, la Ia0, s'a tinut sinodul, care trebuia si stavileascapropaganda jesuitd 0 la care au participat episcopii din Przmysl 0Ghedeon Balan din Lvov 2). Episcopul P elagoniei 0 al Prilepului,Ieremia, a fost numit in 1603, de domnitorul Radu Serban, episcopulMaramure§ului, trecind apoi in Rusia ca 0 numero0 alti duhovnici

Pag. 39 si urm. Comp. si o Vremennikul Societätii de istorie s'i antichitAti s,1851.

N. Iorga, Histoire des relations, p. 43 si urm.1) P. Sircu, Din istoria relafii/or Ru§ilor cu Ronidnii, Vestile Sectiei limbii

si literaturii ruse a Academiei de §tiinte s, Petersburg, 1896, vol. I, pp. 517-519.4) A. Stadnitki, op. cit., p. 50. In 1587, Movilgt a contribuit la infiintarea

tipografiei filtiei din Lvov. Andrei §eptitki, Inceputurile tipdriturilor pe pdmiin-turile Ucrainei, Lvov, 1924.

4) N. Iorga, Histoire des relations, p. 26, si P. Mihailovici, op. cit., p. 211.

www.dacoromanica.ro

1) Silviu Dragomir, Contribujii privitoare la relaiiile romcinuti cu Rusia inveacul al XVII-lea, Analele Academiei*, 1912, p. 1075 si urm.; comp. N.Kapterev, Caracterul relajiilor Rusiei cu Orientul pravoslavnic in veac. XVIXVII, Moscova, 1885; A. Muraviov, Relaliile Rusiei cu Orientul in legdturcl cutreburile biserice0i, Petersburg, 1858-1860; A. Iatimirski s. a.

3) P. P. Panaitescu, Influenla, p. 87.3) S. Dragomir, op. cit., p. 1081 si urm.1) Trimesul Venetiei la Moscova, Lorenzo Bernardo, seria la 12 Iulie 1586,

c5. tarul sprijinea pe Petru-Vodl. La 14 Decemvrie 159o, Petru a cerut lui Sigis-mund III al Poloniei s5. li se ingldue pravoslavnicilor din Lvov s5.-si reclAdeascabiserica incendiatil. (Completdri la monumentele istorice asupra Rusiei, Peters-burg, 1848, nr. 180, p. 69), subventionand-o (ibidem, nr. 181, p. 470). Mitropo-litul Macarie al Moldo-Vlahiei imbArbAta, la 5 Ianuarie 1614, frAtia pravos-lavnicA din Lvov (Actele referitoare la istoria Rusiei Occidentale, IV, nr. 187,p. 432). FrAtia a mentinut aceste legá'turi cu Moldova in tot cursul veaculuial XVIII-lea: Gheorghe-Vod5. Duca seria frätiei, la 26 Ianuarie 1671, despretip5rirea unei Psaltiri §i a unor inv Atäturi moldovenesti cu litere slave, pentrupopor (Completclri la monumentele istorice, nr. 204, p. 492), iar Constan-tin-Voda Duca trimitea fratiei, la 24 Februarie 1694, o sutl de talen i pentrupomeniri (ibidem, nr. 206, p. 500). Nestor Ureche, tata cronicarului Grigore,s'a inscris membru al frAtiei la 7 Iunie 1612, figurând alAturi de numerosi altiMoldoveni (Stefan Ciobanu, Din legdturile culturale, pp. 'o si 13, comp.A. Petrusevici, Letopiseful unit ealilian-rusesc dela 1600 pcinci la noo, Lvov,1874, p. 46). La Lvov si-au Ricut studiile Petru Movilä si succesorul säu, Sil-vestru Cosovici, Pamvo Berinda, cronicarul Grigore Ureche, pe cand celdlaltcronicar moldovean, Miron Costin, a studiat la Bar (A. Iatimirski, Din istoriascrisului slav, p. XXIII si urm., P. P. Panaitescu, Influenfa polondIn opera fi personalitatea cronicarilor Gr. Ureche fi M. Costin, Analele Acade-miei ., s. IH, t. IV, 1925, pp. 149-372, si M. Costin, Istoria in versuri polone,ibidem, s. III, t. X, 1929, p. 365; Stefan Ciobanu, ibidem, pp. 9 si II; T. Gos-tynski, In jurul unui poem al lui M. Costin, Revista Istoric5. RominA *, 1915,p. 131 si urm.) (C. Giurescu, Noi contribulii la studiul cronicarilor moldoveni,Bucuresti, 1908; I. Siadbei, Cercetdri asupra cronicilor moldovene, Iasi, 1939.

CKLATORI RIT5I IN MOLDOVA 51 MITNTENIA 39

transilväneni 1), iar mitropolitul Moldovei Anastasie Crimcovici, hiro-tonisi in 1608, la Lvov, pe episcopul Ieremia Tisprovski, singurul epis-cop neunit al vremii 2). Mitropolitul Grigorie al Munteniei a mentinut§i el legäturi cu Moscova, in 1629 prin arhimandritii Venedict §.1 Lau-rentie, din Targov4te. Teologul Meletie Sirigul, inainte de a trece laMoscova, impreunä cu colegii säi, Paisie Ligaridul §i didasalul ieeanArsenie, a fost pe vremea domnitorului Vasile Lupu episcop de Braila.

Ina evlaviosul domnitor Miron Barnovski-Movilä (1626-1629) 3) acenit dela tar, pe care-1 numea « confrate de arme in lupta pentru ere-dintä », mWeri iconografi pentru a picta numeroasele sale ctitorii dinI* §i din alte centre moldovene0i. El mentinea, in ace1a4i timp, ca §ipredecesorii sái, Alexandru Lä.pu§neanu, Petre Schiopul 4) §i Aron

www.dacoromanica.ro

Despre cronicarul nedreptätit, Simion Dascälul: C. A. Stoide, in * RevistaIstoric5. Rom5n5. e, 1939, p. 415. Introducerea lui P. P. Panaitescu la Letopi-se ful lui M. Costin, Bucuresti, 1944).

A. Iatimirski, 0 lucrare noud, extras, P: 4.Completdri la monumentele istorice, nr. 197, PP. 484 s'i 485.

2) N. Iorga, Istoria Romdnilor, vol. VI, cart. II, p. 79 si urm., si Vasile Lupuca urmdtor al impelrafilor de Reisclrit in tutela patriarhiei de Constantinopole fi abisericii ortodoxe, s Analele Academiei e, S. II, t. XXXVI, 1913-1914, pp.207-236.

4) Marcel Romanescu, Odoarele noastre bisericefti, p. 15.2) Trei Sfiatiteli, bisericil refAcutii pe vremea regelui Carol I de Leconte

de Nouy, care a stricat cu deetvfirsire interiorul lacasului, cheltuind enormesume de bani pentru podoabe fará stil si f5s5. distinctie (N. Iorga, Istoria Roma-nilor prin cdlcItori, vol. II, p. 51). Aceastä refacere a facut ca ineleledomnesti ale lui Vasile Lupa si sotiei sale, s5. fie aruncate in rá'pa Bahluiului,asa dar rAmäsitele pAmfintesti ale ctitorilor (ibidem, vol. I, p. 338).

I) Silviu Dragomir, op. cit., p. 1085 s'i urm.7) Anexe la faptele sf. pdrinii, Moscova, 1846, IV, p. 35 si urm.; S. Roj-

destvenski, Petru Movild, * Citirile Socieatii de istorie si antichitAti e, Moscova,1877, vol. I, pp. zI60; T. Vicul, in * Strannik I), Moscova, 1858; T. Tarnovski,In e Vechimea Kievului 5, 1882, vol. II; S. Golubev, P. Movild fi colaboratoriisdi, Kiev, vol. I, 1883, vol. II, 1898; N. Kostomarov, Istoria Rusiei prin bio-grafii; Bantfis-Kamenski, Cunoa§terea istoricd despre Unie; Kracikovski, Schifedespre viafa unitd; Levitki, Link; fi Petru Movilc1; notitele lui Petra Movilis'au publicat in s Buletinul Eparhial al Kievului I), 1861-1862; P. P. Panai-

40 G. BEZVICONI

Tiranul, legò.'turi strá'nse cu frg.tia pravoslavnicg din Lvov, care furnizasi pe vremeá. domnitorului Vasile Impu, dar si mai tarziu, tipáriturileei Moklovei ; cu cheltuiala lui Miron Barnovski, acolo s'a tipárit unOctoih (1630) 1), si tot el a sprijinit cládirea bisericii Uspeniei din Lvov 2).

Si mai intense au devenit aceste relatii pe timpul domniei darni-cului Vasile Lupu (1634-1653), care, asezándu-si tara pe temelii eco-nomice si. sociale mai stabile, zidea lácasurile sale culturale, reinviindBizantul la Iasi s'i apropiindu-se de Rusia 3) ; a fost sprijinitorul mänä-stirii Gostinski, dintre Kiev si Kolomna. Printre altele, Vasile Lupua pus la modä broderia moscovitä. 4). In 1636, domnitorul a comandatpictorului moscovit, Nazarie, icoane pentru bisericile Trei Ierarhi 5) siGolia din Iasi. Invitándu-1 pe pictor in Moldova, Vasile Lupu a trimestarului un cal arab. Doi ani mai tárziu, el se ocupa cu lucfäri sculpturalela Trei Ierarhi, ornamentele fiind executate la Moscova, de uncle aufost invitati maestrii pictori Sidor Pospeev si Iacov Gavriilov, pe cánddomnitorul Munteniei, Matei Basarab (1632-1654), a invitat de acolope Deiko Iacovlev si Prok Nikitin. Tarul a fost proclamat unul dinctitorii bisericilor cládite de Vasile Lupu 5).

Tot pe atunci Petru Moghila sau Movilà: (1596-1647), mitropolitulKievului, 2) a contribuit la reorganizarea intregii pravoslavnicii din

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUW IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

Sud-Bstul european. El a incurajat mult imprimarea cäxtilor, trimetandtiparnite » i domnitorilor Vasile Lupu i Matei Basarab, la Ia0

la TArgovi§te, iar discipolii s'ái au ajuns profesori la §colile locale, cumde pila Sofronie Pociatki din Kiev, la Ia0 ; de altfel, §colile din Ia0

Targovi§te au fost organizate dupà modelul colegiului luidin Kiev 1). tim, de asemenea, c6 tipografii ru0 vizitau deseori acestetari, incepând cu Ivan Feodorov, in veacul al XVI-lea, çi continuandcu Ivan Ktmutovici, Ivan Glebovici, Timofei Alexandrovici Verbitki

in veacul al XVII-lea 4). Sinodul din Kiev din Septemvrie 1640continuat lucrarile la Ia0 (1641-1642), unde au venit teologii ru0:

Isaia Trofimovici Kozlovski, Iosif Kononovid i Ignate Ksenovid.Aici s'a citit catehismul lui Movilà scris in latine§te: Märturisirea orto-doxii ; traducerea greceascà a aparut in 1662, la Amsterdam, fiind folo-sità la traducerile române0i, a logofátului Radu Greceanu 0 a stolni-cului Constantin Cantacuzino.

Rena§terea culturalà de sub domnia lui Vasile Lupu apartine inbuná parte mitropolitului Moldovei Varlaam, mort in 1657, 3) prin cares'a infàiptuit revolutia cäxtii româneti, graiul incepand sà." circule'lute° forma. ward' 0 mai elegantà, gata pentru opera literarà 4).Varlaam a fost 0 un diplomat, purtând la Kiev tratative cu Petru Movilà

ducandu-se cu misiuni imp5.ciuitoare la cazad; el a vizitat in 1629Moscova, impreunä cu medelnicerul Pavel Ureche, iar chnd incA in

1637 s'a decis s51-0 tipäreascA traducerea «In limba voloh5. » a predicilor

tescu, L'influence de l'eruvre de Pierre Moghila dans les Principautés Roumaines,Mélanges de l'Acole Roumaine en 1.4-ance o, 1926, I, pp. 1-97, Petru Movild

fi Romdnii, o Biserica Ortodox5. Roinânii s, Bucure§ti, 1942, §i Un autogral allui Petra Movild pe un tetravanghel al lui Stefan cel Mare, Revista Istoric5.Roma'n5. s, 1939, IX, p. 82; Antoni Malvy §i Marcel Viller, La confession orto-doze de Pierre Moghila, s Orientalia Christiana 5, 1927, vol. X, nr. 39; I. D.

tef5.nescu, Monuments d'art chrétien trouvés en Roumanie, extras din o Byzan-tion o, Bruxelles, 1931, pp. 571-612.

1) A. Iatimirski, Din istoria scrisului, p. LII. Arsenie Stadnitki, op. cit.,p. 4.02.

3) Stefan Ciobanu, Din legdturile culturale romdno-ucrainene: IoanichieGoliatovski, s Analele Academiei s, s. III, t. VIII, p. 15 i urm., comp. I. Oghienko,Istoria tiparului ucrainean, Lvov, 1925, vol. I, pp. 46, 89, 303-305 §. a. Maiamintim in Voevodatele Dun5sene pe dascAlul Grigore Rojadovski, pe cAlugäriiVarfolomei i Dositei, pe gravorii Ivan §i Timofei Bakov, pe tipograful VasileSavitki, pe ieromonahul-tipograf Iosif Gorodetki; D. Bogdan, Intre Romani fiRit§i, Allalele /3,01115..110-SOVietiee p, ElleUre§ti, 1947, nr. 5, p. 821;.

3) t. Dinulescu, Notife despre viala fi activitatea mitropolitului MoldoveiVarlaam, CernaulS, 1886.

3) A. Stadnitki, op. cit., p. 530, §i N. Iorga, Istoria Romdnilor, vol. V, cart.II, p. 127.

www.dacoromanica.ro

42 G. BEZVICON1

lui Calist, a cenit sprijinul tarului Mihail Feodorovici Varlaam amai adresat numeroase epistole la Moscova i a tradus Cheia injelesuluia lui Ioanichie Goliatovski, rectorul colegiului din Kiev, mort in 1688 2),

Vasile Gagara a fost primul cälä.tor rus, care a scris despre Moldovadin vremea lui Vasile Lupu ,*1 a cärturarului Varlaam.

Si din Kilipol am mers pe câmpia Ardino, prin Tara BulgareascA,la cetatea turceascá de granitä, numitä. Mecin 8) ; acea cetate Mecinse afta' pe malul fluviului Dunärea, iar din cealaltà parte a fluviuluiDunärea se aflä un ora., foarte mare, numit Mecinul Tärii Muntene,ti 4);iar in anii strävechi era amintit kniazul muntean Dracul 4). Tara Mun-teneased in curmezi, paná. la Tara Voloh5.6), are o säptämánä de mers,iar in lung trei saptälinâni ; i venit-am in Tara Volohä, tmde tedie,tekniazul voloh, numele ora,ului Ia,i, iar inteinsul sunt numeroase mä-nästiri, iar intfunele, impotriva obiceiului rusesc, sunt arhimandriti,intealtele egumeni ; iar 15.ca,urile sunt de piaträ., sunetul clopotelore acela,i ca i la noi, iar credinta cre,tineascd ; dela ora., la vreo versta*este mä.nästirea patriarhului Ierusalimului, clädire foarte frumoasä.,iar läca,u1 milosardiei dumnezeie,ti e clädit foarte minunat ; cAndpatriarhul sose,te in Tara Volohà pentru milostenie, se a,eazà in aceamangstire. Iar mitropolitul voloh träielte in ora,u1 Sitava 7), dela Ia,idepärtare de douä zile ; in acel ora., Sitava zac moa,tele sfântului mu-

1) Silviu Dragomir, op. cit., pp. io87ro88.5) Stefan Ciobanu, Din legdturile culturale, p. 37 i urm. G5sim tra-

ducen i din Goliatovski in Kiriakodromionul din 1699 si 1732, influenta saasupra predicii vechi romanesti fiind, probabil, mult mai mare (ibidem, pp.58-61). Ceriut nou, colectia de legende despre Maica Domnului, se datorestede asemenea traducerilor din Goliatovski (a ap5xut in 1665, la Lvov, dedicat5.Anei Potocka, fata lui Ieremia-Vod5. Movi15.), printre traduatori fiind TomaStamati (mort la Chisirau, in 1817), nepotul episcopului Iacov Stamati alHusilor, i Feofan, in 1787 (ibidem, p. 62 i urm. I 84; N. Cartojan, Cdr/ilepopulare, Bucuresti, 1938, vol. II, pp. ro6 si zro).

Meci spad5.' ; Mäcin, Macin.Mitianskoi; in realitate, Br5ila (G.).A. Iatimirski, Vestile Sectiei limbii i literaturii ruse a Acadetuiei de

Stiinte *, Petersburg, 1897, vol. II, cart. 4, pp. 940-963; pe voevodul munte-nesc Dracul (fiul lui Vlad Dracul, Vlad Tepes, care a domnit in anii 1456-1462 si 1476) 11 amintesc Karamzin, Vostokov, iar povestirea despre viata luio publica Pipin, apoi Buslaev; A. Sedelnikov, ibidem, 1929, 2, pp. 621-659;I. Bogdan (Bucuresti, 1896); N. Iorga, in Analele Academieib, 1939, s, III,t. XXI, p. 195; C. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, vol. II, 1940, p. 49.

I) Tara MoldoveneascI.5) Suceava.

www.dacoromanica.ro

1) Probabil un laz, ori georgian, venit din Trapezunt si martirizat de Tátaripe la 1330 la Cetatea-Alla. Acest dint a ajuns popular in Rusia datoritá pane-giricului mitropolitului Grigorie Tamblac. Despre Tamblac comp.: Macarie alTambovului, e Vestile Sectiei limbii si literaturii ruse a Academiei de Stiinte *,1857, vol. VI, caiet II, p. 97, si VeStitOrtll Teologic *, 1845, 111. 7-8; P. Sircu,I Revista Ministerului Instructiei Publice *, 1884, vol. II; Melchisedek al Roma-nului, Via/a gi scrierile lui Grigorie Tamblac, Bucuresti, 1884; A. Iatimirski,Grigorie Tamblac, Petersburg, 1904, si Operele necunoscute ale lui Grigorie Tam-blac, Mon umentele vechiului scris si ale artei*, Petersburg, 1906, vol. CLXIII(p. XXI si urm. si pp. rro9) ; C. Karadja, Portretul gi stema lui Grigorie Tam-bloc gi misiunea so la Conciliul din Constan/a, e Analele Academiei i, s. III, t.XXVI, mem. 6. De origine nesigur5., pare-se din Tárnova, din Bulgaria,trimes in Moldova pe la 1397 de catre patriarhul Constantinopolului, in delegatiaarhiepiscopului Mihail al Betleemului, spre a pune capát conflictului dintrepatriarhie si mitropolitul Iosif al Sucevei, ispr5.vindu-si cu succes misiunea,Tamblac a rámas in Moldova, ajungánd staret al mAnástirii Neamt si prez-viter al marii biserici a Moldo-Vlahiei *. La Suceava, el a tinut in slavonestelimba oficiará a tárii o serie de predici, 21 de toate (C. C. Giurescu, IstoriaRomdnilor, p. 144), lar dupá cAteva vreme a plecat din tara si a fost alesmitropolit al Kievului si al Voliniei. Un succesor al sAu a fost Pamvo Be-linda, invAtat monah, decedat in 1632, la Lavra Kievo-Pecerdka (Petrusevici,Dissertatio de paleoslav. et microrus. versionibus sacrae scripturae, Lvov, 1888(date biografice, p. 38) ; Karataev, Descrierea artilor slavo-ruse ; Jitetki, Ve-chimea Kievului *, 1888, vol. V; Saharov, Povestirile poporului rus, vol. II;A. Sicevski, Pamvo Berinda gi versurile sale la Creiciun si la alte zile, Kiev, 1912) ;el a scris in 1627, renumitul lexicon slavo-rusesc, ce-a servit drept model silexiconului slavo-románesc alcatuit 22 ani mai tárziu, de cálugárul Mar-darle din mánástirea Cozia, care a contribuit la restabilirea limbii slave in hri-soavele domnesti si a inráurit asupra tipäriturilor contemporane, in Muntenia dinepoca lui Matei Basarab (N. Iorga, Histoire des relations, p. 54 si urm.).

I) Baltage.3) Kremlinul moscovit.

ck.,kroiti RI.W IN MOLDOVA I MUNTENIA 43

cenic al lui Hristos, loan cel Nou 1). Am trait in Tara Voloha treisaptämani. Pe cand eram acolo, mitropolitul a venit la sarbätoareabobotezei si a serbat-o, si cu crucile la sfintirea apei au mers de aseme-nea impotriva cinului nostru; mai ales se deosebea, deoarece in fatacrucilor si a tarului mergeau oamenii slujiti, cu pusti si berdasi 2), si.

bateau in tobe; iar pentru kniazul voloh s'i fiul sau sunt facute douàlocuri, la fel ca scaune nemtesti ; sunt acoperite cu catifea rosie ; candse intorc dela apa, s'i la ei se trag focuri din arme mari, din tunuri,din pusti. Iar intariturä, langl oras nu e, deoarece nu permite s'o facatarul turc, altfel de el se vor desparti; numai curtea domneasca eintärita ; dupä sfatul dat de patriarh kniazului si dupa binecuvantareamitropolitului, au inceput sa cladeascä o manastire cat cetatea Kremli I),cu un gard de piaträ, ca sa OA mide sà se apere, cand va veni impo-triva lor cu razboiul tarul turc si tarul Crimeii. Mitropolitul doreste

www.dacoromanica.ro

44 G. BEZVICONI

sà." infiinteze o scoalà, mide ar fi putut invälta trei sau patru sute de copii,si vrea sà le invete citirii rusesti. lar a doua zi dupà boboteazà, m'achemat pe mine robul cu multe pkate, mitropolitul la mash', si amfost la el la mask', si el mi-a povestit ce se fate in diferite tä.ri. Din nous'au tras focuri la acea grbRoare ; intrebam: de ce s'au tras focurisi ce bucurie a fost? §i el mi-a spus: s'au tras focuri de bucurie, deoarecea sosit un ceaus dela tarul turc cu hrisoave ditre gospodarul voloh,lar in hrisoave serie: sl nu te desparti de mine, la acei tari s'i regi, careimpotriva mea se unesc. Ai sà tfdiesti atht, cat eu voi domni ; lar dupàmoartea ta, voiu da dupà tine sä st5.0.neascä.' copiii, ei s6 domneasc6.lar pe knejii volohi din trecut 'ti schimba des, si mult era dacà fämâneaula domnie un an sau doi ; iar pe multi alti i-a pedepsit cu moartea;si in prezent s'ar fi comunicat tarului turc, d.' ar fi mers impotriva luitarul rusesc, lar cu el merge cu armata cesarul crestinesc 1), precums'i regele lituan si multi alti tari si regi o.

I) Imparatul german.

www.dacoromanica.ro

1649-1651

ARSENIE SUHANOV

Arsenie Suhanov apare in istorie in 1636, cand participa la soliain Georgia, in legatura cu dorinta exprimata de tarul georgian Tei-muraz de a se uni cu Moscova. Stand in Caucaz pana la 1639, treburilebiserice4ti prezentand attmci o importarla mare politicá, Suhanovse intoarce apoi in patrie i-1 aflam arhidiacon al mänástirii Ciudov 1),

1) Printre donatorii acestei manastiri, ca *i. acelei Spasskoe din Iaroslavli,gasim pe l'Ocluya lui atefan, fiul domnitorului Moldovei Alexandru LApupeanu9i al Roxandrei Rare*, inruclia cu Elena Glinski, mama tarului loan ce!Groaznic, printe un strImo* comun, atefan Iaksici (N. Baumgarten, Col:tri-bu/U la genealogia knejilor Glinski, Wisnowiecki, Sanguszko, Czartoryjski siZabrazski, Letopisetul Socieatii Istorico-Genealogice din Moscova », 19o8,In. 4, pp. 24-27; Sever Zotta, In 4 Cercetäri Istorice s, Ia*i, 1925, I, p. 394 ;Alexa Ivici, Spifele genealogice ale dinastiilor si domnitorilor sdrbi, Novi Sad,1928; Marcel Romanescu, Neamurile doamnei lui Neagoe-Vodcl, Craiova, I940,p. 8; C. Gane, Trecute vieji de doamne si domnife, Bucure*ti, 1941, vol. I, p. 53).Pribegind prin Roma *i Polonia, atefan a trimes la Moscova pe curteanul stiuTeodor Boia*ev (L. Savelov, Notitele genealogice 1), Moscova, 1906, nr. 1),care i-a pregAtit acolo o frumoas1 primire. stefan Alexandrovici Vologski afost nunait la Moscova voevod *i s'a cAsätorit cu fata printului Bulgakov-Golitin. Il gäsim iscAlit la alegerea tarului Boris Godunov, iar in 1604, impreungCu printul Turenin, atefan e voevod la Kazani; moare in cAluggrie, la 21 Mai16o7 (D. Kobeko, Voevodiciul Volosski Stepan Alexandrovici, Ve§tile Socie-tatii genealogice ruse *, 1911, nr. 4). La Moscova a murit orb *i fratele säu,Bogdan, fostul domnitor al Moldovei (1568-1572) (Grigore Ureche gi SimionDascalul ; comp. *i: T. Holban, Bogdan-Vodcl Ldpusneanu, Vista Basarabiei 0,1942, ni. 52, p. r *i urm.). In serviciul tarului Peodor Ioanovici (5584-5598),unul din binefAcAtorii mlnastirii moldoveneqti Sucevita (vezi descrierea can-grzului Partenie, din 1837-1847), au naai venit voevodiciul loan *i cei munteni,Petru *i loan (D. Kobeko, ibidem), lar 9i mai inainte la Moscova a stat in pri-begie *i s'a asAtorit cu printesa Rostovski, viitorul domnitor al Moldovei loance! Cumplit (N. Iorga, Histoire des relations, p. 70)); ajuns domnitor (5572),Ioan a trimes la Moscova pe episcopul Isaia al RadOutilor, ca s5.-i aducii

www.dacoromanica.ro

46 G. BEZVICON1

iar mai tärziu constructor si staret al mänästirii Troitko-Serghievo-Bogoiavlenski. and, in urma vizitei sale la Moscova, patriarhul Paisieal Ierusalimului a atras atentia clerului rusesc asupra unor neregulirituale i un cärturar rutinat urma sà plece ca sà cerceteze chestiuneaIn Räsärit, insärcinarea a fost incredintatä. lui Arsenie Suhanov. In-sotind pe patriarh, staretul a plecat in Iunie 1649 din Moscova, sosindIn August la Iai, unde a aflat despre aparitia unui impostor, carepretindea cA este fiul lui Vasile uiski (1552-1612), tarul Rusiei dinanii 16036--161o, mort in cälugärie, prizonier la Poloni. Aceastä stirea pricinuit cälätoriile lui Suhanov la Moscova i Cihirin, la hatmanulUcrainei Bogdan Hmelnitki. Rezultatul primelor cälätorii i tratativea fost descris de Suhanov in& un Stateinii spisoc, prezentat ocArmuirii

moscovite ()data' cu o altä lucrare, intitulatà: Disculie cu Grecii. InAprilie 1651, staretul a plecat iaräsi in Moldova si Muntenia, undezälAvea patriarhul Ierusalimului, temându-se de räzbunarea sulta-nului, din causa calatoriei sale la Moscova. Trecand in Mai pi-in Mol-dova, Arsenie a plecat la Constantinopol i in Egipt, la patriarhulAlexandriei. In anul urmätor el a vizitat Ierusalimul, intorcându-sela Moscova la 7 Iunie 1653, trec6.'nd pi-in Siria, Georgia si Caucaz.Noul patriarh al Rusiei, Nikon, I-a mai trimes la mänästirele din Atos,ca sä procure cärti grecesti, inchl Suhanov a vizitat din noula 4 Februarie 1654, plecând apoi, in Tillie, la Constantinopol, iar deacolo la mänästirile din Atos, de unde a adus la Moscova, in Decem-vrie 1655, vreo 500 carti i icoane. El a murit pe la 1663, aceste datebiografice fiind stabilite de N. Ivanovski, comentatorul Proskinita-riului lui Suhanov, publicat in cartea 21-a a «Sbornikului Pravoslavnikal Palestinei (1889). Copia primului raport, a binevoit sà ne-o punäla dispozitie i profesorul P. P. Panaitescu (editia S. Belokurov, Moscova,1892-1894, i « Sbomikul citat, p. 301 urm.), iar cel de al doileatext 1-am reprodus din « Sbomik » (pag. 4-7).

Scrierile lui Arsenie Suhanov, care a avut de indeplinit importantesarcini diplomatice, se referä la epoca, cand misiunea Rusiei, ca ocro-titoare a popoarelor pravoslavnice, se contura din ce in ce mai mult.Veacul al XVII-lea a inaugurat un sir de legsáturi cu Moscova Romacea Nouä., dupg cum scria la i Septemvrie 1629 mitropolitul Ghenadieal B5.1gradului (Alba-Iuliei), originar din Putivli. Arhiepiscopul Tran-silvaniei, Ilie Jorest, a pribegit in Moldova, trecând apoi la Moscova,mide se aflau numerosi clerici romani, chiar din Banat si din Brasov,

sotia in tara; domnita i copilul lor au murit intre timp de cium5., incât taruli-a pi-opus sa se c5s5toreasca cu printesa Mstislavski; sffir§itul tragic al dom-nitorului n'a permis sà se rdalizeze acest plan: el a pierit in 1574, la Ro§cani,luptiind cu sprijinul cazacilor impotriva Turcilor (Gorecki, Descrierea rdzboiuluidus de loan voevodul Valahiei impotriva lui Selim II, Francfurt, 1578).

www.dacoromanica.ro

1) N. Iorga, Histoire des relations, p. 73 §i urm., §i S. Dragomir, op. cit.,p. 1098 §1 urm.

1) S. Dragomir, Fragmente din cronica scirbeascd a lui Gheorghe Brancovici,Anuarul Institutului de Istorie Nationall din Cluj *, Bucure§ti, 1924, pp. I-70;

§i Marina Lupa, Saya Brancovici, ibidem, Sibiu, 1942, pp. .

1.) N. Iorga, Histoire des relations, p. 75 §i urm.4) Despre Bogdan Hmelnitki, comp. monografiile lui N. Kostomarov (Pe-

tersburg, 1884), 0. Levitki (Kiev, 1883), N. Petrovski (Moscova, 1944). Vezi§i D. Bogdan, Un dialog in impardlia mortilor dintre hatmanul B. Hmelnilki§i romeinul Dim. Brincescul, s Revista IstoricA RomAn1 *, 1940, X, p. 351, cit.V. Peretz, in sOperele Institutului de slavisticl al Academiei de *tiinte dinU. R. S. S. 0, 1934, II, pp. 53-55.

1) N. Iorga, Histoire des relations, p. 78 §i urm., §i Istoria Roma-nilor prin cclatori, vol. I, p. 361 §1 un. Nunta lui Timu,s

Vechimea Kievului *, 1887. Tratatul Moldovei cu Ucraina, din 1650: J. A.Valliant, Actes diplomatiques constatant l'autonomie politique de la Roumanie,PariS, 1857, p. 40.

6) Prima traducere romAneascA a f Acut-o C. Negruzzi (1844, in s Prop&§irea *), folosind textul rusesc al lui Saveliev, din s Biblioteca de citire *, din1836. Belfour, Travels Macarius, Londra, 1829-1836, §i V. Radu, Voyage dupatriarche Macaire d'Antioche, Paris, 1927-1933.

CALATORI RU§I IN MOLDOVA §I MUNTENIA 47

cerá'nd un ajutor material 1). Unii din ace§ti frunta§i, ca de pildá SayaBrancovici 2), mitropolitul din Alba-Iulia, care a vizitat Moscova in1668, servesc cauza politicei ruse§ti in Balcani, ce se suprapune vechiipolitici bizantine 3).

In aceastä vreme se realiza o legáturá de state din sectorul nostrueuropean, care trebuia sä determine intreaga evolutie a evenimenteloristorice de mai thrziu: Ucraina se unea cu Moscova. Tratativele frá-mântate din ajunul unirii, se oglindesc in textele aláturate. In preajmamarilor inaptuiri, Bogdan. Hmelnitki 3), hatmanul Ucrainei, a tinutsä.-§i asigure prietenia Moldovei, prin cdsätoria fiului sáu, Timu§, cuRoxandra, fata doranitorului Lupu, rivalul lui Matei Basarab al Mun-teniei. Voevodul fiind socrul printului Radziwill, unul din magnatiipoloni, a refuzat cererea. Atunci, in 1650, cazacii au invadat parteade räsärit a Moldovei. Mitropolitul Varlaam a plecat la Cihirin, cau-tand sà impace pe hatman. asätoria Roxandrei cu Timu§ a avutloe In 1652, la Ia§i 5), ora § descris in acea epocä. de Pavel de Alep,feciorul patriarhului Macarie al Antiohiei, care §i el, färá sä: se grä.-beasa, se indrepta spre Moscova 6) . Timu§ a sprijinit pe socrul sä.u,cand acesta a fost izgonit din domnie de logoatul Gheorghe Stefan,dar a fost ucis in lupt51, in 1653.

Cand, in anul urmätor, Ucraina s'a unit cu Rusia §.1 a incetat säexiste ca stat de sine státátor, Moldovei i s'a deschis posibilitatea dea trata direct cu Moscova, aceste legáturi stabilindu-se chiar de mai

www.dacoromanica.ro

1) A. Weltman, Le trésor de Moscou, Moscova, 1861, p. 148. Tarul MihailFeodorovIci este unul din binefdatorii mänästirii Soveja. A. Iatimirski, Bine-facerile, p. 6.

1) I. Nistor, Contribufii la relafiile dintre Moldova §i Ucraina, in veaculal XVII-lea, Analele Academiei b, S. II, t. XIII, 1932-1933, p. 15 i urm.comp. Actele referitoare la istoria Rusiei Occidentale, ed. de Comisia Arheo-grafica, Petersburg, III, nr. 59.

5) Ibidem, III, nr. 6o. E. Happelius, Historia Moderna Europae, Mm, 1692.Ibidem, III, nr. 51.Ibidem, III, nr. 302, 337, 338, 339, 343; VIII, nr. 32, 33; X, nr. 3.

1) Colecjia de legi a imperiu/ui, nr. 180.7) Acte, X, nr. 12.3) Ibidem, VIII, nr. I, i X, nr. 13.

Ibidem, XIV, nr.Ibidem, XIV, nr. I i 4.

a) N. Kapterev, op. cit., pp. 366-367.I. Arseniev, Domnitorul Moldovei Gheorghe plan §i lui cu Mos-

cova, s Arhiva Rus6 s, 1896, vol. I; A. Papadopol-Kallimah, Despre Gheorghe5tefan, Bucuresti, 1886; D. Ionescu, Tratatul incheiat de Gheorghe te fan CuRU§ii, 41Revista Istoria Romfina*, 1933, p. 234; S. Dragomir, Contribulii,p. 1092 §i urm.

48 G. BEZVICONI

inainte, prin intermediul lui Bogdan Hmelnitki. Vasile Lupu a däruittarului Mihail Feodorovici, in 1641, o sabie, care se pastra la OrujeinaiaPalata 1). Petre Volkonski, voevodul din Putivli, raporta tarului inDecemvrie 1642, c'a trimes un mesagiu domnitorului 9). In Martie1645, Petru Movilà a itwtiintat pe tar despre cäsaltoria fetei lui VasileLupu cu Janusz Radziwill 3). Acela0 Volkonski raporta la 15 Aprilie1649, despre un sol al domnitorului, care i-a adus un mesagiu al patriar-hului Partenie al Constantinopolului 4). Paralel cu actiunea lui BogdanHmelnitki fatà de Moldova 3), inregistràm mesagiul din 18 rebruarie1654, al lui Gheorghe Stefan, domnitor in anii 1653-1658 6), la caretarul faspunde exprimându-0 satisfactia, in Aprilie a aceluia0 an,de faptul cà Moldovenii vor sà rästoarne jugul turcesc. Gavriil, mitro-politul Serbiei, a transmis 0 el, la 3 Mai 1654, dorinta lui GheorgheStefan de a se supune tarului 7). Relatiile prietene0i se desfa§urau,in acela0 timp, i intre Constantin Serban Basarab, domnitorul Mun-teniei (1654-1658), 0 Bogdan Hmelnitki 9), care repeta, in August,cererea lui Gheorghe Stefan de a fi primit sub ocrotirea taruluiurmand tratativele duse de Lupu Stroescu, staroste de Soroca lo),demersurile intreprinse in 1655 prin patriarhul Paisie al Ierusalimului ll).Solia Moldovenilor, condusà de mitropolitul Ghedeon 0 de vtori-logorätGrigore Neniul, sprijiniti de patriarhul Antiohiei, a cerut formal, inMartie 1656, supu§enia ruseascä, urmând la 29 Iunie consimtämäntultarului ; la 21 Iulie, mitropolitul i logofältul au depus jur5..mantul decredintà, in numele lui Gheorghe Stefan 0 al tarii intregi lo). Corespon-

www.dacoromanica.ro

1) A cte, XI, nr. r, anexa nr. 2.8) Ibidem, IV, nr. r, 4, 6, 46; XI, nr. 2.II) I. Neculce scrie in 0 samd de cuvinte (34): Gheorghe tef an Vodä dupä

-ce s'au dus in Tara Ungureascä, umblat-au prin multe pärti de loe, ca sä-idele oaste, pe la Nemti, pe la 1.4e§i, pe la Mosku, pe la vezi. i au däruit impä--ratului moskicesc o cruce ferecatá cu aur §i cu pietre scumpe de patru sutede pungi de bani, ca sä-i deie oaste, et vie in Moldova. i tot l-au purtat cuvoroaVe §i nu i-au mai dat oaste, pänä ce i s'au tämplat de au murit acolo laMosku. i pe urml i-au adus oasele lui in Moldova in mlnästirea lui la Ca§in,de l-au ingropat s.

8) Acte, VII, ILT. 76, 7g; V, Dr. I6.s) Ibidem, IX, 111-. 17, 21, 24.8) A. Iatimirski, Doamna te/anida, vdduva lui Gheorghe telan, logodnica

lui Alexei Mihailovici, Vestitorul Istoric 0, 1904, IX, p. 825 §i urm.; biblio-_grafia, p. 827; comp. §i: Scrisorile lui Semeon Polollti, Vestitorul Europei »,1828, nr. 17.

Idem, Binelacerile domnitorilor ru§i, p. 7.Colegia de legi, nr. 1324.

8) Ibidem, anexa II.10) Ibidem, anexa V.3-1) M. Mitilineu, Tratatele §i convenliile Romeiniei, Bucure§ti, 1874, p. 68 §i urm.12) N. Iorga, Histoire des relations, p. 92,

4

CALATORI RU5I IN MOLDOVA 51 MUNTENIA 49

denta domnitorului cu Moscova a continuat, in 1657, prin Hmelnitki 1),iar dupa moartea sa, in acel an, prin loan Vihovski, pisarul cqtiriicazace0i 2). Fuga lui Gheorghe stefan, care, dupà ce a vizitat el in-su0 Moscova, s'a wzat la Stettin, n'a intrerupt legaturile cu Moscova 3),sustinute de succesorul sau, Gheorghe Ghica (1658-1659) 4), iar in1669, vaduva lui Gheorghe *tefan, tefanida, a trecut 0 ea la Mos-cova 2), unde se zvonea despre posibilitatea casatoriei sale cu tarulAlexei Mihailovici 4), amintit de altfel printre binefäcätorii mängs-tirii moldovene0i Putna 7).

Fostul voevod al Munteniei, Constantin *erban, stand mai putinde o luna la domnia din Ia0 (Noemvrie 1659), a cenit apoi, la 16 Iunie1661, ajutorul tarului impotriva Turcilor 2). Tarul i-a fáspuns, insa,la 7 Septemvrie, prin. Vasile eremetev, voevodul din Kiev, ca nu poatesà dea sprijinul sau Moldovei 0 Munteniei, din pricina relatiilor pa§-nice cu Turcia 2). La i August 1671, boierii moldoveni Radu 0 Petra§cuau cenit, din Var§ovia, supuenia tarului lo). Dup./ batália dela Hotin,unde in 1673 regele polon loan Sobieski a sdrobit pe Turci, domnitorii

tefan Petriceicu al Moldovei 0 Constantin erban al Munteniei, aucenit 0 ei, printr'un sol, aceasta supu§enie ; propunerea a fost accep-tata la io Martie 1674 9, voevodul rus Hovanski 0 cazacii lui Romo--danovski 0 ai hatmanului Ivan Samoilovid urmand sà sprijine pedomnitori impotriva Turcilor ; dar evenimentele de mai tarziu n'auadmis consolidarea acestor tratative 12). De altfel, Ivan Samoilovici 0

www.dacoromanica.ro

50 G. BEZVICON1

alti frimta0 ucraineni mentineau aceste legaturi cu Moldova 1). La31 Decemvrie 1674, domnitorii au repetat cererea lor de ocrotireimpotriva Turco-Tätarilor 2). In anii 1677-1678, c:q1irile voevoda-telor s'au indreptat impotriva Cihirinului, noii domnitori fiind silitisà asculte pe sultan. Asediul Vienei de Turci, in rândurile carora atrebuit sa se afle i Gheorghe Duca al Moldovei sdrobirea necre-dincio0lor cu ajutorul lui loan Sobieski, a provocat pierdereatronului Moldovei de care Duca. Indata, clerul i poporul moldo-vean au cerut iara0, la i Ianuarie 1684, supu§enia rug 3). Pentrudouä luni, Stefan Petriceicu s'a intors in tara i numai din cauza ciumeice bAntuia aici, solul s'au, mitropolitul Dosoftei, n'a putut sà ajungadecat la Kiev, unde a reluat, la 3 Martie, tratativele din 1674 4) ; deasemenea, Serban Cantacuzino, domnitorul Munteniei (1678-1688),pierzand increderea in politica austriaca', a cautat 0 el &A stabileasca'un acord de alianta cu Moscova 5). Tarul a imbärbatat pe domnitori,la 18 Decemvrie 1688, cand ei au pierdut tronul din cauzalor in supu§enia ruseasca 6).

Pentru epoca aceasta de tratative diplomatice intense 0 de pre-gatire a luptei comune impotriva Turcilor, scrierile lui Arsenie Suhanovprezinta un interes deosebit. In o Sbornikul Pravoslavnik al Pales-tinei » (189o, cart. 30) mai gasim: Descrierea Imperiului Turcesc aka-tuitä de un rus, lost prizonier la Turd'in a doua jumatate a veaculuial XVII-lea, publicata de slavistul P. Sircu ; se vorbe§te de Cetatea-Alba' (pag. Tara Voloha' (pag. 33) 7). Urmeaza, apoi, raportullui Iurie Trubetkoi, voevodul Kievului, adresat tarului la 17 Iulie1674, amintind cele povestite de prizonierii intor0 dela Turci, FeodorDorohin 0 Andrei Evstafiev, precum 0 de Feodor Martinov, din Kiev,care cu treburi negustore0i a vizitat Moldova 5).

1) Acte, IX, nr. 143; XI, nr. 17, 33, 49, 84, 92, 95, 96, 104, 108; XII, nr.170; XIII nr. 78, 112, 162.

Colegia de legi, nr. 1324, anexa III.8) Ibidem.A) Ibidem.5) S. Dragomir, Contribulii, p. 1109, 1118 i urm.8) Colegia de legi, nr. 1324. Comp. si: P. P. Panaitescu, Pribegia lui Cons-

tantin 'orban Basarab fi a lui tetan Petriceicu fi testamentele lor, sAnaleleAcademiei*, 1939.

7) Comp. comentariile lui P. Sircu la cuvintele s Vlah * io Moldavia *.Traduceri/e unor tente alaturate au fost facute de: Ecaterina Bandrabur

(Suhanov I, un negustor rus, Bantás-Kamenski, Iakovenko I, Ribeaupierre,Liprandi I, Duhamel, Kelsiev, Bobrikov), Tatiana Berindei (SuhanovRostopcin, Liprandi II, Grabbe, Mihallovski-Danilevski, Mirkovici, Kiseliov,Garsin, Urusov), M. si T. Paleolog (Langeron, Rochechouart, Kutnzov, Ciceagov).Multumim de asemenea colaboratorilor tehnici: Virginica Ionescu i Sergiu Grosu.

www.dacoromanica.ro

4*

CALKTORI RI.W IN MOLDOVA I MUNTENIA SI

« In anul (1649-7157) 157 in ziva de 9 Mai, prin malta hotarire atarului §i marelui kniaz al intregii Rusii, Alexei Mihailovici, §.1 prin ho-tarirea §i binecuvantarea preasfintitului patriarh Iosif al Moscovei §ial intregii Rusii, s'a dat poruncä constructorului manastirii Troitko-Serghievo-Bogoiavlenski, staretul Arsenie Suhanov, sä plece la Ieru-salim impreuna Cu preafericitul §i. inaltul patriarh Paisie al Ierusali-mului, pentru a face descrierea locurilor sfinte §i. a cinurilor biserice§tigrece§ti.

Prin 'Malta hotärire a tarului marelui kniaz Alexei Mihailovici §icu binecuvantarea preafericitului patriarh Iosif al Moscovei §.1 al in-tregii Rusii, constructorul staret Arsenie Suhanov §.1 patriarhul auplecat din Moscova, la io Iunie. La Putivli au ajuns la 25 Iunie §i ladata de 27 Iunie au inmanat ucazul tarului voevodului din PutivliNikifor Iurievici Ple§ceev. La 2 Iulie voevodul Nikifor IurieviciPle§ceev a inmanat constructorului Arsenie, foile de trecere spre ora-ele lituane, care hatman §i polcovnid, §i dandu-le carute i-a rásat

sà plece in ziva de 3 Iulie. La Kiev au ajuns la 12 Iulie. La Sargorodla 31 Iulie. Din Sargorod patriarhul l-a invoit pe Arsenie construe-torul sä plece la 20 August impreuna cu arhimandritul sau, Filimon,§i cu negustorii greci, spre Tara Voloha. In aceea§i zi au ajuns in ora§ulmargina Moglailev. Iar in ziva de 21 August au trecut Nistrul sprepal-tile valahe, indreptandu-se spre Ia§i. La 24 August au trecut 11111Prut §i in aceea§i zi au ajuns la Ia§i. S'au oprit la curtile patriarhieidin manastirea Bamovski. La 25 August constructorul Arsenie s'ainfäti§at voevodului Vasile, impreung cu arhimandritul Filimon. Auintrat in palatul domnesc. S'au rugat Donanului §i s'au inchinat voe-vodului Vasile, oferindu-i gramota tarului.

Voevodul Vasile ridicându-se a luat gramota §i a dat-o logofatuluisälu, lar Arsenie, dupb: ce-i dadu gramota tarului, s'a indepärtat §iluand un triptic, l-a oferit voevodului. Logofatul i-a spus lui Arseniesa sarute mana voevodului. Constructorul Arsenie i-a sarutat mana§i. s'a indepArtat facand plecaciuni. lar logofatul desfacand gramotatarului, a citit-o in fata voevodului. S'a voevodul Vasile a ascultatcuprinsul gramotei in picioare §i cu capul descoperit, intreband apoide sanatatea tarului.

Arsenie ii raspunse: tarul §.1 stapa'nul nostru marele kniaz AlexeiMihailovici, stapanitor a toatä Rusia, stà pe tronul sau, domnind inpiing sängtate.

Si voevodul Vasile n intreba pe Arsenie:Nu mai ai nicio poruncä care mine din partea tarului, cu privire

la vreo chestiune?Si Arsenie 11 raspunse:

Nu-mi mai este incredintata nicio alt5." porunca.

www.dacoromanica.ro

52 G. BEZVICON I

14ogeätul ii porunci Iui Arsenie sä se duck' inapoi la mänästire.Impreunä Cu Arsenie fusese atund la domnitor i loan Malenkoi, dia-conul m5/15.' stirii Troitko-Serghievo.

In 158 Septemvrie 7 a sosit la Iasi patriarhul Paisie, oprindu-sela resedinta sa din mänästirea Bamovski. In Iasi in acel timp era unnegustor din Rilsk cu marfa, cu numele Grigore, care venind la staretulArsenie 1-a intrebat: oare sunt la Moscova kneji din familiaSuiski?

staretul Arsenie a räspuns cà din familia Suiski nu existä nimenila Moscova. Grigore i-a spus:

In ziva de 24 Octomvrie a intalnit la Iasi un om cu numele deConstantin, care i-a arätat lui o scrisoare in ruseste, in care seria: amprimit eu Ivan, fiul lui Vasile Moskvitin, ca slujitor pe Constantin,

i-am luat pentru intretinerea mea o mie de talen, pe care trebue sä-irestitui in Tara Moscovei. Pecetea acelei scrisori era din cearä rosie,iar alta cu cemea151 la fel, aplicatà pe hârtie, si in cercul stampilei sä-pate in litere sta: o Ivan Vasilievici Suiskoi ».

Acest Grigore 1-ar fi intrebat:Unde se aflä acum acest Suiskoi ? la care acesta i-ar fi räs-

puns :Träieste intfun schit sub dealurile unguresti si a fost el cieä

la Tarigrad, la Roma si in Ungaria, iar el Constantin a plecat deladânsul dela schit cu vreo douà säpfämäni inainte de sf. Dumitru.; iaracela, care-0 zice Suiskoi, dupà ce se va mai intrema, are de gaud säplece la Kiev.

Staretul Arsenie í-a spus luí Grigore, ca pe acel om cu scrísoarea s5.-1aduca la el. Grigore i-a spus lui Arsenie, cä pe acel om el 1-a cäutat vremede douä-trei zile, dar nu 1-a mai g5sit.

Staretul Arsenie despre toate acestea i-a spus patriarhului i patriar-hul i-a spus lui Arsenie, ca sä plece la Moscova cu o scrisoare a lui, iardespre aceast'd chestiune, sä-i spung personal tarului. La 10 Noemvrie,patriarhul Paisie 1-a trimes pe Arsenie la Moscova cu o uamotà : unascris5. tarului marelui kniaz Alexei Mihailovici al intregiialta pentru. patriarhul Iosif. Constructorul Arsenie angajandu-si unom, care sä stie limba polonä i valahg, cat i drumul, cumpärändu-sicai, in aceeasi zi a plecat cu grabä din Iasi.

La Putivli a ajuns la 2 Decemvrie, iar din Putivli spre Moscova ap/ecat /a 4 si la II Decemvrie a ajuns la Moscova, la ora unudup5. amiazà. Gramotele patriarhului pentru tarul i marele kniazAlexei Mihailovid a toatä Rusia si pentru preafericitul patriarh Iosifal Moscovei i le-a inmänat impreunà cu declaratia despre szlachticiulpolon Jan Luba si tratatul regal de pace cu cazacii, serse inc5. la Kiev,iar despre hotul Timosca, care-si zice 5uiski, diacului din dumä, luiMihail Volosenin i-a spus.

www.dacoromanica.ro

CAI,ATORI RU§I IN MOLDOVA §I MUNTENIA 53

In ziva de 26 Ianuarie, prin ucazul tarului marelui kniaz AlexeiMihailovici a toatä. Rusia i s'a dat drumul staretului Arsenie din Mos-cova sk plece iarä0 spre patriarhul Ierusalimului, Cu o gramotà atarului, la plecare diacul dumei Mihail Voloninov, inmânindu-iporunca de solie, i-a spus lui Arsenie:

Când vei ajunge la Kiev, sk afli ce s'a hotkrit in dieta polonkreferitor la pacea intre rege 0 cazad 0 clack' solii tarului au ajuns larege 0 dacà au fost primiti cu cinste ? Sk afli despre hotul de TimoFa,despre rátari 0 despre altele, 0 despre toate sä.'-i scrii tarului.

Si staretul Arsenie pleck din Moscova in aceea0 zi. La Putivli a adunsin ziva de 3 Februarie. La 4 Februarie gramota tarului a inminat-ovoevodului Semeon Vasilievid Prozorovski 0 diacului Mina Griazev.La 5 Februarie boierul 0 voevodul kniazul Semeon Vasilievici Prozo-rovski, impreunä cu diacul Mina Griazev i-au dat lui Arsenie o gra-motá de trecere spre ora§ele lituane. In aceea0 zi staretul ArseniecumpArindu-0 cai, a plecat din Putivli. La 9 Februarie a ajuns laKiev.

Ajuns la Kiev staretul Arsenie a copiat tratatul regal cu privire lapacea ca cazacii, trimes din dietà de dtre mitropolitul Kievului, 0 l-atrimes tarului ; o notk. 0 acest tratat l-a trimes la Putivli boierului 0voevodului kniazul Semeon Vasilievici Prozorovski 0 voevodului i-ascris ck nota 0 tratatul sk fie expediate la Moscova, la departamentulafacerilor strkine. Si scrisoarea aceasta a trimes-o cu cklktorul MihailMatveev, cumnat cu Osip Semeonov fiul lui Koriakovski, fiu de boierdin Novgorod Severski, in ziva de II Februarie. Din Kiev Arsenie aplecat la 12 Februarie. La 23 Februarie a trecut Nistrul, iar in ziva de27 a ajuns la Ia0, stabilindu-se la mänästirea Barnovski, unde a statpink' la DS Martie ; de acolo s'a mutat la Galata 0, din cauza timpuluinefavorabil, a stat pink la 27 Martie. Din Ia0 a plecat la 27 Martie,niimindu-0 o dräud. pentru. Muntenia. La 4 Aprilie a trecut apaSiretului 0 in seara acelea0 zile a ajuns la Poc§ani, Virg de granitàspre Muntenia.

La 9 Aprilie a ajuns la Thrgov4te capitala Munteniei 0 s'a oprit lacurtea patriarhului, in mknkstirea lui. Gramota tarului 0 a patriarhului,impreunk cu bbinurile de samur trimese de tar, patriarhului Paisie ile-a inminat. Si patriarhul le-a primit cu dragoste 0 bunavointä, mul-tumind tarului 0 inchinând un pahar in sänktatea lui. La 1 o AprilieArsenie s'a dus la voevodul Matei. Intrand in palat, s'a rugat la icoane,apoi s'a inchinat voevodului Matei, d'indu-i gramota tarului. Si voe-vodul Matei, ridicindu-se, a luat gramota 0 a dat-o postelnicului sku.Arsenie luand douà icoane lucrate in argint, le-a dat drept dar voevoduluiMatei. Postelnicul i-a poruncit lui Arsenie sk treacá sk-i skrute minavoevodului. Si voevodul Matei stand in picioare, descoperit, l-a intre-bat pe Arsenie despre sknktatea tarului.

www.dacoromanica.ro

1) Udriste NAsturel, cumnatul domnitorului Maid Basarab si un eruditinvatat al vremii, care a studiat i la Kiev (A. Iatimirski, Din istoria scrisului-slay, p. LV) ; el a tradus din latineste in slavoneste: Invitafia lui Hristos (1647),lar din slavoneste In romineste apologia: Varlaam ci Ioasaf.

34 G. BEZVICONI

Arsenie i-a spus: tarul i stapanul nostru marele kniaz AlexeiMihailovici, stapanitor a toatä. Rusia, sta pe tronul sau domnind inplina sanatate.

Venind logofatul Udriste, 1) a citit gramota tarului in fata voevoduluiMatei ; staretului Arsenie i-au dat drumul, poruncindu-i O. se duck'la manastire la patriarh.

La 5 Mai au venit din Tara Leseasca, din schitul manastirii Pod-gornii, niste stareti i s'au inchinat voevodului Matei, ceranduiocrotirea. i constructorul Arsenie ii intrebä despre hotul Timosca,contopistul care-si zice Suiski. Staretul Gherasim i-a spus, a au venitla manastire doi oameni din Ungaria, cand se afla la schit la maifastire ;el a intrebat pe cei din loe, cine sunt? i staretii vorbeau pe soptite,cá unul din cei doi e om mare, dar numele lui nu l-au spus. Altii ne-auspus si am aflat ca cineva i-a scris egumenului manastirii, el din Un-gana va sosi un om de seama, care insa e bolnav i trebue luat de acolo

ca egumenul a trimes calugäri ca sa-1 ia. Dar unde locuiesc ei acum, elnu stie, deoarece atunci fusese plecat. Când acei stareti au plecat dinMuntenia spre tara lor, constructorul Arsenie le-a dat o porunca. : dacaei vor pune mama pe acest hot prin manastirile lor, sa-1 retina siimediat sä-i dea de stire tarului la Moscova. i le-a povestit lor pelarg, ca. Suiskoi e un hot si nici de cum de neam mare.

La i August a venit dela Kiev fostul protopop al Kievului i i-apovestit urmatoarele staretului Arsenie, cà in postul cel mare a fostla ei la Kiev un om, care s'a dat drept kniazul Suiskoi i ea' in prezenttraieste la curtea hatmanului cazacesc Bogdan Hmelnitki i ea a ceruthatmanului ostire ca sa porneasca cu razboi asupra Moscovei, dar ceinvoiala au incheiat intre ei, aceasta el nu ctmoaste. Arsenie hiedi-a spus protopopului, cä Timosca e un hot, ea' inainte a fost contopistsi, dupa ce a furat, a fugit la Tarigrad, mide s'a turcit, i cà din neamul

uiski nimeni nu exista.In 159 (1659), Septemvrie 23, a venit la voevodul Matei, Ivan, solul

hatmanului Bogdan Hmelnitki, impreuna cu esaulul Grigore, i acestGrigore i-a povestit staretului Arsenie, ca in prezent traieste kniazulIvan Vasilievici Suiski la hatman, care-I intretine. l insà a inceputsä strangà oaste i sa poarte vorba despre un razboi pornit asupraMoscovei, insa afland despre aceasta fruntasii cazacilor i-au interzissa-si mai faca planuri, ca sa nu starneasca certuri intre popoare crestine ;traieste acum la manastirea din Lubni. Staretul Arsenie i-a spus,din neamul knejilor Suiski nimeni astazi nu mai e in viata. Esaulul insa

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU*I IN MOLDOVA I MUNTENIA 55

i-a raspuns, ca el se da drept fiul tarului Vasile Ivanovici, care a muritIn Polonia. Constructorul Arsenie i-a spus, a la Moscova tarul VasileIvanovici copii n'a avut, iar in Polonia s'a calugarit 0 a trait ca unschimnic, incat pentru viata lui curata trupul nu i-a putrezit 0 a fostadus la Moscova. lar acela ce traie0e acum 0 se da drept Suiski eTimo§ca, care in Moscova a fost contopist 0 dupà ce a savar0t unfurt4ag, pradand tezaurul, a fugit in Polonia. A trecut apoi la Tari-grad 0 s'a turcit, luanduli numele de Suiski. Sosind la Tarigrad, soliitarului au trimes la vizir un talmaciu 0, in fata vizirului, talmaciull-a descoperit, ea nu e de neam imparatesc, ci contopist. Din Tarigrada plecat la Roma, iar de acolo a venit la cazad.

Arsenie constructorul s'a dus la patriarh 0 i-a povestit despre toateqi l-a rugat s5.-i scrie hatmanului, ca pe acel hot sa-1 predea tarului 0pAna atunci sä nu-i dea voie sa plece in alta tar5. 0 i-a povestit pa-triarhului amanuntit tot ce §tie despre Timwa.

Patriarhul i-a spus: eu ii voi scrie hatmanului, dar oare el o sa màasculte in chestiunea aceasta ? Si nici nu §tiu, cum sa-i scriu. Sa-i scriimai intai tu ruseste, iar din rusgte, apoi vom serie grecWe. Si construe-torul Arsenie a scris mai inthi ruse§te, apoi a tradus in grecWe, iar dingrece0e patriarhul a dat ordin sá fie o gramota scrisa in latine§te catrehatman 0 cu acele gramote l-a trimes pe constructorul Arsenie ingrabá la hatman, iar de acolo i-a poruncit sà plece la Moscova la tar.

La 30 Septemvrie, constructorul Arsenie a plecat dela patriarh,cumparanduli in grabà cai, iar ca insotitor patriarhul i-a dat pe omul&au Nicolae. Luanduli ramas bun dela Arsenie, patriarhul i-a spus sase inchine din partea lui tarului 0 marelui kniaz Alexei Mihailovicia toata Rusia, 0 tarinei marei kniaghine Maria Iliicina. La 4 Octom-vrie a sosit Arsenie in orapl de granit5. Foc§ani, iar in ziva de ro a sositla Ia0, uncle a famas pentru cinci zile. In ziva de 20 a ajuns in oraplde granita Iampol, iar din Iampol a plecat constructorul Arsenie spreCihrin, nu pe un drum drept, ci pe ocolite, deoarece in multe oraepoloneze 0 c5.zacqti 0 dela granita valaha era molima 0 toate acestesate §i orae constructorul Arsenie le ocolise. In ziva de 2 Noemvrie,fiind in localitatea Novoselita, a aflat ea' uniti cu Tatarii, cazacii vor saporneasca impotriva Moscovei. In aceea0 localitate i-a spus preotulFeodor lui Arsenie, ca vor cazacii sa se ridice impotriva Moscovei, im-preuna cu T5.tarii pentru faptul a' hatmanul cazadlor s'ar fi inchinattarului rugandu-1 sä-i primeasca in granitele imparate§ti ruse§ti, deoa-rece sunt de aceea0 credinta, 0 a faptul acesta e a0eptat de Moscova.Si cazacii spuneau: dacá nu ne vrea tarul, o sà: ne ducem noi la el, 0vom arde 0 ptme stapanire pe tara lui, cum au ars 0 p5.rjolit TaraValaha.

Pe drum constructorul Arsenie statea de vorbg cu cazacii de rand§i cu cei de vaza, Cu popii 0 calugarii, 0 totii spuneau:

www.dacoromanica.ro

56 G. BEZVICON 1

Sä. dea Dumnezeu ca sä ne unim Cu Moscova si ca preacinstitultar 551 ne alipeascg la dreapta credintà pravoslavnicI. Si multi ridicaupahare in cinstea tarului si pentru unire s't insusi hatmanul spunea càaceasta era dorinta tuturor.

La 4 Noemvrie a ajuns constructorul Arsenie la Cihrin si s'a opritimpreunä Cu mitropolitul Nazaretului Gavriil in aceeasi curte...

In ziva de 6, hatmanul fusese plecat la sat si li s'a spus cà toate do-leantele sà si le spung pisarului hatmanului. In aceeasi zi a fost primitla mask' de hatman solul turc, impreunä: cu trimesul hatmanului laTarigrad. In aceeasi zi a venit pisarul la mitropolit si Arsenie si le-aspus O. nu se intristeze, eh' hatmanul a plecat sä." se distreze, iar lui i-adat ordin sà vorbeascg cu ei despre ceea ce doresc... ConstructorulArsenie i-a povestit despre Timosca...

Pisarul ji spuse, cä.' despre toate acestea va vorbi cu hatmanul, s't vaprimi r6spuns, si-i adäng6 :

Atunci &And noi am cerut ajutor tarului, acesta ni l-a promis,dar nu ne-a dat de fapt niciun ajutor. Noi vä.zand cà nu avem ajutordela tar, n'am putut sä..-1 impiedecam pe hanul Crimeii sä." punà stbipá.'nirepe Tara LeseascA si sà robeascA orase si locuitori. Pentru sAngele Värsatsi sufletele robite, Dumnezeu o s'I cearä socotealà tarului, pentrucànu ne-a dat ajutor. Dacà tarul ne-ar fi dat ajutorul la care speram,noi nu ne-am fi impäicat Cu regele Poloniei s't regele n'ar fi cedat atateaorase hanului. Si mitropolitul Nazaretului, aplecandu-se la urecheapisarului, ii zise :

E adevärat ce spui, si acel sânge si acea robie se vor rázbuna petar, pentrucà tarul nu ne-a ajutat ; si patriarhul spune de asemenea,ch' acel sAnge si acea robie se vor ràzbuna pe tar pentrucà nu v'a ajutat.

Si patriarhul aceleasi vorbe ii spusese de multe ori lui Arsenie si seintreba de ce oare tarul nu vrea sà primeascä pe cazad?

Constructorul Arsenie ii spuse pisarului, cà tarul e legat de regelePoloniei cu jurämânt pe cruce.

Pisarul ji aspunse: de ce dacg e legat cu jurämânt pe cruce, a trimesla rege pe boierul Grigore Gavriilovici Puskin, O. cearà Smolenskul?Regele aflând despre aceastä cerere a tarului, ne-a fácut-o cunoscutiimediat si atund am reinoit tratatul cu regele, temb.'ndu-ne defizboi.

Iar constructorul Arsenie spuse: despre toate acestea eu nu stiunimic, deoarece attmci eram plecat cu patriarhul in Tara Munteneascg.

Pisarul insä spuse: noi cuvântul dat il tinem ; cum i-am spus tarului,asa vom face.

Pisarul spuse, jurându-se, c5. hanul Crimeii cu toatä hoarda lui seindreptase spre Moscova si de trei ori trimese la hatman ca sà" meargälimpreun6 cu el asupra Moscovei, iar de nu va merge, el tot n'o s5.-1asculte. Hatmanul se intristä peste mäsurà, spunând, di pentru el ar fi

www.dacoromanica.ro

CALITORI RU*I IN MOLDOVA *I MUNTENIA 57

mai bine s5. moara deal sa mearga impotriva impärätiei Moscovite.Dar de mers, nu putea sa nu mearga din vreme ce hatmanul hanuluisi hanul hatmanului jurase sa meargä, daca va fi nevoie, chiar asuprapropriului frate, pentru a-i da ajutor. Hatmanul insä, trimese rasptms,ca nu poate sa mearga asupra Moscovei, deoarece daca afla Poloniiatunci vor pomi asupra cazacilor. i astfel hanul intoarse ostile luipomite asupra Moscovei s'i veni la hatman, spuna'nd: dacà tu nu mergiimpotriva Moscovei, pentruca Lesii pornesc asupra ta, atunci sà mergemimpotriva Lesilor. Astfel au pornit impotriva Volohilor, pentruca voevo-dul Vasile tinuse sfat cu Lesii, ca sá mearga impreuna impotrivanoasträ. Intorcandu-ne din Tara Voloha, am vrut sà atacam un convoiupolonez. Regele afland despre aceasta, trimese hatmanului o cerere,rugandu-1 sa nu porneasca impotriva Polonilor, deoarece armataleseasci dela granitä, nu e adunata pentru razboi. i, cred, ati vazutce s'a petrecut in Tara Volohá si tot raul de acolo era sa-1 sufereMoscova, dar asa hotarise hatmanul, deoarece nu voise sa se ridiceimpotriva tarului si sa verse sange crestinesc.

Pisarul spusese: pe noi top tarul ne considera necredinciosi.In ziva de 8 Noemvrie, mitropolitul Corintului s'i cel al Nazaretului

au facut slujba religioasa in biserica din curtea hatmanului. Hatmanulse afla in strana din dreapta, impreuna cu fiul sau. Dupa rugaciuneadin amvon, amandoi mitropolitii au iesit din altar prin portile imparä.-testi, in fata carora era asternut un covor, si au chemat spre ei pehatman cu feciorul si le-au spus sa ingenunche. Mitropolitii le-aupus pe cap darurile si au citit mai intai mitropolitul Corintului inlimba greaca, iar pe urmä doub." rugaciuni pe ruseste mitropolitul Naza-retului, dupa o carte de rugäciuni kievleanä.. In rugäciunile de uraresi in ectenii mitropolitii il pomenise pe hatman ca stapanitor si hatmanal Marei Rusii.

Dupa serviciul religios hatmanul se duse din biserica spre cash' si nespuse tuturor sa-1 urmam. i cum am venit la hatman, acesta ne iesisein prag ca sa ne intampine.

Intrând in casa, mitropolitul Nazaretului i-a intins hatmanuluidarurile aduse de el dela Ierusalim. Cohstructorul Arsenie ii oferi hat-manului o icoana a preacuratei, lucrata in argint, s'i un vas de vin in-crustat cu argint si diamante. Primind darurile, hatmanul le poruncisa se aseze la mask' La marginea mesei se aseza mitropolitul Corintului,iar in stanga lui se aseza nevasta hatmanului, mitropolitul Nazaretuluise asezä pe o lavita, iar in fata lui pe un jilt, se aseza hatmanul, iar pelavita alaturi de mitropolit se asez5. constructorul Arsenie, iar in fatalui pe o bancá era asezat solul kniazului Dominik, Grigore Zarutkoi.

ezand la masa, hatmanul spuse: pe nimeni n'am eu atata necazca pe tarul Moscovei. I-am trimes oamenii nostri, el i-a primit si frumosle-a vorbit, dar nu s'a tinut de vorba'. Am trimes apoi iara.'si si altfel

www.dacoromanica.ro

58 G. BEzv ICON'

ne-a raspuns, di e legat cu regele cu pace vesnica, deci nu ne poateajuta.

Constructorul Arsenie spuse: tarul e bucuros de dragoste si aliant5..Hatmanul spuse: sa dea Dumnezeu ca toti crestinii pravoslavnici

sa se uneascà s'i pe dusmanii crucii lui Hristos sa-i birue. i de mai multeori spuse hatmanul: nu voiu fi eu vinovat, daca tarul nu ne va primi siajutor nu ne va da. Poate numai nevoia ne va uni, ca s'i pe Volohi.

la masa hatmanului toti au baut in cinstea tarului, ridicandpaharul pentru unire.

La 9 Noemvrie pe la ora 2 dupa masa, veni hatmanul in curte, lamitropolitul Nazaretului si la Arsenie,. s.i le dadu de veste cä: vine. Mitro-politul il intämpinä in fata portii cu cru.cea in mana. Dupa ce au intratIn chilie, se aseza mitropolitul inteun jilt, s'i hatmanul pe o lavita, iarconstructorul Arsenie in fata hatmanului pe o lavita, s'i pisarul pe lavitaceva mai la vale de hatman. Pe toti Grecii si pe toti cei ce veniserä cuel, hatmanul i-a poftit afaeä.

Ridicandu-se putin hatmanul spuse: sfinti parinti, prea cuvioasemitropolite s'i tu, parinte Arsenie I Ascultati, Mai inainte am trimes noisoli tarului, ne-am inchinat, cerandu-i milá si ajutor, cerandu-i sa neprimeasca sub obladuirea sa. i tarul ne spuse: bine, si ne primi bine,dar nu facu dup5, cum promise. Noi dupá aceasta iarasi am trimesoamenii nostri, dar tarul nu ne-a raspuns niel intfun fel: are pace peveci cu regele prin urmare n'ar putea sa ne ajute. i acuma, prinvoi, fete bisericesti, inca odata cu vorba, ma adresez tarului, rugandu-1sà ne aibà in mila, sa ne primeasca sub ocrotirea sa si sä ne trimeatäajutor. Eu am sa-1 slujesc pe tar si nu trebue sá ne lase sa mergem cupaganii. Despre aceasta as vrea sa ne dea tarul un act scris, adevarat,si sà ni-1 trimeata printfun om al bisericii, ca A. avem pe ce sa ne spri-jinim. aci clack' tan ul nu ne miluieste si nu ne primeste sub ocrotireasa, ce o sà päteasca el tarul daca eu mà voiu uni cu Turcii, cu Volohiisi cu Muntenii si cu Ungurii si-i voiu parjoli tara, ca Tara Voloha?

Arsenie ii spuse: putemice hatmane, and ati pomit impotrivaTarii Volohe, nimeni nu v'a iesit in cale sa va tina piept si ati intrat inIasi Mrà sà fi trab un foc si nimeni nu parasise orasul, numai voevodulVasile fugise In padure spre munti ; la noi insä: in Ucraina, nu mai vor-besc de Moscova, altfel yeti fi fost intampinati si mult sange s'ar fivarsat. Imparatia moscovita nu e ca Tara Voloha, nu fuge din ora.sein munti sau in paduri.

Hatmanul B. spuse: cunosc eu toate acestea. Dacà tarul mä ajutä,hanul Crimeii nu va indrazni sa pomeasca asupra lui. i nohaiul Crimeiiimi spuse: cine ti-e prieten tie, si mie imi este ; cine iti e dusman, si miedusman imi este ; unde te vei duce tu, acolo te urmez si eu. Mai intaiar trebui sa frangem coam.ele I,esilor si apoi ne vom apuca si deTurci.

www.dacoromanica.ro

CATATORI RM IN MOLDOVA I MUNTENIA 59

Hatmanul spuse, ca i-a f5.cut cunoscut hanului Crimeii, ca tarul vatrimete 0 el oaste impotriva Polonilor, ceea ce 1-a bucurat mult.

Arsenie Ii spuse: puternice hatmane, cum ar putea tarul sà meargaimpotriva Le0lor, sa calce juramantul facut pe cruce 0 sä strice paceaincheiata pe veci?

hatmanul stand la masa spuse: parinte Arsenie I Am trimes eula milostivul tar pe solii mei 0 spre ru0nea mea niciun folos n'amdin aceasta. Totu0, eu sper in mila tarului i dreptatea mea o sustin.

aplecandu-se peste mas5., incepu sa-i spuna ceva in §oaptà laurechia lui Arsenie, dar se opri, se ridica dela masa i, dand poruncäsa se deschida o camera, 11 apuca de man5. pe Arsenie i impreuna cuel infra in camera' 0 se inchise. Il aezä in fata lui spuse: parinteArsenie, adineaori ai spus cà tarul nu poate calca juramântul fäcut pecruce ; Le0i insa pot sali calce juramantul, deoarece ei pot capätaiertare pentru toate p5.catele. Am s5.-ti mai spun o taina despre Levi,tu aceasta sa-i fad ctmoscut tarului. La rege a fost un sol al hanuluiCrimea i inapoi s'a intors prin Tara Voloha i impreuna cu el mergea0 un sol polon la hanul Crimeii i s'au oprit la voevodul Vasile. i Vasilevoevodul ii imbäta i ei i-au desvaluit toate secretele lor. Solul polonse ducea la han ca sä-1 convingá sa porneasca impotriva Moscovei, iartegele la rândul säu va lovi Moscova, ca sà poatä lua inapoi tinuttuilece a ocupat dela el tarul Moscovei. De aceea, te rog pärinte Arsenie,

crede-má ca-ti spun adevärul, dacà nu má crezi am s5.-ti spun 0 cinemi-a scris toate acestea voiu arata i scrisoarea. i incepu hatmanuls5.-0 scotoceasca hartiile i insemnarile, dar nu o gasi ; spuse cà e lapisar.

Hatmanul spuse mai departe: din toate acestea trebue sà vadatarul videnia Le0lor ; oricat ar jura ei, pot sá nu-0 tie juramantul, cadpapa toate pacatele lor le desleag5.. Vasile voevod imi scrisese acestea,iar eu cuvantul meu prin tine 11 trimet tarului. Ca sà scriu i cu altulsà trimet scrisoarea nu indraznesc, ca sà nu afle cumva Vasile voevodul

prin aceasta sà invrajbesc pe han cu voevodul Vasile. In tine ins5..am incredere, deoarece tu e§ti fata bisericeasca 0 a mariei sale taruluipelerin.

Si se inchinä cu mare rugaminte, fac ctmoscut tarului spuselelui, i altcuiva sa nu i le impärt4esc. Imi spuse: crede-ma parinteArsenie, adevar graiesc, nu mint, Biala acum i scrisoarea, darnu o am, e la pisar; clack' dore§ti am sa dau porunca s'o aduca. Arsenieii spuse: cred i a§a spusele tale, pane.

Hatmanul zise: spui pa'rinte Arsenie, ca ta rul invoirea ce o are cusegele nu o poate calca, deoarece e intarita prin juramantul pe cruce.Le0i insa îi calca juramintele 0 papa le invoie0e aceasta.

Hatmanul spuse: parinte Arsenie, dar daca acest lucru tarul-va considera drept pacat? Dar pentru fapta aceasta o sä-i dea bine-

www.dacoromanica.ro

6o G. BEZVICONI

cuvantarea patru patriarhi Cu tot sf5.ntul sobor 0 pentru tar se va rugaDomnului toatà tara greceasc5. 0 toti pravoslavnicii, 04 vor deslegade juramAntul dat 04 vor ierta, 0 toti pelerinii se vor ruga pentru el.Acestea le tiu din cele serse de patriarhul Partenie al Tarigradului0 Paisi al Ierusalimului. Dar 0 toti drept credincio0i doresc aceastaGrecii, S5xbii, Bulgarii, Volohii 0 Muntenii, ca sa fim cu totii uniti.Cad papa, ca unul ce a alcat dreapta credinta, binecuvânteaza 0 iarta1.,e01or toate pacatele 0 jur5.mintele 0 14e0i in aceasta spell. Cu cesunt mai prejos decál blestematul de papa, patriarhii noWi preacu-vio0 0 cinstitul sobor 0 calugàrii, daca pe tar n vor deslega, cândaceasta nu va fi decat spre bine, unindu-ne pe noi cei credincio0 pentrua slobozi biserica lui Dumnezeu 0 pe cre§tini?

Hatmanul spuse: parinte Arsenie, Irod se tinu de cuvint 0 pesfântul loan Botez5.torul l-a omorit. Ce i-a folosit lui ea s'a tinut decuvant? N'ar fi fost mai bine sa nu se tina? Raav femeia pierdutä amintit Ce vina a avut ea din minciuna ei? A fost binecuv5.ntatà in vecipentru minciuna ei. Iar alt tmdeva scrie: a Cel ce va recunoWe peprooroc, se va mantui, iar 'eel ce nu-1 va recunoWe va pieri ». De aicise vede ea tarul poite sà." ne tie parte, deoarece cu totii suntem cre§tini,ca 0 voi. i plecand hatmanul din camera ii spuse: pe lfinga aceasta,eu sunt supusul tarului, 0 inaltimii sale 11 trimet inchinarea mea. i seinchin5." adânc.

A ie§it din camera 0 s'a a§ezat la masa cu mitropolitul, a§a cumfusese a§ezat mai inainte 0 de dou5.-trei ori ii aminti lui Arsenie sa nuuite ce a vorbit numai cu el, in camera: iar ceea ce a scris prin tine,p5irinte Arsenie, patriarhul despre uiski, ca sa-1 predau tarului, despreaceasta o sa mai vorbim. Avem aici la noi un obiceiu, ca pe fugiti, chiardaca ar fi omorit un rege, nu-i predara. Despre el se spune cá a commitpe cineva.

Arsenie ii spuse, ca acesta n'a omorit pe nimeni, cà a fost un con-topist, ca a pradat vistieria, furAnd o suta de ruble, dupa care a fugitIn Polonia.

Hatmanul spuse: acestea le auzim dela tine, altii insa ne-au spus ea'el a omorit pe cineva. Pe uciga0 noi nu-i preclam. Daca e a§a cum spuitu, el a furat, atunci pe asemenea oameni II putem preda. Bu insa tizic sa-i spui tarului, di aceasta e un lucru putin insemnat.

Hatmanul spuse: parinte Arsenie, una sa-i spui inaltimii sale tarului:ea tarul mi-1 cere, iar eu in persoana ml predau tarului, 0 p6minturileruse§ti 0 polone le vor curäta, 0 Tatarii nu vor indrazni sa-i calcejurämântul 0 Turcii vor sta in pace; toat5. tätarimea 0 tuturor veci-nilor le va fi frica de el daca noi juramânt de credinta ii vom presta.Daca tarul nu ma va primi, atunci de nevoie mà voiu uni cu Turcii,Tätarii, Ungurii, Volohii, 0.-i vom pArjoli tara. Ce o sà faca elatunci?

www.dacoromanica.ro

C_ALATORI Rtr*I IN MOLDOVA SI MUNTENIA 6i

Arsenie spuse: sa nu dea Dumnezeu, ca cre§tinii sa verse sangeintre ei...

In ziva de II seara a venit pisarul aducand o foaie pe care i-a dat-omitropolitului 0 alta pe care i-a dat-o lui Arsenie spunand: °data cuaceasta hatmanul, impreuna cu intreaga sa oaste, se inchinà taruluiin semn de supunere. Dupa aceasta, Arsenie a intrebat pe mai multidespre Timo§ca: toti ii raspundeau, ca a plecat in Ungaria.

In ziva de 13 Arsenie a plecat din Cihrin, impreuna cu mitropolitulNazaretului. In ziva de 25 au ajuns la Putivli 0 s'au rugat de trastu-i.In ziva de 29 staretul Arsenie a plecat din Putivli cu carutele. La 8Decemvrie au sosit la Moscova ».

4 In ziva a 15-a (Aprilie 7159) ,Mari dupà amiaza, a plecat din Jivotovsolul turcesc care fusese la hatman, iar solul hatmanului cu el impreuna,la sultanul Turcilor. De asemenea merse cu el 0 solul valah, al lui Vasilevoevod, care fusese la hatmanul Bogdan Hmelnitki ; tot cu ei pled. 0Arsenie impretmä cu Grecii. In ziva de 19, ei au trecut raul Nistru laSoroca. In ziva de 21, au plecat din Soroca, inoptand in satul Bitti 1).In ziva de 22, au trecut raul Prut pe pod plutitor 0 au petrecut noapteaa o milk' departare de Ia0.

Capito/u/ 3. In ziva a 23-a, au sosit la Ia0, la ceasul intaiu din zi.Arsenie s'a oprit la manastirea Nicorita, la metohul sf. Saya stintitul,care este la Ierusalim. In ziva a 24-a, constructorul Arsenie s'a dus lavoevodul Vasile, impreuna cu Neofit egumenul manästirii Nicoritä. 0cu economul Grigorie. *i. venind in odaia din fata, in care stau boierii0 demnitarii 0 oamenii de toate cinurile, se aezä. 0 el, dupa cum eobiceiul. lar mitropolitul Gherman al Ivirului 2) i-a vorbit despre Arse-nie postelnicului 0 i-a spus s5.-i vorbeasca voevodului Vasile despreArsenie. i a stat Arsenie acolo cam douà ceasuri pana sa-1 anunte.lar Gherman mitropolitul i-a vorbit unui alt postelnic, nepot al voe-vodului ; 0 acel postelnic indata l-a anuntat 0 i-a poruncit lui Arseniesa mearga intio alta odaie, la voevod. Iar Arsenie, intrand in odaie,s'a inchinat lui Dumnezeu, iar apoi, plecandu-se in fata voevoduluidupa obiceiu, i-a inmanat scrisoarea tarului. Voevodul, luand scrisoarea,a dat-o postelnicului, iar Arsenie, dupa ce a dat scrisoarea 0 s'a depar-tat, din non s'a inchinat, dupä. obiceiu. Iar voevodul a poruncit ca scri-soarea sa fie data la tradus unui tälmaciu. *i i-a cerut constructorulArsenie voevodului Vasile sa-i dea un zapis pentru trecere prin tara

1) Credem, este prima amintire a targului BAAL Comp. si: G. Bezviconi,Profifuri, pp. 104-105.

I) Ivir-Georgia, desi trebue O. fie vorba de manastirea Ivirului dela Mun-tele Atos.

www.dacoromanica.ro

62 G. BEZVICONI

lui ; i i-a spus voevodti « ai räbdare, cand voi afla ce sta.' scrisscrisoare, voiu da porunca pentru toate ». Apoi l-a intrebat voevodulpe Arsenie: 4 dacá e lini§te la Moscova i clack' e pe undeva razboi?

Arsenie a raspuns: totul e lini§tit, intru norocul tarului, i razboipe nicaieri nu este ». lar Vasile voevodul a intrebat: dar de ce suntadunati osta§ii la Moscova, unde se pregatesc a se duce? Arsenie aspus: « oastea tarului este gata totdeauna, fie iama, fie vara; vor mergeacolo, unde va porunci tarul, iar nouä despre aceasta a §ti nu se cuvine ».

a portmcit voevodul lui Arsenie sä" mearga acasa i sa 2.0epte porunca.lar constructorul Arsenie intrebà pe arhimandritii patriarhului, egu-

meni 0 pe stareti, unde se afla acum patriarhul Paisie, de s'a dus oare. pe la Ierusalim? lar arhimandritul Feon, i egumenul Arsenie, i staretiii-au spus cä patriarhul mai locuie§te inca in Tara Munteneasca, la Tar-govi§te. i a povestit Arsenie cum a mers el din porunca patriarhuluila tar, la Moscova, iar patriarhul scrisese prin Arsenie tarului cum capleaca la Ierusalim 0 nu s'a dus niel pang in ziva de azi. i ei i-auspus ca, de sigur, acum, dupà sarbatoarea inältarii, indata va merge,zicand cà acum este gata de tot. i constructorul Arsenie i-a cercetat pestaretii aceia care erau buni cu el: de va merge patriarhul la Ierusalim?Iar ei i-au raspuns: se vorbe§te cà ar merge, dar noi nu credemmearga, de va famine in viatà patriarhul Partenie al Tarigradului.

tocmai de aceea nu voia voevodul Vasile si.-1 lase pe Arsenie sipie ce, ca l-au parit staretii dela Ierusalim Feon i mitiopolitul Vlasieprecum ca au aflat ca. are Arsenie o scrisoare dela tar 0 una dela patri-arh cätre patriarhul Partenie. tinea voevodul pe Arsenie in loc,

nu-i dadea zapisul de trecere prin tara.; iar Arsenie a luat acel zapispe ascuns dela voevo- d, dela oamenii lui din cancelarie, plätindu-i cubani i plocoane ; i-a poruncit ajutorului de diac serie, lar diacului

pecetluiascä acasa, de parch' ar fi poruncit a§a voevodul.In ziva de 5 Mai, Arsenie a plecat din Ia§i 0 a trecut prin Vaslui

Barlad 1). In ziva a 8-a, dupa amiaza, a sosit la Galati. Galati taig apar-tinând lui Vasile voevod, este asezat chiar pe malul Dunarii ; aici locuie§tebite() manastire Atanasie, fostul patriarh al Tarigradului. In ziva aII-a, Grecii au pornit-o la Tarigrad pe cale de uscat 0 au trecut Dunarea,indreptandu-se la Mecin ; iar Arsenie a ramas la Galati, a§teptind §tiridela patriarh. In ziva de 23, inchiriind o corabie, Arsenie a plecatGalati pe Duvare ; seara a sosit la cetatea Isaccea, cetate a§ezata pemalul drept al Dunärii, zidita din piaträ. alba. Linea ea se afla un mare

1) Berladul, letopisetilor rusesti. Despre Berladnici, comp. G. Bezviconi,Relafii ruso-romine, p. II i urm. Vorbind despre stravechile asez5ziautonome (a democratii militare cum le numea Engels), in MoldoVa, N.BAlcescu aminteste in Puterea armatel : Tigheciul, Câmpulungul (Dolgopolie),Vrancea i Bârladul, faimos prin pirateria de uscat.

www.dacoromanica.ro

CILITORI RIJI IN MOLDOVA *I MUNTENIA 63

tärg. Au trecut pe aici in tainä, iar caravankiris nu ne-a spus voevodului,ci ne-a ascuns de vame0. Am rämas peste noapte aici. Mai jog de ora.Cu o verstä ori douä., era un pod de vase, rämas din timpuri cand sul-tanul Turcilor pornise impotriva cetätii Hotinului. In ziva de 24, ausosit la Ismailul turcesc 1), pe malul stäng al Dungrii. Aici treceauDunk-ea Turcii, care merg la Bogdan Hmelnitki. Ismailul este un tärgmare: se spune cä, ar avea la vreo 8.000 de case, insä cetate n'are, cinumai targ. Aici tegesc Turci, Tätari, Greci, Volohi, cei ce au fugitdela Volohi, deoarece Volohii sunt aici pe aproape. Este aid 0 o bisericàcre$tineascä, a patriarhului dela Ierusalim, de piaträ: träiesc staretiial, iar de zidit, a zidit-o Vasile voevod 0 a inchinat-o patriarhuluidela Ierusalim 2). - .

Capitolul al 4-lea. In ziva a 29-a, am plecat din Ismail, am inoptatla Chilia. Chilla, pe latinWe Kolia, este o cetate de piatfä, foarte pu-ternicä, cu turnuri dese, färä loc pentru lupta pe uscat. Este a$ezatà peloe drept 0 jos, apa Dunarii ajunge pang la zidurile ei. lar când seumflä räul pe primävarä, apa o inconjoarà din trei pärti, iar pe una dinpgrti are un Virg, dinspre partea ruseascä. ; in tärgul acela sunt multicre$tini 0 Greci, este 0 o bisericä; iar in cetate nu se aflä cre$tini, cinumai Turci. Noaptea sunt sträji pe cetate 0 inauntrul ei; dei nu emare cetatea, are cinci turnuri, foarte mari 0 inalte; iar casele suntde lemn 0 cu acoperi$uri de lemn. Nu-i chip sä sapi un drum pe subpämänt ca sä intri in cetate, in jurul ei e tare multä papur5.. Längäcetate este un §ant, iar pe douà pgrti $antul e de piaträ cu ziduri 0turnuri... »

1) C5.16torul Cornelio Magni vorbeste 'in 1678 de castelul turc, orasul Ismailapartinfind marelui eunuc e Kizlar-aga o, care-si culege veniturile. Totusi, siIn 1711, negustorul englez La Motraye gäseste la Ismail si Causani o bungparte de locuitori Valahi. Caracterul turcesc al cetätii 11 semnaleazii, in 1748,Pawlkner (N. Iorga, Istoria Romdnilor prin cdldtori, vol. II, p. 46, 169s. a., comp. Voyages depuis S&-Pétersbourg en Russie dans diverses contrées deI' Asie, Paris, x766).

I) P. Kolomoitev, Revista SocietAtii istorico-arheologice-bisericesti o,Chisinau, vol. X si XIV.

www.dacoromanica.ro

1701

STARETUL LEONTIE

Domnia lui Petru. cel Mare (1682-1725) inagureaza o perioadanouä de relatii politice dintre Ru0 i poparele din Sud-Estul european.Incepe declinul puterii Poloniei i imperiul Habsburgilor, care i sesubstitue, incearca sá surpe aceste indelungate legaturi prietene0i 1).Vasile Golitin, favoritul regentei moscovite Sofia, intreprinde cam-paniile din Crimeia (1688-1689), dupa cucerirea hanatelor tatare*tKazani i Astrahani (1552-1557), pornind astfel actiun.ea de inaintareimpotriva Turciei, suzerana hanului Crimeii 0 a Bugeacului. Paralelcu aceasta se impletesc tratativele politice fo3rte complicate dintrePolonia, Germania, Venetia i chiar Voevodatele Dunarene 2). Aliatiiviseaza la izgonirea Turcilor din Europa, prezenta lor fiind o piedecàpentru desvoltarea bogatiilor naturale ale peninsulei Balcanice. 3).

Odata Cu aceste relatii diplomatice i comerciale deocamdatámai slabe, cu toath situatia privilegiata la Moscova, a negustorilor greci

moldoveni, 2) continua emigrarile unor familii locale in centrelede cultura slava 5). Starea incomparabilà economica i luptele crancene,

A. Xociubinski, Relajiile Romdnilor gi ale Slavilor Sudici cu Petru celMare, o Revista Ministerului Instructiei Publice 5, 1872, vol. VII, i Noi i ei(1711-1878), Odessa, 1878.

N. Iorga, Histoire des relations, p. 1o6 §i urm. I. Moga, Rivalitateapolono-austriaca si orientarea politica a grilor romdne la sldrsitul sec. XVII.Cluj, 1933.

Marx-Engels, Opere, vol. IX, p. 374.N. Kostomarov, Schila comerlului Statului Moscovit in sec. XVIXVII.

Petersburg, 1889, p. 46.3) Legraurile noastre literare cu Slavii ortodoqi la sfásr*itul veacului al

XVII-lea sunt mai adánci cleat se crede In deob§te; nu am avut atunci o ruperecu slavonismul, care-§i llsase pecetea asupra culturii noastre medievale ; pre-zenta lui Petru cel Mare, la Iai, a trezit interesul fat,5. de spiritualitatea ru-seasca. P. P. Panaitescu, Istoria Slavilor In romdneste in secolul XVII, RevistaIstoric5. Roming s, 1940, nr. to, p. 8o i urm.

www.dacoromanica.ro

CKLATORI RU5I IN MOLDOVA I MUNTENIA 65

care se dau impotriva paganilor, determina aceste emigrari, in Rusia,Polonia si' in tinuturile cazacilor. Ele se tin lant si continuitatea loristorica ar fi trebuit cercetata printr'o sinteza a tuturor evenimentelorcontemporane. Vom observa ca firul pribegiei din 1591 a voevoduluiPetre Schiopul, in Polonia, participarea szlachtei polone in luptele mol-dovene incepAnd cu veacul al XVI-lea, formarea partidului « polon» intara si evenimentele din vremea Movilestilor (IeremiaMovilà a fost ridicata domnie de hatmanul polon Jan Zamoj ski, care era adversarul patrun-

derii Austriacilor, asa dar si a lui Mihai Viteazul, in anii 1593-1601, 1)in Voevodatele Dunärene, dar mai ales in Moldova) 2) se leagá de rascoaladin 1671 a viteazului sardar Mihalcea Hâncul, urmat de Durac-sardarulsi Constantin-clucerul, ne aduce, apoi, la batalla regelui Ioan Sobieski,un continuator al politicei lui Zamojski, s'i a lui Stefan-Vodä. Petriceicu,la Hotin, in 1673, si la fuga numerosilor Moldoveni in Polonia, de unde,inapoiati in Moldova, unii si aceiasi fruntasi au urmat in refugiu peDimitrie Cantemir, deschizAnd noua serie de pribegiri, in Rusia.

Bejenani volohi apar la Moscova ospitaliera tuturor prigonitilorInca din veacul al XV-lea s). O etapa in activitatea acestor pribegimarcheaza spatarul Nicolae Milescu (1635-1708), 4) originar din Milestii

1) Intinziindu-si puterea asupra Moldovei (MaiSeptemvrie 1600), MihaiViteazul s'a bucurat de sprijinul tarului Boris Godunov, in actiunea sa impo-triva Turcilor. S. Soloviov, Istoria Rusiei, vol. VIII, P. 712. Solii tarului s'auintfilnit Ina. in 2595, la Praga, cu solii lui Mihai Viteazul. Arhimandritul LucaCiprianul a vizitat, apoi, Moscova, in calitate de reprezentant al domnitorului;ajuns mitropolit al Munteniei, acesta a scris tarului in 1624, recomanandu-ipe mitropolitul Serghie din Grevena, care se ducea in Rusia; cu aceeasi ocaziei-a scris tarului si domnitorul Alexandru Coconul (1623-1627) (D. Bogdan,Intre Romdni 0 Riqi, Analele Romano-Sovietice i, Bucuresti, 1946, nr. 2,p. 268). Panegiristul lui Mihai Viteazul, Matei mitropolitul Mirelor, a exprimatla randul Om, increderea el izb5.'virea va veni dela Rusi. Despre scrisoareatarului care Mihai Viteazul, in 1597, comp. Documente Hurmuzaki, XII, p. 1262.

1) P. P. Panaitescu, Influenla, p. 27, 48 si urm.; N. Iorga, Note polone,t Analele Academiei », s. III, t. II, 1924, P. 379 si urm. .

1) G. Bezviconi, e Cetatea Moldovei I, 1941, XI, comp. Cartea de catifea,MOSCOVa, 1787. Profiluri, p. 16 si urm.

4) I. Arseniev, Scrisoarea lui Nicolae Speitaru cdtre A. S. Matveev, in lulie1675, din Eniseisk, t Arhiva Rus5. o, 1881, vol. XIX, Nicolae Spdtaru §i timpulsciu, t Arhiva Rus5.*, 2895, vol. VII, p. 349-360, si Date noi despre slujba luiNicolae Spdtaru, e Citirile la Societatea de istorie si antichiati din Moscova o,1900 ; P. Siren, Nicolae Spdtaru inainte de venirea sa in Rusia, s Notitele sectieiorientale a Societätii de Arheologie e, 1889; A. Iatimirski, Nicolae Spataru,Kazani, 19o8; P. Stroev, Dictionarul bibliografic ; P. Pekarski, tiitzi a 0 lite-ratura pe timpui lui Petru cel Mare, 1862, vol. I, P. 343; D. Bantas-Kamenski,Digionarta oamenilor insemnafi ai prim. dntului Rosienesc, Moscova, 1836, vol. V;N. Kedrov, N. Speltaru gi Aritmologia sa, e Revista Ministerului Instructie.

5

www.dacoromanica.ro

66 G. BEZVICONT

Vasluiului, om de o culturà vastà, silit din cauza ambitiei sale sà-0caute ad6post la Moscova, unde el se prezintà pe la 1671, 1) inarmatCu recomandatiile patriarhului Dositei al Ierusalimului 2). In Rusia,fostul sp6tar ajunge profesor al lui Petru cel Mare 5) 0 interpret laafacerile strAine ; el e ocrotit de bArbatii de stat Vasile Golitin i Matveev.Din aceastä epocä: dateazà numeroasele sale opere, monumentale,serse ins6 inteo limbà grea i invechitä.. In anii 1675-1678, Milescue trimes intr'o solie in China, descriindu-0 cälläitoria 4). El mentinecontactul permanent cu patria sa, Moldova, al cArei mitropolit, Dosoftei,Il roagà , la 25 Martie 1679, sá interviná la patriarhul Rusiei, pentrutrimiterea unei tipografii la Ia0 5) ; originar probabil din Lvov, inv6tat

Publice e, 1876, vol. 1-2 ; Antologia Societatii istorico-filologice de pe lângaColegiul Bezborodko, la Nejin », Kiev, 1896, vol. I; I. N. Mihailovski, Descriereavigii fi a slufbei lui Nicolae Spdtaru in Rusia, Kiev, 1895, si Operele principaleale lui Nicolae Speitaru, Kiev, 1897; Emil Picot, Notice biographique et biblio-graphique sur Nicolas Spathar Milesco, Paris, 1883; Surntov, Operele lui NicolaeSpeltaru, Kazani, 1847; Titov, Siberia in secolul al X VII-lea ; A. Sobolevski,Literatura tradusd a Rusiei Moscovite din sec. XIVXVII, 1903; N. Iorga,Relafii din/re Franfa i Romelnia, lad, 1917, pp. 41-42; P. P. Panaitescu,Nicolas Spathar Milesco, s Mélanges de l'Ecole Roumaine en Prance e, 1925,vol. I. pp. 35-181; t. Ciobanu, Istoria literaturii, II, p. 372 si urm.;N. Lazar, Cateva documente vasluiene, t Revista Istoricg 5, 1944. vol. XXX.pp. '12-117 ; comp. si scrierea noastrit: Relafii ruso-rorneine, pp. 35-39.

1) Inca la 15 Iulie 1664, tarul Alezei Mihailovici privilegiaza pe negustorulgrec * din Iasi, Nicolae Gheorghiu. N. Iorga, in buletinul francez al Academiei,

1913, nr. 3, p. 120.Dositei (1641-5707), sigituitor al domnilor Moldovei çi Munteniei si al

tärilor, patron al tipografiilor din Bucuresti, amintit deseori in instructiilediplomatului rus Ukraintev. La 6 August 1693, Dositei seria tarului :s Dad, Nemtiivor obtine ca Dunarea O. fie granitá fare cele doul impädtii spre Turcia)ci vor supune Ardealul, Ungaria si Serbia, atunci dupá aceea vor face fázboiCu Moscova e. El a protestat energic imptriva unirii bisericii transilv5.nenecu Roma. N. Kapterev, Relafiile patriarhului Dositei al Ierusalimului cu guvernulrusesc, e Citirile in Societatea amatorilor instructiei duhovnicesti Moscova,1891; I. Mateenko, Dositei patriarhul Ierusalimului fi timpul situ, ltioscova,1878; A. Palmieri, Dositeo patriarca greco di Gerusaleme, Plorenta, 1909; P. P.Panaitescu, Patriarhul Dositei al Ierusalimului i mitropolitul Dosoftei al Mol-dovei, t Biserica Ortodox5, Romfinii 5, 1946, IIII.

I. Neculce, o sama de cuvinte, 41.John Baddeley, Rusia, Mongolia, China, Londra, zgig. Milescu folo-

seste di lucrgirile jesuitului M. Martini (1645-1655) ; Constantin C. Giurescu,Nicolae Milescu, e Analele Academiei e, s. III, t. VII, 1927, p. 231-284.

8) A. Iatimirski, 0 lucrare nowt, p. 5 (comp. Descrierea cdrfilor slavo-'use, deI. Karataev, s. a.) ; patriarhul Ioachim i-a trimes o tipografie, fiind slgwit deDosoftei In 1683:

www.dacoromanica.ro

CLATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 67

scriitor, Dosoftei a fost luat in 1687 de regele loan Sobieski 0 dus lananäistirea din Jolkov, apoi in castelul Stryj, de uncle a scris la 23Noemvrie 1688 tarilor loan 0 Petru 1). Gheorghe-Ved51 Duca il roagò.'pe Nicolae Milescu s5.-i fie reprezentant la Moscova, iar Stefan Petriceicuii serie in urma räscoalei sale, impreung cu boierii. I se mai adreseaz5.domnitorul 1VIunteniei Constantin Brâncoveanu, prin solul sà.'u la Mos-cova, Castriot, pe and, stolnicul Constantin Cantacuzino ii vorbWedespre « binele tuturor crWinilor ». 5). CunoWem de asemenea cores-pondenta fostului sp6tar cu invätatul Hrisant Notara a), care a vizitatMoscova in 1693, a stat 0 a tip5,rit c5rti in Muntenia 0 Moldova, iar in1707 a ajuns patriarh al Ierusalimului, in urna mortii unchiului sàu,patriarhul Dositei ; Hrisant a scris despre China ferbitä, folosind insem-nkile lui Milescu 0 cele ale lui T. Baikov, din 1653.

Concomitent cu aceste demersuri diplomatice la Moscova, sub dom-nia lui Antioh Cantemir (1695-1700) a trecut prin Ia0 cunoscutul di-plomat rus Procopie Voznitin 4). Letopisetul moldovean amintWeapoi pe Ceredeev 0 pe Dimitrie Golitin (1665-1737), sol la Constan-tinopol in 1701, unul din frunta0i oligarhiei de mai tarziu ; Golitina asistat chiar la botezul fiului lui Constantin-Vod51 Duca 5). TotiacWia sondau terenul unor leg6turi care se intensificau din ce in ce maimult, intemeindu-se pe traditiile create prin comunitatea unor nà-zuinti in trecut. Mitropolitul Teodosie a adresat, in 1700, o scrisoarepatriarhului Adrian al Moscovei 5).

Dela Moskva luce§te lucoare,Intinzeind lungi raze §i bun nume sub soare.

I. Bogdan, 0 scrisoare din 1679 a mitropolitului Dosoftei, e Analele Acade-miei *, s. II, t. XXXIV, 1912.

1) t. Dinulescu, Viafa §i scrierile lui Dosoftei, Cernclufi, 1885; A. Stadnifki,op. cit., p. 52 si urm.; S. Dragomir, Contribulii, p. 11(36 si urm.; t.Ciobanu, Contribufii privitoare la originea §i moartea mitropolitului Dosoftei, dis-curs de receptie la Academie, 1919, §i Versuri polone necunoscute in opera luiDosoftei, 41 Mélanges Drouhet e, Bucuresti, 1940; D. Gazdaru, Contribufii privi-ioare la originea lui Dosoftei, Iasi, 1927; D. Dan, Dosoftei mitropolitul Moldovei,Cernäuti, 1927. Dosoftei a murit la Jolkov, in 1693, lar nepotul säu, PahomieIspanovski, arhiereul Romanului (1707-1714), a murit in Rusia; A. Iatimirski,

Antichitätile Comisiei Slave a SocietAtii Arheologice din Moscova e, vol. III,p. 132-138; S. Dragoinir, Contribufii, p. 1134, 1239 si urm.

8) P. P. Panaitescu, Influenfa, p. 143-144.8) N. Iorga, Byzance apras Byzance, Bucuresti, 1935, p. 186 §. a.

I. Neculce, p. 267.1) N. Iorga, Histoire des relations, p. 1o8, comp. I. Neculce §i. N. Costin.

S. Dragomir, Contribufii, p. 1x35 si urm. Danii ale tarilor, la mringstirileCosulea, in 1691, si Cozia, in 1702; ibidem, p 1215 si 1234. Patriarhul Adriana donat mAnästirii Cozia, in 1693, un exemplar din Mineiul pe Aprilie, tipArit laMoscova, in 1691.

e

www.dacoromanica.ro

68 G. BEZVICONI

In perioada aceasta gäsim cativa drätori rusi, care tree pi-in Voevo-datele Dunärene, läsand insemnäri de drum. Cel dintai este staretulLeontie, trimes de fmntasii sectei « popovscina » prin anii 1701-1702,sä afle adevarata credinti, dela Greci. Insemnärile lui au apärut in

Foaia Cemigovului $ din 1862, iar in anul urmator, in « Arhiva Rug*(separat, in 1864, la Moscova), s'a publicat descrierea eglätoriei preo.tului loan Lukianov, la Ierusalim, in anii 1710-1712, care prezenta oasemänare mare cu insemnärile lui Leontie. Persoana lui Lukianov secontura mai real pi-in documente: tarul i-a semnat pasaportul la 15Infle 1710; in Februarie a anului urmAtor el a ajuns in Moldova, plecandla Ierusalim, de unde s'a intors doar in Ianuarie 1712, trecand prin.Galati, stingherit de revolta Tätarilor belgorodeni, 1), venind apoi laIasi, unde domnitorul tärii era pus in fiare, ca sà fie dus la sultan ; 2)Lukianov pleacà spre patrie la 24 Iunie 1712. Traducerea româneasda scrierii lui Lukianov » a publicat-o loan Radulescu, student roman.la Kiev, in revista « Viitorul (1906, nr. 6-7), din Iasi. Traducaltoruln'a luat in consideratie, insä, ea: aceastä scriere nu poate sä se referedecat la 1701, deoarece autorul ei se indlzeste cu lemnele lasate indrum de kniazul Dimitrie Mihailovid Golitin, care nu puteau s5. astepte*Mcà zece ani pe Lukianov, ial in 1712 domnitorul Nicolae Mavro-cordat, n'a fost pus in fiare, incat credem intoarcerea autorului,asa dar a staretului Leontie, se referà la Iunie 1703, cand dupà spuselelui loan Neculce Tätarii din Bugeac se främantau din cauza masurilorluate de seraksirul turc Iusuf-Pasa, iar Duca-Vodà a fost trimes laConstantinopol, deoarece s'a cumatrit cu Dimitrie Golitin, dupäcum ziceau Turcii cu gandul de a fugi la Mosk. Insemnärile lui Leon-tie sunt caracteristice prin greutätile care aveau de intampinatpentru a sträbate aceste regiuni.

a La 14 Februarie am plecat dela Nemirov in Tara Moldoveneasei,la orasul Soroca ; i in acea zi am ajuns la fluviul Bug. Fluviul Bug ede aceeasi märime, ca i raul Moscova, insá e foarte primej dios din cauzapietrelor : pietre uriase sunt pregrate de-a-lungul intregului fluviu ;vuetul se aude de departe, iar apa se sbate i se preface in spum51;de-a-lungul fluviului sunt stanci inalte. Peste acest fluviu am trecutIn aceeasi zi. Podul era prost, iar fluviul repede, asa d am putut trecenumai cate o telega.' dinteodatà. Trecana fluviul, am inceput sä neurcä'm pe un deal inalt. Fluviul Bug e departe de Nemirov la 50 verste.

1) Din Bugeac (Belgorod Cetatea-A1b5.).a)$i in acea vreme in Iasi au venit Turcii si au pus in fiare pe domnul Mol-

dovei i impreuná cu toatá casa lui 1-au dus la sultanul turcesc. i care a. fostpricina: nimeni nu stie

www.dacoromanica.ro

CILATORI RU5I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 69

*i am intrat intr'o stepa farai margini ; peste tot numai dealuri 0 rapi.Suind dealul, am mers pe väi. i am mers prin acea stepa nevazandniciun om, nid fiara, niel pasare; atata doar, intalneam carari batutede caii Tätarilor. Locurile sunt pustiite de Tatari ; acum, Rind pace, auinceput a se face sate, departe insa de drum, in stepa. In vreme cemergeam, intreaga stepa inaintea 0 in urma noasträ ardea. *i am mersprin dumbravi patru zile. La departare de 15 verste de Soroca, langadrum, era o cruce de piaträ., pe care era scris cum a ars stepa, cum auars 18 negustori greci cu marfa 0 cu caii, 0 au scapat numai trei oameni.Sateam 0 ne uitam cum zaceau in gramezi oasele cailor ; oaseleoamenilor au fost adunate 0 duse la Soroca, uncle au fost ingropate.Minunat lucru cum au ars: toti vedeau cum focul se apropia, iarbaardea de cealalta parte a drumului, 0 se uitau cum bate vantul, candfocul a sarit drumul 0 ei, neputand sa fugä, au ars.

La 17 Februarie am ajuns la ora§ul Soroca 0 ne-am oprit pe malulpolon, unde am 0 stat noaptea. A doua zi, dimineata, din partea dedincolo a venit la noi vame§ul 0 a inceput sá se targuiasca cu Grecii,ca sa treaca dincolo, 0 Grecii s'au invoit din vamä. Tot aici a venit lanoi un cazac din Zaporojie, Petre, care, spunand ca' se duce la Ierusa-lim, s'a rugat sa'-1 hfa'm cu noi. I-am zis:

Pratioare, noi suntem bucuro0 de oameni buni ; poftim, haide ».i era aproape gol, saracul, 0 avea doar numai o copeica 0 juma-

tate 0 a inceput sa traiasca foarte cuviospe drum a dat tot ce avea ;el gandea, calerusalimul e langal Dunare, iar neajungand inch' niel panala Dunare, s'a rasgandit 0 s'a intors inapoi. A§a, in acea zi, dupà ce amvorbit cu vama, am inceput sa trecem fluviul Nistru de ceea parte,in Tara Turceasca 0 Moldoveneascal. Aici iau vama mare: cate 15copeici de car ; vama e luata in arena.' de Evrei. Fluviul Nistru, marecat raul Moscova, curge laugh' Soroca repede 0 e pietros. i trecand,ne-am oprit in plata.

Oraul Soroca e a§ezat pe malul drept al Nistrului, sub deal.Or4elul e inconjurat de zid de piatfa. Am intrat in el 0 1-am masurat.Zidul e in forma de cerc 0 consta din pereti despärtiti unul de altulde 25 picioare in lung 0 in curmez4. Provizia e foarte scumpa 0 aproapelipse§te ; paine de secara aproape nu gase§ti ; tot paini mid de grau0 de orz. i orzul e foarte scump: un sfert moskvitean costa 15 copeici,dar chiar locuitorii n'au ce manca. Traiesc 0 cu ochii la camp: caselenu sunt inconjurate de curte cu gard; sunt foarte ingreunati cu darilede turc 0 de domnul moldovean. In Soroca traiesc de o parte Le0i,de alta Moldovenii.

Din Soroca, unde am stat douà zile, am plecat spre ora§ul Ia0.Dealul deasupra Sorocii e foarte inalt. Urcându-1 cu multd greutate, ainceput o ploaie marunta, care ingheta. Peste tot piatra, caii nu potmerge. Tare greu ne-a mai fost. Unii dintr'ai no§tri n'au putut sui dea-

www.dacoromanica.ro

70 G. Buzvicorrx

lul, iar noi ne-am oprit la popas, uncle am 0 innoptat. Toatà ziva a plouat0 era frig, 0 top am fost udati pana la piele 0 am inghetat. Imprejurulnostru se intindea stepa, i lemne n'aveam de unde lua. La popas doaram gä'sit putine lemne. Se oprise solul nostru din Moscova, kniazulDimitrie Mihailovici 1), 0 rä.masese lemne, pe care noi le-am adunat,le-am pus in care 0 le-am dus pana la popas. lar dacá n'ar fi fost acelelemne, apoi am fi murit de frig. Toti eram uzi, iar noaptea s'a pus ger

ploaie amestecatä cu zapada, nici foc nu puteam face. lar Greciitoti erau uscati: 0-au fäcut corturi de panz6 i s'au culcat ; iar noitoata noaptea ne-am sbatut ca pWele pe uscat. Sä miluiasca Dumnezeupe cazacul Petre, el mi-a dat sä' mai vä'd lumina zilei: m'a acoperit cuzeghea i m'am uscat la foc. Altfel nu era chip de uscat tot ploua cuzapadä. Sä. pazeasca Dumnezeu, ce mare primej die era, dar a trecut, slavaDomnului! Dimineata ne-am sculat 0 am plecat in stepe i ne-a fostcalatoria foarte tristä' i amara: trecatori strapice, munti inalti,nu poti §edea sa te mai odihne§ti. Caii au ostenit i trebuia sä' mergemtot pe jos prin pustietate stra§nica ; nimica nu-i: nici sat, nici pä.dure,ci tot stepa goalä. Am mers cinci zile i n'am gasit macar o varga demanat caii. Munti inalti, 0 a trebuit sà trecem prapastii adanci, iar mun-tii erau a. a. de impodobiti i dealurile unul mai mare decal altul, incatiti lasau impresia ca nu se mai sfar§esc.

La 24 Februarie am ajuns la Prut. Raul Prut e mai mic decal raulMoscova, i aici trecand, am ajuns la alt rau 2), mai mic decat Prutul.Curand am trecut i ceea parte. Si. am continuat drumul: namol ingro-zitor, iar drumul ingust ; cu multä truda de abia am ie0t, iar unii dintovarä.0 n'au putut sà iasa i, innoptand la Ia.0, a doua zi 0-au scos cuboii carele din noroiu. i noi, neajungand la Ia0, am innoptat la cinciverste departe de Ia0. A doua zi, sculandu-ne pe la ceasul unu, ne-amindreptat spre Ia0, in Duminica pravoslavniciei, 0 am ajuns in Ia0,cand sunau clopotele de liturghie.

Ora§ul Ia0 este capitala Moldovei. Aid traiWe domnitorul insu0.Ajungand la Ia0, ne-am oprit la vama ; iar vame0i nu erau la vama:ei se duseserà la biserica, i noi am Weptat. and au venit vame0i,au inceput sa cerceteze marfa Grecilor ; dupa aceea au venit 0 la noi.Au inceput sä descarce carele noastre, iar eu, luand foaia imparatului,am pus-o inaintea lor. Au inceput sä se uite la ea 0 au poruncit sà mise faca cinste, iar talmaciul le traducea vorbele. Indata ei au poruncits5.' ni se incarce carele, nu le-au mai cercetat i ne-au dus la mank'stireasf. Nicolae, numita Golia. 3). i ne-am oprit aici. Egumenul ne-a dat

1) Golitin.1) Jijia.3) 0 pisanie slavonl din interiorul bisericii Golia informeaz6, ca a fost sg.vfir-

Oa in r66o, de §tefan-Voda Lupu; läcasul are o asemanare cu cel din Olyka

www.dacoromanica.ro

CLIATORI ItU5I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 71

rhilie 0 dupá aceea ne-a trimes trei pAini. and am intrat in mànä.'stire,egumenul st5.tea in fata chiliei sale si. trägea tutun. lar când eu amvAzut Ca' el trage tutun, tare m'am scarbit 0 mi se pärea ca-i sfarsitulhimii, deoarece unui asemenea rang nu-i ingä.duit si-i rusinos sà." tragä.tutun ; dar am vä.zut c. patriarhii si mitropolitii fumead., ceea ceeste pentru ei o pläcere.

Orastil Iasi e asezat pe dea1uri foarte frumoase, imprejurul lui suntmunti inalti. Mai inainte, orasul era foarte frumos, dar astäzi e sälfälcitde Turd si de Poloni ; iar domnitorul moldovenesc 1-a grä.cit cu totul,1-a coplesit cu därile. Omul grac, care se tocmeste sà facà agricultura,dä. domnitorului 150 de copeici pe an, afarä de (raffle turcesti, iar omulbogat o mie de talen; omul de mijloc dä. 500. Cum ad' nu stea nemán-cati? lar de turc se räscumpsárà cu dä.ri mari: turcul ja mult, fä."1.5. mil5..

Tara Moldoveneascà tot e pustie ; toti 0-au luat câmpii- unii in Polo-nia, altii la Kiev la noi, altii la Palei 1). Sà nu fie pustiitä aceastä" tara,alta ca ea nu curând ai gAsi! PAmántul fägàduintii; tot felul de roduriface! Si singuri Moldovenii spun:

Avem mine de aur 0 de argint ; le ascundem 'jug ; iar dad.' turcular afla, ar fi gata sà piardä totul pentru asa mine

In Iasi sunt foarte multe si frumoase mänästiri: zidiri vechi, darfärä. ingrijire. Domnitorii de mai inainte aveau foarte multà grij'a" debiserici: pictura toatà e pe pereti. Iar dilugärii moldoveni toti suntalungati din mä.nästiri si domnitorul a vandut acele mänästiri dlug6-rilor greci ; si acestia chiar si pe dracul il invArtesc, iar domnitorul jadela ei platä. mare. Si tràiesc dlugälrii acestia greci necuviincios 0 inbiseric6 stau f6rà clobuc, iar diugArii moldoveni se roag& cu càciulilein cap si egumenul insusi aura' la stran6. Si m'am dus la biserica Du-minicà la utrenie, in biserid: lumeasd.: slujeste un popäl moldovenesc. . .

Ce sä. zici ? Chiar pe Greci i-au intrecut Moldovenii in slujba bisericeasea" ;si cum au cantat liturghia nici nu pot spune... de aceea a dzutintunericul pe ei 0 pentru asta suferintele lor ; ti multi ani », cánta bine.

In Iasi mai inainte erau clàdiri frumoase ; azi stmt multe palatepustii; iar strAzile fusese pavate cu piatra ; astAzi insA totul s'a náruit,numai urmä." mai este cà au fost acoperite cu piaträ.. lar curtile la Iasinu sunt inconjurate cu gard, doar numai la cel bogat, dar 0 la acelaCu gard de nuiele. Curtea domneasea" este foarte frumoas6. Sunt multepalate de piatrl. Vinul si pAinea la Iasi sunt eftine ; untul de vaci e

(Polonia), zidit de un Radziwill, ruda cumnatului lui tefan-Vodä (T. Gostynski,In e Revista Istoria so, 1944, P. 5 si un.), loan Neculce scrie in legäturl cuvizitarea Iasului, in 1711, de Petru cel Mare: Atunce au imblat impäratulprin toate mänästirile de le-au väzut, si din toate i-au pläcut mänästirea Golia,zicând a are trei feluri de mestesuguri: lesesc, grecesc si moskicesc *.

1) Polcovnicul din Fastov (Ucraina).

www.dacoromanica.ro

72 G. BF,2VICONI

eftin, cel de cânepa e scump vi vine din Rusia. Merele, nucile, prunelestmt stravnic de eftine v't nutretul pentru cai e eftin. lar oamenii suntbinevoitori, macar ea' sunt säraci, vi din causa vinului eftin toti se pra-pädesc, s'au risipit Cu totul din pricina aceasta: peste tot doar numaicarciume. La Iavi sunt v't multi Turci cu marfa, vi Evrei traiesc multiaici. lar Evreii iau dela domnitor in antreprizä izvoarele de pacura ; deaceea 'Acura e scumpa: o duhonita pling. costa 4 griveni. 1). Lemnelesunt foarte scumpe: pentru o copeicà nu pop fierbe cava. 2). Paduri suntmulte, dar oamenii sunt lenevi, stangaci, nu ca Moscovitii. Pe negustorila Iavi ii jefuiesc cu vama ; de aceea multi trec pe aldturea. Aici, la Iavi,Grecii, tovaravii novtri, ne-au pärasit, n'au mers cu noi la Tarigrad.Le-a venit veste dela Tarigrad, ca vulpea vi veverita sunt eftine ; deaceea ei s'au dus in Tara Munteneascg., la Bucurevti, iar noi am ramasaici. Si am trait la Iavi 13 zile, am avteptat pe tovaravi, dar n'au venit.

Eram foarte amariti: drum nu vtim, iar limba nu o pricepemde loc. Ne venea in gaud sa ne intoarcem. Tocmisem vi talmaciu pang'.la Ierusalim, un moldovean (multi vtiu limbile), cate go copeici pe lunä.,bautura vi mancare a noastra ; vorbele lui au inceput, insa, sa fie schim-bacioase...

Avteptam de mult: tovaravii nu vin, iar ca sa ne conduca nimeninu se tocmevte. S'a gasit insa un om drag vi sarac: s'a tocmit sa ne ducala Galati, cu v ase ruble. 3). In ziva de 7 Martie am luat dela domnitorulmoldovean hrisov de drum vi am plecat din Iavi, la Gala. In ziut intaiam mers prin padure, iar in vremea aceea cadea zapada. Pana am ajunsla pä'dure, ea s'a vi topit. Muntii toti s'au facut lunecovi vi. de nested-batut. De abia cate doi puteam merge. Treci un deal de 50 stanjeni,dai peste altul. Mare nenorocire era...

Pe drumul acesta rar umbra.' cu ca.ii, tot cu bou; injuga patru,vase boi vi merg inainte ; carele Moldovenilor sunt largi. PA-

mantul e clisos vi de aceea drumul e lipicios. Telegile noastresunt inguste vi tot de-a costivul merg. Trage calul zece stanjeni v't seoprevte: v't rotile sunt afundate in pamant pana in osie, vi. calul sesbate incolo vi incoace; tot de capastru ducem caii; greu era 1 Doamnepazevte ! La noi in Rusia nu sunt ava drumuri. Noaptea abia am ajunsla un °ravel, aproape de tot distrus 4) ; sunt vreo trei case pentru postavivi o biserica' de piaträ, foarte frumoasa ; aici am stat noaptea. La miezulnoptii a venit un valah cu afaceri tainice dela turc, catre domnitor.Turcii au venit la noi cu lumanarile; noaptea era tare intunecoasa.Si au inceput Turcii sa ne la caii...

1) 40 copeici.3) 0 miincare, care ar corespunde mämäligii.

0 rub15. = o sut5. copeici.Probabil Vasluiul (I. Radulescu).

www.dacoromanica.ro

I) Imprejurimile Moscovei.

CLLATORI RITI IN MOLDOVA I MUNTENIA 73

merg.nd noi dela Barlad la Galati, am vò.'zut muntii unguresti,frumosi, inalti cat norii. i mult ne-am minunat de acesti munti, ne-fiind deprinsi sa vedem asa munti, iar pe ei se vede zapada. Si de undene uitam la acei munti, am intrebat, cat de departe sunt ?maciul ne-a raspuns: trei zile sa alergi pe un cal bun si de abia ajungi,la ei ; i noi tare ne miram: para.* ar fi cat dela Moscova la muntii Vra-biilor 1). Si copacii pe ei poti sa-i numeri ; tare frumosi munti.

La 12 Martie, la un ceas din noapte, am ajuns la Galati si am cerutla un moldovean ca sà mancarn. Si el ne-a primit. lar a doua zi m'amdus la popa rusesc, fiindca nimeni nu stie limba. Si popa s'a bucurat,ne-a chemat la el. Si aa ne-am oprit la popä. Lucrurile le-am adunatin casä i ne-a dat i o odaie separata. Apoi, ne-a spus ea: este corabiela Tarigrad. i noi tare ne-am bucurat si am inceput sa vindem

fiindca ne-au spus cà corabia va pleca chiar azi, de aceea am datcaii i telegile pe nimica... numai sà ne scä.pam de ele. Ne-am säturatde pamant ; drumul ne-a prapadit. Nu ne vine nici sa mai vorbim deel. Si cand am scapat de cai, atunci ne-am dus sá inchiriem corabia.Si am gasit o corabie greceasca crestineascä. Ne-am invoit sa damde om ale o leva panä la Tarigrad. i raizul ne-a spus pana la ziuäsa fim in corabie.

Galati e un orasel, insemnat prin portul de coräbii. E cu totul rui-nat de turc i tatar. Sunt multe manastiri frumoase, insa pustii, fiindcain fiecare manastire traieste doar cate un monah, care sunt supusimanastirilor din Constantinopol. i In biserici e pustiu, iar bisericilesunt infrumusetate i sunt de piatra ; i crucile de pe biserici i copo-tele sunt mici ; cate douä, clopote de biserica. Orasul Galati e asezatpe fluviul Dunarea, pe malul stang. La Galati painea i vinul sunteftine, iar nutretul de cai e scump: fan pe sase copeici la un cal pentru24 ore, e putin. Dunarea e un fluviu lat i repede ; e adanca, asa ca lamal nu se poate sà te scalzi. Malurile sunt la acelasi nivel. La Galatipestele e eftin: pestele mare O. proaspat costä trei copeici ; nici nisetrulnu e scump. Dunärea e tot asa de bogata in peste ca i Volga.

La 14 Martie, cu douà ceasuri inainte de zori, punand tot bagajulIn telegi, am iesit la mal, la corabie ; iar corabierii pregateau panzelede drum. Si turcul nu ne-a dat voie sa punem bagajul in corabie. Ne-amdus la vamesul grecesc, iar vamesul dormea Inca: am asteptat pandcand s'a sculat. Si a inceput sa mà intrebe, ce fel de om sunt si de unde?

i-am spus cà suntem dela Moscova i i-am dat hrisovul de drum aldomnitorului moldovean. Si el citind hrisovul, a spus: « Mergi cu Dum-nezeu, pentru marfa ta eu nu iau vama, iar dacä turcul va lua ori nu,nu stiu ; am sa-i scriu ca sa nu-ti ia o. Atund m'am ploconit, i el mi-adat scrisoare catre turc. i cand am venit la turc, la vames, citind

www.dacoromanica.ro

1) Slay. escalg fluviall. I se mai spunea: Tomarova.1) Isaccea.I) Cetatea-A1b5..

74 G. BEZVICONI

scrisoarea grecului, turcul a scuipat, qi a poruncit sa i se aduca lucru-rile in camera lui, iar prin talmaciu a cenit dela mine vama 20 talen.Si eu, scotand gramota de drum dela Moscova, i-am dat-o lui. Turcula inceput s'o citeasc5. §i, citind-o, a spus: a haide, du-te, ia-ti lucrurile ;nu mai am cu tine nimica .. ».

Si la 15 Martie, trecand douà ceasuri din zi, raiz-corabierul a poruncitsa se intinda panzele. Si au impins corabia dela mal §i am plecat peDuna:re. Si batea un vant puternic. Si pe dupa pranz ne-am oprit laun ora § cu numele Reni1) moldovenesc. Traiesc §i Turci multi. Aiciraizul a incarcat corabia cu grail. Ora§ul Reni e mai frumos cleat Ga-lati. Vinul aici e eftin, cate un ban ocaua, §.1 painea e eftina. Irish' asamänästiri, ca la Galati, nu sunt. Reni se allá pe malul stang al Dunärii...

Si la 16 Martie dis de dimineata, ridicand panzele, am plecat peDunare in jos. Fluviul Dunarea e foarte mare §i avut in pe§te, lar lamare, desfacandu-se in mai multe brate, curge pe langä ora§ele tur-ce§ti. In sus fluviul este larg, iar jos ingust, fiindca s'a taiat in maimulte brate. Si-i adanc: corabia fuge langa. mal se freaca de mal.Pe 15.'nga maluri cre§te trestia ; malurile sunt la acela§i nivel. Si in aceazi am trecut pe langa °rapl turcesc pe malul drept al Dunarii ora-§ul Saccea 2). In el sunt moskeie de piattá mai mari cleat la Reni.Ora§elul e de piatr5.. Nu ne-am oprit acolo.

lar ora§ul Saccea e pe Dunare. Si in acea zi am trecut alt ora § tur-cesc, Tulcea. La acest ora § se opresc toate corabiile, cand vin din Ta-rigrad: aici se cerceteazä de nu cumva aduc Grecii robi. In acest oil-el iau haraciu dela fiece om cate 5 talere, iar cand robii merg in Rusia

cu foi de eliberare, apoi dela ei iau Turcii in acest ofa."§el cate trei copeidde om afara de haraciu. Ora§ul Tulcea e mai mic decat Saccea. E a§e-zat langa mal pe Dunäre. Erau multi oameni pe corabie §i vant bun. ..

Si pe malul stang al Dunarii, in celelalte brate, multe ora§ele tur-ce§ti, ora§ul Chilia §i altele. Aici se gase§te §i orda belgorodica: aproapede Dunäre sunt Tätarii dela Belgorod a). i in ziva a doua am venitla gurile Dunärii, langa Marea Neagrä. Si aici am stat o zi §i jumatate.Fluviul Dunärea e foarte stramb, nu curge drept mai rau decatratrile mai mici. Si am stat aici Paned mare, iar corabiile turce§ti mergin sus pe Dunäre. Si am mers noi pe malul märii qi ne-am minunatde sgomotul marii: cum marea se inspumeaza §i se sbate in valuri... *

www.dacoromanica.ro

1704

MACARIE SI SILVESTRU

Acelasi I. Radulescu a publicat, in revista « Viitorul » (1907, nr.18-19), traducerea insemnarilor mai sumare ale pelerinilor Macarie

Silvestru, ieromonahi din Novgorodul-Severski, care au trecut in1704 prin Moldova, in drum spre Ierusalim.

4La 3 Decemvrie am plecat dlii mang.'stirea noastra.; la 31 ale aceleasiluni am ajuns la Kiev; la 8 ale lunii Ianuarie am iesit din Kiev si ammers trei zile pang la Pastov; dela Fastov pang la Pavoloci am mersdoua, zile ; iar dela Pavoloci pang la Nemirov cinci zile si dela Nemirovpang la Sosnovita am mers o zi iatolo am trecut fluviul Bug ; pe parteaaceea a fluviului un orgsel pustiu in pesteri; si dela acel °rase' am merspang la Soroca patru zile i apoi am trecut fluviul Nistru, iar dela So-roca pang la Iasi am mers patru zile. In Iasi am stat trei saptamâni,niel decum nu era cu putintg sa.' mergem mai departe cazuse multazäpaclä. In acea vreme in Iasi era domnitor moldovean Mihail Ra-covità i acel domnitor ne-a dat scrisoarea lui de trecere prin pamantulsgu.

La 18 Februarie am plecat din Iasi i am mers opt zile; am ajunsla mangstirea Dubrovti 1) i acolo am stat doug zile; si am plecat dinacea mangstire si pe inserat am ajuns la Vaslui i, noptand acolo, ammers doug zile i am venit la Barlad. Din Barlad am iesit si am mersdouä.' zile si am ajuns la mangstirea lui Adam, iar dela mangstirea luiAdam pang la Galati am mers trei zile. Si in Galati am trait vreo dougsapta.mani, am asteptat coralii. din Constantinopol, iar pe uscat deacolo e greu de dus la Constantinopol. Auzind din Galati ca.' in orasulSmailov a) au venit multe corgbii, i aici in Galati am dat Turcilorvenitul trebuitor cind lei, fiindca este asa statomicit: cine merge laConstantinopol din crestini sau din oarecare alte limbi, acela e datorplateascg de capul sau un cervon sau un leu i jumatate. i apoi, luand

1) Dobrov# (G.).0) Ismail.

www.dacoromanica.ro

76 G. BEZVICONI

o luntre, ne-am dus pe Dunäre pänä. la Smailov, fiindca in acel timpIn Galati inch' nu era corabie, 0 am mers pe Dunäre douà zile 0 amtrecut ora4u1 Saccea 1) 0 pe 'inserat am ajuns la Smailov, 0 aid TurciiCu felinare au nävälit asupra vasului nostru i indatà ne-au luat,voiau sä ne arunce in temnità pentru haraciu; iar noi le-am arätatacea carte, ce ne-a fost datä la Galati ; ei au refuzat-: « acolo4 alta dre-gätorie, aici e alta! ». Si am arAtat noi scrisoarea de trecere a domnuluimoldovean 0 pe a noastrà mänästireascä, iar ei, väzändu-le, ni le-audat inapoi i ne:au zis: o asctmdeti-le in buzunarele voastre, iar cetrebue sä.' ne dati nouä., dati-ne ». i a4a acolo scrisorile noastre nu ne-auadus niciun folos i noi ne-am cemt pe zäloguri pánä a doua zi, ca adoua zi sä ne ducem prin bisericile cre§tine sä cerem milostenie,# i vä däm haraciu ». Fiindcg noi atunci ne-am speriat, nu §tiam de-prinderea lor 0 am tälcut, fiindcg n'aveam cu ce pläti haraciul. i eine-au vorbit pe ruse0e printr'un om de-al nostm, care om primisecredinta lor:

De vreme ce nu aveti cu ce sä ne plätiti haraciul, maine e maresärbätoare a voasträ, duceti-vä prin bisericile cre§tine ì cereti milos-tenie, ceea ce ne trebue noug., dati-ne.

In acel timp s'a intamplat särbätoarea blagove§tenia prea sfinteinäscätoare de Dumnezeu, in ziva Sâmbetei, i noi a doua zi, cu zälogulcreOinilor, ne-am dus prin biserid 0 am apätat putinà milostenie,am adAugat ce ne rämäsese nouà i ne-am dus la Turci i le-am dat totharaciul io lei ; i dupä aceea am träit in Smailov io zile am a4-teptat pänä cänd s'au indscat corniile cu

La 3 Aprilie ne-am urcat in corabie 0 am plecat dela Smailov peDunäre pänä la Marea Neagrà 0 am mers pe Dunäre douä zile 0 amajuns la ora§ul Tulcea. Aici deodatà ne-au luat din corabie i ne-aucerut bani i noi le-am arätat cartea aceea, ce ne-au dat-o Turcii inGalati, fiinddi-i una 0 aceea0: ce e in Galati e i in Tulcea. lar ei n'auascultat de acea carte, voiau dela noi incà ceva sà rupà, i ne-au datla legat ; luändu-ne doi Turci, ne-au pus la inchisoare. i noi, säracii,tare ne-am speriat atund i ne-am intristat, c5.d bani aveam putini;de unde sä däml Al doilea, cäzusem in málni dt.imane ; al treilea, tristlucru cä nu §tim sà vorbim i in tarà sträinä eram i toatà nädejdeane-am pus-o in Dumnezeu. Am stat la atchisoare putin; venind un turc,a inceput sä ne zicä: halda, halda, popas! noi am priceputne dau drumul. Sculându-ne, ne-am dus la corabia noasträ ; mergändne-am inchinat §efului turc, iar Turcii doar au dat din mänà la noi.

acolo Turci/or nu le-am dat nimic, i atunci, §ezand in corabie, dinoraul Tulcea din nou am mers pe Dunäre doufi zile i dimineata Vineri,am ajuns la Marea Neagrä

1) Isaccea.

www.dacoromanica.ro

1707 1708

IPOLIT VISENSKI

Mult mai interesantä este descrierea drätoriei ieromonahului IpolitVisenski, din Cernigov la Ierusalim, publicatà si ea in traducerea luiI. RAdulescu, in revista « Viitorul (1907, nr. 20-22). Inzestrat cuscrisorile arhiepiscopului Cemigovului, loan Maximovici, si ale hat-manului Ucrainei, Ivan Mazepa, Visenski, spre deosebire de alti pele-rini, a vizitat nu numai Moldova, dar si Bucurestiul, ajungänd la 28Ianuarie 1708 la Constantinopol. Aceste insemnäri, In ce priveste TaraMunteneascä, le comenteazä George D. Florescu, eruditul cercetätoral problemelor istorice.

4 *1 de dincolo de Nistru a inceput Tara TäTäreasca pänä. la Bender I)0 mai departe ; acolo in sfärsit nu e primejdios din partea Tätarilor.Am trecut fluviul Nistru la 19 Noemvrie. Si am intrat in orasul mol-dovenesc Soroca, unde se särbätorea praznicul inträrii in bisericà aprea sfintei näscätoare de Dumnezeu. Si am plecat din Soroca la 22Noemvrie prin stepe mari i prin munti ; ape si päduri nu stmt.De partea dreaptä Tara Moldoveneaseä, de cea stängä Tara Tätäreasca,Perekop i Oceakov. Acolo in stepe sunt multi Tätari ; pasc vite, colindäcu corturile. Pe acele stepe am mers patm zile i patru nopti si amajuns in satul Gherman, pe rä.ul Prut, pe care 1-am trecut la 24 Noem-vrie. Dupä aceea am mers panä seara la un sat de längI muntiipeste räul Jijia i prin satul Jijia, 0 de acolo a doua zi am intrat incapitala Moldovei, in orasul Iasi. Acolo a cäzut negurà, incat nu potisä cunosti pe om in fatä. La Iai ne-am oprit la mänästirea sf. Saya.Aceastà mänästire este a preasfintitului patriarh al Ierusalimului Hri-sant 2). Acolo am 0 gäsit pe preasfintitul Hrisant al Ierusalimului ;sedea in mänästirea sa la sf. Nicolae. La 27 Noemvrie m'am dus la

1) Tighina.Patriarhul Hrisant Notara (17o7-173o).

www.dacoromanica.ro

Arhiepiscopul Cernigovului.Doinnitor al Moldovei in ardi 1703-1705, 1707-1709 0 1716-1726,

0 al Munteniei In anii 1730-1731 1 r741-1744. In 1708 loan Neculce seria:Atunce i Mihail-Vodä., cand era impäratul Moskului la Kiev, se agiunaise

Cu impAratul sl fugA la Mosku. CA i se supArase cu inchisorile din domnia din-socotisA sA se lasä. de domnia Moldovii, cáci vAzusä i täria Moskului

socotea cA In scurtA vreme va fi biruirea i bucuria cre0inätä1ii. Si nu numaiMihail-VodA se agiunsAse cu Moscalii, ce 0 Bräncoveanul-Vodä. i toatASirbimea, mai inainte, se agiunsAse cu Moskul i trAgea nAdejdea lui din ceasIn ceas cu bucurie a.

2) Multeanskoi.

78 G. BEZV1CONI

b/agoslovenia lui arhiereasca §i i-am dat cartile trimise de preasfin-titu11). i preasfintitul ne-a primit cu multä bunavointä, nu ne-a datdrumul dela masa §i ne-a dat nouà §i. pentru caii no§tri cu bel§ug totce ne era de trebuinta pentru o saptamana, §i carte mi-a dat binecu-vantatä, §i cu preasfintitul patriarh am slujit la sfantul lui HristosNicolae in sobor de 24 preoti, 4 diaconi §i 5 arhidiaconi.

plecand dela preasfintitul Hrisant, m'am dus la milostivireasa, luminatul voevod Mihail Racovita 2), gospodarul Tarii Moldovene§ti

Volo§e§ti, §i-am indeplinit in timp de trei zile insarcinarea data mie§i i-am dat cartile arhiere§ti trimise lui §i tot ce i-a fost trimes. A primittotul cu dragoste ; pe noi ne-a primit foarte milostiv §i cu mangaiere,§i singur a poruncit cu gura sa, ca sa avem tot ce ne trebue §i ne-a datucaz pana la granitele Tarli Muntene§ti a), ca peste tot sa ni se dea catedoi cal §i ale un om de chuta, de asemenea §i un conducator. Totacest voevod a dat scaunului preasfintitului arhiereu din ora§ul Cer-nigov o bute de vin de no veclre. Toate aceste s'au facut dupa ucazullui. Pana când am ispravit cu preasfintitul §i cu voevodul, a trecuto saptamana §.1 jumatate. i mi s'a dat dela voevod scrisoare, ca pestetot -5à ni se dea tot din ajuns §i. pentru cal tot ce ne trebue ; §i s'a impli-nit peste tot dupa ucazul lui.

Ia§ul este un ora § foarte mare ; pamantul e bun pentru once, iarimprejurul lui nu are nicio ingradire sau cetate, intocmai ca un sat;nu e voie sà intemeieze nicio intarire ; Turcii opresc. In ora § §i afarade ora § stint 70 biserici; mänästiri in ora § sunt optsprezece ; afarade ora § patru. In mä'nästiri traliesc Toate manastirile suntsärace. Voevodul moldovean ja mare bir pentru turc; pe fiecare anplate§te birul de fiece cap. In ora § casà mai insemnatà nu gase§ti;tot case hpite ; iar in piatä, targuiesc in barace Turcii veniti din Gakti,din Tarigrad §i din Perekop, §i tot ce trebue gase§ti la ei, numai banisä, fie.

Din Ia§i, caravana s'a dus drept la Galati, iar noi in§ine am plecat,cu ajutorul lui Dumnezeu, cu Ipolit, conducatorul, o sluga §i tälmaciul,

www.dacoromanica.ro

1) Bucuresti apare ca scaun domnesc in 1459. P. P. Panaitescu, Cum auajuns Bucureftiul capitala Wit., Revista rundatiilor Regale », 1938, nr. 8.

1) Moldoveneasck1) Adjud,9 Milcov (Melcaia putin adânc6).

CLIATORI RW IN MOLDOVA I MUNTENIA 79

pe cirumul Bucure§tiului 1), la 9 Decemvrie. A doua zi am ajuns laorg§elul numit Targul Frumos: o bisericg acoperitg Cu paie, §apte case,iar cetgtuia pustie.

De acolo se intinde Tara Volosc5., 2) la stänga päng la Galati,la dreapta Tara Tätgreascg, spre Bugeac. 1,115.nd cgrutele in aceltargu§or, am trecut pe längg satul pustiu Scheea, 0 stau acolo treibiserici pustii 0 sg le repare n'are cine ; 0 am ajuns la ran]. Siret, casevine din munti dela Unguri ; poate fi trecut in vad ; numai e repede,de abia se tine carul, 0 curge pe pietre. TrecAnd Siretul, am venitla org.§elul Roman. Acolo trgie§te episcopul LavrInte, 0 ne-am plo-conit lui; ne-a primit cu dragoste 0 ne-a dat drumul cu toate celede trebuintg 0 ne-a binecuvântat. lar noi ploconindu-ne, ne-am dus inRoman 0 acolo am stat noaptea. Dimineata am trecut räul Moldova,dupg care se nume§te 0 Tara Moldoveneascg. Acest ran nu-i adanc,numai e foarte iute, curge pe pietre ; cand carul e u§or, pun pietre in el,ca sà nu-1 rgstoame apa. A doua zi am ajuns la rani Bistrita ; aceastgBistritg vine dela Ung-uri; ea e mare 0 adâncg ; o tree pe plute. Tre-când Bistrita, am intrat in org§elul Bacgu; acolo, luand cgrute, am tre-cut räul Trotu§; 0 acolo-i rea trecgtoarea cu greutate am trecut-o,iar plutg nu e. Si am venit la Acidi 5) orä§elul; acolo schimbänd cg-rutele, ne-am scoborit in jos pe vale ; acolo e noroiu marecu greutateam ajuns la ora§ul Foc§ani.

Foc§anii e loe hotarnic din spre Tara IVIunteneasa; la intrare eoras moldovenesc, ca un sat; curge un 'Au, care se numeste Melcaia 9,peste el este 0 podut 0 pe acest podut se terming Tara Moldoveneasca ;0 acolo stg strgjarul moldovenesc ; se uitá cine ce aduce 0 iau bu;pe noi nu ne-au atins, fiindcg noi mergeam cu ucazul voevodului mol-dovenesc ; 0 am intrat in celglalt ora, muntenesc. Si indatä ce-amintrat in ora§ul muntenesc, ne-au luat la marele cgpitan 0 ne-auintrebat: # de mide suntem? o lar noi ne-am ploconit 0 i-am argtatscrisoarea arhiereascg 0 hatingneascg 0 a voevodului moldovenesc, 0un mic dar i-am dat. Citind scrisorile, ne-a dat mare cinste 0 a po-runcit sà ni se dea tot ce ne trebue pentru patru zile, 0 cask' bungne-a dat, ca sä träim in ea. Chid voiam sg ne ducem dela el, ne-adat scrisoare cgtre voevodul muntenesc 0 scrisoare de drum, ca pestetot sà ni se dea cinste 0 tot ce ne trebue, ca 0 mai inainte ; iar noi,ploconindu-ne, ne-am dus. In Focsani am stat cind zile, pan6 cAndam plecat. Focsanii e oras de granità intre Moldova s'i Muntenia;

www.dacoromanica.ro

8o G. BEzvicoNI

pani la Tara Ungureased sunt numai trei mi/e; träiesc In ora § multiUnguri. Focsanii este oras mare; s'a despkrtit In dotal pärti: parteaMuntenilor, partea Ungurilor, case frumoase, oameni bogati, umbra'bogat imbacati. In ora § sunt trei minkstiri i multe biserici; afar&din oras intre vii dota mänästiri; numai ca si acolo nu-i nidocetate, stà ca un sat. Mänästirile muntenesti sunt mai bogate decalcele moldovenesti si oamenii au mai putine &xi si mai multi suntbogati. Cine trece din Tara Moldoveneasck in cea Munteneasck pe acelanu-1 dau inapoi, fiindck domnitorul muntenesc e mai putemic.

Din Focsani am plecat la 17 Decemvrie. La sfärsitul orasului esteun ran mare se cheana Melcaia; e foarte repede, nisipos, cu fa"-chitä. pe margini, apa e alburie cu greu 1-am trecut i noaptea amajuns la satul Coniata. Dela Coniata se vkd muntii unguresti, foarteinalti, pe care z'ápezile nu se sträng niciodatà, fiindcä soarele nu apuneniciodatä. De acolo am trecut räul Rimna, in vad, apoi noaptea am ajunsla satul Lendesti längk räul Siret. Noptând acolo, am trecut de ceaparte si am venit la ránl Buzku si 1-am trecut. De aici se vä.d muntiifoarte inalti, de sare. Acea sare merge pank la Tarigrad, pe mare,se exportä in toate tane. Iar acei munti sunt in stkpánirea domni-torului muntean 1).

Acel eau Buzku se varsk in Siret i toate raurile, cate am trecut,se varsk in Siret, iar Siretul, cazánd in Dunäre, Dunärea se indreaptäIn Marea Neagrä". Treand toate acestea, am venit la Buzän. Acolosunt trei máinkstiri s't trkieste episcopul Damaskin; voiam sá luämbinecuvântare, dar nu 1-am gàsit, plecase la Bucuresti. Loctiitorul skune-a primit Cu cinste. lar noi, ploconindu-ne, am plecat. Acolo suntsase biserici; oamenii stmt veseli, In cämäri au tot ce le trebue;

Pixarea drumului dela Focsani la Bucuresti ar putea fi urmAtoarea :plecat din Pocsani, Visenski nu a luat drumul care azi este cel obisnuit, prinRAninicul-SAratBuzauPloesti (de altfel acest din urmà ores nici nu existape acele vremi), ci iesind din Pocsani la Sud-Est a trecut blilcovulacea bielcaiadin text, de altfel un afluent al rAului Putna. La innoptate a ajuns la satulRAstoaca-Coniata din text. CA din acest loc cAlAtorul a vAzut muntii ungurestifoarte inalti si mai ales pe care zApezile nu se strAng niciodat5., fiindel soarelenu apune niciodat5.*, sunt exagerAri. De aid c5.15.torn1 aminteste cA trece rAulRilmna, pe care 1-am putea identifica cu RAmnicul. ExistA totusi aici o gAr1ácu numele de Rimna, care se versa in rAul Putna in marginea esticA a satuluiRAstoaca, la vreo 7 km de sat. Prin urmare Visenski a urmat o cale ce se indreptadinspre Pocsani spre est in directia satului NAnesti. In noaptea urmAtoare, zicecAlAtorul, c5. a ajuns la satul I4endesti », precizAnd chiar: l'Anga rAul Siret *,prin urmare nu a pornit din Pocsani spre Râmnicul-SArat, ci spre est. Nu neeste cunoscut azi niciun sat cu acest nume. Am crede cA numele acestui sata fost prost inteles de cAtre cAlAtor i cA el este chiar NAnestii, care intr'adevArse aflA pe malul drept al Siretului, inainfea vArsArii raului RAmnic in Siret.

www.dacoromanica.ro

CATATORI RU5I IN MOLDOVA r MUNTENIA 8x

Turcii se ocupg cu tärguialä ; ora011 stä ca un sat: nu are nicio intä-riturà; casele sunt lipite cu lut. Dela Buzäu ne-am dus la tärgul Gor-dieti, am trecut räul Ialomita pe plutà, fiindc6-i foarte adanc i foarterepede ; acolo am noptat. Dupä aceea am ajuns la räul Mo0-4te ; acolo,nu departe, e 0 alt eau, Pasela, 0 al treilea, Colentina 1). Peste acesträu este un pod lung; längà pod se aftä o mänästire greceascä 2), foartefrumoasä, nu departe de BucurWi. Trecänd pe acel pod, in noapteade 24 Decemvrie am ajuns la BucurWi, in seara nWerii lui Hristos...A treia zi am intrat in Bucure#i. Dupä ucazul preasfintitului patriarhal Ierusalimului Hrisant, ne-am oprit la mänästirea sfäntului Saya,mänästirea sa 8); ne-a in.credintat egumenului, ca sá ni se dea chilie

C5.15.toria lui Virnski s'a urmat astfel: el s'a indreptat spre ora§ul Buzlu,färà a pomeni de Rámnicul-Särat. Nu am putut identifica cu precizie tárgulGordieti a, care ?nag pare a fi indiscutabil Urzicenii de azi, pentruca se preci-zeaza cá aici a trecut rául Ialomita pe plute, §i §tim c5. Urzicenii este dincolode värsarea Prahovei in Ialomita, i cl de Prahova fat' destul de mareVirnski nu pomene§te nimic. Primul räti de care ne vorbe0e inainte de a ajungela Bucure0i este Mo0i§tea existentä §i azi, ca o lungá inläntuire de mla0ini,

apoi c5.15.torul mai citeazà: rául Pasela, care nu poate fi altul decát Pasärea,care inteadevAr cá in directia in care mergea Virnski era dupl Mo0i0ea.Prin urmare, va fi fost pe acele vremi un drum de scurgere dela Buzäu prinampia munteanä spre Bucure0i, trecánd evident prin Urzicenii de azi §i Afu-mati, §i numai astfel se explicá trecerea gárlelor: Ialomita, Mo0i0ea, Pasärea

Colentina, aceasta din urmá in marginea nord-estic5. a Bucure0ilor.Pie mänästirea Plumbuita, fie milnAstirea Märcuta, prima pe malul stfing

al Colentinei, iar a doua pe malul drept al aceluia0 ráu. Virnski precizeazil,cA este o mAn5stire greceascA *, precizare erre nu se referä nici la prima, nicila a doua, cäci n4ci Plumbuita, uici Märcuta nu au fost metoar ale män5sti-rilor grece0i din Muntele Atos. Plumbuita a fost ridicata de Matei Basarabvoevod, in 1647, pe locul unui läca§ de rugá mai vechi. Dacil de aceasta estevorb5., c5.15.torul va fi aflat-o in formä anterioarl clädirii de dup5. 2802, cándIn una cutremurului de pämänt a fost darámata cu totul. Cát pentru mänäs-tires Märcuta ridicatà in domnia lui Mihnea II, zis Turcitul, de Dan Vistierulla 1587, e cunoscutà multà vreme sub numele de: sf. Nicolae dela Colentina.Cu nume/e de Märcuta o afläm in vremuri/e mai noi, i acesta ji vine dela fiicalui Marco-armapl, Virna, nepoata lui Dan Vistierul, care i0 inchini ctitoriadin marginea Bucure0i1or mitropolitului Teodosie, ca metoh mitropolieiAcest prelat o meremetise0e 0 o invele0e, incilt dadi aceasta este mänästireape care a väzut-o Virnski, el o va fi gäsit-o de curánd innoitä de acel mareprelat al bisericii noastre.

8) Este mänästirea din centrul capitalei, cu hramul Blagoslovenia, zisä sf.Saya, ridicatä mai nainte de un Andronache-parcalab i inchinatil la marealay/A a sf. Saya dela Ierusalim. Virnski a aflat-o in plinä. restaurare, pe semne,cáci aceasta inceputa de Constantin Bráncoveanu chiar in 1707 a fost incheiatala 20 Iulie 17o9, dupA plecarea lui Virnski din Bucure§ti. Länga' biseria era o

6

www.dacoromanica.ro

82 G. BEZVICONI

totul de trebuintä, fiinda preasfintitul patriarh venise la Bucurestide sfintele särbgtori ale Cräciun.ului.

Dela Bucuresti plug. la Cemigov sunt peste 208 mile. Dela Bu-curesti se incepe Tara Ungureascä la dreapta; aici este si Tara Mun-teneasca. Ne-am dus la mänästirea preasfintitului patriarh. Mänä's-tirea sf. mare mucenic Gheorghe 1), e mick dar biserica e foarte fru-moasä fäcutà cu multà cheltuialà, mai mult decAt oricare alta,care se poatd asemäna cu ea in frumusete i bogätie. Acolo am luatmasa cu preasfintitul i scrisoare mi-a dat cätre epitropul lui laIerusalim, fratele säu Neofit, ca sà ne primeascä la Ierusalim cu cinste

sà ne dea totul ce ne va fi de trebuintä, dupà cum a i fost. Plecânddela preasfintitul, am noptat la Sfântul Saya.

In acel timp a venit patriarhul de Alexandria, Gherasim, papa sijudecältorul tuturor, si s'a oprit la mänästirea sf. Nicolae a sf. munteAtos 2). M'am dus i m'am ploconit lui i i-am dat ce i-a fost trimes depreasfintitul loan Maximovici, pentru care lucru m'a primit foartebucuros si a convorbit cu noi cu vorbe dulci; ne-a intrebat cum setine statul impärätesc rus si pravoslavnic, cum stä biserica i dumne-zeiasca credintä? I-am spus:

Cu sfintele voastre rugäciuni, stä neclintitä i nebiruitá.Preasfintitul Gherasim al Alexandriei e de vArstä foarte inaintatà,

fiind de o sutä de ani. A treia zi m'am dus iaräsi la preasfintitulam stat la el deajuns i nai-a dat binecuvântarea lui preasfântä.scrisoare de despärtire, cu pecetea sf. apostol Marcu, i ne-a uratdrumul Cu dragoste i binecuvântare i ne-a poruncit sä ne ducem

scoalä. elineasc6 ridicatä in domnia lui erban Cantacuzino, la 2687, i obläduitäde fratele acestui doran, de Constantin stolnicul Cantacuzino, ctitorul univer-sitätii din Bucuresti, leagänul acesteia fiind chiar acea primä scoalä.

Este sf. Gheorghe, zis cel Non, spre diferentiere de sf. Gheorghe Vechi,fosta mitropolie a tärii, inainte de ridicarea ctitoriei lui Constantin .5erbanvoevod. Visenski venind in Bucuresti a aflat-o nou recladità de domnul täriiConstantin BrAncoveanu, care därämänd in 1705 vechiul edificiu de pe acestloe, ridicat intre 1671-1673 de dragomanul Panaiotache Nicusios Mamona,Ii reclädise intfun an, incheind lucrärile in Octomvrie 1706, aditugänd si chilliegumenesti i patriarhicesti incfi dela 1697. De altfel aceastä bisericA a fostlilcasul de rug& de predilectie al voevodului tärii in tot timpul donaniei lui.

Este mänästirea 7isä. Mihai-Vodä, din marginea DAmbovitei, ridicatä deMihai Viteazul IncA inainte de a sui treptele tronului muntean, mAnästire cepurta hramul al. Nicolae, de unde i numele ei cel vechi: sf. Nicolae al jupânesiiCaplea. Aceastä jupäneasä a fost mätusa celor trei frati Buzesti: Preda, Radu

Stroe dela sfärsitul veacului al XVI-lea. InmormAntatà In ctitoria ei, voe-vodul Petru Cercel i-a scos oasele i le-a dus la mAnästirea Bolintinul. Nu s'aputut afla ratiunea acestei pfingAriri a unui mormAnt. Mänästirea Mihai-Voclfiera inchinatä schitului Simon-Petru din Muntele Atos.

www.dacoromanica.ro

CiLATORI RU*I IN MOLDOVA §I MUNTENIA 83

la preasfintitul mitropolit Teodosie 1) al capitalei. i ne-am dus lapreasfintia sa 0 am luat binecuvántarea ì i-am dat sä citeascä scri-soarea arhiereascA, pentru care lucru ne-a läudat truda, i imbärbäl-tändu-ne, ne-a dat drumul. lar a doua zi ni s'au adus multe dantridela binecuvântarea sa i ni s'au inmânat la mänästirea sf. Saya.

Duntinica, inainte de afätarea Domnului, patriarhul Gherasim alAlexandriei a venit la mänästirea sf. mucenic Gheorghe, la patriarhulIerusalimului Hrisant, pentru slujire, si acolo au slujit amändoi pa-triarhii in sobor mare: 12 initropolii, arhiepiscopi i episcopi, 12 arhi-mandriti i egumeni, 4 diaconi, 2 arhidiaconi. Acolo m'a invrednicitDumnezeu sà mg uit la slujba lor... 2).

Era adunare mare, multä lume, nu numai in bisericä, ci i in ogradabisericii; de asemenea erau i multi Turci 0 se uitau la a§a minunatàceremonie. Si de asemenea a venit Io Constantin Basarab a), voevodul

1) Ndscut in Vestem (jucl. Sibiu), ii f &use anii de monahism la Cozia,fijad in urnal egumen la Arges. Sustinut de feciorii lui Constantin Cantacuzino-postelnicul, ce fusese omorit bicá din iarna lui 1663 la Snagov, Teodosie ajungeIn scaunul mitropolitan la moartea predecesorului silu Stefan (1668), in domnialui Radu-I,eon voevod. PAstoreste pând. in 1672, cdnd este chiar surghiunitla Tismana de Grigore Chica voevod, protivnic Cantacuzinilor. In scaunulmitropolitan il readuce Serban Cantacuzino, in dorania sa, la 26 Aprilie 1679in locul lui Varlaam dela Glavacioc, i pAstoreste panä la adânci bAtrdneti la27 Ianuarie 1708, cdnd se stinge din viatA, zece zile dupii. ce Visenski pArAsisepAnidntul românesc, trecand DunArea spre Sud. Teodosie mentinea o cores-pondentA cu patriarhul Adrian al Moscovei.

9 Slujba bisericeascä de care aminteste Visenski este insAsi slujba de tdr-nosire a bisericii sf. Gheorghe, de care ne vorbeste cronicarul Radu Greceanu.

8) Acesta este Constantin. BrAncoveanu, care dupd pilda bunicului sAumatern Radu voevod, zis Serban-VodA, dela inceputul veacului, si a unchiuluiam mai departat Matei Basarab, se numea si el: Basarab, adoptdnd acest numedela intitularea pe care si-o dete amintitul sdu bunic de t nepot al lui Basarabvoevod adicA Neagoe Basarab voevod. AceastA nepotie este destul de dubioasá

este aflatá pe cale ascendentA feminind a lui Radu Serban voevod, boier dinCoiani, incA de pe timpul domniei lui Mihai Viteazul. De altfel ConstantinBrdncoveanu, in mndria sa, a aditugat numelui sdu de familie i pe acel alfamiliei maicii sale: Cantacuzino, ea fiind una din fiicele mai in vfirstil ale luiConstantin-postelnicul Cantacuzino, lucru impotriva cäruia se ridicaserAunchii al. In traducerea lui I. RAdulescu e scris: Io Cantacuzin Basarab.

Arhimandritul Isaip, solul patriarhilor si al lui Serban Cantacuziuo si al luiConstantin Cantemir, sosit In 1688 la Moscova, la inapoiere a fost intemnitatpda. la 1691 la Viena, incilt copiile i Aspunsurilor tarului au fost aduse la Bucu-resti de grecul Pomin. Briincoveanu a reluat tratativele cu Moscova in 1698,cdnd a trimes acolo pe Gheorghe Castriot. In 1709, BrAncoveanu a incheiat untratat secret de alianti. cu Rusia, fiind decorat de ar cu ordinul sf. Andrei.Mitropolitul Antim Ivirianu ì boierii munteni au dat, totusi, de stire lui Petra,despre politica sa nesincerd, trimitdnd la Iasi, in 1711, pe Toma Cantacuzino.

6*

www.dacoromanica.ro

A. Kociubinski, op. cit., p. 6o, 74, 79, III s. a. BrAncoveanu a infiintat o scoallslavona, pentru care Antim Ivirianu a tipärit in 1697 o gramatic& slay&

1) Evident cá la slujba t&rnosirii bisericii sf. Gheorghe, de care ne vorbesteVisenski, Bráncoveanu nu putea avea decal pe trei din feciorii sli alAturi deel, si anume: Constantin, care era n5scut la 1683, Stefan la x685, i Radula 169o, cad ultimul cocon domnesc: Matei, abia nIscut la 1702, era doar de5 ani ca varstä.

a) Era frate mai mic Standii, vilduva lui Papa Brincoveanu, cel omoritin r&scoala seimenilor din 1655. Acest Mihai Cantacuzino, mare spAtar, hagiuInc& din 1681 fiind fost insotitor al maicii sale la Ierusalim, este ctitorul maimultor 15.casuri de ruga, din care numai In Bucuresti avea dou5.: mtaastirea Coltea

nfánästirea Zlatari, lar in marginea esticfi a orasului: biserica din atul Pun-deni. Alte dou5 ctitorii insemnate eran Sinaia i Titireciul. Sfetnic al dom-nestilor 0.1 nepoti: Constantin Brâncoveanu si Stefan Cantacuzino, el ii af1ámoartea silnicA la Stambul, in anul 1716, °data' cu frate-s5u mai mare, Con-stantin-stolnicul, si cu fiul acestuia Stefan-Vodtt, innecati in Bosfor, doi axilIn urma groaznicului prIpAd cAzut asupra Bráncoveanului cu cei patru aifeciori si cu cumnatul domnului, IenAchitl Vacarescu, la 1714. Spatarul M.Cantacuzino a mentinut corespondenta cu tarul Petra si la 25 Martie 1712.

3) Interesana mentionare a sArb&toarei bobotezii, in care se precizeazá c5.In 1708 slujba religioas& si aruncarea crucii in Dâmbovitil se facea in fata bise-

84 G. BEZVICONI

gospodarul muntean, 0 a lui trei 1) fii i marii boieri, de care s'aumplut biserica. Poporului i s'a poruncit sà iasá din bisericg, iar aidstau spaghii, slugi Cu bete goale, care nu ing5.duie poporului sá seingrämädeaseä In bisericl AcWi spaghii totdeauna slujesc lângA voe-vod i simt foarte vigilenti. Boierimea e imbräcatà tot in aur, lar voe-vodul in samure azurii. Pe preasfintiti imbräcämintea era din aun cupietre scumpe i Cu märg6ritar. Dupá slujbà papa al Alexandriei aspus predicA foarte inteleapain limba greacä.; multi spuneau cà lanoi un asemenea inv'atäitor nu a mai fost; iar patriarhul Ierusalimuluicradea anafora. Dupäl slujbä, pe patriarhul Alexandriei Il conduse voe-vod.ul 0 un fiu al lui, iar pe cel al Ierusalimului unchiul voevodului,Mihail Cantacuzin 2), 0 alt fiu il conduse la brat ; boierii duceau man-tiile lor pe brate. Arhiereii stau pe margini, i poporul, i Tuteli, iarpatriarhii binecuvinteazä.; Turcii cad cu fata la pämânt. i s'au dus lapreasfintitul al Ierusalimului, la masà, i voevodul i boierii au statla mask'. Dupà masà, papa al Alexandriei a plecat inteo caretà de aurCu zece cal, cu multà cinste, inconjurat de numeroase slugi, la mänä.s-tirea inchinatà mànästirii Ivirului de pe Atos. Dupà aceea era condusvoevodul cu toatà o§tirea lui, 0 s'a dus la curtea sa, iar patriarhulIerusalimului a r5.mas la mànàstirea sf. Gheorghe. i dela acestenästiri Turcii iau bit i insu0 patriarhul Ierusalimului ja bir dela mäl-nästirile sale.

Dupg aceea patriarhul Ierusalimului ne-a poruncit sà ne ducem labotezul Domnului a), in biserica voevodalà, i sà ne uitä.m cum vor

www.dacoromanica.ro

CALXTORI RUGI IN MOLDOVA I MUNTENIA 85

sfinti apa patriarhul Cu arhiereii. Patriarhul Alexandriei n'a fost: s'aimbolnävit. La biserical, e construit loc deosebit pentru. cucoane. Erala ce O. te uiti acolo: era multä lume domneaseä adunatà, ca la räz-boi, i Turcii de asemenea erau adunati. De-a-lungul bisericii era pusào masä lung, acoperitä cu covoare scumpe ; s'au adus douà crucitoate cele pentru sfintirea apei. Preasfintitul s'a imbfacat foarte bogat,.

ceilalti arhierei si tot soborul. Preasfintitul, sfintind apa, s'a duscu cativa oameni la räu, fiindcä aläturea de curte curge räul Dam-bovita; curänd patriarhul a cufundat crucea in rlu i deodatä totipurtätorii de arme au impuscat de ate trei ori i cu tunurile au dat,

tot felul de jocuri au fost i In clopotei au sunat. Dupà aceea prea-sfintitul s'a intors dela rat, i a botezat pe toti, i pe voevod, si pedomnitä, si pe oameni. Dupä botezul tuturor, al crestinilor si al Tur-cilor, s'a inceput slujba dumnezeiascI; dupà slujba dumnezeiascal, aluat voevodul pe patriarh la sine si toatä ziva a fost mash' cu muzici.Seara, cänd l-au condus pe patriarh cu felinare i luänd binecuvan-tare dela preasfintitul, ne-am dus la mänästirea noasträ, sf. Saya. Adoua zi m'am dus la curtea voevodgà si am dat slugilor cärtile i m'amdus pinà la camera voevodului i m'am ploconit i i-am aratat scri-soarea arhiereascä i cärtile i-am dat, si a inceput sá mä intrebe:

Unde mergi?La Tarigrad am räspuns.Carele mele zice voevodul se vor duce cu tribut la impà-

ratul turcesc si tu te vei duce cu ele. a ponmcit sä mi se dea dedrum 35 lei.

Orasul Bucuresti, capitala munteneascà, e foarte mare, palate fru-moase, mitropolia e sus pe deal si clopotnita inaltà de piatrd e pe deal.Se vede tot orasul i pänä la muntii unguresti. Multe piete cu barace,iar fiecare limbá vinde ileoparte; multe curti, inconjurate cu zid;Turcii i crestinii tärguiesc impreunä; ulitele peste tot sunt pavate;patru mänästiri mari 1). Unde sunt palatele domnesti, acolo este un

ricii Curtii Vechi, cea care asa de gresit este distinsi azi cu numele de sf. Anton,hram pe care niciodatà nu I-a avut i nici astäzi nu-1 poart5., ins& hram pe care1-a avut o altá biseria din fosta incintá a. vechii curti domnesti, aceea fostA

a Doamnei si care s'a aflat restauratà pe semne de nenumarate ori in mij-locul fostei Pieti de Mori, dispàrutà si ea de curand. Aceast& biseria cu hramulsfantului Anton a disparut in marele fOc al Bucurestilor din 1847 si nu a maifost niciodat5, clàditá din non. Sfintirea s'a fficut pe malul Wing al Dfimbovitei,spre actuala stradl a C51dgrarilor, uncle pe vremurile de care ne vorbeste Visenskiera un vad, zis de altfel ca multe aitele de-a-lungul serpuitului curs al garlei:Vadul Sacagiilor.

1) Cele patru mln5stiri mari, pe care Visenski nu le numeste, trebue set fi fosturmatoarele: ZIAtari, Mihai-Vod5., Ioan Crästitel, adicA BotezAtorul, cunoscutrisub numele de sf. loan cel Mare, i sfânta Ecaterina, càci trebue sA ne referim

www.dacoromanica.ro

86 G. BRZVICONI

mic castel, dar si acela cam urit. De aceea se tine acest oras bogat,caci in el pana acuma domneste emblema impà'rateasca a lui Con-stantin 1). La Bucuresti sunt 37 manastiri; biserid peste 200 2) ; douarauri: unul Dambovita-Mica s), iar altul Dambovita-Mare 4). Pe toateulitele i in toate curtile sunt puturi adanci ; apa deajuns; paine, fructe,struguri, de tot in belsug. Spun cu probabilitate, cä. in Tara Munte-neascà de toate sunt 300 manästiri, iar toate dan bir turcului.

Anul 1708, 13 Ianuarie. S'au adunat doua care domnesti cate optcai la car; carul preasfintitului patriarh al Ierusalimului cu zece cai;al patrulea car al arhimandritilor cu sase caí; erau i alti negustori;calareti cu cal 150. Inca din Kiev, din Fratie, a plecat Cu noi ieromo-nahul ustavnik Feofan, i altul Varlaam, din Bucuresti. De tot eram

cu cei de religie greceasca 15, si am plecat din orasul Bucuresti peraul Dambovita; am rämas in satul Väcaresti. Dupa aceea am mersla sf. mare mucenic Gheorghe. De acolo ne-am dus la fluviul Dunarea,la satul Gultianita 5), si am trecut Dunarea la 17 Ianuarie...

la cele din ora, mänlstirile: Plumbuita, MArcuta i Radu-Vodá fiind Incá soco-tite ca in afarl de hotarele Bucure§ti/or.

Constantin BrAncoveanu era mAndru de naaterea sa mai ales dupá mai-cl-sa din neamul Cantacuzinilor; de aceea pe toate monumentele ridicate indomnia lui, el pune sA se ciopleascl in piatrl acvila bicefalA, stema cantacuzi-neascl, pe care toti membrii acestei familii in prilhcipate au purtat-o incl deprin veacul al XVII-lea.

Cifrele sunt exagerate, atAt pentru numiirul mánástirilor, cât 1 pentruacela al bisericilor bucure§tene.

5) Dámbovita Micá este de sigur a§a zisa Gfirlitl, care era un brat al gArleimaxi, ie§ind din bAtrfina albie cam in apropierea fostului pod zis al Calicilor,in dreptul bisericii sf. Nicolae din Prund, azi dispArutA existA doar ?nett ostrAdutl intortochiatA aici ce-'i mai plstreazá numele de: strada GArlita. AceastagArlitl se vgrsa in vechea albie a Dambovitei, in grAdina din jurul fostuluipalat domnesc al Brfincoveanului, dela poalele dealului mitropoliei (fosta piatlBibescu-VodA). DacA ar fi fost Bucureatioara, credem cá Viaenski nu ar fi distinaDAmbovita Mica de cea liare; Bucure§tioara porne§te din lacul Icoanei.

5) Albia Dâmbovitei acea DAmbovita Mare, cum o porede§te Vi§enski,era alta dead cea de azi, sau mai bine zis alta deciit cea care a precedat cana-lizarea gfirlei dintre anii 1875-1878 (v. planul anexl la lucrarea lui George D.Ylorescu, Din vechiul Bucure)cti, 1935, dupA p. 186).

5) Oltenita? (I. Itldulescu).

www.dacoromanica.ro

1711

PETRU CEL MARE

Rhzboaiele Ru0lor pentru eliberarea popoarelor asuprite din Sud-Estul european, de sub jugul Turcilor, formeaz51 un capitol importantdin trecutul Principatelor Dunhrene. Scrierea istoriei acestor nzboaieo pránuia inch. generalul Kiseliov 1), iar A. D. Xenopol a 0 publicatin 1888, la Ta0, lucrarea intitulath: Rdzboaiele dintre Ru# qi Turci 2).Despre aceasth actiune a Rusiei, colonelul Grigore 14custeanu (18131883), scria in Amintirile a) sale: o Blagoslovnicei 0 de Diimriezeublagoslovitei Rusii datorim multele 0 nenumhratele faceri de bine0 milostiviri. (ab antiquo, inch dela Petru cel Mare), care au revhrsatin favorul cre*tinismului 0 mai cu osebire asupra României ». De ase-menea Mihail Koghlniceanu, in Cuvdntul introductiv la cursul de Is-torie Nationalii, rostit la 24 Noemvrie 1843, la Academia Mihhileanhdin Ia.0, a evocat a figura cea mai mhreath », pe « mhrinimosul mo-narh », care « eroul Rusiei, spre mântuirea ol*easc51 se une§te cuBrhncoveanu 0 cu Cantemir ; dar zavistia 0 pizma acestor domninimice0e un plan a.,a de mare 0 a§a de bine inceput *. Insu0 DimitrieCantemir i-a dedicat lui Petru cel Mare scrierea sa: Cartea sistemuluisau a stdrii religiei mahomedane, publican in 1722, iar fiul shu, erban,i-a inchinat imphratului un panegiric (1714), ca 0 profesorul shu, Anas-tasie Condoidi 4). Celälalt fiu al domnitorului, scriitorul Antioh Can-temir (17o81744) 5), prin intreaga sa activitate a sustinut reformele

1) A. P. Zablotki-Desiatovski, Contele P. D. Kiseliov §i timpul seiu, Peters-burg, 1882, vol. I, pp. 65 §i 107. Despre principate, ca unicul place d'armesposibil intre Turcia qi Rusia, comp. Marx-Engels, Opere, vol. X, p. 97.

1) Comp.: Xliaciko, Ubicini, Nalèche, d'Ornano, Regnault, Bataillard §. a.Bucure§ti, 1935, P. 46.Viitor arhiepiscop Lie Vologda, mort in 1737. E. Golubinski, 6 Revista

pravoslavnia 6, §i A. Titov, Arhiva Rusa e, 1908, vol. 9--12.3) Sementkovski, A. D. Cantemir, viafa gi opera lui literard, Petersburg,

1893, §i Ascendentul literaturii noastre satirice, s Vestitorul Istoric 6, 1894, vol. 3.Biografia, de V. Stoiunin, in opere complete, O. e Vestitorul Europei 6, 1867 §i

www.dacoromanica.ro

88 G. BEzvicoisu

progresiste ale lui Petru, care a ajuns legendar chiar in PrincipateleDunärene 1). Interesul Romanilor fatal de personalitatea marelui I'm-p'grat se poate observa din faptul ea' arhimandritul Gherasim din Ia0,inea din 1799 a tradus Istoria craiului Sfeziei Carol XII, tratând despreluptele cu Petru, iar Leon Asaki a publicat in 1816, la Ia0, fälmäcireaintitulatà: jucdria norocului sau istorisirea fientru firinfifiul Men§ikov,care fie vremea lui Petru cel Mare au fost sldvit in toatd Evrofia, pe chndfiul sAu, Gheorghe Asaki, a scris chiar o pies6 in douà acte: Petru I,farul Rusiei la Ia§i. De asemenea, in 1858, la Ia0 a apà.'rut romanulistoric, tradus de Dimitrie Vasilievici: Monahul tainicu sau oarecaretrdsdturi din viala marelui Petru, inifidratul Rusiei I).

Lupta de mai multi ani dintre Petru cel Mare 0 Carol al XII-lea1-a adus pe acest rege al Suediei la Poltava. Armata lui a fost sdrobitg(1709) 3) 0 rAm4itele ei s'au asctms dincoace de Nistru 4), in cetateaBender, vechea Tighinä., in 1538 ocupatà de Soliman Magnificul. Ca-rol al XII-lea s'a aezat in lagärul gu din apropierea cetAtii, la Var-nita 5) ; acolo I-a vizitat nefericitul sau aliat, regele polon Stanislas

188o, vol. VIII si IX ; analiza operei, de Dudiskin, in s Contemporanul s, 1848.D. N. Maikov, Materiale pentru biogralia lui A. Cantemir, Petersburg, 1903.Traducen: Londra, 1749, Cu note biografice de abatele Guasco satire, infrannizeste de Venouty (1746), in nemteste de Spick/er (1756), in românestede Al. Donicisi C. Negruzzi (1838). V. Alexandrenko, Relatii din Londra, Moscova,1892, si La biogra!ia lui A. Cantemir, Varsovia, 1896; G. Lozinski, e Revuedes Atudes Slaves o, 1925, si Le Monde Slave o, 1925; Marcelle Hhrhard, LePrince Cantemir It Paris, 1938; Scarlat Preajbä. (general N. Negreanu), in e Preo-cupäri Literare s, 1941; G. Bezviconi, Pro/aura:, p. 25; comp. bibliografiala V. Mihordea, Note cu privire la A. Cantemir, Revista Istoric& o, 1945, p.39 si urm. M. Romanescu, Cantemir, Montesquieu gi Marsigli3Omagiul lui C.Giurescu, p. 453 si urm.; L. Maikov, Maria ,Cantemir, Vechimea Rusrt s,1897, I, si A. Xidel, Maria Cantemir, Viata Basarabiei e, 1934, VI, p. 329, siVIIVIII, p. 433; C. $afranovski, s Entretiens sur la plaralité des mondes s, deFontenelle, in Rusia, Vestitorul Academiei de tiiirte din U.R.S.S.*, 1945,nr. 5-6, p. 223.

A. Iatimirski, Povestirile fi legendele romdnefti despre Petru cel Mare,e Vestitorul Istoric o, 1903, nr. 5.

Din scrierile mai recente amintim: A. D. Xenopol, Pierre le Grand et lespays roumains, Louvain, 1886; T. Holban, Noi ,stiri despre luptele ruso-turcedin 1711, sCercetäri Istorice s, Iasi, vol. XIIIXIV; C. C. Giurescu, Unerelation inédite sur la campagne de Pierre le Grand en Moldavie, e Mélangesd'histoire générale s, Cluj, 1927; N. Popov, Petru cel Mare, Bucuresti, 1940.

A. Koznacenko, Bdtdlia dela Poltava, Moscova, 1945.Ostenii lesi s'i svezi cantonati in tar& ping in 1713, fIceau fel de fel de

jafuri si strichiuni (R. Rosetti, Amintiri, vol. I, p. 13).A. Petrov, Adversarul lui Petru cel Mare In Turcia, Vestitorul Istoric s,

1894, vol. VI; F. Bruun, Urmele lagdrului lui Carol XII l&ngd Bender, 4n satul

www.dacoromanica.ro

C.XIATORI 121.7*I IN MOLDOVA I MITNTRNIA 89

Leszczynski 1), si a venit sa moar n Martie 1710, bAtranul hatmanal Ucrainei, Ivan Mazepa 2). Prin apropiere s'au asezat cazacii pisarului

succesorului hatmanului, Pilip Orlik 3), pribeagul de mai tarziu prinSuedia, Franta i Turcia, precum i Polonii i TbItarii voevodului IosifPotocki 4).

In aceste imprejurgri, razboiu/ dintre Rusia si Turcia nu putea sànu izbucneascà. Partidul « crestinesc » din Iasi, condus de mitropolitulGhedeon i hatmanul Antioh Jora, promitea 10.000 Moldoveni i 15.000ostasi din alte neamuri, in cazul venirii Rusilor in ajutorul Moldovei 5),

Varnila, s Notitele SocietAtii de istorie i antichitAti din Odessa s, 1850, vol. II,part. II, p. 555; P. Lagus, Carol XII in Rusia de Sud, ibidem, 1853, vol. III,13 306., si P. Iurcenko, ibidem, 1877, vol. X, p. 452 i urm. ; N. Iorga, Histoiredes relations, p. roo i urm.; Carol XII, Petru cel Mare si fdrile noastre,Analele Academiei *, t. XXXIII, pp. 1-57, si Charles XII It Bender, t Revue

historique du Sud-Est Européen o, 1926, pp. 81-89; A. Amiras, Cronica sederiilui Carol XII la Bender, a Studii si documente o, vol. XII; M. Kogalniceanu,Fragments tirés des chroniques moldaves et valaques pour servir à l'histoire de Pierrele Grand, Charles XII etc., Iasi, 1845; V. Mihordea, Carol XII la Tighina, s Ana-lele Academiei o, 1943, s. III, t. XXV, mem. 9.

1) Comp. insemnArile lui Mihail Wisnowiecki, mare hatman al Lituaniei,In e Notitele SocietAtii de istorie i antichitAti din Odessa o, vol. I, p. 511.

1) D. Bant4-Kamenski, Viafa lui Maze pa, Moscova, 1834; biografia luiMazepa, de T. Umanet, 1897; P. Rosiev, Locul unde a murit si a fost inmormiintatMaze pa, s Vestitorul Istoric o, 1906, vol. VI, p. 209, E. Borschak si R. Martel,Vie de Mazepa, Paris, 1931. P. P. Panaitescu, Cdldtori poloni in Tdrile Romtine,Bucuresti, 1930, p. 142. Comp. nuvela lui Gheorghe Asaki: Mazepa, precumsi revista 4 Icoana Lumii 5, 1841, nr. 45, si Calendarul * din 1859. Poetul Puskin,In poemul Poltava (1828), contrar afirmatiilor contemporanilor (D. BantAs-Kamenski, Istoria Ucrainei, vol. III, p. 124; N. Markevici, Istoria Ucrainei,vol. II, p. 505, s. a.), afirmä di in zadar cAlAtorul trist ar fi cAutat in tabArasuedezA dela Varnita, mormAntul lui Mazepa. In romanul anonim Mazepa(1859) se povesteste, totusi, cá hatmanul a murit la Varnita, unde lui A. Af a-nasiev-Ciujbinski (Clikltoria in Rusia de Sud, 1863, p. 388 si 405) i se aratAmormantul sAu. Realitatea este cA Mazepa e ingropat in biserica sf. Gheorghedin Galati (N. Costin, Letopiseful Moldovei, Bucuresti, 1872, vol. II, pp. 6970 ; M. KogAlniceanu, Fragments, pp. 9z-92; Dim. Asaki, Impresii decdlittorie in fdrile Caucazului, Iai, 1858, pp. 7-8; N. Kostomarov, numaiIn ed. II, comp. Mazepa i mazepinfii, Petersburg, 1885, pp. 582-583; A. Iati-mirski, Paralele Fi fragmente romine)cti in uncle opere ale lui Puskin, s VestitorulPilologic Rusesc Varsovia, 1901.

s Citirile SocietAtii de istorie i antichitäti din Moscova *, 1859, nr. ;

e Vechimea Kievului o, 1882, nr. 4; B. Krupnitki, Hatmanul Fitip Orlih (16721742), aLucrArile Institutului Ucrainean de Stiinte o, Varsovia, 1936, vol. XLIIJurnalul lui Orlik, P. P. Panaitescu, Cdldtorii poloni, p. 151 si urm.

N. Iorga, Histoire des relations, p. 112.3) Ibidem, p. 114.

www.dacoromanica.ro

go G. BEZVICONI

iar reprezentantul lui Carol la Constantinopol, contele Ponjatowski, areuOt sá determine pe Turd sá declare rázboi RuOlor. In Ianuarie1711, hanul Crimeii trecu granitele Rusiei.

Domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir 1), care vi-a petrecut multiani de viatá la Constantinopol2), era considerat partizanul Turcilor.In Moldova a sosit, ca om de legáturá, medicul lui Petra cel Mare,grecul Policala5). Cantemir insu§i se grábi sá trimeatá la Ru§i doiemisari, in persoana lui Ilie Abaza i a lui loan Merescul, mai tarziustabiliti in Rusia 5). La 23 Apri/ie 1711, a fost semnat un tratatpreliminar de supuenie, recunoscând autonomia Moldovei, restabilireadrepturilor ei asupra ceatilor ocupate de Turci, pástrarea regimuluistatal i fiscal, colaborarea militará §.1 unele asigurári privind personalfamilia Cantemir 5). A sosit apoi, in Mai, jurámántul domnitorului, in-mânat de visternicul Stefan Luca, cumnatul hatmanului loan Neculce,care descrie pe larg toate aceste evenimente, in memoriile sau cronica sa.

La i Iunie 1711 5), comandantul rus, Seremetev, a trimes din Mo-ghilgu o trup6 de 3.000 osta0 i 500 c5.16reti moldoveni, condu§i deApostol Chigheciu, ca sá viná in ajutorul lui Cantemir, care, indatálansá un apel cátre popor. La 17 Iunie, Seremetev intrá in 14. Cutotul pe nea§teptate, sosi acolo insui Petru cel Mare, insotit de Mol-.dovenii Savin Zmunci15. i Pavel Rugin5.. Impäratul, intâmpinat cu

T. Bayer, Istoria despre viafa i japtele domnitorului Moldovei Constan-tin Cantemir, trad. lui N. Bantas-Xamenski, Moscova, 1783; I. *imko, Datenoi la biografia lui A. D. Cantemir §i ale rudelor sale apropiate. Petersburg,x891; A. Titov a publicat scrisorile lui D. Cantemir adresate contelui Golovkin,In t Citirile Societätii de istorie i antichitäti *. Moscova, 1909, nr. 3; operelelui D. Cantemir, ed. Academiei Române, 1872-1901 ; N. Iorga Istoria litera-turii romcine, Bucuresti, 1928; p. 310-458, stefan Ciobanu, D. Cantemir inRusia, s Analele Academiei*, 1925, s. III, t. II; G. Pascu, Viaja fi operelelui D. Cantemir, Bucuresti, 1924; I. Minea, Despre D. Cantemir, Iai, 1926;P. P. Panaitescu, in o Dacoromania s, Cluj, 1927, p. 1238-1251, e Revue desEtudes Slaves s, 1926, p. 245-262, si s Convorbiri Literare *, 1943, p. 581599 ; Dan Simonescu, iictivitatea lui D. Cantemir in Rusia, s Studii i Cerce-tari Istorice s, Bucuresti, 1946, vol. XIX, pp. 9-17.

Unde mentinea legaturi cu solul lui Petru cel Mare, inchis in Edicule,spune loan Neculce. Acest sol, Petre Tolstoi (1645-1729), a stat la Constan-tinopol in anii 1701-1714; el a läsat insemnari (e Arhiva Rush' s, 1864 si 1888).N. A. Popov, Rusia Veche i Nou5. s, 1875, nr. 3; e Vestitorul Rusescs, 186o,nr.

1) Antonio Catiforo, Vita del Pietro il Grande, Venetia, 1739, p. 219-220(com. de M. Romanescu).

G. Bezviconi, extras din e Cetatea Moldovei 5, 1941, XI, p. 20 q. a.M. Mitilineu, op. cit., p. 74.

4) N. Iorga, Histoire des relations, p. 118 i urm.

www.dacoromanica.ro

V. Senkevici, op. cit., p. 12, comp. I. Neculce; C. Calmuschi, Relafiilepolitice ale Tdrilor Ronane cu Rusia, Galati, 1911, p. 45, serie: e Un curentpentru Rusia incepuse a se forma in Tärile Române inainte de Petru cel Mare;el devenise asa de puternic in timpul lui Petru, bleat mai toatä. boierimea Mol-dovei si Munteniei trecuse de partea lui, indatà ce declarase räzboiul din 17111.

Documente inedite la Marcel Romanescu.2) Scarlat Struteanu, Doi umanifti ardeleni la curlers lui C. Brdncoveanu,

4 Ramuri*, Craiova, 1941, vvi, p. 40-55. Despre corespondenta lui Canta-cuzino cu tarul, in 1707, si misiunea lui Corbea in Rusia si la Iasi, comp. A.Kociubinski, op. cit., p. 78, rro s. a.

2) S. Palauzov, op. cit., p. 57.5) T. Bayer, op. cit., cap. III, p. 373 si urm.5) G. Bezviconi, Cetatea Moldovei to, 1941, XI, si C. Bedreag, Insofitorii lui

D. Cantemir in exodul din 1.7.r.r, eStudii si Cercetäri Istorice*, Ia.5i, 1943, vol.XVIII, p. 420 si urm.

I) Predicile lui Antim Ivirianu, cu note biografice de Melchisedek al Ro--manului, Bucuresti, 1886; *t. Dinulescu, Viafa fi activitatea lui Antim Ivirianu,

diLATORI RUW IN MOLDOVA §I MUNTENIA 91

mare bucurie de popor, 1) vizitä. capitala Moldovei. Il inconjurau: can-celarul Golovkin, Golitin, Dolgorukov, afirov si numerosi fruntasidin Sud-Estul Europei, Saya Raguzanu12), Castriot, solul domni-torului Constantin BrAncoveanu, spätarul Toma Cantacuzino, trecut,impreunä. cu David Corbea 3), din ostirea munteanà in cea ruseascà,si multi altii, care recunosteau in actiunea marelui impärat zarea eli-bearii lor apropiate.

Activitatea armatei se desfäsura Inuit mai restrAns. Nemultumit defavorurile acordate rivalilor sg, Dimitrie Cantemir si Toma Canta-cuzino, Constantin Bräncoveanu, care vreme de peste douà deceniibalansa cu succes intre rivalitatea Turciei si Austriei, cä'utand sä men-ting aceeasi politic6 si fatà de Rusia a), in loe sä vin6 in ajutorul Ru-silor, se inapoie la Targoviste si duph' izbAndä. livrà Turcilor pro-viziile pregaite pentru armata ruseasea. Din flanc, Rusii au fost ata-cati de Tältari. La Stänilesti, in apropierea Husilor, numai o pace for-tatà de imprejurAri si in ciuda protestelor lui Carol al XII-lea, salv6situatia.

Dimitrie Cantemir a fost silit sä: paräiseascä. tara. Urmat de vreo4.000 de curteni si ostasi, aläturi de SArbii si Muntenegrenii pribegiti,el s'a asezat in Rusia ospitalierä., in pärtile Harkovului, uncle, in spe-cial prin stäruinta cancelarului Golovkin, i s'au conferit mosiile fo-stului general Szydlowski. Istoricul N. Bant4-Kamenski 3) comple-teazI stirile hatmanului loan Neculce, despre cei care l-au urmat pedomnitor in bejanie 6). Nereusita acestei campanii, fuga lui Cantemirsi omorul sällbatec al lui Brâncoveanu cu feciorii säli, la Constantinopol,au zä.dimicit pentru catva timp desfäsurarea relatiilor ruso-romäne.In urma acestor evenimente, in August 1716 a pierit si ilustrul orator,cArturar si tipograf, mitropolitul Antim Ivireanu7), originar din Iviri

www.dacoromanica.ro

92 G. BEZVICONT

sau Georgia, bun cunoscAtor al limbii slave, care a mentinut legaturiculturale, iar in ajunul campaniei din 1711 0 cele politice cu Mos-cova I).

Pentru campania din 1711 2) existà un material memoralistic de-stul de bogat. In primul rând, trebue sà amintim: Jurnalul lui Petrucel Mare, publicat de M. cerbatov (Petersburg, 177o-1772, Berlin

Lipsca, 1773), 0 Istoria rdzboiului suedez, corectatd de mdna lui Petrucel Mare (Petersburg, 1870). Urmeaz5.: Jurnalul de campanie (1711-1712) al mareplului Boris eremetev (1652-1719), publicat in 1890,precum i lucrarea lui A. Mi0aevski: Feldmareqalul eremetev i jur-nalul sdu (1898). Pretioase sunt memorille, adicA cronica evenimentelorträite, scrisà de hatmanul moldovean loan Neculce. In acela0 sensserie generalul rus Allart, notitele csáruia le aminte0e N. Iorga, inIstoria Romdnilor prin cdldtori (vol. II, p. 123). Ar fi de comparat aceste

CernAull, 1886; Emil Picot, Notice biographique et bibliographique sur l'impri-meur Anthim d'Ivir, sNouveaux mélanges orientaux s, Paris, 1886, pp. 513-6o, comp. A. Papadopol-Vretos, C. Satha §. a.; N. Dobrescu, Viaja §i japtele

lui Antim Thirianu, Bucure§ti, zgro ; N. Iorga, in Biserica OrtodoxA Román& *,1935, vol. LIII, p. 1, 113 §i 225; T. Cerbulet, Antim Ivirianu, Bucure§ti, 1939.

1) Antim Ivirianu, dela 1691 episcop, iar dela 1708 mitropolit, a tipAritnumeroase cArti slavone, grece§ti §i române§ti (cea dintAi carte romilneascAPsaltirea, din 1694). Biograful säu, §t. Dinulescu, spune a Antim era i unuldin cei mai marl bArbati trime§i natiei romAne de provident& s. La Kiev s'adescoperit Rodoslavia genealogia, in 500 portrete dela Adam la Hristos,fAcutA de Antim cu cernealA coloratA. In anii 1701-1702, el a tipArit la Sna-gov primele carti biserice§ti arabe, pentru patriarhul Anastasie al Antiohiei.A trimes, apoi, pe colaboratorul sAu, ]Setihail Stefanovici, cu o tipografie in pa-tria sa, la Tbilisi (Evanghelia, tipArit& acolo in 1709, e prefatat& de Antim, iarla sar§itul Liturghierului, din 171o, Mihail a reprodus versurile lui Antim,din Evanghelia, din 1697). Credem cA el este tipAritorul primei arti turce§ti,imprimat& In 1701 in Muntenia: un Proshinitar al lerusalimului (comunicareaprofesorului C. C. Giurescu, la 13 Decemvrie 1945, la Institutul Istoriei Na-tionale din Bucure§ti). Am fost rugati, acum un an, O. comuniam cArturarilordin Tbilisi, unele date bibliografice despre Antim Ivirianu.

2) Despre Petra cel Mare §i campania din 1711, comp. lucrArile lui Ustrialov,Golikov, Briickner, Lambin, Krek§in, Bergmann (Petersburg, 1833-1834), LGolovin (Lipsca, 1861), O. Mankalovski (Lvov, 1903), I. Nestesuranoi (Amster-dam, 5740), Voltaire, Walliszewski, Schuyler (Londra, 1884), A. Bikov (cores-pondenta, 1873-1899), corespondenta lui §eremetev (Moscova, 1878), Andreev,Ecaterina I, in $ Veacul al XVIII-lea s, de P. Bartenev (Moscova, 1869), N. G.,Petru cel Mare pe malurile Prutului, i Revista Ministerului Instructiei Publice s,1847, nr. 1-2; M. Bogoslovski, Petru I, Moscova, 1930; T. Krilova,turco-ruse pe vremea rdzboiului de Nord, i Notite Istorice », Moscova, 1941,nr. 1o, p. 250-279; corespondenta lui Petru cel Mare, redactat& de I. Bicikov,apoi de A. Andreev. Comp. §i literatura istoricA suedez& §i polonit.

www.dacoromanica.ro

In volumul II al acestui Jurnal e reprodus memoriul lui D. Cantemir,adresat Impgratului: Istoria Cantacuzinilor §i. a lui Brdncoveanu.

Com. si: N. Iorga, Un °filer rorncin in oastea lui Carol XII, AnaleleAcademiei*, s. II, t. XXXIV, 1912, p. 865.

CA.I,XTORI RU*I IN MOLDOVA I MUNTENIA 93

date cu cele serse de reprezentantul danez, Just Juel, in En RejseSil Rusland under Tsar Peter (Copenhaga, 1893; o Arhiva Rug. *, 1892,si editia din Moscova, 1900). In sfarsit, Alexandra Puskin a reprodussi a comentat, in revista ruseasc5. « Contemporanul » (1837), jurnalulde campanie al lui Moreau de Brasey, care s'i el redà un bogat materialcu privire la operatiile militare din 1711. Despre Moldovenii care in-sotesc armata, acest brigadier rus sptme doar, cá multi dintre ei vor-besc bine latineste, confundând de sigur vorba localnicilor cu cea la-tineasc5, ; el recunoaste finetea domnitorului Dimitrie Cantemir. Titlulscrierii este: Mémoires politiques, amusants el satiriques de messire J.Moreau de Brasey, comte de Lion el Beauce, colonel du régiment de dra-gons de Casanski et brigadier des armées de s. m. czarienne (Veritopolis,chez Jean Disant-Vrai, 1735) ; fragmental de memorii este reprodussi in Operele lui Puskin, in editia redactatá de I. Oksman (Moscova,1935, vol. V, p, 476-542).

Dupá cum am si semnalat, materialul istoric din scrierile mentionatepriveste exclusiv operatille militare. Reproducem, de aceea, insemnárileunui singur autor, chiar ale impäratului Petra cel Mare 1). Traducereaunor fragmente din volumul I, cu privire la participarea o Valahilor *la fázboi, o folosim din lucrarea profesorului A. Boldur: Expeditiadela Prut din r7ir (o Studii si Cercetalri Istorice », Bucuresti, 1946,vol. XIX, p. 89-98).

a Pag. 49. In 1702 in Varsovia regele suedez a inspectat o rot5. deValahi '), carora le-a poruncit sá arate exercitiile lor, cum se bat siatacá, si cu ei insisi a luat parte la atacul lagárului sáu.

Pag. 130. (1706) Locuitorii Saxoniei si-au reluat obiectele, pe careSuedezii la iesire din Saxonia le luase cu ei. Insusi regele suedez cu1.000 de cäläreti a mers in urmärirea generalului Schullenburg, darnu l-a putut aj unge si a trimes un grup de Valahi, care a atacat carele(generalului) si, luAnd ca prizonieri pe doi ofiteri si 19 dragoni, s'aintors.

Pag. 138. (1706) In lupta, in care au luat parte Rusii, Saxonii siPolonii, iar de alt5. Suedezii si o parte de Poloni si Valahi, Rusiiau obtinut victoria. In aceastg luptá au c5.zut la Suedezi circa 4.000de oameni si vreo 1.000 de Poloni si Valahi. Num6rul inamicilor era:cavaierie suedezà 4.000, infanterie 3.000 si Poloni si Valahi

www.dacoromanica.ro

94 G. BEzvIcom

20.000 de oameni, care p'Aräsind Mt'Alia, s'au predat a doua zi la carelede aprovizionare (y oboze).

Pag. 1-53. (1708) La 22 Iunie, generalul-aghiotant al regelui suedezKanifer a atacat la eau]. Bereza cu 300 de Valahi pe cazacii nostri,din care 30 au fost ucisi pe loc, 2 luati ca prizonieri, iar restul s'a retrase

Pag..z-57. (1708) La 1 August al aceluiasi an, la Stnoliani, am atacatpe Kanifer, partizan al regelui suedez, cu chliva dragoni si Valahi ;pe acest general impreun'A cu cativa dragoni si Valahi i-am luat pri-zonieri, iar pe celialti i-am lAtut.

Pag. 159. (19 August 1708) Generalul-maior Volkonski Cu polculsau, cu cazacii s'i Valahii, a atacat « obozul t inamic.

Pag. 191. (18 Mai 1709) Valahii nostri 1), trecand rhul Vorskla(pe l'hugä Poltava), mide inamicii phsteau caii pe cealalth parte a raului,i-au gonit si au adus caii lor la armata noastiä.

Pag. 304. La 22 Decemvrie (1710) s'a primit din Tarigrad, deIaambasadorul Tolstoi, stirea despre ruperea p'Acii cu Turcii. Apoi s'aprimit si o alth stire precisä, cal färä nicio cauzi a fost declarat fáz-boiul la 20 Noemvrie, de chtre sultanul turcesc, care ar fi fost povh-tuit de hanul tältAresc, impotriva maiestAtii sale tarului...

Pag. 306. La 25 Februarie (r7H), DuminicA, tarul a asistat in so-borul Uspenia la te-deum, când a fost adus la cunostintà obsteasamanifestul despre ruperea pä'cii cu Turcii...

Pag. 310. In aceeasi zi (6 Aprilie 1711) a fost trimes locotenent-generalului print Mihailo Golitin ucazul, pi-in care i se poruncea aconstruiasch' depozite pentru toath armata si sà pregAteaseä boj sialte vite, in apropiere de Bratlav dincolo de Bug, intfun loe potrivit.

La 8 Aprilie, tarul a plecat din Lutk la curtea szlachteasch, denu-mitä Elizarovo, la o depArtare de jumätate de milà, s'i a stat aici pana.'la 13. Intre timp a sosit acolo general-feldmaresalul conte SeremetevCu alti generali pentru consfaluiri militare, iar dupà terminarea consfA-tuirilor, la 13 Aprilie s'a dat ordin lui Seremetev sai aseze toath ar-mata in câmpia dintre Bratlav s'i Nistru si s'A aibA preghtità aprovizio-narea pentru o lung si in afarà de aceasta sh mai preghleasc5, acoloun depozit pentru trei luni...

Pag. 311. MaiestAtile lor (tarul cu tarina) au stat la Iavorovo pinAla 20 Mai, asteptând pe regele polon 2) ;... intre timp crestinii, aflatisub jugul turcesc, scriau mereu tarului chl Turcii au nu putinA frica...

Pag. 311 fi 312. La 23 Mai (171I) regeie polon cu fiul s'Au kur-fiirst-ul saxon au stat la mash' la tar. Intre timp ministrii ambilor

Amintim pe Volohii i polcovnici/or Ivanenco, Raicea Dumitrascu,Apostol Chigheciu s. a., apoi pe viitorul batman DanilA Apostol (G. Bezvi-coni, t Cetatea Moldovei *, 194r, XI).

August II al Saxoniei, mort in 1733.

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RIM IN MOLDOVA *I MUNTENIA 95

suverani au avut la Iaroslavli o conferintä, Cu privire la räzboiul im-potriva Turcilor... 0 s'a hotärit... ca o parte din armata polonás'a fie adalugatà la armatele ruse§ti, i intre tar i rege s'a incheiat ointelegere. Pentru conducerea acestei pärti a armatei polone a fostnumit marele hatman lituanian Poczej.

Pag. 312. La 30 Mai (171i) s'a primit tirea cä feldmarqalul conteeremetev cu cavaleria a sosit la granita valahä, la fluviul Nistru.

Dei acolo se aflau du§manii tätari, nu putini la numär, totu0 la VargulRa§cov feldmare§alul a trecut fluviul, fälrà nicio pieded., i bätandu-ia sosit aproape de Ia0, rezidenta gospodarilor valahi, 0 a trimes acolope brigadierul Kropotov cu un deta§ament pentru a primi pe gospo-darul valah principele Dimitrie Cantemir, care catva timp inainte deaceasta, ca un cre§tin evlavios, a fäcut prin solul säu capitulatie desupu§enie fatä de autocratia tarului.

La I Iunie, tarul i tarina.., au sosit la Bratlav.Pag. 313. In aceea0 zi general-feldmare§alul conte Seremetev a

scris, ca el a sosit cu cavaleria la raul Prut i aici s'a väzut cu suspo-menitul gospodar valah, care acum deschis s'a declarat supus al maie-stätii sale, cu toti nobilii Tärii Valahe i cu toti §efii a depus juramântulde credintä., 0 a comunicat acestui feldmarepl despre inceperea tre-cerii peste Dunäre a Turcilor i cà au trecut peste 40.000 de oameni...

Pag. 313 0 314. La 17 Iunie (17u) a trecut peste Nistru toatä. ar-mata (rusä.) i (tarul cu tarina) au innoptat in apropiere de or4elulvalah, denumit Soroca, care e la granita cu Polonia. i astfel toatàinfanteria a trecut peste Nistru la Soroca in ziva de 18. Au stat aicidivizia lui Allart panä la 20, diviziile lui Weyde 0 ale printului Repninpanä la 22; se pregateau, cocand painea, precum 0 se ingrijeau debolnavi, pe care i-au läsat in oraul Soroca, intärindu-1 cu tran§ee,iar general-maiorul Ghepv a fost trimes indärät... pentru pregätirea

expedierea proviantului. Acest mar dela Nistru a fost grozav degreu din cauza lipsei de ap5....

La 23 Iunie (tarul i tarima) au sosit la Iai, unde se afta general-feldmare§alul conte eremetev (iar polcurile lui de dragoni stäteau ladistantä de 6 mile dela Ia0) ; in intampinarea maiestatii sale a plecatgospodarul valah i i s'a inchinat, ca supus al maiestätii sale, cu toti§efii säi; a sosit atunci 0 din partea gospodarului muntenesc Con-stantin Brancoveanu solul Castriot, care, aducand felicitare maiestatiisale, i-a comunicat ea' vizirul turcesc a ordonat patriarhului din Ieru-salim a cerceta prin gospodarul säu, daca tarul este dispus la pace,despre care are dela sultan porunca sä. trateze ; atund bask' in aceastanu s'a crezut, mai ales propunerea n'a fost primitä pentru a nu animasau incur+ pe inamic. Apoi a avut loe sfatul militar, cum trebue,tedusk' aceastt. campanie, dar mai ales s'a vorbit despre aprovizionare,deoarece in acea Tara Valah6 pustiità, aproape nimic nu s'a gäisit,

www.dacoromanica.ro

96 G. BEZVICONI

si de aceea s'a hotkrit s stea armata la Iasi i sá fack depozite. Intretimp, insk, s'a primit vestea, cä inck nu toti. Turcii au trecut Dunarea.

Pag. 315. De aceea din partea gospodarului valah si a c5pete-niilor acestei tä.ri s'a cenit a urgenta atragerea inamicului spreDunäre, aratându-se cá de-a-hmgul rAului Siret sunt depozite mari,pe care Turcii le-au facut, adun'and proviantul prin sate langa Bräila,

aceste alimente se and fkrà nido apArare, ceea ce au confirmatsolul gospodarului mantean Castriot i contele Toma Cantacuzino,care din credintà crestineascä, pkrksind functiunea sa de spä."tar, saude general al armatelor muntenesti, i nu putinul sau avut, a sositIn slujba niaiestaii sale. I s'a dat cinul de general-maior 1). De aceea,cu toate ck misiunea era riscant5., s'a consimtit sk se ja aceastà* calefoarte primejdioasä., pentru a nu dispera pe crestini, care asteptauajutor... S'a hotärit ca armata sà meargk pe partea dreaptä. a Pru-tului... panä. la Fklciu... In directia Siretului a fost trimes gene-ralul Rönne, pentru a lua suspomenitele provizii... La 7 Inlie s'aprimit vestea, cä inamicul a trecut Prutul... acest raport s'a constatatapoi a fi fals i generalul Janus i-ar fi putut opri sà tread., dack ar fiprocedat asa cum se cuvin unui om cum se cade.

Pag. 316. Insk el s'a retras care infanterie i astfel a inspirat Tur-cilor curaj... Inamicul a dejucat intentia (noastr5.) de a ocupa ralciusi.cu toatä armata sa a trecut Prutul, täind comunicatia intre armata(noastrk) i generalul Rönne. De aceea tarul intentiona s'a' indreptemarsul sku cdtre partea dreaptä. a Siretului. Insà din cauza inaltilormunti i a lipsei de apk, nu s'a putut face aceasta; totodatà caii inarmata ruseasek, rämânând nemkncati, au sabit foarte mult, toatàiarba pAnk la rddkcink, din cauza multimii de l'Acuste, a fost mancatä..Pe de altà parte, diviziile generalilor Weyde si print Repnin eran inurmk. De aceea s'a tinut unsfat militar... si s'a hotkrit sk se retrag5....

La 9 Infle, Turcii au atacat ariergarda noasträ., cu infanteriecavalerie.., dar au intampinat o darzA rezistentä.

Pag. 317. In aceeasi zi (9 Infle) la amiaz5., din cauza cAldurii marisi a oboselii oamenilor, inconjuratk de inamic din toate pkrtile i har-tuità de atacuri... toatk armata a fost nevoità a se opri la Prut pentruodihnà i primirea apei. Aveara atunci un mic numkr de Valahi, cares'au unit cu noi si se aflau in mijlocul carelor cu proviant pentru pazacarelor ; dela ei aveam mai mult confuzie, deckt ajutor, ca si dela Cer-casii nostri, adick cazacii ucraineni. Intre timp Turcii au adunat toatäarmata lor, adkugand la ea i un numäir de unitai suedeze, polonec5.'zäicesti din Bender.

I) Comandant al regimentului Tambov si al cetAtii sf. Ana (Rostov peDon), mort in I72 i inmormilntat la Moscova.

www.dacoromanica.ro

7

CALATORI Iti.W IN MOLDOVA *I MUNTENIA 97

Generalii suedezi Sparre si Ponjatowski, sosind la marele vizir,nintrebau, ce vrea sa fad.; el le-a räspuns, ca vrea sa atace pe inamiculcare se retrage. Ei 1-au rugat sä nu facá aceasta, ci A hdrtuiasca in-continuu armata ruseasca si si o retina la trecerile raului; armatarusa flamanda si obosita, ar putea astfel 551 cadä in miinile Turcilor.Vizirul a spus, de ce s'a' se procedeze asa, cind se stie ca. Rusii suntputini s'i e posibil sä-i bata, dar generalii i-au raspuns ea nu are impor-tanta ea' sunt putini, ca ei ii cunosc, ca armata rusk' e o armata per-manentä si ca Turcii nu pot opri jocul ei, vor pierde curajul si nimicnu vor putea sa fad,. Atund vizirul, mâniindu-se, cu ocara i-a refuzats'i adunind armatele turcesti, care dupa spusele lor erau in numar de100.000 infanterie si 120.000 cavaierie, in dará de Tatari, a atacatarmata ruseasca.

Pag. 318-319 Apoi Turcii insisi au spus ca vreo 7.000 ai lor au pieritaici si astfel cu ajutorul lui Dumnezeu atacul lor a fost respins. Si dacai-am fi urmarit chiar putin, am fi putut obtine o victorie deplinä, insánu am putut face aceasta din cauza ca nu am reusit sá inconjuram cusanturi carele de alimente, iar daca am fi mers inainte fara a face aceasta,cavaleria lor ar fi putut sa pätrundä in rändurile noastre si noi am fiputut pierde alimentele, care si asa erau putine. In timpul noptii Turciiau facut « approches » si o baterii ». Peste Prut, in virful dealului,inamicul avea baterii si o multime de oameni, care impuscau in partilenoastre si ne opreau s'a luam apä din riu.

La io Tillie dimineata, vizirul a ordonat din nou atacul asupra arma-telor ruse, big ienicerii nu mai vroiau, limitändu-se numai la trageridin tunuri. Cand din partea noastra s'a väzut ca atacul intärzie, iararmatele noastre sunt putine s'i cavaleria noastra e slabd, s'a intelesca aceasta inseamna a lasa batälia in voia hazardului. Dar mai alesfiind prezente si maiestatile lor, nu era f Ara primejdie a pune in depen-denta numai de vitejie chiar si buna stare a intregului imperiu. S'afacut sfat si s'a crezut ca e bine sa se trimeata cu unter-ofiterul Sepelevla vizir o scrisoare din partea feldmaresalului Seremetev, in care, aducandaminte trimeterea lui Castriot si alte propuneri de pace, facute inaintede aceasta prin Anglia si Olanda, O. se ceari raspuns, daca Turcii maiau intentie de pace, si c5.'in cazul acesta ei ar putea trata. Dar pentrucazul cand Turcii nu vor accepta pacea, s'a ordonat a impreuna carele,iar Valahilor si cazacilor s'a dat ordin, de a face pe eat se poate, santuriIn jurul carelor, pentru ca toti A' aibh" posibilitatea, l'a'sand alimenteledepozitate, sä." mearg6 impotriva Turcilor.

Pag. 320. Intre timp tragerea din partea inamicului cu fiecareora se intetea, dar nu aducea prea mult rail. Nu mai era, big, posibila se retrage, precum s'i a sta fara aprovizionare si furaj. A venit timpulsau de a invinge, sau de a muri. Intärziindu-se raspunsul la scrisoare,s'a tzimes la Turci, cerandu-se s5, dea mai repede faspuns, dacä. vor

www.dacoromanica.ro

93 G. BEZVICONI

sau nu pace, deoarece nu se mai poate astepta. Apoi nefiind primitraspunsul si la aceasta, s'a ordonat polcurilor atacul. Cand acesta s'aprodus i ai nostril au inaintat cu cateva zeci de stanjeni, dela Turds'a primit propunerea sa nu se porneasca mai departe i sä incetezefocul armelor, deoarece ei acceptä pacea, i au cenit M. se trimeataimputemicitii, cu care s'ä se trateze pacea. Astfel s'a fäcut

In aceeasi zi (ro Infle) inainte de searä a fost trimes pentru trata-tive cancelarul adjwict baronul afirov, care, dupa negocien i cu insusimarele vizir, s'a inteles in ziva de it, Cu privire la tratatul de pacesi s'a intors la tar, care se afta printre carele cu aprovizionare. Apoiprimind poranca, susnumitul *afirov din nou a fost trimes in lagarulturcesc. lar in ziva de 12, acest tratat a fost incheiat Cu conditia ca sale dea Turcilor fära compensatii orasul Azov, luat dela ei mai inainte,iar celelalte cetati nou construite sà fie distruse; pentru regele suedez,in afarä de libera lui trecere in tara, nimic nu s'a prevazut. i astfel, pringratia lui Dumnezeu i datorita procedeului prudent al maiestatii sale,

acest caz neasteptat i nefericit a fost, desi cu oarecare pierdere,inläturat.

Pag. 321. Curand dupa incheierea i schimbul tratatelor a sositla vizir din 33ender regele suedez. Marele vizir l-a intampinat in oboz »,prefacandu-se cä a venit pentru oarecare alta treaba. Regele a inceputsa-i reproseze de ce a incheiat cu tarul rosienesc pacea, intrucfit sultanulturcesc pentru dânsul a inceput acest razboi. Vizirul i-a raspuns ca nustie despre aceasta, dar a avut din partea sultanului ponmca a duceacest rdzboi in interesul sultanului. Obtinan.d din partea tarului rosie-nesc libera trecere a regelui in tara lui, sultanul a incheiat acea pace.Regele spunea, cà el ar fi putut lua in mainile sale toata armata rosie-neaseä i, daca i se va da chiar acum armata, el Ii va ataca pe Rusi.Turcii i-au väzut acum i daca vrea, sä-i atace, dar numai cu oameniiski; insa el vizirul, nu va cälca pacea stabilita. i astfel regele mâniin-du-se l-a parasit i imediat a plecat la hanul Crimeiisi la plecare a fostinsotit de cuvinte nu prea respectoase din partea vizirului.

In tot acest mar, dela Prat, ai nostril aproape terminasera painea,astfel cà polcurile noastre 1111 aveau dela Nistru niciun pesmet, ci sehrä.'neau cu carne de vite, pe care gospodarul valah Cantemir le trimetea.

Pag. 322-323. Acest mars impotriva Turcilor a fost fäcut preahazardat, mai mult pentru a asigura pe gospodarul muntean, care secredea la noi cà indeamna pe tarul tosienesc din motive crestinesti,promitandu-i a-1 ajuta nu numai cu armatele sale, dar si cu cele sar-besti i altele i afirmand cà ar avea i in interiorul imperiului turcescgrupuri de rebeli si ca prin crestini poate sä ridice o revoltä. impotrivaTurdlor. De asemenea a promis a satisface armata rosieneasca cu ali-mente. Dar aceasta dorinta manifestatà i intentia au fost de fapt osarutare de lucia, deoarece el comunica Turcilor tot ce primea in cuno-

www.dacoromanica.ro

25

Tunuri pe langa polcuri,de 3 funturi ..... 69

Pag. 324.La Turci ucisi .... . . .7.000La noi 752

Tarul si tarina in ziva de 20 au trecut Prutul, iar in ziva de 23 ausosit la Nistru.»

7*

Total 270.000Artilerie, tunuri mari si de camp 444, mortiereDin partea ruseasca au fost:

Cavalerie 6.692Infanterie 31.554

In total 38.246

Artilerie, tunuri . . . .28mortiere 23gaubite 2

CATATORI R1TW IN Id01,DOVA *I MUNTENIA 99

stintä dela noi si dinadins lungea spre paguba noastra. Dar Dumnezeuldrept a aratat tuturor o nainune adevaratà si judecata sa adevarata,deoarece ne-a scapat de acest caz disperat, noi dorindu-i binele si sea-parea, iar pe toti cei vicleni i-a pedepsit cu moarte... Daca Turcii arfi ascultat sfatul regelui suedez, aceasta ne-ar fi dus la o nenorociremare. Inteadevar, cazul acesta a fost prea nenorocos si trist, dar dacaam fi obtinut victorie asupra inamicului, atunci am fi mers si maideparte si mai mult am fi crezut sus amintitului luda, si astfel färaindoiala ar fi fost si mai ran.

Dupa cum au declarat apoi vizirul si alti pasi ministrilor nostri,armata turceasca era urmatoarea:

. 1 cavalerie 120.000Tura .mfanterie 100.000Tatari 50.000

www.dacoromanica.ro

1722

IEROMONAHUL SILVESTRU

RAzboiul din 1711 a intrerupt pentru scura vreme pelerinaj eleruse0i. Urmbitoarele insemazi de algtorie au fost traduse de arhiman-dritul Ghenadie Enkeanu (1836-1898), licentiat al Academiei Duhov-niceqti din Kiev (1865) 1) i viitor episcop al Ramnicului, care le-a

1) Scoala frittiei bisericesti din Kiev exista din 1615, unindu-se cu colegiullui Petru Movilk infiintat in 1631 si reorganizat in x7or. La Kiev au studiat:logofgtul Udriste N5sturel, arturarul Varfolomei MAzgireanu, Gavriil B6nu-lescu-Bodoni (1771), ierodiaconul Ierotei dupá x820, arturarii FilaretScriban, magistru (1841), i Melchisedek Stefanescu al Romanului, magistru(1851); episcopul Teoctist Scriban (1825z89o), licentiat (1851) ; episcopulSilvestru Balginescu al Husilor, licentiat (1873), decedat in 19oo, care a tradusprintre altele doua volume ale reologief dogmatice a episcopului Silvestru dinKanev si un curs de drept bisericesc de profesorul Berdnikov; profesorul C.Nazarie, care printre traducerile sale numerà Apologetica cre§tind a lui N. Roj-destvenski ; N. Filip, care a tradus o Liturgia i altele; arhimandritul GherasimMiron, traduckor din ruseste al Vie/oh lui listes 1898), de Vladimir Guettée ;preotul Clement Bontea, care a preiucrat din ruseste Cheia noului testament ;I. Radulescu, L. Cosma, V. Puiu i profesorul universitar Stefan Berechet(1885-1946), traducatori de texte reproduse in acest volum; preotul I. Tincoca,autor de articole; Gr. Constantinescu, asezat in Basarabia ; arhiereii GalactionCordun si Valerie Maglan; magistratul Vespasian Brbiceanu; Gavriil Muzi-cescu (1847-1903, Muzicenko din Ismail), compozitor influentat de muzicacoralä rusA; fratii Vasile i Gheorghe Samurian (comp. revista s Viitotuldin Iasi, 1901, nr. z l urm.) ; Nicodim Munteanu, patriarhul Romaniei, txa-ducAtor al numeroaselor cärti, printre care Istoria biblia de Lopuhin; si multi

A. Stadnitki, Romdnii care Fi-au Idcut studiile in golile superioare ruse,ChisinAm, 1891; Veniamin Sinaitul, in s Biserica Ortodoxa Romin5. », 1945.P. 561 i urm., si G. Moiseseu, ibidetn, p. 722 siurns., i 1946, p. 247 urm.In Rusia au mai fkut studii: la Petersburg cei sapte tineri trimesi acolode mitropolitul Neofit al Munteniei, in 1845: profesorii I. Ghermanescu (18281888), Petre Romanescu si N. Comiinescu, arhimandritul Ghelasie Ionescu(1828-1908), R. Dimitrie, S. Bädescu si D. Perianu (1828-1908), apoi Ni-

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIM IN MOLDOVA 1 MUNTENIA 101

publicat in revista o Biserica Ortodox5." Rotnan5. » (1883, nr. XII, p.781 i urm.)1), sub titlul de Descrierea cdldtoriei la ConstantinopolIerusalim a ieromonahului Silvestru fi Nicodim din mdnet'stirea sf. Ni-colae, supranumitei kilovska, n anul 1722. Nu 0ra, daeä e vorba dem5.nastirea din Rilsk, din regiunea Kurskului. In once caz, stilul in-semnärilor dovedWe c5. Silvestru era un ucrainean, din regiunea rauluiDesna, un afluent al Niprului. Descrierea a fost publicatá de N. Popov,In Operele Academiei din Kiev.

R La Nemirov, odihnindu-ne putin, ne-am luat patru c5.1kreti pentrusigurantà, deoarece mergá'nd dela Nemirov pán5. la Soroca acest drumeste periculos din cauza haidamacilor ; si de aceea pe noi, noaptea,acei c5Iäreti ne-au condus pánä, la Soroca, 12 mile. Soroca orasul delasosire este granita polon6, i jumátatea orasului e polonä., iar pe celá-lalt mal al Nistrului orasul este voloh 2), i granita voloh6. FluviulNistru trece prin mijlocul ora§ului; este larg di Desna noastr5., numaicurge foarte repede. Dela Soroca am mers panä la orasul, capitalà mol-doveneascä., pánk. la Iasi, 15 mile. Acest drum spre Iasi este foartefrumos, deoarece muntii sunt destul de mari, cámpiile vesele i padurilede amandouà pärtile pe alocuri su.nt ; numai câmpia este farä apà,neavand apa nici putin, iar in drum spre Iasi, cam la o milà i jumältatedepktare de oras, curge rani Prut.

Cand am venit la Iai, ne-am infát4at in casa gospodarului voloh,si ni s'a poruncit sà d'Am o cerere, ce voim, si la cererea noastrá ni s'adat cinci lei i ni s'a dat un eárutas cu cal, s'd ne ducä. la Galati 20 mile.Gospodarul voloh e Mihail Racovità. In orasul Iai sunt 7 mä.nastiri:

M6näistirea Atosului, ce se nume§te Golia.Mänäistirea Atosului, Trei Sfiatiteli, rinde se af15, moastele prea

cuvioasei Paraschiva, a card pomenire se cinstWe la 14 Octomvrie.

colae Donici (R. Rosetti, Amintiri, vol. I, p. 212), Al. Razmirita, August Seri-ban (1892); la Harkov profesorii Tokarski din Botosani (1858) si I. Man-drinescu din Iasi, mort in 1868, L. Reichenberg; la Moscova N. Ganes=(I. Pilaff, Domniile Romdne sub Regulamentul Organic, Bucuresti, 1915, p.235); la Odessa G. Asaki (G. Sion, Suvenire contemporane, Bucuresti, 1915,p. 5) si C. Brailoi, viitor ministru al dreptatii,

In aceeasi revista (1886-1887, p. 986), Ghenadie Enaceanu, care a seriadespre Petru Movil (1882), se refera la lucrarea lui Gr. Voskresenski, aparuta.

In 1882, la Petersburg, despre Manuscrisele slave ce se pdstreazd In bibliotecilestrdine din Berlin, Praga, Viena, Lubliana, Zagreb fi Belgrad, printre care treimanuscrise interesante pentru trecutul tarii noastre (printre altele, la Praga:Letopisejul cdnd Turcii au luat ora§ele e Dundre )51 In Tara Vlahilor).

3foldovenesc.

www.dacoromanica.ro

102 G. BEZVICON I

Mä'nästirea Ierusalimului, ce se numevte Bumosa 1).Mänästirea sfantului Saya sfintitul.Mänästirea ce se numevte Galata.Mänästirea Cetätuia.Mänä'stirea macedoneanä a sfantului loan Gurà de aur ; in aceastä

mänästire am locuit.La Iavl sunt 50 biserici parohiale. Oravul Iavi e mare §i frumos, §i

päzit in ordine. Continuandu-ne drumul din Iavi, am mers prin satelevolove§ti spre oravul Roman ; in acel ora v locuevte vlädica Gheorghe;vi pe acel drum se vinde mult vin ; de-a-lungul drumului, in camp, suntmulte puturi cu apä vi biserici multe pustii. Rauri sunt destule: raninumit Prut, neajungand la Iavi. ; mergand spre Galati, alt rau ce senumevte Siret ; Moldova ; Bistrita; Trotuv ; Putna.

Pe acel drum ce trece peste aceste rauri, am ajuns la Galati. LaGalati am rämas o säptämânä avteptand panà and coräbiile vor pomila Tarigrad. Tara Volohä' se hotämicevte dela Soroca pang la Galati,la Dunäre ; deoarece la Galati Dunärea curge vi se varsa in Marea Neagrä.Cand am rämas noi la Galati o säptämänä, a sosit vremea avteptatäv'i indata. la 8 Iunie ne-am imbarcat in corabie pe fluviul Dunärea viam plecat la oravul Isaccea. lar dela Isaccea am mers la oravul Tulcea,iar oravul Ismail se vedea mai departe de Tulcea, de partea stangä.Iluviul Dunärea s'a impärtit in douä, un brat curgea spre Ismail,In pastea stang5., in fata oravului Tulcea, incotro mergem noi. Pe acelfluviu Dunärea am mers cinci zile panà la bugazul maritim, adicá lagura maritimä, vi acolo la gura maritimà am intrat. Dar cand ne ave-zara in corabie la Galati, am dat 6 talen i vamä, iar la 18 Iunie Luni ampornit dela bugaz pe Marea Neagrä, §i cand am ajuns in mijlocul MäriiNegre, deodata a suflat un vant foarte ran, §i eram in mare nenorocirevi fricA... »

1) Barnovski (G).

www.dacoromanica.ro

1739

UN ,NEGUSTOR RUS

Noul razboi al Rusilor impotriva Turciei, determinat de intrigiledin 1735, l-a adus pe comandantul rus Miinich (1683-1767), la 19 August1739, la Hotin 1). Cu douä zile mai inainte, la Stänceni, 90.000 de Turci,condusi de Veli-Pasa, au fost sdrobiti. In armata rusk' se aflau nepotiide frate ai lui Dimitrie Cantemir, dintre care Constantin, la 2 Septem-vrie, inträ, in fruntea unei avangàrzi la Iasi. Dar nid aceasta nu duró.mult: fruntasii bisericii, condusi de mitropolitul Antonie, s'au refugiatin Rusia, 'Mat proclamarea impäfätesei Ana Ioanovna drept suveranà

principatelor, a r6mas MA. urm6ri. Austriacii au fost mai putin noro-cosi, pe frontul lor Turcii fiind condusi de fostul cater austriac conteleBonneval, ajuns pas'i turc ; atunci, ei au incheiat, farà tirea Rusilor,pacea cu Turcii, urmand in curând semnarea de toate puterile beli-gerante a tratatului dela Belgrad. Numerosi Moldoveni si-au cäutat.din nou refugiu in Rusia 2). Analizand aceste evenimente, profesorulC. Calmuschi, istoricul relatiilor ruso-române, subliniazA c5., la inche-ierea pkii, Rusia n'a luat un centimetru din teritoriile romanesti,lucru ce putea s5.-1 fac6 cu usurinfä, i derlarà: Impäräteasa AnaIoanovna se aratà vrednicà succesoare a lui Petru cel Mare in simti-mintele ei generoase fatà: de Români. Le-a voit binele, cautând sà facàÇàrile noastre neatarnate ; n'a putut aceasta, rä.0 nu ne-a acut niciunul.Ce-ar fi fälcut Austria i cat ar fi luat in imprejur6ri identice ? »2).

Pentru ilustrarea acestei perioade publicärn copia unei sumaredescrieri a Moldovei, ce ne-a pus la dispozitie Teodor Holban, cercetà-torul arhivelor din Polonia. Autorul, probabil un negustor rus putincult, manifestä. ceea ce este important o atentie speciaa vietiieconomice a t'Argurilor moldovenesti. Scrierea dateazä. dupà.' 1737,

Turcii s'au intärit in cetate din 1715. Comp. N. Iorga, Istoria Romd-nilor prin caldtori, vol. II, p. 195 si urm., vol. III p. 31. P. P. Panaitescu, Cdldtoripoioni, p. 199 s. a.

N. Iorga, ibidem, vol II, p. 168.Relafiile politice ale Tdrilor Roma'ne cu Rusia, p. 38.

www.dacoromanica.ro

104 G. BEZVICONI

cánd Ungurii s'i Austriacii, cond.usi de generalul Badeni, au pus st5.-pánire pe tinuturile Putna, Bacälu, Neamt, Roman si o parte din Su-ceava, ceea ce semnaleazà" autorul; era o incercare nouà a Austriacilorde a ocupa Moldova, 1) deoarece mai inregisträm o actiune a lor in1716, cand generalul Stainville, din Sibiu, a sprijinit miscarea neiz-butitá a lui Vasile Ceaur, in timp ce alte unitáti austriace au tinutOltenia in máinile lor, vreme de 21 ani, pink' la 1739. # Odatá stälp Augpe Oltenia, scrie profesorul C. Calmuschi 2) - Austria se dà pe fatärepede cine e. Purtarea ei fata de locuitorii tárii este din cele mai ti-ranice, iar apaskile mai mari cleat sub Turci... Austria, in sälbatecaei dominatie, a mers mai departe cleat Turcii, atingá'nd chiar religiatärii ». Ocuparea Bucovinei in 1775 de Austriaci 3), le-a trezit din noupretentiile, doi ani mai tArziu, asupra Olteniei 2).

Manuscrisul ce-1 reproducem trebue A' fie alcauit in timpul 'Az-boiului. Aceastà campanie ruseascA impotriva Turcilor a descris-odetailat generalul rus Manstein (nälscut la Petersburg, in 1711), inMémoires historiques, politiques et militaires (Paris, 1771; Lyon, 1772;Amsterdam, 1771; Lipsca., 1771; o Vechimea Rusä », 1875, si Obser-valiile, ibidem, 1887). Despre acest rázboi au mai scris: A. Baiov (Peters-burg, 1906) G. de Kéralio (Paris., 1780), C, Daponts (Paris, 1888),iar despre pacea dela Belgrad abatele Laugier (Paris, 1768). Men-tionäm de asemenea Jurnalul lui Miinich, publicat de Ernst Hermann,si interesanta lucrare a lui A. Kociubinski: A. I. Ostermann fi impar-lirea Turciei (Odessa, 1899).

In cursul veacului al XVIII-lea se consolideazá, de asemenea, re-latiile economice cu Rusia, de uncle negustorii aduc blánuri, tutun sialte márfuri. In schimb, din Moldova se expora cu timpul cai pentruarmatä.si vinuri mate de Grecii din Nejin. 5). Medicul Andreas Wolf )povesteste, cä in timpul foametei din 1795, cánd oamenii máncau coajáde ulm, mitropolitul Iacov Siamati aduse din Rusia brand pentrupopor. 7)

Radu Rosetti, A mintiri, vol. I, p. 18.op. cit., pp. 34-35.

4) N. Iorga, Histoire des relations, p. 147 si urm.4) Idem, Acte §i fragmente, II, p. 130.4) Idem, Istoria Romanilor prin cadtori, vol. II, p. 189, si vol. III, p. 117.

Maim la Nejin, in regiunea Cernigovului, negustori din Moldova, fetclind come4ca fier, vin voloh, nuci muntenesti, biticiinie turceascii, prune, cearti etc.N. Bogdan, Din trecutul c,omerfului moldovenesc ri mai ales al celui iepan,Iasi, 1925, p, 61.

2) Beitrcige zu einer statistisch-historischen Beschreibung des FiirstenthumsMoldau, Sibiu, 1805. Wolf (1741-1812) serie cii printul Potiomkin a ccntri-buit la introducerea berii in Moldova (p. 34-35).

7) N. Iorga, Istoria Romdnilor prin cdatori, vol. III, p. 112.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU$1 IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 105

Date autenticedespre Principatul Moldovei, situalia lui internd, despre produsele

fertilitatea lui, despre judele qi altele.

4 Acest principat dupà vechile granite se intindea pfinà la fluviulNistru, ajungand pAnä. la Dunäre, având in stäpânire cetätile Hotin,Bender, Belgorod, Chilia, Ismail si Tomarova, iar afarà de acesteaerau urmAtoarele judete.

Denumirea judetelor:I. Suceava. Are douä targuri: 1) Suceava, in trecut capitala Mol-

dovei, a cärui cetate fusese därâmatä de Turci si in care se eäsea rese-dinta mitropolitanä., 2) Siret, in acest tinut se aflä resedinta episcoparädela Rädä.uti. In primul din aceste °rase, adia in Suceava, adesease fac târguri, uncle se vând tot felul de produse locale, ca: cereale,unt, miere, cearä, släninä, sare, precum i numeroase vite comutecai, care sunt cumpärate de negustori sträini ce plätesc vamg. In acestjudet se mai gäseste catran i izvoare &grate.

Cdmpul-Lung. Se aflà intre munti i dealuri inalte, in vecinätateagranitei unguresti; cu toate acestea are o conducere proprie, totusiapartine judetului Suceava, fiind päzit de gräniceri numiti pläiesi, careau in para lor trecätorile inguste, pe unde se poate trece doar cdlaresi nu chiar prin tot locul.

Neamt. Are de asemenea douä. targuri: 1) Piatra; 2) Neamtul.Acest din urmä oras are si cetate, care a fost devastatà de Turci.acest judet se märgineste cu pämanturi unguresti; i aici de asemeneasunt pusi gräniceri pentru paza trecgtorilor. In acest tinut se gäsescaceleasi produse ca in judetul Suceava si este aceeasi industrie. Segäseste päcurä (catran) i izvoare skate. Lemnul se gäseste din belsugsi se exploateazä mai cu seamà brazii pentru catarguri, ce sunt por-niti la vale pe apa Bistritei, ajungând pAnä. la Galati si de acolo pinä laConstantinopol.

Roman. Acest targ are o episcopie, aceleasi preocupäri economiceca i judetele de mai sus, dar e mai bogat.

Bacäu. Are trei tArguri mai insemnate: BacAu, Trotu i Ocna.In acest din urmä tArg sunt ocne de sare cu acelasi nume, iar in impre-jurirai sunt izvoare din care se scoate o substantä groasä, negricioasd,care seamäng cu catranul si care se intrebuinteazg la un.sul rotilor decare. La BacAu negustorii organizeazI tArguri. Aici se face mai cu seamàun vin bun. *i acest judet se märgineste cu tinuturi unguresti, avandpazä specialä spre trecätorile inguste, pe unde nu duc decAt douà dru-muri pentru trecerea carelor.

Putna, care are dou6 targuri: 1) Focsani si 2) Adjud. In primulse gäsesc tot felul de produse, mai cu seamä insä vinuri. Acest judet,pe de o parte se märgineste cu pämântul unguresc, pe de altä parte seinvecineste cu Valahia.

www.dacoromanica.ro

zo6 G. I3EZVICONI

6, Tecuci. In acest judet era un singur targ, care 'lug a ramas inpä'fasire; este bogat in vinuri. Se margineste cu Braila s'i Valahia.

Covurlui. Are un targ numit Galati, care e port la Dunare,unde acosteaza vase, care vin dela Tarigrad. Are o industrie desvoltata.De aici plead. spre Tarigrad corabii §i vase, incarcate cu tot felul de pro-duse din judetele Neamt si Bacau. Pe de o parte se margineste Cu Braila,pe de alta parte Cu niste sate care se intind dincolo de Dunäre si caremai inainte fusesera moldovenesti, dar astazi au fost luate de Turcisi trecute la Isaccea ; este bogat mai cu seamä in vita. de vie.

Tutova. Targul mai important e Barladul, care are venituriinsemnate din incarcaturile ce trec spre porturi si alte produse, ca si incelelalte judete, mai cu seama vinuri.

Vaslui. Acest judet are un Varg, Vaslui.1o. Falciu. Are doua targuri mai de seamä Fälciu si Hui. In

acest din uring, existä' si o episcopie. Se margineste ca Bugeacul, adicaCu acele tinuturi ce au fost luate Principatului Moldovenesc de catreTurci si Tatari. Aici sunt numeroase vii. La movila numita «Rabaia *se afla o fabrica de siliträ.

Codru, se afla de asemenea in jud. Fälciu, dincolo de raul Prat.Se margineste cu acelasi Bugeac.

Greceni, e un tinut tot din judetul Falciu, avand granite la Bugeac,Tomarova si Ismail.

II. Lapusna. In acest judet sunt doua targuri mai insemnate:Lapusna s'i Causani. Aid se cultivà tot felul de produse naturale ; sefabrica silitra. Se invecineazä ca Bugeacul si Bender.

Orhei. Are un targ cu acelasi nume, marginindu-se cu UcrainaHanilor, eu Bender si Polonia.

Soroca. In acest judet sunt douà targuri: Soroca si Moghilau.Produsele sunt deosebite ; se margineste Cu Polonia si Hotin.

Cernauti. Are un Virg ca acelasi nume, care are diferite intre-prinderi. In targul Otaci, numit asa si in tinuturile poloneze, se faciannaroace, mide se valid in cea mai mare parte cai si tot felul de vitecomute, care apoi iau drumul spre Breslau, in Silezia, s'i Polonia. Acestjudet se margineste cu Polonia §i Hotin.

Cdmpul-Lungul Rusesc, tinut din judetul Cemauti, care pe de oparte se margineste Cu Ungaria, iar pe de alta cu Polonia, ca care maiinainte avea granita pang la Ceremusul-Negru; Polonii insà in aniidin urma, trecand prin tinuturile Moldovei, i-au luat mai multe satemoldovenesti, mutand granita la Ceremusul-Alb. De asemenea siUngurii au pus stapinire pe miele tinuturi din judetele Suceava,Neamt, Bacau, Putna, cu toate ca granitele Principatului Moldoveierau fixate' prin hrisoave.

Dorohoi. Are doui targuri: Dorohoi si *tefánesti, in acest direurmä se fabrica siliträ. El se margineste cu Hotinul.

www.dacoromanica.ro

cla,kr o RI ILIII IN MOLDOVA. $1 MUNTENIA 107

Härläu, are un tärg cu acelasi nume. In satele Deleni s'i Maxutse fac pietre de moarg, si sunt numeroase vii.

Botoqanii, se aflä in judetul Harläu; are produse bogate s'i de totfelul.

Cärlig'ätura, are un singur targ: Tärgul Frumos.Iasi. In acest judet e si capitala Iasi. Se märgineste Cu tinutu-

rile Hotinului. Au tot felul de produse si mai ales vin si vii.In total 18 judete si 5 tinuturi, adicA total 23».

www.dacoromanica.ro

1770

Publicatiile §tiintifice ruse s'au preocupat mai demult de voevoda-tele /vIoldovei i Munteniei. Astfel, in curând dup5. infiintarea Acade-miei de tiinte din Petersburg, acest inalt a§ezà.'mânt de culturà a in-ceput sà publice, dela 1726, o revistà lunarà: Mesiateslov », in carea aparut un articol despre originea Moldavplor, despre limba lor...credinta, moravuri i purtare ». 1) De asemenea cunoa§tem dictionareleromâno-slave, precum i exercitiile de traducen i in diverse limbi, prin-tre care 0 cea valahä (pe la 1773-1789), de Irinei Falkovski. 2)In volumul I al revistei Arhiva Romaneased (1841, ed. II, 186o,pag. 243-248), Mihail Koggniceanu a publicat traducerea articoluluidintr'un periodic rusesc, consacrat Moldovei, pe care-I reproducem pentrua ne da seama de cunWintele vremii, când fäzboiul impotriva Turcilorjustifica interesul deosebit fatà de Moldova, dei scrierea nu era rodulunei càlätorii, ci se datora consultarii primei parti a operei lui DimitrieCantemir 3) Descrierea Moldovei, cercetatä credem in cea dintai

1) Schile asupra istoriei Academiei de 5tiinfe, redactate de V. Volghin: I. I.Liubimenko, S. A. Tokariov, I. U. Budovnit j V. V. Altman, 5iiinle istorice.Moscova, 1945, p. 7.

I) N. Petrov, Descrierea colecliilor de manuscrise din Kiev, vol. III, p. 253.S) N. Iorga vorbeste despre Cantemir printre cAlAtori strAini (IstoriaRomdnilor

prin aldtori, vol. II, p. 125), tinAnd seam& cl acest domn de scurtiduratA (Noemvrie 1710Iulie 1711), nA'scut in 1673, a stat mai mult in 'Turcia,ca ostatec, i in Rusia, ca fugar, unde a si murit, in 1723. Cum este vorba despreo i scriere geograficA o, amintim cA despre D. Cantemir geograf au scris: G.Válsan, in i Revista StiintificA Adamachi *, 1925, in Luctlrile InstitutuluiGeografic al UniversitAtii din Cluj 5, 1926, vol. II, si in i Analele Academiei 5,

III, t. VI, 1927, precum si P. P. Panaitescu, in Analele Academiei*, s. III,VIII, 1927-1928. p. I75. Alexandru Haideu (1811-1872) a prezentat la

2 August 1869 Academiei RomAne (s Analele Academiei 5, tom. I, p. 203),printre primii, o comunicare despre manuscrisele lui N. Milescu, DosofteiD. Cantemir ; el a cercetat mai de mult scrierile vechi istorice, de pila Siropsisuldin Kiev, cunoscut .si lui Cantemir (P. P. Panaitescu, Istoria Slavilor in romd-neste in sec. XVII, I Revista IstoricA Romfuili 5, 1940, nr. I°, p. 103 si ro9).Prin scrisoarea sa din 24 August 1837, Flajdeu a comunicat SocietAtii Arheolo-

www.dacoromanica.ro

CAIATORI iii.W IN mOLDOvA i mUNTENIA ¡09

editie a acestei lucedri, apärutà.' in 1769, in « Magazin fiir die NeueHistorie und Geographie », (partea douain 1770), pe când traducereagermanà a lui J. L. Redslob s'a imprimat in bro§ur5., la Francfurt 0Lipsca, in 1771, 1) iar in ruse§te opera a fost publicatà mult mai tá.'rziu,in 1789, in traducerea lui Vasile Lev§in. Cantemir, dupà cum se §tie, aalcauit aceastà lucrare intre anii 1713-1719, stand in Rusia; in prefatadin prima editie a lui A. F. Biisching, G. F. Milner seria la Pe-tersburg, in 1764, ea' cuno§tea aceastà operà de vreo 40 ani 0 ca: ar fiauzit, cà scrierea originalä: a fost redactatà de autor in limba moldo-veneasc.5. 0 di secretarul s6u, Ivan Iliinski (mort in 1737), ar fi talmai-cit-o in latine§te.

Traducere dinteo scriere geograficd, tipiiritd in Rosiea la anul 1770,desfire Moldova.

(c Din istorie este lucru in§tiintat, ca." in veacul al doilea dup5. H. peMoldova 0 pe Vlahia le-au fälcut Dakia cea veche, in care au trältatuncea Ghetii 0 Dakii, pe al cä.'rora craiu., anume Dekebal, l-au biruitimp6ratul Traian, 0 au desr5d5.cinat pe locuitorii de loe, 0 au adus deau a§ezat locuitorii Rimleni, numind locurile acele Romana, de penumele cetätii Romii. Apoi la vremele cele mai de pe urma.", când au venitimpkaltia Romii la caderea cea desävär§ital, Hunii 0 Gotii 0 Saratinii(neamuri numite cu aceste numiri), adeseori fa:6nd n5.väliri, eilcalri0 präzi in tara aceea, au pustiit-o de tot, 0 pe Rimleni locuitori i-augonit in munti, din care munti, dupà ce au petrecut cAteva sute de ani,apoi sub povatuirea lui Drago, feciorul lui Bogdan, ce au fost de neammare la acel norod, ce se tralgea din neamul acela al Rimlenilor, auindräsnit a ie§i in tara lor cea stralmo§easeái, 0 s'au a§ezat pe ale eipustii locuri, 2) akgându-0 0 domn povaituitoriu pe acel Drago. Acestdomn când au ie§it din munti au intAmpinat o fearà zimbru, sau bousalbatec, pe care insu0 l-au insägetat cu sälgeata din arcu, 0 la aceea0intAmplare un ogar ales, ce-1 chiema Molda, s'au inecat in apa ce curgeape aproape. Deci dupà acest nume numindu-se 0 apa Molda, peurmà s'au numit 0 toatà tara Moldova. lar capul bourului, fiindcà l-auinchipuit Drago § in pavalza sa, s'au f5.cut 0 marca adecà pecetea tarii,

gice Ruse despre douà manuscrise: letopisetul Kievului si cel al lui loan Neculce(Procesele-verbale ale gedinfelor Comisiei Arheograrice, 1833-1840, Petersburg,1885, p. p. 145-146).

1) Magazin *, part. III, p. 540-541. M. Romanescu, Boierimea Moldoveila incep4tul veacului al XVIII-Iea, Arhiva Genealogic6. RomilnA s, Bucure§ti,1944, P. 73.

) Inca N. l3Mcescu, in Des pre starea sociald a muncitorilor plugari, se ridiclimpotriva teoriei cil Drago s si Negru-Vodil au deschlecat in locuri pustii.

www.dacoromanica.ro

izo G. BEZVICONI

cu acelui cap, inchipuire dup5. cum 0 acum este. Mai pe urna Ru§iiLe§ii au numit aceast5. tara Voloha, iar pe locuitori Volohi. Dupa

aceea facandu-se despärtirea intre Moldova 0 Valahia, au rämas deo-sebite pana'n ziva de astazi, 0 la stäpanire 0 la nunaire.

lar hotarele Tarii Moldovene§ti sunt aceste: catre ameaza zi apaDunarii i catre rasarit marea Neagra i Bugeacul parte a Tarii 75.15.-re§ti, i cetatea Benderul, care au fost din inceput a Moldovii, iar catreameaza noapte apa Nistrului, iar dire apus Podolia, Tara Ungu-reasca 0 a Vlahiei. A§a socotesc ca toatä Tara Moldoveneascá cuprindeimprejur 1659 verste rosiene§ti. In partea locurilor noastre nu cu les-nire se poate afla o tara ca aceasta care cu largimea sa ar putea intrecepe Moldova 0 sa aiba atatea rauri, i ezere marl i mici, munti, codri,paduri, campii, precum tara aceasta. Raurile Moldovii cele mai marisunt aceste: Dunarea, Nistrul, Prutul, Siretul, Suceava, Moldova,Barladul, Bistrita, Trotu§ul, Rautul, Botna; iar parae mai mici sunto multa multime, caci numai in Prut intra mai mult cleat 20 pä'rae,din care unele pot sà se n.umeasca i rauri. In Barlad intra 17, In Siret12. In numärul lacurilor celor mai mari se afla Brate§ul intre Prat 0intre Siret langa targul Galatii, ezerul Orheiului in lung de 40 verste,iar in larg de 15, ezerul dela Dorohoi, Colacinul langa hotarul le§esc,lacul Ovidului lang5. Cetatea alba (turce§te Akkerman), unde OvidieRimleanul facatoriul de stihuri au fost surgunit, 0 acolo au 0 murit 1).

In zilele domnului Cantemir, adeca la inceputul acestui veac al 18,Moldova s'au impart-it in tara de jos 0 in tara de sus.

In tara de jos se numära 12 tinuturi, anume:Tinutul Iaii, in mijlocul Moldovei, in care targul Ia§ului, pe apa

Bahluiului, cel mai mare ora § al Moldovei, unde este 0 scaunul domniei.Tinutul Carligaturei, intru care este ora § mic anume Targul Frumos,

ce hotäre§te cu tinutul Ia§ilor, despre meazä. noapte.Tinutul Romanului, infra care este ora§ul Romanului i episcopia

cu acest nume ; putin mai jos de targul acesta se impreuna'apa Mol-dovei cu Siretul.

1) Numele orasului Ovidiopol si al lacului Ovidovo (chiar Davidovo) ar fipros enit dela castelul dada de kniazul Vitovt al Lituaniei; A. Zasciuk, Regiu-nea Basarabiei, Petersburg, 1862, I, p. 7. Poetul Ovidiu a fost exilat la Tomis(portul Constanta); A. P. Weltman, Locul de e xil al /ui Ovidiu Naso, CitirileSocietAtii Ruse de istorie i antichitäti i, Moscova, 1866, II, p. i çi urm. Comp.

Linovski, Mornantul lui Ovidiu, s Notitele Societätii de istorie i antichiatidin Odessa a, 1844, vol. I, p. 605, arätând izvorul erorii lui Cantemir (amintestepe Sarnicki, 1587, si pe Willer, 1585), reluatà de scriitorul P. P. Svinin, carear fi descoperit in 1816 mormilntul lui Ovidiu la Cetatea-Alba (Belgorod-Akkerman). S. Gessen, Pu,shin in amintirile contemporanilor, Leningrad, 1936,p. 213, 267 (amintirile lui I. Liprandi).

www.dacoromanica.ro

CALITORI It:CW IN MOLDOVA I MUNTZNIA III

Tinutul Vasluiului, in care este targul Vasluiul, la gura pârAuluiVasluiul, care cade in Barlad.

Tinutul Tutovii, in care este thrgul Barlad pe padele Barladul 0Tutova.

Tinutul Tecuciul, in care este targul Tecuciului pe apa Baszladul.Tinutul Putnii, in care este Vargul rocsanii pe pgraul Milcov, ce

este hotar despdrtitor intre Moldova 0 Vlahia, 0 tarp! Agiudul peSiret.

Tinutul Covurluiului, numit de pe Canalul Covttrluiului, care seintinde in lung 51 verste, intni care tinut este targul Galatii, vestit denegutitorie, 15.ngä. apa Dunärii, din care Moldovenii trimit multe feluride marfuri, de negutitorie, prin Marea Neagrä. la Tarigrad 0 pe aiurea.

Tinutul Fälciul, in care este thrg Fálciul pe apa Prutul, 0 thrgulHu0i, unde este 0 episcopia Husului.

Tinutul Laptinei, care despre ameazä." zi se hotärqte cu tinutulFälciul; la acest tinut este cetatea Benderul 0 douä. targuri, Läpuna0 Ki0nAul.

Tinutul Orheiului, längal apa Nistrului ; intru acest tinut este targulOrheiul pe apa Räutul.

Tinutul Soroc5i, iaräsi pe apa Nistrului, in care este targul Soroca,si cetatea veche cu acelasi nume.

In tara de sus sunt 7 tinuturi, anume:Tinutul Hotinul, lâng5. apa Nistrului, dela Soroca spre meazà-noapte,

si cam spre apus ; acolo este 0 cetatea Hotinului.Tinutul Dorohoiului, dela Hotin spre apus, are 2 farguri, Doro-

hoiul si Steränqtii.Tinutul Harläului, are trei targuri, Harlänl, Boto§enii, Cotnariul,

de unde iese vin foarte bun.Tinutul Cemäntului in jos pe langà hotarele tä.rii 1.4ei, are tär-

g-ul Cernàutii, la foarte frumos loc pe apa Prutului.Tinutul Sucevii, pe Siret, despre apus, are targ si cetate veche

Suceava, unde au fost din vechi scaunul domniei Moldovei, 0 l-aumutat Stefan Voevod cel Mare in Ia01). La acest tinut este si episcopiaRädàutului.

Tinutul Neamtul, intre apele Moldova si Bistrita, are douà targuriPiatra 0 Neamtul, 0 cetatea anume Neamtul längä. tArgul Neamtulpe apa Neamtului.

Tinutul Bacäul are targul Bacaul, langal apa Bistritii, tä.rg Trot4pe apa Trotu§, si tArgul Ocnii, unde sunt dealurile cu madem desare.

Mai dedemult 0 Basarabia au fost de Tara Moldoveneasc6 ca atreia parte a acestei täri ; aceasta are pamant neted färà dealuri 0 färd

3 ) Turcii silir5. pe Alexandru Läpusneanu sä mute capitala la Iasi.

www.dacoromanica.ro

112 G. nEzvicoNi

páduri,§.1 nu se aflà acolo fAuri altele, decal raul Ialpuful 1), §i apaDunärii, care curge pe hotarele ei. Basarabia se imparte in patru tinuturi.

Tinutul Bugeacului, in care locuiau ntarii ce sunt din neamulNohailor, care se numesc §.1 Tältarii Cetatii Albe. Bugeac s'a numitde pe starea locului, càci Bugeac va sà zic5. unghiu 2), §i din intinderealocului acestui intre Nistru. i intre Dunke c5.tre Marea Neap-6, seface ca un unghiu sau sin.

Tinutul Akkermanului, in care este cetatea Akkerman (cetateaA1136), pe marginea Màrii Negre.

Tinutul Kiliei, pe marginile Dunàrii, in care este ora § bogat denegutitorie, acum Kilia, lang5. gura Dunhlrii, ce dà in marea despreameaz5. noapte 3).

Tinutul Smilului 4), iar pe marginile Dunärii, in care este cetateaSmil, §i cetátuia Cartal, in gura apei Ialpuf, ce-i zic §i apa care cadein Dun5.re, i Saccea 5) de ceea parte de Dun6re in preajma Cartalului,

cetatea Renii lângà Dunälre, nu departe de gura apei Prutului.In scrierea rásii Moldovene§ti inca se mai cade a insemna §i pentru

§antul cel minunat al imphlratului Traian, care §i ph.nà acum se nume§tepe numele lui (Troianul) 5). Acest lucru minunat l-au fäcut mai inaintede 1500 pentru aph:rarea tàrilor Rimlene§ti, de nàvälirile protivni-cilor ; iar adancimea acelui §ant, inc5. §i panà acum in multe locurieste de 12 ar§ine, §i se incepe dela Petrovardin in Tara Ungureaschl,§i merge prin Vlahia §i prin Moldova, taie apa Prutului 15.ngh: satulTroianul §i Botna, 15.ng6 ora§ul Caut 2), i trechnd prin Tara Tät5.-reasc5. se sf5.r§e§te la apa Donului a). »

1) Ialpugul.Slavonescul i Ugol s; de aici Uglicii.

8) Din acea perioad5. dateazg scrierile: Reise von St.-Petersburg nach derMoldau und zuriick fiber Kiew und Moskau (28 Pebruarie 1770-16 Pebruarie1772) (com. de I. Chitimia, la Biblioteca Academiei Romfine, nr. 3373) ;moires sur les Turcs et Tatars (Amsterdam, 1785), de baron de Tott (5767) ;Reisen von Wien über Belgrad bis Kilianova (Lipsca, 1773), de N. E. Kleemann;Reisen nach Petersburg (Pesta, 5788), de Jenne ; doctorul J. J. Lerche, con-silier colegial rus, a scris Lebene- und Reim Geechichte, Halle, 1791.

4) Ismailului.1) Isaccea.1) Nu este decgt o eroare latinizana a lui Cantemir. Incä scriitorii A. P.

Weltman, in Schila istoriei antice a Basarabiei (Moscova, 1828, p. 16 §'1 urm.),a desmintit aceast5. pkere. GAsim un e troian i i In judetul Hotin, tu apro-pierea gkii Criva spre Sanile§ti i Perebiicovtii pe Nistru, dar §1 in regiuneaKiev-ului. s Troian i n'are nimic comun cu impkatul Traian; in Moldova, acestcuvânt inseamnA astAzi: o grAmadA mare de oink, §i pare a fi de origine slavi,

ne comunic& filologul G. Pascu. N. S. Derjavin, Troian », p. 8 §i urm.Cau§ani.

8) La Cantemir: fluviul Tanais.

www.dacoromanica.ro

1775

NICOLAE REPNIN

Relatiile româno-ruse continua; chiar si Românii din Transilvaniamentin legaturile cu imperiul Rusesc 1), o dovada a lor fiind inscriptiade pe vechea biserica din Bra.sov, amintind darnicia imparätesei Eli-saveta a Rusiei, care a recladit in 1751 .acest Micas 2) . In anii 1726,1727 si 1734, la Râmnicul-Válcea s'au tiparit traducerile scrierii d'u-turarului rus Feofan Prokopovici: Inteiia inveildturel adolescentilor. Mi-tropolitul Rafail al Kievului a adresat, in 1745, o scrisoare mitropoli-tului Moldovei a). Politica ocrotirii pravoslavnicilor persecutati si mainemilos, drept räzbunare, de Turci, legitima interventia Rusilor,chiar in privinta Romanilor din Transilvania a). Framantarile politicecontinuara printre Sarbi s'i Bulgari, iar maiorul Carazin, urmas alunui Caragea din refugiatii lui Cantemir, pregátea terenul rascoaleIn principate, folosindu-se de prietenia familiei Cantacuzino 3) .

Un crancen räzboi izbucni in 1768, provocat de intrigile diplomatieiaustriace si franceze e) . Primul comandant rus a fost A. M. Golitin(1718-1783), discipolul luí Rugen de Savoia. Cedá.'nd insistentelorMoldovenilor, el s'a grábit sál villa in tara, dar succesele marelui sanpredecesor nu l-au incununat in lupta. O epoca glorioasa a fost inau-

1) N. Iorga, Histoire des relations, p. x47 si urm. ; S. Dragomir Relaliilebiserice§ti ale Romeinaor din Ardeall cu Rusia in veacul al XVIII-lea, Sibiu,1914, si La politique religieuse des Habsbourg et les interventions russes au XVIII-8sQcle, e Baleania , 1944, p. 552 §i urm.

A. Iatimirski, Bine facerile domnitorilor ru§i, p. 9.5) Revista Viitorul 5, Iasi, 1907, nr. 16-17, p. 8.

N. Iorga, Histoire des relations, p. 554.Ibidem, p. 155 si urm.; pentru rolul Cantacuzinilor in prima jumàtate

a secolului XVIII, comp. V. Mihordea, Les frkes Cantacuzdne et le projet de'holle des chritiens des Balkans, e Balcania 5, 5943, p. 529 si urm.

5) Istoria diplomafiei, redactat& de V. Potiomkin, Moscova, 1941, vol. 1, P.288.

8

www.dacoromanica.ro

I-) S. Sozonovski (Moscova, 1803) ; F. Artzt (Dorpat, 1818) ; i VechimeaRusa 75, 1873, vol. VII; sArhiva Rusa s, 1865, 1876, vol. XV, 1879, vol. III;e Vestitorul Istoric 5, 1895; D. Maslovski, s Vechipea Kievului 5, 1895; vol.48; A. Lazarevski, s Vechimea Kievului 5, 1806, vol. 55; corespondenta cuPanin, s Arhiva Rusa *, 1882, vol. III ; P. Sakovici, Convorbirea Rusa 5,1858, nr. 2-4 §. a. ; A. N. Petrov, Rdzboiul Rusiei cu Turcia i confederaliipoloni, Petersburg, 1866-1874; Cuvdntul arhimanclritului Constantin Borhovski,despre cucerirea Principatului Moldovenesc (1769), Ve§tile Sectiei limbii §iliteraturii a Academiei 5, vol. XIII, cart. ; P. Caussin de Perceval (Paris,1882) ; baron de Damseaux, voluntar in armata rusa (Londra, 1774) ; G. deKéralio (Petersburg, 1773, Paris, 1777) ; memoriile contelui de Ferrière-Sauve-boeuf ; Bawr, Mémoires historiques et géographiques sur la Valachie avec unprospectus d'un atlas géographique et militaire de la derniare guerre entre la Russieet la Porte Ottomane (Francfurt §i Lipsca, 1778, Amsterdam §i Neuchatel, 1781,1782-1789, Paris 1790) ; M. de Warnery (Breslau, 1771) ; I. Burscheid (Lipsca,1778) ; M. Falckenskiold (Paris, 1826) ; Klapka (Geneva, 1855) ; C. Andreescu,La France et la politique orientale de Catherine II d'après les rapports des ambas-sadeurs trancais de St.-Pétersbourg (1762-1774) (Paris, 1928). Documente, in

Notitele Societatii de istorie §i antichitati din Odessa s, 1883, vol. XIII, p. 117§i urm., s Arhiva Romanesca (1841, ed. II, 1860), Uricariul * (1875, vol. VI,pp. 350-433), precum §i cele publicate de C. Erbiceanu, Hurmuzaki, D. Sturdza,N. Iorga, §. a. ; G. Bezviconi, Din vremea lui Al. Sturdza, e Din trecutul nostru 5,1936, nr. 36-39, P. 26 §i un.

2) Varfolomei Mazäreanu, nascut pe Ia 1720, a studiat la Academia dinKiev ; arhimandrit la manastirea Putna in 1757, el a fost trimes de mitropo-litul Iacov la Kiev, impreuna cu colegii sat Calistru §i Mihail. V. A. Urechia,In comunicarea sa din 4 Noemvrie 1888, tinuta la Academia Romana, spunecA acest minunat cunoscator al scrisului slavon, era un s apostol infocat alpoliticei muscalice§ti in Moldova intre anii 1760-1780 s. Insemniirile saleistorice din condicile manastire§ti le-a publicat S. Manan, iar descrierea cii15.-toriei la Petersburg, in 1770, - M. Kogillniceanu (11 Arhiva Romaneasca. 5,1841). Delegatii au vizitat Dimitrovca - mo§ia lui Matei D. Cantemir, iarla Petersburg l-au intalnit pe domnitorul fugar, Ghica. D. Dan, VarlolomeiMitzdreanu, s Analele Academiei 5, Sect. Lit., XXXIII, p. 296. Pentru aceea§iepoch* amintim: N. Iorga, CdlcItoria in Rusia a preotului beindfean Mihall Popo-vici (1770-1771), Arad, 19or ; despre Popovici, comp.: N. Gheorghiu, M,Popovici la Muntele Atos §i locurile sfinte in 1766, e Cercetari literare 5, 1934,vol. I, p. 118.

2) N. Iorga, Histoire des relations, p. i6o.

114 G. 13EZVICONI

guratà de maresalul Rumiantev (1725-1796) 1). Primele victorii aleRusilor au adus, la Petersburg, o delegatie a locuitorilor Moldovei,alatuità din episcopul Inochentie al Husilor, logofiitul lonitá Palladi,.spaarul Ienache Millo si eg-umenii Varfolomei 2) din Solca si Vene-diet din Moldavita, reprezentând pe cei care ngzuiau eliberareatarii lor 8). Trupele rusesti au ajuns in capitala Munteniei, inain--Vaud cu ajutorul localnicilor, Ire Moldovanul, egumenul Damaschin

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIJ$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 115

al Argesului i Pfirvu Cantacuzino 1). Incsi din Noemvrie, o delegatiemunteang pomi si ea spre capitala nordia, condusa fiind de mitropo-litul Grigorie, Nicolae Brancoveanu si Mihail Cantacuzino 9. Dele-gatiile 1-au vizitat pe Rumiantev, apoi, in Martie 1770, s'au prezentatla Petersburg; Palladi a murit in timpul cgAtoriei. La 28 Martie, frun-tasii moldoveni au fost primii in audienta de impäräteasä., urmAndapoi receptii i vizite oficiale.

In Muntenia luptele se desfäsurau in acelasi ritm; la Bucuresti,guvernul era condus de Mihail Cantacuzino. La 17 Mai 1770, solulfrancez Saint-Priest scria ducelui de Choiseul., cä. Rusia nu voiestesá päistreze pentm ea nici Valahia, nid Moldova o, iar reprezentantulregelui Prusiei semnala, cb: imparateasa Rusiei nu intentiona sä trans-forme principatele inteo provincie ruseaseä, ele trebuind sà alcatuiasegun stat tampon 3). Succesele amiralului Spiridov, care a cucerit arhi-pelagul Grecesc, stfälucitele victorii ale lui Rumiantev, la LargaCahul (1770), victoria navatá dela Cesma 5), chiar in primii ani de r5.z-boi, nu corespundeau totusi in totul nevoilor campaniei, incat la 17Ianuarie 1774 impAräteasa cerea inaintarea ostirilor peste Dunäre.Armele silirä pe Turci sá ceará pacea, care s'a si incheiat in Iulie a ace-luia§i an, prin tratatul d.ela Kuciuk-Kainargi 9, proclamá.'nd indepen-denta Crimeii i acordând ambasadorilor rusi la Poartá dreptul de avorbi in favoarea Principatelor DunArene i a crestinilor din Turcia.Nemultumità, cä nu poate profita de Oltenia, ca in trecut, trei lunimai târziu Austria, drept recompensä., a ocupat Nordul Moldovei,alcAtuind asa zis6 Bucovinä: 9, motivAnd actiunea sa printr'o necesi-tate de rectificare a granitei din Sudul Galitiei. Intrigile Prusiei opriràpe Rumiantev sà" inainteze, si el propunea sä retragà cu total armatarusä, ca Turcii, in luptà cu Austriacii, säl decidà soarta acestui pgmant.Evenimentele politice ce-au urmat sá le studiem din interesanta cores-pondentä. a Ecaterinei a II-a cu Iosif al II-lea, impkatul Germaniei 7).

Documente Hurmuzaki, vol. I, supl. I, p. 8o6.N. Iorga, Histoire des relations, pp. 161-162.Ibidem, p. 173, comp. §i C. Calmuschi, op. cit., pp. 44-47, 54, 78 §. a.

V. A. Urechia, Istoria Romeinilor, vol. III, p. 302.2) Conte Pasch di Krinen, Breve descrizione dell'arcipelago e particolarmente

delle diciotto isole sottomesse l'anno .;771 al dominio Russo, Livorno, 1773; E.Tarle, Bdtdlia dela Cesma prima expedilie ruseascd in Arhipelag, Moscovaj1945, din volumul Politica externd a Ecaterinei II.

5) In Iulie 1878, la Congresul dela Berlin, delegatii României au declarat,cà Romanii venereazg. in Bcaterina cea Mare §i in Nicolae I, pe genero§iiautori ai tratatelor dela Kuciuk-Kainargi i dela Adrianopol s.

Nume slay paclure de fag s, amintit din veacul al XIV-lea. N. Iorga,Istoria Rorkeinilor PYin cellettori, vol. I, p. 175.

2) 41 Arhiva Rusà*, 1880; A. von Arneth, Joseph II und Katherina vonRussland, Viena, 1869.

se

www.dacoromanica.ro

10 G. BE2VICONI

Pacea din 1774 a pus problema unor emigrad masive ale RomanilorIn Rusia, pentru a-i feri de razbunarea Turcilor 1). In Genealogia Canta-euzinilor a lui Mihail Cantacuzino 2) gäsim un -bogat material despreintämplärile vremii, care l-au silk sa caute refugiu in Rusia 3).

Printre participantii acestui razboi impotriva Turcilor, ca si alcelui urmator, aflam pe generalul Nicolae Vasilievici Repnin (i3-1801) I), viitor maresal si general-guvemator. In 1775, el a fost trimesIn calitate de ambasador la Constantinopol, insotit de Bulgakov 3),viitor plenipotentiar la Constantinopol. Reproducem aici cateva do-cumente cu privire la trecerea ambasadorului prin Moldova si Mun-tenia, publicate de Vladimir Chica 4).

# Augustisima, prea-puternica, prea-inaltä maiestate, imparateasa sisingura stapanitoare a intregului Imperiu Rusesc I Prea milostivä. im-parateasa I Am primit patru obligatiuni originale dela feldmaresalulcontele Petru Alexandrovici Rumiantev impreuna cu garanta gospo-darului moldovean Chica 7), care se urea laolalta la suma de 34.529 ruble,6o cop. Alatur copiile acestor obligatiuni. riind aproape termenulcelor douä dintai, am trimes pentru aceasta un curier la Iasi, cu oscrisoare corespunzatoare la gospodarul moldovean: cuprinsul aceleiscrisori il va cunoaste maiestatea voastrà." din copia alaturatä. Auddela toti c5. Moldovenii nu sunt indestulati cu cärmuirea gospodaruluiChica si cá isi propun sa-mi dea plansuri scrise cu ocazia treceriimele prin. Iasi. Daca se bazeaza aceasta pe adevär, imi face, prea-milos-tiva imparäteasa, grija, c5.ci gospodarul Chica a fost ridicat la aceastätreapta prin protectia s'i voia maiestatii voastre imperiale, si, pe dealta parte, daca s'ar refuza natiunii moldovene egida maiestätii voastreimperiale, ar insemna sa-i vatämi pe Moldoveni. In sfärsit, mä tem

1) N. Iorga, Histoire des relations, p. 176 si urm.4) Publicatà de N. Iorga, la Bucuresti, in z9o2.4) N. Iorga, Histoire des relations, p. 189.

Sbornikul SocietAtii Istorice Ruse ., vol. V; Vechimea Rusl b, 1884;corespondents in $ Arhiva Rusa 3, 1865, 1869, 1874 si mai tArziu.

Iakov Ivanovici Bulgakov (1743-1809), plenipotentiar la Constantinopol(178I-1789); Telegraful Moscovei $, 183x, si e Buletinul Moscovei *, 1855;corespondents sa cu fratele, C. I. Bulgakov, directorul postelor din Moscova,cAsAtorit cu fata vistierului muntean Varlaam, in $ Arhiva Rusà. I, 1900-1901.

4) Revista Istoricl*, 1928, nr. 1-3, pp. 54-64, comp. Solia ruseasa laConstantinopol in 1776 (Petersburg, 1777); vezi si: e Revue historique du Sud-Est Buropéen 3, 1928, nr. 1-3.

7) Grigore Alexandru Ghica (1774-1777), ucis de Turci. Comp. si: S. Zotta,0 gazetel din Riga despre uciderea lui Grigore-Vockl Ghica, I Revista Istoricl lo,1928, 111-. 1-3, p. 44, si L. Baidaf, ibidem, 1928, 11T. 4-6, p. 97 si urm.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RITI IN MOLDOVA I MUNTENIA 117

cä ar fi neplAcut pentru Poartg sä afle cá supu0i ei se adreseazg publiccu deciaratii serse la prea-inalta ocrotire a maiestätii voastre.cred cg nu pot sg primesc astfel de plängere decât numai in cazul dacgei ar cere prin protectia maiestgtii voastre egida Portii. Pentru pre-cautie rog sg binevoiti a-mi comunica augusta voastrg deciziunereferitor la toate acestea. Al maiestätii voastre imperiale credinciossupus print Nicolae Repnin. Kiev, 22 Mai 1775.

Rescript cgtre generalul print Repnin. Dat in Moscova, la 15 Iunie1775. In cazul dad., trecänd prin Moldova, aflati cg Moldovenii s'arpregäli sg vg." inainteze o pliinsoare in contra gospodarului lor Ghica,dorim sg cumpgniti imprejurgrile diferite ce s'ar ivi, dvs. de altfel destulde cunoscute, 0 sg vg dati toatà osteneala necesarg pentru a opri 0preveni astfel de lucruri, dändu-le sg inteleagà la timp 0 fgra niciuninconjur cg aceastg plängere nu o veti primi, ca nu cumva prin aceastasg se intgrite asupra celor ce se plänge Poarta Otomang, dar cu toateacestea, vg yeti da toatg silinta sg naijlociti ca toate plangerile (chiar0 cele ce le-ati cunoa.,te pe cale particularg, dacá ar fi verosimile)sg le aduce# la cunWinta forurilor cuvenite, ca sg fie satisfgcute pringospodar. Ca ambasador, aveti poruncg din partea noastrà ca, in con-formitate cu tratatul de pace, numai in acele cazuri sä intervenitipe längg Poartg, in favorul locuitorilor din principatele Moldovei 0Valahiei, cänd acestea ar cere sprijinul nostru in caz de nevoie. Spunandaceasta Moldovenilor, 0 lin4tindu-i cu speranta unei indreptgri dinpartea gospodarului, in acela0 timp yeti observa starea lucrului, nyeti face atent pe gospodar, in chip prietenos 0 cuviincios, cà noi,cg0igrindu-i pe viatg vrednicia de gospodar peste Moldova, nu am pututavea de gänd sà aducem prin aceasta intreagg provincia 0 intreg po-porul inteo situatie nenorocitg, 0 ca el cunogte destul 0 prea destulincotro tind intent.iile noastre, 0 de aceea nu poate spera la gratia 0sprijinul nostru, daca sapanirea lui nu e spre binele principatuluiincredintat lui, ci spre apg'sarea 0 tratarea neomenoasg a acestuia.1.4ufindu-ne noi, in baza tratatului, dupg cum §tie el, sarcina de a apgrape locuitorii principatelor Moldova 0 Valahia, fatg' de Poarta Otomang.,de dragul pasiunilor lui nu putem 0 nu vrem sà neglijem aceastá da-torie luatà de bung voie. Dupg considerarea tuturor acestora, n yetisfgtui, ca in propriul lui interes, pentru inconjurarea pericolelor 0 pentrua nu-0 pierde tronul, schimbändu-0 felul de a lucra, sg 'Mature eatse poate mai in grabä cauzele unor plängeri intemeiate, 0, contribuindla lini§tea supu01or lui, sà nu incetati a-i argta la toate ova ziile afec-tiunea 0 ocrotirea noastrg imperialä. V'am autorizat s51-i dati aceastingdej de.

Originalul e iscglit de Impirgteasa Bcaterina.

www.dacoromanica.ro

1 i8 G. BEZVICONI

Augustisimg, prea-puternicA, prea-inaltà maiestate impArateasI 0singurà stäpAnitoare a intregului Imperiu Rusesc! Prea milostiv6impàräteasà! $i mai inainte am anuntat primirea asignatiilor de banidela feldmare§alul contele Petru Alexandrovici Rumiantev-Zadunaiski,pentru care a garantat principele Ghica, gospodarul moldovean, 0acum raportez cdtre maiestatea voastrà, cà am primit banii pentru celedouä. dintái: 28,774 lei, 6.557 ducati, 907 lei 0 8o aspri, CUM se dà aicipentru fiecare ducat: 4 lei 0 ro parale. Asignatiile originale, cele doug,le-am dat inapoi, iar copiile le alätur, a§teptand ordinul maiesatiivoastre referitor la locul unde sà depun aceti bani, la un loe cu sumace o are consilierul efectiv de stat Peterson, ori cu suma de bani ce ela mine extraordinar, ori in alt loc. Cealaltä sum6, tot aa de mare,pentru celelalte douà asignatii, ce am s6 o primesc in Constantinopolla 13 0 19 Decemvrie, mi-a promis sä mi-o c5..,tige pentru acest termenprincipele Ghica. Al maiestAtii sale imperiale supus credincios printNicolae Repnin. Ia0, 28 Iulie 1775.

jurnalul de ciildtorie prin Moldova al prinfului Nicolae VasilieviciRepnin, ambasador extraordinar §i plenipotentiar al maiestätii saleimpärdtesei.

Iulie 3. Dimineata a fost trimes marealul ambasadei cu daruri lapa§a din Hotin, care a impärtit numaidecat 200 de ducati pe loe la suitapaei, cu ceremonia schimbului, iar loo de ducati i-a impartit intresuitele amânduror comisarilor. Dela p4a" au venit la sol kehaia-bei0 divan-efendi. Cel din urm'a* a trimes daruri.

Dupg amiazà a vizitat pe ambasador pa. a. din Hotin. In aceea0zi s'a dus la pa0 unul din secretarii ambasadei, ca s5.-i prezinte pelocotenentul de infanterie din regimentul Pernil, Malinkov, care a fostläsat pe tärmul polon, in satul Braga, fiind ocupat cu expedierea cu-rierului 0 corespondentei ambasadorului, 0 totodatà sà-1 roage ca, incazul cAnd ar avea Malinkov vreo nevoie, s5.4 apere 0 sä.-i dea spri-jinul necesar. Catre searà a fost trimis6 din partea pa§ii din Hotino cinä la fel cu cea din ziva intaiu.

Printul a fost ocupat toatà ziva cu trimiterea aghiotantuluiGudovici, din statul-major al generalului-feldmare§al contele Ru-miantev, in calitate de curier la Moscova ; acesta a 0 plecat seara.In aceea0 zi a trimes printul pa0i din Hotin o cinà cu un serviciu bogat.Medelnicerul 0 senritorii ambasadei, care le-au dus acestea, erau im-brkati in livrei de parad5..

A fost trimes curier la Constantinopol, cu scrisori cAtre consilierulPeterson, sergentul regimentului de infanterie Nizovski, Ivan Petrov,care a fost scapat din prinsoare. De asemenea a fost trimes un curier

www.dacoromanica.ro

CAIATORI ELT*I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 119

la Var§ovia, la baronul Stackelberg 1), cäruia s'au inmAnat circularelecàtre tap raini§trii no§tri acreditati la curtile strAin.e. Cátre searä is'a trimes din nou pa0i din Hotin o cin51 Cu acela0 ceremonial. AstAzia declarat printul amânduror comisarilor, di are de gaud s6 pä.räseasc5.poimAine Hotinul spre CálAtorie ; de aceea, in ziva urmätoare, la 7Iulie a trimes pa.,a din Hotin pe kehaia-bei 0 pe divan-efendi ca

ureze ambasadorului cAlgtorie fericità. De asemenea a trimesprintul pe marealul ambasadei cu salutgri de plecare. In aceea0

zi s'a dat general-maiorului, cavaler Igelström, o scrisoare ditre con-tele Nikita Ivanovici Panin 2), ca sà i-o trimeatà la Moscova prin cu-rier. Dela interpretul ambasadorului turc numit Caragea s'a primit

scrisoare cu un cadou, pentru care i s'a trimes cateva bläni. Cältresear5.' s'a dat poruncä la toatä suita O. se pregälteascà de plecare pentruziva de mAine.

Conform ordinului de ieri s'au adunat astäzi la ora stabilitä., inlocuinta printului, suita sa, cum 0 suitele celor doi comisan ai sä.i.Inainte de plecare a mai venit la print divan-efendi, ca sà-i doreasc5,

cälätorie fericità in numele pa0i din Hotin, cum 0 in numele sä.u.Cu aceastá ocazie, pentru tinuta lui, precum i pentru ostenelile in-cercate de el cu stabilirea ceremonialului la schimbarea darurilor,s'a dat un ceas de aur. Dupá aceasta, printul la amiazi incàlec5. 0 in-cepu cAlatoria, in tovàrä0a suitei sale, cum 0 a celei turcWi, careurmä, in ordinea urmAtoare : ceau0i i escorta turceascä.; trâmbita0ichiurasierilor, maiestrul grajdurilor, printul Cherkliseev, cavalerii am-basadei càlàri, doi comisan i turci ark' suità, ambasadorul avand pe längàel patru curen, iar dupà el cei doi secretan ai ambasadei, aghiotantii,pajii, a doua jumätate a escortei chiurasierilor cu steagul, kehaielelecomisarilor cu muzica lor, echipajele ambasadei. La ie0rea din ora4au bubuit dou5izeci i cinci de tunuri. In tot decursul petrecerii in Hotinl-au vizitat pe print in fiecare zi, atAt cei doi comisan care i-au fostpu0 la dispozitie, Cat i toti demnitarii din suita pa0i. Dupb." o calede cinci ceasuri dela Hotin, am ajuns la satul Larga, nade am 0 poposit.

Dupà un drum de cinci ceasuri, am stat peste noapte la Corchineti.Pe drumul dintre Corchine§ti i CostWi ni-a ie§it in cale cäpitanulregimentului de infanterie Sevski, Ioanovici, care a fost trimes curierla Constantinopol cältre consilierul cavaler Peterson. La douádupg pranz a sosit ambasadorul la Coste§ti, unde l-a intâmpinat lacont un corp de cântäreti moldoveni, trimi0 din partea gospodaruluiGhica. Fanà a nu se insera, a sosit din Kiev sergentul de cavalerieal comandamentului de acolo, aducand scrisori din Moscova. In aceastä.zi am facut o cale de patru ceasuri.

1736-180o, ambasadorul rus la Varsovia pattl la 1790.1718-1783, indrumatorul diplomatiei ruse.

www.dacoromanica.ro

120 G. BEZVICONI

A fost o zi de odihni. Pela orele Ix au venit la cort trei boieri mol-doveni trimi0 din partea gospodarului Ghica, pentru a insoti pe printping la Iavi. Ei au adus in numele principelui lor diferite fructe, vi-aufost invitati la dejun.

orele 6 dimineata, ambasadorul, impreunä.' cu suita sa vi cucei trei boieri moldoveni, päräsi tfirguvorul Costevti, vi dupäl o cAlAtoriede donä ceasuri poposi in tArguvorul tefänevti, unde a fost avteptatde ispravnicul judetului. Dupá prânz s'a prezentat in lagärul nostmal treilea vistier Migor, care a fost trimes de principele Ghica cu patrucai pentru sotia ambasadorului vi pentru printese.

ambasadorul parälsi tirguvorul StefAnevti, v'z dupä: o calede cinci ceasuri a ajuns la Tabblra, unde a fost primit de ispravniculde Iavi vi cativa amäuti.

La 15, parasind Tabgra, dupà un drum de trei ceasuri, am ajunsla Trifevti, unde fàcându-ne lagkul, am poposit peste noapte.

16. Dupà o cale de trei ceasuri, ne-am oprit in apropiere de Scu-leni. Imediat ce a sosit ambasadorul in acest târg, au venit fratelevi cumnatul gospodarului; acevtia au fost trimivi de gospodar ca sà:felicite pe print pentru fericita apropiere de Iavi, vi pentru ca sà ex-prime multalmirea gospodarului, ca.' are sä: se intálneasca in curand cuambasadorul. Cu acest prilej s'a prezentat printului o scrisoare cuun cuprins corespunzaor vi diferite fructe. Drept rälspuns, a fost trimesla gospodar secretarul limbilor orientale, Panaiodor, artzia i s'a dato recomandatie vi un räspuns. Dupà amiazä: a venit in lag'ir nepotulgospodarului, printul Mavrocordat, impreunä cu sotia sa. CAtre searaa venit hatmanul Moldovei cu vreo 150 soldati, destinati sà escortezepe aznbasador la Iavi. Printul Mavrocordat, impreunii cu sotia sa vicu hatmanul au fost invitati la cinä.

La 17, päräsi ambasadorul laggrul, mergAndu-i inainte hatmanulcu ostavii lui. La cinci verste dela Iavi a dat printul de militia moldo-veneascà, avezatà in douà randuri, care era postatä: la douäl corturipuse fatà in fatà, cel de-a-dreapta fiind pentru ambasador, iar celMaltpentru sotia lui. Indatà ce a ajuns in apropiere, vi pána ce nu s'a datincà jos de pe cal, au venit curtenii gospodarului, dintre care doi aveauin maini cädelnite, cu care mergeau pe la uvile trälsurii in care era sotiaambasadorului 0 printesele. Dupà ce a ajuns ambasadorul la cork afost primit de gospodar in persoana: vi de copiii acestuia, iar gospo-darul l-a condus la cort. Erau douä mese inteinsul, s'au servit lichen-ruri vi mâncä.ri rare: o masà era in mijloc pentru ambasador, lar adoua la o parte pentru cei doi comisari ai gi. Dupa ce au sosit la cort,a luat printul loe la masa pregRitä." pentru dânsul, avand ling5: ansulpe gospodar, vi mai departe un grup din suita sa, iar comisarii lui auluat loe la masa pregätità pentru ei, vi s'au recreat putin. Când s'asculat ambasadorul ca sà-vi continue drumul, i-a dAruit gospodarul

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUSI IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 121

un cal complet echipat, pe care l-a i primit ambasadorul, i printeoatentie delicatà a promis ca la intrarea in oras nu va lipsi sa calk-easelpe acesta. Dupa aceasta a rugat gospodarul pe print dea voie dea sosi el mai curand in Iai, spre a putea pregati toate cele necesarepentru primirea ambasadorului in casa ce i s'a destinat. Printul seinvoi la aceasta i, dupa ce se urea pe cal, pleca gospodarul, lasand laambasador pe cei doi copii ai si i cativa boieri. Sotia ambasadoruluia fost asteptata de catre sotia gospodarului moldovean i de doamnelecele mai distinse ale acesteia sub un cort special, unde a si fost °spa-tata. Intrarea ambasadorului in Iasi s'a aranjat in modul urmator:hatmanul Moldovei cu intreaga suita a lui i cu drapelele, suitele celordoi mehmendari, trambitasii chiurasierilor i sunatorii din chimvale,maiorul Tretonin cu jumätate din escorta chiurasierilor, boierii mol-doveni, maiestrul grajdurilor, printul Cherkliseev, cavalerii ambasadei,maresalul ambasadei, de o parte cei doi copii ai gospodarului mol-dovean, secretarul limbilor orientale Panaiodor i tälmaciul Hangerli,aghiotantii, husarii calari, pe cai din herghelii, trasurile. A doua ju-matate a escortei sub comanda cometului Litchen, muzica turceascà

kehaiele comisarilor. In aceasta ordine am ajuns in Iasi intre su-netele clopotelor dela toate bisericile. De-a-lungul strazii, unde eracvartirul ambasadei, erau postati militari moldoveni, de amandouàpärtile, care au salutat cu prezentarea drapelelor si a armelor. Canda sosit ambasadorul in curte, i se &idea jos de pe cal, s'a tras de treiori Cu pusti de calibm mic, si au bubuit tunurile care au fost la lude-mana. La scara de dark' era gospodarul in persoana, Cu curtenii lui,

l-a condus pe ambasador in -apartamentele acestuia; asemenea afost primita sotia ambasadorului de sotia gospodarului si de boieroai-cele ei. Intrand in locuintä, printul Cu familia lui au fost tratati cubauturi red. Apoi s'au dus la masa pregatita la gospodar. La masàau fost de fatI din partea gospodarului: el insusi, principesa,unii din cei mai insemnati boieri cu sotiile ion. Ceilalti curteni au statdupa scaunele ambasadorului i sotiei lui. La masa a cantat muzicamoldoveneasca; dupa mask', conform obiceiului moldovenesc, au jucat,iar ambasadorul a jucat carti cu gospodarul. In sfarsit, la ora 6 si-auluat ramas-bun gospodarul i intreaga lui familie dela ambasador,s'au dus. Printul a intrat in Iasi la ora i dupa pranz, dupa o calatoriede trei ceasuri, respectiv 15 verste.

Iulie in 18. De dimineata a fost trimes cu daruri la gospodarla sotia lui unul din secretarii ambasadei. Dupa ce s'a intors acesta,a vizitat ambasadorul personal pe gospodar, iar sotia ambasadoruluia facut in persoaná o visita sotiei gospodarului. La print a fost o masacu go de tacamuri, la care au fost invitati gospodarul cu sotia sa,cei mai distinsi locuitori de ambele sexe din Iasi. In timpul mancariia cantat capela ambasadei. Dupa masa au jucat conform obiceiului

www.dacoromanica.ro

122 G. BEZVICON1

moldovenesc, iar printul a jucat cärti Cu gospodarul. Printul s'a ocupatcu expedierea curierilor: unul cu depese la Moscova la curte, iar altulcu scrisori care consilierul Peterson la Constantinopol; amândoi auplecat noaptea, fiecare in directia corespunzätoare.

Cdtre seara a fost vizitat printul de cel dintai comisar Cara-Ahmet-Pasa. La invitatia gospodarului a mers ambasadorul la vanat, la unloc departe de It) verste dela Iasi, uncle a rAmas panä seara la 6; aicii s'a oferit dejunul. Astäizi au fugit husarii impärtiti la ambasadà,ceea ce s'a adus la cunostinta gospodarului, care a dat numaidecatportma la toti sefii judetelor ca sä-si punä toatä osteneala pentrua-i prinde pe acesti dezertori i a-i preda trupei lor. De dimineatä aldoilea comisar kapigi-basa a vizitat pe ambasador. CAtre searal i s'atrimes maresalul gospodarului, pentru a-1 vizita la pränzul de maine,la care a fost invitatä toatà suita ambasadei. Sotia ambasadoruluiprintesele au fost invitate persona/ de care sotia gospodarului, carea venit cu fetele sale.

Ambasadorul i sotia lui cu fetele lor i Cu o parte din suitä au fostospAtati la pränz de gospodar: erau, din partea gospodarului, el insusicu familia si câteva doamne de curte. Inainte de mash' a venit cu scri-sori dela Moscova curierul, printul Uhtomski, sergent de gardà.

AstAzi a murit de fierbinteli mari Maxim Dolgopolov, selarul re-gimentului de carabineri din Tobolsk.

Dupä pränz a mers ambasadorul la vAnat cu gospodarul i cu ceidoi comisan i ai s5.i.

La invitarea gospodarului a primit ambasadorul sá meargá dupgpränz, la ora 5, impreunä cu familia sa i cu o parte din suità, la un dealdeparte la dciuà verste de Iasi, cu numele Galata, unde au fost pre-gältite corturi pentru primirea lui. Indatà dupà sosire, au inceput lapoalele dealului diferite jocuri cu cai dupà obiceiul turcesc i moldo-venesc. Intr'aceea s'au adus cafele, bonboane i diferite bäuttui red.In spre amurg s'a servit masa, la care au fost ospAtati toti cei de fatä.Dupai mancare si-au petrecut copiii gospodarului i curtenii lui cujocuri nationale. In sfärsit s'a fäcut la picioarele dealului un mic focde artificiu. Dupà aceasta, urcä pe cal printul si plecà la locuinta lui,unde a fost condus personal de gospodar.

De dimineatá il vizità pe print comisarul cel dintai Cara-Ahmet-Pasa. Apoi au venit la ambasador demnitarii bisericesti i civili,au predat un memoriu, a cArui copie el a trimes-o cu o scrisoare, din28 curent, contelui Nikita Ivanovici Panin.

Mitropolitul din Iasi l-a vizitat pe ambasador si a cerut, cu acestprilej, in nume/e intregu/ui der moldovean, ocrotirea prea-inaltà amaiestátii sale imperiale. Dupà pränz a fost trimes cu depese la Kiev,la curte, Seleznev, sergentul regimentului de cavalerie din Kiev. Dupàaceasta s'a dat poruncA hatmanului moldovean, suitei acestuia

www.dacoromanica.ro

CALLTORI RIT$1 IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 123

celor doi boieri, care au avut ordin s.-1 insoteascà pang laFocsani.

Serenisimä, prea-inaltä, prea-puterniel maiestate, impäräteasäsingurà stäpAnitoare a intregului Imperiu Rusesc I Prea-milostivä im-päräteasä 1 Päsind in Valahia, vä trimet cu toatà supunerea jurnaluldespre drátoria mea, dela sosirea mea la Iasi panä la trecerea graniteide aici. Chiar in Focsani nu m'am oprit, cäci in acest timp sunt acolomulte imbolnaviri de febrä, ci mi-am stabilit lagärul nu departe deacolo, la un sat cu numele Vartescoiu; insä, cu toate mäsurile de pre-cautie, se inmultesc si la mine imbolnAvirile, did am acum aproape lao sua de oameni care sufär de febra cea chinuitoare. Primind delaprincipele Ghica, gospodarul Moldovei, copia conventiei incheiate intrePoartà i curtea din Viena cu prilejul cedärii din partea Portii la Au-stria a tinuturilor din Moldova si Valahia, o alätur impreuna cu tra-ducerea i o hartä referitor la aceasta. Principele Ghica i pasa dinHotin sunt numiti din partea Portii sä termine definitiv aceastá afa-cere i sá stabileascà granitele nouä intre aceste douà impärätii. Almaiestätii voastre imperiale credincios supus: print Nicolae Repnin.Dat la II August 1775, din lagärul dela Vartescoiu, aproape de Focsani ».

www.dacoromanica.ro

1791-1794

I. CH. STRUVE

Turcia n'a respectat conditale tratatului dela Kuciuk-Kainargi,completat prin conventia din Aprilie 1775 in privinta Kinburnului0 tratatul-anexa din Martie 1779, incheiat la Constantinopol 1). Con-fiictele au provocat in 1787 cel de-al doilea razboi de pe timpul Eca-terinei a II-a 2), in care s'au distins comandantii Potiomkin (i739-1791)0 celebrul Suvorov (1730-1800). Dispretuind pe Austriaci, mediocrucondu0 de printul von Koburg, Moldovenii contemporani, ca hat-manul Raducanu Rosetti, transmiteau urma,silor faptele de vitejie alelui Suvorov ; astfel Radu Rosetti 3) seria:

ß Bunul meu nu putea sa uite, cum o maul de spahii turce§ti go-nise pe dânsul 0 pe toata calärimea austriaca dela Pocpni pana aproapede Mara§Wi. De atunci avea pentru e Nemti * un dispret desavar0t ;zicea ca sunt o ni§te pacato0 ». In schimb, avea o admiratie nemärgi-nita pentru Suvorov 0 nu se satura sa povesteasca copiilor despreizbanzile acestuia la Foc§ani 0 Ramnicul-Särat, la care fusese de fata. »,ca 0 la legendarul asalt al cetätii Ismail (II Decemvrie 1790).

Din perioada acestui razboi, ga.sim amanunte interesante, pentrustudiul operapor militare, in scrisorile secund-maiorului Raan, pu-blicate de A. Stadnitki: Materiale pentru istoria Basarabiei (Chi0nau,1892) ; dupä cum a semnalat, totu0, comentatorul insu0, aceste epistole,serse chiar din Barlad, Fälciu, Tecuci 0 Ia.,si, prezinta mai mult oinsemnatate istorici-topografica, decat descriptiva, pentru Moldova.

Tratativele de pace ce-au urmat se duceau la Ia.0, la sfar0tu1 anului1791, cancelarul Bezborodko (I746-1799) 4) fiind in fruntea de-

1) Intre timp, la 13 Noemvrie 1782, Iosff II plAnuia anexarea la Germaniaa Hotinului, a unei parti a Valahiei si a Belgradului.

A. N. Petrov, Al doilea rdzboi turcesc de sub domnia Ecaterinei II, Peters-burg, 1880.

1 3) Op. cit., p. 28.Arhiva Rusi lo, 1876.

www.dacoromanica.ro

1) Potiomkin considera 4 proiectul grecesc * o problema. trainica i apartinandintregului popor, iar nu o utopie (A. Ghiliarevski, Palomnikul rus Barski, e ArhivaRusa s, 1881, vol. XIX, p. 135). In legatura cu acest proiect s'au publicat, in1778, insemnarile de calatorie ale lui Vasile Grigorovici-Barski, nascut in 1701la Kiev i care, nereu§ind sa faca studii la Lvov, in 1724, a colindat prin Ungaria,Austria, Italia, Ierusalim. Corespondenta sa, in s Arhiva Rua 5, 1874, cart. 9.

1735-1814. V. Bilbasov, Prinjul de Ligne in Rusia, Vechimea Rusa s,1892, nr. 2 ; Lettres et pensies, publicate de baroana Stag-Holstein (Paris, 1809,§i Viena) ; Oeuvres, cu prefata de Albert Lacroix (Bruxelles, Geneva, 1860) ;conte de Ségur, despre de Live (Paris, 1859); C. A. Sainte-Beuve, Le princede Ligne (Paris, 1854) ; de Ligne, Mélanges militaires, littéraires et sentimentai res(Viena si Dresda, 1795-L-481 s), Oeuvres posthumes (1817), Fragments de l' his-toire de ma vie (Paris, 1927). Biografia, de Thiirheim (Viena, 1876). Pentru deSégur, comp.: Insemndrile despre Federea in Rusia (1785-1789) (Petersburg,1865) *i De Ségur gi Potiomkin (e Arhiva Rusa *, 1877).

5) N. Iorga, Histoire des relations, p. 211, §i C. Calmuschi, op. cit., p. 103.11) Colecfia de legi, vol. XXIII, nr. 17008 §i 17018. A. Skalkovski,

cronologicd a istoriei regiunii Novorosia (1730-1825), Odessa, 1838, vol. II,p. 331 i urm., l Incercarea descrierii statistice a regiunii Novorosia, Odessa,1850, part. I, p. 253 §1 urm.; Notitele Societatii de istorie i antichitati dinOdessa s, 1850, vol. II, pp. 665-666; ibidem, 1875, vol. IX, p. 319 i urm. ; G.Bezviconi, s Cetatea Moldovei 5, 1941, XI.

5) 1754-1838; P. Wiegel, Amintiri, MOSCOVa, 1865, I, p. 45 i urm.5) N. Iorga, Istoria Romanilor prin aldtori, vol. II, p. 207. Inca in ami

1769-1774 4 Ru*ii an introdus in cele doul taxi, §i mai ales In Moldova, undeterenul era mal favorabil, forme de viata cu totul nou5., occidentale, precum

CALATORI RU$I IN MOLDOVA *I MUNTENIA 125

legatilor ru0. Intru cAtva 0 din cauza intrigilor lui Frederic al II-lea,s'a renuntat la a.,a zisul proiect grecesc »1) sau la ideia creärii unuistat independent, al Daciei nouà, pentru nepotul impärätesei, carepurta semnificativul nume de Constantin. Moartea printului Potiomkinpuse cap5.1 planmilor lui grandioase, printre care poate sugestiafaimosului print Charles-Joseph de Ligne 2), de a se proclama dom-nitor al Moldo-Vlahiei

Prin tratatul de pace dela Ia0, Rusia 0-a stabilit granita la Nistru.Un ultim val de refugiati s'a gràbit sà: se a§eze pe teritoriile eliberatede Ru.0 4).

Epoca acestui räzboi, ilustratà mai Cu seam5. prin Potiomkin, ainceput revolutionarea rea1á a wzbimá.'ntului social al PrincipatelorDun6rene. Arma intai i cea mai grozavä, care a. bgtut cetateatrecutului, seria Alecu Russo, in Studie moldovana, a fostschimbarea portului vechiu »: ivirea pantalonului a fost ru0noasg,rasà, dar autoritatea ofieialitàtii ruse a fàcut ceea ce a fAcut Petru celMare in Rusia. Contesa Alexandra Branicka 5), luxoasa nepoatà alui Potiomkin, stand la Ia0 a fácut o adeväratà revolutie in felul deviatà al jupâneselor de atunci e).

www.dacoromanica.ro

126 G. BEZVICONI

Pe la. 1780, Lionardo Panzini 1), dascalul copiilor lui Alexandru-Vodä. Ipsilanti, seria, cá limba franceza abia se raspandea in societatealocala, de pe urma sederii Rusilor, dar pentru moment nu puteaconcureze celei grecesti. Din acea vreme, dateazá primele traducen.din Voltaire si Giovanni del Turco (1772)3). De asemenea, in 1773,la Iasi se tipareste Inviiyitura a insil§i stelptinitoarei tndriri EcateriniiNakazul imparatesei, tradus de logofatul roma. De altfel, atunci, seconsolideazä, inraurirea ruseasea asupra scrisului romanesc, ale caruiizvoare trebuesc cercetate in cartile vechi i istoriografia slavo-roman'a 3),cronografele de provenienta ruseascl, printre care Sinopsisul tiparitde carturarul ucrainean Inochentie Ghizel (mort in 1683), discipolullui Petra Movila, prima carte tradusà in romaneste cu privire laRusia, apoi « istoriile » despre Petru cel Mare, Ecaterina, Dimitrieal Rostovului i altele '). Episcopul Amfilohie Hotiniul 5) tipareste la6 Iunie 1795 la Iai, traducerea Bogosloviei mitropolitului MoscoveiPlaton Levsin (1737-1812): Gramatica teologhiceascci ; el mentine le-gäturi culturale cu centrele din Rusia ), precum mai tarziu carturariiloan Pralea-Moldovanul (1769-1847), arhiereul Varlaam Cuza (mortIn 1832) si altii

De asemenea, reformatorul intregului monahism roman a fost egu-menul manastirii Neamt, Paisie Velicikovski (1722-1794) 3), originar

Intrebuintarea mai largá a limbii franceze, punând astfel bazele modemiariiRonaniei (G. Pascu, Ccildtori strdini in Moldova gi Muntenia in secolul XVIII,

3940, p. I).1) Ibidern, vol. II, pp. 220-221.1) N. Camariano, in Omagiu lui C. Giurescu, p. 175 i urm. ; J. L. Carra,

Histoire de la Moldavie et de la Valachie, Iai, 1777, p. 219.5)t. Ciobanu, Istoria literaturii, II, p. 17 i urm., p, 180 i urm.8) Ibidem, III, p. 47 i urm.5) A. Papadopol-Kallimah, vRevista pentru istorie, arheologie i biblio-

logie », 1885, vol. V; Petre Hanes, Scriitori basarabeni, Bucuresti, 1936 (ed. I,3920), pp. 59-91.

) A. Stadnitki, Amfilohie episcopul Hotinului §1 Apelul lui Amfilohie, epis-copul Hotinului, cdtre arhimandritul Zosima din Lavra Kievo-Pecerska, e RevistaSocietatii istorico-arheologice-bisericesti *, Chisinau, 1922, vol. xrv, p. 41

urm.G. Bezviconi, C. Stamati, familia ,si contemporanii scri, Iasi, 1942, p. 40 s. a.VI:aft& gi scrierile starefului Moldovei Paisie Velicikovski, ed. man.

Optina, Moscova, 1847; V. Cazanacli, Paisie Velicikovski i insemndtatea luipentru monahismul pravoslavnic, Chisin5.u, 1898; G. Samurian, in s RusskiiPalomnik *, 1894; A. Iatimirski, Manuscrisele slave ale mcindstirii Neami dinRomdnia, Moscova, 1898, i Manuscrisele slave gi ruse din bibliotecile romdne,Petersburg, 3905, p. 515 i urm. (bibliografia, p. 550 i urm.) ; patriarh Nicodim,Paisie Velicikovski, trad. din S. Cetverikov, nign. Neamt, 3936. Autobiografialui Paisie a publicat-o In 19'8, la Iasi, stefan Berechet. Ciit de popular era Paisie,

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU5I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 127

dirt Pcdtava, al cärui succesor era cultul mitropolit Iacov Stamati(1748-1803) 1). Un rol important, in domeniul tipAriturilor romäne§ti,revine rusului Mihail Strilbitki 2), autorul unui voluma pentru inks-nirea convorbirilor Ru§ilor cu Moldovenii: De-ale casei vorbe ruseqti

moldovenesti 1789)3). Catva timp, arhiepiscopul Amvrosie Se-rebrennikov (1745-1792) al Ecaterinoslavului a fost exarh al bisericiidin principate, iar by Potiomkin, viitor arhiepiscop al Ecaterinosla-vului, a fost pänä. la 1792 egumen al mänästirilor Horod4tea i Slatina,pe când la mänästirea Pangä.ratii vreme de peste doi ani edea lonaTravelski, mitropolit din Georgia, care a §i läsat insemnäri asupraMoldovei, astfel rezumate de N. Iorga 4):

Pe lona li intereseazà; inainte de toate persoana binefkätoruluisäu, Potiomkin. E descrisä cu admiratie curtea printului, vizita luila Galati, mide se face slujbä pentru el de episcopul Grigorie al Iera-polului 5) §.1 ase arhimandriti. Iona a asistat la serviciul de ingropareal lui Potiomkin 5), in prezenta solului turc pentru pace i a dragoma-

putem vedea din faptul el legenda Il identifica Cu Petru cel Mare (C. Bilciurescu,Mdndstirile bisericile din Romania, Bucure§ti, 1890, pp. 171-173). Printresuccesorii elf, la mänästirea Neamt, Iatimirski pomene§te citiva ru§i: Mardarie(5835), Nafanail (1853), Neonil, care a candidat la mitropolia Moldovei, §, a. ;numero§i calugAri moldoveni s'au retras cu timpul in Rusia ; la mänästire,Iatimirski gäse§te numeroase obiecte de provenientä ruseascA; el adaugA,generalul Kiseliov a vizitat Neamtul in 1833 §i a donat mänästirii o mie de lei.Printre cAlugäri ru§i, in Moldova, amintim pe Agafon, care a clädit schitulVorona din Boto§ani (S. Dragomir, Contribufii, p. 1067, §1 P. Mihailovici, op. cit.,pp. 212-213), apoi pe Zosima, din mänästirea Mo§inoaia (R. Rosetti, op. cit.,'vol. II, p. 26), §i altii.

I. FrAtiman, I acov, episcopul Hugilor, Chi§inau, 1901, §i Al. Ciurea, IacovStamati, Ia§i, 1946.

N. Iorga, Histoire des relations, op. cit., p. 282; Dimitrie Dan, MihailStrilinfki, Cemäuti, 1912, §i Rmil Picot, Notice bibliographique sur le protopopeMihail Strilbichy, graveur et imprimeur a Iassi, à Moghilev de Podolie et à Dubos-Sar, Paris, 1905.

In 5854, Iacov Hinculov a publicat o Carte de buzunar pentru ostagii rufiIn campaniile din principatele Valahia fi Moldova, iar in 1877, la Petersburga apärut dictionarul ruso-turco-romäno-bulgar : Interpretul militar, al genera-lului M. A. Terentiev.

Istoria Ronuinilor prin cdatori, vol. II, pp. 260-261. Comp. trad. luiStefan Berechet, Picdturi mdrunte, Chi§inAu, 1928 (dupä ed. 1862).

3) 1739-182i, ingropat la mänbistirea Cäpriana din Basarabia. I. Halippa,Vlddicii din Rdsdrit care gi-au gdsit addpost in limitele eparhiei Chigindului inmijlocul rdzmirifei din 1821-1828, s Operele Comisiei savante guberniale a arhi-velor din Basarabia a, Chi§inau, Iwo, vol. I, p. 50.

9 Intestinele sale au fost ingropate in biserica Golia din Ia§i, iar corpuls'a transportat la Herson. Gelozia favoritului Zubov n'a permis impärätesei

www.dacoromanica.ro

128 G. BE2VICONI

nului Alexandru Mavrocordat, viitor domn. El a mai väzut si pe altitrimesi pentru pace: Bezborodko i Laskariov ; i-au trecut inaintesoldatii, purtänd a ramurile de pace » in mänä; a privit balul, pe care4onoreaz6 cu prezenta generalul conte Potocki i arhiepiscopul armean,vestitul Iosif Argutian 2) . Vorbeste despre exarhul Amvrosie, care sfin-teste geamiile din cet'ätile de curand cucerite, Bender si Ismail; dincauza persecutiilor turcesti, Armenii din aceste orase se retrag pesteNistru, unde infinteaz5. tärgul Grigoriopol. Se descrie i hirotonisirealui Gavriil Ränulescu-Bodoni 3) ca episcop al Benderului i Akkerma-nului, fäcutä. la 26 Decemvrie 1791 la Iasi, de autor, impreunä cuexarhul Amvrosie i Grigorie al Ierapolului. Stá.'nd la Pängärati, inmijlocul a treisprezece sate cu locuitori zdraveni, care-i dau tributanual de 150 de oi, 200 de ba.ni de argint, 700 de pásträvi afumati,tot atätea roti de cascaval, 1.000 de scoici pentru zile de post, in afaràde cuvenita dijmä, lona incheie N. Iorga u om cinstit, nu ur-meazä; sfatul de a vinde, când pleac5., averea mänästirii ».

In ce priveste Potiomkin, el a reclädit vechea bisericA a sf. NicolaeGospod din Iasi i a trimes pe moldoveanul Eustatie, sá studieze pic-tura la Viena, de unde intors, acesta a zugrävit printre altele bisericadin Bälti, ziditä pe la 1795 de paharnicul Iordache Panaiti4). Cär-turarul Daniil Philippide (1770-1832) 3) i-a dedicat lui Potiomkinlucrarea tipäritä in 1791, la Viena: Geogralia moderna', alcätuità incolaborare cu Costanda. Impresia läsatä. de Potiomkin In mijloculMoldovenilor era asa de puternieä.', incät o semnaleazä inea: in 1836,

sà-i ridice, acolo, un mausoleu ; din porunca impAratului Pavel I, oseminteleprintului au fost scoase de sub monumental modest, tnilltat de contesa Branicka,

Impr5stiate in vânt. Despre biserica Golia si Potiomkin a scris A. Iatimirski,e Arhiva Rusl s, 1896. T. Stefanelli, Arhiva s, 1897, 8, p. 523-528: RdlajiiaPentru moartea gi Icirdmoniia ingropdrii a lui sjetlif G. A. Potiomhin, de GheorghieNacu. e loan Neculce a, nr. 2, p. 329; cele trei vase cu intestinele printului audispà'rut, iar tabla cu inscriptia a ajuns la muzeul municipal din Ia.si (ibidens,nr. 5). P. P. Panaitescu, Cdlittori poloni, p. 244-245.

Serghei Lazarevici La.skariov (1739-1814), cel dintiii consul In principate,numit In 1782 (N. Iorga, Istoria Romdnilor prin cdldtori, vol. II, p. 207),Indeplinind misiuni la Constantinopol, in Crimeia i Persia.

1743-1801, viitor catolicos. G. Bezviconi, Armenii in Basarabia, s Dintrecutul nostru to, 1934, In% 3-4, P. 4.

4) A. Stadnitki, Gavriil Bdnulescu-Bodoni, exarhul Moldo-Vlahiei i mitro-politul Chi§indului, Chi§iniiu, 1894; I. Parhomovici, s Revista Societatii istorico-arheologice-bisericesti s, Chisinau, zgio, vol. I, pp. ¡-55; despre ajutorul situ,Dimitrie Sulima, serie S. Veste, ibidem.

4) G. Bezviconi, Profiluri, p. 109.4) N. Blnescu, Viafa fi opera lui D. Philippide, s Anuarul Institutului de

Istorie Nationalà s, Bucuresti, 1924, p. 119 si arm.

www.dacoromanica.ro

CKLATORI RII$I IN MOLDOVA »I MUNTRNIA 129

scriitorul francez Saint-Marc de Girardin 1). Aspecte din viata aceleiepoci af15.m povestite in Souvenirs de la comtesse Golovine (1766-1821),apärute la Paris, in 1910 (p. 16-27), precum 0 in literatura memo-rialisticI vorbind despre Sofia de Witt 2).

Literatura despre Potiomkin este foarte bogatà: memorilie luiCharles-Joseph de Ligne, Langeron, Roger de Damas, a) Vie du princePotetnkine (Paris, 1808), de J. L. A. Polier, Dame de Cérinville, lucrà-rile lui M. ugurov (« Arhiva Rusk' », 1866, nr. 2, 1867, nr. 7, 1877,nr. 3), A. Samoilov (ibidem, 1867), M. Semevski (« Vechimea Rusä. »,XII, XIV), V. Bailer (« Vechea 0 Noua Rusie », 1875, vol. XII),N. Nadejdin (Odessa, 1839), « Notitele SocietAtii de istorie 0 antichitätidin Odessa * (vol. III, VI, VIII, XIII), « Arhiva Rug. » (1865, 1878,nr. 1, 1881, nr. 3), G. Afanasiev, in « Calendarul Novorosiei din 1892 »,A. BrUckner, Potiomkin (Petersburg, 1891), A. M. L., Favoritul Eca-terinei (o Vestitorul Istoric », 1892, nr. 3), Robert Michel, Potiomkin(Paris, 1936), Helbig, in « Minerva » (1797-1800), amintirile secund-maiorului Savvati-Behteev, folosite in romanul Potiomkin la Dundre,de Gr. Danilevski (1878, trad. româneaseä in 1885, de P. Georgescu).

Numeroase sunt 0 scrierile consacrate generalissimului Suvorov:istoriile editate la Viena (1795), Paris (1799) 0 Londra (Anthing, 1799),Fuks (r8II), ed. lui P. Bulgarin (1843), S. Jihariov, N. Orlov, AsaltulIsmailului (Petersburg, 1890), articolele lui Gr. Cerni0ov (<4 ArhivaRusä », 1871, nr. 3 0 5), corespondenta ditre Potiomkin, de Ribas §.a., scrierile lui N. Dubrovin (Petersburg, 1886), D. Maslovski (1894),P. Simanski (1897) A. Petru§evski (Petersburg, 1900), « VestitorulIstoric » (1891, nr. 2, 1900, 1902, nr. 9), A. Andreevski (0 VeStitOndIstoric *, 1908, nr. 5) §. m. a.

Dar, enumerând sumar aceste lucrari, precum 0 notele lui PavelIvanovici Sumarokov, judecnor din Crimeia, senator 0 academician,mort in 1846, - Cdldtoria prin Crimeia qi Basarabia in 1799 (Moscova,180o, Stockholm, 1805; C. Karadja, « Revista Istoric6 », 1928, nr.

*Souvenirs de voyage et d'études, p. 249.La belle fanariote i (1761-1822). S. Adrianov, In e Vechimea Kievului s,

1887, nr. i; Vestitorul Istoric e, 1899, Dr. 2, p. 427; P. Golovin, La COW etle regne de Paul I, Paris, 1905, p. 219 ; Slowacki ti dedic5. un poem; comp. Wal-iszewski s. a.

I) Trimes la io Mai 1790 cu scrisorile Mariei-Antoineta catre fratele ei,impkatul Leopold, contele de Damas (N. Iorga, Istoria Romdnilor prin cdlcItori,vol. II, p. 286) isi exprima mirarea, cum saxbatoritul la Viena print vonKobtu-g se lasa batut cu 15.000 de ostasi de 4.000 Turd. El lupta la Akkermansi Chilia, viziteaza pe Potiomkin la Bender si se duce O. participe la asaltulcetatii Ismail, Impreuna cu Richelieu, Charles de Ligne (fiul), de Pronsac, Lan-geron s. a. Toti acestia considera asaltnl ca o fapta. care Intrece vitejiile tutu-ror vremurilor.

9

www.dacoromanica.ro

130 G. BEZVICON1

10-12, p. 356), ne oprim doar asurpa scrierii lui loan-Christian Struve:Voyage en Krimée, suivi de la relation de l'ambassade envoyée de II-tersbourg cl Constantinople en 1793, publié par un jeune russe, attachéd cette ambassade (Paris, 1802). Reproducem aceste insemnäri dupärezumatul lui N. lorga, comentat in revista « Arhiva u din Ia§i (1892,nr. 4-5, p. 196 §i. urm.)

Cartea a apdrut färä arätarea numelui autorului (Gotha, 18or, Paris§i Londra, 1802, in. rezumat in Suedia), dar anonimatul a fost des-coperit de un alt participant al soliei din 1793Heinrich von Reimers,autorul scrierii, Reise der russischen kaiserlichen ausserordentlicher Ge-sandtschaft an die Ottomanische Pforte im Jahre 1793 (Petersburg, 1803),care-I nume§te pe Christian Struve, spunând ea.' acesta n'a scris insem-närile sale pentru tipar (pag. III-IV). Reimers considerä descrierea samai precisk vorbind pe larg despre Moldova §i Muntenia (pag. 58 §iurm.) ; totu§i, lucrarea lui Struve prezintà un interes mai mare, deoareceautorul a mai vizitat Moldova §i in 1791. Volumele mentionate, ca §inumeroase alte cärti, ne-a pus la dispozitie C. Karadja. Comp. §i monu-mentala bibliografie pentru domnia Ecaterinei II, de P. Bilbasov (Ber-lin, 1897). De opera lui Struve sa ocupat §i profesorul G. Pascu:Cdlettori strdini in Moldova fi Muntenia in secolul al XVIII: Carra,Bauer qi Struve (Ia§i 1940), care a semnalat, di Memoriile generalu-lui rus Bawr (Bauer) au fost « cea dintái descriere geografick admi-nistrativä §i economieä a IVIunteniei, fäcutà de un sträin pe baza decercetäri proprii » (p. 63) ; generalul a mai aleatuit o Hand a Moldo-vei (1779). Struve a fost influentat de lucrärile lui D. Cantemir, Bawr§i J. L. Carra.

oPentru a doua spark' venea eaTátorul in Moldova la aceastä datà. In1791 incä, plecat din Viena (30 August), el sträbätuse intreaga Galitie,pentru a ajunge la capitala de curand anexatei Bucovine, Czernovez.Cemäutul i-se pà'rea ora § frumos, zidit in gustul cel mai modèrn, cutoate cà abia cincisprezece ani trecuse dela deslipirea sa de Mol-dova. Cáteva zile /nai tarziu era la Herz i) Herta.

Armata ruseascä abia se retrásese; po§tele erau Incä desorganizate,ceea ce sili pe cälätor, in lipsä de alt mijloc, sá se adreseze 1;oieruluiproprietar. Caii trebuitori furà indatà prin§i din herghelie, dupä obi-ceiul timpului, §i cälätorul porni care Ia.0. Trebue sà adäugam pentruedificarea contemporanilor, cä aceastà cälä.torie nu era din cele maiupare; cu toate sgomotoasele indemnuri ale surugiilor, repetindu-se lafiecare deal, demnitatea cailor boiere§ti §i. bunätatea drumurilor fana-riote il tinurä pe drum unsprezece zile in capät. i ajuns la liman, ii

1) Slay. loe de hArtuire-.

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RIT$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 131

trebui Incà bietului autor indelungate sträduinte spre apäta unlocu§or pentru ciolanele mäcinate de cale 'Mt-ennui din rarele hanuriale epocei.

Iaii aveau o deosebità insemnätate in 1791. Domn nu era pentru asArbatori dupä cuviintá pe generalii aflätori atunci in capitalà: daainsà nici sunetul meterhanelei, nici cel nu mai putin dulce al tabul-hanalei dela curte, nu trezeau ecourile putin frecventatelor sträzi,lumea era tinutä in Weptare de venirea solilor turci pentru incheiereapäcii. Potiomkin, de altfel, desf4ura in cartierul su o splendoareneobipuitä la curtile domnilor fanarioti, safäacioase in traiul lorzilnic, i boierimea, ingenunchiatà inaintea atotputernicului favorit alimpärätesei, se minuna de luxul in care acest iubit al noroculuicheltuia putinele zile care ii mai rämäneau de träit. ?i aläturea depetrecerile dela cartierul favoritului, urmele rälzboiului rämâneauPe lang6 säräcia generalà domnind in tara intreag5., o altä priveli§tese desf4ura inaintea cälätorului abia plecat din pacea elegantä a Vie-nei. Sträzile Ia§ului, acele sträzi de poveste, cu barnele de lemn incru-c4ate, impiedeand la fiecare pas prin neregulata lor avezare mersulchibitcelor i radvanelor, caretelor nemte§ti i cociilor, erau semänatedin loe in loe cu jalnicele victime de toate neamurile, 15.sate pe urmainvaziei. « Ici un rus, zice alätorul care se sprijine abia pe unpicior de lemn inlocuind pe cel pierdut in lupte, colo un turc Mira o máng,inteo stradä din apropiere un nenorocit acoperit Cu desgustätoare räni,pe care le expune inaintea trecätorilor pentru a le atäta mila 0 a capätao pomanä care umile§te numai carmuirea ce-i dä." voie ». Din loe in loevreo casa därámatà, din acele pe care le väzu zidindu-se cu sarguintäla intoarcerea sa, &Idea o priveli§te sinistrà sträzilor sträbätute dinand in and de soldatii lui Potiomkin. Totu0, abia ie0t, dupä multepagube i patime, din grozaville fázboiului, oraul i-se parea destul devesel, cu ulitele sale neregulate i färà urmä de sliniere, adevAratelabirinturi in§elând pe sträini prin uniformitatea cotiturilor nesar0te,cu casele joase, tupilate in fundul ogräzii pline de fel de fel de en:didde lemn, amenintând targul cu pärjol, cu dughenile de pe margineasträzilor insemnate, care seara, luminate, alatuiau o priveli§te destulde pläcutà. Dräghici, in a sa Istorie a Moldova, ne-a destEnuit, altàdata', mijloacele acestei pläcute lunainäri a sträzilor: fàcliile negusto-rilor infipte in fere§tri, la distante insemnate, inveseleau privùile alä-torului. De altminterlea, pentru cinstea capitalei moldovene§ti, trebuesä adAugAm cä, dad.' Parisul de pe la sfar0tu1 veacului al XVIII-leanumära oarecare lumânäri, in vechia Romà clasicii spadasini aveaudeplinä libertate s5.-0 exerciteze nobila profesiune In intunecimea nop-tilor färä. lunä.

In sfär0t, solii aa de mult Weptati sosirà. Nefiind domn in scaunsá trimeatà cociile la Dunäre i sä särute piciorul drept al solilor,

9.

www.dacoromanica.ro

132 G. BEZVICONI

trime0 ai sultanuluí, boierimea singura le ie0 intru intampinare, in-tr'un lung Or de caí bogat impodobiti, de care 0 de trasuri de tot felul.Ceremonioasa defilare a putemídlor tarii lasa o nWearsä amintirecalatorului. Drumul ob4nuit al pa0lor facandu-se pe la Scanteia,boierimea metnleketuluí Moldoveí le ie§ea inainte la Ezereni; acolose facu probabil traditionala i a§a de mult cautata sarutare a papucului,

trime0i fiind multi i maí toti oameni mari, tot pa0 bogati in tuiuri,credinta boiereasca se putu manifesta pe deplin, i apoi, pa0i inainte,

dupa ei in ir fara de capat, cali bogati in ar§ale, rädvane, carete,cocu i chibitce se intoarserä cu aceea0 ceremonie i oranduiará in ora,,mide in curand balurile incepura i iluminatiile i concertele muzicilormilitare in frumosul palat al luí Ipsilanti, locuit de atotputemicul Po-tiomkin.

Hotarit cá era o calätorie fericitä pentru tânarul rus. Pe laugh' ca,din fere§trile hanuluí, se putea vedea pe deplin stralucitoarele ziafeturidela generalul comandant, in curand o alta ceremonie 0 mai stralucitacleat sarutarea papudlor in marginea Ezerenilor veni sa reverse bu-curia in inmute oríc'gruí supus credincios al imparatesei. Era ziva dena§tere a Ecaterinei, i chípul cum a fost sarbätorita, arata ca, in materiede sa'rbatoti nationale, acele ale strämo01or notri eran mult mai sä.-tioase cleat ale noastre. O salvä de artilerie sau, dupa bätranescullimbaj al priceputuluí in ceremonii Gheorgachi, o slobozire de toatetunurile saluta aceasta zi frumoasä. Urma nimic nu e non sub soare

un pravoslavnic te-deum, i in sfär0t, in fata multiraii adunatespre stralucita dovedíre a marinimiei imperiale, se fripse afará in mij-locul uneia din marele piete ale ora§ului ni0e boj impanati cu pa'saride tot soiul i acoperiti cu cordele, pentru a-i imparti apoi norodului.Nu mai este de nevok sa pomenesc de iluminatia finala fäcuta cu multgust de pa'rta0í la ospatul, facut spre mai marea glorie a biruitoareiimparatese.

Petrecerile maí tinufä cáteva vreme la Ia0, retinand in capitalaMoldovei pe calatorul nostru, cand luceafärul o§tirii ruse§ti, Potiomkin,muri in mijlocul campului, afara de ora§ul de mide plecase la drum,de urmele exceselor sale. Ingroparea stralucitului general fu ultimaintamplare insemnatä in tímpul celei dintâi ederi a sale in Moldova.Adus la Ia0 indata, a treía zi Potiomkin fu pus pe un maxet pat deparada i afätat privírilor norodului, lute° odae imbracata cu negra,in cap cu o cununa, semn al vredniciei sale de hatman al tuturor caza-cilor, i in mana cu toiagul de comandä. In jurul patului acestuia, pussub un umbrar de postav stacojíu, cu cusäturi de aur 0 de argint, eraua,ezate pe perne de brocart, toate decoratiile primite de dânsul delastapana sa 0 dela ceilaltí suverani ai Europei. Sicriul era inconjuratde cei dintai ofiteri ai armatei 0 de copii de casi cerniti. In urma carului,d.ucand raing0tele celuía inaíntea caruia Moldova tremurase, pe langl

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RUSI IN MOI,DOVA I MUNTENIA 133

muzicile militare, cei 10.000 de oameni de escortA, cazaci, Turd §iTätari, urmau cu ochii in lacrimi, aceia§i boieri, care se plecase inainteapapucilor cusuti cu aur ai sollior preainaltului sultan.

DupA o §edere de patru luni aldtorul p'Aräsi Ia§ii la 9 Ianuarie 1792dup6 o indelungatä rAtAcire, in noaptea de iarnA, ajunse la Bender

pentru a apuca de acolo drumul peste Nistru, in Crimeia intál, pe careo cutreierA in douà expeditii, apoi la Moscova §.1 Petersburg.

In capitalá auzi de plecarea misiunii lui Kutuzov. Generalul por-nise inainte cu o parte din suita sa, cAnd el se afla inc6 in ora. Aceldor de a vedea ceruri nouA, care alcatuia un caracter de cápetenieIn firea tätiArului rus, n fálcu s'A cearà dela curte primirea lui intrenumero§ii urmatori ai ambasadorului. Porni la 9 Martie 1793, dupg.§apte luni de §edere in Petersburg ; la Elisavetgrad intAlni escortageneralului ; la 4 Iunie §apte sute de oameni, bogat impodobiti, ducAnddupg dAn§ii un lung §ir de tráisuri de lux, trecurä. Nistrul la DubAsari,unde c'Alätorul întâlni iarà§i pe Moldovenii cunoscuti lui de acum aproa-pe doi ani. Dupä schimbarea cu trime§ii turci, ambasada porni inainteprin Chi§inán, Cál'Ara§i i Volcineti. Inaintea roditoarelor cAmpii,admiratia « intrecea once margini ». O tarái delicioasA §opte§tetAnArul rus lAng6 al doilea conac, « un sit fermecAtor », exclamA elputin mai departe, pentru a striga in sfAr§it in fata dealmilor CATAra-§ului: E cu neputintà de vá.zut o tara mai frumoasä. §i care s'A oferepuncte de vedere mai räpitoare decAt acea pe care o strAbálturAm pentrua ajunge aicea ».

Prin Volcineti §i U*1E, solii impArátesei se apropiau de Ia0.Multe lucruri se schimbase dela plecarea cárátorului nostru. Pacea delaIa§i incheiatä., dAduse iarA§i lini§tea incercatei Moldove, unde pretu- .

tindenia hamicii locuitori ridicau bordeiele lor date la pAmAnt de furiarázboiului. Spre a jupi din nou pe cei ce incepeau a se intrema, Turciitrimisese domn in scaun iarái§i pe Mihail Sutu, « un om mic, bine lafatá., caruia barba alhá §.1 lung'A Ii dad ea un aer de gra.vitate obi§nuitla marii demnitari turd ».

La Tutora, fiul domnului fnsu§i ie§i inaintea musafirilor cu o mul-time de dregátori i oaste moldoveneascA in juru-i. Fárál indoialà cAvor fi fost acolo dupA rAnduiala con§tiinciosului Gheorgachi, §i. slujito-rii §i aga §i paicii §i ciohodarii §i boierii mari §.1 mici §i. mai ales sgomo-tosul mehter-ba§a, urmat de toatà ceata mehterilor säi, veniti sprea desata urechile inaltului trimes al impArAtesei. In curAnd consululrus, Severin, sosi spre intAmpinarea lui Kutuzov, in fruntea negus-torilor §i unei pArti din orA§eni. Apoi Vineri, 24 Iunie, la nouà ceasuride dimineatá, alaiul pomi cátre ora, intre multimea sátenilor f A"-cA'nd gard pe amAndouà partile drumului, in sunetul asurzitor almeterhanelei, ai &Arda ale§i mehteri fAceau s'A fAsune dealurile

www.dacoromanica.ro

1) Despre aceastá solie din anii 1712-1714, comp. P. P. Panaitescu, Calcitoripoloni, p. 119 i urm. N. Iorga n'avea cunostintá de solia printului Repnin,din 1775.

9 Domnitor al Moldovei (1793-1795) si al Munteniei (1783-1786, 1791-1793 1801-1802).

134 G. BEZVICONI

de accentele nuveturilor i pestrefurilor pe care le bateau cumandrie.

"De cand sub Nicolae Mavrocordat, domnul insu0 ie§ise intru in-tampinarea solului leesc, voevodul Mazoviei, 1) nu se pomenise inMoldova de venirea unui obraz de cinste asa de insemnat. De aceeain loc ca singur postelnicul sa primeasca in marginea ora§ului pe sol,cu sacramentalele cuvinte: « Adeca cum ca.' prea inaltatul maria sa,domnul nostru, se bucura de venirea dumitale », insu0 Mihail Sutu 2)a0epta sosirea niicii o0iri a ambasadorului, la o leghe dupa Tutora.Domnul era in& un radvan cu §ase cai, foarte frumos ; ciohodariiputina o0ire de parada a tärii Il inconjurau din toate partile. La sosirealui Kutuzov, trasura domneasca se a§eza laugh' a ambasadorului,astfel, domnul la dreapta i musafirul la stanga, lucrul nu se schimbadecat la venirea vreunui putemic pa0, cand domnul apuca inainte saualteori alaturea chiar, facand « voroava », dar la stanga, intreg alaiulpomi catre capitalä. Toata lumea era la fere0ri pentru a vedea cor-tegiul nostru, spune calatorul. Eran chiar unii suiti pe acoperisurilecaselor. La gazda pregatita, unde intrara dupa obicei in mijlocul « slobo-zirii de toate tunurile », 0, fie zis in treacat, nu eran tocmai multe

toate tunurile », un stralucit ospat a0epta pe drumeti. Domnul insu0se puse in capatul mese, la dreapta, avand langa." el intreaga boje-rime; suita ambasadorului se in0ra lang5. Kutuzov, la stanga. Faraindoiala, insu0 marele pahamic umplea paharul batranului voda,marele stolnic aducea bucatele alese inaintea strälucitei adunari.Dupa masa, in sfar0t, oaspetii domnului avura Inca' odata placereade a asculta pestrefurile armonioasei meterhanele. « Muzica, spunetanarul rus, necunoscator de drägäla4u1 ei nume, destul de asema-nätoare cu muzica turceasca ». i nu e o nedreptate, fatä cu dibaciulmehter-bap., presupunerea ca. « nu putin vor fi ajutat i pestrefurilesale la adancul somn care cuprinse intreaga escorta a ambasa-dorului ».

Urmarä patruspreceze zile de nesfar0te i felurite petreceri. Dupao vizità a curiozitätilor orasului i intreg ora§ul trebue sá fi fost ocuriozitate pentru dansul, intre care bine cunoscuta bae turceasca,cu maestrele frecaturi ale baiaqilor sài, Ii dadura o strälucita idee de§tiinta scaldatoreasca a strämo0lor no0ri, cele doua mese de rigoaresfar0ra inteun chip vrednic zilele de trai bun, petrecute la Ia0. Dupä

www.dacoromanica.ro

1) Domnitor in anii 1753-1756.

CALATORI RU§I IN MOLDOVA §I MUNTENIA 135

ceremonialul curtii fanariote, ceremonial parasit inch' dela Matei Ghica, 1)pe rand domnul i ambasadorul isi fácura. mask' », cel dintai incepand.« Nimic mai maret decat ospatul dat de trimesul nostru », spunecaTátorul, i, fära indoiala cà principele fanariot, pentru care culmeamultamirii era sa-si späimante musafirii cu luxul sau oriental, nu se vafi läsat mai pre jos. Masa domneasca se Dieu la divanul cel mic, amba-sadorul ospäta la gazda sa, poate in acelasi palat Ipsilanti unde statusePotiomkin. Intreaga familie a domnului era de fata, boierii poftitiadusera cu ei jupanesele i copiii lor. Pentru cine cunoaste risipitoareleobiceiuri ale timpului nu e de mirare admiratia streinului fata cu gateabacucoanelor moldovence, pe acele vremuri de cheltueli nebune, candhaina arnautilor nu se mai cunoastea de multimea auriturilorfemeile bogatilor dregatori ai statului purtau averi intregi pe rochiilelor de sarbätoare. i mai ganditi-va cä era o rara ocazie aceastätrecere a unei asa de numeroase ambasade i ea temperamentulamoros al strämoaselor noastre le facea usor accesibile farmecelormuscalesti; oastea din 1791 pricinuise o inflacarare fara exemplu,asa cá nu era de putina insemnätate judecata frumosilor musafiri cucozile pudrate, trimesi de Dumnezeu insusi spre mai marea fericire alumii feminine a orasului.

Petrecerea fu destul de vesela. Intai cucoanele invatafa pe musafirideosebitele jocuri localnice, jocuri pe care calatorul le descrie astfelmai tarziu: « Barbatii i femeile se aseaza inteun cerc, tinandu-sede mana fiecare, cu picioarele foarte inapoi, lungii salvari rosii ai hár-batilor atarnand panà pe montul piciorului si pe calcaie, femeile aco-perite dela uniere pang la mijloc de o cataveicä cu blana In afara, scotandingrozitor pantecele inainte, i dandu-si inapoi genunchii ; in aceastäpozitie, le vezi miscand mâinile metodic, i ca printr'un resort, picioarelemergand i viind dinainte inapoi si de inapoi inainte cu spinarea indoitä,gatul teapa'n, ochiul intunecat i intit, se invartesc din timp in timpcadentat dela dreapta la stanga si dela stanga la dreapta. Acest dante foarte nostim i se chiama horä ». La rândul lor, tinerii däntuitorirusi arätara cucoanelor jocuri streine, vestita anglaise i poloneza,balul se petrecu repetand de o parte i de alta jocurile invätate. Petre-cerea tinu pana in ziva, cand un souper, dupg obiceiul apusean, sfarsiaceasta noapte memorabilä.. Un al doilea bal arma la palat, sau maibine la curte. Locuinta domnului nu era tocmai stralucita: bolnaviicaii ostirii din ultimul razboi impartise pe rand odaile intinse, dar camgoale ale batranei cladiri. Pregatirile insà invinserä cu mult pe aceleale ambasadorului. Fanariot.ii nu erau oameni sa se lase intrecuti incheltueli, fie chiar de un trimes al prea puternicei impärätese a rasa-ritului. Simandicosii » gospodari cautau sa impue prin lux acel respect

www.dacoromanica.ro

136 G. BEZVICONI

ce nu se putea acorda insusirilor naturale Cu care-i inzestrase Dumnezeu.Alaiul domnesc era aldtuit totdeauna din toti slujbasii curtii, si lainvitatia fäcutà de Rumiantev 1) luí Grígore Ghíca de a se primbla cuel pi-in ora, cerernoniosul « printep de Moldavia » nu se putu opri dea striga: o Ce ar zice supusii mei, dad.' ar vedea pe stapanul lor pe jos?Rog pe excelenta voastrg sä ma scuteasc6 E Sub corturi, pranzul celmai bogat, mai delicat si mai ales se oferi suitei ambasadorului. Mgr-gäritarele s'i pietrele scumpe ale « cucoanelor » dädeau kid o strälucireosp'átului, urmat de un al doilea bal, unde, amostinta fiind mai veche,legatura fu mai intimg intre localnice si streini. Plecarea din capitalàfu intovärasitä de aceleasi pompe, de aceleasi sloboziri de tunuri si deaceleasi pestrefuri. Un dejun, o zacusd adid, la Galata, sub corturiimpodobite cu flori s'i cordele, mai aduna odatà pe vizitatori cu primi-toarea boierime. « Multe pähare se ridicara », zice tanbirul rus, in « cinsteadomnului de fatà », si in sfarsit, dupa o mancare bunä si o bäuturà simai bunä, bine hränita ambasadá isi lua ziva buná pentru a apucadrumul Barladului.

Orasul, ars de ostile sultanului, nu aräta nimic insemnat privirilorcurioase ale cälätorilor. Aproape in aceeasi stare eran si rocsanii unde,dupa un an de pace, multe din casete dIrâmate nu se ridicase Ind dincenusa lor. E greu sà-ti opresti un sentiment de jale la vederea tuturoracestor pustiiri. De aceea, autorul se abätu din cale cu caliva din to-varäsi pentru a vizita in munti m'anästirile pe care, in curioasa sa ro-mâneascä, le botead Iiagniera si Otobesch. Nu stiu dacà existà vreomänästire Odobesti, e probabil ina d., dupà recomandatia vreunuicucemic boier care-I va fi indreptat la Miera, cälätorul va fi vizitatfrumoasa si bine asezata nanästire Mera de lânga. Milcov, ziditä. la1706 de Antioh Cantemir. Dupb.' o scurtà dllätorie prin aceste minunatetinuturi, acesti excursionisti din al XVIII-lea veac se intoarserà inapoila rocsani. « Te crezi spune autorul, vorbind de märetia muntilorPutnei despärtit de ce mai este pe pamânt, si nu cunosc alt loc maipotrivit pentru cei drora singurAtatea li-i dragä. ». E poate singuramärturie de admiratie adus6 de un strein muntilor nostri 2).

Pi-in Ramnic, ambasada inainta in tinuturi abia ridicandu-se dupagrodviile fazboiului. I,ocuitorii säräciti de prad6ciunile necurmate aleTurcilor se impotriveau la once aducere de provizii la conac. Ispravnicullocal intervenea Ina indatä, s'i sfarcul biciului facea sä räsarä din caliciagoalá a täranului am'arit « dejunuri märete » s'i gazde cu imbelsugarepentru oameni si nenumäratele lor bagaje. Locurile erau aproape pustii,

Andreas Wolf povesteste, cl la Iasi Rumiantev se ducea pe jos la bisericasf. Ecaterina, cu o simp1á blang pe umeri. N. Iorga, Istoria Romeinilor princeiliitori, vol. III, p. III.

N. Iorga nu are dreptate. Mai gäsim s'i altele.

www.dacoromanica.ro

1) Domnitor al Munteniei (1793-1796 i 1799-1801) §i al Moldovei (1792-1793 §i 1802-1806). Casa de educatie a copiilor Ositi din Moscova i-a inspiratlui Moruzi ideia infiintárii la Ia§i, in 1804, a actualei Materniati (G. Pascu, op.Cit., p. 129).

CALATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 137

mari buruiene salbatice acopereau numai campiile ara de capät. L'AsandIn urma Buzàul i apoi Marginenii (Prahova), alaiul ambasadoruluiajume in sfar0t, la 29 Iulie, in preajma Bucurestilor.

Ca §i la Iasi, domnul le ie§i inainte, inconjurat de o numeroasäsuita de osta0 i pe jos.1 Alaiul era nesfar0t, mai numeros i mai maretdecat cel al domnului Moldovei ». Mai bogat decat Sutil i domnindpeste o tara mai bogata, Alexandru Moruzi 1) se arata mult mai receirisa la primirea costisitorilor musafiri. Dupa un prânz in corturi, solulpomi inainte catre ora. De douä ori mai mare decat Iasii, numarandintre 50-60.000 de locuitori, actuala capital avea un aspect mai trist§i mai putin variat decat aceOia. Calätorul fu lovit de frumuseteaprimblarilor de ranga Dambovita. « Ele alcatuesc zice el « fru-moase poiene i mari alee, si esti sigur ca intalnWi, mai ales spre seara,o foarte numeroasa lume, pe care racoarea locului o atrage ». O maiindelungata sedere n faca sà descopere alte dota caractere, mai putinplacute decat racoroasele preumblari, in resedinta domneasca. Aerulstricat i lipsa de aloa incepeau sa imbolnaveasca pe cei din suita, si nuputin contribuia la aceasta, imbelsugata cantitate de carne cocandu-sela soarele de Infle pe tejghelele de pe marginea strazilor.

Altfel, petrecerea in Bucuresti fu cu adeva.rat o necurmatä petre-cere. Din ziva intai inca, abia trecuti printre gardul multimii adunate,musafirii domnesti fuel primiti la conac cu un imbehugat pranz, lacare lua parte Moruzi mnsui, cu slujba§ii ce-1 urmau, asezati i aici ladreapta mesei, pe cand membrii ambasadei ocupau locurile din stanga.Neaparat cà accentele duioase ale meterhanelei i tabulhanalei nu vorfi lipsit dela o asa de solemnä ocazie. Pe arma' venira ara' intrerupere,In strälucite iruri, concertele lui mehter-basa i ospetele, balurilefocurile de artificii. Din cand In cand, domnul primbla cu mandrie peoaspetii s'E pe la feluritele sale case de tara' din imprejurimi. Intr'unadin acestea, a§ezata in fata oraplui, un mare bal, urmat de supeu,adunà intreaga lume aleasa din ambasadä. In gradinfie luminate cupicuratoare lumanäri de sau fara indoiala, focuri de artificii, care,dupa cum se vede, au un trecut frumos in tara noasträ, îi ridicau sprecerul de Iulie sulurile de scántei ro§ii i albastre. Aproape de ziu5.,cociile i radvanele curtii dusera pana la conace pe invitati, care, catevazile dupa." aceasta, pärasira ora§ul.

Era la io August, hateo Miercuri. Dupa un pranz la ambasadorscurta siesta., ambasada pomi pe racoare, sub un cer inorat, incon-jurata, ca de o aureola, de mari valuri de colb stamite de furttmà%

www.dacoromanica.ro

138 G. BEZVICONI

Donmul ii petrecu pan6 la Vä.cAresti, de unde-si luà bunä ziva in sunetulclopotelor si al pestrefurilor mehteresti, legandu-se la un loc cu cântecelemai apusene ale muzicii rusesti a solului. Noaptea si.-o petrecurà inlagär, lang5. Sabar, apoi, trecánd Argesul, ajunserà la Odaia. In aceeasizi de Duminicá. 13 August, un mare num'ár de luntri duse intreagaarmata de 700 de oameni la Rusciuc 1), in sgomotul tunurilor. o Cerulera asa de curat,cá. se vedea foarte 15.murit Giurgiul s'i cetátuia, precumsi o parte din Tara Româneasc6 ».

Dupà doub.' luni de cálätorie prin Adrianopol s'i Silivria, solul inträ.in Constantinopol la 7 Octomvrie 1793. Negocierile tinura in primávaraanului urmAtor, si cälätorul putu s5.-si sature privirile de tot farmeculexotic al bátrânei cetáti impäirátesti. Dorul lui era sá se intoarcá.' printärile románesti, care asa de mult, zice el, 11 interesase. La ir Martie1794, in sfássit, Kutuzov parasi Constantinopolul, apucand iarAsi drumulBulgariei.

De astà-datä., conacele le erau preg6tite in obisnuitele locuri deoprire ale pasilor viind in Moldova. Trecánd prin Macin, cunoscutelecâmpii cu iarba inaltà duserá pe c5.16tor la Bräila. Comertul de altä.datàprin Minare si Marea Neagrà era intrerupt de multele nevoi ce cázusepeste tara. La venirea autorului, orasul, teatru al atator asalturi, eranumai resedinta unui nazir insárcinat cu primirea tributului, iarna siprimávara. Aicea veneau vitele si vestitii cai ai raielei, oile menitepentru pilaful ienicerilor si carnea säiratà odatá pregátità, inte unostrov al Dunäsii, numit chiar al càsälpiilor, mierea si vinul, untul silana, pomite toate cá.tre depártatul Constantinopol. Un mehmendarcu mehtupuri astepta la Dunáre venirea ambasadorului. Miercuri, 27Aprilie, se flícu trecerea. Caii pregältiti de dánsul duserà pe drumetiinspre Galati.

Orasul, ridicat din ruinele sale, infätisa un aspect vesel si insufle-tit. Luntrile cu morun descarcau la ma1uri, o multime nesfArsità delucráltori cioplea, aduna si aseza lemne pentru cornil. De departe sevedeau numai ascutitele vá.rfuri de clopotnitá ale numeroaselor biserici,insirándu-se pana departe in marginea apei. Boierimea intreagá leiesi intru intAmpinare, in lungile lor caftane, cu clasicul islic invállitcu piele de astrahan, umbrindu-le fetele mai mult sau mai putin b6r-boase, pe cánd putinele tunuri ale orasului intoválr6sau cu bubuitullor sunetul clopotelor dela biserici. Secretarul lui Sutu, un oarecareKodrik, salutá pe Kutuzov in numele stapanului gu. Interiorul portuluiera plAcut prin gospodáreasca s'i ingrijita curätenie a caselor de lemn,

1) Rusciucul, localiati in Transilvania ca Rusciori, Reussmark-Miercurea,lar la Români Rusi, Rusii de Vede etc., dovedesc nu numai infiltratii slave,dar cele rusesti in special. N. larga, Istoria Romdnilor prin cillittori, vol. I,p. 238.

www.dacoromanica.ro

1) JudecAtortd.

CALATORI RIW IN MOLDOVA I MUNTENIA 139

Cu lungi acoperi§uri sfar0te prin stre0ne: patru, singure patru casede piatra, priveau de sus pe umilele i fragilele lor vecine. Intr'una dinacestea, cea mai frumoasa, Kodrik pregatise conacul ambasadorului,a carui suita fu impärtita pe la curatele casute cu imbel§ugata stre0na.Lung' §iruri de dughene imprejmuiau toate strazile neregulate aleora§ului. Singura petrecere a streinilor fu un inceput de parjol, foarteprimejdios in acest targ de lemn, stins indata de oamenii solului, §i oexcursie la Gherghina, cetatea de langa Siret, unde ochii calatorului,paianjeniti de minunatul vin din imprejurimi, trebuira sä se incurcedeseori in citirea inscriptiilor de pe vechile medalii aflate cu acestprilej.

Pe langa. Brate, ambasada facuse a doua oprire i apoi ajunseintr'un tinut « perfect cultivat », la Tecuci. Locurile i-se pärurä fer-mecatoare », gazdele minunate. Clopotele unicei biserici salutarà venireastreinilor, i in curand satenii in00 le ie0ra intru intampinare cu douàprapuri, i in fruntea lor, hatmanul insu0 inteo cocie cu doi cai. Caselenouà nu se cuno0eau de urmele razboiului ; dar din opt sute, numai osuta ramäsese. Foc§anii se aratarä in curand pe infloritele maluri aleMilcovului ; numai partea munteneasca a ora0ilui numara patruspre-zece biserici, dintre care §ase de cardmida 0 o manästire inchinata laSalonic. Odobe0ii se zareau departe in munti. Porniti in zori de ziug.din Tecuci, calatorii sträbäturäl §esul Barladului, semanat din loe inloe de numeroase hanuri tinute de tarani. Pretutindenea, pe un terenaccidentat, semanaturi desf4urandu-se, ca o placuta « grading.' englezg. »,inaintea uimitilor ochi ai streinului. In ora, boierimea veni sà se inchinela puternicul sol moschicesc i indata dupd aceasta, Severin, consululdin Ia.0. La i Mai, o vale intinsa duse ambasada pana la Docolina ;tot mai ispititor se facea tinutul cu cat inainta spre Vaslui. Paduriincepeau a se afáta pe marginile drumului, i livezi, stupi nenumäratiumpleau curtile inverzite ale satelor. Barladul urma purta capri-cioasele cotituri in apropiere, printre dealuri i dumbravi.

4 Sunt putine tari in Europa spune entuziast tanarul rus saucel putin nu le §tiu eu keg., in care impärtirea §esurilor, dealurilormuntilor sà fie aa de minunatä pentru agricultura i perspectiva, cain Moldova. Firea e mai mare 0 mai mareati in Elvetia, dar aicea emai dulce 0 mai placutä, (lack' indräznesc a spune aa *. In canteeulprivighetorilor ajunsera la Vaslui, unde li-se dadu gazda la cadiu11)targului. O excursiune prin imprejurimi incredintä 0 mai mult pe drumetde frumusetea locurilor 0 de härnicia pamantenilor.

A doua zi erau la Scanteia, unde poposira i dimineata, dupa trecereaprintr'o märeatà padure, Iaii li-se aratarä calatorilor din inaltimeadealurilor imprejmuitoare. Cativa osta0 calari, cu suliti i donä steaguri,

www.dacoromanica.ro

140 G. BEZVICONI

le ie0fa" inainte pentni a-i petrece pana la conacul pregatit intre viilesemanate Cu vesele case de tara; Frumoasa probabil, fost spital intimp de fázboi, li-se arata in varful dealului sau inverzit. Indatà dupäoprire, nepotul domnului 0 o parte din boierime spusera cuvinteleobi§nuite, de buna venire a ambasadorului, care infra in aceea0 zi,Miercuri io Mai, in capitala Moldovei. Corturi pregatite anume Il a0ep-tau la o jumatate de leghe inainte. Pentru a doua oara, Mihail Suruavu deosebita cinste de a primi pe atotputemicul ambasador: batranuldomn inainta spre tabarä inteo bogata careta trash' de §ase cai albi,avand de jur imprejur straja sa de ciohodari. Inainte, dupa calarimea

oastea pe jos a domnului, boierii deschideau calea pe cai cu ar§elelehogat impodobite.

Urmá a doua zi ob4nuitul pránz de buna venire, la care lug partefanarioticul \ma.' cu inalrii sai dregatori. Meterhaneaua facu sal-0audà iara0 asurzitoarele melodii pentru nerecunoscätorul strein, carenu se sfie0e a pune mai pre jos de « dibacii maqtri » ai Germanieivirtuo0i Italiei pe atat de iscusirii mehteri ai currii tnoldovene§ti.Un bal la palat aduna iara0 suita ambasadorului ; osparul dat cu acestprilej se pregati in ins'a0 sala de incheiere a pacii, divanul cel mic poate,obi§nuitul loc de ospatare al ferelor de cinste venite din strainsátate.Domnul insu0 asista cu intreaga familie, i calätorul putu sa-1 vadain odaia de alature cu pidoarele grece0e incruci§ate pe o bogata perinä.Danruri pamantene, la sunetul pestrefurilor, menrinura. petrecerea. Inziva urmatoare, solul &Arai domnului din partea stapanirii sale, prinintá'iul sau secretar Lebedev, « o bland de vulpe neagra, preruita la treisute de ruble, cu patru piei de samuri din Kamciatca, facand patrusute, o bland de cacom, de optzeci, 0 pe deasupra incà zece livre deceai i aceea0 cantitate de rubarba ». Soria sa primi la rándul ei *unsurguciu de diamante, socotit p.se mii de ruble, trei bucati de stofäde fir de aur, facand cam trei sute, 0 zece livre de ceai Ceasornice deaur impodobite cu margäritare fura, trimise in schimb ambasa-dorului.

In acest timp calatorul nostru parási gazda sa dela capitanul ispravnicpentru a vedea curiozitarile, ramase inch' necunoscute lui dupà celedintai douà vizite la Ia0. Dupa ce nu prea admira o manastire moderna« decoratä cu un mare numár de stalpi färä nimic deosebit tanárulrus se duse la Trei Ierarhi. 4 Vreme de multi ani spune el optzecide lucratori fura ocupari cu zidirea bisericii. E o cladire foarte mare,aratand urme de cea mai depärtatä vechime. Numárul podoabelor cese vdd acolo, toate a§ezate dupa stil, trebue O. fi costat multa muncape arhitectul insarcinat cu indeplinirea acestei mari lucràri. In deob0epodoabele acestea sunt frumoase i imparrite cu tot atata ingrijire cat0 gust. Arhitectul acesta fu destul de rau rasplätit pentru sarguinra

harnicia sa, precum se poate judeca dupa legenda sau inscriptia care

www.dacoromanica.ro

1) Afumati (G.).

cA.T.,A.ToRt RITI IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 14.1

existä 'bad.. Se dà ca sigur a., indatà ce lucrarea fu sfär0t5., il omorirä,de fric6 sä nu-i vie poftä. O. zideasa aiurea o clädire ca aceasta *.

Un ultim bal sfar0 seria de petreceri acute in onoarea ambasadoru-lui. Toti boierii erau de fatä cu gätitele lor cucoane, despre ale cärordiamante 0 märgäritare vorbWe cu o adancà admiratie scriitorulnostru, 0 färà indoialä cà multora li-se va fi imbucurat fata la vedereacozii pudrate a unui bine cunoscut membru al soliei. De astà-datá,spre marea bucurie a tuturora, muzica ruseasa inlocui ob4nuita me-terhanea domneasc5.. A doua zi, solul päräsi Ia0i, ducandu-se &AreUntWi, de unde sträbätänd Basarabia care incà odatà treze§temirarea autorului prin frumusetile pämäntului säu trece Nistrul,la Bender, Miercuri 24 Mai 1794.

rä'rä sä ne oprim asupra datelor cu privire la istoria tärii, destulde confuze, observAm cà incomparabil mai bogate 0 mai sigure suntdatele sale asupra stärii de atunci a tärilor. In paginile pomenite nimicnu lipse§te din productiile amändurora: autorul ne vorbe§te in Munteniade pretul grânelor, de cultura vitei, de pädurile de copad roditori,de plantatiile de tutun, hränind atuncea tärgurile din Turcia, Tataria0 Polonia, de scumpia trebuitoare la pregätirea marorhinului, 0 de douäplante cu numele imposibil de inveselitor « Weyd » boind in albastru§i a jasba galban » (iarbä, galbenä ?). Urmeazä insemnäri asupra p601-nilor, de unde 30.000 de vite comute se exportau prin Bosnia 0Constantinopol, asupra cailor 0 « milioanelor » de oi, cumpgrate deTurci cu un leu una. N u e putin de mirare pomenirea nea§teptatäa unei fabrice de postav la rumatu 1) laugh' BucurWi 0 nu lip-se§te nici pretul fabricatiilor, albastre 0 cenu0i, douäzeci de paralecotul. Cum se vede, §alvarii colosali ai timpului tineau mai putinde cum s'ar crede pe orientalii no§tri strämo0. Ceara 0 autorulvorbe§te de o cearg verde, naturala, intrebuintatä pentru fädii 0sarea exploataa la « 12 leghe de Bucure0i », se O.'s' esc 0 ele in aceastädescriere economic5., aläturea de aural adunat din rauri de Tiganiidomne§ti. In Moldova, pe urmä, observä cäatorul imbel§ugarea grânelorpe minunatul pämänt negru, deosebitul gust 0 in aceastä materiedatele sale aratä un adânc cunoscaor al vinurilor de Cotnari, a.,ade alese incat « ark' indoialä e vinul cel mai excelent 0 mai gustosdin Europa », intrecänd chiar 0 pe acel de Tokai, caii, pe care turculii pune aläturea in frumusete cu copiii persiani, vfinatul felurit dinpäduro0i Carpati. Si deseori vezi omul care prin sine insu0 a aflatcele ce le poveste§te.

Pe cat de adâneä basà ii este admiratia pentru binecuvântateleOH dunärene, pe atita de dureroasg e intipärirea pe care i-o produc

www.dacoromanica.ro

142 G. BF,ZVICONI

salbaticii 0 nenorocitii locuitori, ale caror case marunte, Cu fere§trilede be0ca, cu acopeamantul de stuf, le välzuse el, la rari intinderirazletite pe campitile acoperite de neinfranate vegetatii parazite aleamanduror tarilor. Bulgaria, de0 sub apasarea carmuirii directe aTurdlor, e mai bine cultivata decal aceasta regiune nenorocitä., undetreized 0 noua din patruzed de parti sunt lasate in p'graginä.; cu ex-ceptia regiunii de rasarit a Moldovei, in tinuturile Vasluiului 0 Bar-ladului mai ales, totul e o nemarginita pustietate, pe care singureinalte.le valuri de buruiana se clatinä, fa0ind la vant. Putinul gram,orz, meiu 0 cucuruz ce se face pe aceste locuri parasite ajunge abiapentru hrana zilnica a populatiei, pe care boierul localnic o aduceinteo astfel de saracie 'Meat numai sa nu moara de foame. Aceastanu, s'a' nu moarà de foame, fiindc'd omul e al lui 0 e un brat mai putinla lucrul rail exploatatelor 0 intinselor sale mo0i. o Mizeria 0 lenea,spune calatorul dupa aceste grozave descrieri sau pentru a zice maibine nimicirea neamului omenesc, in aceste locuri pare un lucru denecrezut, dar, cugetand la urmarile despotismului oriental, rafinat degospodari robi 0 tirani in acela0 timp, nu te mai miri de nimic » Dacàvreunul din aceste dobitoace de munca, a§a de improstite, zice tot elaiurea, 'Meat nici suferinta nu §'o mai pot cunoa§te, daca' aceasta stri-vit'a o talpä a casei » mai aduna, pi-in multa munca, cate ceva din bor.deiul sau, ispravnicul intervine, ispravnicul fära alta 'earl decat o voiade a prada 0 fura pretutindenea pe unde poate », 0 putinul lui avutse duce de umple punga streinului, care-1 ameninta la nesupunerecu unul din acele procese fanariote, care nu se sfar§eau totdeauna cumoartea omului macar. Mai adauge-se din vi-eme in vreme, cate unräzboi salbatic, lasand numai pämantul gol in urma Wilor, 0 astfelnumai tabloul acestei osande de un veac intreg va fi desavar0t. o 14aeste schimbarea lucrurilor omene§ti. Coboritorii Romanilor, ai acesteicolonii pe care imparatul Traian a a§ezat-o pe aceste locuri, dupá cea invins pe vechii stapanitori, au ajuns robii unui popor barbar 0°data' necunoscut ».

Nu e de mirare, deci, ca pe §ase sute de leghe de pamant, locuesc,dupä dansul, abia §ase sute de mii de oameni. i inch' 0 aceia scad ne-contenit, sub genunchiul de fier al nevoii. Transilvania e plinà de emi-grati, primiti cu bratele deschise de un guvem inteligent. Dubasariisunt aproape numai un Virg de fugari. La Chi0nä.u, bietii oameni seplang streinilor de strapica apäsare 0 cerere de bani, urmand dupapustiirea razboiului. Niciun om nu atinge varsta inaintata, sptme ca-latorul, dei boale nu prea sunt in acest climat sanätos. Totu0, acestejertfe ale stapanirii fanariote pästreaza in nenorocirea lor aceea0 bunä-tate de mima, acelea0 voioase obiceiuri de ospitalitate, ca altadata.Pretutindenia afafal de judetul Vaslui 0 cateva tinuturi prea maltra-tate de razboi, locuitorii fac tot ce le stä in putinta pentru a primi bine

www.dacoromanica.ro

CKIATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 143

pe musafirii trime0 de Dumnezeu. Nido desmintire nu poate fi maiputemica la invinuirea, ea omorul unui om strein nu e pdcat la dan0i,decat bucuria naivá cu care toti ai casei i0 lasa odaile streinilor pentruaii face un culcu* in tinda intunecoasa sau sub aer liber, pe prispä.D acá este vreunial hursuz 0 neprimitor, ca gazda dela Bucure0i, nue roman, ci grec. In amandouà tarile oamenii sunt veseli, adevaratilatini, sorbind 0 intelegá.'nd repede cuvantul de gluma, voinici 0 gatade lupta. « Cu piciorul in scara unui cal bun, moldoveanul ar declararazboi celui mai groaznic imparat de pe lume ». E lene ce e drept,dar pentru ce ar munci cu drag cand rodul ostenelilor sale se duceaiurea, in lazile boierului ori in pungile dabilarului, 0 dad prea-i facecu ochiul uneori paharul, multe mai sufere 0 el bietul om, 0 iertat iie sa aiba aceasta singura mangaiere la saracia lui goalä.. lar cat despresgarcenie, autorul s'a in§elat de sigur, cand a pus-o in spinarearomanului.

Nu mai putin cunoscuta decat lumea taräneasca ii sunt calatoruluiluxoasele 0 leneele cercuri stapanitoare care monopolizeazá intreagabogätie a tärii. I-a vazut la petrecerile domnului 0 la balurile ambasa-dorului: pe ace§ti apatici boieri, plecati sarutätori de papuci turce§ti,dibaci curtizani ai solilor streini 0 me0eri stordtori de avere in mo0ilelor putin ingrijite ; pe aceste o cucoane » cu haina scanteietoare dediamante 0 margaritare, cu capul plin doara de o reteta de §erbeturisau de o intriga de dragoste cu vreun frumos beizadea ori Cu un elegantata§at de ambasadä.. I-a vazut pe ei purtanduii i§licile tot a§a degoale ca 0 fruntile lor plecate, pe ele aratandu-0 frumosul par indrcatcu giuvaeruri, sub policandrele de aur, in monotonul 0 tacticosul de-panat al meterhanelei 0 tabulhanalei domne§ti. I-a auzit stalcindulibarbara greceasca ori frantuzeasd, nu mai putin fara Dumnezeu,in lungile sfaturi pe macat, prin fumul ciubucelor ori aromaticelorcafele. I-a vazut, i-a ascultat, 0 i-a fost silä..

In amandoua calatoriile sale prin Ia0, in trecerea sa prin Bucure§ti,cdlatorul a zarit hid 0 barba alba, aerul adormit al lui Mihail Sutu0 raceala vicleana a lui Moruzi. Nimic mai inveselitor decal tablouldomnului fanariot, a§teptându-0 osanda de azi para maine, neindräz-nind, de frica unei surprinderi, sa-0 scoata din lazi lucrurile scumpe,dar luxos 0 iubitor de parade, ca unul din cei mai puternici imparatiorientali. Sutu nu iese fära §ase cai la radvan, 0 totu0 vecinul säuU. intrece in pompa. Ca toate, 'Una, in aceastá epod, 0 aceasta estespoia151, spoialä. ca 0 aural de pe hainele arnautilor. Dati cortina inteoparte in lin4titele intre-acte ale comediei fanariote 0 yeti vedea unintunecat 0 lacom boier batran, traind a. a de economicos, a4a desordid chiar in sgarcenia sa, cum nu traie0e e un simplu particular *In Franta sau aiurea. lar cat despre situatia sa politica, iata cuvinteleobservatorului:

www.dacoromanica.ro

144 G. BEZVICONI

a E o trista pozitie acea a unui domn moldovean. Locul de gospo-dar, pe care-I ocupä, e prea nesigur si prea trecator pentru ca sa poataface mult bine, sau chiar ca sà1 aibà mult gust de a-1 face. E foarte rarca gospodarii sá pastreze acest post mai mult de dnci ori sase ani, pentruca guvernul turcesc ii schimbä foarte des, fie din sgarcenie, fie dinlacomie, ca sa primeascä mai des plocoanele si sumele ce i-se cuvin lafiecare luare in stapanire, fie din politica, pentru a nu läsa unui domnvremea de a-si alcatui un partid insemnat in Ora o.

www.dacoromanica.ro

1791

ROSTOPCIN

Contele F. S. Rostopcin (1763-1826) 1), viitor guvemator al Moscoveipe vremea invaziei lui Napoleon, a sosit pe teatrul de Mzboi din Mol-dova, insotind pe principele de Wiirtemberg, cumnatul viitoruluiimpàrat Pavel I. Abia venit in Moldova, principele a murit, iar Rostop-cin a fost invitat ca secretar de Saimonov, unul din imputemicitii rusila congresul de pace din Iasi. Reproducem aici doua fragmente dinscrisorile lui Rostopcin 2), adresate lui S. R. Vorontov (1744-1832) 3),ambasadorul rus la Londra.

7 Octomvrie 1791,« Am sosit la Iasi, unde boala devenise generalà, toatà lumea se

imboln6vea, insà nimeni nu murea. Printul Potiomkin, impresionat degândul mortii (pentrua la Galati, la inmormântarea principelui deWiirtemberg, se urcase din gresealä in loc de teasura lui, in tràsura careadusese corpul), s'a imboln6vit, a plecat la Barlad, la Hui i, in celedin urm5i, s'a instalat in vilegiaturä aici, in imprejurimi. A avut accesede friguri, dar s'a intremat, s'a intors in oras si s'a imboln5Nit din nou,dupà ce a mâncat niste ghsc5isi fructe. N'a vrut sà ja niciun fel de doctorii

dei släbit, totusi inc6p6tanat ca totdeauna, a tinut mortis säl p5.r5.-

Biografia, in Vechimea Rusg a, 1893, nr. ; corespondenta cu Bantâ.s-Kamenski, Vorontov, Rumiantev s. a., Arhiva Rusä *, 1873, 1875, 1876 s. a.;de Segur (Paris, 1872) ; M. Longhinov, Arhiva Rus5.», 1868, nr. 4-5; Dubrovin,

Sbornikul Militar *, 1863, nr. 7 si 8.s Arhiva Rush' *, 1876, cart. I, p. 8o i urm.In autobiografia lui Vorontov se vorbeste despre luptele dela Larga

Cahul (4 Arhiva Rusä*, 1876, vol. I, si Arhiva printilor Vorontov s, vol. VIII).Despre coloana dorick ridicatä la Cahul dui:A proiectul arhitectului C. Boff,

obeliscul comemorativ al lui S. Vorontov, la VulcAnesti, ibidem, 1873. Toateaceste serial le-am mentionat inc5. in 1936, In Din vremea lui Al. Sturdza,p. 26 §i 111111.

0

www.dacoromanica.ro

4 M6 bucur mult, seria in continuare Rostopcin cii se cunoasteprecis ziva mor%ii sale, pe cilla(' nimeni nu cunoaste vremea prAbusirii colosuluide Rodos ». Lovitura s'a sAvArsit, prea milostivä. suveranA I seria generalulV. S. Popov. Luminatul kniaz Grigore Alexandrovici nu mai este in lume.Dimineata, el a devenit foarte slab, dar a poruncit sA pleam mai repede ; insfarsit, inainte de a ajunge la un deal mare, la vreo 40 verste depArtare de Iasi,a slAbit inteatat, inca am fost nevoiti sA4 culdim In stepA. Aici a si slobozitel, in mijlocul tristetei noastre jalnice, sufletul sAu s.

M. F. Kamenski (1739-180o), desi Potiomkin l-a chemat hiel la 18Septemvrie, din Crimeia, pe generalul M. V. Kahovski, in scopul de a-i predacomanda.

146 G. BEzvrcoNt

seasc6 Ia§ii i sá se instaleze in apropiere de Oceakov, la Nicolaev,printre instalatiile cele noi. Dupà ce a parcurs vreo 25 de verste, s'aoprit pentru noapte; a petrecut-o foarte nelin4tit, turnânduli in capapà de colonie i pe stomac apa rece cu ghiatà. La orele 8 dimineata,a pomit-o mai departe, a parcurs vreo 6 verste §i a strigat dea dru-mul 86 coboare i cä. moare. Au vrut sà-1 oprease5., dar el a s'Arit afarà,descult, strigand cá moare i nu mai vede nimic i, dupa cind minutede agonie, dat sufletul, pe drumul mare 1). SfArsitul lui a fost totatht de neobisnuit, cAt ì viata lui. Toatà lumea de aici se preface afi intristatà i nimeni nu se gfindeOe la urmä.'ri. D. Kamenski a preluatconducerea, in calitate de cel mai batran 2).

25 Decemvrie 1791, Iasi.Ora§ul Iai totdeauna murdar i necuràtat, a devenit pustiu de tot,

dupä plecarea räm54itelor pá.mante0i ale lui Potiomkin si a suitei sale.Acum douà luni fusese un adeVárat spital. Prigurile fáceau ravagiiinspäimantáloare §i, in luna August, pe Dunäre, dou'd treimi din ar-mata erau bolnave...

www.dacoromanica.ro

1791

LANGERON

Contele Alexandru de Langeron (1765-1831), emigrant francez ajunsgeneral al o0irii ruse 0 general-guvernator al Novorosiei (1814-1822) 1),a läsat ni§te insemnä.ri 2), care constitue legaura dintre epoca lui Po-non-Orin i razboiul din 1806-1812, fiind completate i mai tarziu, candgeneralul a mai venit In Principatele Dunärene, cu ocazia azboiuluidin 1828, märturisind de aceastá datà simpatie fatà de noua generatiea Romanilor 3). Occidental arogant, care a preferat totu0 sà ñu se maireintoard. in Franta, chiar dupà reinscäunarea Bourbonilor, Langeronîi manifestá In scris spiritul critic 0 caustic, deseori deplasat. Repro-ducem aici doar prefata insemndrilor sale, cu descrierea MoldoveiMunteniei, de0 partea principalà a materialului istoric prive0e urmä-torul räzboi impotriva Turcilor.

«Moldova, din care Maria Tereza, impär6teasa Gennaniei, pricepuses6-0 asigure o mic5. parte Bucovina ca pret pentru rolul ei impä.-ciuitor din 1774, este un mare pätrat, lung aproape de 320 de verstearg de 300. Moldova este situatà intre cel de al 45-lea 0 cel de al 48-lea

grad de latitudine Nord 0 cel de al 44-1ea 0 cel de al 49-lea grad delongitudine. Este märginità la naiaa.noapte de Podolia provinciepolonä 0 de Nistru, la miazdzi de Dunäre, la Räsä.rit de Basarabia 4),care fAcea parte de ea odatà, lar la Apus de muntii Transilvaniei 0 de

Despre Langeron, Richelieu si Vorontov, Notitele Societätii de istorieantichiati din Odessa t, 1877, vol. X, p. 371 i urm., precum si lucrárile lui

I. Mihnevici.Documente Hurmuzaki, supl., I, vol. III, Bucuresti, 1889. t Arhiva Rusg

1871, nr. ii,si 2895, nr. 3; Vechimea RusA t, 1906-1909; Revista Slav5.1894; VeStitOrIll iStOrie 0, 1891, nr. 9, 1895, nr. 12, 1903, nr. 9.

Documente Hurmuzaki, p. 184, nota I; cf. p. 343, nota r.') Bugeacul fatiresc.

10.

www.dacoromanica.ro

I 48 G. EZVICONI

Milcovul, care o desparte de Muntenia. Aceasta provincie este impar-tita in douà regiuni si 16 judete. Orasele sale principale sunt:capitala, care are 30.000 de locuitori 1) si este resedinta principeluiMoldovei; Botosani, Chisinau, Roman, Tecuci, Orhei, Soroca, Bacau,Barlad, Vaslui, Galati si Focsani. Dunarea, Nistrul, Prutul, Siretul,sunt principalele rauri care o strabat. O multime de alte parauri sevarsä in aceste patru rauri. Acestea fac regiunea rodnica.' i ofera cai dedesfacere pentru comert.

Valahia este de forma (ward i lunga de aproape 300 de verste pe18o de verste latime. Este cuprinsa intre cel de al 43-lea grad de lati-tudine i cel de al 46-lea grad de longitudine. Se margineste la miaza-noapte cu Transilvania, la Rasa'rit cu Siretul i Moldova, la miaz'äzi cuDunairea si la Apus cu Serbia. Muntii Valahiei, care sunt inceputulmuntilor Carpati ce se intind mai departe in Transilvania si in Ungaria,sunt foarte inalti. Valahia este impartita in douä parti, cea Mare sicea Mica, din care cea dintai cuprinde 12, iar cea de a doua 5 judete.Orasele principale sunt: Bucuresti, capitala i resedinta principeluiValahiei, cu. 6o.000 locuitori ; Targoviste, Craiova, Rämnicul, Buzau,Braila i Giurgiu (Aceste ultime doua orase apart-in Turcilor i voiuavea ocazia sa le descriu). In afara de Bucuresti i Iasi, celelalte orasedin aceste douà provincii nu s'ar putea socoti in Pranta sau in Germaniadecal ca niste targuri mai mari. Ialomita, Oltul, Dambovita, Jiultorentele dela Ramnic si Buzau sträbat Valahia si se arunca in Dunare,avand aproape toate curs dela miazdnoapte spre miazazi.

Aceste doua provincii au fost locuite odinioara de dire Geti i Daci,ai caror trecut este foarte obscur i putin interesant. Roma i-a supus,dar deseori ea a fost nevoitä sa stavileascà camps niile lor sau sá pedep-seasca ravagiile pricinuite de ei. In sfarsit, Roma a facut din acestedouà provincii, depopulate din pricina räzboaielor, un loe de surghiunpentru nenorocitii alungati din patria lor prin politica senatului sauprin tirania imparatilor. De aceea Valahii pretind cà se trag din Romanisi le-au luat numele cu placere vadita. Ceea ce pare sigur este, ca ei auoarecare asemuire cu acest popor atat de renumit, dar aceasta asemuirea scazut mult cu vremea i in urma regimurilor la care au fost supusi.

Sarmatii, Hunii, cunoscuti altadata sub numele de Sciti i izgonitidin vetrele lor de care alti barbari, navalira asupra Europei, parjolind

cucerind una dupa, alta i in mai multe randuri Moldova i Valahia.Aceste douà provincii, ba supuse de catre vecinii lor, ba eliberate desub jugul lor, erau libere s't tributare pe rand, dar aceasta totdeatmasub conducerea unor sefi alesi de ele insele si care purtau nume de prin-cipi. Mai multi din acesti sefi au oprit cuceririle Turcilor, atunci candei au nävalit asupra Europei, dupá ce distruseserä. imperiul Grecesc.

1) In 1821 6o.000 locuitori (Langeron).

www.dacoromanica.ro

CALA.TORI RUOI IN MOLDOVA *I MUNTENIA. 149

In sfärit, dupä indelungate succese i insuccese alternative, un Bog-dan, principe al Moldovei, fiul lui stefan care infrânsese trupele sultanuluiBaiazid, väzánd cä-i este imposibil sà reziste mai departe 'rurcilor, a soco-tit, poate destul de rau, cà ar fi mai bine pentru tara sa sä devinà tri-butarà sultanului facl din acesta un protector, decat sà fiedistrus sau pus in lanturi de atre acesta. In 1523, el cumpärä prieteniaacestuia printr'un tribut destul de mic, iar sultanul fu foarte multumitattmci de aceastä. i,ntelegere. Dar incetul cu incetul, Turcii, din protectorice erau, vrurà sà devie stäpâni. Moldovenii, din partea lor, cäutau sä.,se libereze de once fel de impunere. Turcii izbandirà la urmä, dar nufäcurà niciodatà din Valahia §i din Moldova pärti integrante din impe-riul lor: ei se multumirà sä ja locuitorilor o mare parte din privilegiilelor i ii ingràdirg intre ceatile Hotin, Bender, Akkerman, Ismail, Chilia,

Giurgiu, Tumu, pe care le-au ridicat in mod special §i unde auintretinut garnizoane permanente. Aceste ora4e posedä, pânä la 15sau 20 de verste depärtare de zidurile lor, un teritoriu deosebit de Mol-dova sau de Valahia i care se nume0e raia. Acesta apartine Turcilor,dar restul ambelor provincii continuä, sà fie ocarmuit de care cei doiprincipi, numiti de sultan, §i care pänä odinioarä ii präteau un tributenorm. AceOi principi, de fapt nu mai sunt despoti, cu toate cà deseoriau dreptul la aceasta. Ei se bucurà de foarte mari i numeroase privilegii

de venituri Au rniniWi, ambelani, aghiotanti etc.Tribunalul, care se nume0e divan, este compus din boierii tärii.

Pre§edintele acestui divan este marele vistier, care drege lucrurileaproape aa cum vrea el. Divanul este curtea supremä ; el imparte sautrebue sà impartä suveranitatea impreunä cu principele, i este foartearbitrar. Deoarece nu se da niciun fel de atentie legilor serse (caresunt Ind.' cele din codul lui Iustinian), cantitatea i calitatea plocoanelorce se fac marelui vistier §.1 celorlalti membri, decid in mod ob4nuithotgrirea procesului, i aceasta deseori cu atäta imprudentä, incat sepot auzi trei sau patru hotäriri contradictorii pentru aceea§i afacere 1).

Principii nu stau in functia lor decat o anumitä. vreme de obiceiu7 ani, dar niciodatà mai mult, iar in acest timp i dupä reintoarcerea lorla Constantinopol sunt intfun permanent pericol de moarte, dacg suntbogati sau sunt bänuiti de a fi bogati. Posturile de principi ai Moldovei§i ai Valahiei nu sunt cleat recompense pentru Greci, mari dragomani(interpreti) ai Portii Otomane. NWerea nu conferä niciun drept laaceste posturi, dar plocoanele fäcute miniOrilor turci conferà multedrepturi.

La Constantinopol existà un cartier care se nume§te Fanarul, iarlocuitorii lui, care sunt toti Greci, sunt numiti fanarioti. Ace§tia sunt

1) L. Casso citeazii aceastil pärere, ca i altele, In Dreptul bizantin in Basa-rabia (19(37), trad. de t.Berechet, Iaì, 1940, p. 38.

www.dacoromanica.ro

150 G. BEZVICONI

cei care ocupà toate functiile acordate de Turci Grecilor i sunt intre-buintati ca dragomani pe langä Poartä., amiralitate i in diferite mini-stere,. Pamiliile principale care au ocupat postul de prim dragomanapoi de principi ai Moldovei i Valahiei sunt Sutu, Moruzi, Ghica,Kallimaki, Hangerli, Mavrocordat, Cantacuzino, BrAncoveanu etc.Nu mä tem sà fiu bänuit de a exagera sau chiar acuzat de calomnie,dacà voiu afirma, cà nu existä pe pdmânt neam de scelerati mai murdaricleat acela al fanariotilor. AcWia sunt intermediarii, falsificatorii,instigatorii i deseori executantii tuturor crimelor, care se comit zi de zila Constantinopol de care un guvern sangeros, unde niciun principiumoral sau religios nu tempereazd cruzimea agentilor säi care, cu toti(chiar i cei mai 'Matti demnitari) sunt ie§iti de jos si nu se pot sustineIn existenta lor vremelnid dedt prin distrugerea sau asasinarea riva-lilor lor. Posturile de principi ai Moldovei i Valahiei sunt unica tintaa tuturor fanariotilor, dela värsta lor cea mai fragedd. Pentru caajungà acolo, nu existä delict care sä-i impiedece, nici josnicie la carenu s'ar läsa. Dad' un frate, un unchiu, un Vár, un tatá chiar, devinobstacole in drumul ambitiei lor, otrava sau fiarele c5.151ilor inlatura peacWia, dci dacä nu izbutWi sä distrugi personal pe individul care teincurca, se poate denunta acesta, si dela un denunt, oricare ar fi acesta,päng la moarte, la Constantinopol nu este decAt un pas. Este venali-tatea recunoscut'd i tarifatà, care duce la posturi in acest infam guvem.liumea se ruineazä pentru a parveni i furà i jefuiete ca sà-§i refac5.averea.

Un principe proaspAt numit plead. dela Constantinopol, läsAnddupà sine 2 sau 3 milioane de pia4tri datorii. Dupà patru, cinci sausase ani de domnie, el se intoarce cu cinci sau §ase milioane avere,dad i se dà räigazul necesar pentru a le agonisi, dar de obiceiu este alun-gat, exilat sau i se taie capul dupà cativa ani de domnie, sau atundand. se §tie agonisit o avere asupra areia s'ar putea pune mana.Pentru ace§ti domni, metoda de a se imbogäli este foarte simp15.:

I. Ei furà sau confiscà proprietAtile, child li se pare clipa mai po-trività, mu§amalizänd aceste atrocitäti prin pretextele unor trà'clarisau unor corespondente cu strEnätatea, sau sub oricare alt motiv,inc6 mai putin plausibil, i impart rodul acestor spoliatiuni cu

otomani.2. Ei \rand la licitatie toate functiile. subalterne din principatele

lor: acelea de ispravnici (§efi de judet), sunt cele mai lucrative §i celemai cäutate ; boierii din Moldova §i din Valahia, care nu valoreaz5.,din punct de vedere moral, mai mult decat fanariotii, plätesc foartescump aceste posturi; fac datorii pentru a le obtine dela domni (aacum ace§tia se umplà de datorii la Constantinopol pentru a dpältad.reptul de a vinde aceste posturi) §i la rândul lor store cu o cruzimenemaipomenità i corespunzätoare doar obräzniciei lor, pe locuitorii

www.dacoromanica.ro

1) La note, Langeron adaug5.: Acest grec se numea Apostolaki Stamo (inDocumentele Hurmuzaki, gresit: Bamo). El este in prezent In serviciul Rusiei,consilier colegial (rang de colonel). Mort In 1830, la Chisinau. G. Bezviconi,Boierimea Moldovei dintre Prut §i Nistru, Bucuresti, 1940, vol. I, p. 176.

CALATORI RU§I IN MOLDOVA I MUNTENIA 151

nenorociti ai judetelor, ale caror doleante sunt mereu acoperite saueschivate, sau chiar pedepsite prin schingiuire.

Ce mentalitate pot sa aibd acesti principi, care nu pot parvenila obiectul dorintelor lor, altfel, decat prin crime, sacrificii sau josnicii,si care vad farà incetare in fata ochilor lor sabia unui calau sau scu-lele de schingiuire, de care nu scapa decht rar ? Un european, un omnascut inteo tara civilizatä nu poate concepe nici aceastä abnegatie,nici aceasta viata mereu obsedata de groaza sau de uneltire a unorcrime. Aceasta este, totusi, viata fanariotilor ; s't s'au vazut copii invarstà de io ani, declaránd, cà lor nu le pasa sà li se taie capul la värstade 30 de ani, dacà pot fi domni la 25. Slugarnicia lor fata de Turci,mai exageratà si mai revoltatoare deal aceea a sclavilor, nu poatefi zugrävitä decAt dad: a fost vazuth cu proprii ochi. Printre alte do-vezi ale acestei slugarnicii de neinchipuit, voiu cita dona exemple lacare am fost martor.

In 1808, ma intorceam dela Iasi la Fälciu. Ispravnicul din Tecucimä. calänzea. Era un Sturdza (una dintre cele mai mari familii mol-dovenesti). Ma aflam inteo casa, asteptând caii ; discutam cu acestSturdza, pe care-I asezasem pe acelasi divan cu mine. Nu parea niciingrijorat, nici incurcat. Soseste un curier turc, un simplu ienicer.produce asupra moldoveanului meu efectul unui cap de meduza.Sturdza se scoalä, palid i tremurator, ramäne in picioare, aleargaapoi sá caute o pipa, pe care ienicerul ce se asezase pe divan, Ii porun-ceste sa i-o aducä., i care-i este oferitä aproape in genunchi.

In 1811, la Giurgiu, când se trata pacea, un dragoman fanariot sepunea in patru labe ca sà serveasca de scaricica lui Galib-Efendi, peatunci reis-efendi, ale cgrui picioare erau prea scurte ca sà se ridiceIn sea Mfä ajutorul acestui scaunel de un gen nou. Acest fanariot arfi putut ca oricare altul sa devinä principe al Moldovei 1).

Dupa cele ce am spus despre fanarioti, cu greu se va crede ca poateexista un neam de scelerati mai infam; existä totusi unul si mai murdar,ori cel putin care se poate compara cu fanariotii, i neamul acesta seafla si el la Constantinopol: este acela al dragomanilor straini ai di-feritelor misiuni europene, Francezi, Italieni mai ales, dintre care maimulti exercita din tata in fiu, de sute de ani, meseria de interpreti.Ei sunt partasi in toate crimele fanariotilor, iar anumite crime le facsingar.

Dragomanii adora Constantinopol si pe Turci, prin care traiesc,deoarece niinitrii puterilor au nevoie de ei pentru a se intelege cu

www.dacoromanica.ro

] 52 G. BELVICONI

barbarii, care nu vor sà tie altà 11mb6 decat a lor. Dar cum acei careIi intrebuinteaz6 nu inteleg ce spun, ei pot spune ceea ce vor 0 de sigurcà o putere care ar plànui pieirea Turcilor sau care ar trata cu dAn0iceva care le-ar putea dguna, ar putea sä.' fie prost servitá de cältre dra-gomanul, totdeauna mai ata§at de Turci, de care Ii leagà interesul,decht de guvemul s5.u. Astfel de oameni ar pierde totul, dac5. Turciiar fi izg oniti din Europa, c6ci in Asia, politica n'ar mai fi atht de ac-tiv6, precum este la Constantinopat. Spun, cb.' ei ar pierde totul, pentruea' au mult de pierdut. Aproape toti au averi imense, la care tin gro-zav: sgArcenia lor e tot atAt de mare, cht i celelalte vicii. Contele deSaint-Priest, ambasadorul Prantei la Constantinopol, spunea, cà inora, pe langäl duma obipuità, se mai aflá incà alte trei genuri de cium6,mai primejdioase: doctorii, fanariotii ì dragomanii.

Ceea ce am spus despre fanarioti, din nenorocire poate fi aplicatIn parte 0 asupra celorlalti Greci din Constantinopol, i chiar asupramultor din aceia din provinciile otomane. Nu vreau sà cercetez in fondprimele secole ale Greciei, niel sä." apreciez la dreapta lor valoare peAtenienii twtirated i cruzi, pe Spartanii intunecati i sangero0, preara'udati poate, dar care se puteau mandri cu chteva virtati ràzboinice

sá se inconjoare cu faima artelor 0 a tiintelor ; dar clack' luäim istoriaGrecilor dupä. Filopemen (care a fost numit pe drept ultimul grec),In epoca aservirii lor de catre Romani, 0 dacà o urmgrim de-a-lunguldomniilor rtwinoase i sangeroase ale gamezii de imp5.rati ai Bizan-Vului, care au fost oroarea umaniatii, s'ar vedea csá natia aceastapierduse putinele calitäti cu care se putea mandri i pästrase toatedefectele i toate viciile sale. Existà oare o istorie mai respingnoare0 mai desgust5itoare decat aceea a imperiului de RA'särit ? Niciodatänatura omeneaseal nu s'a araat inteun asemenea grad de murd6rie0 de injosire, ca acela in care au dizut Grecii dela Constantin pä.n6 inzilele noastre.

Ceremoniile investiturii principilor Moldovei i Valahiei la Cons-tantinopol, plimbarea lor in mahalaua Pera 0 in curtea caselor lor0, in sfar0t, plecarea lor din Bosfor, sunt dintre cele mai ciudate lacitit mai mult decit la Va'zut, precum sunt toate ceremoniile turce0isau asiatice. Fetele acestor familii princiare îi p5streazà.' titlul lar deprintese 0 de altete, oricare ar fi rangul sotului lor. Dar a doua gene-ratie nu mai are niciun drept. Fetele principilor se numesc beizadele.

Veniturile principelui Moldovei sunt de 300.000 scuzi sau pia§tri,acelea ale principelui Valahiei de 600.000. Primul pl6te§te Portii

1) Sub influents lui Montesquieu ì Gibbon, e occidentalii u consideran Bizan-tul ca o deadere a imperiului Roman. Maxii bizantinisti rusi VasilevskiUspenski, ca i bizantologii români N. Iorga, N. Banescu s. a., au doveditabsurditatea acestei 'rea

www.dacoromanica.ro

1) Fárá. sá mai criticám ciudatele afirmatii ale lui Langeron, putem semnalain ce priveste originea numeroaselor sfamilii bizantine (afar'i de Cantacuzini;G. Bezviconi, Boierimea, vol. I, p. 18o), cá mai toate n'au nimic comun cuBizantinii strávechi. Nume de: Arghir, Asan, Cantacuzino, Paleolog, Lascan,Comnen, Anghel, Ralli, Duca, Hrisoverghi, Mano §. a. sunt nume de botez,devenite in secolele XVIXVII nume de familie. I. Filitti, Arhiva Gh. Can-tacuzino, Bucuresti, 1919, p. 247 s. a.

CALATORI 12:11*1 IN MOLDOVA I MITNTENIA 153

120.000 pia5tri i al doilea 180.000. Ei incaseaza aceste venituri asupragraului, cailor, a vamilor. i in plus, taranii le aduc proviziile necesarepentru intretinerea lor particulara.

Taranii moldoveni i valahi nu sunt §erbi, dar totu0 ei sunt supuiunor stäpa'ni ce se numesc boieri.

Numele de boieri este §i acela al vechilor seniori ru0. Mi se pare,cà este titlul ce se dadea capeteniilor prin alegere a unui sat, in timpu-rile in care filiatiunea familiilor nu era cunoscuta. Dar, in prezent,boierii rui au devenit printi, conti i baroni, iar boierii moldovenisunt acum egali cu nobilii din alte täri. Nu numai cal toti ace§tia pre-tind a se trage cel putin din vechii domni ai tärii, dar chiar din impa-ratii greci, i cativa, fie cu dreptate sau färä, poarta nume care rea-mintesc pe acelea ale slabilor i nefericitilor imparati ai Constantinopo-lului, dintre care aproape niciunul, de-a-lungul a §apte sau opt secole,nu a domnit cu glorie, nici nu a sfar§it panic. Este o ciudatä. §i. nebu-neasca pretentie §i o ingamf are foarte ,barbará a acestor boieri despune urma0 ai unor banditi 9bscuri sau ai unor uzurpatori asasini

asasinati! Caci Comneni, Angheli, Lascarisi, Andronid, Cantacuzini,erau oare altceva ? Cativa dintre ace§ti boieri moldoveni sunt foartebogati §i au nite raid case de tara asemätatoare cu cele ale Polonilor,mide träiesc cu destul lux i inteun amestec placut de gusturi euro-pene i asiatice, mai apropiate tottli de acestea din urma.

Imbracamintea lor amintWe mult gentil oriental. Ei nuli radbarba, dar 4i rad capul i poarta un mic fes de postav ro§u i o caciulä,jumätate postav, jumalate blana. Caftanul lor, lung, larg, färà g-uler,se face de obiceiu dintr'o stofa de pre i vesta lor cu maned seamanäCu cea a Turcilor. Tot ca acqtia poarta i ei pantofi de marochin§alvari imeni. Femeile moldovene se imbraca cu rochii lungi i farä.cute. Rochia se incinge sub gat, pe care it strange i lasa burtii o de-plinà facand-o sà reiasà intfun foarte putin placut. Elepoarta basmale colorate, au parul impartit inteo gramadä de codite

o cäciulita in forma de con incarcat de flori, de briliante, etc. Aproapetoti boierii au spiritul fin §i placut ca vechii Greci, i un observatoratent descopera curand intre spinii sclaviei, rozele geniului stramo-lesc. Ei sunt, cum se spune, ceea ce erau Atenienii, vioi, 1.Tirateci,schimbatori, ironici, inv5.rtareti, comp1ot4ti i entuzia.5ti. Multi §tiu

www.dacoromanica.ro

Langeron repetk aici, aceeasi descriere ca si Struve,J. L. Carra (1743-1793), perceptorul francez al copiilor domnitorului

Grigore Al. Ghica, se aratà nebinevoitor Românilor, in a sa Histoire de la Mol-davie et de la Valachie (Iasi, 1777, Paris, 1778, Neuchâtel, 1781), cerálnd colo-nizarea acestor, locuri cu Olandezi si Saxoni, pe and un alt c8.15.tor, conteleAl. de Hauterive (1754-1830), secretarul lui Al. C. Mavrocordat, recomana in1785 sà.' se aduca colonisti italieni.

154 G. BEZVICON1

franceza si aproape toti foarte bine italiana. Aproape toti au fost laConstantinopol, c615.torie care la Iasi este prività ca absolut necesaràpentru a forma un coconas moldovean, si pentru a-i isprävi educatia,tot asa cum in Franta, este necesar pentru un provincial sä. La' ocälätorie la Paris. Femeile sunt frumoase, duioase, usuratece, darapatice, prost crescute si inculte. Deoarece putine vorbesc francezasau italiana, nu am putut judeca eu insumi spiritul sau farmecul con-versatiei lor.

Marele lux al boierilor moldoveni este de a se plimba cälare pe strä-zile Iasului sau ale Bucurestilor, urmati de toti pierde-vard s'i cerse-torii orasului. Nimic nu este mai caraghios de vdzut decAt aceste plim-bäri. Boierul, ghemuit ca o maimutd pe un cal acoperit de zorzoane,de panglici, etc., urmat de un jockeu evreu cu barbà si de 30 sau 40de zdrenturosi, ar fi ceva destul de ciudat la Hyde-Park sau la Long-champs.

Dansul national') al tärii este tot ceea ce am väzut mai caraghiosIn viata mea. Se strAng in cerc, bärbati si femei, manäl in mânä, capicioarele räsucite inauntru ; pantalonii lungi ai bärbatilor atarnan-du-le pe picioare, ii fac sà semene cu niste porumbei cu jambiere. Doam-nele sunt acoperite din umeri panà in brAu de o blanä cu pärul in afarä.Si unii si ceilalti tin burta inainte s'i dau capul pe spate. In aceastäposturà, care nu se potriveste cu gratia, se väld bratele lor miscAndu-semetodic, ca s'i cum le-ar fi trase sub umeri Cu sal-me ca la marionete.Picioarele, ca si bratele /or, merg inainte s'i inapoi. Ochii räman ficsisi stupizi, si capul este intors spre dreapta. Carra 2), spune destulde nostim in lucrarea sa asupra Moldovei: « märturisesc cA, de candam vä.zut dansänd Moldovenii, am soväit mult timp pentru a hotäri,dacá ei au invätat ursii sà danseze sau dacA ursii au dat lectii de dansMoldovenilor ».

Muzica este tot atät de monotonä, ca si dansul Tiganii sunt ceiinsärcinati sà gâdile urechile. Vioara si titera, precum si naiul cu opttuburi, in care sufli trecandu-le neincetat pe buze, sunt instrumentelede muzicA ale tàrii. Meseria de acrobat s't de actor este infamantil inMoldova, si nimic nu ar putea reda mirarea indigenilor, camd au väzutofiterii rusi, and concerte si jucând ei insisi o tragedie. Moldoveniiau totusi un alt dans din Constantinopol, numit greceasca. Acesta

www.dacoromanica.ro

I) Langeron reproduce, in continuare, descrierea vieii iesene, ce-o faceprintul de Digne, inteo scrisoare adresatà din Iasi, la z Decemvrie 1788, con-telui de Segur, ambasadorul Frantei la Petersburg. De Ligne vorbeste despresuperbele palate ale boierilor, clAdite in stil oriental; despre femei incântätoarecare aproape toate au vizitat Constantinopulul si care trAiesc in atmosferaermitajului oriental ; Constantinopolul dà tonul Iaior, dup'e cum Parisul pro-vinciei, iar modele sosesc aici si mai repede ; printul priveste cu interes dansurileMoldovenilor.

2) Vorbind despre viata principatelor chiar de prin 1840, Ion Ghica (Scri-(sori alive V. Alecsandri, Bucuresti, 1905, p. 23) spune cà pe atunci scriitoriicancelariilor se numeau pisan, §efii de serviciu nacialnici, masa de birousol i eful de birou siolonacialnic ; scriptele cancelariei se numeau dorna,spravca, otnosenie, pricaz §i sdelca ; ofiterii se numeau prapurcici, polcovnicipodpolcovnici, etc.

CALATORI RIJ*I IN MOLDOVA *I MUNTENIA 155

este in.cantator. Este dansul vechilor Greci. Credem ca vedem dansandpe Alcibiade i Aspazia. Este cu totul asemanalor descrierii dansuluiAtenienilor de catre abatele Barthelemi, in nemuritoarea sa lucrareasupra calatoriilor tanarului Anacharsis, i in basoreliefurile ve-chilor monumente. Dansul incepe incet i isprave§te inteo iutealäde mare, incat s'ar crede ca toti dansatorii au fost intepati de ceva.Un singur barbat conduce dansul, i toate femeile, unite prin batis-tele pe care le in din manà in mana, urmeaza cavalerul. Nu a* puteacompara mai bine dansul acesta decal ca acela ce in Franta se numete(( les Tricotés *, exceptand cà barbatul danseazà mereu i femeile ur-meaza 1).

Amandouä. provinciile Valahia 0 Moldova numara 1.700.000 locuitori.Cred, acest numar este exagerat i nu-1 pot determina cu precizie. Sesocote0e cà ultimele cloud razboaie au facut sà scadd populatia cu200.000 oameni. De altfel, numärul nu este deajuns de mare pentruintinderea tä.rii, deoarece mult teren nu este cultivat.

Moldovenii i Valahii sunt inalti i puternici, insa foarte smezi ;poporul de jos e prea adesea abrutizat de tirania i impildrile pe catde crude, pe atat de ingenioase ale §efilor sal 0 mai ales ale prefectilor,numiti ca in Rusia 2) ispravnici, a caror tiranie apasà de-a-dreptupe popor i dep4e§te once inchipuire. Tdranul valah, mandru de pre-tentia sa de a fi urma. al Romanilor, este mai indraznet decat moldo-veanul. Are mintea ascutitä i ar fi activ, dacà nu s'ar teme ca in felulacesta va c4tiga o bunà stare, care-i va fi numaidecat rapita.

Limba, dulce 0 monotona, in parte amintete latina, mai ales inValabia; Moldovenii au multe vorbe italiene. In general, limba estebogata i s'ar preta la muzid.; insa ei nu au perfectionat Ind into-natiile 0 nu le-au supus combinatillor muzicale, care in italiana, subindrumarea unor Paesiello, Sarti, Guglelnii etc., vorbesc inimii i in-

www.dacoromanica.ro

256 G. BEZVICONI

cint5. urechile. 0 in0ruire de sunete acre 0 discordante, fgrg leggturi,iatg cántecul Moldovenilor. Zece pisid inteun pod, care 0-ar exprimaiubirile 0 geloziile, sunt mai plAcute de a-uzit decat primii cântgretidela Ia0.

Imbfäcgmintea tgrardlor constä din urmgtoarele:Un suman de dimie cenu0e, cu mâneci lungi, färà nasturi, färg

copci, fgrg guler 0 incinSä cu cinggtoare;Ng.dragi de acela0 material;Cizme ruse§ti sau opind legate la fel cum fac 0 locuitorii din

Pirinei ;In sfâr0t, cgciuli rotunde 0 'Make, ca acelea ale husarilor, dar fgrg

pene, farg. coadg 0 gig clape ; ei poartg capul ras 0 10 pästreazg barba.0 fustg foarte scurtg, o cgma$1 0 o tunicg largä, alcätuiesc imbrg-

cgmintea femeilor din popor, in general mai frumoase prin silueta,decit prin fata lor. Toate sunt inalte 0 svelte, jug negricioase 0 setree repede. Un vgl alb deosebe§te nevestele de fete. i miele 0 alteleau pà.'rul negru 0 neted, ca acel al Caraibilor ; if impletesc. 0 femeieblondä este o raritate.

Satele nu sunt decat cgtune izolate, alcgtuite din case in0ruitepe o stradg foarte lungg. Aceste case, inconjurate de gfädini sunt toatela fel. Ele mgsoarg §ase la §apte picioare in lung, in lat 0 in ingltime.Sunt clàdite din vglgtuci cenu0i (putin pgmânt diluat cu apg.), ames-tecati cu paie 0 acoperiti cu apg de var. Acoperi§ul de paie depg§e§tecu mult peretele 0 este sustinut cu stAlpi de lemn. El ald.tue§te im-prejurul casei o galerie acoperitg, sub care se a§eazg o bancg. Caselenu au decAt o ferestruich" 0 lumina zilei trebue sà strgbatg, pent ru apältrunde in casii, n4te bg0ci groase, care tin loe de geam. Inguntru,o sobg foarte mare, ridicatg pe doug mici cuptoare, ocupg jumg.tateacamerei. /ndärältul sobei, pe ea 0 chiar in ea, când nu este foc, tgranulmoldovean 0 valah, precum 0 toatä familia sa, oricat de numeroasgar fi, se Quicà acolo, färg pat 0 chiar färg rogojini, dupg munca zilei0 o masg simplg, compusg din smantang 0 din porumb prgjit sau copt.Descrierea acestor case se potrive0e 0 celor din Ungaria, din Banat0 dintr'o parte a Ucrainei 0 a Poloniei. Bisericile, mai murdare 0 maiputin impodobite decat sunt grajdurile in Anglia, sunt de obicei ea..-dite din scanduri 0 au o micg dopotnità de formg rotunda, pe carese inaltg o cruce. Oraele sunt, ca in Polonia, o adungturä. mare 0 ne-plgcutg de case vaste 0 prost clàdite, ori de colibe de tgrani 0 de Evrei.Unele, exceptând doug sau trei, sunt rareori la rând 0 ulitele au pavaje(and existg) de scAnduri, din care jumätate putrede sau prost aqezate,se infundà sub picioare. Vara, praful este de nesuferit ; iarna te inedIn noroiu. Casele boierilor, numite palate, sunt erädite din piatrg 0 informg de cruce; ele sunt cuprinzgtoare. Palatul domnitorului la Ia0este imens, dar putin impodobit... #

www.dacoromanica.ro

1806 1807

ROCHECHOUART

Succesele lui Napoleon 1) la inceputul veacului al XIX-lea, 1-auatras in aventura unui r5.zboi impotriva Ru§ilor, in 1812, care 1-a dusla pieire. In cursul pregAtirilor pentru aceastä campanie, d'arzul cu-ceritor a 6.'utat sä provoace rbizboaiele Rusiei, la Nord cu Suedia, iarla Sud cu Turcia, a c6rei armatA a fost reorganizatà de ambasadorulgu,generalul Sébastiani. Inlocuirea domnitorilor Principatelor Dunärene,Alexandru Moruzi §i Constantin Ipsilanti, prin Scarlat Kallimah §iAlexandru Sutu, a geäbit izbucnirea ràzboiului. 2) 0 nag diplomatic6,sprijinità de flota ruso-englezà% a fost satisfäcutà.' la Constantinopol,dar, indatä ce capitala fu intarità, Englezii au fost goniti; amiralulrus Seniavin a distrus flota tureä la Lemnos.

Diplomatii ru0 nu s'au räsat ademeniti de iluziile satisfactiei ine-lätoare. Cunoscând intentiile Turciei, cu o sàptämanä inainte de a prinviegspunsul, imp6ratul Alexandru I semnä la 4 Noemvrie i8o6 poruncade inaintare a trupelor, nu ins6 cu scopuri militare, ci pentru resta-bilirea ordinei in relatiile turco-ruse, paralizand astfel intrigile Fran-cezilor. La io Noemvrie, cazacii trecurà granita, ceea ce af15, pe nea.,-teptate ambasadorul rus la Constantinopol, Italinski 3). NehotArirea

E. Tarle, Anul 1812, Moscova, 1945-Cu privire la acest razboi comp. lucfiirile lui: A. Mihailovski-Danilevski,

A. N. Petrov (Petersburg, 1885), A. Popov (Moscova, 1905); L. Casso, Rusiala Duncire, Moscova, 191,3 ; G. Bezviconi, Manuc-Bei, 4 Din trecutul nostru*,1938, nr. 54-55; insemnärile lui Langeron, ale colonelului Martos (i ArhivaRusA *), spicuirile din Arhiva Senatorilor, de I. Halippa (s Operele* cit.) §i.

R. Rosetti (.3 Analele Academiei*, 1909) ; N. Dubrovin, In antologia actelorcancelariei imperiale (189o, vol. III); P. P. Panaitescu, Corespondenfa lui C.Ipsilanti cu guvernul rusesc, 18o6-18ro), Bucuresti, 1933; T. Holban, Docu-mente romlinefti din arhivele franceze (1801-1812), Bucuresti, 1939, s. a.

$) Andrei Iacovlevici Italinski (1743-1827) a studiat medicina la Peters-burg si Edinburg. Ministru plenipotentiar la Neapole (1795), Constantinopolsi Roma (18z7), consilier tainic, academician.

www.dacoromanica.ro

58 G. 13EZVICONI

intarzierea tmor ordine, ca i trancanelile unor rude ale lui Ipsilanti-Voda la Petersburg, au adus 'Rusia in fata unui fapt implinit raz-boiul cu Turcia, care l-a declarat formal la 30 Decemvrie i8o6.

In Weptarea permanenta a unei agresiuni din partea lui Napoleon,impotriya cäruia lupta continua in Prusia, Ru0i au trimes la Dunareo armata prea modestà ca sá a§tepte biruinte grabnice. Totu0, in scurttimp septogenarul general Michelsolm, 1) ajutat de Miloradovici (1771-1825), a ajuns In Muntenia, unde a 0 räposat la 5 August 1807. In urmamortii sale, « califi pe un ceas » au ramas generalul Meyendorff 0 con-silierul tainic La0cariov, care, indeplinind tratatul dela Tilsit, au semnatla 24 August armistitiul dela Slobozia. De altfel, inca in Octomvrie18°5, in Prusia, Napoleon satuia pe P. P. Dolgoruki, ca Rusia sa-0largeasca hotarele pe socoteala vecinilor, mai cu seamä a Turcilor, 2)iar ministrul Prusiei, Hardenberg, propunea, la 27 Iulie 1807, o aliantäintre Rusia, Franta 0 Prusia, urmând ca Rusia sä obtinä. Moldova 0Valahia 'Ana la Olt, Bulgaria, Rumelia, probabil i Constantinopolul ;la Tilsit, dar mai ales la Erfurt, Napoleon opunea Principatele Duna-rene Spaniei i le oferea Rusiei (3 Decemvrie 1809), declarand la13 Mai 181o, la Paris, ambasadorului rus Kurakin, ca-i pare bine eaRusia a cucerit Finlanda 0 a ocupat Moldova 0 Valahia. 8).

Adversarii n'au recunoscut, insä, conditiile armistitiului semnat laSlobozia, iar guvernul noului sultan, Mustafa IV, nici nu le-a respectatdin primul moment, incat fázboiul a reinceput. Noul comandant, Pro-zorovski (1732-1809), 4) ii petrecea vremea in asedierea cetatilor Giur-giu i Braila, operatille militare mai reu0te fiind concepute de generalulBagration (1765-1812), 4) care i-a i urmat la conducere. Pela acestviteaz osta se a. tepta prea mult, 6) ca el sä satisfacä." sperantele tuturor ;la comandä succedat in curand N. M. Kamenski (1778-1811). Astfels'a incheiat prima perioadä a rdzboiului, care se reducea la operatiimilitare prinavara peste Dunare 0 la petreceri iarna laBucure.7ti. Ocarmuirea civila a trecut intre timp, in 1808, din mainileprincipelui Ipsilanti senatorului Serghei Ku0tikov (1765-1839), bunadministrator 7), iar doi ani mai tarziu lui Vasile Krasno-Milaevici,

Vechimea Rusä o, 1892, nr. 6, 41 Arhiva Rug r876, nr. r, p. 192 §1ULM. (de I. Oreus), 1899, nr. 7.

2) Nicolae Mihailovici, Prinjii Dolgoruki, Petersburg, 19or, p. 16.5) N. Schilder, Impiiratul illexandru I, Petersburg, 1905, vol. III, p. 16.4 Arhiva Rusa a 1906, nr. 3; s Sbornikul Militar a 1868, vol. 72-74.

A. N. Petrov, Bagration la Dunitre n .r8.ro, Vestitorul Istoric 0, 2892,nr. 6, p. 721 si urm. ; Golubov si col. Kuznetov, Generalul Bagration, Moscova,1945.

F. Wiegel, op. cit., III, p. 91.A. Nacco, in s Notitele Societätii de istorie i antichitaVi din Odessa o,

1879, vol. XI, pp. 269-3ro.

www.dacoromanica.ro

1) P. Wiegel, op. cit., I, p. 61.3) R. Rosetti, op. cit., vol. I, p. 39 si 5o.

Ibidem, p. 50, 51, 6o, 61.Souvenirs sur la révolution, l'empire et la restauration, comp. 4 Arhiva

Rush' *, 1890, nr. 4. p. 473 i urm.; ed. II, Paris, 1892; trad. S. Zotta, in revistaloan Neculce *, Iasi, 1912; reproducem aici un fragment al memoriilor, dupà

editia din 1933, Paris.Charles Sicard, Notices sur le duc de Richelieu, Odessa, 1826; Sbornikul

SocietAtii Ruse de Istorie *, Petersburg, x886, vol. 56; Vestitorul Istoric *,1887, nr. 6, p. 351; s Arhiva Rush' s, 1890, nr. i, i 1897, vol. 91, p. 33 si ULM.(de P. Maikov) ; s Correspondant s, vol. z27, p. 569-802; ',Con de Crouzaz-Cretet, Le duc de Richelieu en Russie et en France, Paris, 1897; A. de Saint-Priest, La Nouvelle Russie et le duc de Richelieu ; G. Bezviconi, Profiluri,P. 40.

CALATORI RITI IN MOLDOVA ?I MUNTENIA 159

fostul guvernator al Kievului 1). Stáruintele senatorilor sà orânduiascaaceastäl ocarmuire se loveau de greuatile inerente vremurilor turburi.Intriglle Filipestilor, vràjmasii lui Ipsilanti, sprijiniti de Miloradovid,incurcau si ele treburile. Totusi, chiar Prozorovski a läsat la contem-porani o frumoasä amintire »2). Se poate zice cä., sub ocupatia ruseasca,

scrie R. Rosetti 3) s'a intemeiat la Iai ceea ce se cheamà viatamondenä.. Chiar primul maestru de dans, Ivanov, a fost invitat deProzorovski, din Petersburg. Cartiruirea ofiterilor in case mari a ajutatla incetarea recluziunii femeilor. Tot atunci s'a operat i europenizareadesälvArsitä a imbrAcä'mintii femeiesti 0 a traiului de toate zilele.Limba de conversatie cea greceascä., in scurtà vreme a fost inlocuitàCu cea francezä.

Pentru aceastà epoch' sunt caracteristice memoriile 4) conteluiLudovic-Victor de Rochechouart (1788-1858), aghiotantul impäratului

Värul sotiei ducelui Armand-Emmanuel de Richelieu (1766-1822) 5),guvernatorul Odessei, iar mai apoi primul ministru al Frantei, pe careRochechouart l-a i insotit in Moldova, in calitate de aghiotant ; maitârziu, fiind comandantul pietii Paris, contele a luat parte la executiamaresalului Ney. La fragmentul memoriilor reprodus in continuare,putem adauga, eh' Richelieu si autorul si-au continuat drumul prin

Tabac, sosind la Chilia, unde traverseaza Dundrea, ca sà ajungàIn tabäxa generalului Langeron, in fata cetätii Ismail. Trecand Bugea-cul, ei asistä: la evacuarea TRarilor din aceastä regiune, armata neputândsä lase o populatie dusmänoasà in spatele frontului. Vorbind despreinformatia ce se dà opiniei publice europene, prin presa occidentalä.,Rochechouart scrie (pag. 125, nota 1):

o Le Moniteur du mois de juin 1807, revient dans plusieurs arti-cles sur l'échec éprouvé par l'armée russe et, comme de juste, il aug-mente outre mesure la perte des Russes; on fait mention du (Meagrede la flotille; il parle de dix chaloupes canonnières prises et autant de

www.dacoromanica.ro

16o G. BEZVICONI

coulées bas ; enfin, par surcroit d'exagération, ce vieux menteurajoute que l'armeée russe est entièrement désorganisée par cet échec;le siège d'Ismail va Etre levé, dit-il; on se retirera derrière le Pruth,etc. Et voi1à comment le journal officiel écrivait l'histoire A cetteépoque-15. o.

Rochechouart a mai vizitat Principatele Dunäsene pe vremea mare-salului Prozorovski 1).

4 RAzboiul era declarat de trei sbiptämâni, cand am primit admitereamea in serviciul Rusiei. Din partea noastra, operatiile militare incepu-serä de trei säpt5imani. Pentruca nu cumva s51 lipsesc dela ele, urma-sem ca voluntar pe ducele de Richelieu, cand acesta deschisese osti-litatile intrand in Basarabia, asa cum priraise ordinul dela generalulMichelsohn, comandantul suprem al armatei: aceastà armatà fusesenumità dela inceputul ràzboiului armata din Moldova. Trecufam Nis-trul pe un pod de vase construit de fratele meu, sub ordinele conteluide Venanson, seful statului-major al diviziei noastre. Poi-tele noastreerau alc6tuite de 4000 infanteristi, 600 cal si 12 tunuri, cu care amcucerit, filfa sà pierdem un glonte, orasul si cetatea turceasc6 Ak-kerman, asezatà aproape de Värsarea Nistrului si numai la 36 verstede Odessa. Desi inconjurat6 de ziduri inalte si groase si de santuri de oadâncime de necrezut, pline de apa fluviului care inconjoafd cu totulintariturile, dei inzestratä cu o artilerie mai mult decat respectabira,c5.d am gäsit 85 de tunuri de bronz pe afetele lor, dintre care 40 decalibru 24, cetatea s'a predat la prima somatie. In schimb, pentru a seservi de aceasta artilerie, trebuia constatatà mai intAi lipsa desälv5s-OVA de ghiulele, apoi erau in tot II tunari, socotind si pe seful lor Topci-Basi, schiop, ciung, având gá.'tul sucit, in sfarsit o mutrá care te faceasà mori de ras. Aceastà fiint5." ciudatà, a direi infatisare caraghioasà,nu exagerez de loe, adänga tuturor acestor infirmitati pe aceea dea avea 6o de ani. Gamizoana era alcatuità in afarä de corpul de tunari-bombardieri, de 4 ieniceri si vreo 30 de Albanezi. A.sa dar pasa cu douàtuiuri, care comanda aceasta jalnic5.' armatà, ca guvemator al orasului,ne-a deschis fär51 nicio greutate portile, care, de altfel, nu se mai in-chideau de 15 ani, si aceasta, tocmai in momentul cand Hasan-Pasa, seful s'a'u imediat, deschidea portile orasului Bender generaluluiMeyendorff. Acest pasa cu trei tuiuri, guvema intreaga provincie a

1) Pentru aceeasi epocá comp.: Observaliile asura Rusiei, mai ales asuraunor provincii din acest imperiu, in ceea ce priveste istoria naturalcl, impreundCu o scurttä istorie a cazacilor zaporojeni, a Basarabiei, Moldovei, Valahiei siCrimeii, de maior Campenhausen (Lipsca, Vo7, Londra, r8o8; com. de C.Karadja).

www.dacoromanica.ro

1) Iancu Canano.

1J

CALATORI RUI IN MOLDOVA I MUNTENIA i 61

Basarabiei s'i a Buceacului. Garnizoana sa era tot asa de inexistenti,ca si cea dela Akkerman. El nu avea mai multe munitii decat locote-nentul sau. Numära 8o de ani si era un mosneag cu o barbä venerabila ;schiopata in urma ränilor primite in Egipt, unde fusese invins deFrancezi, cad comandase impotriva lor armata turd..

Pe cand aveau loc aceste doua expeditii, generalul comandantMichelsohn patrundea in Moldova prin Hotin, cu corpul de armatä prin-cipal, astfel cà in mai putin de trei saptamani, Moldova, Basarabia,si Buceacul (exceptand cetatea Ismailului) erau in stäpanirea Rusilor.Indata ce ducele de Richelieu a ispravit cele necesare pentru ocupareaAkkermanului si pentru transportarea, in interiorul Rusiei, ca pri-zonieri de fázboi, a acelui pasa si a bietilor oameni care ii alcatuiaugarnizoana, el s'a intors la Odessa, cu statul sä'u major, lasand putinnumeroasele trupe pe care le-a despärtit de divizia sa, contelui de Lan-geron, care a luat conducerea, ca sä.' le uneascà cu diferitele detasamentedin armata lui Meyendorff si ale generalului comandant Michelsohn,si primise ordinul de a le aduna, ca sa formeze un corp de observatoriasupra Prutului si chiar a Dunarii.

Spre sfarsitul lui Febniarie, ca'nd eram in deplinätatea functiilormele de aghiotant, am intovarasit pe ducele de Richelieu la Iasi, ca-pitala Moldovei. Ii fusese adresatä, din partea divanului acestui prin-cipat, o invitatie, adusa de o delegatie compusa din trei boieri, dintrecei mai distil* ai tarii si membri ai divanului, invitatie care n rugasä cinsteasca cu prezenta sa augusta, capitala lor ; dupä cum seriatextual in scrisoarea redactará in limba franceza. Ducele, acceptandaceasta placutä s'i onorabila invitatie, cei trei boieri se intoarsera delaOdessa la Ia.si, ca si fad.' pregatirile indispensabile pentru primireaimportantei personalitati cu care de-acum inainte aveau sa aiba re-latii stranse si folositoare...

Plecand dela Odessa, am dormit la Tiraspol, un targ mic, incon-jurat de un sant s'i asezat pe Nistru in fata Benderului. Ziva urmätoaream petrecut-o vizitand cetatea turceaseä.: ducele dorea sa vizitezepe batranul Hasan-Pasa, de care am vorbit mai sus. Acesta obtinuse,gratie varstei sale inaintate, voia sä moarä in locul unde comandasetimp de mai multi ani, astfel ca sa-si poata lasa ramasitele omenestiIn mijlocul adevaratilor credinciosi. De acolo, am poposit la Chisinäu,primul oras moldovenesc, in care am gasit boieri moldoveni, domniiBals si Canano, 1) trimisi de divan ca sa primeasca pe ducele de Riche-lieu, sa-1 intovaraseasca pang la Iasi s'i sä pregateasca caii de postanecesari.

Moldova este o tarä incantatoare. Pamantul este foarte roditor.Populatia, de origine romana, precum este inca usor de observat dupa

www.dacoromanica.ro

G. liEZVICONI

frumusetea, regularitatea trasaturilor i constitutia vanjoasä a locui-torilor de ambele sexe, mal ales la tarani, oferea o vastä materie pentrucugetäri serioase asupra vicisitudinilor omenesti. Cu mare greutate airegasi in atitudinea nrnilä, taritoare i tematoare, urmarea fireascaa unei lungi robii a tuturor claselor, pe urmasii valorosilor soldati,

parinti ai stapanitorilor lumii, dad. limba -nu ar aminti originearomanä. Inteadeva'r, limba ce se vorbeste in Moldova a pástrat un fondlatin, pe care il recunoastem imediat, amestecat cu cuvinte turcesti,slave si grecesti, pe care invingatorii le-au incetatenit barbariceste,tot asa ca i denumirile autoritatilor tarii, de origine greceasca, sunturmarea vecinatatii cu imperiul de Rasarit, caruia li apart.inuseraMoldova, ca i Valahia, facand atunci parte din Dacia.

Se pare, cä coloniile militare rotnane au fost intemeiate in Daciade catre Traian. Acest mare om a lasat in aceasta veche provincie unmonument demn de marile conceptii romane, a carui urme le-amvazut in cursul acestui an; era un fel de val de pamant in dosul unuisant larg, a carui lungime este de cel putin 25 de leghe. 0 lucrare uriasa,inceputa i ispräivitä de care neobositii soldati romani, al carei scopera de a pune un stavilar intre soldatii colonizati i hoardele barbarecu care se invecinau ; i s'a dat numele de valul « lui Traian

Dar sà revin la calatoria i ederea mea la Iasi. Ni s'a oferit dreptlocuinta palatul unuia dintre cei mai bogati boieri ai tarii, d. CostacheBals, fratele aceluia care venise in intampinarea noastra'. Am fost pri-miti Cu märetie. Orasul era plin de generali 0 de ofiteri de stat-majorde toate gradele, caci pe' atunci Rusii purtau razboiul dupa metodaveche, adica, cu cartiere de iarna, in timpul carora toate operatiile,manevrele i miscarile de trupe erau suspendate, fie pentru a lasa sol-datilor posibilitatea de a se odihni sau de a-si completa cadrele, fiepentru a rasa cavaleriei i artileriei, precum i cailor dela trasurile detot felul, vreme sa se refad i sa-si inlocuiasca pierderile pricinuite derazboi. Metoda aceasta avea calitatile sale. Dar Napoleon, acest risi-pitor de oameni, nu era de aceasta parere. El fg.cu astfel, ca celelaltenatiuni impotriva carora lupta fara ragaz, sà paraseasca aceste metode.El nu se putea obisnui cu ele, caci le numea invechite: erau prea incetepentru vederile sale largi, desi inaintasii sái, cei mai mari cäpitani, ointrebuintasera. Din fericire pentru noi, ca i pentru doamnele moldo-vence, aceastà schimbare revolutionarà in arta razboiului nu pätrun.seseinca pe malurile Prutului, i ne puturam bucura de placerile uneiincantätoare incartiruiri de iarnä.. Timp de trei luni, pe de o partene-am distrat, iar pe de altà parte s'au pregatit mijloacele pentru areincepe primavara un razboi indkjit. Societatea ieseana, ca i aceea aBucurestilor, infatisa atunci un spectacol ciudat: barbatii, cu vest-minte lungi, purta'nd barbi mari, acoperiti cu caciule numite calpac,aminteau toga magistratilor nostri, turbanele i chiar bonetele copiilor

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIJI IN MOLDOVA *I MUNTENIA 163

no§tri, investmantati Cu §tofele cele mai bogate, Inc altati cu papuciturce§ti, in sfar§it pastrand un exterior cu totul oriental; erau oamenifoarte distin0 prin educatia 0 manierele lor europene, cei mai multivorbeau franceza cu o mare perfectiune 0 cu expresiuni alese ; numaiIn atitudinea lor pästrau un fel de a fi care amintea mult plictisitoareagravitate turceasca, ceea ce ii acea sa aiba o purtare destul de prosteascafatal de femei inteun salon ; nevrand sa parà gelo§i, ca sä faca pe euro-peni civilizati, lasau scumpelor lor jumatati o libertate filed limita,impotriva vointii 0 obiceiurilor, ceea ce punea fruntea lor la grele in-cercäri. Doamnele urmau cele mai recente mode dela Paris 0 delaViena, atat in imbracamintea lor, care nu mai pastra nimic oriental, cat0 in mobilierul somptuoaselor lor apartamente. Aveau un fel de a fiu§uratec, impreunat cu purtari dela vechea curte a Prantei. Pentrua vä face o idee, voiu spune ca stapana casei unde locuiam, o femeietanara 0 frumoasa dintre cele mai la modä.', ne primi inteo dimineata,adica la pranz, in camera sa de culcare ; era inca in pat suferind demigrene...

Se numea cucoana Smarandita (Esmeralda sau Esmeranda), pentrua o distinge de celelalte doamne Bal§ ; ochii sal, din cel mai fruimos negru,aveau toatä, catifelarea smaragdului ; o adorabila lancezire in mi§cari,unitä cu o voce care mergea la inima a.celuia care o asculta, faceauaceastä frumusete, cu adevarat periculoasa ; dar prea putin mi§cata desuferintele numero§ilor sal adoratori, far& nicio mia in aceasta pri-vinta mandra de puterea farmecelor sale, nu rasa nicio ocazie de a faceo victima.. Deci, pentruca s'o pedepseasca. 0 ca s'o faca sa simta la randulei pedeapsa talionului, dragostea ii trimese una din sagetile sale cele maiascutite sub forma unui tanar 0 fruimos print rus, care i§i supuse cutotul aceasta mandril moldoveancä. Vreo zece alte frumuseti, nu maiputin seducatoare, i§i intrebuintau de partea lor, puterea irezistibiäa farmecelor ce le aveau asupra trupei aurite a cartierului general,ceea ce Mc-ea ea fiecare i§i gasise aproape perechea sa. Se poate u§orinchipui, cat aceasta. §edere in noua Capua, facea sa fie viata de placutaroiului de timen i ofiteri insetati de placeri, care toti, mai mult sau maiputin, au lasat acolo, mima, o parte din sanatatea sau averea lor 0 cativachiar libertatea.

Printre ace§tia din urma voiu cita pe Teodorit de Crussol1), al doileafiu al ducelui de Uzès, cu care reinoisem cuno§tinta anul trecut laOdessa, dupa ce ne-am jucat impreunä in copilarie la liondra in 1798,mide locuiam pe acela§i square. 0 tanära Vaid.uvà incantatoare de 18ani, Cu ochii alba§tri, cu pärul negru ca pana corbului, fiica unei prin-tese Sturdza 2), cred, il prinse in mrejile sale. El deveni atat de indra-

1782-1813.Elena Sturdza (1786-1831), sora lui Mihail Sturdza, viitor domnitor,

copiii logontului Grigore Sturdza si ai domn4ei Maria Gr. Kallimah. Din

11"

www.dacoromanica.ro

164 G. BEZVICONI

gostit, Inca se hotäri cearg. mâna. Aceastä cä'sätorie, de altfel,unea tinerete, frumusete, familie i avere; numai partea moralä era.cam slabä. De o parte, era greu sá treci peste pgrintii moldoveni, carenu g6seau partida destul de strAlucità pentru fiica lor. Cäci de fapt,Crussol era un mare senior, dar fad avere. Dei bAiat frumos i aghio-tant al impäratului Rusiei, aceasta nu-1 impiedeca sá fie un emigrantfrancez ruinat. De partea sa, mirele depindea de mätu§a sa, printesade Tarente, locuind la Petersburg, care indatà ce Ii incredintä proiec-tele sale de cäsältorie, refuzä, in mod formal sà-0 dea consimtämântuldin cauza diferentei de religie; tänära femeie era de religie ortodokä§i, in consecintä, in ochii bätränei printese, o schizmaticä. In al doilearänd, ar fi vrut s'o cunoascä mai de aproape. Din toate aceste nehotä-rir' incetineli, se intämpld ceea ce este deobiceiu urmarea tmei pasiunicontrariate. Greutätile nu fäcurà cleat sá märeasc6 dragostea dintrecei doi tineri, care se hotärirà sá treacä peste ele. TotuO, cum consim-tämäntul ducelui §i al ducesei d'Uzès erau indispensabile pentru cäls5.-toria civilà i religioasà, iar acqtia din urmá se aflau in Franta, tineriifurg siliti sá a§tepte ca acest consimtämänt sá poatä. sosi. Dar intretimp fázboiul reincepuse. Crussol plecase in armatä, i frumoasa sa,plictisitä de a Wepta aa de mult, dupá ce se bucurase încä catvatimp de libertatea sa, se hotäri sä se cäsätoreascA cu un general maiin varstà decal ea, dar cu o pozitie frumoas5.1). Dupà trei säptämäni,petrecute astfel in mijlocul pläcerilor celor mai variate, trebui sämà pregAtesc de a le päräsi i de a mà reintoarce in guvernämäntelenoastre, cAci trupele päiräsiserà cantonamentele pentru a se deplasape Dunäre. De cateva zile, importante operatii militare fuseserà in-treprinse in mai multe locuri. Inainte de a se reintoarce acasà, uncleavea multe de fAcut, ducele de Richelieu a vrut sá revadä cetateaIsmailului, uncle primise botezul focului in 1790 cu domnii de Damas(Roger) i de Langeron, sub ordinele mare§alului Suvorov. »

cAsItoria Cu logof Atul Alecu Ghica i s'a näscut, in 1804, un fiu, Grigore Ghica,viitor domnitor, sinucis in 1857, iar in 1807, o fiicä, Elena, mAritat5, apoi cuconsilierul colegial Pavel ubin. In 1807, Ghica a inceput procesul de divort,motivandu-1 cu prezenta sotiei sale, in Iunie, la un °spat dat de mama Elenei,In onoarea generalului Meyendorff, unde probabil ea s'a intalnit cu deCrussol. Mai tarziu, Elena s'a mAritat cu generalul-maior I. M. Hartingh(1756-1831), al doilea guvernator al Basarabiei (1813-1817), divort find side aceastA datl. G. Bezviconi, Din vremea lui Al. Sturdza, 13. i i urm.

1) Era locotenent-general in corpul de geniu. Olandez de nastere, se numeabaronul Hartingh, dar era de mult timp In serviciul Rusiei (Rochechouart).

www.dacoromanica.ro

1808

DIMITRIE BANTAS-KAMENSKI

Purtand corespondenta care printul Al. Al. Prozorovski, a sosit inMoldova, In 1808, fiind trimes apoi in Serbia, tânàrul Dimitrie Ban-tAs-Kamenski (1788-1850) 1), viitor istoric, guvernator la Tobolsk siVilna. Scrisorile lui de drum s'au tipärit la Moscova, doi ani mai tarziu,purtând titlul de: Cdleilorie'in Moldova, Valahia qi Serbia.

In aceste scrisori e amintit tat5.1 autorului, Nicolae Bantas-Ka-menski (1737-1814), cercetätorul arhivelor diplomatice ruse si al tre-cutului relatiilor Moscovei cu Polonia, Moldova, Muntenia, Grecia sialte tbiri; acesta era fiul unui nepot de varà al lui Dimitrie Cantemirsi al surorii lui Amvrosie Zertis-Kamenski, mitropolitul Moscovei,pierit in 1771 pe vremea ciumei 2).

Intoarcerea sa din Serbia, Dimitrie Bant4-Kamenski a povestit-oin scrisorile XXII-a si XXIII-a, pe care nu le reproducem. La inapoiere,el a sosit la Bucuresti la II Iunie i8o8, trecând la 13 Iunie prin Foc-sani, iar a doua zi fiind la Iasi. Thnkul diator a vizitat iaräisi pe mare:salul Prozorovski si pe mitropolitul Gavriil. La 19 Iunie, el a asistatla divan, la procesul de divort al « printesei Elenco Sturdza », ceamai frumoasà." cucoanä din localitate, viitoarea sope a generalului rusHartingh, despre care vorbeste si Rochechouart ; la divan prezideazasenatorul Kusnikov si mitropolitul. La Prozorovski la masà, Bant4-Kamenski intAlneste pe contele A. A. Musin-Puskin4), sosit din Viena,si pe viteazul general de cazad Denisov 4). La 22 Iunie, el p6rasesteIasii, ducand un mesaj al maresalului, la Moscova.

Vechimea Rusa », 1888, XI.A. Lobanov-Rostovski, op. cit., vol. I, p. 35, §i G. Bezviconi, Boierimea,

vol. II, p. 86.9 Alexandru Alexeevici (1788-1813), tanar scriitor.9 Adrian Carpovici (1763-5845), luptatar la Ismail, in Elvetia, la Silistra

§i Sumla. InsemmYrile sale, in e Vechimea Rusa *, 1874, nr. 5 §i urm.

www.dacoromanica.ro

166 G. BEzvicom

SCRISOAREA i5-a

Dub'asari, 16 Mai (1808).Acum trei zile pe la miezul noptii, draga prietene, am sosit in acest

ora i m'am oprit la un han. A doua zi dupa sosire, disdedimineatä,m'am dus cu scrisoarea data de L. Ia. Ia. la fostul sef al oficiuluiconsilierul de stat Bein 1), un om in varsta, amabil i care m'a primitcu multa cordialitate, dorind mult ca sá m'a opresc la el. ImpreunaCu el am plecat la mitropolitul Gavriil Bodoni 2), numit ca exarh alMoldovei, Valahiei i Basarabiei i care se pregatea sá plece la Ia§i,deoarece pana atunci îi avea reedinta la Dubäsari. Cred ca e de prisos,draga prietene, sä-ti spun cum am fost primit. E deajuns sä-ti spun,ca am avut catre el o scrisoare dela parintele meu, pe care-1 iubWefoarte mult, dei nu-1 cuno*e decat prin corespondenta.

Preasfintitul Gavriil a plecat din Dubasari cu mare pompa. Caretalui era inhamata cu ase cai, pe care erau cklareti, iar un ofiter cala-rea alaturi. Preasfintitul era in careta impreuna cu un mitropolit mol-dovean, un batran de 70 de ani, care traise in Dubasari. F. P. Bein,eu i alti functionari, 1-am petrecut pe mitropolit pana la carantinä.,ce se afla la o distanta de 6 verste de ora. . Imediat ce trecu Nistru,a fost primit de Moldoveni, care au ieit intampine, purtánd donasteaguri.

Dupa masa, d. Bein s'a dus cu mine la pava turcesc, cu trei tuiuri,seracsirul Hasan, care inainte de a cadea prizonier fusese comandantla Bender i pe care d. Bein n cunWea mai dinainte. Mai intai ne-amdus la secretarul lui, care ocupa o locuinta aparte. Noi 1-am gasit ingradina, ne-am intretinut cu el vreun sfert de ora §.1 dupa aceea ne-amdus la pa§a, pe care el avusese grijä sa-1 imtiinteze despre sosireanoastra. Secretarul acesta, dupa cum imi spusese d. Bein, avea rangul

Feodor Petrovici Bein (Beim, Bem, Behm), probabil polonez de origine,desi Bantas-Kamenski 11 numeste grec, a fost mai t'arziu mosier la Hodárguti(Hotin), murind in 1821. Sotia sa, Ecaterina, decedati in 1814 la Secureni(Hotin), era fata generalului Ilie Catargi. O fiicA a lor, Elena, mAritat1 cugeneralul Solovkin, a fost admiratl de poetul Puskin, iar alta, liarla, s'a clsà-torit cu colonelul P. S. Lisin. G. Bezviconi, Boierimea, vol. II, p. 17.

NAscut in Bistrita Transilvaniei, Gavriil Bánulescu-Bodoni a studiatla Kiev i in Orientul Apropiat, a fost profesor la Iai, iar dela 1782profesorsi rector de seminar duhovnicesc la Poltava (printre discipoli a avut pe ele-nitii Gnedici, Petre Kunitki s. a.). Dela ir Februarie 1792 mitro-polit al Principatelor Dunkene, el a fost deportat la 19 Iunie la Constantinopol,ajung&nd in anul urmAtor arhiepiscop al Ecaterinoslavului, iar intre anii1799-1803 mitropolit al Kievului, cánd a fost decorat cu ordinul sf. Andrei.Dela 1805, trgia la pensie, la DubAsari, unde a infiintat o tipografie. Dupg1812, a l'Amas mitropolit la ChisinAu, unde a murit la 30 Martie 1821, in Wirstlde 75 ani, fiind inmormântat la mlnIstirea Capriana.

www.dacoromanica.ro

C.ALATORI RUW IN MOLDOVA sr MUNTENIA 167

de general-maior. Era in vdrstä de vreo 6o de ani; avea o fire veseld.El ne-a tratat cu cafea i ne-a oferit pentru fumat trabucuri; eu insàam refuzat. Dupd aceea ne-a condus pdnà la portita gràdinii. Cafeauala Turci se serveste in niste cesti mici idea' mâner, care seanfänä maimult cu niste pdhdrele asezate in alte cescute, care insd, cand te ser-vete, rdman la servitor pe tavä.

Pe pasd 1-am 0:sit sezând pe divan turceste adicd cu picioareleincrucisate sub el. Imediat ce am intrat in camerd, el se ridicà i, dupäo scurtà convorbire cu d. Bein, ne-a poftit sàsedem pe divan. DomnulBein m'a recomanclat ca pe un fiu de pasä (adicà general), care e indrum spre feldmaresal, cdruia ii duce stiri urgente. Si la el am fost tra-tari cafea, pe care insd n'am bäut-o, dar pe care din politete o' luasem.Am rdmas la pasà aproape o ord., in care timp ne-am plimbat prin grd-dina ce apartinea d-lui Bein i dupä acea am plecat acasä. E curiosfaptul cà atunci, cand noi ne-am luat rdmas bun dela pasä., el s'a ridicatde pe divan, dar n'a fdcut niciun pas ca sà ne conducd spre usä. Hasanare 70 de ani, sau poate si mai multi ; la Constantinopol a ocupat desapte ori functia de vizir ; I-a cunoscut pe Suvorov, pe printul Potiom-kin, si ultimul timp cdnd toti pasii se räsculaserd impotriva sultanuluiel singur ii rämdsese credincios. Acest lucru insd nu o sa-1 ajute, i elde sigur va trebui sd-si ja rdmas bun dela viafá, dacd pentru mar-turisi credinta fatd de sultan se va intoarce in Turcia, unde se pre-gdteste sd plece curând cu o mare suitä. Mustafa al IV-lea nu-i vaierta cà a predat orasul fdird luptd, un oras aproape inaccesibil prinintdriturile ce le avea ì prin garnizoana numeroasdi.

Dacd noi n'am fi pus mAna pe Bender, imi spuse d. Beinatunci toate aceste /ocuri pânä. la Elisavetgrad ar fi fost parjolite decd.tre Turci.

Acum se spune cd din tot orasul acesta n'a rdmas decAt cetatea,cà toate casele sunt devastate, iar cea mai mare parte distruse pAndla temelie. Benderul a fost luat de noi printr'un siretlic militar: Hasan&du ordin sd ni se deschidä portile i, cand musulmanii isi asezasearmele la picioare, noi le-am apucat i i-am fortat sà plece din oras,punând stdpanire pe el. Luarea Benderului o datordm donmului bri-gadier C. 1), socrul domnului Bein, care mai inainte intrase in tratativecu Hasan i 1-a convins sá deschidd portile orasului armatelor rusesti.Pentru aceasta, domnul C. a fost ridicat la rangul de general-maior

decorat cu ordinul sfânta Ana clasa II.

1) Generalul Ilie Catargi (1747-1822, la Chisirau) era fiul visterniculuiFilip Catargi. Ca's6torit cu fats domnitorului Grigore Al. Ghica (ucis in 1777),Catargi a ajuns hatman in Moldova, s'a refugiat in 1792 in Rusia si a fost intimpul razboiului din 18o6-18x2 seful treburilor grAniceresti din Basarabia.I. Halippa, Opere *, vol. II, p. 43o, 0 G. Bezviconi Din trecutul nostru e,1936, nr. 36-39, p. 112.

www.dacoromanica.ro

168 G. BEZVICONI

In DubOsari eran putine clädiri de piaträ.; gospodkii in total eraucam 300. Populatia e formatä din Moldoveni, Greci, Bulgari, Evreisi un numar neinsemnat de Rusi. Orasul acesta are o vedere frumoasädatorità nenumäiratelor sale gradini i livezi, ce acoperg dealurile carese intind pe ambele pärti ale Nistrului.

Asearg a fost o furtung mare, iar dimineata de azi, potolitä, pre-vesteste o zi frumoas51. Traisura mea e gata. Imi iau ramas bun delad-1 Bein, dar inainte de a incheia scrisoarea aceasta, dragO prietene,vreau sà-ti descriu gazda mea.

F. P. are peste patruzeci de ani, de staturg e inalt, rumen, ceea cedenotà sgnOtatea lui. Mai inainte a fost in serviciul militar, in gradde locotenent-colonel, i pentru merite de arme a fost decorat cu ordinulsf. Gheorghe cl. IV. A trecut apoi la postà si a fost seful oficiului, iarin prezent e membrul comitetului de aprovizionare al armatei, ce s'ainfiintat la Iasi. E cOsätorit cu o nepoatä a fostului gospodar moldo-vean, principele Ghica, i patru copii draguti sunt bucuria zilelor lui.De origine e grec. Dar am scris cam mult e momentul sg termin.La revedere, dragä: prietene, pang la Iasi.

SCRISOAREA a 16-a

Iasi, 23 Mai (18o8).Am trecut Nistrul (apa aceasta e ingustà in fata DubOsarilor, dar

e adanc6 i repede) pe un pod plutitor. Am mers cu un vizitiu rus panàla targul Criuleni, ce se afla la o distantä. de 7 verste de Dubäsari. Acoloincepeau postele moldovenesti si mi s'a cerut sä achit anticipat, pangla Iasi, suma de 22 lei si 4 parale, ceea ce in banii nostri e egal cu13 ruble si 8o copeici. In schimbul banilor, mi-au dat o chitantà,pe care trebuia sá o arat la fiece postO. Despre hanurile moldovenestivoiu vorbi mai tarziu. Cat de straniu i sälbatec mi se päreau unele lu-cruri ; mai tarziu insà am inceput sà mä." obisnuiesc cu toate. i ceeace inainte mb.' mira, a inceput sä mi se park' natural. Iatà cum suntoamenii!

La 30 de verste de Iasi se ridieg un monument, clàdit din piatrfinecioplitg, ridicat de Ecaterina cea Mare printului Potiomkin. Acestfgsfätat al soartei, care a stiut sà tfälaseä in lux si multumire, a stiuts5.-0 aleagA i locul unde sä. moarg. Locul unde el a murit i unde acumse inaltg un stalp, e rang drum, inconjurat de pOduri i munti, alca-tuind o priveliste minunatO ce incântà ochii

1) Am vizitat monumental, asezat in drumul dela Pirlita la Milesti (la mar-gines mosiei Untesti), in vara anului 1934. Lang& obeliscul comemorativostâlpul lui svetlici (o stolb svetleisego *), cum i se zicea in popor, se mai pAstrapiatra cu inscriptie de pe vechiul monument (partea superioarä) :

www.dacoromanica.ro

CALATORT RUHI IN MOLDOVA HI MUNTENIA 169

La Ia0 am ajuns in ziva de 17 a acestei luni, pe la ora §ase dup5mas5., i m'am oprit la hanul unui grec. Imediat dupà sosire, dupáce mi-am schimbat hainele, m'am prezentat la palatul ocupat de printulProzorovski. Nepotul i aghiotantul feldmarqalului, d. U., m'a introdusla print i i-am inmanat scrisoarea pärintelui meu 0 a contelui Musin-Pu§kin 1) ; apoi m'am tutors acag, m'am trântit pe pat 0 am dormitpanà la orele nou5.. La ora zece am plecat pe jos (c5.ci aici in Ia,si, oricâtai pati, nu poti gasi un birjar) la clubul local o clàdire de piaträcu douäl etaje. Acolo, pentru prima data am Vazut doamne din socie-tatea moldoveneasc5., imbrilcate in toalete europene. Nu-ti voiu spune,de teamà sà nu le supär, clack' le sateau bine sau nu toaletele. La clubprintre altii se afla i generalul M. I. Kutuzov.

A doua zi, adicà in ziva de 18, a venit la mine un om trimes ded. U., caruia printul ii d5Ause ordin sà.' mä invite la mask printulavea obicei säl ia masa pe la 5 dupg amiaz5., ocupându-se dupà aceea

»Ha ce m mecTe npecTaaanca HHH3b rpqropini AneRcangpoallm HoTemiam-Taappiecxak".

Orra6pa B 5 aern, 1791 roa".IloRpos ameq Taepab1,1 aemmo oapCpeab norm ocTaalin mapaTax MHTHSHily OH 10HOHba.(Pe locul acesta a incetat din viatd kniazul Grigore Alexandrovici Potiomkin

al Tauridei. Octomvrie in a 5-cea zi a anuluiComp. adnotgaile lui I. C. Grot, la Operele lui Derjavin, vol. I, P. 454. A.

Weltman reproduce versurile altfel (Amintiri, in vol. Pu)ckin, de L. Maikov,1899, p. 115).

Portretul din casuta paznicului, a ajuns la preotul sgtesc, apoi la muzeulistorico-arheologic-bisericesc din Chisinau, distrus in 1941; am descifrat urm5.-toarea inscriptie:

Caemilerimail 1CHH3b rpqropqR A.zeReawypormq lloTemytim-TaBpq-Tieclayil, exmiqa.acq 5 oicra5pq 1791 r. 1IoNceputosaq 6aposeceoll /ye Pe-moq4, ypoquemtoff HaTaaneff II. Kalicaponofy, B Haman. ell:aural" KOH-IIHHLS noeTaaaen B naanaLoqe B Beecapa6cicoil o6.iiacTa &ma mecTa recaoirimaca Rams

(Luminatul kniaz Grigore Alexandrovici Potiomkin al Tauridei, a incetatdin viatà la 5 Octomvrie 1791. Donat de baroana de Remond, nAscut5. NataliaP. Kaisarova, in amintirea centenarului mortii a§ezat in pavilion in regiuneaBasarabiei lângá locul unde a murit kniazul).

AdevAratul Monument, destinat pentru a fi a§ezat pe locul lui Po-tiomkin, era transportat cu greu pe vremea Ecaterinei II, fiind pax-5.5ft dup5.moartea ei inteo rAp5. din apropierea de Gluhov, unde a i fost descoperit doarIn 1914. Com. de generalul P. E. Kotzebue.

1) Alexei Ivanovici Musin-Pu§kin (1744-1817), ober-procurorul sinodului,arheolog si academician.

www.dacoromanica.ro

170 G. BEZVICONI

cu probleme militare. Ii pläcea sá vorbeasch de trecut, de tactich,de Frederic cel Mare, etc. In timp ce el povestea despre räzboiul prusacce a avut loc in timpul domniei Elisavetei Petrovna, tineretul glumeasi fäcea spirite...

In ziva de 19 am luat de asemenea masa cu printul. Printre ceiinvitati se afla si gloriosul Platov 1). Cu o deosebitä plhcere priveampe acest bray conduchtor al cazacilor, care si-a atras asupra sa pri-virea celui mai de seamh erou din lume. Duph mash am aflat dela P.H. B. 2), consilier de stat si sef de cancelarie al printului, ch.' acesta dinurmh are de gánd sä ma trimeatä in Serbia s't Bulgaria, cu pachetuladus de mine. Acest lucru m'a bucurat enorm si eram nespus de fericitsà plec cht mai repede. Curiozitatea la tineri e tot atat de mare ca lafemeile bAtrâne, eram nerAbdhtor sh vhd thri noi, popoare si obi-ceiuri noi. Seara am petrecut-o obisnuit, impreunä cu V. si P.

In ziva de 20 am stat tot timpul acad., iar seara m'am dus la mi-tropolitul Gavriil, care, des't plecase din Dubäsari inaintea mea, so-sise la Iasi cu donä zile mai thrziu.

Pe data de 21 m'am prezentat la cancelarla d-lui B., conform or-dinului primit dela el, ca sh ridic corespondenta chtre consilierul efec-tiv de stat Rodofinikin 2), dar n'am fost primit. Mi-a spus, cà e ocupatsi nu m'A poate primi, dar eh telegramele sunt gata si eh eu sh mh in-teresez in fiecare zi. Acest lucru m'a amArit peste mhsurh, mai alesdeoarece eram preghtit de plecare. Si am fost asigurat, eh voiu primitantiemele de drum si scrisorile necesare. V. dorind sä mà distrezeputin, m'a invitat la plimbare si apoi m'a dus la P., cu care am luatmasa. Reintors acash, am fost tot timpul agitat, ph.nä ce somnul nu-miinchisese pleoapele obosite.

A doua zi a venit la mine, ca un inger binecuvânthtor, un trimesdela d. U., cu o invitatie la masa feldmaresalului. Pe la orele 5 m'amdus la palat si imediat ce am intrat in sala cea mare, d. U., care-miiesi inainte, mi-a comunicat cä. printul Alexandru Alexandrovici I) i-adat ordin sh.-mi fad ctmoscut, cä in timpul sederii mele la Iasi s'A fá-mhn invitatul lui la mash. M'am asezat la mash' inteadins in fata feld-maresalului, ca sä fin mai usor observat de el, ceea ce am s't reusit.

1) 1751-1818, hatmanul cazacilor dela Don.3) Pavel Bezak (1769-1831), fiul magistrului de filosofie Hristian Bezak,

slujind in militie, cu tot gradul sgu numai de consilier de stat, a ajuns cola-boratorul principal al lui Prozorovski. Insemncirile lui N. I. Greci, e ArhivaRusa s, 1873.

Const. C. Rodofinikin, originar din Moreia, director al departamentuluiAsiei, pe atunci agent diplomatic in Serbia (G. Bezviconi, &Irbil: in Basarabia,

Din trecutul nostru o, 1939, IIV, p. 17). Raportul sAu adresat in 18o8 luiProzorovski, cu privire la Sfirbi, in Arhiva Rus5.s, 1888.

Prozorovski.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUW IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 171

Trebue chiar astäzi sä.-1 expediem pe Bant4-1Camenski suntgata actele? il intrebà printul pe B.

Sunt gata, excelentk faspunse acesta din urma i neaparatva pleca chiar astazi.

Dupl masä m'am dus la cancelarie 0 am a0eptat mai mult deora hartiile, dar Mid rost. In cele din urma, in camera unde a0eptam

a intrat cu ni§te hartii d. B., care-mi spuse:Pierzi timpul in zadar. N'ai sä poti primi nicio scrisoare, deoa-

rece feldmareplul, seara, nu iscale§te nicio hartie, mai bine vii mainede dinaineata.

Spunand acestea a plecat, iar eu luandu-mi paldria, incruntat, cu capulplecat, am ie§it 0 am ajuns acasà: tot atat de bine dispus, ca 0 in ajun.

Seara am fost la marele logofat Constantin Ghica 1), catre care aveamscrisoare dela o rudä de-a lui printul Mavrocordat 2). Ghica, un

batran venerabil de 70 ani, care vorbea perfect frantuze0e, m'a primitcordial 0 m'a invitat la masä. Eu insä, cred, cä n'am sä am ocaziealtadata sä mä duc la el. ream gasit plimbandu-se prin grädinä, cu pipaIn gur5.. Citind scrisoarea, el i0 ridica pentru o clipà caciula i apoi

puse din nou pe cap, fará sà-mi spuna i mie sa fac la fel, aa 'Meattot timpul cat am stat la el in gradina, am stat cu capul gol, dogoritde soare. Natural ca n'am stat mult timp.

Astazi dimineata am venit din nou la d. B. pentru a primi scriso-rile. Domnul D. o rud'a de-a lui, m'a anuntat 0 pe urma transmisdin partea lui, ea' scrisorile nu-s gata 0 ca numai dupa masa vor fiiscalite de feldmare§al. In timp ce ne 2.§ezam la mash', s'a starnit ofurtunä urmatä de ploaie i descarcari electrice, care a durat catevaore. reldmare*alul observandu-ma, i-a spus iara0 d-lui B.

Pe Bant54-1Camenski trebue sa-1 pornim la drum maine dis-dedimineata, aceasta pentru lin4tea lui i pentruca intarziem, i vre-mea se stria..

Doamne! ma gandeam in sinea mea oarecat imi vei pune laincercare räbdarea ? Nici cuvintele feldmare§alului i nici timpul urit num'au impresionat i primind scrisorile chiar In dupa masa aceea, impreu-nä cu foaia de drum, am trimes dupà cai, hotärit sà plec peste o ora.

Ia§ul e un ora. bun. Impozantul palat de piaträ, construit pe timpulgospodarului Alexandru Moruzi in 1806 i ocupat in prezent de printulProzorovski, se poate numära printre cladirile cele mai frumoase. Inaceastä clädire e 0 divanul format din boieri moldoveni 0 al cäruipre§edinte e consilierul de tain i senatorul S. S. Ku§nikov. Aici am

1745-1828.Alexandru Mavrocordat II, zis Firaris (fugarul), domnitorul Moldovei

(1785-1786), nriscut in 1754 i mort la 18 Februarie 1819, la Moscova ; omcult, a scris o comedie in greceste in spirit francez.

www.dacoromanica.ro

i72 G. BnVICONI

växut i sala de tron a fostului gospodar. Palatul acesta e interesantprin faptul cä are tot atatea ferestre ate zile are anul i atätea usiCate säpfámâni sunt intfun an.

In Iai sunt destule clädiri de piaträ.; mänästiri grecesti sunt cinci.Intr'una din aceste mänástiri Trei Ierarhi, se aflä moastele sfinteiParaschiva. Orasul are peste cincized de biserid, toate de piateá. Re-sedinta arhiereascä, unde s'a oprit in prezent preasfintitul Gavriil,are o curte destul de vastä.. In ea sunt donà biserici mari si o capelä.Sträzile sunt mici, inguste i prost pavate cu bkne de lemn. RäulBahlui ce curge prin Iai nu merità nicio atentie, din cauza apei salebältoase s't a emanatiilor sale puturoase. Pentru bäut folosesc apàbunä din fântâni. Numärul locuitorilor de ambe sexe e peste 50.000.Boierii poartá haine turcesti, iar sotiile lor haine europene ; totusimulte fetnei, mai ales cele bkräne, umblä in port national. Mai totivorbesc frantuzeste i putini stiu ruseste. Aici am vlzut profesori defrancezà, care la ei in Franta probabil erau gräjdari çi totusi nu serusineazä sà incaseze mii de lei! Boierii de aici sunt extraordinar demândri. Un boier moldovean de primul rang nu face niciun pas deacasá pe jos, färä tfäsurà. Se plimbä in träsuri i mai ales cäläri, seara.In unele locuri, când se insirà eke doukeci de träsuri, cei din urmätrebue sá astepte cäte dou'keci de minute, pánä." 0.'nd cele din fatàîi vor face loe prin sträzile inguste. In spatele tfäsurii sunt asezatidoi slujitori, dintre care unul tine luleaua cu ciubuc. Boierii care umbläcdlari au in una lor Cate un tigan descult, care fuge in urma calului,

Cand boierul se dà jos ii tine calul de cäpästru. Moldovenii sunt in-culti i nimeni aici nu se ocupä cu problema invätämântului. Suntamatori pasionati de muzica s't dans. Instrumentele muzicale preferatesunt vioara i ghitara. Acest popor e grosolan, lene i neingrijit. Tah-talele mari turcesti sunt aici la modä i constitue podoaba oricäreiincäperi. La Iasi sunt o multime de Evrei, care se bucurà de libertatesise ocupg cu comertul.

Pämäntul Moldovei e foarte fertil; produsele solului sunt de obiceiu,mieiul, gräul si secara. Pepenii galbeni i rosii cresc in aer liber; ultimiiajung la mä'rimi neobisnuite. Pädurile de stejari si de fag sunt foarteintinse. Clima e foarte calda s't nesà.'nkoasà. Adesea sunt epidemii defriguri i febrá cu urmäri grave. Moldova e vestità prin caii i tauriiei. PrirnÜ desi sunt mici, sunt foarte rezistenti, infrtmtând drumurigrele i putánd sta afafá in frig. Porcii de aici sunt vestiti ca mkime,ca i prin pärul lor lung. Porci sunt foarte multi, precum i oile, caresunt de un soiu ales. Albinäritul si el constitue o ramurà insemnatá aindustriei locale. In päduri se allá foarte multi cai sälbatici, care suntprinsi i vänduti Evreilor.

Moldova are foarte multá sare, smoalä. icearä. In unele locuri seaflä munti intregi de sare ; dacä: scoti stratul de pämänt de sus, muntele

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIW IN MOLDOVA *I MUNTENIA 173

pare de sticla. Se spune, ca' aici sunt 0 mine de aur i argint, tot atatde insemnate ca cele din Siberia, dar care nu sunt cunoscute, decat degospodari ; acetia le-au lasat neexploatate de teama ca Turcii sa nupuna stapanire pe mine. Am auzit, cá sultanul trimesese chiar n4tegeologi turci, ca sà poatà gäsi aceste zacäminte, dar n'au reu0t. Gos-podarul de atunci al Moldovei, i-a primit foarte bine, dar i-a facutplece cat mal repede. Abia insa au pärasit Ia§ul, au 0 fost omoriti pedrtun de arnäuti, inteadins trimi0, 0 de atunci Poarta n'a mai incercatsà afle unde sunt aceste bog5.tii.

Gospodarii Moldovei i Valahiei ocupau tronul pentru un timpscurt, doar doi-trei ani, nu mai mult de cinci. Fiecare dintre acWia,dorind sà ocupe acest loc, se ingloda in mari datorii, pentru a puteacumpara pe miniOrii turci, care erau foarte hr5.pareti. In schimb, dupace capatau tronul, in timpul scurtei domnii cäutau s5. se imbogateasca,punand biruri grele asupra poporului. In felul acesta, ei nu numai eaîi achitau datoriile, dar reveneau la Constantinopol cu milioane, unclese aratau insa foarte saraci, de teamà s'a' nu fie pradati de mini§triiturci a§a de hräp'areti. Adeseori 1'1200 sultanii omorau pe acWi domni,pentru a pune stapanire pe averea lor, asupra carda ei, conform legilorde atund, aveau drepturi depline. Acest drept, de altfel, 11 aveau sultanii

asupra tuturor functionarilor turci, chiar i celor mai mari, farà aexcepta pe viziri. Gospodarii se alegeau din familiile grecWi cele maide vazä.

Moldova are o suprafata de i600 mile patrate, avand 730.000 lo-cuitori. Odinioara, aceasta regiune putea sá ridice o oaste dela 7o panala no mii oameni; astäzi nu e in stare sa dea nici jumatate.

Principele Dimitrie Constantinovici Cantemir, in prefata Letopise-fului e de parere c5. intemeietorul Moldovei i Va-lahiei a fost imparatul Traian, care a mutat in 107 pe cei mai de seam5.Romani in Dada (a.a era numita in trecut aceasta regiune). Limba mol-doveneascà in cea mai mare parte e compusa din cuvinte latine§ti. Inlimba se gasesc cuvinte slave 0 turce§ti.

Iti anexez aici, dragà prietene, cateva cuvinte moldovene§ti, ca sa-tifaci 0 tu idee despre aceasta limba.

Doamne miluete Gospodi pomiluiDoamne = gospodin domineOm = celovek homoFemeia jen§cina foeminaPärinte = otet parensFiul = sin filiusPaine hleb panisApa = voda aquaBunk' apa = horo§aia voda bona aquaFan seno fenum.

www.dacoromanica.ro

1) 1765-1826, cunoscut istoric.

174 G. BRZVICON:

SCRISOAREA a 17-a

Bucuresti, 26 Mai (1808).

In Valahia nu sunt atatea dealuri ca in Moldova si satele sunt mairare ; afara de poste si carciumi, care sunt si ele niste cocioabe i graj-duri acoperite cu paie, restul sunt niste bordeie. In genere, aceast&regiune, e devastata de Turci. Cateva case de *tea' darimate i mk'nä-stiri parasite servesc drept marturie acestui fapt. In Moldova surugiiisunt mai iuti, dar si aici in Valahia poti gäsi pe unii, care cu nimicanu-s mai prejos de cei moldoveni. Atat in Moldova, cat si in Valahia,surugiii mana caii o jumatate de drum Mira sa se opreasca, apoi oprindu-sepentru cateva minute, terg ochii cailor, ii trag de urechi si o iau iarla goana si nu se opresc deal la statie. Hamurile lor sunt foarte proaste,si la trasura n'au nici oiste, ci un bat care seamana a oiste, si din cauzaaceasta ei se opresc adesea ca sa o indrepte. Caii sunt inhamati cate doi,apoi alti doi sau patru inainte. Surugiii nu se aseaza pe capra carutii,ci se urea calare pe cal, pocnind din biciu mai mult in aer, decat pe cal.Cand se apropie de statie, chiuie sälbatec, dand de stire celorlalti surugii,In lipsa de clopotei, cà se apropie. Osiile rotilor nu sunt unse i facele un sgomot teribil.

Din Iasi am plecat la 23 Mai, la ora douasprezece noaptea, iar laBucuresti am sosit la 26 Mai, ora patru dimineata, i m'am oprit la hanulunui neamt de aici. Acest oras nu mi-a placut ca Iasul, cu toate el aremai multe cladiri de piatra decat Iaul. Strazile inguste sunt pavatecu barne de lemn si nu sunt drepte, din care cauzä cand treci pe elecu caruta te sdruncina tare (caruta moldoveneasca seamana cu cearuseasca, dar e asa de mick" i ingusta, 'Meat in ea abia dad, incap doioameni).

Bucurestiul e cu putin mai mic cleat Moscova, ca extindere, dacacuprinzi toate gradinile nenumarate din oras si din imprejurimi. RaulDambovita, care curge prin oras, e interesant prin faptul cà in albia luise afla nisip auriu, ce era exploatat in folosul sotiilor gospodarilorvalahi. Un nisip identic se afla in raul Olt, care desparte Valahia Marede Valahia Mica. Veniturile din exploatare, care se ridicau la 25 miipiastri, erau de asemenea folosite de sotiile gospodarilor.

Bucurestiul numara 6o.000 locuitori, biserici i manastiri peste 300,afafá de paraciisele din casele boieresti.

Aici am luat masa la S. S. Kusnikov, catre care am avut scrisoride recomandare din partea contelui A. I. Musin-Puskin si N. M. Karam-zin 1). Kusnikov mi-a spus despre Valahi, ca sunt foarte blanzi i buni,dar sufera din partea ispravnicilor, care-i stramtoreaza inteatata,bleat unii din ei fug la Turci.

www.dacoromanica.ro

CkLATOR1 RIW IN MOLDOVA $I muNTEN1A 175

La noi in Rusia toti se feresc de functia de ispravnic, a adaugatel iar aici din contra, pentru un loc vacant de ispravnic se primescaptezeci de cereri. In genere trebue sa recunosc superioritatea boierilor

moldoveni fatal de cei de aici.Acest cm vrednic i desinteresat, cauta acuma sá starpeasca raul ;

ar fi de dorit ca aceastà actiune a lui s'a se bucure de un succes deplin.Terminá'nd aceasta scrisoare, vreau sa-ti mai spun ceva despre

Bucurelti. Daca generalul Miloradovici, anul trecut, ar fi intrat cu oora mai tarziu in BucurWi, oraul ar fi fost prefäcut de Turci in cenuqe.E interesant ca atunci, cand ace§tia din urma ocupase BucureOiul,n'au gasit niciun locuitor. Toti fugisera incà inainte de venirea lor.

La revedere, draga prietene, la Craiova.

SCRISOAREA a 18-a

Craiova, 29 Mai (1808).La fiecare statie din Moldova i Valahia sunt cdpitani, pe care fi

putem compara cu §efii noOri de pota.. Ei trebue s'a aiba grifa sa nuintarzie pWele din cauza cailor i s'A supravegheze pe po§ta0. In loede sabie, ei poarta la brau o calimara prelunga de cupru, cu o penitade cupru. Imediat ce sose0i in statie, ei cu un aer grav îti cer foaia dedrum, dupa care fac insemnari In registrele lor.

In Moldova taranii sunt mai bogati deckt in Muntenia, dintre carecei mai multi traiesc in bordeie. Moldovencele sunt mai aratoase decatmuntencele, care sunt cam negricioase. In trecerea mea prin Valahia,prin sate, n'am intalnit nu numai o femeie frumoasä., dar macar unasil-mi placa. In schimb vinul din Valahia e mai bim decat cel din Mol-dova, din care cauza i betivi acolo sunt mai multi. Vinurile ar puteasä fie i mai bune, daca s'ar da osteneala sà cultive mai bine viile.Valliii sunt atat de saraci, incat de multe ori sunt nevoiti sa traiascadin furti§aguri...

Din BucurWi am plecat la 26 Mai, la orele 9 seara, iar in ziva de28 seara am sosit la Craiova. Acest ora., mic, devastat de Turci, se aftala o depártare de 200 km de BucurWi. Aid m'am oprit la un han,al carui proprietar era ungur, i imediat dupä sosire m'am prezentatla generalul-maior de cazad I. I. Isaiev, catre care aveam o scrisoaredela feldmarep.l. Acest venerabil i brav erou, care numara §aizeci deierni i care anul trecut, trecând dincolo de Dunäre cu §ase sute de Ru§i

cateva mii de Sarbi, a distrus un corp de armatà turcesc de §aisprezecemii oameni, m'a primit foarte amabil i m'a oprit la masa. Dupà masa,impreuna cu capitanul D. I. Bib., din regimentul Olonetki §i care erade garda la generalul Isaiev, am plecat in tabära a§ezata la o departarede douà verste de ora. Acolo am petrecut toata seara, privind instrucliaartileri§tilor ; m'am reintors apoi acasa, iar Bib. a ramas in tabara.

www.dacoromanica.ro

176 G. BEZVICONI

Astázi de asemenea am stat la masä la generalul Isaiev i, luAndu-mifamas bun dela el, m'am intors acasá, de unde 41 scriu tie, draga prietene.A trecut o orà de când am trimes dupg cai.

Clima Valahiei e temperatá §i placuta. Solul e foarte roditor i arputea hráni o populatie impátritä. ; locuitorii insä sunt atat de asupriti§i säráciti de gospodari §i boieri, incat multi din ei au fugit la Turci,din care cauzá suprafata de pämânt cultivatá se mic§oreaza din an inan. Valahia are multe paduri de stejari, fagi §.1 tei. S'i aid, ca i in Mol-dova, se ocupá cu albináritul. Vite comute §i oi stmt o multime.

Valahia are o suprafatá de 1.025 mile pätrate §i aproximativ 950.000locuitori, in cea mal mare parte Valahi, care-vi zic Rumini (Romani) ;sunt apoi Turci, Armeni, Evrei §i alte neamuri ».

www.dacoromanica.ro

1810

KUTUZOV

Numirea lui Kutuzov (1745-1813) la comanda armatei ruse, a in-semnat o etapà nouà in räzboiul impotriva Turcilor. Era discipolul celmai ager al celebrului Suvorov, care l-a numit comandant al Ismailuluiincà inainte de a fi cucerit cetatea. De douà ori gray ranit, fost amba-sador dupà pacea dela Ia0 la Constantinopol, generalul nu se bucuracu toate acestea de simpatiile lui Alexandru I, deoarece la Austerlitzel a cedat dorintei tânäirului imp6rat de a da bältällia osAndità la insuc-ces. Ca 0 in 1812, and a sdrobit pe Napoleon 1), Kutuzov a fost numitin frtmtea Wirii dunärene dupà ce numero0 comandanti s'au perindataici, in desconsiderarea opiniei publice. Sosind in principate, cunoscaoriscusit al atmosferei culiselor Orientului, el n'a schimbat nimica dinritmul vietii stabilit de predecesori. In toamna anului 1811, noul co-mandant a distrus armata tured 0, folosind finetea sa diplomaticä, aincheiat in Mai 1812 pacea dela Bucureti. Napoleon se afla in fataDresdei, in drum spre Moscova, incat acest tratat de pace prezenta oinsemnaate deosebità.

Scrisorile ce le reproducem mai jos, care oglindesc in parte aceastàatmosferä mult hulitä de Langeron, Ciceagov 0 alti contemporani,le-am semnalat in revista « Din trecutul nostru » (1935, nr. 17-20, p.129), cand aceastä: corespondentà a fost publicatà de ducesa de Montelfi-Stolipina, in « Revue de Paris » (15 Aprilie 1935, p. 791 0 urm.). Kutu-zov le adresa fiicelor sale, Ecaterina, märitatà cu generalul print Ku-da4ev, 0 Elisaveta, mälritatà cu contele Tiesenhausen, ucis in bätäliadela Austerlitz, apoi cu generalul Hitrovo, viitor ministru plenipoten-tiar la Plorenta.

I) In 1814, apare la Buda cartea: Intdmpldrile rdeboiului Franjozilor §i in-loarcerea lor dela Moskva, tälmercilcl din netnfefte.

12

www.dacoromanica.ro

1) Nu este decal transcrierea gresità a numelui e Smaranda ». E vorba deSmaranda Bogdan, nAscutA Rosetti, sotia vornicului Dimitrie; in vara anului181o, ea a anuntat pe Iordache. Rosetti-Roznovanu, cA spAtarul IordacheCatargi, cumnatul ei, ar fi fost trimes de niste boieri, ca sA cearA sprijinul luiNapoleon. RefugiatA pe vremea eteriei la Chisiniiu, Bogdaneasa a fost sati-rizatá versuri de poetul Puskin i descrisA in memoriile vice-guvernatoruluiP. Wiegel (op. cit., VI, P. 148). Despre salonul ei iesan, de mai tfirziu, unde seintruneau fruntasii filorusi, comp. Documente Hurmuzaki, vol. XVII, P. 531,si X. Hommaire de Hell, Voyage en Turquie et en Perse, Paris, 1854, vol. I,p. 186. A murit in 1847 la n2AnAstirea VAratec (R. Rosetti, Familia Rosetti,Bucuresti, 1938, vol. I, p. izo). G. Bezviconi (si S. Callimachi), Pu§kin inexil, Bucuresti, 1847, p. 153.

178 G. B/4ZVICONI

Iasi, 27 Martie 181o.ItIata-ma ajuns aici Am intrat aseara in acest ora i maine voiu

pleca spre Bucuresti, nade va fi instalat cartierul meu general. Oncepopor iubeste schimbarile, prin care spera sà castige ceva, dar aidlumea inteadevar delireaza. Bucuria de a ma vedea este de nedescris.Boierii au venit sa mà intalneasca, i inaintea lor o doamnä Smarodki 1),un fel de exaltata care vroia neaparat sà mà scoatä afar& din träsura.

Bucuresti, ro Aprilie i8ro.Lisanka i copli, bunä ziva. Iata-ma la Bucuresti in mijlocul Vala-

hilor. Am foarte multe treburi, dar vreau sa-ti spun ce este Bucurestiul:este un oras atat de mare, incat intrece toate orasele rusesti, afara decapitale. Peste tot multimi pline de viata, cateva doamne cu obiceiuri

culturä mondenä, i inca multe altele. Unele dintre ele sunt frumoase,cateva destul de amuzante ; mai sunt cateva doamne ruse pline depretentii si o gramadä de Greci. i toatä lumea e nebunà dupa dans.

Bucuresti, ii Ianuarie 1811.Lisanka, prietena mea, si copii, buna ziva. Nu poli sa-ti inchipui

in ce masura mà supkà de a fi mereu despartit de acei pe care ii iubesctNumai voi nia lega de viata. Cu cat inaintez in viatä, Cu atata simtea gloria nu este decal o amagire. Am fost totdeauna filosof i devindin ce in ce mai mult. Se spune ca fiecare varsta isi are pasiwnle sale;pasiunea mea consta bate° dragoste arzatoare pentru ai mei.

Bucuresti.Lisanka, draga mea, si copii, bunk' ziva. Nu prea ma' distrez aid,

avand multe treburi Mintea Inri este totdeauna treaza i evit chiarde a vedea prea multa lume pentru a nu face cumva greseli. Pentru ama distra mi-am adus o trupa de pantomina italianà. Sunt incantat

www.dacoromanica.ro

1) Generalul a fost fAcut print.s) Dupà victoria dela Slobozia.

120

CLIATORI RUSI IN MOLDOVA $I MUNTENIA 179

de onorurile Cu care m'a cinstit imparatul, 0 aceasta m'a distrat putin 1).Spune printesei Golitin c5.-i shut picioarele, pentruca ea la plecareamea mi-a sarutat mana. Dumnezeu sa te binecuvanteze pe tine 0 pecopiii tai 1

Credinciosul tau prieten,M. K.

Bucure§ti.Lisanka, iata-mä iara0 la Bucure§ti, ceea ce este mai comod pentru

mine decal cartierul meu general dela Ia0. Aici vreau &a.' ma distrezputin 0 am fost ieri la teatral polonez. Doamna Bennigsen D. gase§teingrozitor 0 contesa Manteuffel il gase§te splendid, mai ales Don Juan.Aici doamnele sunt foarte amabile, cultivate, dar rareori frumoase.Am luat multi prizonieri I) 0 printre ei un pa§a cu trei tuiuri, Izaban-Oglu ; are 85 ani, dar este a§a de frumos 0 elegant ca va sud capulintregului Petersburg. Dumnezeu sä te binecuvanteze,

M. K.»

www.dacoromanica.ro

1812

AMIRALUL CICEAGOV

Observând c5. generalul Kutuzov nu se gräbea cu incheiereaimpäratul l-a numit in Aprilie 1812 pe amiralul Pavel Ciceagov (1765-1849), 1) in fruntea armatei dun5.rene. Noului comandant i s'au inmAnatdouà rescripte: unul de multumiri, in caz de incheiere a pàcii, iar al-tul o simprä rechemare a lui Kutuzov, o inaintat » la denanitatea demembru in Consiliul de Stat. Ceata ce-o aducea amiralul din Peters-burg nu se deosebea ins5., nici ea, de oamenii locului, folositi in prin-cipate ; amintim pe tinerii Capo d'Istria, Alexandru Sturdza, nepotul desorà al dragomanului turc Dimitrie Moruzi, i maiorul A. I. Barozzi,mason, fiul fostului consul rus la Venetia, care a provocat in 1802 fugalui Mihail-Vodà Sutu in Transilvania, pentru a starni ràzboiul dintreRu§i i Turci. 2) A§a dar, numeroasele critici aduse in aceastd privintàpredecesorilor, chiar de Ciceagov, Langeron i altii, nu corespundeauadevärului. Prevenit de cancelarul Rumiantev i senatorul Krasno-Mila§evici despre sosirea succesorului sä.u, Kutuzov a incheiat deodatátratativele de pace, 0 chiar foarte onorabil, dacà tinem seama c5. Na-poleon mai zgmislea o invazie in Rusia de Sud, cu trupele mare§aluluiMarmont, din Dalmatia. Pacea a fost o loviturI nea§teptatà pentrudiplomatia occidentà15., dar 0 pentru amiralul Ciceagov, druia i-arezervat, astfel, modestul rol de a supraveghea retragerea trupelor din

L. M. Ciceagov, clespre P. V. Ciceagov §i Memoriile lui, Vechimea Rusg s,1886-1888; Arhiva amiralului Ciceagov, Petersburg, 1885; corespondenta,

Vechimea RusA *, 19o2, comp. §1 1892; s Arhiva Rus5. s, 2870; Memorii, Paris,1855 i 1862, Berlin, 1855 i 1858, Lipsca, 1862, Paris-Bucure§ti, 2909 (ed.Scarlat Lahovari, pe care o folosim, cap. XII §i XIII, p. 365-392) ; I. Glebov,Pavel I gi Ciceagov, Vestitorul Istoric s, 1883, nr. I.

N. Iorga, Istoria Romiinilor, vol. VIII, p. 202, confundà pe fiul Barozzicu tatäl sau, unul din cei mai priceputi agenti ru§i din principate; R. Rosetti,Arhiva Senatorilor, Analele Academiei », tom. XXXI, p. 369, 392 §. a.;Langeron, op. cit., p. 282.

www.dacoromanica.ro

CKLITORI RT4I IN MOLDOVA SI MUNTENIA i8r

principate. Kutuzov a ramas in Bucuresti pana la 16 Mai, cand s'a iscalittratatul. Nici el, nici vizirul Ahmed-Pasa n'au semnat actul: din parteaRusiei au participat Italinski, generalul Sabaneev, sef de stat-major,

batranul Iosif ranthon, iar din partea Turciei Galib-Efendialti plenipotentiari. Procesul-verbal al sedintei l-a redactat AlexandruSturdza, care a si alcatuit emblemele ihlminatiei grandioase din aceanoapte, la Bucuresti: o creanga de smophin strälucea departe: « Sem-per colatur et vigeat... » In dreapta, steaua polarä.: luceat orbiiar in stanga, semiluna: « crescat imita ». Agentii lui Napoleon starniräla Constantinopol o valva de indignare impotriva semnatarilor trata-tului de pace, ceea ce a dus la decapitarea fratilor Moruzi 2).

Armata dunä.reanä.' i amiralul Ciceagov urmau sä. indeplineasa oultima insarcinare, taind retragerea lui Napoleon din Rusia. Pana laevacuarea definitiva a trupelor rusesti, fixatä. la 2 Octomvrie 1812,la conducerea principatelor a ramas generalul Jeltuhin, iar Ciceagovse grabi spre frontul de luptä.. La trecerea Berezinei, el scapa pe Na-poleon, precum de altfel se zice bunicul sau l-a lasat sà fugä pe.Carol XII, iar unchiul pe Gustav III. Ironizat de opinia publicaruseasca (stiuca din cunoscuta fabula a lui Krilov), el a paräsit in 1814patria, murind peste 35 ani in Anglia. Orbind, el isi revarsa amaraciuneaIn dictarea memoriilor, in care cauta sá se razbune impotriva tuturoradversarilor sä.i. De aceea, chiar in capitolele ce urmeaza, el starueasupra impartialitatii sale, desi subiectivismul plin de venin este carac-teristic intregii povestiri lipsite de adevar.

# Conform instructiunilor impä'ratului, odata ajuns in Moldova, tre-buia sà negociez cu Poarta un tratat de aliantä defensiva i ofensiva,propriu zis a favoriza diversiunea noasträl proiectata impotriva Austriei.Dar inainte de a intra in amanuntele operatiilor mele pentru a ajungeaceastà tinta, nu ar fi zadarnic de a reveni asupra cauzelor care acluserào ciocnire intre Rusia si Turcia, si de a trece repede in revista princi-palele evenimente ale acestor razboaie pana la tratatul dela Bucuresti.Acest rezumat va pune pe cititor in masura sal aprecieze situatia tre-burilor in epoca in care am venit sá inlocuesc pe generalul Kutuzov,çi n va face sà urmareascä cu mai multà usurinta povestirea evenimen-telor ulterioare.

Ivan Vasilievici Sabaneev a intrat in serviciul militar in 1787; comandantal corpului VI de armatg la Tiraspol, inaintat in 1823 general de infanterie,el a murit in 1829.

N. Iorga, Analele Academiei », s. II, t. XXXIII, 1910.

www.dacoromanica.ro

182 G. BEZVICONI

In timpul sederii mele la Bucuresti, am cules toate documentelein stare sä lumineze aceasta parte a istoriei noastre si a caror autenti-citate o pot garanta ; caci aceste comunicari mi-au fost facute de catremartori oculari sau chiar participanti in acest razboi si care nu aveauniciun interes a: altereze adevarul faptelor ; cred, ca trebue sa declar,cal dacal am fi putut fi banuiti de partialitate in privinta uneia dintreputerile beligerante, aceasta ar fi fost de sigur in favoarea Rusiei.

Pe and Rusia lua o crestere extraordinarà in ceea ce privestearmata sa 1) si parea din ce in ce mai puternica, Turcia se afla, dincontra, secatuità prin dezordinele interioare, care o macinau, si sfa-Oath' prin nesfarsite razboaie civile, sguduitä de trei revolutii succesive,ark' trupe, färä bani, fära credit inafara, fara influenta asupra propriiloral supusi, lasatä pradd a douà partide care guvernau, unul capitala,celalalt provinciile, si tremurand la amintirea infrangerilor sale incarecente si la auzul niimai a numelui Rumiantev, Suvorov, etc., Turciase vazu, deodata, atacatI de puteri infinit superioare chiar tuturoracelora pe care Rusia le-a desfasurat vreodata in aceste tinuturi.

Demiterea gospodarilor, printii Ipsilanti si Moruzi, färà a lua inseamä tratatul cu Rusia, prin care aceastä demnitate le era garantatkpentru sapte ani, si apoi tendinta Portii de a se rasa atrasà in proiectelelui Napoleon impotriva Rusiei, acestea erau principalele vini ce seatribuiau Turciei.

Ministrul rus la Constantinopol, d. Italinski, a fost insärcinat saceara reparatii pentru aceste invinuiri, lucru pe care 11 putea obtinefarà greutate, deoarece Turcia era prea slaba pentru a refuza acestepretentii. In timpul acesta, o schimbare avu loe in cabinetul rus, sibaronul Budberg 2) inlocui pe printul Adam Czartoryjski la ministerulafacerilor straine. Budberg fusese un militar neinsemnat, dar calitateasa de german D. facuse pe imparatul Pavel sa-1 aleaga pentru a fi unuldin apropiatii marelui duce (devenit imparat) Alexandru. In urma,el ocupà functii diplomatice s'i era tocmai ministrul Rusiei la Stockholm,and fu chemat la conducerea afacerilor straine. Despre capacitateasa se poate avea o idee din urmätorul amanunt, pe care il detin delasecretarul au de ambasad5., d. Alopeus, om de spirit s'i talent. D. Bud-berg nu avea destulà minte pentru a distinge diferitele cabinete ale

uropei si dicta adeseori mesagii, de pildä, pentru ministrul Dane-marcii, vorbindu-i de interesele Suediei ; pentru acela al Olandei ca sicum ar fi fost vorba de Danemarca, si tot astfel cu ceilalti, apacealàpe care secretarul de ambasada o descurca s'i o indrepta cateodatä. cu

Am spus, in alta parte, cl armata, redus5, la 250.000 oameni, pe timpulEcaterinei II, si-a nittrit cadrele aproape la un milion, pe timpul lui Alexandru(Ciceagov).

1750-1812.

www.dacoromanica.ro

CALKTORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA ¡83

extrem de multà osteneala. Tot acest d. Budberg, ajuns la minister,isi inchipuise cà trebuia sa intareasca prin forth' negocierile d-lui Ita-linski, si a stors consimtamantul impäratului. Calculase asa de binemomentul, incat aceasta demonstratie violentä izbucni tocmai incupa cand d. Italinski obtinea satisfactie asupra tuturor punctelortocmai atunci cand raspunsese, in urma cererilor repetate ale cabinetuluiturc, ea: era cu desavarsire satisfacut i c5.* trimesese un curier catreimpärat. Asa dar, mare-i fu mirarea cand, abia dupä plecarea curierului,un dragoman i-se infatisa pentru a afla, daca este adevarat, ca.' o ar-mag ruseasca invadase teritoriul otoman. D. Italinski protestaspuse cá lucrul era imposibil, i chiar dansul nu se convinse cleatdupa ce primi o stire ofidalä despre aceasta.

Iatä originea razboiului: aceastà aventura ministeriala trebuicoste Rusiei atatia oameni i atatia bani, intfum moment in care eaavea nevoie sa-si concentreze toate puterile pentru a rezista la randul ei,nävälirilor lui Napoleon.

Campania incepu cu semne destul de favorabile pentru Rusi. Gene-ralul Michelsohn, in fruntea unui corp de armatà nu prea numeros,cuceri prin surprindere cetati i ocupal in mare parte Muntenia, faraa intalni cea mai mica rezistenta. Boierii, cu toatä. prezenta TurcilorIn tara, erau pregatiti de a primi pe Rusi i printul Ipsilanti, a Cann

.soarta depind ea de succesul armatelor noastre, lucra in fay oarea noastrácu multh energie. Dar bite() tara care era de atata vreme jucariaintrigilor noastre, douá autoritati nu puteau coexista fara a se ciocni, Inasa masurä, incat neintelegerea ce se ivi curand intre comandantul-sefsi print, 11 sili pe acesta din urma ceara demisia. Aceleasi scene deneintelegere s'au repetat apoi intre printul Bagration, in timpul co-mandamentului sau, i senatorul Kusnikov, presedintele divanului,mai tarziu, intre Kutuzov i Milasevici: dovada de incompatibilitateaacestor doua puteri si de imposibilitatea existentei lor simultane. Lastirea invaziei ruse, Turcii, trecand dela indignare la furie, au surprinstrupele rusesti i generalul Miloradovici, care le comanda, era gata safuga, daca o seamd de locuitori ai Munteniei n'ar fi reusit s5.-1 retina,dovedindu-i ca Turcii nu puteau fi Inca prea tari, cä nu era cleat oincercare de partizani, i In adevar, ei aveau dreptate. Totusi, infran-gerea trupelor noastre fusese desavarsitä, ceea ce nu-1 impiedeca peMiloradovici sà cante victoria i sà se proclame salvatorul Bucurestilor.

Dupà aceasta intreprindere indrazneatä. dela Bucuresti, Michelsohnindrepta o expeditie impotriva Ismailului, sub ordinele generaluluiMeyendorff, care a esuat cu desavarsire, i generalul fu obligat sa seretraga cu multa graba, semanand spaimä., la trecerea sa, prin calarasiice-i trimitea inainte pentru a iscodi clack' Turcii Il urmareau. Purtareaacestui general palm Muntenilor asa de ciudata, bleat prin analogiesi in deradere ei schimbara numele generalului Meyendorff in « mergi-

www.dacoromanica.ro

P. Wiegel, op. cit., III, p. 90, e cam de aceeasi pärere.terslturi in original: regimentul lui Gr. Cantacwino ?

Viteazul ajan al Rusciucului (dela 1804), mare vizir, ucis in timpul r5s-coalei din Constantinopol, la 14 Decemvrie 18o8. G. Bezviconi, Manuc-Bei,P. 7-9.

184 G. BEZVICONI

indärät i facura Cu aceasta ocazie ni§te cuplete care eran cantate inpublic in toatä Muntenia. Astfel se isprävi aceasta campanie, in careMichelsohn nu obtinuse niciun avantaj real. El i§i stabili un cartiergeneral in Bucure§ti, unde rämase inteo desavar§ita inactiune, ne-maiocupandu-se decat de ceaxta sa cu printul Ipsilanti i curand, apoi,muri. Mare§alul print Prozorovski Ii succedä: ; acesta avea peste 8o deani i, prin urmare, toate defectele unei batraneti inaintate ; o sanatatedistrusá de rani 0 inteatat de stäbita, incat in fiecare dimineata,era gasit aproape intepenit in patul sau 0 nu putea fi readus in firecleat cu ajutorul frectiilor 0 a vinului de Madera. 1) Era du§manulGrecilor in urma unui pueril resentiment impotriva unor oarecariepirioti, cu care avusese candva deaf ace in decursul unei §ederi in Cri-meia, 0 considera drept Greci toate popoarele cre§tine de acela0rit. Aversiunea sa m'arturisita fati, §i-o atrase pe a lor. Un corp de trupeorganizat cu mari cheltuieli de dire... Muntenia fu dezar 2) ...Acest corp de armata era alcatuit de indivizi apartinand diferitelorpopoare cre§tine adunate sub stapanirea turca. Ei nu fuseserà atra0decat cu ajutorul multor fagaduieli, i cand se välzurà deodatá dispre-tuiti i lipsiti de leafa lor, trecurä. numaidecat Dunarea ; unii se inro-lara la Turci, ceilalti se reintoarsera la caminele lor, unde proclamarasus 0 tare indignarea lor impotriva Rusiei.

Ru§ii erau stapanii Bucure§tilor ; totu§i Muntenia nu era in intregimeocupata: faimosul Mustafa-Bairactar 8) se stabilise intre Bucure§tiGiurgiu, marele vizir trecuse Dun'area la Silistra i Pehlivan-Agacomanda cetatea dela Ismail. Pentru a actiona deodata impotriva acestortrei du§mani, printul Prozorovski alese o pozitie in imprejurimile Foc-§anilor, dar intfun loe atat de insalubru, incat in douà sau trei lunipierdu mai mult de 20.000 de oameni. Cu toate cà parea, ca suprave-gheazä pe ace§ti trei §efi turci, el nu intreprinse rimic impotriva primilordoi 0 se margini numai sa actioneze impotriva Ismailului, in fata ca-ria avu neplacerea de a-§i vedea toate incercärile e§uand cu o pierdereconsiderabila in oameni i munitii. Numele lui Pehlivan, comandantulcetatii, deveni o sperietoare pentru mare§al.

Intre timp, un armistitiu incheiat intai la Tilsit 0 semnat apoila Slobozia, opri operatiile militare. Se trata pacea ; dar Ru§ii nu §tiurasa profite de o ocazie atat de prielnica ; congresul dela Ia§i fu intrerupt,

ostilitatile erau sa fie reluate, cand, farä a preveni du§manul de ru-perea armistitiului, mare§alul ataca Giurgiu prin surprindere ; dar

www.dacoromanica.ro

C.ALATORI RU§I IN MOLDOVA I MUNTENIA 185

neincrederea obisnuità a Turcilor le fu de folos de astädatà: ei res-pinserà cu pierden pe generalul Miloradovici insä.rcinat eu atacul,dei garnizoana lor numära abia 300 soldati si ajutoarele cafe le fuseseràtrimise dela Rusciuc nu depà.'seau 150 oameni. Miloradovid se retrasesi trecu Dunärea indärät, färä, a se putea sti pentru ce, deoarece uniidin soldatii säi reusiserä sä sträbatal peste ziduri si guvematorul, Aidin-Pasa, plin de spaimbl, tinuse cateva cupe drapelul alb gata s5.-1 infing6pe zid pentru a anunta cä, se predä.

Maresalul print Prozorovski era bun militar, excelent ostas, darciuruit de rifini s'i sub povara vArstei ; iatà pentru ce ii fu dat ca ajutorKutuzov, care era guvematorul Vilnei. BältrAnul maresal se dusesä asedieze Bräila cu grosul armatei sale si dä.du asalt ; dar desi gar-nizoana acestei proaste cetäiti nu era decat de 44300 de oamen.i in staresá poarte arme, asediatorii furá respinsi cu o pierdere de cel putin 10.000de oameni, pierdere atribuità mai ales purtgrii lui Kutuzov. Bätranulmaresal, indignat, cu toatä indulgenta lui, ceru rechemarea lui Kutuzov,s'i nemultumirea impgratului impotriva acestui general fu atal de mare,incat la moartea printului Prozorovski, comandamentul trecu de douàori in sir unor generali mai putin vechi decat Kutuzov, care fu trimescu titlu de guvemator iarasi la Vilna. Maresalul ridicA asediul si seretrase dincolo de Siret. Cartierul general fu stabilit la Galati. Estepoate singura infrAngere in timpul acestui räzboi, pentru care un te-deumnu fu oficiat la Petersburg. Maresalul era inc6 din vechea scoalà si nuavea indrazneala pe care succesorii lui au arätat-o de atunci. El concepuproiectul de a trece Dun6rea mai sus de Galati s'i de a merge drept spreConstantinopol, dar moartea care il fa'pi, impieded." executarea acestuiplan. Printul Bagration primi comanda armatei, al arei numär depäsea6o.000 oameni. In acesti trei ani de räzboi, Turcii nu se gAndiserà sà-siaprovizioneze orasele intärite. Asa dar, cetàtile Ismailul si Bräila furànevoite sg capituleze cu conditia ca gamizoanele sà poatä iesi cu armesi bagaje. Printul Bagration vru sá urmeze planurile predecesorului sälusi. profità de podul intemeiat pentru a trece Dunärea cu toatà armatasa. El cuprinse mai multe orase Ell importantä., asezate pe malurilefluviului, si imprasta o mica ostire de Turd sub ordinele lui Husein-Pasa. El se indrepa apoi spre Silistra, pe care o inconjurà si pe care obombardá cu o artilerie numeroask dinspre uscat, s'i dinspre mare, cuo flotird. Acest oras, oricat de nenorocit era, rThdà focul asediatorilortimp de 44 zile, pàná ce marele vizir Iusuf-Pasa, al carui cartier generalera la Rusciuc (24 leghe de Silistra), ii trimise in ajutor pe Pehlivan-Pasa cu cateva mii de Turci din garnizoana care päräsise Ismail. Peh-livan, asezàndu-se inteo pozitie defensivA la Tatarita, &Au lupta,invinse pe Bagration, il sili O. renunte la luarea Silistrei si U. fäcu sà." seretragäl la Harsova, unde isi aduse podul dela Galati pentru a treceDunkea indärät. Dupà aceasta, Bagration isi stabili cartierul general

www.dacoromanica.ro

i86 G. BEZVICONI

la Bucureti, unde i§i petrecu iama färg a se mai gândi la Turci, pangin momentul rechemgrii sale. Aceastg retragere se Men cunoscutg printoate ororile posibile aptuite impotriva locuitorilor de pe malul drept,care erau toti cre*tini ; orgele lor furg fgcute cenu§e, ca 0 satele, 0devastärile se intinserg peste tot unde aceasti armatà fusese condusàIn operatiile ei. Furg trecuti pe malul stgng, fie prin silg, fie prin con-vingere mii de locuitori, cgrora li se fäggdui ajutoare 0 gospodgrii, darcare cei mai multi pierirà de nevoi 0 de mizerie. Astfel se izbuti a sein§ela speranta popoarelor, care pang atunci a§teptau armatele noastreca 0 cum ele ar fi trebuit sg-i mântuiascg de relele care copleeau de 20de ani incoace, prin luptele locale dintre rirtalinii 0 aianii din Rumelia.

Chiar in aceastà epocg, administrarea tgrii ajunse la o asemeneadezordine, incat foametea se ivi in Muntenia, poate regiunea cea mairoditoare din Europa. Urmarg molime 0 mortalitatea deveni extremde mare. Am putut vedea prin statistid autentice cg dela 1 Mai 1809pang la 1 Mai ifiro au trecut prin spitale mai mult de roo.000 de bolnavi,a cg.'ror intretinere a costat mai mult de 7 milioane ruble. Se pierdude asemeni o imensà cantitate din caii armatei, care pierirà din lipsàde nutret. Cei räima0 erau atAt de istoviti, incât nu mai puturg fi deniciun folos.

In sfä.r0t printul Bagration fu rechemat 0 contele Kamenski-fiulit inlocui. El lug aceastg comandg intfun moment in care dezordinea0 nemultumirea erau la culme. Mintea sa se intunecä la vederea acestorfuneste rezultate, 0 farg a adânci adevgrata cauzg, el crezu cà acestepopoare urau pe Ru0, pentru cg erau atqati vechiului regim. Elpretinse a readuce ordinea prin asprime 0 nu fgeu decat sg agavezergul. Armata numgra la aceastà epocg peste roo.000 de oameni. Eltrecu Dungrea, mai intai la 115.rwva cu 80.000 de oameni 0 ordonäIn acela0 timp generalului Zass de a trece fluviul la Turtucaia, in frunteaa 10.000 de oameni. Kamenski se indreptg numaidecfit spre Bazargic,ande se afla Pehlivan-Pa§a cu 4000 de Turci. Il atacg., n invinse 0il fäcu prizonier Cu o mare parte din trupele sale. Merse apoi impotrivaSilistrei, care se predg printr'o capitulare identicà celei a Brgilei. Apoiinainta spre Sumla, cuceri Razgrad, care nu este mai departe de 8leghe de Sumla, pe care o atacg doug zile in ir, dar fu respins, 0 pierduo lung in fata acestei cetgti, fdrà a da o loviturg decisivg, deoarecenereu0ta acestei intreprinderi trebue atribuitä manevrelor sale §ovg.i-toare 0 unei nesigurante in operatii; in loc sg atace deodatä in maimulte puncte, el trimetea la asalt ba o divizie comandatg de generalulRaevski, ba alta condusg de generalul Lewis, totdeauna la oarecareintervale de timp 0 intfun singur punct. Martorii, care se aflau chiaracolo, m'au asigurat cà la primele atacuri alarma ajunsese la culme.Ru0i erau temuti 0 slaba gamizoang i0 concentra toate puterile inpunctul atacat 0 in fiecare moment se Wepta sg fie atacatg intealt

www.dacoromanica.ro

CI(LATORI RUW IN MOLDOVA t MUNTENIA 187

loe, bleat rezistenta ar fi fost Cu neputintä. Dupá numeroase incerckiale acestei manevre de necrezut, Turcii prinserá curaj, iar intäririlele venirá din toate pärtile inteatat, 'Mat dupg. Io sau 15 zile numärullor se ridicä la aproape 100.000 de oameni, care nu intärziarà sä serisipeaseä din lipsà de alimente. Atunci, Kamenski aseda Ru§ciucul

pierdu inteun asalt 12.000 de oameni. Pentru a-1 sili säl ridice asediul,marele vizir trimise 20-25.000 de oameni in ajutorul cetätii. Aceastäarmatà de ajutor ajunse pe la inältimile dela Batoi, sat la 4 leghede Ruciuc, ocupä pozitia 0 se intäri in ea.

Kamenski ii atael numaidecat i c4tigä victoria ; atunci Ru§ciuc,Giurgiu, Nicopole, i§tov i alte câteva cetäti capitulará in acelea§iconditii i pentru acelea0 motive ca i precedentele. Bosniac-Aga,care comanda la Ru§ciuc, dgdu indärät Ru0lor 17.000 de pt4ti cap-turate in timpul diverselor atacuri impotriva acestei cetgti. Kamenskiluä hotärirea de a trece Dunarea indärät, dar inainte dbidu foc tuturorora§elor care se predaserg., exceptând Ruciucul; el devastä tinutul pecare trupele sale il sträbätuserg.. El ha cu sine, in ordine, mai multde 40.000 din acWi pa§nici locuitori, care pierirà de mizerie, cacoloni§tii printului Bagration, inainta0.11 säu, cu toate fägAduelile degospodgrii pe care inving5Aorul le fácuse 1).

Totu0 Poarta Otomang, ca toate insinuArile agentilor francezi,care o indemnau sä nu cedeze nimic din teritoriul säu, era dispusäsä cumpere pacea cu pretul unor mari sacrificii, pentrucä se temeaca Bulgarii sá nu se revolte i sä nu se uneascä cu SArbii; 0 in afardde aceasta, ea era obositä de räzboi i Ii lipseau resursele pentru a-Iurma mai departe. Dar in momentul cand Kamenski era &b." pgirg.seasc6Bucure0ii, pentru a incepe campania sub auspiciile cele mai favorabile,cu perspectiva unei pAci glorioase, el muri i totul fu pierdut odatá cu el.

1) Mitropolitul Munteniei, Ignatie, primatul clerului, membru de frunteIn divan, vAzand cä acest sistem de oprimare secAtuia resursele tärii, oprindprogresele armatei ruse, siipAndu-i din ce in ce mal mult simpatia Muntenilor,crezu de datoria sa sä serie lui Kamenski, pentru a-i atrage atentia asuprasentimentelor nutrite de aceste populatii, odinioará atAt de devotate. Dispe-rate, ele puteau sá se hotäreascA, prin uneltirile Austriei, sä päräseascä locu-intele lor i sá se retragA in Transilvania, deoarece täranii nu mai aveau nimicçle pierdut, iar boierimea i clerul depozitaserä ce aveau mai pretios la Sibiu.Astfel, armata rusà ar fi rämas cu un de§ert In dosul ei. Aceastá comunicareprovoca o intrevedere In fata Ru§ciucului, intre Ignatie qi Kamenski. Acestom leal insärcinä pe Ignatie sä lini§teasel poporul in numele sgu i s5.-i pro-mita confirmarea drepturilor sale legitime. La reintoarcerea sa in Muntenia,unde se, incartirui pentru iarnä, el continuä sà vorbeascl in acela§i sens i in-dreptii cfiteva abuzuri. Armata nu fu lipsitä de cele trebuincioase, iar nemul-tumirea generalä se mic§orä. Kamenski, dupa ce fusese urit de aceste populatii,isprAvi prin deveni idolul lor, §i, daca nu indreptä toate viciurile din admi-nistratie, aceasta a fost pentrucl nu a avut curajul necesar (Ciceagov).

www.dacoromanica.ro

188 G. BEZVICONr

Kutusov fu trimes ca sä: preia comandamentul; dar el nu mai dis-punea de aceleasi forte, deoarece patru din cele mai bune divizii fuse-sera' indreptate spre granitele Poloniei. Totusi, el gäsi alte avantaje:pasa din Vidin, ca i cel din Ianina, era cAstigat cauzei i Dunäreafusese evacuatá de dusmani, pe ambele maluri ; Turcii erau descurajati

crestinii inteo bunà intelegere cu Rusii. Acestor larginu le lipsea decat activitatea i energia necesarä., pe care ar fi avut-ocineva pentru a profita de imprejuräzi. Dar Kutuzov se multumi sä.treacä: Dunärea, i bite° ciocnire sub zidurile Rusciucului, el pierduun tun si cavaleria sa avu mult de suferit. Totusi el proclam6 biruinta,care ii aduse o fa'splatá dela impArat, dar care D. i sili in acelasi timpsä. treac6 Dunärea indkät. In retragerea sa, el 1uá pe locuitorii dinRusciuc, fárá sá le lase timpul de a-si lua bunurile lor cu ei i dä.duorasul prad5. fläcärilor. Incendiul a fost ordonat cu atfita grabä., incatdivizia 8-a ar fi fost neapärat distrus6 sau fAcutà prizonierà de careTurci, care soseau in mare grabä ca asupra unei pfäzi, deoarece observa-serä. retragerea Rusilor, dacá n'ar fi hotä.rirea sefului diviziei generalulEssen, care croi acestor viteji un drum printre Turci; ei ajunserà pepod in clipa in care era sá fie rupt.

Kutuzov, care stabilise cartierul sau general la Giurgiu, nu maiintreprinse nimic impotriva Turcilor pâtià in momentul când marelevizir, z45.cit de ordinele sultanului de a trece DunArea, pregälti cincinenorocite vase si in noaptea spre 29 intreprinse trecerea acestui fluviu,in prezenta unui ofiter al seraiului, trimes anume pentru a fi de fatàla operatie. Locul unde s'a efectuat aceastá trecere, este o insulá des-päititä la revarsarea apelor de restul teritoriului Munteniei; dar ceeace este si mai ciudat, Turcii ignoran cu totul amänuntul. Totusi, marelevizir reusi 'jute° singufd noapte sä; debarce in acest loe atAt de nefa-vorabil, 2.500 Turci, cu cateva tunuri mici. In timpul trecerii, un vasfusese luat de curent i 'rurcii, fá.e1 sà observe, debarcarà chiarde tabAra rusà. Ei furà descoperiti de cä.tre patrule, care dä.durä. alarma.Se ordouà inaintarea chtorva unitäti, care incepurà sä tragä. asupraTurdlor, lar acestia, desehisändu-si in sfarsit ochii i recunoscindu-sigresala, se reimbarcarà in grabäl si se indepästarà. Din partea lor, Rusii,väsAnd pe Turd indepàrtandu-se, crezurä treaba ispràvitä i se retra-será in tabära lor. Abia dimineata, la primele raze ale soarelui se anuntägeneralului comandant c5. Turcii efectuaserä trecerea intfun alt punct

chiar se intäsiserà aolo. La aceastà stire, generalul, färà a iesi dincetatea Giurgiului, unde avea obiceiul de a-si petrece noaptea din causainsalubriatii anotimpului, adu ordinele trebuitoare pentru a atacape Turci i chiar avansä.' flotila pentru a sustine atacul. Lupta incepu

r6s5.ritul soarelui i nu sarsi decAt noaptea. Turcii luptaserá in zivaaceasta ca niste disperati i respinseserá cinci atacuri ale Rusilor. Adoua zi, marele vizir trecu pe malul stang toate trupele de care dispunea

www.dacoromanica.ro

CALATORI RI1$I IN MOLDOVA $I MUNTENIA 189

0 se stabili chiar el acolo. Ambele armate ramasera fata in fata o limaintreaga, marginindu-se cu ciocniri neinsemnate. In sfar0t lui Ku-tuzov ii veni ideea de a ataca tabära turcä de pe malul drept 0 de a taiaastfel ale de comunicatii ale marelui vizir. El insärcina cu executareaacestui proiect pe generalul Markov, care, trecand Dunarea cu un corpde armata de 4.000-5.000 de oameni 0 neinthlnind nido piedeca incalea sa (caci tabara turca era alcatuita doar de mini§tri, de ofitericivil 0 de numeroasa lor slugarime), puse mana pe tabära, pe toatebagajele care se gaseau acolo 0 se stabili in cortul grandios al maieluivizir. In acela0 timp, flotila inainta 0 inconjura tabdra turch de pemalul stang. Ziva aceasta, neinsemnata din pullet de vedere al arteimilitare, fu cu toate acestea hotaritoare.

Marele vizir gasise totu0 mijlocul de a se refugia la Ru§ciuc, stra-batand prin flotira; de acolo, el stabili o corespondentä particularacu Kutuzov, 0 ei se intelesera asupra articolelor prefiminare caretrebuiau sa serveasca de baza pentru pace: Siretul va servi in viitorde hotar intre cele douà imperii ; Serbia va trece iar sub stapanireaimperiului Otoman; Poarta va a§eza gamizoane in cetatile de pe te-ritoriul Serbiei, dar niciun turc nu va indrazni sà sträbata satele pen-tru a percepe impozitele care, in mod reciproc, vor fi hotärite printr'oconventie particulara. Locuitorii vor face chiar ei repartizarea 0 per-ceperea impunerilor care vor fi trimise guvernului. Cat despre trupeleturce0i inconjurate pe malul stang al Dunarii, trebuiau sa ramanaa. a cum se aflau, pana la pacea definitiva, pe care i0 luau reciprocangajamentul de a o incheia in cel mult zece zile. Kutuzov i0 pastra,totu0, dreptul de a le lua prizoniere de razboi daca intre timp, acestetrupe s'ar fi hotärit sa se predea.

Se numirä plenipotentiari din ambele parti, 0 aceOia se intrunirala Giurgiu 0 inaugurara negocierile care inaintara cu pa0 uria.0, canddeodata, unul dintre plenipotentiarii turci, Galib-Efendi, primi oscrisoare personala a sultanului, care dezaproba articolele preliminare0 invita de a face tot posibilul, chiar fara a aduce la cuno0inta mare-lui vizir, pentru ca cetatile Ismail 0 Chilia ea ramana. Portii, 0 ca Rusiasa nu obtinä nido concesie pe malul stang al Dunarii, care i-ar fi pututacorda una dintre cele patru guri ale acestui fluviu. Galib-Efendi §tiuea intoarca lucrurile aa de bine incat articolele preliminare furä modi-ficate dupa dorintele sultanului 0 tratatul fu incheiat. In acela0 timp,plenipotentiarii incheiara de asemenea cu insu0 generalul Kutuzov oconventie particulafa, in virtutea careia trupele turce0i incercuite sevor retrage pe teritoriul Munteniei 0 se vor incartirui in satele ce lise vor destina, unde vor fi aprovizionate de catre Poartä, pana la paceadefinitiva ; artileria lor va fi depozitata in cetatea Giurgiului ; dar laincheierea pacii oamenii 0 artileria vor fi redate Portii. Astfel standlucrurile, conferintele full mutate la Bucure0i pentru a a4tepta ras-

www.dacoromanica.ro

190 G. BEZVICONI

punsul imparatului Rusiei. Acest raspuns sosi la 30 Decemvrie 1811si la 31 plenipotentiarii rusi declarará Turcilor, in mod oficial, a mo-dificarile nu erau admise de curtea lor, i cum Poarta nu-si tinuse an-gajamentele luate la inceputul negocierilor de catre marele vizir, curtearusk' nu vroia sa recunoasca conventia incheiata cu privire la trupeleinconjurate pe insula, pe care le considera ca prizoniere de razboi,cu armele i artileria lor. Plenipotentiarii turci rama.sera inca patruluni la Bucuresti, i desi conferintele nu erau publice, totusi tratativelenu incetara pang in clipa and generalul Kutuzov fu inlocuit.

ispravi acest rezumat printr'o cugetare: neclintitul curaj alsoldatului rus, intemeiat pe o ascultare oarba si pe o incredere deplinain sefii säi, in timpul acestui razboi, a fost pus la ata't de grele incercari,

aceasta datorita greselilor de atatea ori repetate ale generalilor,incat s'au väzut mai multe regimente care, pentru cá au fost jertfefara rost in asalturi inutile, isi pierdura energia morala, atat de necesarasucceselor unei armate. Nu voiu cita cleat un exemplu: in luptele delaBerezina, unul din regimentele sub ordinele inele refuza sä inaintezesi am fost nevoit sà intrebuintez amenintarile i asprimea pentru a-1duce pe pozitii. Am aflat mai tarziu, cà fusese unul din regimentelecare suferise cel mai mult la asediul Rusciucului, pentruca fusese in-zestrat cu scari prea scurte i pentruca fusese prost condus. Din feri-cire, aceste exemple au fost rare ; toate celelalte trupe, chiar cele for-mate din recruti, au sustinut totdeauna vechiul renume al soldatuluirus.. .

La 31 Aprilie Mai), am sosit la Iasi i, desi nu m'am oprit decateateva ceasuri, senatorul Milaevici, prezidentul divanului Moldovei,nu avu nimic mai bun de facut decal sa previnä pe generalul Kutuzov,care, scotând negocierile din lunga lor letargie, trimise vorba pleni-potentiarilor turci sa semneze preliminarile asa cum se aflau, si leexpedia imparatului. Cel putin, asa mi-a fost ideea de atunci, desprecauza care ispravi atat de brusc negocierile. Dar am. fost incredintatmai apoi ca, cancelarul Rumiantev, suparat de faptul cà instmctiilemi-au fost remise de catre imparat, aid a-i trece prin maini, expediaseun curier pentru a preveni pe Kutuzov de sosirea mea. Plenipoten-tiarii turci nu-si revenira de mirarea pricinuitä de atata graba, decalatunci cand i-au patruns motivele. Cat despre mine, convins cà tireadespre aceasta pace va fi tot atat de placuta Rusiei, ca i aliatilorpe cat de neplacuta trebuia sá fie dusmanului, cu toate cá pacea a fostincheiata in urma unei mici intrigi, nu am fost mai putin ineantatdecal as fi fost, dacä as fi contribuit la ea intfun fel si mai direct. Ajunsla Bucuyesti, am renais generalului Kutuzov una din cele douà scrisoriale imparatului, care n cherna langa el pentru a primi rasplata datoritiserviciilor sale.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU§I IN MOLDOVA §I MUNTENIA 191

Totu0, pentru a-i Visa intreagi, onoarea acestei misiuni, 1-amindemnat sä mai riming cateva zile pentru a incheia transactiile 0a semna tratatul definitiv. Generalul pled. 15 zile mai tirziu. Pentrua indulci supirarea care i-o putea pricinui rechemarea sa, 1-am lisatsi ja cu el, la plecare, toate persoanele pe care le dorea ; m'am gribitsi-i propun recompensele de care dispuneam, ca generalul comandant,pentru aceia care mi-ar fi desemnati de el (ficeam numiri pi'n1 la gra-dul de maior). Dinsul päru si tini seami de aceste bune procedee0 ne despirtirim prieteni...

Simtisem nevoia de a mg inconjura de oamenii care imi puteauda cele mai multe informatii 0 limuriri asupra stirii celor doui prin-cipate. Nimeni sub acest raport, nu-mi fu mai necesar deal inalt preasfintia sa Ignatie, mitropolitul Munteniei. Era un demnitar bisericescfirà prejudeciti, cu relatii intinse 0 influenti nu numai in aceste ti-nuturi, dar chiar in Turcia 0 Grecia, caci triise mult timp in Iliria,lingi Ali-Pa§a din Ianina, cu care se certase din cauza nepotriviriide caracter, pini inteacolo, incit si fie obligat si-i reziste prin forti.In urma unor intrigi ficute de preoti, care ii jinduiau locul 0 care ilinvinovitiseri de a fi mincat carne, a fost dat ordin comandantuluisuprem de a-1 trimite in interiorul Rusiei, cand, la sosirea mea, simtindimportanta de a pistra acest om lingi mine, am obtinut dela impäratrevocarea acestui ordin 0 curand, apoi, chiar risplata unei decoratiipentru acest mitropolit. Am putut remedia multe abuzuri 0 si intre-prind in interiorul principatelor imbunätitirile, pe care starea de mi-zerie a locuitorilor le necesitau, mai ales prin cooperarea sa 0 aceeaa domnilor Sturdza, tati 0 fiu, 0 a lui Capo d'Istria1).'Ne amintim,

1) In capitolul XI, pag. 361, Ciceagov vorbeste despre intimitatea sa cufamilia bAtranului Scarlat Sturdza. Pe fiul acestuia, Alexandru, amiralul ilnumeste: un om de mare talent si Cu o educatie din cele mai distinse, viitorsecretar al impAratului. Prin Sturdzesti, Ciceagov 1-a cunoscut pe Capo d'Istria.

Scarlat Sturdza, vornic moldovean, emigrat In 1792 In Rusia, cel dintAiuguvernator al Basarabiei (1812-1813), a murit in '816 (G. Bezviconi, s CetateaMoldovei o, 1944, II). Fiul sat, Alexandru (1791-1854), scriitor si diplonaat,a fost autorul unui Carnet al crIldtorului lard voie (Odessa, 1847), cuprinzandinsemnitile cAlAtoriei prin Moldova in 1843 (41 Albina Romilneascii *, 30 Mai1843, nr. 42 si urm.), folosit de noi altAdatA (s Din trecutul nostru *, 1936, nr.36-39, pp. 8, 43, 73) si pe care nu-1 gAsim astAzi. Material biografic in: Prinosin amintirea contesei Roxandra Scarlatovna Edling, ndscutd Sturdza (Odessa,1848), sora autorului, care 1-a si recomandat impAratului Alexandru I pe conteleCapo d'Istria (1776-1831), viitor IndrumAtor al diplomatiei ruse (1816-1822)si presedinte al Greciei (dela 1827). Alexandru Sturdza a publicat printre altele:Notions sur la Russie, scriere In care prezintA In colori reale imperiul; el consi-dera Rusia predestinatA sä milntuie si s'i organizeze Europa Occidental& Nume-roase opere ale lui Sturdza au fost traduse in romilneste, de Eufrosin Poteca

www.dacoromanica.ro

192 G. BEZVICONI

cà la plecarea mea dela Petersburg, imp6ratul imi aduse un memoriuce continea invinuirile Moldovenilor i Muntenilor impotriva exceselorarmatei ruse de sub ordinele lui Kutuzov. De atunci, m'am convinscu ocbii mei cat de intemeiate eran aceste invinuiri, trebuind sà aduco grabnic6 reparatie; se va vedea din cele ce urineazà, care fu rezul-tatul sforp.rilor noastre pentru a atinge aceastà tintä. Inainte de a ajungeJa Bucuresti, trecand prin Moldova si Muntenia, am observat c'á maimulte case erau pärgsite si am aflat cá unii proprietari, pentru a sesustrage rechizitiilor, pe care autorintile le reincepeau meren, i ves-nicelor impilgri ale soldatdlor, fugiserà din tinut in timp ce altii rätà-ceau prin päduri. Aceste emigari aveau loc mai ales in cursul can-ton5sii trupelor. Derásarea era atat de mare, incAt jaful era, cura s'arzice, la ordinea zilei. Militarii luau dela negustori aproape tot ceea cele pl'acea, i m'am vgzut silit sá pedepsesc in mod exemplar soldatidin garda mea de onoare, care îi ing6duiserä s'a' ridice provizii dincasele vecine. Nu-mi era intotdeauna posibil s'a curm excesele. Intr'ozi, un vinovat fu arestat, dar gäsind mijlocul sá evadeze, se puse subocrotirea consulului francez, unde am fast- silit sä."-i respect delictul.

Nu trebue sà ne miräm de indfiznelile soldatilor, cand coman-dantul suprem facuse la Bucuresti o altà Capua si nu se ocupa cleatde pl6cerile sale. Risipitor cu bunäivointà fatà de metresele sale, pAnáinteacolo incat scutea pe prietenii i protejalii lor de Vämile stabilitepe Dunäre si care oferà un adev6rat izvor de boggtii prin taxele con-siderabile plAtite de caravanele venité dela Adrianopol, van:1i deveniteinutile prin contrabande autorizate i prin delapidgrile slujbasilor, care

(1785-1858), Filaret i Neofit Scriban si M. Kogglniceanu. Reorganizator siepitrop onorar al seminarului Socola din Iasi, Sturdza a mentinut o interesantg.corespondentg cu Pilaret Scriban (A. Stadnitki, Cercetdri, p. 409 si mm.).In Carnetul cdldlorului Ord voie, autorul evocg trecutul si frumusetile Moldoveitara strgmosilor sgi; Petru cel Mare si Dimitrie Cantemir, Ecaterina II si Ale-xandru I, Rumiantev, Potionikin i Suvorov si-au legat numele de glorioaselelupte impotriva Turcilor ; plin de admiratie fat& de Rusia, el îi exprimg con-vingerea, cá soarta cea mai bung pentru Moldova este apropierea de aceastiimpArAtie (G. Bezviconi, Din vrernea lui Al. Sturdza, p. 51 i urm.; comp.si ultima biografie româneascg a lui A. Sturdza, de loan Irimia, in e Bise-rica Ortodoxg ROMitla 1, 1945, p. 657 i urm., çi r946, p. 258 i urm.). DespreCapo d'Istria, Sturdza a scris: Notife biografice, in e Citirile Societgtii de Istorie

Antichitäti din Moscova e (1864), iar la omorul acestuia Credinfcl fi cuncl-tinfil (Odessa, 1833, traducen i inl. germang i francezg); Bétant, Correspondancedu conte J. Capodistrias, Geneva, 583g; A. Papadopol-Vretos, Mémoires bio-graphiques et historiques sur Capodistrias, Paris, 1837; Mendelssohn-Bartholdy,Geschichte Griechenlands si Graf J. Kapodistrias, Berlin, 1864; Dragumis, Capod'Istria, la régence, le ragne d'Othon, Paris, 1891; N. Iorga, Histoire des étatsbalcaniques ; V. A. Teplov, Capo d'Istria, e Vestitorul Istoric *, 1893, vol. 53,p. 323.

www.dacoromanica.ro

13

CALATORI RU5I IN MOLDOVA 51 MUNTENIA 193

mancau ce mai ramânea; in sfar0t, acest comandant suprem se jenaaa de putin in purtarea sa, incat inteo zi ridica, prin unul dintre cre-dincio0i sai, pe unnl din membrii divanului Munteniei, sotul uneiadin metresele sale, 0 11 scoase din tara.

Era la sfär0t de Mai 0 cu toata frumusetea anotimpului, armataramanea in cartierele sale de iama, care ocupau teritoriile Moldovei0 ale Munteniei. Aceasta stare de inactiune, putin sanatoasä pentrusoldati, era oneroasá pentru locuitorii care aveau sarcina de a-i laranipeste ratiile ob4nuite. Iatá pentru ce am dat ordinul de ie0re din can-tonamente 0 am intemeiat tabere in locurile cele mai apropiate de de-pozite 0 cele mai s'anatoase prin pozitia lor. Aceastä concentrare imidadu putinta sá fac mai u§or inspectia acestor trupe, de a recunoa§tecá era multa delasare in tinuta militara, i ca armele nu erau de locperfecte ; am incercat sá remediez aceste inconveniente, recomandandcomandantilor de regimente sá aiba grija mai ales de pärtile esentialeale serviciului, fara a da mai multa importanta decat meritä detaliilorde prisos 0 de simplä parada.

Anotimpul boalelor epideraice trebuia sá inceapa, deoarece dupaparerea generalä ele domnesc dela Iulie pana in Septemvrie. Dupaexemplul Turcilor, care onoreaza duma ca trimesä de cer 0 nu facnidodata nimic pentru a-i opri urmarile, Moldovenii, plini de aceea0prejudecatä, Weapta aceastä nenorocire Mira a lua vreo precautiei se supun cu resemnare. Totu0, cauzele acestor boli erau cunoscute

puteau fi remediate. Iatá cele principale: marele numar de mlWini0 de maidane ; chiar pe sträzile ora§ului nu exista o scnrgere a apelor,care putrezesc sub pavajul de lemn 0 emit un miros ingrozitor; excesulde caldura de peste zi i racoarea umeda a noptilor. In acest anotimp,fructele incep sa se coaca i sunt totdeauna culese inainte de a se fi copt.Caldura face ca poporului sa-i placa sa se scalde färä alegere, in oncemoment al zilei, i exagereaza astfel transpiratia. Din acestea se vede,cá anumite cauze ale acestor boli puteau fi evitate prin masuri matela vreme, ca de pilda secarea mla#inilor i defr4area terenurilor. Ne-având timp pentru a lua aceste masuri, iata cele pe care le-am alespentru a combate influenta acestor cauze asupra sanältatii soldatilor.Se avu grija de a nu li se mai face tabara in locurile cunoscute ca neg.-natoase. S'a oprit instructia in timpul marilor calduri ale zilei i searaprea tarziu, pentru ca sa nu fie expu0 sa raceasca, trecand dela exer-citii la repaus. Se avu grija ca fiecare soldat sa fie inzestrat cu centurid.uble de flanera, care le pastrau caldura la stomac 0 pe care chiarKutuzov le introdusese. In sfar0t, s'a recomandat ofiterilor de a nu-ilasa s'ä facá bae in momente nepotrivite 0 de a nu manca fructele de-cat coapte. Fericitul rezultat al acestor precantii nu intarzie sa se vada.Cum prima destinatie a acestei armate era de a strabate tinuturi mun-toase ca Bosnia, pe drnmuri foarte grele §.1 aproape de netrecut, am

www.dacoromanica.ro

194 G. 13E2VICONI

suprimat tot ce putea ingreuna marsul i in locul lor, le-am dat altemijloace mai potrivite acestui gen de expeditii.

Partea administrativà cerea i dänsa imbunätätirea grabnica ; maiales era nevoie urgent de a infrâna neregulile i risipa slujbasilor, panaacuma tolerate de sefii obisnuiti sä facà acte arbitrare, i care se ame-stecau dupä capriciile fied.ruia, In afacerile interne ale regiunii. Abu-zurile erau de asa fel, incat in aceste tinuturi atat de roditoare, acestedouä provincii care singure puteau produce un venit mult mai mare,te gäseai färä numerar si färä' provizii. Rusia era obligatá de a trimitebard i alimente pentru intretinerea trupelor, stationate In mijlocul atot felul de belsuguri i unde dezordinea distrugea toate roadele.

Sub domnia impäfätesei Ecaterina II-a, cand generalii RumiantevPotiomkin ocuparà aceste tinuturi, ei nu-0 ingäiduirà nicio deviare

dela planul conservator pe care Ecaterina îi propunea säl-1 mentinä'In toate statele sale. Autoritatea lor se märginea sä-si trimitá cererilela divan si sà execute hothirile acestuia, pedepsind chiar, la nevoie,venalitältile slujbasilor indigeni. ACeastà putere suprema, astfel intre-buintatä, fAcea cel mai bun efect ; trupele träiau in belsug i locuitorul,ce nu era nici cAlcat nici oprimat, se obisnuia in fiecare zi sà iubeasdtot mai mult acest guvernämä'nt. Dar vremurile se schimbaseräi multPrimul lucru ce fu fä.cut intränd in aceastä ar5., fu de a denatura ad-rainistratia, complicând-o. In lipsa unitätii i a unui plan de actiune,fiecare din comandantii supremi isi ingädui de a guverna in felul säu.S'a creat intai un presedinte pentru amändou'l divanurile (al Muntenieisi al Moldovei) ; dar cum se vAzu a: nu putea fi prezent in acelasi timpla Bucuresti i la Iasi, s'a crezut c'ä s'ar putea remedia acest inconve-nient prin numirea a doi vice-presedinti pentru ambele principate.Curä'nd, apoi, li se aläturà consilieri, revizori, interpreti, secretan si olegiune de mid functionari. Rezultatul acestei organizäri a fost,intrigile, vexatiunile i abuzurile de tot felul se inmultirà la infinitcheltuielile obisnuite ale celor douä divane se impätrirà. Toti acestis/ujbasi de numire recentä furà astfel fácuti administratori ; räspundereacare altà datà o aveau membrii clivanului fu de fapt distrusä, deoareceRusii devenira in acelasi timp judecätori i impricinati in toate cauzele,insusindu-si dreptul de a ordona si de a executa. Moldovenii i Muntenii,membri ai divanului, ne mai putându-se opune delapidärilor, gäsirà maisimplu sä ja parte la ele. Urmätorul exemplu va fi deajuns pentru ada o idee de felul cum se petreceau lucrurile. Când armata cerea 50de care cu boj, divanul poruncea o rechizitie de 200 de care pentru cafiecare dintre pärtasi sä-si gäseascA un cfistig. Vistierul adäuga 50 pentruel, apoi venea partea ispravnidlor (mici functionari pentru parteaexecutivä) ; astfel cà cererea de tare se ridica la 500. Locuitorii nu puteanfaispunde la astfel de pretentii, cereau milà i obtineau sä se dea numainumärul de care cenit de armatä i pentru ceea ce depä.sea sä, fie taxati

www.dacoromanica.ro

la,

CALATORT RUST IN MOLDOVA I MUNTENIA 195

la doua sau trei ducati de fiecare bou. Celelalte rechizitii urmau aceleasiproportii. Prima oara and am vazut facandu-se o cerere pentru nutret,o gasii nespus de exageratd, cel putin de trei ori cat ceea ce trebuia sa fie.Intendentul, pe care-1 intrebai despre aceasta, In raspunse ea rechi-zitia era facutá dupá normele stabilite dela inceputul räzboiului, sauniai de graba din epoca cand armata comandata de catre contele Ka-menski numara 120.000 oameni. Cererea a fost reclusa numaidecat lao treime. S'a dat ordin imediat ca toate cererile sa fie recluse la ade-varatele nevoi ale armatei. Existau mai multe contestatii intre divan

comisariatul militar rus, relativ la cereri repetate de bani, pe care sile adresau unul altuia. Comisariatul pretindea cä cererile sale, care seridicau la sume mari, nu fusese satisfacute, cereri de altfel facutedupà date tot atat de absurde ca i acelea despre care am vorbitmai sus. Divanul, cu mai multd dreptate, se plangea de a nu fi fostpratit pentru diverse fumituri ce le facuse sub fagaduiala de a fi platit.Nu este nevoie sa observam cat de slaba ar fi fost inteun asemeneaconffict rezistenta unui divan prezidat de functionari rusi; dar era oimposibilitate absoluta din partea divanului de a satisface reclamatiile,care depaseau resursele unei tari cufundata in dezordinea cea maimonstruoasa. N'am gäsit un expedient mai sigur pentru a restabiliordinea, decat acela de a tlia raul dela rádacina, restabilind administra-tia sub vechea ei forma. Functionarii rusi furä indepartati, indigeniisuspecti inlocuiti prin oameni cinstiti; ispravnicii primira un spor desalariu i instructii foarte amanuntite asupra reprimarii abuzurilor.Astfel, divanul restabilit in drenturile sale fu insarcinat sä-si dea pa-rerea asupra pretentiilor comisariatului. Afacerea fu examinata cu ceamai scrupuloasa atentie i cererea fu reclusa. Atunci divanul îi in-susi responsabilitatea pentru aceasta datorie, pe care o plati in termende trei luni. Vamile intemeiate pe Dunare fuä supuse unei maistranse supraveghieri. Drepturile nu mai fura ocolite pentru folosulparticularilor, ca pe vremea inaintasului meu, ci varsate in casa arma-tei. Tablouri comparative ale acestei case arata prezenta la sosirea mea

ceea ce deveni trei luni mai tarziu. Imbunatatirea ce se vede, departede a apasa asupra locuitorilor, a fost obtinuta din contra, usurandu-iIn indatoririle lor.

Pamantul Moldovei si al Munteniei este dintre cele mai roditoareIn produse de tot felul, ca gran, porumb, vii, vite, peste, sare de munte

izvoare sarate, paduri, pielarii, seu, miere, cearä etc., a cdror exploa-tare este generala dacà facem exceptie pentru porumb, sau grau deTurcia, care se consuma in tarà si care este, dad.' nu singura, cel putinprincipala hrana a locuitorilor. Prin felul lor de a trai, ei nu consumadecat o foarte mica parte a acestor produse, nu cumpara 0 nu chel-tuiesc aproape nimic. De exemplu, graul, aproape tot este exportat ;nu se opreste in interior decat pentru consumul boierilor si al burghe-

www.dacoromanica.ro

196 G. BEZVICONI

zimii avute. Porumbul este atat de productiv, incat 12 zile de munea bärbatului 0 a femeii sunt destul pentru a htáni o familie compusä.din 5 persoane. Se poate spune ca nu exista tarä. in Europa, in careexcedentul produselor asupra consumului sa fie atat de mare, 0 caresa aibe o atat de mare u§urinta de a le desface: intai in Turcia, mideve§nicele agitatii exclud munca 0 impun necesitatea de a cumpäratotul; apoi in Austria, unde un surplus de populatie ingtam'aditá peun teritoriu resträns 0 manufacturele numeroase fac ca produseleagriculturii sà fie cautate cu läcomie. Rusia din partea ei, ca 0 Polonia,cumpara de veacuri de-a-randul vinurile, fructele 0 sarea de aici. Insfar0t, prin cele doua brate pe care le formeaza gurile Dunarii 0 aleNistrului in Marea Neagra, se exporteaza fara exceptii tot ce poate filivrat. Acestea-sunt izvoarele nesecate ale minei de aur, de care nime-nea pang acuma n'a §tiut sa profite 0 al cärui guvernamant paralizeazaexploatarea sa, ingaduind boierilor s'a acapareze fara frica de pedeapsa,cea mai mare parte a resurselor sale. Putem asigura ca. Moldova, Mun-tenia, impreuna cu Basarabia 0 districtul Baia, ar putea produce anualpana la 20 milioane de ruble de argint, dacä administratia ar fi dreaptá,liberala 0 dacaar fi scapat de piedecile care ii complica actitmea. Aceastasuma este o cincime din veniturile Rusiei. Sunt convins ea, Cu bunaadministrare, cele douà principate pot nu numai sal intretina o armatáde 50.0000 oameni, dar chiar sá aduca sume considerabile pentru altenevoi, cum ar fi de a ridica popoarele Bosniei 0 ale Bulgariei in favoareanoastra sau pentru a intreprinde diversiuni de toate felurile.

Politica proasta urmata de Rusia 0 de generalii ei supremi ajunsesela un rezultat cu totul osebit. Numai pentru intretinerea trupelor careocupau cele douà principate nu au fost suficiente resursele acestorapang la epuizare, ci a mai trebuit golitä vistieria Rusiei. In loe de aindeparta de noi pe Moldoveni 0 pe Munteni, s'ar fi putut de§teptain ei un spirit razboinic, prezentandu-li-se räzboiul ca o luptä.nationalä..

Pentru aceasta ar fi trebuit numit comandant suprem un om capabilin intelepciunea 0 cuno§tintele sale, de a le inspira o incredere fara

margini 0 de a le indrepta fortele in partea cea mai utila. Dar aceastánumire ar fi trebuit facuta inainte ca resursele sa fi fost secatuite §ireactitmea opiniei publice sa nu fi fost denaturatá.

Sá bagarn de seamá ca proiectul privitor la diversiunea catre Adri-atica, trecand prin Bosnia, despre care era vorba pentru armata mea,nu se putea realiza &cat cu speranta in aceste resurse ale tarii, ceerau epuizate. Cu parerea aceasta am parasit granitele Turciei,pentru a ma' apropia de marele teatru de razboi, mide armata francezaopera impotriva noastra. Pentru moment se cuvenea sa renunt nu numaila proiectul de diversitme asupra Adriaticei, ci chiar la acela de a dao mare lovitura asupra Constantinopolului.

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RIJI IN MOLDOVA I MUNTENIA 197

La plecarea mea am läsat Turcia intfo dezordine si o secAtuireaproape de destrOmare. Religia, care li forma forta moralà, i despo-tismul, principiul fortei sale politice si militare, erau minate din teme-lie. Religia nu mai domnea cleat asupra celei mai nestiutoare pOrtidin populatie. In consecintä, nu mai era decal o adunOturä: de prejude-cOti incoerente, care nu mai ofereau niciun punct de legIturä cu spi-ritul public; despotismul era nul, deoarece influenta sa se intindeaprea putin afarä de incinta capitalei. In epoca de splendoare a monar-hiei otomane, sultanul i cei mari erau credinciosi prin sentiment siprin convingere, i despotismul îi intindea atotputernicia sa pnä inprovinciile cele mai indepartate. Acuna, cele mai multe dintre provinciisunt de f apt independente. Poarta nu ajunge sä.' le sustragO de subputerea uzurpatà a pasilor revoltati, decal dandu-le altor pasi, care larandul lor se revolt:a'. Vorta interioar6 a acestei impär'ätii fiind astfelminatà din toate partile, ea nu s'ar putea ridica iar cleat cu un ajutorstrAin. Numai un asemenea ajutor ar putea reface autoritatea ei, darpentru a reusi aceasta, ar trebui invinsä intai impotrivirea incapätanatà,pe case o va opune totdeauna ignoranta i prejudeatile poporului.In acest scop, sultanul Mahmud, dupO ce s'a adresat in zadar vechilorsai aliati, Pranta si Anglia, s'a va'zut obligat sa chieme in ajutor Rusia,cea mai apropiatO dintre vecinele sale i cea mai indarjità dintre dus-manele sale, pentru a-1 salva dela o mind' deplinä ; acuma Dumnezeusä-i fie in ajutor! In aceastä epoca.' Turcia asiaticà era in mainile luiCarasman-Oglu si a lui Ciapan-Oglu, a cOsor putere, aproape absolutä,se intindea, a unuia asupra partii inferioare si a celuilalt, asuprasuperioare a tkii. In Egipt, Mohamed-Mi, albanez de origine, devenisestaipan, distrugand slabele rämäsite ale mamelucilor. Dupà ce a infrantpe vahabiti, intins stOpanired asupra Arabiei i prin pärtile Siriei.

Politica rusk in mijlocul diverselor proiecte asupra Turciei, s'aocupat cu grijà de coreligionarii sAi crestini, care erau supusi otomani.Influenta sa a fost intemeiatá i sustinuta prin forta armelor i prinopinia unei mari paSti dintre locuitori, care ii erau favorabili; sub acestdublu raport niciun stat nu putea sà-i fie rival. 0 dovadà incontestabilàa acestui fapt este devotamentul pe care Grecii, Muntenii, Moldovenii

Sarbii i 1-au manifestat totdeauna. In conformitate cu aceastá poli-Ea.', am trimes maiesfaitii sh.le impäratului, inainte de plecarea meadin Bucuresti, memoriul alAturat, ale cOrui idei au fost aprobatepuse in executare.

Memoriu catre m. s. imptiratul.Armata pe care am onoarea de a o comanda trebue sá päräiseascä

pozitia favorabil6 ce o ocupa, pentru a executa o diversiune directà,iar legOturile noastre cu populatiile ce ne swat prietene si care ar fiputut, pe de altä parte, sá ne fíe de folos, vor deveni mai putin strânse

www.dacoromanica.ro

198 G. 13EZVICONI

0 ar putea chiar sa inceteze Cu totul. In speranta ca, in curand, impre-jurari mai favorabile ne vor permite executarea proiectului asupra uneidiversiuni mai intinse 0 mai indepartate, in sfar0t pentru a impiedecadu0nanul sa punà mâna pe mijloacele de pregatire, pe care le-am ingrä-madit pentru noi, gasesc necesar sa ma' mentin in relatii imediate cumisiunea noasträ. dela Constantinopol, 0 de a da totalitatii legaturilor0 resurselor noastre in Orient o organizare care sa depinda de mine.Aceasta organizare s'ar intemeia pe urmatoarele: pe instructiile care,dupa inaprejurari, le-av putea da d-lui Italinski, in ratiunea progresuluinegocierilor sale, precum 0 a schimbarilor de evenimente provocate deoperatiile armatei ce-o comand; in al doilea rand, pe trimeterea con-sulilor noWi in punctele cele mai centrale ale imperiului Oto man, deasemenea 0 in sfera de activitate 0 influenta, pe care a. putea-o atribuifiecaruia dintre ace0i functionari. Aceste puncte ale imperiului sunt:

Moldova 0 Muntenia. Aceste tinuturi vor fi calea de comunicatieintre cartierul meu general 0 Constantinopol, Serbia, Bosnia, Herzo-govina, Muntenegru 0 Albania ;

Belgrad 0 Vidin, de care vor depinde toatä. Serbia, Bosnia 0Bulgaria.

Epirul 0 Moreia, adica sfera foarte intinsa, nade i0 exercitaAli-Paa dreptul de jurisdictie.

Smima 0 toata Asia Mica.Acestea sunt consulatele care trebuesc puse in activitate cat mai

curand posibil. Pentru a para inconvenientele noilor numiri 0 uceniciaIn treburile consulare, pä.rerea mea este sa fie folositi in aceste punctedelicate, acei care au ocupat aceste posturi inainte de razboi, 0 acaror purtare i-a facut sà; merite increderea ministerului imperial.

Astfel, in Muntenia ar putea fi lasat in post, consilierul colegialKiriko, 0 in Moldova s'ar putea numi acela care a 0 ocupat acestpost, fie alt funcionar in stare sa asume responsabilitatea acestei functiiimportante.

Consilierul colegial Nedobal), rezideaza pentru moment in Serbia. Esteun fimctionar de care am fost deplin multumit ; dar ne0iind, totu0,dacà poate ramane la locul lui, fara a fi supus primejdiei dupa, plecareatrupelor noastre, i-am scris 0 a0ept räspunsul lui in aceasta privintä..

Domnul Sazardi ar fi putut fi numit la consulatul Vidinului; el aocupat multà vreme acest post, iar judecand dupa rapoartele sale,

1) Feodor Ivanovici Nedoba (1770-1846, la LohAnesti-Orhei), ucraineande origine, dragoman al consulatului rusesc la Iasi (1797), a contribuit la fugadomnitorului Cara-Gheorghe in Rusia (1813); consul la Dubrovnik, presedinteal tribunalului civil din Basarabia, consilier efectiv de stat, dislitorit cu fataagentului diplomatic consilierul efectiv de stat I. Barozzi. G. Bezviconi, Boie-rimea, vol. II, p. 55, comp. dosarul nr. 445 din 1844, din Arhivele Statului dinChisinilu.

www.dacoromanica.ro

Unul din diplomatii de origine fanarioto-levantino-româng, care au emi-grat in Rusia impreunA cu Constantin Ipsilanti, asezat la Kiev (generalul Milo-radovici era acolo guvemator ; conte de Lagarde, Voyage de Moscou a Vienne,Paris, 1824, i Genuilde des Wiener Kongresses, Miinchen, 1914), unde fostuldomnitor a i murit in 1816. A. Nekliudov, Portrete vechi, Nice, 1933, vol. II,si G. liezviconi, Elena, s Din trecutul nostru 1935, ILL. 25-27, pp. 2-3;dintfacesti diplomati, arheologul A. P. Negri (1784-1854) a scris printre altele:In apdrarea fanariolilor, occirinuitori ai Valahiei, s Vestitorul Buropei e, 1812,Mr. 5.

CALATORI RUW IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 199

imi pare a fi inteligent i activ. Il Wept aici cu Ramis-Pava, i voiufi mai bine informat pentni a vedea ce se poate face cu el.

propune pentru consulatul general al Epirului 0 al Moreii peconsilierul de curte Minciaki 1), care se afla acum in cancelarla meadiplomatical. Lunga §edere a acestui fu-nctionar in acele -tinuturi, expe-rienta sa In treburile tarii, precum i cuno§tintele locale ce 0 le-a facut,ravna sa in serviciu i calitätile asupra carora am cele mai multumitoaredate, totul il infati§eaza ca un element capabil sà asume un post careune§te greutátile unei misiuni politice, cu amanuntele jurisdictiei co-merciale.

A9 gasi potrivit ca postul din Smirna sa fie reluat de consilierulefectiv de stat Pini. Mi s'a confirmat, ca acest functionar este foartefavorabil väzut de ministerul imperial, de a cdrui incredere este demn,In toate privintele.

Cred ca trebue sa fac pe maiestatea voastra sa observe, ca intereselecomertului nu vor fi decat partea secundarà din misiunea agentilor,pe care este necesar sa-i stabilim in diferitele puncte ale imperiuluiturc. Tinta lor principala trebue sa fie de a pregati spiritele celor opri-mati in a§a fel, incat sa precedeze prin ravna lor intentiile Portii, incazul unei aliante sau unei cooperan, i chiar sä poata sa se pronuntefati§ in favoarea noastra in cazul in care s'ar propune intr'o zi sa fortämrezistenta Portii. Maiestatea voastra poate intelege, ca astfel de direc-tive nu pot fi realizate decat printr'o actiune sustinutä. 0. o influentäanterioara. Daca maiestatea voastra binevoie§te sä aprobe alegereadestinatia persoanelor susmentionate, a scrie direct Italinskipentru a obtine firmanele acestor consuli trimite pe rand la po-sniffle respective dupa urgenta cazurilor i nevoia respectiva, care arreie§i din instalarea lor la locurile de re§edinta. Astfel, a§ putea coordona

insänato§i relatiile noastre in Turcia, pregatind incetul cu incetulelementele pentru operatii mai mari care s'ar putea realiza dupa impre-j utäri.

Bucure§ti, 16 (28) Iulie 1812.

Eram incredintat, ca organizarea consulatelor in loctuile potrivitedin Turcia, va servi sä. mentinä vechile noastre relatii cu aceastä tara,

www.dacoromanica.ro

200 G. BEZVICONI

si cu pasii independenti, precum i cu aceia care se sileau sà devinäindependenti. Prin interventia mitropolitului Munteniei Ignatie, decare am mai vorbit, am obtinut dela Ali-Pasa din Ianina, fagaduiala,ea nu va lua parte activa la ostilitatile impotriva Rusiei, daca cumvavor reincepe. Marä de aceasta mai trebuia sa porunceasca fiilorcare erau comandanti in armata turc'ä, de a ramane simpli spectatoriin räzboi, i chiar de a ataca pe pasi care erau vecinii lui Ali. Mi-a fostdeajuns pentru a obtine toate acestea dela el sa-i fagaduesc inteun feldestul de neprecis protectia Rusiei, i ajutoare secrete in caz dac'd arfi atacat de Francezi sau chiar de Poarta. Dar pe urma, Ali a fost asade putin aparat, incat Poarta a ispravit prin a-1 distruge.

Am mai aflat cà, daca negociatorii rusi ai pacii dela Bucurestiar fi insistat asupra diverselor lor cereri, cei ai Turcilor aveau ordinalsà cedeze asupra tuturor punctelor. Astfel s'ar fi putut obtine Siretuldrept granita Basarabiei. Din partea Asiei, daca principalul negociatorturc, Galib-Efendi, ar fi ascultat orbeste de marele vizir, cheile Asieiar fi fost date in mAinile Rusilor, cad el primise ordinal sä, paraseascatoate provinciile ocupate de trupele noastre i ne-ar fi predat astfelpopulatiile räzboinice ale Zegrisilor, Circasieni, Ambasi, etc., careatunci, fiind cu total despartiti de Turci, ar fi fost siliti sä se supuna.Aceastà pozitie era socotita drept cheia drumului care duce spre celemai bogate provincii ale Turciei asiatice i spre minele ei. Dar grabacu care a fost semnat tratatul, nu numai ea a distrus aceste avantaje,dar chiar a dat pe Sarbi pradà tuturor razbunarilor Portii. Totusi,ei fuseserá invitati de mai multe ori de care Austria si Franta sà pri-measca mijlocirea lor, ca sa obtie dela Poarta conditii mai prielnice;dar &Arbii au refuzat totdeauna, preferand sa rämänä. credinciosi Ru-siei. Mahnit de situatia lor, am facut din partea mea tot ce mi-a fostposibil ca sä le-o indulcesc. Le-am oferit arme si pulbere, ca sa se apere.Trimitänd pe d-1 Italinski la Constantinopol, 1-am insarcinat sa cearäcu energie dela Poartä. ca &Arbil, desi supusi autoritatii unui demnitarturc, sa fie ocrotiti de vexatiunile sale si ca acesta, ridicând impoziteledatorate Portii, sà nu-i facà sà sufere in firma razbunarilor sale. Dupace am pregatit toate aceste mijloace de actiune, am propus imparatuluiAlexandra sa meargä asupra Constantinopolului, pentru a sili pe Turcisà semneze tratatul de aliantä ofensiva, care ne convenea nouä i faräde care expeditia spre Adriatica era cu neputinta. Turcii se raspan-disera atunci in debandadä, dupa obiceiul lor. Nu mai aveau nid trupe,care O. le pazeascä cetatile, nici Balcsnii, a caror trecere de altfel nuprezenta dificultàti, deoarece ambasadorii nostri Ii strabatuserä.trasura. Ocazia era din cele mai prielnice pentru a ajunge la Constan-tinopol aproape farä de lupte; totusi, imparatul Alexandra crezu pla-nul prea indräznet i trebui sà renunt la el...»

www.dacoromanica.ro

1820 1828

IGNATII IAKOVENKO

Functionar al consulatului rusesc din Muntenia, Ignatii Iakovenkoa vizitat tara keg. in 1812, cá'nd fácea parte din cancelarla lui C. I.Bulgakov, primul secretar al conferintei de pace din Bucure0-'i 1).George D. Florescu ne comunicä urmátoarele date biografice despreIakovenko, povestite de Ana Al. Em. Lahovari:

Familia lakovenko s'ar párea cá se trage din hatmanul UcraineiIvan Mazepa. Ignatii Iakovenko s'a cásátorit cu una din fiicele docto-rului D. Caraca, Elena, cu care a avut trei fii: Constantin, Pavel 0Nicolae, 0 trei fete: Ecaterina, Sofia 0 Olga. Dintre acqtia, Cons-tantin a luat in cásátorie o nisoaicá, lar ceilalti doi au murit necásá-toriti. De copiii lui Constantin ráma0 in Rusia nu se mai §tie nimic.Fetele sale s'au cásátorit precum urmeazá: Ecaterina cu un 1VIusceleanu,In primá cásnicie, 0 apoi cu un Colontauf (Colontanz), Sofia cu doc-torul Iosif Suhamel 0 Olga cu Nicolae A. Kretzulescu. Ignatii Iako-venko a fost pe vremea generalului Kiseliov functionar la consulatulrusesc din Bucurqti 0 in urmá numit de egtre acesta, care V. apreciafoarte mult, director al po§telor tárii. La Bucure§ti, el a locuit bate()casá care azi este dárámatá 0 care a fost pe locul actualei biserici ru-se0i de la'ng5. strada Bursei, in spatele monumentului lui Mihai-Viteazul. Iakovenko a devenit proprietar prin cumpárare al unei mariintinderi pe Dealul Spirei, cam intregul teren ocupat de coala Mili-tará 0 de Institutul de culturá fizicá, intinzandu-se intre strada 13Septemvrie 0 paná in strada Izvor. Acolo i0 cládi o casá 0 i0 avearqedinta de vará, petrecand multe luni ale anului cu toatá familiaAláturi de foi§orul in stil romá'nesc cu douä' caturi, plantase o grä-diná care cu timpul deveni un adevárat parc, apreciat de toatá socie-tatea bucure§teaná a acelor vremi. Ina'. 0 azi mai sunt, ici 0 colo,vechi castani din grädina lui Iakovenko. Om de culturá generaa foarte

1) I. Iakovenko, Starea actuald a Principatelor Turce§ti Moldavia fi Valahia§i a Regiunii Rosiene§ti Basarabia, Petersburg, 1828, p. 28.

www.dacoromanica.ro

202 G. BEZVICONI

apreciatä pe acele vremi, era §i un botanist in.cercat §.1 punea cea maimare grijä la cre§terea pomilor roditori, ingrijindu-i personal cu multgdragoste. De altfel ins4i moartea vi-a aflat-o in gradina sa din DealulSpirei, inteo dupä amiaza, pe la orele asfintitului. Fu gasit mort in-tins pe jos sub un nuc plantat de dansul, aproape de ulitä care suiaspre deal §i. care pang acum cativa ami mai era in fiintä. Era in anul1870. Falnicul liátran trecuse cu mult de 70 de ami.

Cunog,tem trei scrieri ale lui IakoVenko: Starea actualci a Prin-cipatelor Turcesti Moldavia si Valahia si a Regiunii Rosienesti Basa-rabia, publicata in 1828, la Petersburg; Moldova si Muntenia dela1820 kind la 1829, in 53 (propriu zis 55) scrisori, traduse §i publi-cate in rezumat de Ludovic Cosma, in <<Neamul Romanesc Literar »(1910, nr. 8, p. 499 §i urm.), 0 Afacerile Valahiei, lucrare amintitade acela0 Cosma, in prefata traducerii mentionate. Scrierea pu-blicatä. in 1828, o spicuim pentm prima oarä 1), mai jos, folosind vo-lumul din biblioteca lui G. D. Florescu, care comenteazg paginile cuprivire la Muntenia; de sigur, cartea merita sä fie tradusa integral,mai demult. In ce prive0e a doua lucrare, apärutg la Petersburg,In 1834, care, prin precizia §tirilor contemporane asupra evenimentelordin epoca lui Tudor Vladimirescu, prezintä o insemnältate deosebitg,reproducem textul lui L. Cosma2), comentat de Marcel Romanescu,erudit cercetätor al problemelor istorice. A treia scriere, posibil sà fieaceea0 p prima lucrare, fiind intitulatä greOt de Cosma: AfacerileValahiei.

Scrierile lui Ignatii Iakovenko se incadreaza bite() epocà piing defrämantäri in Sud-Esta! european. Fiul domnitorului Constantin Ip-silanti, generala! rus Alexandra Ipsilanti, sprijinit in tainä de minis-tra! Capo d'Istria, a provocat razmirita Eteriei. 1VI4carea s'a desfa-§urat in expeditia nereuOtd din primävara anului 1821, in prin-cipate, trezind räscoala poporului roman, insufletit. de Tudor Vladi-mirescu, §i. el un fost luptator al o§tirii rusWi8). Teroarea Turd-

1) Am citat aceastà carte in revista Viata Basarabiei *, 1942, VVI, p.426, impreuná cu o altà interesana lucrare: Dotal luni in drum prin Basarabia,_Moldova fi Valahia (Moscova, 1875), apartinând scrisului lui Andrei Iacov levici Storojenko (1791-1858), care in 1810 a luptat la asaltul Ru§ciucului ,iar mai tiirziu, impotriva Francezilor, dela 1817 a fost functionar la administratiacoloniilor militare din Sudul Rusiei, descriinduli cilatoria din 182g; a muritla Kiev, in calitate de senator 0 consilier tainic.

3) In revista t Viitorul i din Ia0, L. Cosma comenteazA prin 1907 opereleistorice ale lui A. Stadnitki 0 A. Iatimirski.

3) Ion Ghica, op. cit., p. 113: i comand5nd pandurii in toate bAtAliile incontra Turcilor dala anul 18o6 p5n5. la 1812, dobAndise grad de ofiter in armataruseasc5 0 fusese decorat cu crucea santului Vladimir. In 1814, refugiat laViena de urgia lui Caragea, care a:act s5.-1 prind5. 0 s5.-1 predea Turcilor, fusese

www.dacoromanica.ro

CALKTORI RU$I IN MOLDOVA 1 MUNTENIA 203

lorl) fatà de creOini mentinea o tensiune permanent5, in situatia localàa intregului Orient Apropiat. Cele sgvar0te de oastea sultanului, venità cas6 restabileasd: ordinea in « credincioasa raia », au intrecut toate gro-zäviile cunoscute panäl atunci, cu toate ordinele oficiale din Stambul,« ca nu cumva sà se supere intru nimica pe locuitorii credincioaseiraiele »; nu trecea noapte in Ia0, färà siluiri, arà focuri i färä. jafuri,povestesc batrânii 2) Rusia refuzand sà reia tratativele diplom aticecu Poarta panà la definitiva evacuare a tArii, diplomatii AnglieiAustriei au adus la 16 Martie 1823 la cunotinta guvernului rusesc,cà Poarta redusese nunfa'rul be0iilor din principate la 1500, ceea cen'a satisfacut hag pe Ru0, deoarece ace§ti be0ii eran mai putemici,in tara, cleat domnitorii 8). In urma întâlnirii impäratilor RusieiAustriei la CernAuti, Alexandru I consimti la reducerea be0iilor lanum6rul de 15oo, dacà ei vor fi pu0 sub ascultarea gospodarilor. Ru-sia apära interesele popoarelor subjugate de Turci, intemeind poli-tica sa pe o serie de demersuri diplomatice 4), ca incheierea conventieidela Akkerman, in 1826, completând tratatul dela Bucure§ti din 1812,

stabilirea acordului dela Londra, in 1827, asigurand in special si-tuatia Grecilor, precum 0 pe acte militare, ca distrugerea flotei oto-mane, la 1827, la Navarin 6).

Purtarea inconsecventä. a Turciei a determinat izbucnirea unuinou i greu ràzboi, in 1828 6),ind o värsare de sange rusesc pentru

prezentat de Capo d'Istria si de Stroganov Impäratului .Alexandru. In urmA,intorcându-se in tarl cn recomandatii dela ambasadorul rusesc, Caragea l-anumit vätaf de plai la Closani i l-a avut foarte de aproape #. Comp. A. Otetea,Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 1945, p. 99 i urm.

A. Otetea, ibidem, p. 317 i urm.R. Rosetti, op. cit., vol. I, p. 121 urm.

4) I. Ghica, op. cit., p. 405.Pentru evenimentele din epoca anilor 1821-1859, comp. lucrarea citatA :

Principatele Romdne Valahia §i Moldova (Moscova, 1859), a profesorului SpiridonNicolaevici Palauzov (1818-1872) (necrologul säu, in e Notitele SocietAtii deistorie i antichitAti din Odessa o, 1875, vol. VI, p. 372). Este cea mai bunAistorie a vremii, eruditul autor citänd izvoare istorice romänesti, rusesti i strAine,pe Ureche, M. si N. Costin, R. Grecianu, Cantemir, Sincai, Potino, KogAlniceanu,Engel, Carra, del Chiaro, Venelin s. a. Reproduce documente, scrie si camartor ocular. Totusi, i aceastà operä remarcabilA n'a fost tradusA inTom aneste.

R. Mordvinov, &Willa dela Navarin, Moscova, 1945-4) Despre acest rAzboi, comp. scrierile lui: Lukianov (1844), Moltke (1845,

Paris, 1854, comp. o alte scrieri despre Turcia), Saint-Ange (Bruxelles, 1853),Grigore Iakici (x9o7), Alexis de Colombel (Paris, 1828), Cousin d'Avallon(Paris, 1829), Maxime Legran d (Paris, 1877), Iacov Tolstoi (Paris, 1829).de Wussov (Paris, 1829), Valentini-Blesson (1830); N. Arghirescu, Campania din

www.dacoromanica.ro

204 G. BF,ZVICONI

cauza crestinilor subjugati. Ostirea rusà a ocupat Iaii i Bucurestii,a luat cu asalt cetatea Bräila, a obtinut victoria dela Sumla, ajungändsub comanda lui Dibici (1785-1831) 1) trecând peste Balcanila Constantinopol. Tratatul de pace, incheiat la Adrianopol la 14 Sep-temvrie 1829, a inapoiat principatelor raialele Brgila, Giurgiu i Turnu.Peste acest insemnat castig teritorial, s'a suprimat darea de zaherea,

adicg de provizii in naturä atre Turci, i procurarea de salahori pentrulucrgrile turcesti. S'a hotgrit libertatea navigatiei si a comertului peDungre si Marea Neagrg, asa dar dreptul de a trece prin strgnitori:acest lucru a adus o puternica' inviorare comertului i agriculturatärii ; porturile Braila si Galati 4) au luat o mare desvoltare. In vedereagarantgrii acestei libertgti de navigatie, Rusii au ocupat delta Dungriisi au obtinut dela Turci ca malul drept al fluviului; dela Ceatal,mide se desfac bratele Chiliei si sf. Gheorghe, i pänä la gura.sf. Gheorghe, pe o lgtime de « doug ceasuri » (vreo ro km), s'a' fienelocuit 8).

« Tratatul dela Adrianopol, scrie Radu Rosetti redänd tg-rilor române libertatea comertului, a operat o transformare desgvar-sita' in viata economicg i socialg a acestor tgri. Pretul produselorde cä'petenie, al cerealelor, ne mai atarnand de arbitrarul si de interesulTurcilor, ci de concurentä si de cererea mondialg, intinderile cultivate,relativ atat de mici pang la 1828, au inceput sä sporeascg inteo progresieaproape fantasticg, iar alte produse, ce pang atunci nu aveau decâto valoare neinsemnatg, au inceput s'a' fie ch'utate si a se vinde cu preturiremuneratoare. Banii, din cale afarg de rari in tarä pänä in acel mo-ment, au inceput a se inmulti »

1828 §i 1829 dintre Rusia §i Turcia (Bucuresti, 1901); J. A. Vaillant, Turlsie-et Russie, Paris, 1854; Passages du Danube pendant los guerres Turco-Russesdeputs x828 et des opérations respecti ves qui s'en suivirent, Constantinopol, 1896;print E. de Wiirtemberg, Insemndri (t Vechimea Rusa o, 188o, vol. I si urm.;ed. Berlin, 1862); V. O., Amintiri, s Vechimea Rusa 1884, VIII; ibidem,1875-1876; Berngardi, Insemniri despre prima campanie truceascd a impdra-tului Nicolae; A. Kolomoitev, in s Arhiva Rusä s, 1900, nr. X si 4.

1) Despre Dibici-Zabalcanski scrie Belmont (1830); corespondenta sa cuNicolae I, s Vechimea Rusts: o, 188o, vol. I, p. 95 si urm., çi Vechea çi NouaRusie o, 1879, vol. XV).

9 Saint-Marc de Girardiu (036), contele Picquelmont (1856), V. Doze(1857) s. a. semnaleaza concurenta dintre porturile Galati si Odessa, Saint-Marc de Girardin considerand. Galati si Braila s cele douä por-ti ale Germanieiasupra Mari Negre s (p. 50)1 Despre Galati capitals, Romaniei, comp..brosura lui C. Negruzzi (1861).

Constantin C. Giurescu, Istovia Rotntini/or, pp. 343-344.Amintiri, vol. I, p. 159.

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RUa IN MOLDOVA a MUNTENIA 205

Istoricul contemporan, Mihail Kog5.1niceanu 1), descrie astfel ro-lul Rusiei in desfà§urarea evenimentelor istorice 2):

La Russie depuis longtemps cherchant à déclarer la guerre à laTurquie, b. cause de plusieurs griefs, dont le premier était qu'elle nepouvait voir d'un oeil tranquille, comment les Turcs tyrannisaient deuxpays chrétiens dont l'espoir était sans cesse dirigé vers leur protectricenaturelle. C'était un devoir pour la Russie que de secourir deux prin-cipautés qui lui étaient attachées par la conformité de la religion etpar les anciennes relations du temps d' tienne le Grand, de Serban II,de Cantemir et de Brancovanu. On a souvent accusé la Russie et onl'accuse méme aujourd'hui d'ambition de ce qu'elle a voulu s'établirla protectrice de la Moldavie et de la Valachie. Mais la paix d'Adria-nople n'est-elle pas la plus grande preuve de la pfireté de ses intentions?Dans la protection de la Russie je ne vois que de la justice et un in-térét inspiré par l'amour chrétien pour des peuples malheureux. De-puis des siécles il existe une tradition en Moldavie et en Valachie quidit que notre saint viendra du Nord. Tout nous attache b. la Russie:elle est notre mère. Les temps sont passés où nous pouvions nous dé-fendre seuls contre les Turcs, les Polonais, les Hongrois, les Tartares ;nous sommes trop faibles, nous ne pourrions rien faire sans la Russiequi a toujours été notre bienfaitrice, qui nous a rendu nos droits, nos

Opera istorica a lui Mihail Kogälniceanu (1817-1891) oglindeste influentalui N. Karamzin; prefata Istoriei Statului Rosienesc a acestui istoric rus inspirä.Cuvdntul introductiv la cursul d Istorie Nafionald, rostit de Kogälniceanu la24 Noemvrie 1843, la Academia Miligilean5. din Iasi. Kogälniceanu a fost mem-bru activ al Societätii de istorie j antichitäti din Odessa (2 Decemvrie 1841,ca i Mihail Chica din Bucuresti 1842; membri onorari: Sturdza-1839, Alexandru-Vodä. Chica 1841; membru corespondent: profesorul G.Papadopol din Bucuresti 1841; s Notitele Societatii de istorie i antichitätidin Odessa *, 1844, vol. I, p. 566 i urm.; N. Cartojan, M. Kogellniceanu f iSocietatea de arheologie i istorie veche a Nordului, s Drum drept 1915, nr. 3,p. 35). Revistele redactate de el: e Dacia literarg * si e Arhiva Romilneasc5. »,sunt pätrunse de un spirit cald de prietenie romäno-rusá i dorintA de a cu-noaste trecutul legaturilor patriei sale cu marea Rusie; de altfel, pentru primaoara istoricul cerceteazä Letopisefele Moldovei, ca sA contribue la studiul istorieilui Petru cel Mare (1845). In Filosofia wistului, Kogälniceanu s'a inspirat dinPadei Bulgarin (N. Cartojan, sAláuta Romineasc5.6, Omagiu lui I. Bianu,Bucuresti, 1927, p. 125), foarte popular pe atunci in principate, fiind romanulacestui scriitor rus: /van Vijighin, tradus de mai multe ori in romäneste (in 1840,de pitarul Teodosie si G. Aronianu, apoi de Dimitrie Vasilievici, in 1852-1854,patru volume). Bun cunoscator al asezamântului social slay, Kogälniceanuexprima unele idei slavianofile, de pildA, vorbind despre obstea ruralä., la 25Mai a862 (V. Ciobanu, op. cit., p. 135).

Histoire de la Dacie, des Valaques transdanubiens et de la Valachie, Berlin,1837, P. 403.

www.dacoromanica.ro

206 G. BEZVICONI

libertés, qui nous a de nouveau inscrits dans le rang des nations etqui nous a donné le peu de civilisation que nous possédons »...

lata, asa dar, insirarea sumara a evenimentelor istorice, descrisein completare de Ignatii Iakovenko.

Prefafd

0... Knezatele Moldovei i Valahiei sunt cunoscute de multi compa-trioti de ai mei, mai ales de aici, care se aflau in randurile armateipe timpul razboiului nostru cu Poarta Otomana, dar multi nu cunoscamanunte i locuri de seama, cat i starea launtrica a acestor tinuturiatat de interesante. Ca sà fiu pe cat se poate de folos prin cunostintelemele, capatate in urma anilor indelung petrecuti In Valahia, eu le-amadunat in aceasta descrierei cu date precise privitoare la: origineapoporului, religia lui, teritoriul s't populatia lui, bogatiile i fertilitatea,industria i comertul, forma de conducere, puterea gospodarilor, aboierilor, a clerului, adica absolut tot ce ar putea prezenta interes.Pentru o mai potrivita impartire a materialului i pentru mai multinteres, aceasta descriere o prezint sub forma de scrisori, incepandcu descrierea caldtoriei mele prin Moldova, despre care voiu vorbi cumult mai putin, deoarece aceasta tara este descrisä amantmtit in Is-toria principelui Cantemir...

Scrisoarea IIasi, 26 Aprilie 1820

Sosirea in Moldova. 0 idee referitoare la istoria veche a principatuluiValahia. Tributul piatit Turcilor. Ia§ul, capitala Moldovei

Orasul Iasi e destul de frumos i poate sa fie comparat cu cele maide seama orase, capitale de gubernii, din Rusia. Orasul are multe case,construite dupa noua arhitectura europeana. Strazile, chiar dela in-trarea in oras, sunt largi i drepte. Principalele strazi sunt pavate culemn. Palatul principelui, sau al gospodarului, e construit intfun stileuropean, combinat cu cel asiatic...

Scrisoarea 2-aIasi, 30 Aprilie 1820

La 27, impreuna cu C. N. am pomit in vizita la gospodar 1). Lapoarta palatului se aflau cativa amauti, care compuneau garda prin-cipelui, fiecare fiind inarmat cu ate doua pistoale i cu pumnal la brau.

1) loan Sturdza, domnitor dela 1822 la 1828.

www.dacoromanica.ro

CALATORI 12.UI IN MOLDOVA §I MUNTENIA 207

La intrarea In palat am gasit, precum i in etajul de jos al palatului,o multime de oameni, care probabil aveau treburi, fie cu gospodarul,fie cu conducerea suprema a Moldovei, care-§i avea re§edinta tot inacest palat. Cei care 1-au observat pe C. N. i-au fäcut imediat drum

noi, urcandu-ne la etajul al II-lea, am fost introdu0 la principe,dupa ce in prealabil fusesem anuntati. Principele era ocupat cu treburi

parea calm. C. N. recomandandu-ma, a spus ca m'am simtit obligat,trecand prin Iai, sa-i aduc principelui omagiile mele. Principele mi-amultumit calduros, apoi a inceput sk se planga de starea sä'nätätiilui, care-i rapeOe once bucurie. Peste putin timp servitorii gospo-darului ne-au adus pe o tava dulceatä cu apä, rece. Ne-am servit pefarfurioare mid cate o lingurita §i am baut apa.. Dupá aceasta ni s'aservit cafea in ce0i mid, dupä care ne-iu adus pipe lungi. Discutiaera foarte aria.. Se vedea cà domnitorul n'avea chef de vorba. Noifoarte repede ne-am inchinat lui 0 am plecat...

Mai inainte, gospodarii, imediat dupä urcarea la tron, cautau sàse imbogateasca numaidecat, nefiind siguri cá vor pastra mult timpaceastä demnitate. Ei näscoceau tot felul de mijloace, care ar fi pututsà le märeasca veniturile, supunând poporul la biruri grele. Asupririleajungeau uneori insuportabile, 'Meat sarmanii locuitori nu gaseau altaposibilitate de scapare decat sà caute ocrotire in persoana augustaa suveranilor Rusiei, care, acordându-le mill §.1 protectie, aratau inonce imprejurare un interes sincer fata de soarta lor. 0 serie de acte

stipulatiuni incheiate intre cele dotfal curti, dintre care miele in urmatmor staruinte indelungate i chiar jertfe de sane ale Ru0lor, servescdrept marturii vii, ca. Rusia nu precupetea nimic pentru lin4teabunastarea poporului de aceea0 religie cu ea. Rusia aratase totdeaunao grije deosebitä in dorinta ei de a stavili lacomia nesäturata a gos-podarilor, reu§ind sà le asigure domnia pe timp de 7 ani, incat sa-ifaca pe fiecare sa se multumeascá in cursul acestor ani cu venituriacordate lor special §i care in timp de 7 ani formau o suma destul deinsemnata. Dar mai tarziu, cu regret, s'a desoperit, cà sistemul &au-nator de a marl veniturile gospodarilor, cu toate avantajele mai inainteacordate, continua sa se practice, lacomia lor nemäsurata nascocindnoi mijloace i iretlicuri pentru a strange tot felul de dari, sub diferitepretexte, supunand poporul chiar i in zilele noastre unui jug insupor-tabil, saracindu-1 complet...

Scrisoarea 3-aBucure§ti, 4 Mai 1820

Dupa ce am stat la Ia0 cind zile, facand cuno§tinta cu mai multiboieri, dintre care multi vorbeau fraatuze0e, iar unii inteleg i ru-se0e, pe data de i seara am plecat spre Bucure§ti. O multime, care

www.dacoromanica.ro

208 G. BEZVICONI

se plimba in trasuri i cupeuri, ne impiedeca aproape la fiecare pas.In afara orasului am intalnit de asemenea multe trasuri cu lume, carese plimba la o departare cam de douá verste de ora, pe o ing.ltimece poartg. numele Galata, de unde orasul se vede bate° perspectivafoarte frumoasa. Iesind spre batiera orasului, surugiul a dat biciu cailor,care au luat-o in galop, i fiind calare pe tmul din caii inhamati in fata,ii mana pe ceilalti patru cu atata dibacie, 'Meat n'am putut sa nu-Ilaud. El carmea dintr'o parte intealta inteo clipita, demonstrand pedeplin cà i cu surugiii moldoveni se poate calatori tot atat de rapid,cat i in Rusia. Foarte curand ne aflam la poalele unui deal mare,peste care trebuia ea. trecem. Am urcat acest deal, acoperit cu padure,cu povamisuri abrupte i argiloase, aproape o ora; ajungand sus peculme, am dat de statia Bordei. Fiind asigurat de seful ei, ca nu mi sepoate intampla nimica, Cu toate ca distanta pang la oprirea urmatoaretrebuia s'o traversez prin padure (dupa spusele sefului statiei, bandade talhari care opera pe acolo, de curand fusese imprastiata, fiind ur-marita de organele autoritatilor locale), am hotarit sa continui drumulmeu mai departe. Imediat au inhamat caii i dupa dotra ore eram lastatia Scanteia 1). Am mai trecut in noaptea aceea inca doua statii,

spre dimineata, am ajuns la targul Vaslui, nu prea mare, darcunoscut din Istoria principelui Cantemir. Trecand inca doug posteam ajuns la Barlad, un orasel mult mai populat si mai dragut decatVasluiul, in care insa nu ne-am oprit, d am trecut mai departe si pestealte dona poste am ajuns in targul sau oraselul Tecuci. Am mai merso posta, am trecut pe un pod peste Siret, un ram repede, lat cam de 6ometri, i spre seara ara ajuns la Vocsani, ora4 care e pe jumätate asezatpe partea unui raukt mic. Stanga apartine Moldovei, iar partea dreaptaVs labiei

Astfel am traversat toatä Moldova, dela Iasi la Vocsani, in doua-zeci i patru de ore, pe niste cal iuti moldovenesti i care la fiecareposta erau destui, incat n'am avut nica'ieri de asteptat... Lantulmuntilor Carpati se gasea in partea dreapta a mea, foarte aproape,

surugiul care stia un pic ruseste mi-a aratat o depresiune, pe povar-nisul careia se aria targul Odobesti, vestit in aceste locuri prin vinurilesale, pe care in mare parte le exportä in Rusia 2). Desi din cauza

targul nu se vedea, totusi se OA numai la o departare de 15 verste.

Pe soseaua spre Vaslui iesind din Iasi pe la Nicolina.P. G. Laurençon ( Nouvelles observations sur la Valachie, Paris, 1822

comp. N. Iorga, Istoria Romanilor prin ccIlcItori, vol. III, p.p. 131-132) spunea In schimbul vinului, care merge si piln5, la Moscova, din Rusia se aduceceaiul. Rusii fac comert de marchitänie; cf. Const. C. Giurescu, Istoria Romci-zilor, III, 2, BUCtire§ti, 1946, pp. 598 si 612.

www.dacoromanica.ro

CALATORI IR.11W IN MOLDOVA i MUNTENIA 209

In curand am ajuns la statia Cucul 1) §i, schimband caii, peste treiore am ajuns la Ramnic. In acest targ s'arac, care nu avea mai mult dezece case ca lumea 0 vreo 300 case täräne§ti, nu m'am oprit, ci am mersdirect la statie, care se afla in afara targului. Aici am vazut un raulet,in care abia au disparut rotile trasurii mele. Acesta era rauletul Ramnic,in care se innecase general-locotenentul contele Arcadie Suvorov-Ram-nikski, 2) fiul celebrului comandant de o§ti. M'am mirat 0 nu-mivenea sa. cred, Ca inteun izvora§ atat de neinsemnat, poate sa se inn.eceun om. Doamne sfinte ! Cine ar fi putut sà creada inainte, ea fiul unuiosta§ atat de renumit, care insu§i se distinsese pe campul lui de acti-vitate, i§i va pierde viata in acela§i loc unde odinioara tatal lui a re-purtat o victorie atat de stralucitd, care i-a adus 0 denumirea de Ram-nikski ? Providenta, pe care n'o putem pätrunde, actioneaza de multeori intfun mod neobi§nuit, pregatind omului o soarta negandita, carepe noi ne mir5. extraordinar. Scapat de atatea pericole, in diferite lupteunde-1 pandeau mii de gloante 0 schije, putea el &A creada cà se vainneca intfun raulet neinsemnat, pe care-1 trecea §ezand in caruta sa?Soarta 'Msà hotarise sa-i curme zilele in acest loc 0 nu intealtul. 0revärsare a raului, survenita prin surprindere din cauza ploilor cazuteIn munti, a accelerat cursul apei, care a rasturnat trasura contelui,ducand-o repede la vale, a§a incat a fost imposibil sä mai fie salvat.

Dela statia Ramnic am cälätorit pe un drum neted 0 frumos, ajun-gaud la altä. statie care n'avea nimic afara de o casa. saracacioasä 0un grajd a). Surugiii, cu o graba extraordinara, au schimbat caii, auuns trasura 0 am pornit la drum a§a de repede, incat peste doua oreeram la Buzau, a§ezat pe malul drept al raului cu acela§i nume, untarg cunoscut prin episcopia sa. Raul 1-am trecut prin vad in trasura,dar erau 0 bärci pentru traversare, in caz de inundatie. Se mai aflauacolo §i oameni de-ai stapanirii, care fiind obligati sa stea acolo tottimpul, arätau linnli pe unde vadul e mai putin adanc. 0 astfel de grira.'din partea stapardrii, ii facea chiste, caci fail ea cälatorii 0 mai alescurierii, care adesea calatoresc noaptea, ar putea sa se expuna dincauza cursului schimbator 0 repede al apei.

Prin targul Buzau am trecut prin piata §i am vazut prävälii careaveau lucruri necesare pentru calRori, 0 anume: unsoare pentru roti,

Cucul este actualul PlAgine§ti, sat cunoscut §i sub numele de TArgul Cucu-lui, la jumAtatea drumului dintre Foc§ani §i. Ramnicul-S*Arat.

In 181r. Despre monumentul a§ezat pe acest loc, e Vestitorul Istoric *,tgo8, nr. 5, p. 558 §i. urtn.

Nici azi nu mai este vreun sat prin care sg. treacA §oseaua national& Râm-nicul-SAratBuzAu. Statia va fi fost la jumAtatea acestei distante, pe semnela intretdierea §oselei nationale actuale cu §oseaua ce vine din satul Fundeni§i merge spre Cuculeasa de lAngA gara Joita.

14

www.dacoromanica.ro

210 G. BEZVICONI

phine, mere etc. Targul nu e prea populat, dar e mai frumosdecAt Râmnicul. Ajuns la statia Calmg.tui 1), tot atat de sAracg. caChilng.0 2), am plecat färä aicio intärziere spre Märgineanu, unde nustmt asez5.ri decht de surugii. De acolo am ajuns la Urziceni, undem'a prins noaptea. Bu insd nu am famas acolo peste noapte, ci amtrecut fgal Ialomita, care curge in apropierea acestui tä.rg, pe la oradouà noaptea pe un pod plutitor, si am ajuns la statia Movilita 2). Ne-ggsind acolo o camerä curatà i nici la ultima statie inainte de Bucu-resti, ca sà pot dormi, am datorit toatà noaptea i spre dimineatà,fuck' la o jumätate de postg., am vgzut Bucurestiul, asezat pe un loeneted intins. Treeand pe un pod destul de lung, fg.cut din Wine, inteunloc mlastinos numit Colentina, am urcat pe micä inältime dela caresurugiul mi-a arà..tat locul unde a fost ucis miseleste Relic-Pasa, carefugise in Rusia dupà rgscoala din 1809 din Constantinopol s't care afost rechemat de sultan, ce se prefácuse iertase.

In Bucuresti am trecut pe o ulità, ce poartà numele de Podul Mo-gosoaiei, pavatà cu barne groase. Am vg.zut un numär destul de marede case bune, in cea mai mare parte cu douäl etaje, acoperite cuiar altele cu tablà. Trecând pe o altä stradà: am observat cä celelalteulite nu sunt asa de bune pentru trAsuri. Erau strâmte, prost pavate

unele asa de murdare, incat abia puteai trece. Chiar ulita Lipscanilor(unde am zg.rit in prà."-väiffi mArfuri frumoase din Lipsca) avea pavajulstricat. In once caz acest oras 1-am ggsit mult mai populat decat Iasul.Orasul are destule case in stil european. RAul Dâmbovita trece prinmijlocul orasului, dar din cauza apei putine, nu e navigabil. Cea maimare parte a orasului, in special partea numitä. Gorgan, e asezatape locuri mai joase de multe ori inundate si din cauza aceasta e consi-deratg. nesäng.toasà.

Renuntand acum de a face o descriere amgnuntità a Bucurestilorrca si a intregii Valahii, pot sà spun numai atat, cà toatà cglatoria meadela Iasi la Bucuresti a durat 6o de ore (douà zile s't trei nopti) i cg.la posteie pe unde am trecut n'am avut nicio dificultate, mai ales inValahia, rinde drumurile-s drepte i netede i rinde nu am intalnit dea-,luri inalte, doar mid rididturi, la coborirea in vgile apelor i izvoarelor.Lantul muntilor Carpati dela Focsani mi rgimfinea la dreapta. Pe timp

0 statie de poste de cai de olac, care va fi fost pe varful Calmatuiul insatul Costesti.

Se refera la un loc pe semne Gura Cälnaului inainte de intrarea inorasul Buzan, statie de poste la trecerea paraului Calnaului ce se varsa in raulBuzau la hotarul nordic al orasului Buzau.

Azi sunt doua sate cu acest nume: Movilita Noua i Movilita Veche.Era pe soseaua actuala: UrziceniMovilitaCloscaAfumatiBucuresti, cala-torul intrand in capitala tarii pe lang5. manastirea Plumbuita.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIJW IN MOLDOVA sr MUNTENIA 211

frumos muntii se vald de acolo bine, cu toate ea.' Focsanii sunt asezatila o dista* de 7o verste.

Scrisoarea a 4-aBucuresti, 9 Mai 182o

Acum trei zile am fost la gospodarul Valahiei 1), care, avás.nd acelasisistem de cArmuire si aceleasi reguli ca s'i Moldova, m'a primit exactca gospodarul Moldovei. V'am scris din Iasi despre obligatiile pe carele are gospodarul si aici nu mai g6sesc nimic de adàugat pentru gospo-darul valah, afarà de faptul cá.' veniturile lui sunt aproape de douh' orimai inari (leca ale celui moldovean si despre care venituri voiu seriealtadatà amänuntit...

Ieri, impreuna", cu I. P. m'ara plimbat prin oras si. m'am urcat peobservatorul construit in mijlocul orasului, care poartal denumirea# foisorul de foc », adical un observator pentru pompieri2), pentru aobserva incendiile. Din varful foisorului se vede foarte bine asezareaorasului. Numeroasele biserid si manaistiri si alte cladiri, asezate indiferite pairti, oferà inteadevar o priveliste foarte interesantà. Curtilecaselor sunt largi si cu gradini, asa incat orasul intreg are de jur im-prejur peste 20 verste. Orasul a fost intemeiat de voevodul MirceaIn anul 1383 3) si ca sà vg faceli o imagine mai clara despre acest oras,cred ca nu vor fi de prisos unele date care vor ardta cAte biserici, mal-näistiri, case si locuitori are oiasul:Locuitori-bgrbati si femei, afarbi de boieri, negustori si supusi

straiini 80. 000O mitropolie ICase peste i6. 000Mánàstiri de primul rang 8

Alexandru Nicolae Sutu, donm inca din 16 Noemvrie 1818, mort in Ia-nuarie 1821. El locuia casa mare, fostà a lui Costache Chica zis Tache,cumparata de loan-Voda Caragea dupa focul ce mistuise Curtea Notadin dealul Spirei.

Poisorul de foc era in incinta Agiei in centrul orasului, in spatele actualeiprefecturi de politie a capitalei.

a) Daca numele de Bucuresti ar fi venit dela acel inexistent pastor Bucur,Iakovenko nu ar fi lipsit a ne aminti macar de acea legenda. Prin urmare incao dovadá de netagaduit ea legenda lui Bucur-ciobanul este de factura mai noua,nascocitet de Alexandru Pilimon la 1858, adoptata de parintele Grigore Musce-leanu cativa ani mai tarziu in calendarul san zis -e antic e si apoi vanturataprin toate scrierile care se atingeau de originea orasului nostru. CA a fost ofondatie a lui Mircea cel Batran, Iakovenko va fi aflat-o din informatiile datelui pe acele vremi.

14*

www.dacoromanica.ro

212 G. BEZVICONI

Manastiri mari Cu hanuri, adica imprejmuite Cu ziduri inalte,având in curtile interioare locuinte §i pravalii ce aducmanastirilor venituri insemnate 8

Mänästiri de rangul al doilea ioBiserid de piatra 72Paradise boiere0i sau la manastiri 17Biserici de lemn in suburbiile oralf.ilui 25Biserici pentru alte confesiuni, catolica, luterana, armeana O

sinagoga evreiasca 4Hanuri mari 7Hanuri mid 28RE grece0i cu ap5. rece §i. calda 4Pantani arteziene 28coala 'Malta a principatului, uncle limba de predare e greaca

0 franceza 1

coala in limba valand Icoalà pentru limba veche slava I

Spitale 4Teatre 1

Dupá ce am privit toate aceste cladiri din observator, am plecatspre splendida casa.' a boierului Golescu, in afara ora§ului, numita« Belvedere *1). Timpul e foarte frumos O eu pe zi ce merge m'a con-ving, cá aceast5. tara are o climà foarte placutä. Uitati-va. §i dv. pe oharta geografica §i veti vedea, ca. Valahia este wzatal in mijlocul zoneitemperate O anume intre paralelele 40-46 latitudine nordica O lon-gitudine estical cuprinsa intre meridianele 44-46, marginindu-se laRasarit Cu tinutul Bfailei 0 cu Moldova, de care e despartitä prin apaSiretului, iar in alta parte cu Milcovul; spre Sud Dunarea, care o des-parte de Bulgaria O Serbia, la Apus cu Banatul, ce e in stäpanireaAustriei, iar la Nord cu Transilvania, de care e despartita prin lantulmuntilor Carpati.

Dupä spusele unora, clima Valahiei nu e peste tot aceea0. In tinu-turile wzate spre Nord-Vest, adica spre Carpati, care uneori 9i. varasunt acoperiti cu zapada, aerul e cu mult mai rece decat in tinuturiledin Sudul Valahiei. In Bucure0i, insä, aerul este potrivit.

Molimile, care sunt atribuite climei acestea, dovedesc in cea maimare parte exagerad §i I. P. a dat in aceasta privinta o desmintire

1) In marginea Bucturestilor acelor vremi, pe niste proprietati intinse incartierul din spatele garii de Nord, de unde era o frumoasa priveliste pe aceletimpuri asupra orasului. Dela acest Belvedere * isi tinea numele acea stradadin spatele prefecturii de politie de azi, care de altfel pornea din acele maha-lale marginase ale orasului, injugandu-se cu fostul Pod-de-Pamant, azi o portiunedin Calea Plevnei.

www.dacoromanica.ro

D&LATORI RU5I IN MOLDOVA MUNTENIA 213

foarte intemeiata. El in tot timpul §ederii sale aici n'a avut de suferitde niciun acces de boala, decat poate unele cauzate mai mult din im-prudente, care ne pot fi daunatoare §i in clima cea mai potrivitä.. Nuincape indoialä, cá ciuma nu e o board* care se na§te in Valahia, ci eadusa din Egipt, Constantinopol, sau din tinuturile Asiei §i ale Africei.Totu§i, aceasta molimä face ravagii inspaimântatoare in Valahiaaceasta din cauza cá autoritatile de aici nu iau masuri de izolare intreregiunile bantuite de epidemie §i. cele neatinse. In 1813 ciuma 1) a iz-bucnit cu o putere nimicitoare. In acest timp I. P. statuse in Bucu-re§ti, dela izbucnirea epidenaiei pana la curmarea ei. Au murit o multimede oameni, cam 6o.000 suflete In toata Valahia. El a fost martor ocularal tmor nenorociri §i intampläri grozave, care au avut loc la Bucure§ti.Nenorociti, atin§i de otrava molimii ucigatoare §i care i§i a§teptaumoartea necrutatoare, prezentau o priveli§te dintre cele mai triste.Plangand, ridicau mínile spre cer rugandu-1 pe cel atotputernic s'a-imantuie de moarte. Plansetele i tanguirile umpleau aerul; totul insaera zadarnic i viata celor molipsiti se curma. Inmormantärile se fceau farà slujba religioasa, farà aglomeran de populatie, pentru camolima sä, nu se intinda §i mai mult. Cioclii luau cu maini goale cada-vrele celof morti, le incarcau in carute i apoi le artmcau in gropi spe-ciale, facute in afara ora§ului. Tot cioclii scoteau pe cei bolnavi dincase in spitale. Aparitia cioclilor producea spaima §i infiorare. Chiarcei molipsiti se temeau de atingerea lor otravita. O multime de bolnavi,care nu voiau sä fie atin§i de mana cioclilor, pentru a fi transportatila spitale, fugeau in camp, dar vai! putini dintre ace§tia scapau cuviata, cad multi dintre ei cadeau i mureau pe drum la o departaremica de ora. Mai jalnic §i mai dureros era sa privqti cum trupurilecelor fugiti pe camp rämâneau neingropate, fiind mancate de caini,§i urmele ucigatoare ale acestei molime se prezentau la once pas.

Daca a§ continua sä desc_riu ravagiile pricinuite de duma i urmarilece le are aici in Valahia, a lungi prea mult scrisoarea; pentru a evitaaceasta, am sá mai adaug, cà celelalte boli in Valahia sunt obi§nuite,afara de febra, care uneori e a§a de acuta, incat dupa spusele celor deaici bolnavul moare a treia zi; unii rezista §.1 o sapt'amana, dar foarteputini scapa cu viata. Aceastà febra se manifesta uneori prin apa-ritia de pete i oamenii se tem de ea ca §i. de ciuma. De sigur, cauzaacestei din urmä boli e raceala grozava pe o vreme umedà in tinuturide §es, §.1 mai cu seama fructele 'MCA necoapte, ce se consuma aici,cad se gasesc in mare abundentä., mai ales strugurii. De altfel, se §tiecá aceasta boatá se poate ivi i in tinuturi cu o clima s'anatoasa.

Faimoasa ciuma zisl: a lui Caragea, izbuenitä in domnia lui loan-VodlCaragea.

www.dacoromanica.ro

214 G. BEZVICONI

Intorcandu-ma din vila # Belvedere », am vizitat impreuna Cu I.P. noul spital, o clädire vasta construita in afara orasului, langa locu/ce poartä. numele Cismeaua Mavrogheni 1). Aici 1-am intalnit si pe di-rectorul spitalului, pe consilierul de stat si cavaler, doctoral ConstantiuCaracas 3), care s'a bucurat nespus vazandu-ne. Ne-a aratat diferitelesectii ale spitalului si avantajele de care se bucurau bolnavii. Ordineasi organizarea interna a spitalului ne-a convins de grija exceptionalace o purta doctorul Caracas acestei institutii atat de utile si insemnate.Revenind acasa, I. P. mi-a vorbit malt despre calitatile deosebiteale acestui om, despre cinstea si dragostea lui netarmuritä fata deoameni. El sing-ur, mai malt ca oricare altul a contribuit la construireaspitalului acesta, deoarece atunci cand numai se proiectase dadireaspitalului, boierii neavand pentru aceasta fonduri necesare, consideranridicarea spitalului ca ceva Mfg. importanta. Datorita insa grijii nea-dormite, sfortarilor continui s'i mai ales cinstei rare s'i lipsei de interespersonal, el a invins toate greutätile. Spitalul are in prezent un venitanual de 32.000 lei, din care suma de 6.000 lei fixata de printul Ku-tuzov. Spitalul are 7o paturi. Bolnavii din spital sunt in cea mai mareparte oameni saraci, care inainte zaceau in stradä fära nicio ingrijire.Astazi pentru toate trebue &a-1 multumeasca doctorului Caracas. Nu-mele acestui om, care a adus servicii atat de insemnate umanitatii,a fost inscris in Istoria principatului valah, care a fost tipäritä. la Vienade catre Dionisie Fotino, in 1819. Dintre boierii cei care au contribuitla ridicarea spitalului au fost: vistemicul valah Varlaam 3) astaziconsilier de stat in Rusia, vornicul Grigore Baleanu 4) si stolnicul Giani.Eu 1-am intrebat pe I. P., unde se aflà celelalte trei spitale ? Mi-a spus,cà unul e in rnanästirea Coltea, ridicat de printul Mihail Cantacuzino,altul e in afara orasului, cam la vreo patra verste, in manastirea sfan-

Era lAngA fondatia lui Nicolae-VodA Mavrogheni, inchinatA la Zoodo-pighi, bisericA Ina,' si azi in fiintA la inceputul soselei Kiseliov.

Doctorul Caracas, zis si Costandinache , fiul altui insemnat medic alorasului Bucuresti Dimitrie Caracas, era näscut la 1773 si isi fAcuse studiilela Viena, stabilindu-se in Romania in 1802 ca medic la spitalele Pantelimon siPilantropia. Om de bine si pArinte pentru bolnavii sAi, nu a fost totusi crutatde boala care bAntaia adesea peste oras: tifosul, murind de aceastA molimA la31 Octomvrie 1828.

Este Constantin Varlaam, fost serdar la 1787, paharnic si vAtaf la vistieriatArii la z797, in urmA mare vistier la 18o9, colaborator al senatorului Kusnikov.Era fiul lui Dimitrache Varlaam, a cArui sotie era Sofia Stefan BrAnceanu.Pribegit in 1821 la Chisinilu, s'a asezat mai tArziu la Moscova, la ginerele sAuC. I. Bulgakov. R. Rosetti, Arhiva Senatorilor, vol. XXXII, p. 593 s. a. ;M. Ghersenson, Moscova lui Griboedov, Berlin. 1922, p. 59.

Era nAscut in 1770 si fusese stolnic la 1795, logof At dela 1815, lar la 1821spAtar. Sotia lui era una din ultimele scoboritoare ale lui Constantin-VodABrancoveanu, Maria, sora lui Grigore marele ban.

www.dacoromanica.ro

LALATORI P.M IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 215

tului Pantelimon, 0 e un spital pentru bolnavii ce sufera de boli cro-nice. Cu toate ca aceste spitale au venitul aproape indoit cat are spi-talul doctorului Caraca§, abia dacä pot intretine o jumatate din num5.'rulde bolnavi pe care Ii are spitalul lui Caraca§. Aceste lucruri se intamplädin cauza fraudelor 0 mai ales din cauza lipsei de grijä a celor ce con-duc. Al treilea spital a fost clädit in schitul sf. Visarion, in caz deciuma, dar astäzi nu mai existä, aa di a fost refacut spitalul ridicatde printul Alexandru. Moruzi In satul Dudeti, in apropierea Bucu-rWilor .

Doream sà aflu, dacà mai exista in Bucure§ti i alte institutii deutilitate publia, 0 I. P. mi-a raspuns, cà mai sunt douä. §coli, dintrecare una infiintatä. Inca demult 0 care are doi profesori pentru limbavalaha ; alta, dei infiintatä recent 0 avand cava profesori pentrupredarea obiectelor in limba greaca, valahä i franceza, nu are mijloa-cele necesare pentru a org1ni7a pentru tineret clase in care sa se predeaobiecte ce se predau in universitatile din Apus. *coala pentru limbaslava e foarte neglijata, cu toate ea pentru citirea vechilor hrisoavescrise in aceasta limba, studiul acestei limbi in principate ar fi foartenecesar.

In ceea ce privete localurile de petrecere, ele se märginesc la clu-buri care s'au infiintat dupä plecarea armatelor ruse din Valahia,la 1812. In timpul ocupatiei principatelor de catre armata rusa, mili-tarii i functionarii ru0 prin dansuri i prin atitudinea lor afabila aureu0t sa faca adunarile i petrecerile atat de atragatoare, incat dupaplecarea armatei s'a simtit nevoia ridicarii in BucurWi a unei case 2),in care se fac in prezent intruniri, in fiecare seara Duminica i Joia,mai ales iama. Boierii cu sotiile lor dansau aproape ca in Apus: ecos-sesuri, cadriluri, mazurd i valsuri, cu toate cá hainele lungi ii cam im-piedecau, lipsindu-i de acea libertate in mi§cdri, pe care o au europenii.La teatru, au uneori loc specatacole date de trupe itallene sau germane,ce se fac in aceea0 cladire unde e c.lubul 3).

Inainte in Bucure§ti existau i cateva fabrid de postav i bumbac 4),una pentru aluri turce§ti numite Stambul-§aluri. Aceste fabrici

Sà fie oare acesta spitalul ridicat de amintitul domnitor, al &anui act defondatie a fost aflat acum cOtiva ani pe meleaguri sträine

Era o casa cu incAperi marl, ce se afla pe acele vremi pe dreapta fostuluiPod al Mogosoaei, plecOnd dinspre centrul orasului spre barierä, la colt pe stangacu fosta tap a Cismelei, actuala strada General Berthelot, veche strada aFfintanei poate chiar a o Boului * dupa numele mahalalei din apropiere.

Fostul teatru al domnitei Ralu, cunoscut atunci sub numele de: e delaCismea *.

0 fabrica de testemeluri mai era in fiinta pe la mijlocul veacului trecutpe actuala strada Stirbei-Voda, in preajma caselor foste ale generalului IonEmanoil Florescu, actualul liceu de fete o Carmen-Sylva

www.dacoromanica.ro

216 G. BEZVICOIII

incepuserà sá prospereze, insh gospodarii care nu urmäreau deal im-bogätirea lor proprie, nu numai cà nu le sprijineau, ci din contra cäutausä le facä greutäti. In prezent nu existà cleat o fabric6 de basmalesau testemele in suburbiile Bucurestilor, la mäng.stirea Maricuc 1).

Tipografia valahä, desi dateazä demult si se afla la mitropolie, eIn päräsire i nu functioneazà. In prezent are o tipografie proprie sus-numitul doctor Constantin Caracas 2), avand concesiunea pe timp de20 de ani. Aceastä tipografie are litere valahe i grecesti ; s'au comandatla Lipsca litere franceze i rusesti, aceste din urmä putând fi folositesi la tipArirea cärtilor sarbesti sau slave.

Scrisoarea a 5-aBucuresti, 18 Mai 1820

Ieri dimineatä impreunä cu I. P. am fost la mitropolit. 3) Ne-amridicat pe dealul, destul de lung, in värful cäruia este asezatä clädireamitropoliei, dar inainte de a intra in curtea interioarà a mitropoliei,ne-am oprit in fata unei cruGi de piatrà, ridicatä de generalul conteMiloradovici, in amintirea ostasilor din corpul lui de armatá care si-audat viata pentru onoarea i märirea patriei lor iubite. 4) Citind ins-criptia de pe cruce si aflá.'nd cà si in curtea mitropoliei mai sunt in-mormantati ostasi rusi, printre care si fiul contelui Samoilov, un tänärofiter de gardà, n'am putut sä-mi opresc un oftat pornit din adânculinimii mele, inchinat memoriei lor, prin care prea putin am putut sä-miarät recunostinta fatä de compatriotii mei. Bucurändu-ne de pace sistima altor popoare, acest lucru noi n datoräm in cea mai mare partezelului fiilor credinciosi ai patriei, care au stiut jertfeasca viata

MAnAstirea Märcuta. Cf. Constantin C. Giurescu, Istoria Romdnilor,III, 2, pp. 571-575.

Era la Cismeaua lui Mavrogheni de care am amintit mai sus.8) Era mitropolitul Dionisie Lupu, titular de Sivas, incl din t Mai 18'9

In scaun. El fusese in pribegie in 1821 i fusese inlocuit la 1827 prin Grigoriedela CAldärusani.

4) Cu prilejul noii oránduiri a dealului mitropoliei, in 1930, patriarliie cuputini ani inainte pe vremea primariatului lui D. Dobrescu, aceastA crucede piatrA, sortitA pieirii, a fost ridicatá prin stAruintele lui Dinu V. Rosetti,conservatorul muzeului municipal non infiintat atunci, i dusA in curten zisuluimuzeu, instalat atunci in cea mai veche casA boiereascA de pe intinsul orasului:casa Moruzi, fostA Cantacuzino si mai veche Cretulescu. A fost asezatA cupietate fatä de amintirile trecutului in curtea muzeului, unde mai zaceazi, vicluvitA ins& de muzeu si de once oblAduire, cAci odatA cu mutarenpentru motive zise edilitare a muzeului din vechea clAdire, s'a dus i vecheacask s'a dus i grAdina, si se aflA azi doar niste barAci de lemn foarte putinestetice.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUSI IN MOLDOVA ..% MUNTENIA 217

pentru binele aproapelui, a rudelor, a compatriotilor, pentru gloriaarmatei noastre, fär51 de care poate 0 astäzi focul 0 sabia ar fi nimicitsate 0 ora§e intregi, färà de care poate trufa0i mahomedani m'ar fiintampinat hid, la Prut, cu o primire dumOnoas5., 0 poate cá m'ar fisilit sá m6 intorc inapoi, nu ca sà: mà primeaseä ca acum, cu cinste 0bunOvointà.

Exprimandu-mi in felul acesta recunotinta in fata mormintelorcompatriotilor mei, am intrat in mitropolie. Biserica am gäsit-o multmai mica.' decat se pare de departe, din cauza aezärii ei. In exterior n'areniciun fel de podoabe arhitectonice. In interior n'am putut s'o \raid 0nid moa4tele sfantului Dimitrie, care se aflà inguntru, ca sä m5. inchin.Am de gand insä sä mà duc la mitropolie de ziva sfantului Constantin0 Elena, cand de obiceiu vin toti boierii 0 gospodarul cu mare alaiu, dupäcum e traditia. Inconjurand biserica, ne-am dus la mitropolit. El ne-aprimit foarte amabil 0 ne-a asat sg-i särutOm mana lui care ne bine-cuvantase. A discutat cu noi despre mai multe lucruri 0 mai ales despreenoria0i ski. Am cules dela el multe informatii, care erau foartepretioase pentru mine. Dela el am aflat cà biserica valahà era impOrtitàIn patru eparhii, care de0 sunt sub oblOduirea lui, totu0 se conducfiecare separat 0 dupà un regulament propriu, pe care nu mi-1 arAtà...Din cadrul protoiereilor, preotilor 0 diaconilor, atat in oraele,cat 0 in satele valahe, foarte putini la numOr au cumwtintele necesareunui indrumaor spiritual. Cauza o constituie pe de o parte lipsa de§coli speciale, pe de altO parte lipsa de interes a conduc5.torilor, carepun däri tot atat de grele pe preoti, cat 0 pe ceilalti locuitori, fOcandprin aceasta ca nimeni s'ä nu ravneasc51 la aceste functii 0 sA tindá säaibà pentru aceasta o pregätire specialä. Pe timpul principelui Ma-vrocordat 0 mai ales pe vremea domniei inteleptului gospodar Alexan-dru Ipsilanti, toti preotii au fost scutiti de däri catre vistierie. Dinpkate, dela un timp ei din nou au fost supu0 unei dOri, care de faptnu e dare, d un 4 plocon mitropolitului 0 episcopului », care märindu-setreptat, cu timpul a ajuns la o sumä atat de ridicatà, kcal bietii preotiabia o mai pot plAti, deoarece veniturile lor sunt foarte mici, kcal suntnevoiti s51 se ocupe cu agricultura. Mitropolitul 0 episcopii, pe lang6veniturile care le au dela preoti 0 diaconi, mai au venitul a cate 12mOnOstiri cu p5imânturile 0 bunurile ce le stälpanesc. Pe lang5. Tiganiicare le apartin, se mai folosesc de asemenea de scutelnici, dati destápanire, 0 poslunici, care ori presteazal corvezi, ori le plätesc inbani. Pe lang6 aceasta, mai au 0 venituri dela carciumile din Bucure§ti0 nu plAtesc impozit pentru vinuri, numit « vinArit ». Pe Ian& mOngs-tirile supuse mitropolitului 0 episcopului, sunt o multime de mä'ngstiricare sunt inchinate patriarhilor Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului,muntelui Atos, mainästirii Sinai 0 unor schituri din Turcia. Egumeniiacestor mOnOstiri sunt numiti de ei. In celelalte m5nOstiri dependente

www.dacoromanica.ro

218 G. B/4ZVICONI

de mitropolit i episcopi, egumenii sunt numiti de ace§tia, insa cu In-.voirea gospodarului... In genere, manastirile valahe au mo0i extra-ordinare, dispun de sate intregi i pamanturi intinse, paduri, dealuri,ape 0 lacuri, ceca ce la un loc formeaza bogatii nenumarate. Voevoziisau principii, care au doranit mai inainte in Valahia, dorind sä lasedupa moartea lor o amintire btma, 0-au dat toatä osteneala in timpulvietii sä ridice manastiri. Persoane particulare, urmand exempluldomnitorului, faceau 0 ele numeroase danii mänastirilor, prin testamentlasand mo0i 0 sate, specificand insa cà o parte din venituri sa, fie in-trebuintata pentru ajutorarea vaduvelor i orfanilor, pentru intreti-nerea spitalelor 0 altor lucrari placute lui Dunanezeu. Dupa hrisoave,unele mänastiri puteau folosi 0 o parte din venituri din rascumpärari,cunoscute sub denumirea de däjdii sau ...

Continuand sal vorbesc despre viata spiritualä a Valahiei, 1-amintrebat pe I. P., daca poporul valah sau partea cea mai saraca a popo-rului, are vreun folos real din faptul cà mängstirile sunt a.a de bogate?Cu o profunda amaraciune mi-a ra.'spuns, ea nu au aproape nidun foloscä veniturile sunt intrebuintate nu pentru fapte bune, ci pentru intere-sele gospodarilor 0 ale derului inalt. Arhimandritii i egumenii, in loesa clued o viata simplà, plinà de smerenie, in loc sä caute sà ajunga inaceste functii prin merite i prin respectarea regulilor biserice§ti, aupa0t pe caka intrigilor, depa0nd marginile functiilor lor, persecutandu-

-se unul pe altul i folosind tot feluf de mijloace corupätoare pentru aca§tiga puterea asupra manästirilor, platinci sume importante gospo-darilor, celor din jurul lor, sau autoritätilor din Turcia, de care depin-deau unele manastiri. Dar ceea ce e mai trist i daunator pentru der,e faptul ea insi0 mitropolitii au inceput sal-0 cumpere functia i, inloc sa fie exemplu de smerenie, nu sunt animati cleat de lacomie nes-tapanita. Aproape toate mo0ile care apartin mänastirilor 0 se aflà subobläduirea mitropolitului, episcopilor, arhimandritilor i egumenilor,sunt impovärate de datorii, provenite din plata sumelor insemnatepentru obtinerea locurilor din mana diferitilor stapanitori. Impru-mutandu-se pentru aceasta dela persoane particulare, platind procenteridicate, au adus averile manastire§ti inteo stare jalnica, incat o mareparte din mo0i, apartinand chiar celor mai bogate mänästiri, au trebuitsa fie vandute pentru datoriile facute cu ata:to nesocotinta. i in prezentmänastirile au datorii grele, care nu pot fi achitate decat prin vanzareamo0ilor biserice0i, cu toate ea nu incape nicio îndoialä, cà acestedatorii au fost facute, nu in folosul bisericii, sau al saracilor, ci pentru.-satisfacerea intereselor personale ale celor ce le conduc. O mere partedin frumoasele sate manastire0i au fost date in schimbul unor mo0ineinsenmate, din interesul ce-1 aveau §efii manastiiilor i pentru caatunci, cand vor fi inläturati, sa aibà buzunarul plin pentru a duce oviata imbel§ugata. Fetele biserice0i, care au renuOat la bunurile lumii

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUSE IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 219

acesteia si care §i-au inchinat viata mântuirii sufletului, prin astfel depurari nu numai cà se fac vinovati in fata lui Dumnezeu, dar nu maipot sä: se bucure de increderea pe care trebue s6 o inspire in genere celorpästoriti. Pe langà aceasta, neindep1inindu-0 chemarea ce le cade insarcinä, conform dorintelor ctitorilor sfintelor ralcasuri, care fa:6:nddanii doreau sà atine durerile celor loviti de soartà si a oamenilorsiti, nesatisfalcanduli aceastà misiune sfântä., fac inutile bogältiileinsemnate, pe care le au mànästirile §i care, clack' ar fi administratebine §i cu chibzuialä., ar putea inteadev6r sà aducg cel mai mare folosintregii populatii din Principatul Valah...

Scrisoarea a 6-a30 Mai 1820

Obiceiurile boierilor . . .

Scrisoarea a 7-a5 Iunie 1820

Nu gälsesc posibilitatea, dragäl prietene, descriu nenumärateleparauri care izvoresc din muntii Carpati §i udá toatä. suprafata

Valahiei; cele mai insemnate insäl sunt: Dunärea, Oltul, Arge§ul, DAm-bovita, Ialomita §i Buzä.u. Prima apà prin adancimea §i lätimea ei ebunà pentru navigatie §i chiar in susul ei se ridicä: vase de mare. Peaceastä: apà sosesc in Valahia d.ela Viena träsuri, mobilà i. alte lucrurimai grele, al ckor transport pe aceastä cale e mai comod §i. mai eftin.Celelalte ape, din cauza cursului lor repede i a cantitältii insuficiente,nu sunt bune pentru navigatie. Insä: dacà guvemul ar avea inteadevä:rgrijà de nevoile populatiei din Valahia, färä: indoialä. cg §.1 tin rau caDâmbovita, ingrädità astälzi de mori, poate sä devin6 navigabil, iarBucurestiul sä: aibà o cale de apäl, ce i-ar inlesni transportul atatorlucruri ce sosesc aid cu greu.

Primävara, cAt §i in timpul ploilor, pe coastele Carpatilor aceste ape,care izvoia'sc din munti, se umflà si se revarsà rupänd podurile §i tot ce-e instalat pe malurile lor, ins'A foarte repede revin in albii. Apa, in celemai multe rauri, e buta de bäut e sänä.toas6. In unele se 'gälse§tefoarte mult pe§te ; mai ales in Dunäre, in care se poate pescui cea maibunà cegò: de o marime neobi§nuital, care este adusä. la Bucure§ti pentrudomnitor §.1 boieri. PAng in prezent in Valahia inc6 n'au fost des-.coperite ape minerale sau cu proprietati curative, dar spre granitaValahiei Mici in Austria, la Mehadia, se 051 izvoare minerale caldefoarte bune. i In Transilvania se OA' ape ce contin carbon, la Covasna,cam la vreo 40 verste de Bra§ov.

In muntii Carpati sunt locuri, mai ales in judetele Muscel (Câmpu-lung) i Arge§ (Pitesti), uncle din cauza apei, localnicii au gu§e, care la

www.dacoromanica.ro

220 G. BEZVICONI

unii se märesc din ce in ce, devenind hidoase. Aceste umflä."turi suntascunse sub piele i uneori sunt mari cat un cap, atarnand sub gatdirect, alteori in partea dreaptà san stangäl a gaului. Pentru uniicopii pa este ereditarà. De fapt nu §tiu dacä acest lucru se datore§tenumai calitaii apei, sau poate i climei umede din Väi i depresiuni, carepoate sá aibk vreo influentä. Totu0, nu toti locuitorii acestor tinuturiau gtwe. Altii, cu toate cà duc o viatà absolut identicA cu a veeinilorlor gu§ati, nu au guO, a§a 'Meat cauza adeväratä: a acestei deosebirirä.mane ind necunoscutä. Se spune, ins51, d dacä gtwatii se mutä:in regiuni de campie, mai aproape de Dunäre, gu§ele se mic§oreaa:apoi dispar complet. Nu afirm insà acest lucru, care ar trebui dintaicercetat, ca sà poatà fi stabilit printr'o experientà anume.

Scrisoarea a 8-aio Iunie 1820

In adancul pämantului valah se aflä: tot felul de metale 0 mine-rale i in deosebi aur, care este dutat in diferitele rauri i parauri, ceizvordsc din Carpa.

Cele mai insemnate rauri i raulete de felul acesta sunt: Oltul, caredesparte Valahia Mare de cea Micà, Arge§ul, ce curge prin PitDambovita, ce curge prin BucurWi, Ialomita, ce curge prin Urziceni,Buzä.u, ce curge prin Budu, Ramnicul (Olt), Topologul, Raul Doamnei,Chircinovel.

Tiganii domnWi numiti aurari, scot din aceste rauri pentrusotfile gospodarilor, in fiecare an, peste 2.400 drahme de nisip auriu.Trebue säl presupunem, hag, c6 aur de acest fel se strange in cantitatemai insemnatä: 0 este ascuns de Tigani 0 de arma0i care-i päzesc.Cäutarea acestui nisip aurifer constitue o dovadà sigurà cä in muntiiValahiei se pot descoperi in mai multe locuri mine de aur. Dupä spuseleunor oameni, in Valahia se gäse§te i argint, in cantitai destul deinsemnate. Exploatarea acestui metal ar putea sä se facà aici cu chel-tuieli mult mai mici, ca in ori care loc din Europa. Panä in prezent,insä, incä n'au fost incepute lucräri de exploatare sistematieä, 0 asta inprimul rand din cauza schimbärii dese a domnitorilor, care depind dePoartà 0 care n'au altà grijà decat sà strangá in grabä ceea ce se afti lasupraf ata pämantului i sà le poatä folosi ; in al doilea rand, ins5.0 sign-ranta i buna stare a locuitorilor depinde de täinuirea tinuturilor care aravea metale, deoarece aflarea lor ar atrage dupä sine invadarea i subju-garea tinuturilor i satelor din acele regiuni de care Turci, numai sprefolosul lor.

In Valahia se gasesc trei bocalitàti unde sunt ocne de sare 0 careapartin mänästirilor :

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIT5I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 221

Ocna Slänic, futre targurile Cámpina *i Välleni, judetul S'Actúan,pe mo0a mànästirii Coltea

Ocna Telega, in judetul Prahova, in apropiere de Câmpina, la odepäxtare de o ora spre Nord-Est, pe pgmântul mänästirii Märgineni ;

Ocnele Mari, in judetul Valcea din Valahia Mid., pe pàmântulmänästirii sf. Pantelimon. Sarea in aceste ocne e curatà ca cristalul.Sarea se scoate in aa cantitä.ti, incAt poate acopen nu ntunai nevoileValahiei Mari §i celei Mici, dar poate indestula O tinuturile turce0ice se intind pe de o parte O alta a Dunärii. Sunt cá.teva veacuri decAnd se exploatead sarea din aceste ocne, §i. totu0 ele nu sedtuesc.Se pare c6 ele ar putea indestula nu numai popoarele inconjuraoare,ci intreaga Europà. Guvernul, concesionând exploatarea ocnelor per-soanelor particulare, e dator sá le acorde ajutor pentru extragere.Afarà de criminali care sunt trimi§i la ocn6, el repartizeaza" i catevasate din jurul ocnelor, care trebue sá ajute la scoaterea drii. Locuitoriiacestor sate sunt scutiti de alte corvezi. Oamenii care lucreazà" in ocnese numesc ciodni. 1).

De asemenea in numeroase localitálti din Valahia se allá O p5.curd,mai ales in regiunile unde este §i. sare uneori chiar la suprafatà, alteori pentru a o scoate, se sap5. fântâni. Persoanele particulare pot sapaputuri pentru extragerea p5.curii numai atund când primesc din parteadomnitorilor o invoire specialà, deoarece toate bogätiile subsolului nusunt proprietatea acelui ce sfäpa'ne0e pämântul, ci ale gospodarului.Se aflá in cantitali insemnate §.1 pucioad, in diferitele localifiti dinValahia, *i. mai ales in judetele Muscel, Arge§, Dâmbovita §i Säcuiesc.Guvernul insá nu se ocupa: de loe de prelucrarea acestor zAdminte.In munti se gAse0e §.1 chilimbar galben O negru. In judetul Gorj segäse0e mercar. Cele mai de seam6 deäminte de aratná sunt in apro-piere de Cemet. Locul unde eran topitoriile, in timpul anex6rii Oltenieide dtre Austria, panä in prezent poartà numele de: Baia de aram6.

Scrisoarea a 9-a

16 Iunie 182oDespre venituri

Dad socotim toate veniturile Valahiei ne däm seama cá produ-sele naturale aduc venituri insemnate. Poporul ind e foarte drac §ilipsa de bani se simte in intregul principat. Cauza o constitue pe de oparte sistemul intrebuintat de gospodari, de ali depozita veniturilela Constantinopol, sau prin báinci strAine, iar pe de alta' parte luxul in

1) Ciocana§i; de asemenea mäglasi (G.).

www.dacoromanica.ro

222 G. BZLVICONI

care traiesc boierii, care rivalizand unul Cu altul îi comandà träsurimobilá scumpä. dela Viena, precum i diferite obiecte de arta din.

Lipsca. Pentru aceasta nu numai ca intrebuinteaza toti banii ce-i capäitäca venit dela mo0i 0 dela slujbele ce le au, ci se 0 mai indatoreaza.Astfel, banii necesari circulatiei interne tree In intregime peste hotar.De aceea se simte nevoia ca guvernul sá ja mäsuri, ca sá infiintezechiar in tarä., acele institutii i intreprinderi care macar in parte arputea fabrica marfuri i obiecte necesare, ce se aduc din strainätate.

In Valahia sunt paduri de tot soiul, deci trebue numai un pic deinitiativa 0 un imbold pentru meseria0, ca sä inceapa lucrarea in taräa trasurilor 0 a mobilei.

Oile de soiu se pot cre0e foarte bine in aceasta clima prielnica, far&prea multa bataie de cap, iar infiintarea de intreprinderi ar putea aduce.fabricarea de postavuri bune aici pe loc.

Nici cre§terea viermilor de matase n'ar prezenta greutati in aceastätara, a§a cä prin infiintare de intreprinderi i prin stimularea me0erilorpictori, s'ar putea fabrica aici tot soiul de matasuri i pänzeturi.

Intr'nn cuvant, ar fi de ajuns grija unui guvem bine intentionatsi un sprijin foarte neinsemnat acordat din partea lui tarii, ca Princi-patul Valah sá ajunga una din cele mai infloritoare regiuni din Europa.

Scrisoarea a ro-a22 Lillie 1820

Ca o completare la scrisorile mele despre diferitele lucruri din Prin-cipatul Valah, cred cá nu e de prisos sä.-ti vorbesc i despre pastoritul,

semänäturile, livezile i pädurile din Valahia. Lantul mun-tilor Carpati, care se intinde in partea de Nord a Valahiei, are o In-semnatate deosebita pentru toti locuitorii tarii. Pe acO:i munti se gäsescpäduri intinse in care gasim tot felul de animale ca: cerbi, caprioare,capre, porci mistreti, vulpi, jderi, ur0, lupi i iepuri. Vanatorii aducadesea asemenea vánat la Bucuresti.

In Valahia inta1ne0i oi pretutindeni; cele mai numeroase turme seafla In partea nord-vestica, pe povarni§urile muntilor. Dintre toate ju-detele cel mai bogat in oi e judetul Mehedinti, apoi vine Buzau; celmai sarac in oi e judetul Dambovita. In genere, oile in Valahia suntgrase i cu coada lata. In judetele a§ezate in apropierea Carpatilor, caresunt acoperiti pang vara tarziu cu zapada, bleat aerul fäcoros impie-deal iarba sä se usuce, oile sunt mult mai grase. Lana oilor, care poartanumele de tigae, e foarte moale ì poate fi intrebuintata chiar pentrupostavuri fine. Asemenea laná a fost trecuta 0 in Rusia in cantitatiInsemnate, cand carantinele erau libere 0 se putea trece u§or. La Con-stantinopol se trimete din fiecare zece oi o oaie aceastá dare peturce0e se numqte « beilic ». Guvernul i in cazul de fata se comporta

www.dacoromanica.ro

CALLTORI RU§I IN MOLDOVA §I MUNTENIA 223.

nedrept Cu taranii, deoarece eand la aceastal zeciuialä, fiedirui proprietarse pläte§te de Care cei ce au firman dela Constantinopol, un pretfoarte redus. Astfel, dacä oaia costà 8 lei, taranul nu prime§te decal 4,a§a cà se desparte de oaie cu destulà amär5.ciune, aceasta din urmg

luatà cu de-a-sila 0 pe nimica. Boierii sunt scutiti de aceast5.zeciuialà.

In Valahia nu sunt atatia cal cati ar trebui de altfel s'a fie, dacane gAndim la suprafata principatului. Herghelii bane aproape cà nicinu existà, i caii sunt märunti, nu a§a de crescuti ca in Rusia sau aiurea.Vacile 0 boii sunt mai numero0 decat caii i sunt destul de mari. Porciisunt in num'Ar insemnat i sunt foarte u§or de crescut.aduce foloase foarte mari 0 se practic6 in toate judetele. In pa.'duri

livezi sunt numero0 pomi fructfferi, iar florile se gàsesc pretutindeni,albinele gäsesc hranä in deajuns. Pentru a avea o imagine mai

clarg, iti dau mai jos n4te date, care au fost stranse in 1812 dupb.' ju-dete, la plecarea armatelor ruse din Valahia:

cresc pe câmpii intinse din belpg. Ovalzul aid nu se prea intrebuin-teazà, deoarece locuitorii hränesc caii cu orz. Secara nu se .prea intre-buinteaz5. in Valahia. Cultival i meiu, i in anii de be4ug munca plu-garului e rAsplàtità printr'o recoltà bogatà. Locuitorii Valahiei intre-buinteazà ca hran6 mai mult porumbul, din care fac nia'mäligà ce-ointrebuinteaza in loe de paine. Alteori o pregatesc cu lapte, untbeanz5., care are un gust foarte bun. Nu se poate trece cu vederea.fap-tul, cà guvernul valah nu are nicio grijà ca sà Led rezerve din recoltaanffor imbe4ugati pentru anii seceto0. Fiecare locuitor e adesea ne-voit sà dea toatà recolta sa peitru nevoile guvernului sau sä o v'and&

s6 präteascg därile, färà ca lui fämâle ce-i trebue pentru hranàpentru sem'anat la primaivarä. Se trimite mult grAn 0 la Constan-

tinopol, i in cetältile turce§ti, pe pret de nimica, stabilit de guvem.In loe de 5o lei, de exemplu, producatorii nu primesc niel jumaltate.Guvernul dà voie sà exporte cereale In Turcia numai acelora care aufirman dela Tarigrad. Altii care n'au asemenea firmane nu pot scoatedin Valahia niciun fel de produs fairä o prealabilà dispozitie. Astfel,plugarii fiind nevoiti sä-0 vandal produsele fArà niciun cA§tig, nu maiau tragere de inimä pentru a cultiva suprafete mai intinse i cultivInumai atAta. eat §tiu c5.' au nevoie, §tiind cà ceea ce le prisose§te vafi luat. In Valahia sunt nenumgrati pomi fructfferi: meri, peri, cai0,

Cal 85.832Bol 169.778Vaci 181.o66Oi 517.664Porci 215.489Stupi de aibine . 89.261

Locuitorii Valahiei cultiva.' pe câmpii grau, porumb i orz, care

www.dacoromanica.ro

224 G. BEZVICONI

piersici, pruni, ale cä.ror fructe sunt foarte gustoase. Toatä parteanord-vesticA a Valahiei e acoperità cu päduri intinse. Lemnul de nucatAt de frumos in lucru nu se gäsqte nicäieri in a§a cantitate ca in Va-lahia. Acest copac se gäsWe pe toatä intinderea Valahiei i ajungeaici la märimi neobi§nuite. Din acest lemn se lucreazà mobilà i alteobiecte de decor in casä. Stejarul i fagul se gäsesc de asemenea in toatepärtile i sunt intrebuintati la constructii mai mult ca oricare lemn.Casele aici sunt acoperite cu §indrilä sau dranità. In deosebi naturaa inzestrat aceste tinuturi cu podgorii, care sunt in numär foarte marein toatà Valahia, exceptând judetele Ialomita, Gorj i Mehedinti, incare acestea lipsesc aproape cu desävär0re. Dupà strAngerea stru-gurilor, dia ei se face un vin foarte bun, mai ales dacä la stoarcereastrugurilor se ja seamà sà nu fie printre ei struguri verzi. Când verilesunt mai räcoroase, strugurii nu ajung sà se coacá i vinul atunci efoarte acru. In genere, insä, toate vinurile din Valahia sunt mai bunedecät cele din Moldova, mai ales dacà se pästreazI in pivniti butte.Cele mai bune podgorii din Valahia sunt in regiunea Dunärii, iar celedin Moldova la Odobqti».

Scrisoarea a rr-a28 Iunie 1820

Impärlirea Valahiei n judge, ple1.0 i plaiuri ; despre raialele §icetiifile ce aparfin acestora i despre localiteili istorice. . .

Scrisoarea a 12-a5 Ellie 1820

Despre numeirul locuitorilor din Valahia íimpeirlirea lor'in clase sociale...

Scrisoarea a 13-a20 hule 182o

Despre boierii din Valahia ; despre sistemul de conducere i funcliidespre veniturile lor.. . .

Scrisoarea a i4-aio August 1820

Despre departamentele guvernului valah, i despre salarii i sumele cese cheltuiesc cu ele anual. . .

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA I MUNTENIA DELA 1820 PANA LA 1829

IBucure0i, lo Octomvrie 1820

Se istorise§te venirea in BucurWi a 120 de deputati din Tárgo-v4te, cu jalbg la domnitorul Sutil, care voia sg rgpeascg pämânturiletárgovi§tenilor, pe motiv cál odinioarg acele pämánturi apartinusergfamiliilor domne§ti. Din aceastg pricing, tárgov4tenii se rgsculaserd§i erau gata s'A' omoare pe slujba§ul insgrcinat cu executarea porunciidomne§ti. Deputatii, dei recunosc cg acele pämânturi apartinusergcândva domnitorilor munteni, 4i aparg drepturile asupra pgmán-tului pe baza stäpanirii lui de mai multe veacuri, mai mult decát cerealegea de prescriptie a proprietgtii. Hotgrirea domnitorului nu se §tieincg, dar probabil va fi promisiunea di le va satisface cererea maitárziu 1).

UBucure§ti, 25 Ianuarie 1821

Amgrit de revolta tárgov4tenilor §.1 de alte nepaceri, domnitorula azut bolnav de 45 zile, §i in noaptea spre 19 Ianuarie a murit 2),bänuindu-se cg ar fi fost otrgvit de cáltre un doctor grec, care fgceaparte din Eteria greceascg 3). La 20 Ianuarie avu loc inmormântarea

1) C. D. Aricescu, Istoria revolufiunii romiine dela 1821, Craiova, 1874, pp.II-12.

1) Aceeasi dat5. in Istoria jdfuitorilor Teirii Roma'nesti, N. Iorga, Izvoarecontemporane asupra m4ce/rii /ui Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 192x, p. 328.De fapt, Sutil murise la 13 Ianuarie, Documente Hurmuzaki, supl. 1/4, p. 314;moartea domnitorului a fost anuntatä, insk la 19 Ianuarie, prin dAng5t declopote; Rapoarle consulare austriace, Acad. Rom., XI, p. 9o.

3) Medicul Mihail Hristaris; C. Izvoranu, Istoria lui Tudor (N. Iorga, Iz-voare, p. 353); Laurençon, op. cit., pp. 60-64, sustine crt vinovatul afost doctorul Depalte, recte Gheorghe Tipaldo, caimacam al Craiovei si medical casei domnesti. Von Miltitz afirmA cA domnitorul a fost otrAvit din poruncavArului situ, Mihail Sutu, domnul Moldovei. N. Iorga, Acte §i fragmente, vol.II, p. 574.

15

www.dacoromanica.ro

226 G. BEZVIC0iii

lui, Cu toata pompa, la biserica sf. Spiridon 1). La 18o6, in urma st5.-ruintei ambasadorului lui Napoleon la Constantinopol, el fusese numitdomnitor in Muntenia 2), dar, din cauza razboiului ruso-turc dela 1806,el nefiind partizan al Rusiei, a trebuit sa plece din Bucure§ti la Cons-tantinopol, numai dupä trei zile de §edere in Bucure§ti, i abia la 1818putu reveni iar5§i ca domnitor, 'Msà din multe cauze a fost tot neno-rocit 2).

III

Bucure§ti, 5 Februarie 1821Masurile guvemului nemulramesc tot mai mult poporul. Supunerea

pandurilor la dad, birurile asupra poporului, ned.reptätile sociale §. a.au starnit ura poporului, asupra Carmuirii i ecoul acestei un i s'a f5.cutTudor Vladimirescu 2), care stätuse in Bucure§ti pAn5.' pe la 17 Ianuarie,and aflase c5; domnitorul nu mai scapà cu viará. De aici s'a dus laTargu-Jiului 0 a inceput räiscoala, punand in Tismana la arest pe tmisprävnicel 5) 0 un vame i dand din acest loc retras i ad5.postit oproclamatie prin care cherna poporul la räscoará pentru drepturilibertate i impotriva abuzurilor savar§ite de domnitori i boieri pespinarea clasei de jos, care nu mai poate rAbda 6). In jurul lui au venitin curand vreo 5oo de oarneni gata a-1 urma. El a dat o nou5. proclamatiepentru ordinea armatei sale 0 a cenit la Poart5., prin pap. dela Vidin,o anchet5.' asupra starii Munteniei. Din Tismana s'a dus cu ai si laCernet 2), i pretutindeni a fost intampinat cu phine i sare. Totodatà

loctiitori de doranitori au strAns un num5ir de Arnä.uti 0 au

1) G. D. Florescu, Alaiul inmormlintctrii lui A. N. Sulu V oevod, Bucuresti,1932.

5) In acelasi sens, raportul ambasadorului von Bielfeld din Constantinopol,9 Septemvrie 18015; N. Iorga, Acte, vol. II, p. 409.

) Formal Sutu a domnit dela 24 August la 13 Octomvrie 18o6. Investitdin nou la 9 Ianuarie 1807, el n'a ajuns deat pAnä. la Rusciuc, oplosindu-seIn Iunie 1809 la Giurgiu. Ibidem, pp. 415, 419, 421, 424, 445.

5) Asupra caracterului räscoalei, Aricescu, op. cit., p. 93. M. Romanescusi C. Grecescu au publicat recent scrisorile boierilor divAniti care Tudor siMacedonski, dovedind cL ei au pus la cale si au finantat räscoala olteanii. Pentrurolul lui Al. Filipescu-Vulpe, vezi: Ent Vatosu, Tudor Vladimirescu, Bucuresti,1927, comp. C. Th.biceanu, Viala protosinghelului Naum Rimniceanu, pp. 23-24.

5) Clucerul Dina. Otetelisanu.I) Prima proclamatie lui Tudor a fost dat5. la 23 Ianuarie din Pades in plaiul

Closanilor. M. Romanescu, Contribuiii la cunoa§terea lui Tudor Vladimirescu,Balcania s, Bucuresti, 1947.

7) Itinerarul complet, la M. Romanescu, Petrache Poenaru i neamurilesale, extras din t Revista Genealogia Rona:intl. s, Bucuresti, 1944, p. z, n. 3.

www.dacoromanica.ro

C&LATORI RIYI IN MOLDOVA I MUNTENIA 227

trimes scrisori edtre popor, sá se ducà fiecare la vetrele lor. Ceata luiTudor a ajuns la 1.200 de oameni si s'a ind.reptat spre Craiova, ocu-pänd in drum si Strehaia.

IV

Bucuresti, 9 Februarie 1821

S'a numit domnitor nou Scarlat Kallimah 3), fost inainte in Moldova.tirile din Craiova spun cäi ceata lui Tudor e tot mai mare si in foarte

unà disciplinà. Boierii Craiovei au trim es contra lui pe panduri, daracestia au trecut de partea lui Tudor 2). Cei vreo 5oo de Arnänti tri-mesi din Bucuresti n'au ajuns inch' la Tudor si nu se stie ce cale vor fiapucat si ei. De altfel, nici guvernul nu pare a vrea sà ja mäsuriaimate contra poporului, fäsculat dar in ordine, ci s6 multämestenumai cu mäsuri preventive pentru sine,

V

Bucuresti, 15 Februarie 1821Trupa lui Tudor se face tot mai mare si lucrurile devin tot mai

importante in Oltenia ; se crede ea' Arnälutii, strAnsi de boierii dinCraiova, nu's in stare a imprästia poporul. Mànästirea Motru a trebuitsá capituleze, i cei inchisi acolo au putut pleca liberi 3). Trupele suntdeparte de Craiova cale de patru ceasuri i locuitorii deacolo au fugit,afarà de caimacam i cdtiva boieri tinuti de slujbg. Kallimah indemnápe boieri sà ja toate mäsurile pentru curmarea ràscoalei populare,fäcându-i räspunzäitori de tot ce se va intämpla, intrucAt ei singuristiu mai bine decht toti cauzele räscoalei. Vomicul Costache Samurcase trimes de boieri in Oltenia cu 4epline puteri. Ei iarAsi indeamnà po-porul la liniste prin scrisori, in care zic cb: räscoala poporului e contralegilor si n'are niciun efect, Insà i poporul le räspunde, din contra,

präldäciunile carmuirii au fost Regale. Pasa din Vidin a fAspunsboierilor craioveni a.' nu le poate da ajutor, decAt atunci cânddin Bucuresti vor cere aceasta i vor avea i semnáltura consululuirus, in care caz le va trimite in grabà pâra la 3.000 de Turci. Multiboieri munteni insá n'au consimtit incá la cererea de ajutor dela Turci,

cht rdu fac acestia din urma crestinilor.

Cumnatul lui A. N. Sutu, Scarlat n'a ocupat nieiodatä efectiv scaunulMunteniei.

torba de amäutii i pandurii särdarului Iamandi Giuvara, cät si deueferii särdarului Iordache Olimpiotul.

M. Cioranu, Revolutia lui Tudor Vladimirescu, N. Iorga, Izvoare, pp.241-242.

15'

www.dacoromanica.ro

228 G. BEZVICONI

VI

Bucuresti, 23. Februarie 1821Samurcas, ajuns la Craiova, a spus lui Tudor, cá in numele gu-

vernului i boierilor 11 iartà, dacá se va duce la el va lä.sa numailui cererile poporului, ca sà ingrijeasca de implinirea lor. Tudor i-ar5spuns cà poporul nu cere cleat sà i se intoarcä ceea ce i s'a luat decarmuire prin däri i alte cài i s'á i se promitä: cà pe viitor nu i se vormai pune alte dari i sarcini afarà de cele legale. Samurcas a scrisboierilor, cà fatà de aceastä reducere a cererilor poporului, sperànu mai aibb.' in curând aproape nimic de satisf6cut. Nicolae Vä.c5.rescu 1),trimes mai inainte ca sef al ArnAutilor, s'a intors in Bucuresti spunând

Bind bolnav, nu poate face nimic impotriva poporuluil. Tratativelelui cu Tudor Vladimirescu n'au avut niciun succes. Acesta i-a scriscä., dacá el e in adevär fiul acelui srävit Váckescu 2), care a apäratcindva cu indrazneará drepturile poporului In fata domnitori/or,atunci ar trebui sä.' se alipeascà si el la actuala lui intreprindere. InThrgoviste s'a fa:cut o nouà revoltä, mult mai puternicg, i de odatäau venit in Bucuresti 400 de oameni cu cerere la sopa fostului domnitor,ca ea sa intoarcà documentele pamanturilor ce li s'au luat.avuserà insà grijá mai din timp i scoaserà documentele dela princi-pesa, iar alte acte fAcute de Sutu le-au ars in public.

VII

Bucuresti, 9 Martie 1821Orizontul Munteniei se intunecg tot mai fáu. Din Galati vine deo-

datà vestea incäiefárii sangeroase dintre Arn5iutii domnitorului Mol-dovei i Turcii lui besli-aga 3). Cauza incalefdrii nimeni nu o puteaexplica. Peste câteva zile sosi i din Iasi stirea unei ineaierki, cu ocaziavenirii lui Alexandru Ipsilanti 4), cu scopul de a-si libera patria, Grecia.Cei vreo 20 de Turci, care erau pe attmci in Iasi, au fost aiati in mareparte. Ipsilanti, f5.cându-se stdpan, nu numai peste Iasi, ci i pestetoatä. 1VIoldova, isi pregfteste trupe, dà proclamatii pretutindenispune cà voluntarii ski s'au indreptat spre Muntenia. Mihail Sutu,

1) Vornicul N. VAciirescu (1789-1825).2 ) IenAchit5. VAcArescu, vel-vistier, mort in 1797.

MAcelul Turcilor din Galati a fost fAptuit de tagmatarhul Vasile Caravia,la 23 Februarie ; Raybaud, Mémoires sur la Grèce, Paris, 1824, vol. I, p. 195;Iacovache Rizo-Nerulos, Histoire moderne de la Grèce, Geneva, 1828, pp. 288-289.

4) Fiu al lui Constantin-VodA Ipsilanti si al Saftei C. VAcArescu, Alexandru,(1792-1828) era aghiotantul tarului, viteaz general de cavalerie, care si-apierdut o mina in batAlia dela Dresda. G. Bezviconi, Pugcin, p. 131 i mm.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU$I IN MOLDOVA I MUNTENIA 229

domnitorul Moldovei 1), pare mai dispus sä schimbe pe Turci, deeitsà se impotriveasc6 lui Ipsilanti. Toti locuitorii socot de neinaturatnävälirea Turcilor, cu tot puhoiul de nenorociri, cunoscut pe urmalor, in Moldova si Muaenia. Unii cred, cá Ipsilanti e numai avangardausoarà a Rusiei, care pomeste iaräsi räzboi contra Portii 2). altii cred,cà." Ipsilanti, auzind de revolta lui Tudor, a crezut cà e nimerit sá in-cerce si el liberarea patriei sale 3), sau cel putin sä se fäzbune pe Turcipentru chinurile ce ei le-au pricinuit bunicului säu (Alexandru-Vodä.),fost domnitor in Muntenia .3). In Bucuresti, din cauza stirilor dela Iasi,s'a produs mare agitatie; locuitorii si-au cärat avutul prinintärite, ba unii le-au trecut peste Carpati i in Austria. La 2 Marties'a dat de stire cà vin Turcii in Bucuresti, i poporul a croit-o la fug5,Cu larmà mare; abia au putut fi ajunsi i Iinititi prin trimisi speciali,care le-au spus cà nu vin Turcii. Unii s'au inarmat pentru. paza lorproprie; politia i autoritä.tile, ba chiar caimacamul Negri 5) n'au maifàcut nimic zilele acelea. Proclamatiile lui Ipsilanti, evident, fuseseràcitite; anarhie era pretutindeni; noaptea erau dezordini i impuseAturiin oras, pretutindeni tulburare i neliniste.. Cei care aveau putine mij-loace au fugit din oras, unii tocmai in Austria °). Ipsilanti s'a dus la Ro-

Fiu al lui Grigore M. Sutu (1763-1836), Mihail II s'a näscut la Constan-tinopol in 1784; domnitor dela 1819, el si-a scris pitacul de retragere la 29Martie 1821 (C. Brbiceanu, Istoria mitropoliei Moldovei §i Sucevei, Bucuresti,r888, p. no s. a.) i, cerAnd incuviintarea consulului rus Andrei Pizani,trecut familia in Basarabia; de altfel, putin mai inainte, domnitorul a cenitlui Alexandru I si lui Capo d'Istria malta prpteguire a Rusici pentru Moldova

tara care in diferite vremuri a datorat mântuirea ei ajutorului i indu-rArii tarului Sutu a plecat apoi in Italia, a fost vreo patru ani retinut in Austria,ajungAnd cu timpul ministru plenipotentiar al Greciei la Paris si Petersburg;a murit in 1864 G. Bezviconi, Pv4kin, p. 132 i urm.

Rizo (op. cit., p. 290) aratA cA, odatA cu proclamatia lui Ipsilanti, din23 Februarie, a aparut un manifest clandestin, tipArit la ChisinAu, spunAndcA o mare putere va sprijini räscoala greceascA, ceea ce confirmA insusi Ipsi-lanti, in scrisoarea adresatä. din Roman, la 5 Martie,klivanului muntean (Dar-zeanu, Cron,ica revoluliet, din 1821, Bucuresti, 1921, pp. 55-56, si Iorga, Acte,vol. II, pp. 570-571).

AdevArul este tocmai contrar: Tudor a folosit prilejul eteriei ca sit por-neascA rAscoala sa.

Alexandru Ipsilanti (1728-1807), domnitor al Munteniei (1774-17821796-1797) si al Moldovei (1786-1788), decapitat de Turci (Iorga, Acte, vol.II, pp. 359, 392, 416-417, 426; Documente HUYMUTaki, supl, 1/3, p. 135-136).

Postelnicul Costache Teodor Negri, decapitat la Fanar, in 1822 (Iorga,Acte, vol. II, p. 662).

Semnalul bejaniei 11 dAduse banul Grigore BrAncoveanu, pomind innoaptea de 2 Martie dela mosia Mogosoaia spre Bra§ov.

www.dacoromanica.ro

230 G. BEZVICONI

man, uncle se spune cà va sta multä. vreme 1). Tudor Vladimirescun'a consimtit la propunerile lui Samurca 0 e stäpAn pe toatä.' Oltenia.Arnä.utii trime0 contra lui s'au intors in BucurWi, farà sà." fi avutvreo ciocnire cu el. Unii ii Väinuesc, cä ar fi atra0 de Ipsilanti de parteasa i cà acesta se sile§te a convinge 0 pe Tudor pentru o actiune comunä.;din proclamatiile lui Tudor se vede c'd el ràmâne tot prieten Turcilor

du§man numai al abuzurilor din Muntenia.

VIII

BucurWi, 19 Martie 1821La 17 Martie, plechnd consulul rus Pini 2) i cel austriac Fleisch-

hackel-Hakenau 3), precum i boierii, la Bra§ov, in Transilvania, unde

La I Martie Ipsilanti pArAsi Iaii, la 5 era la Roman, la 7 la Pocsani, la18 la Buzgu, iar la 25 a tras la eastelul banului Grigore Ghica din Colentina.

Alexandru Pini, consul la Iasi intre anii r8r2 i r8z8, cAnd a devenitconsul general la Bucuresti. Rolul sgu in organizarea eteriei in Muntenia esteineontestabil. Mai putin signrd. este legg.tura lui directg cu miscarea lui TudorVladimirescu, desi Iordache Gólescu airing cg. Tudor a plecat din Bucurestie sit rAzvritteascg tara pentru lege, inviitat de Pini s, iar tef an Scarlat Däsca-lescu spune el pe Tudor l-au ales capii revolutiei si d. Pini s. El recunoastecgimgcämia din 15 Ianuarie 1821, instituitg prin falsul pitac domnesc fabricatde postelnicul Iacovache Rizo, si primeste adresa omagialg a boierilor velitiinainte de ingroparea lui Alexandru-Vodg Sutu. Dezav-uarea rgscoalei decgtre tar, cunoscutg. de Pini la 18 Februarie, determing atitudinea lui ambigugpang la 17 Martie, cAnd plead. la Brasov, uncle il urmeazg. pribegii munteni.Cu acestia pAstreazg. leggturi dupg ce se rautg la Sibiu si-i incurajeazg, trime-Vind cererile memoriile lor tarului, dar dojenindu-i cAncl reped un arz laPoartg. La 14 August 1822 emigratii din Brasov se plAngeau tarului cg. GrigoreGhica fusese numit de Poartg, iar nu ales de boieri, i imputau lui Pini cg-ianagise fgggduindu-le meren un rgzboi ruso-turc. Pini care prin influentadespoticg asupra domnitorilor i boierilor dgdea la Constantinopol impresiaunei puteri nemgrginite in amAndouá principatele, ce-i inggduise ca, prin lgmu-riri contradictorii, sg impiedece, multg. vreme intrarea trupelor de s pacificare *ale Turcilor, a incercat zgdarnic sg-si reia functiile la Bucuresti prin sondajefgeute /a Poartg in Iunit 1822. 0 scrisoare a sa, trimesg din Sibiu la ro Maivornicului Costache Samurcas la Brasov, cg.zgind In mAinile Turcilor, reis-efendicera prin mijlocirea dragomanilor Austriei i Angliei ca guvernul din Petersburgsg nu mai trimeatg. pe Pini in principate. In Decemvrie 1822 Minciaki era numitin locul lui. Aceasta nu l-a impiedecat sg stimuleze pe democratii munteni dinBrasov in ciuda lui Grigore-Vodg Ghica, dupg cum sustinea in Moldova pefostul cgrvunar Ionitg-Vodg Sturdza imptriva opozitiei conservatoare condusg.de Mihail Sturdza. I. C. Filitti, Frdmiintdrile politice i sociale in PrincipateleRomane dela 1821 la 1828, Bucuresti, p. 22 si un.; N. Iorga, Histoire des étatsbalcaniques, pp. 183, 201, 205, 227, 0 Acte i fragmente, vol. II, p. 563 i urm.

8) Agent austriac intre anii 1812-1828. In Octomvrie 1818, cAnd fugalui Caragea-Vodii fgcuse sensatie, el sustinea cg. Pini primise sume mari ca

www.dacoromanica.ro

CALATORI RII$I IN MOLDOVA *I MIINTNIA 231

autorul scrisorilor acestora se duce peste cateva zile, locuitorii cen'au putut pleca cu ei au rämas 0 mai desperati.

IX

Bucure§ti, 22 Martie 18ziTudor a venit lâng6 Bucure§ti, la Cotroceni. La 21 a vrut sä meargä

la raitropolie, sä trateze Cu toate clasele problema poporului 1) Cämi-narul Saya Bimba4a 2) i s'a opus insä, baricadand sträzile cele mari.Oamenii lui Tudor au primit poruncà sä intre in ora pe cete mici.Saya s'a inchis in mitropolie cu Arnäutii sai i cu mitropolitul. Toatedughenile 0-au ferecat u0le. Ceata lui Tudor s'a dus la mitropolie,dar Arnäutii n'au vrut sä-i deschidä poarta. Tudor s'a' aezat in casaväduvei Zoita Brancoveanu 2), iar oamenii lui prin jurul mitropoliei,Cu scop sä opreasca once introducere de provizii intfacolo 4). Noaptea

u§ureze evadarea domnitorului, care fusese angajatä cu doua luni inainteprintr'o intelegere tainica intre baronul Stroganov, ambasadorul Rusiei laPoarta., §i gospodarul muntean. La 28 Ianuarie 1821, agentul raporteaza caPini a chemat pe Tudor la consulat §i l-a indemnat sà provoace r5scoala, caRusia sa aibe un pretext sa intre in principate. La i Martie, el spune ca in. Bucu-re§ti domne§te credinta di Rusia va sprijini mi§carea lui Ipsilanti. La 17 Martie,Fleischhackel luase clrumul Bra§ovului. La 4 Aprilie, raporta din Sibiu, caunii din boierii emigrati Iordache Pilipescu, C. Samurca§, N. Mavro ar fiinmanat lui Pini un proiect de constitutie, tinzand sa. pun& Muntenia sub de-pendenta Rusiei.

1) Intrarea lui Tudor In Bucure§ti s'a facut intr'adevar la 21 Martie ; Vir-tosu, op. cit., pp. II-19.

3) Grec din Patmos, Saya a venit la Bucure§ti in 1796, intrand in randurilearnautilor Ogeacului. Luptele contra rebelului pa§a Pasvan-Oglu if dau pri-lejul sa. se distinga prin alungarea lui Cara-Mustafa peste Dunare, cucerireaPetislamului, capitularea Negotinului §i infrangerea lui Manaf Ibrahim. La18or Alexandru Sutu Il nume§te §ef al garzii domne§ti in Moldova. Dup5. 1806schimba stapanul,i§i pune sabia in servicial pa§ilor rebeli, infra. iar in slujba Portii§.1 participa la atacul Ru§ilor contra Giurgiului. Sultanul il nume§te bimba§5.(colonel) de ieniceri, dandu-i caftan §i cal de onoare. La intoarcerea lui ScarlatXallimah in scaunul Moldovei e facut sardar, apoi caminar, pastrandu-§i rangulde cap al garzii domne§ti. Luxos, darnic, viteaz, dar fals §i ipocrit, avea grijaca o§tenii lui sa fie bine echipati §i bine platiti. Initiat in eterie la 1819, a con-vertit la randu-i, impreunä cu Iordache Olimpiotul, pe Tudor Vladimirescu.Sub Alexandru Sutu, Saya a fost comandant al cavaleriei upare. In 1821,el a pregatit räscoala Bulgarilor, ce n'a §tiut s'o foloseasca Ipsilanti. Saya atrecut, dupa batalia dela Draga§ani, la Turci, care l-au omorit prin tradare.

Casele a§ezate sub mitropolie, pe local actualei pieti Bibescu-Vodä.In zorii zilei de 21 Martie, printr'o scrisoare adresata lui Al. Pilipescu-

Vulpe, Tudor ceruse sa. se inchida toate pravaliile §i sa. se goleasca pentru oa-menii sli cateva -conace; Virtosu, op. cit., doc. IX, pp. 79-80.

www.dacoromanica.ro

232 G. BEZVICONI

se aud impuFaturi, se fac chefuri; oamenii, de spaima, s'au ascunspana i prin biserici.

X

Bucure0i, 24 Martie 1821Ipsilanti, neimpiedecat, a venit cu voluntarii sài in Bucure§ti1),

uncle-0 plimba steagurile pe uliti, pentru eliberarea Greciei. In celedin urma le-a aezat la poarta casei boierului Belu 2), unde s'a hotaritsà fie adunarea voluntarilor greci. Turcii de pe malul drept al Du-narii sunt gata sa tread.. Tudor nu se une0e cu Ipsilanti, ci roagape boieri sä se uneasca i ei cu mi§carea popularä. A 0 incheiat unact, subscris de mitropolit, episcopi, boieri a., la 23 Martie 1821 3).Ipsilanti printeo proclamatie 4), indeamna pe boieri sa nu fugaAustria, insa mai toti fug din Bucure§ti.

XIBra§ov, 9 Aprilie 1821

Autorul venise aici la 26 Martie. Cetele lui Ipsilanti 0 ale luiTudor s'au dedat la jafuri prin satele i oraele Munteniei, cu toateincercarile efilor de a le opri dela aceasta 0 a le tine in disciplina.Tudor vrea sa convinga cu once pret Poarta de dreptatea cauzei po-porului, pe care el Il reprezinta 0, printr'o scrisoare adresata boierilordin Bra§ov, Ii roaga sa intervie i ei pe langa Poartä i monarhul rus0 sal le explice cum stau lucrurile Citind-o i§tiind starea de lucruridin Muntenia, autorul n'a putut sa nu simtà tot adevärul cuvintelorlui Vladimirescu, in deplinà masura, i sà nu compatimeasca nenoro-cirea care a impins pe acest om panà la desperare i l-a facut in celedin urnibi sa ridice poporul i sä-0 puie in primejdie propria-i

XIIBra§ov, 14 Aprilie 1821

Ipsilanti, care s'a a§ezat la Colentina, vazand ca nu poate indu-pleca pe Tudor de partea sa, s'a dus la Targovi§te, spre a se stabili

Ipsilanti n'a intrat niciodatl in Bucuresti; autorul confundl sosirea sacu procesiunea organizatà de Saya la Bucuresti.

Casele biv-vel-logofAtului Stefan Belu, unde s'a sfintit steagul eteristunde era cartierul cäpitanului Farmache, se aflau pe podul Mogosoaiei, lipite

de hanul sf. loan cel Mare, aflandu-se chiar in dreptul sträzii Carol de astAzi.G. D. Florescu, op. cit., pp. 40-41.

5) Aricescu, Acte, pp. 132-133.Trimis5. din Mizil, la 18 Martie.Scrisoarea e redata In intregime; o reproduce si Virtosu, op. cit., doc.

XXV, pp. 95-97.

www.dacoromanica.ro

CALITORI RU?I IN MOLDOVA ?I MUNTENIA 233

acolo cu cei vreo 20.000 de oameni ai s'al. De partea sa era s't BimbasaSaya si Cápitanii Iordache si Farmache 2), care, dei sunt buni os-tasi, nu-i puteau oferi mari servicii lui Ipsilanti, întâiul fiind legatoarecum de Kallimah, iar ultimul avand putini Arn5Arti. PrintulGheorghe Cantacuzino a), tovarbisul lui Ipsilanti, a ramas in Moldova,

Nascut prin 1772, Iordache Olimpiotul sau Gheorghe Nicolae jefuia18o6 imprejurimile Olimpului, iar mai tarziu se lupta pentru libertatea Sar-bilor. Poetul Puskin li alege drept erou al unui poem proiectat, pe cand con-temporanii säi, Liprandi §i Weltman 31 zugravesc pe Iordache in trasfiturinegative. Corespondentele din ziare: Buletinul Petersburgului * si 15

Noemvrie 1821), Journal des Débats (1 Noemvrie) §i e Gazette de France(6 Noemvrie), precum si istoricii din acea epocA. Pouqueville (Histoire de larégénération de la Grhce, Paris, 1824) si Iacovache Rizo-Nerulos §i-au mani-festat simpatia fatl de Iordache Olimpiotul. In notele profesorului N. Iorga,cu privire la articolul meu: &Irbil: in Basarabia la inceputul secolului XIX(e Din trecutul nostru o, 1939, p. 17 i urm.), publicate in s RevistaIstoric5.* din 1942, pp. 91-92, citim: acuzatiile de trAdare ce i se aduc nuse potrivesc cu caracterul acestui roman din Balcani; de altfel ca §i celelalteinformatii ale lui Liprandi. Iorga nu are dreptate, cu atat mai mult ca cat elinsusi scrie: Iordache Olimpiotul, veinatorul lui Tudor Vladimirescu, e AnaleleAcademiei o, 1916, vol. XXXVIII, p. 447 si urm., i e Bulletin de la sectionhistorique de l'Academie o, 1916, p. 288 si urm. N. Gioga-Sinefache, In legol-turd cu originea etnica a lui Iordache Olimpiotul, s Revista Istoric5. Roman5.1937, si Mihail Lascaris, Grecii i Sdrbii in luptele lor pentru libertate, Atena,1936. Voevodul sarb Haiduc Velko, care l-a adApostit in Serbia, a fost omorit,iar vAduva sa, Stana, rApitä chiar de Iordache. Pe vremea lui Caragea-VodA,el a stat la Bucure§ti. Olimpiotul l-a convins pe Cara-Gheorghe sa parAseascAHotinul §i sA se intoarcA in patrie, unde acest domnitor al Sarbilor a si fostucis. Dragomanul rus Domnando l-a salvat pe Iordache de spanzuratoare,cand l-au prins Austriacii. El a initiat omorul lui Tudor §i, impresurat de Turci,si-a gAsit moartea eroicA intre zidurile m'AnAstirii Seca. G. Bezviconi, Pu§kin,p. 121 I urm.

Tovar5.§ nedespartit al lui Iordache, macedonean ca si el, cApitanul laneFarmache din Blata fusese haiduc intre 1806-1812. Delegat in misiunea N.VIcArescu in Oltenia, insArcinat cu paza ordinei in capitalä, Farmache si-asporit faima de jefuitor pe drumul Craiova-Bucuresti, a organizat un birou derecrutare in casele Belu, a jucat un rol de coniventa la uciderea lui Tudor,iar dupA infrangerea dela DrAgAsani s'a litchis cu Iordache intai la Curtea deArges, apoi la Secu, de unde a fost dus in lanturi la Constantinopol §i deca-pitat In Noemvrie 1821. N. Iorga, Acte fi fragmente, vol. II, p. 607; Rizo, op.cit., pp. 327-328.

Fiul vornicului Matei Cantacuzino-Deleanu, ajuns dup.& 1791 consilierefectiv de stat in Rusia. Fratele lui Gheorghe, Grigore, colonel, a fost ucis laBorodino, iar Gheorghe, ofiter de garda, aghiotant al generalului Bennigsen,a participat in luptele impotriva lui Napoleon si a ajuns colonel al regimen-tului de ulani dela Bug. La retragerea eteristilor peste Prut, el a suferit unatentat din partea cApitanului arnAut Hagioglu. TrAia, apoi, in disgratie la

www.dacoromanica.ro

234 G. BFZVICONI

pentru ca, a§ezându-se in Poc§ani ori in Ia0, sä ja comanda voluntarilordin Moldova 0 sä: päizeascá acest principat. Mihail. Sutu se spunea fugit in Basarabia cu toatà suita sa. Ipsilanti a primit dela secretarulde stat al Rusiei, Capo d'Istria, o scrisoare conving5toare 1), dupà:care nu se tïe ce va face. Turcii au inceput a trece Dun6rea prin dife-rite puncte. Räzboiul se va face curAnd. Un caimacam2) al lui Kallimaha venit Cu vreo 1.500 de oameni in Craiova i anuntä: iertare din par-tea sultanului pentru toti cei care vor depune armele 0 se vor ducepe la casele lor, lucru ce-1 fäcurá multi panduri de-ai lui Tudor, iarcelorlalti, ce nu vor asculta, robire i pustiire caselor i familillor lor.Pe lang5. Tudor au fAmas vreo 600 de oameni, afar5. de Arnä'utii sluj-ba§ului s'irb Hagi-Prodan 2), uniti cu el. Mitropolitul, doi episcopicativa boieri inc6 mai tin cu Tudor in Bucure0i pentru o actiune co-munà, dei Vladimirescu in intâia sa proclamatie îi manifestase uracontra mitropolitului. Acum se vede cäl s'au imp5.cat cu desàvá'r§ire,läisAnd la o parte once personalitate. Po0a ruseascäl s'a intrerupt dincauza turburArilor, ins6 autorul promite sä: scrie pe viitor cu po0aaustriac5., ce merge regulat, de dou5, ori pe sgptámanà.

XIIIBra§ov, I Mai 1821

Zilele acestea, a venit §tirea cá Turcii din Brä.'ila au intrat in Moldovas'au indreptat spre Oituz, atacand noaptea in drum satul Groze0i,

ucigand pe un vältaf boieresc 0 pe alti locuitori nevinovati i räpindu-leherghelia de cal i turmele de vite, pe care le indreptarà spre Bräila.Probabil cà planul Turcilor este &A izoleze pe Ipsilanti de Moldova 0,ocupAnd 0 Oltenia, s5.-1 pule intre douä. focuri. Tudor a fämas, camai inainte la Cotroceni, unde, välzänd cä: n'a primit niciun r5spunssatisfäc5tor dela Turd la cererile sale adresate in numele poporului,a inceput a-0 int5ri mànästirea cu §anturi. In cele din urm5., a primitdela pa§a din Giurgiu o scrisoare particularg, cu asigurarea cá sultanule dispus a desrAd5.cina abuzurile din Muntenia 0 a lua in seamä toatedreptele sale cereri. De asemeni se comunic6 din Bucure0i venirea unui

Hotin (Wiegel, op. cit., VI, p. 127), murind la Hangu, in Moldova, in 1845.Sosia sa, prinSesa lena Gorceakov (1794-1854, la Otachi, jud. Soroca), erasora cancelarului A. M. Gorceakov. G. Bezviconi, Pu§.kin, p. 164 i urm.

Se dä textul scrisorii, din 1.4eibach, din 14 Martie, reprodus i de Ari-cescu, Acte, pp. 104-106.

Biv-vel-postelnicul Iancu Samurca§.Bulgar, cäpitan de arnAuSi, colaborator credincios al lui Tudor, dupA

a arid moarte s'a alipit de Ipsilanti, s'a inchis la Tismana cu Dimitrie Mace-donski i a izbutit, prin interventia fratelui acestuia, sA se refugieze la Hotin,uncle a murit in 1826.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIW IN MOLDOVA I MUNTENIA 235

nou trimes al pasii, Cu iniä.rcinarea de a comunica in tainä. lui Tudor,cà Turcii nàdàjduiesc in credinta i conlucrarea lui pentru alungarealui Ipsilanti din Muntenia i de a-1 instiinta, cà Turcii vor veni in Bucu-resti i, dacà el va conlucra cu ei i nu-i va tracia, sultanul Il va facechiar domnitor peste acest principat. Tudor, desi a räsptuis satisf5.cator,totusi a inceput a face demersuri pentru asigurarea sa personará..

XIV

Brasov, 5 Mai 1821In sfärsit s'a dat pe fata taina actiunii lui Ipsilanti, prin räscoala

din Moreib. a Grecilor, lucru ce a pricinuit multe persecutii crestinilor.In inthiul loe a fost spanzurat, chiar in ziva de Pasti, patriarhul Grigorie,

dupä trei zile corpul sän profanat a fost arun.cat in mare. In Muntenia,Turcii omoarà rajá osebire i fairà cercetare, chiar si. pe cei ce nu parti-cipaserä de loe la revolatie.

XV

Brasov, 30 Mai 1821La 14 Mai, Tudor Vladimirescu, afand despre apropierea Turcilor

de Bucuresti, a instiintat pe mitropolit, episcopi i boieri sà-si cauteIn fuga sdparea, iar el s'a indreptat spre Pitesti, unde a fost insd arestatde capitanul Iordache í dat in mAna kniazului Ipsilanti. Dupà incre-dintarea unora, ai,ci a fost acuzat de actiune contrarà Grecilor voluntari

g6sit vinovat, a fost ucis din porunca lui Ipsilanti. Altii spun, d.' afost ucis färd stirea lui Ipsilanti de care Arna.'irti, in supraveghereadrora fusese dat. Turcii au venit in Bucuresti la 16 1VIai, fäda." sal fi fostimpiedecati de ceva. Contrar asteptärii locuitorilor, ei s'au apucat deucis, spAnzurat si tras in teapá pe oameni, dupà cele mai mici bänuieliori piri. Pe la barierele Bucurestilor erau multe victime, i poporul,privinci la ele, se Ondea la promisiunea sultanului cea mincinoas5.regreta cà n'a tras i el focuri impotriva Turcilor. Multi Greci, Särbi

Bulgari au fost ucii, nefiind de loe inarmati, altii, dei purtau armepanà la venirea Turcilor, le aveau numai pentru siguranta personará,cä'ci in vremea fäscoalei, autoritäti nu mai eran. Aproape douä sälpt5.-mâni au fa.mas Turcii in Bucuresti, ocupandu-se numai cu ucidereanenorocitilor oameni, contra cärora se aduceau rapoarte neconstiincioasede cgtre oameni plini de falutate, ori din dorinta de a sluji Turcilor.In aceastä vreme, prin alte p5Irti ale Munteniei i Moldovei,sub aga dela Silistra, kehaia Hagi-Ahmed, au produs si mai mari de-zastre. In Oltenia, ei au inceput a ucide familii intregi, a pr5.da si ardesate intregi. Cei din Begla au ars o parte din Foc.sani, pe motiv cà intr'ocasà sau alta s'ar fi afländ rgsculati. Prin sate au tàiat pe locuitori,pe motiv cá sunt Särbi, Bulgari, Greci, sträini, ori in legältufal cu

www.dacoromanica.ro

236 G. BEZVICONI

ca acestia. Prin Ialomita au daramat bisericile, sub cuvant ca. ei trebuesä inceapä razboi si contra religiei. In Teleorman au ucis in ziva de Pasticateva familii de negustori. Turcii, ca sä indreptateasca asemeneafapte, zic cà cei ce le-au savarsit nu sunt din ostile lor, ci bande de Val-han nesupusi. Sate intregi au fost arse si prädate. lath' ce fel de restabili-tori de ordine i liniste sunt Turcii! Locuitorii au fugit prin päduri,prin munti, in Austria.

XVI

Brasov, io Iunie 1821Dela un dascäl al lui Tudor Vladimirescu, autorul &MI cä., la inceput

rascoala avea de scop uciderea boierilor, domnitorului si a tuturorfanariotilor greci ce luau parte la carmuirea Munteniei. Ziva fixatipentru aceasta era o Duminica, attmci cand, obisnuit, in fiecare saptämanaboierii erau adunati in sala de oaspeti a domnitorului. Boala domni-torului insa i intreruperea adunarii boierilor la el din cauza aceasta,fäcu sä se schimbe planurile lui Tudor. Inteks cu cdpitanii Iordache,Farmache s. a., dela care primise un grup de Arnauti, el pleca.' inOltenia, silindu-se a tine in frau gloatele sale dela prädäciuni s't ucidereaoamenilor nevinovap. Totusi, in mima räsculatilor se zamislise urain contra boierilor, s't de aceea ei asediaza la Benesti (Valcea) catevafamilii de boieri inchise inteo casa, i acestia in apararea lor, uciserädoi rasculati, dei suferirà nu mai putin i ei cu sotiile i copiii lor degroaza. Tudor, cand a auzit despre aceasta, a plecat intfacolo cu 3.00&de oameni inarmati si a pedepsit cu decapitarea pe acesti samovolnicivinovati, care, contrar poruncii lui, se apucaserá de ucis boierii. Prinaceasta supune ascultarii vointei sale pe toatä ceata sa, cu care a ajunsla Bucuresti fara a mai fi pricinuit vreun rau boierilor in drumul lor.In Bucuresti se gatise sä.-i ucida pe-un cap, cu familii cu tot, socotindaceasta ca unicul mijloc de eliberare a poporului. Soarta insa a scapatpe boieri, caci doi din cei mai buni prieteni ai sai i-au schimbat gam-durile, i chiar el a impiedecat pe panduri de a &aka vreo douasprezececase boieresti unte de ei, i eat a stat in Bucuresti, n'a ucis niciun boier..

XVII

Brasov, 26 Iunie 1821Armatele turcesti au plecat din Bucuresti impotriva lui Ipsilanti

si au ajuns la Targoviste fara nicio piedecä. La ivirea intaiului sir devreo 2.000 de Turci, foarte bine inarmati, contrar asteparilor tuturor,Ipsilanti s'a retras, se spune, din cauza tradarii senior Arnautilor,intre care caminarul Saya cel dintaiu trecuse la Turci. Iordache s't Far-mache se reträsesera i ei spre Olt. Numai o parte din voluntari sublpsilanti se opusera Turcilor langä. Rucar, unde fura ucisi i robiti

www.dacoromanica.ro

C.XIATORI RI.W IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 237

vreo dougzeci de greci. La 21 Iunie iar54i fu o luptä. intre Cämpulung§i Ruc5s, in care cäpitanul Iordache pierdu nouä. oameni (7 räniti. §idoi robiti), iar Farmache s'a stabilit in mänästirea Bistrita 1). Targu-Jiul a fost ocupat de Bulgari inarmati. La Tismana sunt oameniilui Tudor. L5.'nga" Cernet e Hagi-Prodan cu o ceatä. de Arnäuti, in mareparte Slrbi. Contra tuturor opereazá kehaia pa0i dela Vidin, O secrede cá in curand va izbuti sä.' curete i aceste localitäti. Cum se vede,planul lui Ipsilanti e rän facut : slujba0i lui sunt impr4tiati O separati,§i apoi nici gand n'au de o actiune unid. 2).

XVIII

Brapv, 29 Iunie 1821Ipsilanti, trecând in Austria, a fost arestat de guvernatorul din

Sibiu §i trimes la Muncaci 3). Turcii se dedau pretutindeni la jafuri,ucideri §i pustiiri. Kehaia paii de Silistra, dei aratà c5; vrea sá opreascáaceste jafuri, totu0 nu toate armatele turceti il rectmosc drept §efullor, dici Turcii din Giurgiu ascultau mai mult de loctiitorul pa0 deacolo, om rä.0 §i. negustor, care, pe motiv c5." trupele lui Tudor ori Ipsi-lanti i-ar fi apit màrfurile la trecerea Dunkii, aprobà toate jafurile§.1 uciderile. ntarii stau sub conducerea sultanului lor, care e consideratcleopotrivà cu paya. Zaporojenii stau sub conducerea hatmanului esaulKoev, care nu vrea sä recunoascá pe nimeni afará de sultan, ori marelevizir. Turcii dela Bräila stau sub conducerea kehaii pa0 de acolo,care, fiind deopotrivá cu pap. dela Silistra, nu este supus nimànui,afarà de vizir. In TArgovi§te, pentru cea mai mic6 bänuialä. (de a fig5.zduit de pildá pe volintirii greci), oameni nevinovati au fost spanzurati,uci0 altfel O tra,i in teapä.. Cine §tie când se va curma aceastä starenenorocitá a tärii, datä. focului O sàbiei, lipsità de toate produselepàmântului §i de vite, pe care le cara Turcii spre Dunäre i prin cetäti,precum fac §i räsculatii!

1) La episcopia Argesului.3) La 7/19 Iunie 1821, Ipsilanti a pierdut batllia dela Drágásani.3) In realitate, la Sibiu s'a eliberat lui Ipsilanti un pasaport pentru Statele

Unite, cu data de 29 Iunie, sub numele fals de Dimitrie Paleogenides, mare ne-gustor rus, indicând ruta Timisoara, Pesta, Viena, Hamburg. Arestat de guver-natorul Timisoarei, Ipsilanti a fost dus din ordinul guvernului din Viena lacetatea Muncaci. Transferat in Iulie 1823 la inchisoarea din Theresienstadt inCelia, a fost eliberat in Noemvrie 1827 dupâ stgruinta tarului Nicolae I si amurit la Viena in Ianuarie 1828, inainte de a fi implinit 36 ani. Aricescu,istoria, pp. 293-294.

www.dacoromanica.ro

238 G. BEZVICONI

XIX

Brasov, 20 lulie 1821In vremea acestor nenorociri aduse tärii de Turcii din Baila, Si-

listra, Giurgiu si Vidin, Moldova suferea si mai grozave nenorociri delaTurcii veniti din Bräila si Härsova. Grecii, väzändu-se slabi, s'auretras, unii spre Carpati, altii spre Prut. Urmäriti pänä la Sculeni, eiau cercat a se apära cu desperare, dar au fost invinsi de Turci, mult maibine echipati ca ei, si n'au scäpat decAt cei ce au trecut Prutul innot.Celor din Carpati le-au venit in ajutor Iordache s'i Farmache, s'i cu totiisunt la granita Bucovinei, ocupánd s'i mänästirea Secu, insA, au apro-vizionati, vor fugi de sigur in Basarabia ori Bucovina, fiindcá ii urmä-reste acolo o parte din ostile turcesti, in timp ce altä. parte s'a aspänditprin toate colturile Moldovei, prädänd s'i ucigánd, distrugänd bisericisi mänästiri, robind cälugäritele, pe care le-au necinstit si vändut apoila alti Turci, in sfärsit, omorand o multime de monahi s'i locuitori caren'au avut nimic aface cu räsculatii. La Gävanele, in Buz.äu, afarà demonahi, au ucis si pe doi boieri, pahamicul Hrisoscoleu 1) si slugerulSotir, adäpostiti aid impreunà cu alti oameni, care n'au participat deloc la räscoalà. Comandantul cetätii Harsova, trimitánd pe Turciisäi desculti si nevoiisi la Baila, l-a rugat pe pasà sä-i intrebuinteze laafacerile Moldovei, ca sa-si mai imbunätäteaseä si ei starea de nevoieIn care se aflä ! Iatà cum apärä. Turcii Moldova s'i o ocrotesc!... Pasai-a implinit cererea de mai sus, si Turcii s'au dedat la jafuri nemaiauzitesi la samovolnicii de tot felul prin toate orasele. Un slujbas din Barladpovesteste, c6 ienicerii au amenintat sä" treacä Bárladul prin foc si sabie,dacä locuitorii nu le vor da 20.000 piastri, ceea ce targovetii au si acut,ca sä. scape. Asemenea fapte au adus pe sultanul Mahmud sà." ia mäsuripentru nimicirea ienicerilor si organizarea armatelor turcesti.

XX

Brasov, 25 Octomvrie 1821In Carpati au fost lupte foarte sängeroase., Iordache si. Parmache,

cu vreo 500 de oameni credinciosi lui Ipsilanti, au cäutat sà se impo-triveascA Turcilor, Cu once pret. Iordache se imbolnävise aproape deDorna, s'i doctorul dela vaina austriacä refuzase sä-1 caute. In aceastävreme Muntenia fusese curätità." de care Turci. Sarbii, Bulgarii, Greciisi cetasii lui Tudor se impastiaserä. Numai o parte din Särbi, con dusde un preot sarb 2), au rezistat cu bärbätie aproape de Bran la granitaaustriacg 8), dar au fost striviti, si preotul, fugind in Austria, a fost

Costache Hrisoscoleu. M. Romanescu, Petrache Poenaru, p. 21, n. 169.Popa Ivanciu, care se Intärise la Valea Mujeril 0 In muntele Colti.La Moeciu.

www.dacoromanica.ro

1) Ghencea aga.Deliba§a Mihali.

5) Casa logofbitului stefan Belu.In mahalaua tabacilor, zisi i a Protopopului.Constantin Pilipescu, zis Buzatu, vornic, mort In 1825.

5) 1761-1831, vel ban in 1820 i caimacam In 1821, el avea veleitäti dedomnie.

7) Caimacam In 1821, domn dela 1822 la 1828, mort in 1835.

CALATORI It14I IN 'MOLDOVA I MIINTENIA 239

alungat de acolo dupa. cererea Turcilor, in mAinile carora a 0 trebuitsä se predea. Bimba4a Saya, Ghenciu1) i un alt tovar42), care trecuserade partea Turcilor, au fost chemati in Bucure§ti cu toti Arnautii lorimptwcati tustrei in casa kehaii pa0i 2), iar cei vreo 30 de Ar-nauti ce-i intovar5.0sera panä acolo scäpara in. parte cu. fuga 0,vestind pe tovara0, s'au inchis inteo biserica de piatra, pe care o ga-sisera deschisa atunci, fiind Duminica. Turcii i-au cautat 0 au ucispe toti cei banuiti a fi fost Arnatrti ai celor trei capitani uci0. 0 mareparte din Arnauti adunati in casa lui Saya 4) 0 de aici trecuti In curtealui Constantin Filipescu-Buzatu 2), nu se mai putura apara de Turci,care arserä aceasta casä cautara pe toti; de chteva ori amagirä peTurci cà vor sa se predea, i acWia, intrá.'nd in bisericä, furl mäcelariti,In numar de vreo 300. Asemenea 0 din Arnauti ramase numai viteazulcapitan Atanasie, de loc din Hamara, care, näpustindu-se sa fugä, fuimpucat, i cativa alti1, ce izbutiserä a se imbraca in haine romaneti

fugira in Transilvania. Macelurile durara trei zile, inteo spaimanespusä pentru locuitori.

In Moldova, in acest timp, Iordache i Farmache, intäriti la Secu,se impotrivira in mai multe randuri Turcilor. Farmache iqind dinmanastire, a fost fa:nit de un dupian i dus in robie la Constantinopol,unde a fost pedepsit in piatä. Iordache, in cele din urmä, a dat insu0foc pulberaziei sale 0 a fost astfel aruncat in aer, spre a nu cadea viuIn mâinile Turcilor, care asediasera manastirea cu artilerie de toatepartile. Astfel se incheie revolutia in Moldova 0 Muntenia, nu insanenorocirile bietilor locuitori, caci acestea tot se mai innoiesc, din carepricing nimenea nu in.draznWe a se intoarce in tara, cu toate firmanelede asigurare ale Portii.

XXI

Brapv, 5 Februarie 1822Intâia grija, a kehaii pa0i, dupa alungarea eter4tilor 0 a oamenilor

lui Tudor, trecuti in Transilvania, 0 dupa intoarcerea in Bucure§ti,fu de a convinge, cu ajutorul caimacamului i prin once alte mijloace,pe boieri sa se intoarca in tara, dar nu isbuti. S'au intors numai boieriide intaiul rang: banul Barbuceanu Vacarescu 6), banul Grigore Ghica 7)

www.dacoromanica.ro

1) Alexandru Nenciulescu (1769-1843) era f lid bulgarului ConstantinNenciu, om de cas5. al VAcAre§tilor, mort in 1799.

Aceea§i banuia1á exista la Constantinopol. N. Iorga, Acte §i fragmente,vol. II, pp. 583, 586, 6o5-6o6, 6o9, 618-619.

8) Hatmanul Stefan Vogoridi in Moldova, postelnicul Costache Negri inMuntenia, biv-vel-postelnicul Iancu Samurca§ in Oltenia.

4) Iordache Stirbei, zis Drkgänescu dupà mo§ia n5scutin 1785.

240 G. BEZVICONI

vornicul Nenciulescu 1). Väeärescu indatà s'a dus la pasa din Silistra,care-1 fäcu si mare vistier. IVIai toti boierii ceilaiçi stau concentrati laBrasov, asteptând sà se curme odatä anarhia intretinutä mereu de Turciprin nouä. crime. In Bucuresti s'a primit stirea despre moartea luiScarlat Kallimah, care fusese exilat din Constantinopol pe vremea

Toti cred eh' a fost oträvit, fiindeä moartea lui s'a intâmplatodatá cu uciderea fratelui säu, care fusese dragoman al sultanului 3).Poarta a numit caimacami in Bucuresti i Craiova 3), dar acestia sunttinuti a se mica dupä cum vrea kehaia paii. Poporul e foarte asuprit

säräcit, comertul e intrerupt, criza de bani la culme, vitele i productelese vând pe nimic. O nofä a Rusiei eátre Poartà se crede cà o va face peaceasta a-si retrage armatele din principate.

XXIIBrasov, 20 Martie 1822

La 24 Februarie a fost in Bucuresti un adevärat mäcel, cu ucidereaa 30-40 de crestini, intre care i slugerul Drägänescu 4), de care Turci,pe motivul el un zaporojean ar fi ucis pe un turc, din corpul manafilor.O scrisoare dela 2 Martie spune cà, dei s'a märit straja orasului de catrekehaia pasii, s'au gäsit in felurite uliti mai multe persoane ucise. Nu-máral Turcilor de pe langä fiecare besliagä de judet (17 la numär) dinMuntenia, care au de scop a feri pe locuitori de asupririle turcesti, afost crescut dela 15 panä la 6o de oameni, dar din cele ce se intampläse vede di ei mai mult ca toti iau parte la jafuri. Arendasii satelordregä.torii iimblä imbräcati täräneste si dorm noaptea prin poloboace,prin santuri i prin alte locuri, ca sä scape de primejdia de a fi ucisi.Cälätorii nepreveniti i neprecauti au aceeasi soartä.nenorocità i cAtvor fi Turcii in tara, nu-i chip sä se schimbe starea lucrurilor.

XXIII

Brasov, 22 Martie 1822In Iasi de asemenea a fost, la 26 rebruarie seara, un pojar pus de

ieniceri, in urma certei avute cu telimanii, si care a consumat peste580 de case panä a doua zi ; iar ienicerii au prädat i ucis vreo ioo decrestini in acea noapte. Incä dela 23 Februarie se zvonise cä Turcii au

www.dacoromanica.ro

CAI,A.TORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 241

de gaud sä pomeneasc5., pe mahomedanii ucisi de eteristi in Iasi cu unan mai inainte, si de aceea vor trece Iasii prin foc si. sabie, lucru ce1-au si acut peste trei zile; iar in Bucuresti, la 24 rebruarie acuseràtot asa. Starea Moldovei, dupä cá.'t se aude, e incä mai grozav51 decá.'t aMunteniei. Pretutindeni au fa'mas ogoarele nelucrate si locuitorii aufost pusi de Turci s'ä. care felurite grenati, iar multe femei si copii aufost luati in sabie si trimesi in Turcia...

XXIVBra,sov, 4 Aprilie 1822

Din Bucuresti au fost trimesi la pap. dela Silistra, la 22 Martie,boierii banii B5.rbuceanu Vacarescu si Grigore Ghica, vomicul NicolaeGolescul), clucerii Mihälescu 2) si Mihail Filipescu 3), si c5.minariiPilip Len 4) si Cocorascu 5), spre a fi trimesi ca deputati ai Muntenieila Constantinopol, dei o mare fricä de primejdie ii st6paneste. Ase-menea au fost trimesi de pasa dela Silistra si unii boieri moldoveni 6),c6rora li s'au dat bani de drum. In Bucuresti uciderile tot nu inceteaz6,si locuitorii nici nu indfAznesc sb." ia,sä de prin casele lor.

XXVBrasov, 20 Mai 1822

tirile sosite din Constantinopol spun cà in urma notelor Rusiei,Poarta a hot5.rit sà retrag51 armatele din principate, dar, pAnà nu vomvedea facut lucrul acesta, e greu de crezut. To.ti locuitorii o duc anevoie,dar mai ales cei din Austria si-au vândut s'i lucrurile ce le mai aveaupe 15.'neä ei si se tem a se intoarce in tara ca sa nu fie invinuiti ea' n'auascultat de invitdrile ce li s'au acut mai demult. Guvemul austriacn'a luat nido m5surä de ajutorare a refugiatilor, cum a fAcut cel rusescpentru toti cei refugiati in tinuturile lor, din provinciile turcesti.

XXVIBra.sov, 1 Iunie 1822

Nu se stie ce reforme va introduce Poarta in principate, dar se parea.' nu va urma indicatiilor Rusiei.

Prate Cu Iordache si cu Dinicu.1764-1838, fiul sardarului Costin, de origine albanez, zis Mihalescu

dupg. mosia Mihalesti pe Arges.1779-1844, al doilea fiu al lui Constantin, zis Buzatu.Vel-clucer, 1777-1853; bunicul siiu, Maurice Linchou, era negustor la

Marsilia.Iancu Cocorascu, 1779-1847.

5) Ionita Sturdza, vornicii Gheorghe Cuza, Iordache Ra'scanu si loanTAutu, hatmanul C. Cerkez si aga I. Greceanu (Beldiman, Eteria, p. 123;BoggIniceanu, Letopisefe, vol. III, pp. 435-436).

16

www.dacoromanica.ro

242 G. BEZVICONI

XXVII

Brasov, 20 Infle 1822Vestea numirii banului Grigore Ghica ca domnitor in Muntenia

produce o framântare de nedescris printre boieri, mai ales cà nupe ce baze i in ce conditii s'a facut aceastg numire. Pentru Moldova afost numit deputatul moldovean spätarul Sturdza 1).

XXVIII

Brasov, io August 1822Banul Vgcgrescu, cam nemultumit Ca din cauza intrigilor lui Halet-

Efendi 2), nu fusese el intä.rit ca domnitor, a venit impreung cu MihallFilipescu in Bucurqti, ca sà fie caimacami 3) pang la venirea lui Ghica ;dela sosirea acestora nu s'a mai intamplat nimic mai inseranat. La Cra-iova fusese numit caimacam vornicul Alexandru Nenciulescu. Delaplecarea lui Hasan-bei, cu vreo 800 de oameni, nicio ceatà turceascänu mai plecase din Bucure§ti. Dupg §tirile primite, Grigore Ghica vaveni insotit de 2.000 de Turci, in loc de cei 2.300 cap avea inainte ba§-be0i-aga, iar loan Sturdza in Moldova va aduce cu sine 1.500 de Turci,destinati de Poartg pentru mentinerea bunei stgri a tärilor. Boieriipatrio sunt foarte nemultumiti de o a4a. veste, §tiind cg in acest caztot Turcii vor dicta, mai ales cg pentru Muntenia e desemnat ca efal Turcilor imbrohorul Hasan-bei-Havanozoglu, om bogat cu trecerela sultan, care de sigur nu va fi la dispozitia domnitorului, ci din con-tra; Poarta a dat domnitorilor celor noi drepturi 0 a intarit privi-legiile boierilor, dar nu se vede inca niciun räspuns pentru popor laplangerile lui Tudor. Domnitorul a primit poruncä pi-in anume firmansä expulseze din Muntenia peste Dunäre pe toti Grecii, BulgariiSOrbii care nu prezinta cuvenitele garantii, dupg cum au cerut, sespune, 11100 boierii in Constantinopol. In urma acestui firman, sateintregi de Bulgari, din .cei mai buni agricultori, au pgräsit tara.

XXIXBra§ov, 25 August 1822

Stirile primite spun cä, dupa sosirea boierilor caimacami in Ia0 4),Turcii, nemultumiti ca li s'a ridicat autoritatea ce aveau asupra Mol-

Se da firmanul Portii catre divanul muntean.Marele vizir, täiat in drum spre exil, in 1822.

a) Al treilea caimacam spatarul Scarlat Mihalescu, Letopisele, vol. III,P. 446.

4) Vornicul Teodor Bal i vistemicul Petrache Sturdza.

www.dacoromanica.ro

claroiti RU5I IN MOLDOVA 5I MUNTF,NIA 243

dovei, au fácut protestari i, Osman-pasa neputandu-i linisti,ei au dat foc Iau1ui la i August, s't au ars mai bine de 4/5 din el. Agentulaustriac Hakenau, intors din Viena in Muntenia, asigurd cá in curandva sosi i consulul rus, dar aceasta e greu de crezut, intru eat Poartan'a argtat inca dispozitia de a face goncesii cererilor Rusiei. Poarta aanuntat puterile europene sä nu se amestece in afacerile ei, precum niciea nu se amesteca in afacerile lor ; dar anarhia, despotismul i silniciilece se petrec in tinuturile ei nu se mai petrec nicaieri.

Brasov, 24 Septemvrie 1822

Saptämana trecuta a sosit in Bucuresti Grigore Ghica, impreunäcu imbrohorul Havanozoglu i cu cei 2.000 de Turci. Ceilali Turci,ieniceri, zaporojeni de sub comanda kehaei pasii, au inceput a seduce din Bucuresti, ramanand insä noii Turci.

XXXI

Brasov, ro Octomvrie 1822Mitropolitul Dionisie, 1), vlädica Ilarion al Argesului 2) si boierii din

Brasov au primit porunca lui Grigore Ghica, cuprinzând pentru atreia oarg invitare sà se intoarca neintarziat in patrie ; dar prezentacelor 2.000 de Turd ii face numai pe cei constransi de mare nevoie sà seintoard.; ceilalti ezitg. Intelesul scrisorii domnesti e amenintarea cuscoaterea din scaune pentru ierarhi daca nu se vor intoarce in Bucu-cresti ; episcopii de Ramnic3) i Buzau 4) se si intoarsera inainte de.primirea scrisorii. Grecii fanarioti, care conduserg principatele pang lanumirea noilor domnitori, furg rechemati la Constantinopol, undepostelnicul Negri, care fusese la Bucuresti, a fost schingiuit in piata,iar postelnicul Vogoridi, din Iasi, a fost pus la inchisoare ; i camä.-rasul Samurcas, din Craiova, turcindu-se ca sg scape de moarte, e pussub continuà privighere de catre Turci. Nenorocitii acestia, se spune, cgnu erau cu nimic vinovati Ltd de Turci.

Dionisie Lupu.Ilie Gheorghiadis, calugärit Ilarion (1777-1845), fiu al unui bacan bulgar ;

ucenic al mitropolitului Dositei Filitti, cult, stralucit orator, mason si eterist,prieten al lui Tudor Vladimirescu. Inlocuit la episcopie in 1823, s'a intors intara °data cu Ruji, in 1828.

Galaction (1813-1824).Gherasim Itätescu (1819-1824), mort in 1844.

16*

www.dacoromanica.ro

244 G. BEZVICONI

XXXII.

Bra§ov, 16 Ianuarie 1823

Ne mai vorbind de uciderea marelui vizir Halet-Efendi, in Constan-tinopol, 0 de confiscarea averilor lui in folosul sultanului, autorulspune numai cä la el s'a gasit o politä a domnitorului Ghica, de 1.500.000lei, pentru care, insotind-o de un anume firman, Poarta cere platain cel mai scurt timp. Grigore:Ghica hag, din caliza lipsei de bani dintara i pentru datoriile Munteniei, care se ridicä la mai mult de patrumilioane de pia§tri, nu prea dore§te sa.-0 achite cu grabä mare aceastadatorie. Unii emigranti afirmä', in corespondentele lor cu locuitorii dinBucure0i, ea' boierii au de gand sa plateascá datorilie obOeti cu banide pe la manastiri, scutelnici, poslu§nici §. a., iar datoriile personaleale lui Grigore Ghica sa le lase pe seama lui. Grigore Ghica a hotäritsa depärteze pe Dionisie mitropolitul din scaun; episcopul Buzaului,Gherasim, fiind contra acestei socotinti, s'a retras din scaun la Calla.-ru§ani. Astäzi a venit vestea ca diaconul Grigorie dela Caldäru§ani afost ridicat la mitropolie, lucru ce ar fi urmarea ducerii episcopului deBuzan la Cäldärup.ni, tiindu-se ca el refuza asemenea ranguri. Sespune ca noul mitropolit poseal destule cuno§tinti in invätätura cuvân-tului dumnezeiesc. E sobru 0 modest in purtarea sa i cu desavar0reliber de once capriciu. Petrecand in post 0 smerenie, se multume§teCu foarte putin 0 nu cauta pentru sine niciun fel de deertaciune. Nuse §tie insa daca va aräta el 0 toate celelalte vrednicii, care pentru unmitropolit, 0 mai ales in Muntenia, sunt atat de necesare. Cat timpautoritatea bisericeasca nu va primi cultura cuvenitä in acest principat0 cat timp mitropolitul, conform obiceiurilor de mai inainte, nu vaavea obligatoriu influentä 0 in lucrmile politice, el va trebui sá sedisting6 nu mai putin 0 prin cunoOinta pravilelor politice, a datoriflordomnitorilor 0 a membrilor guvernului fata de patrie. El e obligatvegheze neadormit asupra tuturor actiunilor lor i cu o statornicatarie de caracter sa opreasca prin sfaturile sale, nu numai pe boieri, dar0 pe in00 domnitorii dela acele lucruri ce s'ar putea intoarce in pagabapoporului, i sa se sarguiascä a-i indrepta pe calm ce duce la bineleobOesc 0 la folosul patriei. Mitropolitul Dionisie, pierzanduli turma,e cam nemultumit de politica externa a Rusiei, färà a se gandi ca aceastanu se poate de loe ocupa 0 de afacerile particulare ale unor persoane.Consulul Minciaki 1-a prevenit, printr'o scrisoare, spre binele patriei,

1) Cavalerul Matei Minciaki, consilier de stat, director al cancelariei comer-ciale a legatiei ruse din Constantinopol, delegat la negocierile turco-ruse din1820-1821 relative la aplicarea tratatului din Bucure§ti, a fost desemnat inDecemvrie 1822 sá inlocuiascl in calitate de consul general in Muntenia peAlexandru Pini, a arui coniventA cu eteria, fiind dovedità prin scrisorile sale

www.dacoromanica.ro

interceptate de Poartg, determinase pe reis-efendi sä. cearg formal ca Pini sgnu se intoara la Bucuresti, Minciaki si-a avut resedinta la Sibiu pang. la 28Decemvrie 1823, and a sosit in capitala Munteniei cu personalul consulatului.Cum avea totodatg misiunea sg reia leggturile directe intre divan si guvernuldin Petersburg, a pornit la Constantinopol, unde si-a prezentat scrisorile abiala io Decembrie 1824, dupg evacuarea Moldovei cerutg de Rusi. Negocierilesale cu Poarta tin pgng in Mai 1826. Sub ocupatia rusg din 1828-1834 Min-ciaki ajunge vice-presedinte al divanului Moldovei si joacg un rol de seamg laintocmirea regulamentului organic. N. Iorga, Acte gi fragmente, vol. II, pp.562, 589, 643, 646, 652, 664, 667, 686, 692, 694, 706, 709, 718; Virtosu, op. cit.,p. 140, II. I.

Consulul francez Hugot scria lui Polignac despre Minciaki: ( ancien valetde chambre de Capodistrias n (I. Filitti, Les Principautés Roumaines sous l' occu-pation russe, Bucuresti, 1904, p. 21). Colonelul LIcusteanu (op. cit., pp. 76-77)povesteste, cg Eliade-RAdulescu, publicând regulamentul organic, a exclusfraza: domnul sä nu aibg voie a interpreta vreun articol din regulament,sau a adguga vreo noug. legiuire in interiorul tärii, färg stirea si consimtgnigntulPuterilor protectrite si suzerane n. Aceasta s'a observat mai tgrziu si and Min-ciaki n'a insistat, el a fast inlocuit (Mai 1835) cu baronul Petre Riickmann,fost vice-consul la Bucuresti si rezident in Grecia. Dei sever, baronul s'a muiat,deoarece Ghica-Vodg i-a mijlocit cgsgtoria cu Maria C. Bglgceanu (1817-1881,divortatg. Glogoveanu). La 6 Iunie 1839, Riickmann pgrgsise Muntenia, fiindrechemat, iar la Bucuresti a fost numit Titov, cumnatul ministrului plenipo-tentiar la Constantinopol, Butenev. Ghica-Vodg a indesit balurile, ca aghio-tantii shi sg cucereasa pe doamna Titov, inat sotul s'a grg'bit in 1840 sl plece,tinfind locul, iar apoi fiind numit in postal lui Butenev, la Constantinopol.

CALATORI RU*I IN MOLDOVA I MUNTENIA 24-5

spre a inlalura once banuiala din partea Turcilor pentru §ederea lor inBrasov.

Brasov, 25 Februarie 1823$tiri, ce se confirma zilnic, spun ca, mai ales prin Vla4ca §i. Teleorman,

a inceput sá bAntuie o fcamete ingrozitoare, pentruca, dei anul pre-cedent fusese imbelsugat, Turcii rapiserä cu sila toate productele.Se spune Ca' s'a adus guvernului dela BucurWi paine facuta din scoartade copad de catre locuitorii retrasi prin paduri. Pe de alta parte,guvernul ordonase ispravnicilor sá stranga cu de-a-sila fanul dela lo-cuitori pentru Turci, din care cauza in multe parti vitele suut amenintateCu pieirea, lucru ce va face pe bietii agricultori sä fuga prin Austria 0.prin alte tari, läsand Mtmtenia pustie in mare parte. Se mai spune caa venit la Bucuresti un trimes special al Portii, sa incaseze trei milioanede piaWi, ram4ita din timpul lui Alexandru Sutu si Scarlat Kallimah.Boierii §i Grigore Ghica intamping mari dificulfati la satisfacerea acestordatorii O. de sigur vor trebui, la urma, sa pule dari noua pe locuitori.

www.dacoromanica.ro

246 G. BF,ZVICONI

Fata Cu aceste lucruri din Muntenia, cei din Bra4ov ar fi preferatsä mai ramáie aici, dar mitropolitul a primit deodata ordin prin politiedela guvemul austriac, ca, in cel malt o land', toti sa se intoarcá intara. Cei ce nu fusesera de loe amestecati in rascoalä, se hotärirä a seintoarce in tara; ceilalti insà ar fi plecat spre Germania, dar n'au mij-loace, 0 de aceea spera sa obtie autorizatia de a mai trai tot aici panä laplecarea Turcilor din Muntenia. Episcopal de Arge,, Ilarion, care deasemenea a fost scos din scaun, se afla la Bra0)v, hind inlocuit cu unarhimandrit Grigorie 1).

XXXIV.

Bra4ov, 30 Mai 1823Oameni veniti din Bucure§ti, la boierii de aici, spun ea la 24 Martie

Turcii s'au dus la casa boierului aga Alexandra Villara, 2) pe care l-auluat sa-1 duck' la ba-be0i-aga, iar de acolo la pap, din Silistra, lucru ce s'a

fäcut, cu toata protestarea formala a agentului austriac Hakenau,catre Grigore Ghica i catre Havanozoglu. In aceea.0 zi au mai fostarestati trei frati Racovitä, 3) dintre care doi sunt boieri moldoveni,iar al treilea, egumen la manastirea Tismana a) , i-au tinut sub supra-veghere in Bucure0i. Se crede cà pricina acestor arestäri ar fi venit delaboienii munteni din delegatie, inca de pe când se aflau in Constantino-pol, lucni ce se adevere0e i prin data firmanului contra lui Villara,care coincide cu acel timp. Villara hind same la vistierie, se imbogatise

incepuse a-0 clädi case mari i frumoase sub ochii Turcilor, i apoi elfusese acela care stransese diferite cereri ale boierilor munteni catrecurtea niseasca, i deci nu e de mirat arestarea lui, fiind arätat ca omulce lucra contra intereselor turce0i. Racovitetii erau rude de-ale fostuluidomnitor Sutu; unul era arma, 5) celalt ispravnic la Mehedinti, 5) 0

Grigorie Rätescu, episcop pAnä la 1828, cAnd se intoarce Ilarion.Fiu al grecului Ienache Villara, paharnic, Alexandru a fost printre primi

eteristi munteni. Semnatar al notei din 4 Februarie 1821 dare consulatul rusesc,al petitiei din 18 Martie cAtre tar, Villara a devenit sufletul emigratiei muntenedin Brasov, in numele cAreia redacteazA un memoriu cAtre Rusia pentru reor-ganizarea Munteniei, etc. Memorial a slujit ca baza propunerilor ruse la Akker-man i Adrianopol, cAt i regulamentului organic.

Cei trei fii ai beizadelei Mihail St. RacovitA, mort in 1808, cAsAtorit cuMaria, sora lui Al.-Vod5. Siftu: Nicolae (1772-1824), logoat, Alecu (i73-5853), i Grigore (1798-1872). General M. Racova5.-Cehan, Familia Racovifcr-Cehan, Bucuresti, 1942, pp. 35-38.

Singurul Racovitä cAlugArit a fost fratele susmentionatilor, Meletie Sar-deon (1776-1865), egumen la Iasi.

6) Probabil Alecu M. RacovitA.6) Probabil Grigore M. Racovitä.

www.dacoromanica.ro

1) Condusl de banul Bärbuceanu iráckescu.

CAI,XTORI 1211I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 247

fusesera invinovatiti ca ar fi luat däri mai mari cleat se cuvenea, delapopor. Dar care din boieri nu fäcea tot asa, fiind pus sub un domnitorplin de datorii si la ordinele autoritätii turcesti 1

Brasov, 5 Aprilie 1823Intrigd mare e intre boieri. Partida protivnica lui Ghica 1) 1-a ponegrit

cum e mai ran la Poarta, i aceasta cere informatii dela Havanozoglu,iar acesta dela boierii care I-au ales insusi domnitor. Boierii, tiindu-1apropiat de Ghica, se tem a-i descoperi ura lor, ba chiar ti dau i inscris, nu se stie in ce scop, ca sunt multumiti Cu Ghica si se expun astfelpedepsei sultanului, dei plangerile ce ei Ii adusera erau, de altfel, drepte.

Brasov, 3 Ernie 1823Deocamdata trei boieri au fost exilati din Bucuresti, i anume

vomicul Alexandra Nenciulescu la Snagov, aga Mihail Filipescu laTismana i clucerul Cocoräscu la satul lui, Cocorasti, ca unii ce aparti-neau partidului protivnic domnitorului. Poarta e multumitä Cu veni-turile ce le primeste i cere o nouä. plata. Domnitorul a dat o anaforaprin care, pentru incasarea a 1.800.000 lei, cere dela manastiri 1.000.000lei in timp de doi ard: din veniturile lor anuale 800.000 lei, cate 300.000lei pe an, rämanandu-le incá pentru cheltuelile lor i pentru plata pro-centelor la datoriile ce zac asupra mänästirilor ; iar 800.000 lei sa le deamitropolia i episcopii1e. Datoria pentru posta se scoate aparte si seridied la mai mult de un milion de lei, pe care Ii cer intretinatorii postei.Mara' de aceasta se mai propune a se lua cate 20 de lei dela scutelnici

cate io lei dela poslusnicii boieresti, in afará de ce mai datoresc eiboierilor. Padurile particularilor, de o valoare incalculabila, au fosttaiate pentru flotila turceasca i cärate la Dunare, fará nicio despa-gubire. Sarbii nu s'au aratat asa de servili fatä de Turci, ca Romanii

Bulgarii!

XXXVII

Brasov, 30 Iunie 1823Cativa fosti capitani de panduri din Oltenia au disparut,

se crede, de Turci. Racovitestii au fost scosi de sub supraveghere, darobligati a fugi din Muntenia, uncle vor Iroi. Nenciulescu si M. Filipescuau fost liberati din manastiri, cu conditia de a nu trai in Bucurestisub niciun motiv.

www.dacoromanica.ro

248 G. B2VICONI

X=IIBra§ov, 20 Iulie 1823

La inceputul lunii a fost arestat subit §i. pus in fiare Alexandru Ne-culescu, 1) ispravnicul dela Foc§ani; dar curând s'a primit ordin delapa4a. din Silistra sá fie liberat färä intarziere ... Motivul arestáriilui era bánuiala cà el ar fi tainuit pe un arnáut pe care il. cäutau Turcii,ori pentrucã avea ordinul sf. Vladimir, oferit de Rtni in timpul ul-timului fázboi. Iertarea da-U de Poartá tuturor Muntenilor nu se res-pectä., §i Turcii continuà a aresta, expulza ori ucide pe toti cei bänuitide a fi fost chtu0 de putin pärtni la ráscoalá..

XXXIX

Brwv, 25 Octomvrie 1823Intrevederea impáratului rusesc cu impáratul Francisc in Cernáluti,

la 24 Septemvrie, dà mari sperante Muntenilor, mai ales emigratilor,in schimbarea soartei principatelor. Havanozoglu, care a fost inlocuit,a prirait la plecare o adresà de multumire §.1 5o.000 lei dela domnitor.Alexandru Neculescu a fost silit s'A* pläteasc5.' 12.000 lei unui beli-agä,',pe motiv cà acesta fácuse interventie s'a' fie scos din lanturi. Pa§a delaSilistra a primit in Giurgiu daruri dela domnitor O, drept multumirea cáftánit pe cei trei boieri ce i le aduseserá.

XL

Brapv, ii Noemvrie 1823Cei doi suverani au hotásit trimiterea consulului rus din Ia§i, Min-

ciaki, la Constantinopol 2).

XLI

Bra.§0V, 2 Martie 1824Minciaki a plecat din Sibiu prin Bucure§ti la Constantinopol, rinde

a O ajuns la II-23 Ianuarie. Se a§teaptà rezultatele conferintelor lui cuministrul turcesc. In Moldova boierii principali au arätat nemultumiricontra domnitorului Sturdza O au trimes delegati la Constantinopol sámijloceascà detronarea lui 3).

1) Clucer, mort in 1829 (G. D. Florescu).5) Se dau in anex6 textele franceze ale notelor mai multor agenti francezi

cätie Poartà.5) Se dau in anexa scrisorile privitoare la acest eveniment.

www.dacoromanica.ro

Patru.Ahmed-Aga.

C.XIATORI RU5I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 249

XLII

Bravov, 28 Martie 1824 .

Cei trei 1) delega ti ai boierilor moldoveni, inainte de a fi ascultati,au fost trimevi, separat, la trei inchisori: la Mä.cin, Isaccea v'i Tulcea.Asemenea au fost trimevi vi aiti boieri moldoveni, din ordinal pavii delaSilistra, pe la moviile lor vi prin mänästiri, iar pe unii i-au pus chiar substraj 6.

XLIIIBravov, II Iunie 1824

(Inte() anex',1 franced: se dà nota trimesului englez, dela io Aprilie,ditre Poartà, care n'a luat bid' nicio mäisurä." pentm scoaterea arma-telor din principate, ci abia a eliberat numai pe Villara, care a sositbolnav la Bucurevti.)

XLIV

Bravov, 5 Octomvrie 1825Autorul a lipsit, spune, din Muntenia, dar n'are mai nimic intere-

sant de comunicat. Spune ea' plead. spre Bucurevti vi cà s'a restabilitpovta ruseascä. din Constantinopol prin Muntenia vi Moldova.

XIXBravov, 30 Octomvrie 1825.

Ajuns in Bucurevti la 15 Octomvrie, autorul zice &I a observat pesträlzi multime de Turci, precum vi o stirnA de träisuri strEucite, cuboieri v'i cucoane, care se plimbau pe Podul-Mogovoaii, care e acumpavat cu piaträ., pe dud mai inainte ulitele erau podite cu lemn vitrunchiuri de copad ce erau costisitoare, nedurabile vi. impovàfdtoarepentru locuitori. Boierii stau destul de bine, vi parc6 n'ar fi suferitnimic.

XLVI

Bucurevti, 15 Noemvrie 1825.In acest timp inlocuitorul lui Havanozoglu 2) a primit ordin sà iasä.

din Muntenia cu Turcii säi, in numdr de vreo 150 numai, dupà ce-vifàcuse de cap aici, vi in local lui veni Ibrahim-aga cu aceleavi insärcinärica v'i predecesorul sälu vi avAnd vi el un alt num6r de Turd cu sine.

www.dacoromanica.ro

250 G. BEZVICONI

XLVII

Bucure§ti, io Februarie 1826Aga Filip Len § a fost exilat de domnitor in mängstirea Mgrgitleni.

La 7 Februarie a ars casa teatrului, ce apartinea fiicei fostului dom-nitor muntean Caragea 1), §i, Cu toatá pgrerea de rgu a publicului,actorii nemti vor trebui sg plece de aici.

XLVIII

Bucure§ti, 25 Aprilie 1826Ru§ii au dat un ultimatum Turcilor, ca ace§tia sà rgspundá päng la

6 Mai. Bucure§tenii se tem de urgii noua din partea Turcilor de-acolo,in cazul unei intreruperi a relatiilor dintre Rusia §.1 Turcia. Potrivitordinelor ce s'au dat, toti Turcii de prin judete se adung in Bucu-re§ti, iar aga Ibrahim inspecteazg ora§ul noaptea de jur-imprejur, casá pazeascg, se spune, nu cumva sà plece domnitorul in Austria. Con-sulii strgini supravegheazg' pe Turci, dacà se pregätesc sau nu sà iasg dintarg. (Se dg un catalog de slujba§ii turd din Muntenia la 1819, careerau in numär de 204 i primeau 3.600 de pia§tri, iar la 1826 numgrullor era de 316 §i primeau 8.300 de pia§tri pe lung).

xLiaBucure§ti, o Aprilie 1826

La 27 a. c., a sosit ordin dela Poartg ca imediat toti Turcii sg pgrg-seascä. Muntenia. Bucuria poporului, ca §i a boierilor, e mare. Prin fir-man se &b.' drept domnitorului de alege ba§-be§li-aga.

Bucure§ti, 8 Mai 1826La 7 a. c., Ibrahim-aga a plecat din Bucure§ti cu vreo 400 de

Turci, dug de altii trime§i ceva mai inainte de el peste Dunäre. DinMoldova au inceput a pleca Ind. dela 5 Mai. Oamenii arestati in Ia§ipentru intentia de a provoca rälscoale noug §i pe care era vorba a-i ducela Silistra, au fost predati guvenaului moldovean, sä.-i tie in inchisoare.In Muntenia domnitorul a numit be§li-agg pe un turc neinsemnat,care fusese mai inainte in aceea§i calitate la PAWL Divan-Efendi,care primea dela vistierie 5000 de pia§tri pe lung, a fost mgrginit mult inatributiile sale. La plecarea de prin judete, Turcii au luat dgri delalocuitori (havaeturi) §.1 au ucis pe un pârcglab care se impotrivise ce-rerilor lor. Ibrahim-aga porne§te cu frumoase atestate din tard, cu

1) Mica lui loan Caragea. Ralu, fosta sotie a lui Gheorghe Arghiropol, a pusIn scenà piese grece§ti i franceze.

www.dacoromanica.ro

CitI,ATORI EtU5I IN 110I,DOVA $1 MUNTENIA 251

o tabachere i i000 de galbeni turcesti (a 12 lei), asa cà guvemuluinu-i prea dà mâna sá mai protesteze contra Turcilor.

LI

Bucuresti, 23 Iunie 1826La inceputul lunii s'a ivit in Mehedinti un fost cäpitan, emigrat in

Austria, Simion, 1) cu vreo cdteva zeci de oameni, care au luat pe nr-asteptate pe vätaful sträjii dela granit5., 1-au dus la mänästirea To-polnita, cerandu-i 35.000 de piastri pentru a-1 libera. Tot acesta a dat oprocIamatie ditre popor a se räscula, ca sä curme abuzurile, dar proc-lamatia a fost prinsd de caimacam i ascunsä. Circuid diferite zvonuriasupra acestui eveniment Cäpitanul Simion, inconjurat la Topolnitade Turd i slujitori, i päräsit de oamenii 55.i, a fost silit sd se predeasi a fost adus la Bucuresti, unde, desi declarase a.' doi boieri din BrasovIl sfátuiserä la räscoalà, alcktuiserd i proclamatia, 2) a fost condam-nat la spAnzurätoare, impreunä cu un tovafds. Domnitorul s'a arätatnemultumit de Austria, care lasd peste granitä oameni asa de pericu-losi, i a adresat chiar o notä in acest sens agentului austriac, plecatatunci la Sibiu.

LIIBucuresti, 6 Ianuarie 1827

Conventia dela Akkerman a fost incheiatá la 25 Septemvrie 1826intre reprezentantii Turciei i ai Rusiei. Poarta in scris a primit toatemdsurile convenite, dar nu se stie de le va traduce in fapt.

LIIIBucuresti, 20 Mai 1827

La 16 Mai a sosit in Bucuresti hatiseriful de intärirea drepturilorprivilegiilor principatelor, in urma conventiei dela Akkerman,

insusi domnitorul 1-a purtat prin oras, cu un alaiu special si, mai inaintede deschiderea divanului, a fost citit, mai intai turceste i apoi inlimba tärii in fata tuturor boierilor.

1.41V

Bucuresti, 30 Decemvrie 1827La 20 Mai, Poarta a trimes tuturor pasilor i guvemelor un hatiserif,

ca sà se pregálteasc6 de rdzboi. Sultanul Mahmud a luat serioase mäsuri.de fázboi si s'a pregätit bine.

Pitestean asezat la Cernet, dup5. Iordache Golescu cumnatul lui TudorVladimirescu.

Särdarul Toma Briitianu, fost ispravnic de Arges in 1823, si sa'rdarulHristea Grecul. Virtosu, 1821, pp. 225-226.

www.dacoromanica.ro

252 G. BgZVICONI

LV

Bucuresti, 30 Aprilie 1828Lumea, stiind cb.' in curând va incepe räzboiul, a inceput sà fugà

iarasi in munti. La 30 Aprilie, Rusii au ajuns in Bucuresti. Vreo 150de Turd din Moldova, neputându-se retrage spre Br5.ila, s'au dus inAustria, la Orsova. Domnitorul din Muntenia s'a retras la Campina,spre a se intoarce apoi in Bucuresti ca simplu cefátean».

Din cauza inceperii ràzboiului, autorul isi sfarseste aici corespon-dentele sale.

www.dacoromanica.ro

1827

RIBEAUPIERRE

Intr'un articol publicat in ziarul « Neamul Românesc » i reprodusin voluma§ul Din alte vremi (BucurWi, 1940, p. 42-50), am semnalato serie de Insemnäri contemporane ruse despre principate (1822-1856).Printre acestea eran notitele contelui Alexandru loan Ribeaupierre,al carui tata, brigadier ucis in razboiul din 179o, era inmormântatla Ismaill).

Inraurirea diplomatiei vieneze a provocat intreruperea tratativelordintre Rui i Turci, ce se duceau in urma omorului patriarhului Gri-gorie §.1 al mäcelului Grecilor. La reluarea discutiilor, Ribeaupierre afost trimes la Constantinopol, in calitate de plenipotentiar. Numitacest post la 15 August 1823, el a ramas totui la Petersburg, in Wep-tarea momentului cánd Turcii vor aplica conditiile propuse de Rqi§i vor elibera Principatele Dunärene. La suirea pe trou a imparatuluiNicolae I, contele a plecat la Viena, ca sa inItiinteze oficial pe impd-ratul Austriei. El urmarea, insä, §.1 un scop asctms, acel de a se interesaIn special de atitudinea nebinevoitoare a cancelarului austriac Met-ternich fata de afacerile grecelti. Ribeaupierre a pus la cale reincepereanegocierilor diplomatice dintre Rtni §.1 Turci, mai cu seamä. la Ak-kerman, in rebruarie 1826 2), ceea ce i-a adus elogiul Austriacilor

distinctia sa cu ordinul « Leopold ». Intors la Petersburg, el a pututin sfa'r§it sa plece la Constantinopol, treca'nd pe uscat, prin Iai§.1 Bucu-rWi, pentru a se informa de realitätile din principate.

1) Un interes pentru cunoasterea epocei prezintä rapoartele lui IoannesJoseph Gagliardi, vice-consul al Sardiniei (comunicarea lui D. Bodin, la Insti-tutul de Istorie Nationalä din Bucuresti, la 19.XII.1946) i agent consular alAustriei, mort in 1847 la Ismail.

Ribeaupierre a dus tratativele impreun5. cu Mihail Semeonovici Vorontov(1782-1856), general-guvernatorul Novorosiei i Basarabiei (1823-1844), aPoiguvernatorul plenipotentiar al Caucazului (Scerbinin, Biografia lui M. S.Vo-ronfov, Petersburg, 1859; Galeria de portrete, de Miinster, vol. I; Arhiva

Vorontov (monumentala colectie de 40 volume); Vechimea Rusa »,1873, nr. 12; .Arhiva Rusa 5, 1905, nr. 9.

www.dacoromanica.ro

254 G. BEZVICONI

La Constantinopol, la ambasada, Ribeaupierre a gäsit pe inteligen-tul batran Fanthon, pe nepotul sau Anton Fanthon, precum 0 pe ba-ronul Riickman, Berg, contele Alexandra Tolstoi, contele I. Zamojski,Mihail Volkov, Guriev, Franchini, Kiriko i altii. Indaratnicia Tur-cilor, care sperau sà sdrobeasca pe Greci inainte de interventia aliatiloreuropeni, a facut pe reis-efendi s. raspundä aspru la nota aliatilorAudienta din 14 Iunie 1827 a cautat sa indulceaseal räspunsul. La 20Octomvrie, flota turceasca a fost devastata la Navarin. Amenintatide moarte, diplomatii ru§i cu greu au päräsit Constantinopolul, indrep-tandu-se spre Corfu. Numai dupa pacea dela Adrianopol, Ribeaupierres'a intors in capitala Turciei, ramanand acolo pang la 1830. Carieradiplomatic5. el §i-a continuat la Berlin 0 in alte centre, murind in 1865.

Reproducem doua pagini din insemnarile lui Ribeaupierre, ce seincep in Decemvrie 1826, publicate in « Arhiva Rusa », din 1877, car-tea II, pag. 20-21.

<I Am parasit familia la Odessa, cu doua zile inainte de Craciun,am plecat la Chi§inau. Dupà ce am asistat la serviciul divin la Chi-§inau, chiar in ziva de Craciun, am plecat mai departe. Mihmandarulmoldovean mà a§tepta la granita principatului. In 18o6 noroiul dinPolonia i-a inspaimantat pe Francezi. Napoleon spusese, ea in Poloniaa cunoscut a cincea fortà a naturii. Dar ce ar fi spus Francezii, dacaar fi ajuns in Moldova 0 Valahia! Calaretii, care insoteau caretamea, la fiece pas erau nevoiti sa-i curete rotile de noroiul dejos, carele impiedeca sà se invarteasca, cu toate sforgrile celor 17 cai,inhamati la careta mea.

Am fost primit de gospodari cu tot cetemonialul i fastul cunoscutodinioara la vechile curti bizantine. Domnitorii, vasali sultanilor, erauinconjurati de tot felul de slujba§i, care odinioara formau curtea im-pkratilor bizantini. Jucam aici rolul de proconsul 0 ma bucuram detoate drepturile, toti se plecau in fata mea. Am incercat sa puncapat unor abuzuri, fara sa persecut pe nimeni, dei aveam la bade-mana toate mijloacele de a impiedeca actele i mäsurile ilegale, luatede Poarta sau gospodati. Un lux oriental lipsit de gust domnea atátla Bucure§ti, cat 0. la Ia§i. La masa se serveau nenumärate feluri demancare i dulciuri. Paturile erau foarte aranjate i aveau atatea bro-derii pe perine, bleat nu le puteam folosi i ma culcam pe patul meude campanie. La Ia0 m'am oprit la consulul nostru. L-am vizitatpe gospodar. In fiecare dimineata la mine era un fel de primire ca lacurte. Pe mine toti ma cinsteau i ospatau, cum se obi§nue§te in Turcia,ca pe un om de care se tem. Acela0 lucru s'a repetat i la Bucure§ti,insa cu mai multa eticheta. Aici am observat in deosebi fraudele cu

www.dacoromanica.ro

CXLITORI RTW IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 255

privire la scutelnici i Tigani, asupriti de gospodari dupà bunul lorplac, care tinea loc de lege.

Mihmandarul Inaltei Porti imi veni intru intâmpinare la Bucurestisi a fost insotitorul meu pänä la Constantinopol. Cu mari grentätiam trecut Balcanii. Era iamà i, ca sä ocolim tinuturile unde bá.'ntueduma, a trebuit sà urm5.m drumul pe care odinioarä trecuse unchiulmeu M. I. Kutuzov. Mobila mea incArcatä in care, mä urma, asa incâtoriunde ma opream, gäseam o inc6pere curatá si bine incalzità. Mihman-darul lua contributie dela toate satele invecinate, asa cà pretutindenieram bine aprovizionati. Ca sä'-mi arate i mai multà atentie i cinste,au pus in urma caretei mele un turc, care neincetat bätea inteo tobämic5., care suna innábusit. Toba era acompaniatá de flaut, care-mi tor-tura urechile. N'am putut indura chinul acesta mai mult de douà zile

m'am rugat sä mä scuteascA de aceastä onoare. Bulgarii mergeauIn numär mare pe längä träsura mea si la once clätinare o sustineau.Suita mea era foarte numeroasä. Erau foarte multi cäläri si peste 300cal inh5.mati. Pot sä afirm cu sigurantä cà, trecand Balcanii In lunaIanuarie, merit mai curând decat generalul Dibici titlul de Zabalcanski,deoarece acesta trecut muntii in& un anotimp mai potrivit i prinlocuri mai prielnice, fiind insotit de ingineri i pionieri, färä sä intam-pine dusmani in drum».

www.dacoromanica.ro

1827

LIPRANDI

°data' cu demersurile diplomatice, inregistram pregatiri de raz-boi impotriva opresorilor turci. Serviciul secret de recunoa0ere ac-tiveaza intens, rapoartele agentilor prezentand. 0 ele un interes d.eo-sebit. Printre ace0ia, un autor du0nanos Ru0lor, Felix Colson, amin-te0e pe consulul rus la Ia0 Timkovski 1) 0 pe Liprandi, unul dinagentii cei mai fini ai Rusiei 2) ».

Ivan Petrovici Liprandi (1790-1880) 3) este cunoscut ca unul dincei mai apropiati prieteni ai lui Pu0dn, din vremea ostracizarii poe-tului la ChiOnau (1820-1824). Pe atunci, la Liprandi se intruneaunumero0i frunta0 ai Sud-Estului european, de seama cultilor pos-telnic loan Schina i aga Iorgu Ghica, a istoricului eteriei postelniculIacovache Rizo-Nerulos 0 a sarbilor fugan i Vucici, Nenadovid, Jiv-covici, fratii Macedonski i altii 4). In Decemvrie 1821, Pu0dn l-a in-sotit pe prietenul sau inteo calatorie de ancheta, la AkkermanIsmail.

Liprandi era fiul directorului general al fabricilor, originar dinPiemont; el a mai avut un frate, Pavel (1796-1864) 5), general de in-

Gheorghe Peodorovici Timkovski (179o-1875), publicist, autorul descrie-rii unei c1ätorii in China (1820-1821), fratele scriitorului Vasile Timkovski(1781-1832), guvernator al Basarabiei (a Viaja Basarabiei 5, 1942, nr. 5-6,p. 224). Amintirile lui Gheorghe, in Vechimea Kievului 5, 1894, vol. 44-45,Cu prefata lui N. V. Sugurov; necrolog, in i Buletinul Moscovei 5, 1875, nr. 66.

Coup d'ceil rapide sur l'état des populations chrétiennes de la Turquie d'Eu-rope, 1839, p. 25; comp. N. Iorga, Istoria Rotnânilor prin aldtori, vol. III,p. 241.

S. Straih, Prietenul lui Pu,skin Liprandi, e Krasnaia Novi s, 1935, sir. 2,p. 213 i urm.; P. Sadikov, I. Liprandi in Basarabia in decada a Vre-mennik-ul Comisiei Pu§kiniene 5, 1941, vol. VI.

Amintirile lui Liprandi au apärut In t Arhiva Rusä », 1866, nr. 8-9 §i io,completate de M. Tiavlovski, Pufkin, ed. Muzeului Literar, Moscova, 1936, pp.548-558; S. Gessen, Contemporanii despre Pu,skin, Leningrad, 1936.

3)s Antologia /siilitarà*, 19oo, nr. 12, pp. 213-235.

www.dacoromanica.ro

CLATORI RUN IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 257

fanterie, comandant al diferitelor unitäti in ràzboaiele impotriva Tur-cilor, in anii 1828-1829 0 1853-1854. Ivan Petrovid s'a ilustratin ràzboiul impotriva lui Napoleon, când a ajtms §eful politiei de cam-panie 0 al celei politice secrete in Franta. El a fost mutat in Decem-vrie 1818, In urma unui duel, la Chi§ingiu, unde Il g6sim in Ianuarie1820 locotenent-colonel, inaintat in 1826 la gradul de colonel 0 retrasdin serviciu in 1832, ca general. Curand dupà a§ezarea sa in Basarabia,Liprandi a devenit un admirabil cunoscator al problemelor din Sud-Estul european. Generalul Sabaneev 1-a insärcinat cu descrierea gra-nitei turco-ruse§ti, iar in 1821 i s'a incredintat supravegherea eteri§-tilor refugiati la Chi§inäu 1). Lt.-colonelul a urm'Arit atent desfa§urareaevenimentelor locale pan6 la 1827, când a adresat la 23 Septemvrie,din Scukni, raportul ce urmeaz5.3), in care descria situatia politicA

economia a Moldovei. Din fragmentul abiturat al unui raport demai tArziu 3) afl6m, cä. Liprandi a stat In ajunul izbucnirii razboiuluidin 1828, la la*, de unde a fost expulzat de Ioan-Vod5. Sturdza. Scurttimp dupà aceasta, armatele ruse§ti trecând Prutul, i s'a incredintatmisiunea de a insoti chiar pe acela§i « vomic » loan Sturdza, in surghiu-nul din Basarabia 4). Ivan Petrovici, activAnd in principate in statul-major al generalului Kiseliov, s'a c60.torit in Mtmtenia cu Zoie Ni-colae Samurca§ (moartà. in 1877)5). Personalitatea lui Liprandi apareIn realitatea noilor cercetAri inteo lumink" demonicà de provocator,poate i in sAnul masonilor din Chi§ingu 5). Cativa ani mai th.'rziu, ellocuia la Odessa, iar apoi la Petersburg, contribuind la arestarea ce-naclului politic al lui Petra§evski 7). I se datore§te, de asemenea, in-tensificarea prigoanei impoltriva sectarilor rascolnici 8).

P. Sadikov, op. cit., p. 27x.e Arhiva Rua. a, 1877, xu-. 8, pp. 470-473, com. de G. N. Alexandrov.A. P. Zablotki-Desiatovski, Costae P. D. Kiseliov ci timpul sau, Peters-

burg, 1882, vol. III, p. 315.5) M. DrAghici, Istoria Moldovei pe timp de 500 ani, Iai, 1857, vol. II, p. 172.

Rdscoala decabri§tilor, Leningrad, 1925, vol. VIII, p. 343.G. Bezviconi, Pu,skin, p. 51 i urm.Procesul Petra§.evtilor, ed. Academiei, 1937 si 1941; t Arhiva RusA i, 1872.Liprandi a publicat numeroase serien, printre care: Cdteva observaiii la

Lexiconul enciclopedic militar, iMaiak 1841, part. XIXXX) (se vorbested.espre eterie, Kirdjali, Ipsilanti s. a.); Chestiunea sdrbeascd, i Albina Nordului t,1859, nr. 54 si 56; Chestiunea Orientului gi Bulgaria (1868) ; Bulgaria (1877) ;O privire asupra teatrului operaiiilor militare e Dundre (1878) s. a.; articole

Arhiva RusA t, e Vechimea Rusts: », e Cithile SocietAtii de istorie i antichi-tAti din Moscova s. a. CArtile lui Liprandi en privire la trecutul Basarabieiau fost cumpArate de Biblioteca MunicipalA din Chisinau, unde le-amcercetat.

17

www.dacoromanica.ro

258 G. BEZVICONI

23 Septemvrie 1827, Sculenitirile despre apropierea Turpilor spre Iai i sporirea numamlui

lor in principat sunt complet false. Acum vreo trei saptä.'mâni,persoane rauvoitoare au raspandit aceasta stire i inteasa fel, incfitdomnitorul si o parte din boieri erau gata cai pe ce sa paraseasca Ia-sul. lar unii 0-au i trimes averile in Austria. Scopul urmarit de boieriimari era de a baga fried' in domnitor un om, dupà.' cum se stie, simplu

fricos, ca sa-1 sileasca sà fugá i, astfel, sà aiba motiv a-1 invinuipe el in ochii Portii, nadajduind a-i ocupa locul. Certurile i intrigileintre domnitor i boieri incetaserà pentru moment, asa incat domni-torul trebuia sà rämaie in domnie conform termenului fixat, i toc-mai de aceea ei unelteau, dorind sa-i faca vinovat. Iordache Rosetti-Roznovanu 1), Grigore Sturdza 2), Ghiculestii i altii, care la alegeriisi pierdusera speranta de a ocupa tronul, cautau sa se impace cu el.Acum aproape o lunä. Rosetti-Roznovanu (cumnatul domnitorului),vestit prin viclenia i intrigile sale, dupa ce ridici cea mai mare partede boieri mijlocii, impotriva domnitorului, sfArsi prin a se impaca cu el.Fiul lui cel mic a ajuns hatman 3), iar cel mare, Nicolae 4), are oputemicl influentà asupra treburilor politice. Unul din credinciosiilui, cu niste treburi ale domnitorului, e trimes la Viena, vizitata maiinainte, dupa cum se stie, destul de des de Nicolae Roznovanu. EuInca n'am aflat numele trimesului. Sper, insa, ea pAna la urma am saam stiri satisfacatoare.

PAna in prezent numarul Turcilor din principate n'a crescut.La Iasi pe lângä besleaga se Oa cam 6o de Turci, care se poarta linistit

chiar cu fricá. tirea ca ei au de gaud sä dea foc Iaior la intrareatrupelor rusesti in oras, e Ma temeiu. La Galati, care este aproape deBraila, Turcii vin inteadevär in grupuri de 2-3 persoane, dar n'audreptul sà rämâna mai mult de doug zile. Intre ei se intampla dese cer-turi i omoruri, dar din cauza certurilor acestora locuitorii nu sufar.

Visternicul Iordache Rosetti-Roznovanu (1764-1836), pretuit de Lan-geron (op. cit., p. 95) pe vremea rAzboiului din 1806-1812, ca cel mai capabilboier moldovean, statornic partizan al Rusiei, foarte bogat i inrudit prin optsurori cu intreaga elità a tArii (R. Rosetti, Amintiri, vol. I, p. 94 si urm.; R.Rosetti (fiul), Familia Rosetti, vol. I, p. 93 si urm.). Refugiat in 1821la Chisin'Au, el adreseazit tarului un memoriu: Réflexions sur la Moldavie, insotitde o scrisoare in care spune: eje les dépose aux pieds de Sa Majesté l'Empereur,notre auguste protecteur, qui, apras Dieu, peut seul nous sauver s (e BuletinulCOM. Ist. Rom. e, vol. VIII, pp. 109-113).

Logoffitul Grigoras Sturdza (1758-1833), taal domnitorului Mihail(Wiegel, op. cit., VI, 128-129).

Alecu (1798-1853).Nicolae 1794-1858).

www.dacoromanica.ro

CAL/TOR' RU5I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 259

In Moldova s'a deschis adunarea boierilor mari, in frunte cumitropolitul, pentm confirmarea noilor apzä'minte ale principatului.In adunarea aceasta, la 22 ale lunii acesteia se discuta firmanul pri-mit recent dela Poarta, prin care aceasta cere dela principat gran incantitati mari, stabilind un pret, care era 0 in Rumelia. Unii dintreboieri au aratat ea aceasta cerere este contrara tratatului dela Akkerman,prin care se punea capä't tuturor darilor de acest fel numite fiat 0,aa incat, daca Poarta are nevoie de grau, trebue sa-1 cumpere la pre-.01 existent, sau dupa preturile stabilite de boieri. Grigore Sturdza,Rosetti-Roznovanu i inca alti cativa, care erau credincio0sau pentru alte motive, erau de parere ea' firmanul sa fie implinit in-tocmai. Cea mai mare parte din boieri era insa. contra. Ca s'A nu atragaasupra Ion mania Portli 0 a sultanului, ei s'au folosit de expresia ne-clará a firmanului, in care spuneau t o cantitate cat mai mare », 0 s'ahotdrit sa scrie la Constantinopol i sa intrebe, de ce anume cantitateau nevoie, stabilind totodatä i pretul. Intentia lor era sa ca§tige timp,a§teptand ori intrarea in tara a armatelor ruse0i, ori venirea toamnei,care va face imposibile transporturile spre Galati. Au fost refuzate0 cele 4000 bame pentm parcurile din Braila. Refuzul se baza pe pre-tul imposibil fixat de Poarta, pentru fiecare. Anul trecut au fost trans-portate din Moldova spre Braila 500 de grinzi, care au costat fiecarecam 30 lei, iar Poarta nu praise decat 4 lei. Nädajduesc sá am copifieacestor acte.

Acum vreo trei saptamani au sosit la Braila 0 in alte cetati cam2000 oameni din oastea regulatä. Pa0i din raiale au o poruncá severa'dela sultan, prin care se interzice oricami functionar turc plecareaIn principate, in afara intereselor comerciale. Iat'a de ce, dupa cum ammai spus, au aparut Turcii la Gala. Grupuri mici au venit 0 la Ia0.

Pap. din Braila a dat ordin Turcilor din paplacul Brailei, incare inted cam 20 de sate moldovene§ti i valahe, sa-0 care toate pro-vizifie i avutul in cetate. Unii considera ca acest fapt constitue o mä-sued. de prevedere; altii cá e o urmare a tratatului dela Akkerman.

Dupa intrarea in cetati a oOilor turce0i, acestea se intretincu o precautie deosebita. La portile cetatii sunt posturi de paza., larpe valuri santinele, ceea ce in trecut nu exista. In Septemvrie anuluitrecut am fost eu insumi martor: fiind trimes la Tulcea, am intratin ora., fära sá inalnesc vreun om, deoarece li se facuse cunoscut elIn partile noastre in Ismail erau concentrate trupe, care a#eptau numaiordinul ca sa tread. granita. Pentru a culege informatii, am trimes unom de incredere la Id0, dandu-i ordin de acolo sa treaca. la Braila, prinFocpni, 0 de acolo prin Galati, spre carantina Reni. Acest om (suliot),pe care U. am in slujba de §apte ani, mai inainte servise in armata turca,0 am in el incredere deplina ; el imi va procura informatii necesareasupra Bedilei i imprejurimilor cetatii.

17e

www.dacoromanica.ro

260 G. sEzvicoNI

Din scrisorile primite dela Iasi si Bucuresti se vede ea unii boieri(dar nu cei mari) se tem de devastäri din partea Turcilor, care la vestearecerii armatelor noastre peste granita foarte usor ar putea face in-cursiuni din cetátile dela Dunare, pana. spre Bucuresti.

La 20 ale acestei luni, domnitorul a primit o scrisoare dala Con-stantinopol, prin care i se face cunoscut ea Poarta a cblzut de acordasupra propunerii facute de marile puteri, cä sultanul pentru. acestlucru a convocat divanul, care dupa sfortari indelungate 1-a convinssa-si dea consimtamatul. In urma acestui fapt, sultanul a chemat lael pe patriarh i 1-a fortat sa ridice anatema aruncatä de el asupraGrecilor, presupunand cà ei pot sà se bucure de toate libertätile, färäa prezenta vreun pericol. Multi dintre boieri considera aceastä stiredrept viclenie din partea Turciei.

Principatul Moldovei se imparte in 16 tinuturi i anume: Herta,Dorohoi, Suceava, Neamtul (langa orasul Piatra), Bacau, ce se intindespre munti, dintre care primele trei se marginesc cu Bucovina, iarultimele doua ca Transilvania. 0 parte din tinuturile Herta, Dorohoi,Falciu, Iasi si Galati se desparte de Basarabia prin apa Prutului.parte a tinuturilor Galati i rocsani este invecinata cu Valahia. Inmijlocul principatului se afrá tinuturile: Botosani, Harlan, Carligatura,Roman, Vaslui, Barad i Tecuci, in total 1600 de a.ezari omenesti.In tinuturile Suceava, Neamt i Bacau se aflä paduri cu lemn de cons-tructie pentru corabii, care este trimes pana spre Constantinopol peapa Bistritei, care se varsa in Siret, iar de aici in Dunare pana la Braila.In aceste tinuturi, precum i in tinuturile Herta i Dorohoi, se gäsescfoarte multe vite comute, care formeazä baza industriei locale, deoareceatat felul pämantului, cat i tinuturile acestea deluroase nu °feed con-ditii prielnice pentru agriculturä.. Cu agricultura se ocupà mai cuseama In tinuturile Fälciu, Barlad, Galati, Tecuci i Focsani, carepe langa faptul cá au un pamant foarte bun, sunt in apropiere de por-turile dunkene. Ei seamana numai grau, porumb i orz. In tinuturileVocsani, ralciu, Galati i Barlad sunt regiuni intinse de fanete. Intinutul Bacaului se afla vesfite ocne de sare i puturi de 'Acura (saugudron). Tinutul Vaslui are foarte multi miere.

1o. Anul acesta recolta n'a fost tocmai asa de bogatä. Cu toateacestea, graul se vinde cu 40 lei 2 duble jumatate, iar porumbul cate20 lei. Vitele comute se Vaud si ele eftin. Pentru un bou se plateste60-75 lei, iar pentru o vaca 25-30 lei. In partea de jos a Moldovei dincauza secetei i a racustei, care a näpadit acele tinuturi, fan se afläputin, in schimb se gaseste din abundenta in tinuturile Dorohoicat si in imprejurimile orasului Iasi.

H. In Principatul Moldovei exista prea putini bani. Galbenulolandez costa. 30 lei; mahmudeaua (25 lei) 36 lei; rubla 5 lei 20parale, o rubla de argint ro lei.

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RIT$I IN MOLDOVA I MUNTENIA 261

12. Dad.' a., avea pa§aport, a. putea sub pretextul unei viligiaturi,sa ajung foarte u§or in Moldova sau chiar in Valahia. Dupà starea delucruri de acolo, eu nu cred in vreun perico!, mai ales ea o parte dinfunctionarii basarabeni 10 petrec acolo vacanta. Acest mijloc mi-arpermite sä: am informatii precise 0 amammtite »

« Afrandu-ma de mai bine de douà luni la Ia0, am avut ocazia sàobserv spiritul de viclenie, intriga, trufia 0 josnicia majoritatii boierilor.Inconstanta lor in imprejurarile actuale este de neinchipuit. La raspan-direa °rid:raj zvon, boierii nilvaleau la consulatul austriac singurulin care au incredere 0 dupa ce primeau acolo consolare 0 indrumgri,se intorceau din nou in cercul lor, fäurind uneltiri noi, in cadrul vietii lorlipsita de once ocupatie... Cei binecugetätori 0 toti locuitorii a§teaptàcu nerabdare schimbare in conducere, in cazul trecerii trupelor noastre.Insa cea mai mare parte a boierilor doresc continuarea haosului admi-nistrativ, care existä. astazi ; once stat care ar pune frau samovolniciei0 jafului este privit cu du.,manie de boierii moldoveni. . . Austria cautàprin once mijloace sa ca§tige increderea boierilor ; activitatea consulilorei este conforma scopurilor urmärite de guvemul austriac. Aceastätrecere dela credinta Ltd de Rusia la credintà fatä. de Austria se observäincepand din 1812. Dupa incheierea pacii dela Bucure§ti, Ia0i n'au maiavut niciun consul rus. Grecii, care ocupau aceste posturi (precum 0posturile de dragomani),erau cu desälvar0re lipsiti de calit5.tile inäscuteale Ru01or. Nascuti aproape toti supu0 turd, primind o educatie propriespiritului fanariot, ei nu puteau sadi in sufletele boierilor sentimentede devotament 0 recuno0inta fatä. de Rusia. Averile, rudele 0 prieteniilor se gäseau la Constantinopol ; buna Ion stare depindea mai ales debuna stare a imperiului Turc. Toti supu0i ru0 care locuiesc la Ta0,precum 0 unii din locuitori, i0 mai aduc aminte cu admiratie de Severin,Malinovski, Gervais 0 Bolkunov. In concluzie putem spune cä, in mo-mentul de fatäl, boierii mai recurg bad., in genere, cu bucurie la protectiaRusiei, bash' se tem sincer de influenta ei. lata cat de dämnätoare suntrezultatele uncí §ederi de cincisprezece ani a consulilor din Constan-tinopol la Ia0 »

www.dacoromanica.ro

1828

GRABBE

Räzboiul din 1828 a chemat numerosi Rusi pe frontul Balcanilor.eunoastem, astfel, insemnätile de campanie ale contelui Al. Bencken-dorff (1783-1844) si jurnalul amiralului N. A. Arkas (1793-1866), dela1 Mai 1828 la 24 Iulie 1829 (N. Schilder, in o Vechimea Rusi »,1896, nr. 6 s'i urm.). Am semnalat, de asemenea,l) amintirile lui I. G.Polivanov, publicate in revista « Arhiva Rus6 » (1877, nr. 3). Ele incepdela un popas la Bolgrad. Dincolo de granità, autorul vedea pe ostasimurind mai mult de boli, decat ucisi pe campul de luptà, ca de pildlgeneralul Durnovo. Trecând Culevcea, Sumla, Polivanov si-a urmatdrumul, peste Balcani, la Adrianopol.

Aceeasi lipsä, de senin6tate oglindesc notitele doctorului Zeidlitz,tiparite in revista « Arhiva Rusä. », din 1878. Oprit la carantina dinDub6sari, doctorul a aflat la 14 Iunie 1829, la Frumoasa (Cahul), despreaparitia ciumei. La 7 Noemvrie, a vàzut molima la Adrianopol. Prizo-nierii rusi la Constantinopol au avut norocul de a fi ingrijiti de plenipo-tentiarul danez, baronul Hiibsch 2), al d.rui tan: era foarte bogat siinfluent ; drept rasplaa, imp6ratul Rusiei i-a trimes ordinul « Vladimir *si 100.000 piastri. Armata se reträgea prin frig, cu multe dificultAti.Diplomatii occidentali alutau s'a" zà."(16miceascä. victoriile Rusiei. Totusi,din scrisorile lui I. V. Putiata, adresate in 1829 din Adrianopol lui E.A. Baratinski, s'i din versurile lui Puskin aflàm mândria ostasilor -dea fi ajuns acolo.

Am mai semnalat, candva 3), jurnalul din aceastà perioadà, scrisde ofiterul P. H. Grabbe (1789-1875), viitor erou al luptelor din Caucaz

1) Din alte vremi, p. 45.3) Kazimir Hfihsch von Grossthal (din Buiuk-Dere de lângfi Constantinopoll

se amestecase in relatiile turco-ruse ina inainte de 1812, cAutiind el.' atragrisimpatiile Turcilor din partea generalului Kutuzov. Fiul sAu, Iustin, mort in1898, crescut in Rusia, mai tArziu locotenent-general si guvernator la Baku,s'a ciisfitorit la 19 Aprilie 1851, la Bucure§ti, Cu Rcaterins, fats lui Barbu-Vodii§tirbei. G. Bezviconi, Boierimea, vol. II, p. 150.

3) Din vremea lui Al. Sturdza, p. 8.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU5I IN MOI,DOVA I MUNTENIA 26.3

si conte. Notitele sale au apkut in volum, tipärite ca supliment la revistaArhiva Rusä. » (188o, nr. 4 i urm.). La 13 Aprilie 1830 1), Grabbe s'a

cälsätorit la Iasi cu fata doctorului Eustate Rolla 2). Despre rolul gene-ralului Grabbe, solul impAratului Nicolae la Constantinopol, care aobtinut aderarea Inaltei Por-ti la tratatul dela Balta-Liman, serie Alee-sandri 3). Pahamicul C. Sion,4) autorul faimoasei Arhondologii a Mol-dovei, considera inceputul buntului din 1848, in Moldova ca un rezultatp.1 intrigilor provocate de partizanii Rusilor: Moruzi, Cantacuzino,Rolla « ce este cumnat cu Grabbe general rus ». Reproducem, aici,caleva extrase din Carnetul de note al lui Grabbe, din Mai si Iunie 1828.

o 19 Mai. Pana la Fälciu, primal oras al Moldovei turce, sunt 30 de:verste de drum. Pe rAul Prut, de-a-lungul malului al-aja am mers calede cateva verste, dà.'m de satul Leca. Trecerea raului se face pe un podbun, in apropierea orasului. Apa Prutului e tulbure i albicioas51; ma-lurile lui sunt de lut. Alba rAului este ingustä, insä malurile râpoasese dephteaz5; de ambele pàrti, pentru o larga. reväisare. In timpulacestei treceri peste rä.u, am välzut primii vulttui, care se roteau dea-supra noastrà. Un card de berze se plimba färá teamà lângä. drum.Zvonuri despre predarea BrElei. Pe cal incep s5.-i plictiseascä mustele:se laza cäldura. Afländ ea', la ocuparea orasului Fällciu, au fost capturatitrei negustori turci, am trimes s5.-i cheme la mine. Unul din ei e un ade-Vairat hun din armata lui Atila: scund, lat in spate, cu pometii obrajilorieiti; ceilalti doi aratà destul de bine la chip. Au refuzat vinul i romul,dei cel dintâi mirosea de departe a vin. Sunt liberi aici si. au cerutsinguri s'a li se dea drept paz6 doi soldati din infanterie. La Bräilaguvemeazà: Suleiman-Pasa cel cu trei tuiuri, iar la Silistra un kehaia.Turcii au bäut ceaiul oferit, inclinându-se, dupl obiceiul lor, cu manala piept.

2o Mai. Duminicä Popas de zi. Plimbare fácutà devreme dimineatàpe malul inalt al raului. Cotiturile indräznete s't frumoase ale Prutului

o lectie datá artei de naturà. O multime de berze, planand frumosIn aer semn c5." intiam in impäràtia reptilelor. In timpul etapei deieri, am g6sit pe drum doi serpi morti, avänd un diametru de un versok,

Carnet de note al contelui P. H. Grabbe, p. 82.Tatäl lui Costache Rolla, membru in Comitetul Central al Unirii, si al

sotiei general-guvernatorului Siberiei Mihailovski. G. Bezviconi, Boierimea,vol. II, p. 72. C. Rolla a studiat dreptul la Manchen (R.. Rosetti, A mintiri, vol.I, p. 129 §i 131 ; G. Ungureanu, Istoria avocaturii in Moldova, Iasi, 1939,p. 229).

2) Ion Ghica, op. cit., pp. 316-318.4) G. Ungureanu, Familia Sion, Iai, 1936, p. 52.

www.dacoromanica.ro

264 G. BEZVICONI

iar lungimea de un ar§in 1) 0 jumätate. N'am vazut astfel de §erpiniel in Rusia, niel in alte tali ale Europei, prin care am trecut 0 incalitate de calator, 0 in cea de militar...

21 Mai... Casa boierilor Tulburi 2). Tinerii vorbesc destul de binefrantuze§te...

4 Iunie. Popas de zi, din pricina podului de pe Ialomita, luat decre§terea apelor. Ne-am refacut aid dupa campamentele precedente,ude 0 grele. Au 0 inceput greutatile unei campanil in aceste tinuturi,cu care suntem obi§nuiti. La Poucure§ti au apärut boli ; umbra zvonuri

totdeauna exagerate despre ciuma. Lipsa de informatii asupraoperatiilor militare, atat de apropiate....

6 Iunie. Etapa de 25 verste pang la Dragoe§ti Cartierul Gene-ral al diviziei. Trebue sá mergem pang la Hagieni. Marea casà depiatra a mo§ierului este distrusa de Turci. Trecem Ialomita pe unpod. ..

8 Iunie. Etapa pang. la Otopenii de Jos 0 de Sus, la 7 verste depar-tare spre Apus de Bucure§ti 30 de verste. Regitme, scaldata de rauri,care curg mai mult dinspre Nord-Vest ; cranguri dese 0 frumoase ;satele sunt sarace, au suferit mult din cauza apropierii de Dunare,inca necucerita, 0 de apropierea operatiilor militare. Neplacuta igno-ranta asupra acestor operatiuni. Väid primii arnauti, pe care-i folose§tedivanul, pentru asigurarea subzistentei noastre.

10 Iunie... Intre raurile Dambovita 0 Arge§ este cuprinsa o regiuneminunata, acoperità.' de sate dese, de crang-uri frumoase ; ogoarele suntmai bine lucrate. Locuitorii sunt bine imbracati, in haine de särbatoare.

ir Iunie. Devreme dimineata am acut bae in apele repezi aleArge§ului. Etapa de 25 verste pang la Bacea. Sat särac. Au inceputcäldurile mari...

16 Iunie. Etapa pang la Brancoveni 22 verste. La Ipote§ti trecemOltul cel repede pe bacuri... Malul sting il domina cu mult pe celdrept. Incartiruire la o manastire... Cateva havuzuri arunca in aer§uvite de apa, limpede ca cel mai pur cristal. Ruine ale imensului castelal fo§tilor kneji Brancoveni... Aici incepe Valahia Mica... »

Un arsin = 14 versoci = 71 cm.Despre Tulbure scrie C. Sion, Arhondologia Moldovei, Iasi, 1892, p. 370.

www.dacoromanica.ro

1829

MIHAILOVSKI-DANILEVSKI

Apreciat scriitor militar, autor al unui studiu asupra rä.zboiuluiruso-turc din anii 1806-1812, Alexandru Ivanovici Mihailovski-Dani-levski (1790-1848), viitor locotenent-general, a ajuns la Bucure§ti laun an dupä. Grabbe. Reproducem aici insemn5lrile lui, apä.rute in revista« Vechimea Rusk' », din Iulie 1893 (pag. 183-190). Mihailovski-Dani-levski a mai Thisat note cu privire la datoria sa, in calitate de aghiotantal impäratului, in 1818, prin. Sudul Rusiei (« Arhiva Rusä. », 1897, vol.91, p. 69 0 urm.). Despre el scriu Brandt 0 N. Schilder # (VechimeaRusä., 1891, nr. 9, p. 477 0 urm.).

« Unul din Ru0, care i0 fAcea serviciul la Ia0, m'a invitat la masä. ;gazda lui, moldoveancà de origine, stRea culcatà pe un divan marede tot, cu picioarele strânse sub ea. Cucoanele moldovence i0 petrecIn aceastá pozitie cea mai mare parte a zilei. Se scoalä pe la orele zece, iaugustarea, fac vizite sau primesc vizite la ele acasä, prá.'nzesc pe la oreledouä 0 dorm p5.11à la cinci. Când se scoa15., se sulemenesc cu alb 0 curo§u 0 se plimbà cu träisurà, timp de vreo douä ore, pe strada principa15.,iar intorcandu-se acas51, rä.man singure, deoarece reuniuni in case par-ticulare aproape nu existä. Mi s'a intAmplat sä vä.d asemenea plimbarecu tràsura: toate träsurile, dintre care nici una nu era elegantà, cu cAtedoi cal inhämati la fiecare, treceau la pas pe stradà, una dupg alta.Vizitiii purtau ni0e p615rii rotunde foarte mari, cam in felul aceloracare se intrebuinteazà.' la noi la inmormântari ; aceste p5115.rii sunt gar-nisite cu panglici de toate colorile ; in träsuri §edeau, cu aere impozante,boierii moldoveni purtand halate, incinse cu bogate §aluri, 0 enormecaciuli de oaie, iar langä ei, ca pentru a crea un contrast des5:var0t,se fuduleau nevestele lor, purtând toalete frumoase, comandate la Viena.

La 18.0 mi s'a pus la dispozitie casa boierului Dimitrache Beldi-man 1) ; prima primire din partea gazdelor mele a constat in aceea CAmi s'a adus pe o tavA un borcan de dulceatà 0 un pahar de apäl. Pe urmä.

1) Vornic, fratele scriitorului. C. Sion, op. oil., p. 24.

www.dacoromanica.ro

266 G. BEZVICONI

mi s'a adus o lulea si o ceased' de cafea neagrá. Dupá aceea au apárutfiii gazdelor mele, tineri cultivati, a cáror educatie era superioarànobililor nostri din Rusia, care tráiesc in diferite gubemii, cu toate cä,si Moldovenii mei isi au resedinta obisnuità pe mosiile lor. Vorbeaufoarte bine frantuzeste, nemteste s'i judecau lucrurile atat de sänätos,incât conversatia lor mi-a acut multi p15.cere.

Boierii moldoveni nu fac de loc instructie militará. Turcii nid nuiau recruti pentru armata lor din principate si de aceea Moldovenii,fiind un popor cu desávarsire pasnic, trebue sä se supung färá discutiestápánitorilor lor si s5.-si punä, nädejdile de a sc'äpa °data si odatá dejugul turcesc nu inteo eventualá rástoa1à populará, ci in ajutorulRusiei. Consider eh', inteo oarecare másurá politica Portii de a nu daarme celor invinsi meritä. A. fie imitatá ; n'ar trebui sä.-i 15.'sgra pe. Polonisi pe Lituanieni s6 se deprinda cu mestesugul armelor si sä, le permitemsá ja parte la rázboaiele duse de Rusia. Astfel spiritul rázboinic ar dis-pärea putin cáte putin la aceste popoare. Napoleon a nesocotit aceastáregulá si a fost crâncen pedepsit pentru faptul de a fi instruit in aleartei militare tárile care tunean de Alianta Renaná, care s'au si fésculatimpotriva lui, la prim.ele lui insuccese. Dup'51 ce a cucerit Germania,ar fi fost mai intelept din partea lui s5.-i lase pe Nemti s5.-si continueocupathle lor pasnice si stiintifice, decát s5.-i orgsnizeze dup6 modelularmatei franceze. Dacá am fi gásit acuma in Moldova o armatä sauoameni, care &b.' fi fácut serviciul militar in armata turd.", ne-ar fi fostusor sà-i folosim impotriva Portii si am fi gäsit in ei aliati de nä.dejde,insà deoarece in principate nu existá decat locuitori pasnici, niel nuputem sà-i folosim pentru niciun scop militar.

Am aflat la Iasi cä brigada mea la parte la blocada Giurgiului si,prin urmare, nu are o misiune strálucitä., deoarece presupuneam cu dreptcuvant cá armata principalá de pe Dunáre va culege lauri, pe când eueram menit sá rä.rná'n in inactiune si, poate, din cánd in când, sá res-ping ceva recunoasteri de-ale gamizoanei turcesti. Nu cârteam impo-triva acestei misiuni, deoarece eram ferm convins ca, in cursul räzboiului,mi se va oferi, de sigur, un vast cámp de actiune. Presimtirile metes'au realizat mai tárziu.

Am petrecut la Iasi douäl zile, mi-am cumpärat cai pentru träsurási multe lucruri si provizii de toare felurile, deoarece in campania impo-triva Turcilor trebue sá ai cu tine intreaga gospodärie s'i tot felul deaprovizionare, pentrucä, de cele mai multe ori, te affi in mijlocul stepeisau in locuri, in care nu poti cumpäsa nimic. Afará de aceasta,mi-am inarmat oamenii cu pistoale si säbii, deoarece bande de tálhari,alcauité din amáuti si alte haimanale, ti fac de cap pe drumuri si,chiar acum câteva zile, au jefuit la Iasi trei ofiteri ru0. Mai periculoasàdecât banditii a fost ciuma, care a izbucnit in diferite °rase ale princi-

www.dacoromanica.ro

DILLXTORI 12T.1 IN MOLDOVA W MUNTENIA 267

patelor, Ia. Barlad, Focsani, Galati si Slobozia. Drumul men trecea prinunele din aceste orase si, prin urmare, trebuia sa infrunt nu numairazboiul cu Turcii, dar si plaga banditilor, molima ciumei s'i o climamortal'. Astfel fiind, calb.loria mea prin Moldova mi se infatisa in colorilecele mai negre ; trebuia bask' sä ma supun soartei.

Ofiterii care m'au vizitat la Iasi au confirmat in unanimitate celece auzisem despre insuccesele ultimului razboi. Colonelul de artilerieIliin mi-a povestit ca primise ordin sá aduca din Sumla pana la 40 detunuri si ea, pentru acest lucru, proceda in felul urmätor: din cauzastarii de obosealà a cailor, ii inhama pe toti la jumatatea din numarultotal al tunurilor ; apoi, dupá ce le ducea pe acestea, trimitea din noutoti caii dupa jumatatea cealalta. Cu toate acestea, era cat p'ad s'a."

piardI din tunuri.In ziva de 12 Iunie, am plecat din Iasi la Bucuresti cu caii mei

proprii. Era prima calatorie, pe care o intreprindeam cu un singurrand de cal. Era insa necesar sá fac asa, deoarece principatele erau inasa mäsura sleite de urmarile rascoalei printului Ipsilanti s'i ale cam-paniei din anul trecut, *Meat dincolo de Iasi nu mai puteai cumpa'racai, iar la Bucuresti era primejdios sa te opresti, din pricina molimei.Eram insotit de douä cäläuze inarmate, iar in locurile impadurite saudeluroase, mergeam pe jos. Dupá cateva verste, mi s'au aläturat doistudenti in medicina dela universitatea din Moscova, care erau atatde ingroziti de cele auzite despre talhari, 'Meat aproape ca tremuraude frica si mi-au cenit permisiunea de a-si continua drumul impreunacu mine Eran tineri, care nu-si terminasera 'Meg studiile s'i erau trimesipe front si vindece sau s'a-i omoare pe soldati. Seara am ajunsIn satul Unghesti, unde ne-am instalat pentru noapte. Eu ocupam uncort, facut din trestie impletita ; langl mine erau o cireada de cal s'i omultime de Moldoveni s'i de Tigani. Larma acestei tabere si vorba,pe care n'o intelegeam, a tinut paná tarziu noaptea. Dar aceasta nu erasingurul lucru, care-mi tulbura somnul: treceau n.eincetat curieri, fiedela cartierul general, fie spre el, si sosirea fiecaruia din ei era anuntatäprin strigatele asurzitoare ale vizitiilor lor moldoveni. De teama ciumei,folie de drum eran luate dela calatori de catre sefii de halta nu cu manä,cl cu ajutorul unui deste de fier ; ele erau trecute apoi prin fumul ruguluifa:cut din oase de cal. Rugul acesta a ars toata noaptea in fata cortuluimeu.

A doua zi, la orele trei de dimineata, pe o vreme minunata, m'amindreptat spre Barlad, trecand prin locuri foarte frumoase. Pe drum,1-am intalnit pe tanarul Dunaevski, care mi-a fácut un cadou de celmai mare pret pentru imprejurarile de atunci, constand din catevacapätani de usturoi s'i o stidá de otet cu usturoi. Ambele constitue mij-loace preventive impottiva ciumei, care formeaza subiectul principalde conversatie pentru calatoti.

www.dacoromanica.ro

268 G. BEZVICONI

Pe seara am sosit la Bat-lad, unde speram sä-mi petrec in lini*tenoaptea. Mare imi fu bask' spaima, cand, intrand in ora.,, am gäsit stra-zile Cu desavar0re pustii, casele i portile bine zavorite, iar in piete,strazi i curti ruguri fumegande. Intfun cuvânt, de cinci zile, la Ba'rladse declarase ciuma. M'am dus la comandant, colonelul Platonov, omin varsta de 70 de ani, pe care 1-am gasit tremurand de spaimä, deoarecetemerea ciumei fusese sporitä la el 0 de sentimentul dragostei pateme:tocmai sosiserä din Rusia sotia 0 cele patru fiice ale lui. VI putetilesne inchipui in ce stare era acest nenorocit om. Mi-a indicat casa unuiboier, in care m'am instalat pentru noapte, dand ordin sa se inchidaportile i nimeni s'a nu fie lasat sa intre in curte, iar santinela sä tragain oricine ar incerca sà pätruna. inauntru. La Barlad mureau in fiecarezi Cate doi oameni din pricina ciumei. Astfel, am avut parte sä dormpentru intaia oarä intfun ora. ciumat ; n'am sá uit niciodata primaimpresie de oroare pe care o produsese asupra mea. Dupa ce mi-amvenit hag in fire, mi-am pus nadejdea in provide*: aceasta m'a1in4tit mai mult decal once precautii ob4nuite in astfel de cazuri,adicä: frecarea cu usturoiu, fumigatiile cu otet, etc. M'am gandit caIncà niciodatä n'am fost parasit de providenta 0, cu gandul acesta,m'am culcat, pe deplin lini§tit.

In ziva de 14, pe la orele trei i ceva dimineata, am paräsit cu bucurieBarladul, de unde am luat o calauzä. Din nefericire, acesta nu cunoteaprea bine drumul, a§a cá ne-am rätacit. Oricat de neplacut era acestlucru, aceasta mi-a oferit insa prilejul ca, ratacind pe drumuri de tarä.,sa VOA multe sate, pe care aproape nu le pap intalni de-a-lungul dru-mului cel mare. Cladirile lor nu seamana de loe cu casele noastre Ora-ne§ti ; multimea de casute este risipita pe povarni§urile dealurilorlanga fiecare este cate o gradina, inconjurata cu gard de nuele i incare cre§te vira de vie.

Pe la pranz am ajuns in ora§ul Tecuci, insa deoarece i aici era ciuma,m'am instalat la o versa departare de batiera orawlui, in camp, langaun put. Dupà o jumä.tate de orä, a tras langä mine o frumoasä trasurade fabricatie vieneza, la care eran inhämati opt cai. Pe capra §edea unarnaut in vWminte bogate, avand pe umar o pu§ca, iar la brau unpumnal i patru pistoale ; in mána tinea un ciubuc lung de tot. Intrasurä stätea a§ezat un boier moldovean: era ispravnicul regional sau,mai bine zis, stapánul intregului judet, pentruca, dupä cate am aflatdela el, da'nsul e cel care disptme 0 de puterea executiva 0 de cea legis-lativa i dirijeazä strângerea veniturilor statului. Numele lui era Nico-lescu 1). M'a salutat inteo frantuzeasca curata 0, la intrebarea meade unde a invatat aceasta limbd, mi-a raspuns ea', in tinerete, a avutpe rand cinci preceptori francezi. Mi-a adus in dar fin ulcior mare de

1) C. Sion, op. cit., p. 240: Necolescu.

www.dacoromanica.ro

CIIATORI RITI IN MOLDOVA §I MUNTENIA 269

yin moldovenesc foarte gustos; de cateva zile, bautura mea era numaivinul deoarece noua, celor veniti din Nord, ni se interzice folosirea apei,sub pretext ca aceasta, ca i fructele, provoaca friguri. Nu stiu dacaaceasta este adevarat. In once caz, in timpul intregii campanil, n'ambaut apà i nici n'am mancat fructe i, poate, datoresc acestei absti-nente faptul de a fi scäpat de friguri, lucru de care nu se poate laudamultà lume.

Din Tecuci trebuia sa ma indrept spre Focsani, Irisà deoarece inorasul acesta bantuia o ciumä atat de putemica, 'Meat din cei 3.000 delocuitori ai luí o treíme cazuse pana acum victimà acestei boli, amluat-o, la iesire din Tecuci, spre stanga, spre localitatea Fundeni, pe undrum de tara, care merge de-a-lungul raulul Barlad.; pe malurile luiabrupte sunt multe sate, vii i livezi. Caderea seríi nu mi-a permisajung pana la Fundeni, asa ea' m'am oprit prin apropiere, la o haltade posta. In fata cortului meu de trestie ardea un foc i m'am intinssa dorm pe un fan atat de mirositor, cum poate fi gäsit numai in tarileCu clima cea mai dulce din Europa.

In ziva de 15, in zori, am iesit din Fundeni i, pentru a ocoli oraseleciumate Focsani i Ramnic, am fost nevoit sà fac un mare ocol pelaPut, Arici i Gradijec, ajungand pe intunerec in satul Cilibia, undem'am i oprit pentru noapte, dormind 'hate° coliba de papurä, färaferestre i fa'ra usi. In tot satul nu s'a putut gasi o masà pentru mine ;In cele din urma, in locul ei, mi s'a ad.us o scandura cà.'reia i s'au facutpicioare din patru buchli de lemn. In ziva aceea am parasit Moldovasi am fäcut vreo optzed de verste prin Valahia. Aici i se ofera priviriidoar stepe nemasurate care par, ca i marea, fära de sfarsit. Linistealor adanca este turburata doar de zumzetul milioanelor de insecte, careträiesc in aceste campii roditoare, care nu asteaptä &cat mana omuluispre a-1 raspräti insutit pentru munca lui. Din când in cand intalneamturme sau cate un valah i aceasta imi producea o placere asemanä-toare celei pe care o resimti in timpul unei navigatii mai indelungatepe mare, cand zaresti deodatä albind cate-o panzä. Cateva sate, pelanga care am trecut, erau contaminate de ciuma: in ele fumegau rugu-rile, dar au ma obisnuisem inteatata cu aceasta priveliste, in catevazile, 'Meat nu-mi mai fäcea nido impresie.

Din Cilibia mi-am urmat drumul direct spre Bucuresti ì, din cauzaoboselii cailor, m'am oprit pentru popasul de noapte mai devreme cade obiceiu, la o micà departare de satul Cotorchi. In ziva aceea, aspectulmonoton al stepei incepuse sa fie intrerupt de marl cruel funerare, do-plite din piatra, si de movile, care ar putea sa fie monumente ale po-poarelor care au trait aici in vechime si au pierit in intunericul veaqu-rilor trecute. Pe drum am intalnit odihnindu-se cativa calatori cu fi-guri europene, fenomen imbucurator in deserturile valahe. La in-trebarea mea, cine sunt, imi raspunsera cà sunt meseriasi germani

www.dacoromanica.ro

270 G. BEZVICONI

ambulanti. i de unde sunteti de fel? continual. Din regatulHanovrei, ora§ul Göttingen, raspunse unul din ei. Cuvintele acesteaau avut asupra mea o actiune magica §.1 au trezit imaginatia mea,care dormita in mijlocul stepelor toride. Dupa ce am vorbit cu el catevaminute despre Göttingen, despre strazile, imprejurimile lui §i desprecateva persoane, care mie imi erau dragi, iar lui cunoscute din auzite,mi-am luat rämas bun dela el; cand am sosit la coliba, in care aveamde end s'ä-mi petrec noaptea, m'au napadit amintirile zilelor trecute.M'am gandit eu oare vreodatä., visand, la universitate, sà ma' imortalizezin domeniul §tiintei §i presupunand ca-mi voiu petrece zilele intfun col-ti§or uitat al lumii, ea destinul va da vietii mele o cu totul altà indru-mare, cleat cea pentru care m'am pregatit §i ca'-mi va fi sortit sa me-ditez in stepele Valahiei? In jurul meu se intindeau campii nesfar§ite,care, poate, n'au fost cultivate de mana omului dela facerea lumii san,poate, au fost odata locuite, iar acum au devenit cu desavar§ire pustii;in departare se za'reau cateva colibe, pe margini patean cirezi decai §.1 stäteau trantiti pe pamant nepa'satorii Valahi; in fata mea, pepamant, era pus ceaiul, iar eu §edeam sub cerul liber, pregatindu-masa asist, poate peste cateva zile, la o lupta sangeroasa §i sa, spun, im-preuna cu poetul:

Viata stralucea ca un fulgen.Uncle e§ti, fantomä. scumpa?A suflat o furtunä. mortala,Tuna §i fatal este acest tunet I

In ziva de 17 Iunie am venit la Bucure§ti, unde am petrecut douazile. Nu este un ora § european, sträzile lui sunt inguste §i. rau mirositoare,iar lumea, de care sunt pline, are figuri de asiatici §i vorbe§te o limbape care n'o pricep. Mi s'a pus la dispozitie o casà imensa a unuiboier oarecare. Portile ei nu se deschideau cleat cu infinite precautii,din cauza ciumei care bantuia in ora.

0 adevarata pla'cere mi-a pricinuit descoperirea unei librarii, incare am gasit o bunà parte din cartile interzise in Rusia, ca de pilda:Mémoires de Michel Oginski, las Cases: Mémorial de Sainte Héldne,Mémoires d'un homme d'Etat, etc. Vazandu-ma' printre carti, am inceputsa respir un aer ce-mi era parcà mai familiar. Mi se parea ea m'amtransportat in Europa, pentrucä timp de douà saptamani calatorisemprin stepele Basarabiei, ale Moldovei §i ale Valahiei §1, vazand pretu-tindeni ignorantä. §i barbarie, ma socoteam in afara Europei ».

www.dacoromanica.ro

1829

M.IRKOVICI

A. P. Zablotki-Desiatovski, biograful generalului Pavel Kiseliov,incepe descrierea epocei ce urmeazà evocand amintirile unui colabo-rator al generalului, Feodor Iacovlevici Mirkovici (1786-1866), publi-cate, apoi, in revista o Arhiva Rusa », din 1890 (nr. 3, p. 395 0 urm.)Biografia lui Mirkovici a aparut in 1889, la Petersburg.

4 Tinerele lui puteri i energii nu se puteau multurai cu modesteleocupatii de mo0er 0 au trezit in el dorinta de a se reintoarce in serviciulactiv. Razboiul cu Turcia, izbucnit in 1828, i-a oferit lui Mirkoviciprilejul de sluji din non patria, de aceastá data insa pe täramulactivitatii administrative. I s'a incredintat postul de functionar cuinsarcinari speciale pe langa preedintele plenipotentiar al divanurilorMoldovei i Valahiei, contele Feodor Petrovici Pahlen. Dupaturarea domnitorilor Grigore Ghica i loan Sturdza, aceste principateerau temporar supuse guvemului rus, care luase asupra sa sarcina de aintrona aici ordine durabila i buná stare interioara. Deoarece acestetinuturi nu erau socotite cucerite, ci aflate sub protectorat, ele erausupuse darilor i prestatiilor In natura, care constan in furnizarea earn-telor i aprovizionärii trupelor ruse§ti. Din cauza abuzurilor autorita-tilor judetene 0 a dezorganizärii interioare, insä, aceste prestatii erauindeplinite neregulat i cu mari intarzieri. Mirkovid a primit insarci-narea de a urmari furnizarea cantitatii cuvenite de fa'n pentru armata0 a adunat informatii asupra boierilor rau intentionati, care, sem5.'nauIn popor neincrederea fata de guvemul rus. Feodor Iacovlevici intraIn toate amanuntele inarcinarii ce i-a fost incredintata.

o Cautand a lin4ti clasa poporului, foarte bine dispusa fata deRu0, in privinta situatiei actuale, am ramas convins cä acesta aredeplina incredere in chitantele eliberate de guvemul nostru ; indoielile

i) 1780-1863, mai tirziu ministru plenipotentiar la Washington, Miin-chen etc.

www.dacoromanica.ro

272 G. BFZVICONI

lor se nasc din cauza dispozitiilor date de ispravnici, care &and zap-tiilor insàrcinarea de a aduna dela locuitori chitantele ruse0i retinaceste chitante 0 nu le elibereaz6 altele in schimb ».

O activitate 0 mai vie a desa§urat reodor Iacovlevici atunci, cânda fost numit in postul de loctiitor al vice-preedintelui divanului Vala-hiei, iar apoi confirmat vice-pre§edinte al divanurilor Moldovei i Va-lahiei. Pe atunci, in postul de pre§edinte plenipotentiar a fost numit, inlocul contelui Pahlen, general-aghiotantul Kiseliov.

re Contele Pahlen era un om cult 0 cinstit ; ii acuse intregul serviciula ministerul afacerilor strAine i avea reputatia de diplomat iscusit,nu era insA de loe administrator, mai cu seamà inteo tar5., in care nuexista niciun fel de ordine, ci numai abuzuri i intrigi, in care trebuianu numai sä, administrezi, dar 0 sá organizezi, sá creezi o administratie.Nu intelegea coruptia moravurilor din Orient ; aici era nevoie de un omcu vointà de fier, iar el n'avea aceastá vointà. O recuno§tea 0 de aceeaa cenit sa fie demis din functiile lui ».

« Generalul Jeltuhin, fost guvemator militar al Kievului, avea uncaracter cu totul opus: era tot atAt de aspru 0 de nervos, pe cat eracontele Pahlen de bland 0 de evaziv ; ii erau straine omenia 0 tole-ranta 1). Unicul lui scop era sä asigure intretinerea trupelor. Jeltuhinconsacra putin timp treburilor administrative interne ; aceasta sedatora proastei stälri a sänätätii lui. A fost desärcinat de functiile luiin ziva de 14 Septemvrie 1828; In locul lui a fost numit generalul-aghiotant Kiseliov. Kiseliov n'a fost tocmai satisacut de noua luimimire, care s'a acut Mfg §tiinta lui. riind conOient pe de o partede marea insemnätate a operei ce avea de indeplinit 0 care nu impuneanumai guvemarea, ci refacerea deplinä a tinuturilor, iar pe de altäparte de r6spunderea, care apasa in intregime pe umerii lui, acestadorea sá rä.manä independent in actiunile lui. Cunoscand situatiainterná a principatelor, in care trupele ruse0i trebuiau sá ràmâná untimp nedefinit, Kiseliov gäsea necesar nu din dorintä de a guverna, cipentru succesul operei intreprinse ca autoritatea civilá i militarásä: fie retmite in acelea0 maini ; nu vroia sä se supunä nimänui afar6de Dibici, pentru care avea stimä 0 din partea cäruia avea netägaduitedovezi de reciprocitate i chiar de prietenie. Intre timp, dupä plecarealui Dibici din armata dunärean6, comanda acesteia ii revenea, dupIvechime, lui Rüdiger, 2) care trebuia sA intre cu corpul säu de armatàIn Moldova ».

I. Chica (op. cit., p. 456) seria: Aceia insA care cunosteau bine pe gene-ralul Jeltuhin si care trAiserA cu dinsul in intimitate, spuneau cA era omul celmal drept, cel mai cinstit si mai milos, i cA ordinele crude ce da, le da cu inimasAngerAndA

Peodor Vasilievici Riidiger (1783-1856).

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 273

o Pavel Dimitrievici hotarise la inceput sa refuze numirea sa. Dibici,om inteligent si inzestrat, il intelegea pe deplin pe Kiseliov si-1 pretuiaca pe un om care, datoritä darurilor sale firesti, era superior tuturorpersoanelor elate in subordinea comandantului suprem. Cauta sa-1convinga &A nu refuze numirea sa. Kiseliov a sosit la Bucuresti inziva de ir Noemvrie si, peste douà zile, a preluat conducerea princi-patelor ».

In persoana lui Mirkovici, Kiseliov a gasit un ajutor zelos si. unexecutant exact. Dificultatile administrative au fost sporite prin apari-tia ciumei in principat. reodor Iacovlevici a vizitat in persoanä spitalele,i-a examinat pe bolnavi, a reorganizat comitetul pentru combatereaciumei, a introdus o politie speciala de supraveghere si a organizatpe Dunäre batiere de carantiná s'i un cordon sanitar. Astfel de mäsuri,grabnice si radicale, au curmat repede raspandirea molimei. In domeniulbunei oranduiri interne a principatelor, guvernul rus a cheltuit multàostenealä, si energie pentru indeplinirea tuturor articolelor regulamen-tului, Cu atat mai mult cu cat evenimentele militare din Turcia impuneaugraba.

Pentru a-i pune pe locuitori la adäpost de samovolnicia autoritatilorlocale au fost intemeiate comisfile de revizuire, insarcinate pe langäjudecarea proceselor si. cu tinerea evindetei numarului locuitorilortinutului. Aceste comisii au facut tm recens'amânt, care urmarea odreapta repartizare a impozitelor. Pentru a asigura securitatea locui-torilor, a fost organizata o militie locala, pug sub comanda unui hat-man. A fost stavilita afluenta monedei turcesti, s'au fixat taxe pe obiectede consum, iar pentru inviorarea productiei locale, a fost intensificat co-mertul exterior. A fost intemeiat un divan domnesc, pus sub conducereamitropolitului. Guvernul rus si-a desavarsit opera, propunandu-i Portiisa numeasca domnitori in principate. Alegerea a avut loc: MihailSturdza a fost numit domnitor al Moldovei, iar Ghica al Valahiei.Cu transmiterea puterilor noilor domnitori a fost insärcinat Mirkovici,Kiseliov fiind rechemat la Petersburg.

reodor Iacovlevici a fost decorat cu steaua ordinulni o Vladimir »,iar pentru ostenelile lui in domeniul administratiei, domnitorul Mol-dovei i-a oferit un lant de aur. La sosirea lui la Petersburg (zo Decem-vrie 1834), imparatul in persoana i-a exprimat recunostinta sa ».

18

www.dacoromanica.ro

1829 --1834

GENERALUL PAVEL KISELIOVA cest om era geniul binelui patriei....

Administraga lui formeazd epoca de aurtimpurile poetice ale principatelor

N. Piccolo

O personalitate istoric6 ilusträ.', atfit prin rolul politic insemnat ju-cat in Principatele Dunä'rene, cat 0 prin exceptionalele sale calitätide mare administrator 0 reformator democrat, 1) se desprinde dinlegäturile ruso-romäne din veacul trecut. Este generalul Pavel Dimi-trievici Kiseliov (1788-1872) 2).

Tratatul dela Adrianopol, care a creat o sigurantà a vietii in prin-cipate 0 a dat posibilitatea tututor sá se bucure de bogätiile strän.sede generatiile precedente, transformând cu total a§ezAmantul sociallocal, a determinat in ace1a0 timp, dupá cum am vdzut, ocupatia ru-seascá a tarii, ocarmuitor al principatelor, sau pre§edinte al divanurilor,fiind numit generalul Kiseliov, care u de fapt chiar domnise peste td-rile noastre » dupg.' cum decked N. Iorga 3). Dupb.' incercärile greledin vremea räzboiului 4), cu atá.'t mai mult activitatea generalului 5),

N. Drujinin, Vederile sociale-politice ale lui P. D. Kiseliov, ProblemeleIstoriei s, Moscova, 1946, nr. 2-3, pp. 33-54.

A. P. Zablotki-Desiatovski, Contele P. D. Kiseliov §i timpul sclu, Peters-burg, 188z. Despre Kiseliov scriu, mai inainte, A. Demidov §i N. S. Golitin(it Vechimea Rua+. », 1879, nr. 3, p. 469 §i um.).

Istoria Romdnilor, vol. VIII, cart. 4, p. 353.5) N. Kretzulescu, .Amintiri istorice, Bucure§ti, 1940, pp. 15-16.5) I. Pilitti, Les Principautés Roumaines sous l'occupation russe ( 1-828

1834, Bucure§ti, 1904, ed. romfin., 1934; G. Bibescu, Le général Kisseleff etson administration, Paris, 1840; N. Piccolo, P. Kisseleff et les Principautés,Paris, 1841; Les principautés de Moldavie et de Valachie sous le gouvernementde P. Kisseleff, t Revue Britannique *, 1841, II; mitropolit Neofit, Memoriusecret cdtre Kiseliov ; Discursul pronunlat la zo Martie £83! la mitro polie, cuocazia inaugurdrii adundrii generale extraordinare a Valahiei, Bucure§ti, 1831;

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RIJI IN MOLDOVA sr MUNTE,NIA 275

In intervalul dela 14 Noemvrie 1829 la ir Aprilie 1834 1), a fost um dinepocile cele mai de progres ale tarii. Administratia sa a luat in consi-derare nevoile 0 aspiratiile poporului 2), iar reprezentantii ei prin firealor intelegatoare au §tiut sa impärt4easca Cu totul bucurfilb 0 necazmilevremii, in mijlocul poporului, in care se gaseau. Spiritul lor larg inopera binefacatoare intrepring incepand cu anul 1828, le semnaleazacolonelul L. A. de Grammont-Louvigny, in scrierea sa: De l' administra-tion provisoire russe en Valachie et de ses resultats (Bucure§ti, 1840).Dar sa analiz'am realizärile concrete. 3)

In aceasta epoca, pentru prima oarä s'a instituit o administratiemai sistematica in tara. Kiseliov o infaptue0e, cel dintaiu punct alconcretizarii sale in acest domeniu fiind infiintarea unei linii de caran-tine, pe Dunare, 4) care forma un lant neintrerupt cu carantinele sta-tornicite in Europa. Printr'o activitate plina de abnegatie, s'a pututastfel starpi duma, care in anii 1828, 1829 0 1830 a bantuit tara, fa-cand respectiv 1609, 24.560 0 133 victime. Generalul vizita personalspitalele, una din aceste vizite in mijlocul bolnavilor romani delaspitalul Filantropia din Bucure§ti, producándu-se in timpul holerii,fiind povestita de colonelul Lacusteanu.$) Negäsind la spital o desà-var0ta curatenie, Kiseliov oprWe acolo pe cei doi coloneiiefi aispitalului, pang vor aduce totul la perfecta ordine. Trei zile ace§tiaau mancat 0 au dormit in carciumä, poveste§te Lacusteanu 0 adaug51:

# Stapanitorul fasplatea meritul cu mana deschisa 0 pedepseaviciul cu mana de fier ».

In acela0 timp s'au zidit cateva spitale, biserici, bai 0 case debinefacere.

o Administratia partii duhovnice§ti seria Kiseliov a luat oranduiala cuviincioasä.; o mare parte din veniturile manastirilor mergea

Uricariul s, vol. IX §i. X; Barbu tirbei, Raportul din 1832, Convorbiri Lite-rare o, XXII, p. 856, §i. XXIII, p. 26; Doc. Hurtnuzaki, vol. XVII; V. Paulin,Mustration, 18.X.1856; Analele Parlamentare o, vol. I, part. I.

A. P. Zablotki-Desiatovski, op. cit., vol. I, p. 324 §*1 urm. §i p. 425.G. Bengescu, Bibliographie franco-roumaine, Paris, 1907, p. XV §*1 urm.;

antorul considerg. actiunea Rusiei §i regulamentul organic favorabile intereselorromâne§ti §i progresului civilizatiei noastre, cit'a'nd märturia lui Wilkinson,Thouvenel etc.

Principalul izvor raportul generalului Kiseliov, de Zablotki-Desiatovski(vol. IV, p. 119 §i urm.) O. tradus de A. Papadopol-Kallimah, Generalul P. Kise-liov in Moldova §i Tara Romdneascd, Analele Academiei s, s. II, t. IX, p. 65§1 un.

I. Nistor, Ravagiile epidemiilor de ciumd fi holerd fi instituirea cordonuluicarantinal la Dundre, o Analele Academiei o, Bucure§ti, 1945, s. III, t. XXVII,ni. 53.

op. cit., p. 59.

18'

www.dacoromanica.ro

276 G. BEZVICONI

la nevoile obstesti O la infiintarea de seminare. Säracii i bolnaviigaseau adapost in asezamintele de binefacere. Tinerimea gasea mij-loace de educatie in colile patriei sale 4.

Sfarsitul razboaielor a readus linistea inauntrul tärii, prin institutiipolitienesti mai bine organizate i prin formarea armatei pamantene,

inspector si instructor al ei fiind numit generalul rus Semeon Ni-chitici Starov ( .1-1836) 2). In Muntenia straja avea 4387 soldati si 177

ofiteri, iar in Moldova 1096 soldati si 36 ofiteri. Crearea acestuiinceput de armata nationald a provocat entuziasmul tinerilor ; multidintre viitorii fruntasi ai tarii, ca Vasile Carlova, Nicolae Balcescu,Alexandra Cuza, Grigore Alexandrescu, s'au angajat in cadrele ei,ca iuncari 3), adica elevi-ofiteri. 4) Chiar sub domnia lui AlexandraGhica, instructorii armatei rom'ane au fost ofiterii veniti din Rusia. 5)

S'au construit drumuri (soseaua Bucuresti-Iasi), poduri, s'a organi-zat posta... Orasele au obtinut institutiile lor, in comune s'au stabilittaxele la trecerea podurilor, s'au uscat battik, s'au introdus masinilepompierilor, pentru Bucuresti si Iasi aduse din Petersburg ; gradinileplantate pentru prima oarä., au infrumusetat orasele. La Bucuresti,Iasi i Craiova, unde arestatii mai inainte stateau in beduri, s'au ziditinchisori. Aici putem adäuga sistematizarea orasului Bucuresti, cares'a inceput la acea epoca, cand s'a inaugurat soseaua capitalei, care poartanumele marelui reformator, Pavel Kiseliov. De asemenea, dupa planurisistematice au fost executate de inginerii rusi, porturile i orasele:Giurgiu, Tumu Mägurele O Braila, 6) uncle din geamii s'au zidit bise-rid. La Bucuresti s'au pietruit cele treisprezece strazi principale, iarla Pocsani, Braila i Giurgiu ulitele mari. Sträzile Bucurestilor au

Toderita Bals, mort in 1857, a tradus din ruseste i a tiparit primul Regu-lament al infanteriei §i al cavaleriei milifiei Moldovei (R. Rosetti, Amintiri,vol. II, p. 65).

Gr. Lacusteanu, op. cit., p. 51 s. a.; I. Pilitti, op. cit., p. 69; G. Bezviconi,Boierimea, vol. II, p. 161.

Constantin C. Giurescu, Istoria Romdnilor, p. 346.s Anarhia domnea in toate, i lesnirea de a da cu pistolul In oameni deve-

nise la Stranie epoca I incheie descrierea vrenlii lui Caragea, IonGhica (op. cit., pp. 68-69). Numai venirea Muscalilor la 1828 a pus capatacestei vieti svapaiate a tinerilor cuconasi, luandu-i ca comisan i (mehmendari)pe langa generalii rusi, pentru inlesnirea aprovizionärii ostirilor Cu proviant §1Cu care. La 1831 cei mai multi au incins sabia, scriindu-se in militia nationall *.

6) I. Pilitti, Domniile Romdne sub regulamentul organic, Bucure§ti, 1915, p.23, 31 s. a. Din dregatorii lui Kiseliov aminteste pe: Mavros, C. Sutu, N. Sutu,din ofiteri rusi trecuti la Romani: loan Odobescu, Solomon, Kustov, Singurov,Garbatski, Banov, din instructori: Grammont, Iacobson, Paznaski, Macedonski,Barozzi, Blaramberg, cumnatul lui Ghica-Voda, s. a.

6) R. Perianu, Planul Brdilei din 1830, in Otnagiu lui C. Giurescu, p.387 o urm.

www.dacoromanica.ro

CALKTORI RU$I IN MOI,DOVA $1 MUNTENIA 277

fost luminate la 1831, ale Iasilor, Pocsanilor i Craiovei in anul urmä-tor, iar dela 1833 aceeasi mäsurä s'a aplicat si altor orase. S'au re-parat i s'au inmultit cismelele, s'au inceput lucrarile de canalizare.

« BogAtiile naturale ale t'AM continua' Kiseliov s'au cercetats'au gäsit noi izvoare pentm märirea veniturilor i pentru crearea deindustrii. Starea clasei sätenilor s'a imbunätátit, abuzurile s'au fárit,impozitele s'au micsorat, indestularea obsteaseá asigurändu-se prin.infiintarea de magazii de rezervä ».

Inteadevár, colaboratorii ltd Kiseliov 1) au &cut primele studiiserioase i sistematice, medicii cercetand apele minerale ale tdrii, in-ginerii minele, Iurie Venelin, t) trimes de Academia de Stiinte d.inPetersburg, studiind filologia, istoria, geografia si mai ales trecutulerlatiilor ruso-romäne, Nicolae Mavros 3) arheologia i numismatica,Mihail Panthon de Verrayon 4) punând bazele arhivelor românesti,

A. P. Zablotki-Desiatovski, op. cit., vol. IV, p. 130.Venelin (1802-1839) a fost profesor la seminarul duhovnicesc din Chisi-

izan i functionar cu insärcinAri speciale al administratiei colonistilor din Basa-rabia. Operele lui istorice au gäsit un räsunet mai mare in Bulgaria. Z1 si-asf'arsit viata in chip tragic, la Moscova, unde era inspector la Institutul Elisa-veta s. Despre Venelin au scris: N. Barsov (Corespondenla lui I. I. Venelin,

Vestile SocietAtii filantropice slave din Petersburg e, 1885-1886), P. Bezsonov(t Revista Ministeruluz Instructiei Publice », 1882), I. ismanov, Titorov s. a.B. Hasdeu il aminteste in primele sale scrieri: Sf. Gheorghe §i Moldo-Valahia.Despre Venelin la Bucuresti i in Dobrogea, comp. scrisorile cAtre scriitorulbulgar Aprilov, din 1837 (e Sbornik za narodni e, XI, cart. z, comp. V. Papa.costea, e Graiul Románesc s, 1929, nr. i, p. 4).

Piu de paharnic, Nicolae Mavros a ajuns general civil si conte; a muritIn 1868 (G. Bezviconi, Boierimea, vol. II, p. 195). Langeron (op. cit., p. 357)11 aminteste, in calitate de e secretar grec s al generalului Zass, la Craiova,In räzboiul din 1806-1812. Pe vremea lui Kiseliov, Mavros a fost seful säu decancelarie, conduatorul comisiei pentru scutelnici, inaptuitorul carantinelor,läudate in 1838 de agentul austriac Timoni (I. Pilitti, Les Principautés,pp. 68-69, 220, si Domniiie Romdne, p. 94). Despre e generalul Mayra,filolog çi numismat de frunte serie i ginerele sAu, Ion Chica (op. cit., p.585 i urm.). Generalul a donat multe din colectiile sale Muzeului National dinBucuresti. D. A. Sturdza i-a dedicat scrierea sa: Münzen und Medaillen desFiirstenthums Rumdnien (Viena, 1874). Colonelul LAcusteanu (op. cit., p. 1o8)seria: generalul Duhamel sau Rusia aveau de unealtä pe Ion Chica, ginerelegeneralului Mavros, un fanariot pripasit in tara, general civil rusesc, iar la noigeneral inspector al carantinelor pe amindouä principatele s. Piloturc mai tär-ziu, bei de Samos Ion Ghica a cautat prin atacuri publicistice exagerateimpotriva Rusiei, mascheze trecutul de agent rus.

G. Bezviconi, In Din trecutul nostru 5, 1936, nr. 31-34, p. 63 si 111-111.comp. G. Nicolaiasa, Cercetdri de izvoare istorice In trecut, s Revista Arhivelor, ),Bucuresti, 1924, vol. I, pp. 88-104; D. Onciul, Din istoria Arhivelor Statului,Prinos lui D. A. Sturdza, Bucuresti, 1903. Ina dela 1833, pentru realizarea

www.dacoromanica.ro

278 G. BEZVICONI

ofiterii de stat-major executând primele lucräri topografice pretioase,printre altele delimitasea teritoriului ora§elor Bràila, GiurgiuTumu, aproape 3000 km. p., 1) i delimitarea Dunkii. In 1833, cuindemnul lui Kiseliov la Ia0 a luat flint& Societatea NaturaliOilor 2),pe cand la Bucure0i s'a infiintat Societatea Filarmonicá, organizatà dePetrache Poenaru, Eliade 0 Ion Campineanu 0 care a contribuit ladeschiderea in 1834 a Scolii dramatice din BucurWi, iar in anul urmatora scos Gazeta Teatrului National », pentm difuzarea ideii cládirji unuiteatm 3). Putin mai inainte, au apàrut primele ziare române0;i: 4 Al-bina Româneascb." » (apare din Aprilie, regulat dela I Iunie 1829), re-dactatà la Ia0 de Gheorghe Asaki, 4) Curierul Românesc » al luiMade, la Bucure0i (dela io Aprilie 1829), titlurile acestor garetefiind imprumutate dela Ru0: « Curierul Buropei » 0 0 Albina Nordului ».Oda lui Dibici-Zabalcanski, de Eliade (1829), i Anul nou Moldo-Ro-mcinilor, de Asaki (1 Ianuarie 1830), publicate in aceste ziare, sunt

unei serioase economii, colonelul Fantlion de Verrayon propusese reducereanumetrului judetelor la 13, prin desfiintarea Silcuenilor (I. Pilitti, DomniileRomane, p. 323). CAsAtorit in Muntenia ca Cleopatra C. Filipescu, generalulFanthon de Verrayon a ajuns popularul guvernator al Basarabiei (1857-1862).

Luarkile le-a condus acelavi Panthon de Verrayon. I. Pilitti, Les Prin-cipautis Roumaines, p. 68.

Printre membrii onorari i corespondenti ai Societ&tii afltim pe generaliiStarov i Mavros, consulul Timkovski, P. ubin, prof. Struve, gen. Dietrichs,geologul D. Sokolov, Oh. Karueev, P. Mirkovici, V. Karinev, I. Iakovenko,C. Stamati, L. Repey, Minciaki, G. Balv, M. Kiriakov, A. Demidov v. a. N. Bog-dan, Societatea Medico-Naturalistd, Iai, r9r9, p. 12 i urm.

M. Romanescu, P. Poenaru (1799-1875), p. 13.Gheorghe Asaki (1788-1869) (E. Lovinescu, G. Asaki, Bucurevti, 1927),

poate rutean de origine (G. Sion, op. cit., p. 351), de obárvie din Podolia, a fostpersonalitatea cultural& precumpAnitoare a Moldovei inainte de 1848. FAcfindparte din comisia de alcAtuire a regulamentului organic, el a vizitat în 1830Petersburgul, mide a fost decorat cu ordinul t Vladimir *; Asaki descriscAlAtoria, in s Albina RomAneascA *. Fratele sAu, maiorul Dimitrie Asaki, apublicat la Iavi: Impresii de cdldtorie in Idrile Caucazului, prin Basarabia §iCrimeia. In 1832, Gheorghe Asaki a tradus in romfinevte Istoria Imperii Rosienea lui Kaidanov (comp. vi e Cuilerul Romisuiesc », 1832, nr. 91, p. 358), pe careo dedicl generalului Kiseliov. De altfel, e/ vi-a inceput activitatea literarA ca ooda dedicatl impAratului Alexandru I al Rusiei, a scris, apoi, despre domnitaElena mAritatii ca tareviciul loan, despre Petru ce! Mare, Mazepa, o nuve15.:Lupta Moldovenilor cu cavalerii teutoni, o cronic& romantic& despre lituanulSvidrighelo ; sub influents rus& a mai scris: Invdieltura cristiand (1896) vi a tra-Zus poezia lui Jukovski: Cimitired satului. Printre lui Asaki gAsim:Abecedarul ruso-roman, Enciclopedia ruso-romand de Pelteki, Catehismulmare, de mitropolitul Veniamin Kostaki, dupti cel al mitropolitului rusPlaton, v. a.

www.dacoromanica.ro

CALATORI R U$1 IN MOLD 0 VA $1 MUNTENIA 279

caracteristice tendintei generale a scrierilor contemporane, pätrunsede o incredere caldà Ltd de Rusia. 1)

Activitatea lui Kiseliov, in ce priveste desvoltarea invätämântului,s'a manifestat in Moldova prin Gheorghe Asaki. 2) Locotenent-colo-nelul Panthon de Verrayon, secondat de asesorul colegial Sutu, consi-lierul Dendrino i doctorul in medicinä N. Piccolo, a fost insärcinat cucercetarea stärii co1i1or. Petrache Poenaru, numit inc6 din 1832 directoral eforiei scolilor din Muntenia, a cäutat sà stävileaseä antagonismulscolilor franceze ; el ap'ära limba patriei impotriva frantuzismului luiValliant. Poenaru i Barbu Stirbei au elaborat regulamentul scolar din1833, la baza cu scoli incepätoare gratuite Lancaster 3), iar printre cursurilibere limba rug.; in anul urmätor, pe langa episcopii au luat fiintäseminarele, 4) intregul invätämânt inchegandu-se in felul programuluiinstructiei publice rusesti.

Nu numai viata culturalà, dar In primul rand viata econonaiacomertul a progresat paralel cu cel exterior, fa:cut prin porturileGalati, BrAila i Giurgiu, centrele de negot fiind Bucuresti, CraiovaGalati. S'au luat mäsuri exceptionale pentru indestularea capitalei si aarmatei. Cand s'a stabilit cà bancherul Sakellario 5) provoacä lipsuriIn aprovizionare, in interes de speculà, Kiseliov s'a arätat necrutätor.De asemenea, el a realizat prima unire a principattlor Moldova si Mun-tenia, decretând liberul comer' t intre aceste dou'd tari. De aceea, citimin memoriul

« Industria a primit toatä imbunätätirea posibilà i toatä incura-jarea ; organizarea porturilor, stabilirea unui curs favorabil al monedei,libertatea comertului, inmultesc economiile producätorilor i tara cAs-tigg mari foloase in comertul säu cu strAinaltatea. Veniturile s'au sporitintreit i au dat putinta de a se satisface toate trebuintele tärii, de a sepad datoriile care se urcau la 7.600.000 lei, de a se da in folosul vistierieirusesti aproape sase milioane i de a se läsa incà in folosul tarii econo-mii din diferitele venituri administrative, de peste dnci milioane lei.

« Partea judecä'toreascà i partea penalà au primit o randuialàcuviincioasä ; rämâne numai sä dorim mai multä.' experientä si mai multecunostinte pentru judecAtori, lucru ce atunci, din cauza proastei organi-zäri, nu se putea incä cere, dar care se va face cu vremea, spune

Comp. 0: C. Sturdza, Condica livild, Iaf, 1833.V. A. Urechia, Istoria §colilor, Bucure0i, 1892, vol. I, p. 127 Ç urm.

5) Metoda de Inv545.mant a pedagogului Iosif Lancaster (1771-1838),patronatI In Rusia Incà de pe vremea lui Capo d'Istria.

V. A. Urechia, ibidem, pp. 165, 177-191, 257-262, 355-357; N. Iorga,Istoria invcrldmintului romcinesc, Bucure§ti, 1928.

Medic, scriitor i bancher grec, Gheorghe Sakellario, sudit 0 baron aus-triac. N. Iorga, Istoria comerlului, vol. II, p. roo.

www.dacoromanica.ro

280 G. BEZVICON/

generalul Kiseliov, çi continua.: Inteadevär, statomicia de forme 0 deproceduri, alcätuirea codicelor civil, penal 0 comercial, slujesc depovatuire spre a se asigura dreptätile celor care cer dreptatea ».

Moldova s'a bucurat intrio mäsurà mai mic6 decat Muntenia debinefacerile ocarmuirii generalului Kiseliov; iatà, totu0, ce scrie uncercetätor moldovean:

« In principate, activitatea lui Kiseliov a fost de o roclnicie neobi§-nuità. Minte clará i sänätoasa., luminatà printr'o vastä cultura., su-flet drept 0 bun, o putere de muncä färai seaman toate calitätileacestea au fost puse in slujba binelui general din provinciile ale carorconducator l-au facut imprejurärile. Tati, dar absolut toti

oamenii de stat, scriitorii români, ru0 sau sträini nugäsesc decal cuvinte de lama' pentru acest genial bärbat de stat, carea putut, in mai putin de cind ani, sa reorganizeze radical viata pu-blica din tärile române ».

Un contemporan, Stefan Dascalescu 2), confirmà' 0 el toate reali-zarile semnalate de Kiseliov, in memoriu:

« Ce e drept, adeVärul nu-1 putem nega: cá tärile n'au avut a seprange despre administratia lor 3), mai vartoasä a lui Kiseliov, cares'a afatat bland, omenos i intelept ». El a rezolvat numeroase plan-gen, a facut drept4e, a infrumusetat ora ele, mai ales Bucure§tii,a efectuat recensamântul contribuabililor, reglementand darile, a in-fiintat militiile pämäntene, « dându-le instructori ru0, insufländu-lespiritul martial 0 fäck'ndu-i demni de a fi samburele i precursoriiarmatei noastre de azi ». A intemeiat 0 cele dintai §coli românWi,cel putin in comune urbane. « Intfun cuvânt, a fäcut tot ce a putut,tot ce l-au iertat imprejurArile i vointa stäpanului, pentru imbunata-tirea i inflorirea acestor täri, atat de incercate in trecut. NiciodatáIn cursul indelungatei mele vieti n'am väzut tara mea mai multumità,macar de starea sa materialä, ca sub administratia acestui om eminent,chiar prin aplicatia acelui faimos regulament organic, atat de decriat0 ars de destrAbalati, färá sà puná altceva in loc cleat utopii n.

Principalii colaboratori ai generalului, in Moldova, au fost mitro-politul Veniamin Kostaki, vomicii Mihail Sturdza °), viitorul domnitor,Costache Konaki i Lupu Bal i aga Gheorghe Asaki 5).

Mih. Calan, Ocupajia ruseascd in Moldova din anii 1828-1834, e CercetariIstorice e, x936, vol. I, p. 196 si urm., vol. II, p. 98 si urin.

N. Iorga, Un cugetdtor moldovean din juindtatea sec. XIX; te fan ScarlatDdscdlescu, Bucuresti, 1932, p. 14 si ULM.

Kiseliov f Mirkovici.1794-1884, domnitor dela 1834 la 1849; G. Bezviconi, Din vremea lui

Al. Sturdza, p. 9 çI urm.6) M. Galan, op. cit., p. 123 i urm.

www.dacoromanica.ro

DILATORS RITI IN MOLDOVA .51 MUNTENIA 28:

In Cuvantul introductiv la cursul de IstorieNalionald, rostit la Acade-mia Mihäileana din Iasi, la 24 Noemvrie 1843, M. Kogalniceanu spune:

« Kiseliov, un nume pe care Romanii nu trebue rosteasa cleatCu recunostintai dragoste, este insarcinat cu regeneratia patriei, cuptmerea in lucrare a pravilelor menite sa ne faca o natie...

Iata, bash', ce spune Costache Negruzzi, in Scrisoarea a XIX-a (1845) :« Anul 1821, daramand edificiul efemer lucrat de fanarioti, rein-

turna Moldovei drepturile i privilegiile vechi. Poarta, luminatà asu-pia intereselor sale, ii harazi apoi, in intelegere cu Rusia, constitutiacare desi nedesavarsita incepu a pregati civilizatia, a desteptanationalitatea si a vindeca durerile trecutului. Nu vom incerca a afátastarea de astazi i daca urmarile au corespuns scopului, daca generalulKiseliov (omul acesta scump in amintirea Romanilor) fu ajutaturmat precum s'ar fi cuvenit in frumoasa lui solie. Asta e treaba istoriei

Toate realizarile exceptionale ale lui Kiseliov sunt recunoscutede istoricii modemi ; de pilda N. Iorga 1), care adauga pärerea unuicxonicar mai vechi, Manolache Dräghid, despre aceasta ocarmuirebinecuvantata de toti Iorga 2) considerä aceasta perioada:

vreme de inaintare in toate domeniile *, cand s'a fixat limba literara,s'au pus bazele publicisticei romane, cand a primit o forma mai buna.invatamantul 3), etc.

Regulamentul organic 4), redactat In acest timp, a fost prima con-stitutie româneasca6), care a asigurat domniile nationale i principiulseparatiei puterilor, a contribuit la consolidarea statului pe temeliinoi si din care se desprinde ideia ca suveranitatea emana dela natiune.Mai mult, acest regulament a pregätit unirea principatelor, prin or-ganizarea aproape identica a celor douà taxi 6), prevazand chiar unirea:astfel articolul 371 al regulamentului Munteniei i cel 425 al regulamen-tului Moldovei constatä comunitatea de obarsie, de limba, de religie,de obiceiuri s't de interese, precum i avantaj ele necontestate ale uniriiambelor principate, elemente componente ale principiului nationa-litatilor, a carui definire i aplicare si-a facut drum mult mai tarziu,chiar in Vestul Europei 7). Democratismul acestei constitutii nu poate

Histoire des relations, pp. 274-275.Istoria Romdnilor, vol. VIII, cart. 4, p. 353 si urm.Constantin C. Giurescu, Istoria Romdnilor, p. 353.Andrei 115.dulescu, Centenarul regulamentului organic, Curierul Judiciar

Bucuresti, 1931; Aurel Saya, Regulatnentele organice ale Valahiei §i Moldovei,Bucuresti, 1944; N. N. Petrascu (si G. Bezviconi), Relaiii ruso-romiine, p. 81urin.

Proiectul de constitutie din Moldova, de pe la 1822, al lui AndronacheDonici, a fost legfferat numai partial prin hrisoavele lui Ioan-Vod5. Sturdza.

) Constantin C. Giurescu, Istoria Romeinilor, pp. 346-347.7) I. Stalin, Marxismul ci chestiunea nationald, Bucuresti, 1944, P. 6 §i urm

www.dacoromanica.ro

282 G. BEZVICONI

fi contestat. In desbaterile celor douà Adunari se manifesta Inceputurilevietii parlamentare de mai tarziu1). S'a pasit mult mai departe detraditia aceluia, pe care Kiseliov H reprezenta in principate, a autocra-tului Nicolae I, 0 cu atat mai mult de spiritul reactionar al Turcilor,in care au ramas zalogite, ani indelungati, celelalte popoare din Sud-Estul european 2).

Kiseliov a parasit principatele la 11/23 Aprilie 1834, insotit pa'nala granita de tot poporul 3). La Stanca, i s'a oferit un ultim pranz.Multimea plangea. o Acest om, scria N. Piccolo in acel momentnu mai parea un simplu muritor: era genial binelui patriei, care pareaca se duce... ». Consulul austriac din Ia0 constata 0 el, cá generalule emporte dad la réputation merit& d'un homme juste, éclairé etintègre », care a pus « beaucoup d'ordre et de régularité dans l'adminis-tration provisoire des deux province ». Alexandru Ghica l-a insotitpana: la Chi0nau 4).

01:qteasca Adunare a Munteniei l-a prodamat pe Kiseliov, in 1831,cetatean roman, reinoind votul unsprezece ani mai tarziu, dupi pro-punerea deputatilor: episcopal Ilarion al Arge0.1lui, Chesarie al Buzau-lui, Manoil Baleanu, Ioan Slätineanu, Iordache 0 C. Filipescu 5). Re-fuzand iara0 propunerea lui Gheorghe-Voda Bibescu, votata la 6Aprilie 1843 de 0.4teasca Adunare de a i se ridica o statue la BucurWi,generalul ruga, prin scrisorile din 7 0 14 Iunie, ca fondurile votate

1) Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 346.3) Colonelul Lacusteanu (op. cit., p. 49) scrie: Aceastii constitutie, revolutdo-

narii si descultii dela 1848 au nimicit-o si au ars-o, blamand faptele milostivesi crestinesti ale Rusiei, ca sa se urce craii si descreieratii cu legik lor. . . ». Operalui Kiseliov declara C. Calmuschi (op. cit., p. 217), este cea mai mare operalegislativa ce s'a facut pana atunci in tarile noastre E Profesoral Leon Casso,vorbind despre Dreptul bizantin in Basarabia, (trad. rom., p. 39), inteo not&adauga: o Daca cu aceastá ocazie ne aducem aminte, ca. regulamentul organiceste o binefacere, savarsita de Rusia fatä de Moldova, si ea in deob4te cazuride aratarea recunostintei in peninsula Balcanica stint comparativ rare, suntvrednice de atentie cuvintele profesorului dela facultatea de drept din Iasi,D. Alexandrescu (Droit ancien at moderne de la Roumanie, p. 480): Malgré toutce qu'on a pu dire, malgré les critiques plus ou moins fondées adressées a ceréglement que le peuple dans sa fureur a brillé sur la place publique, l'histoireimpartiale devra reconnaitre un jour que les Russes, soit it leur point de vuepersonnel, soit au point de vue de l'équilibre européen, ont beaucoup fait pourles Principautés Roumaines et que sans eux ce 'beau pays serait peut-etre au-jourd'hui un pachalik turc s.

3) Asa a fost petrecut, la plecarea din Odessa, ducele de Richelieu.9 I. Filitti, Domniile Romane, p. Ir.a) Colonelul Lacusteanu serie (op. cit., p. 76): Aristocratia si poporul

era filorus *, lar despre Filipesti, cd e erau nu numai filorusi, dar mal Rusi decaltoti Rusii din Moscova s.

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RIL$I IN MOLDOVA *I MUNTENIA 283

ssi fie intrebuintate pentru feintdni, poduri §i sosele. Este originea de-cretului din 28 Ianuarie 1845, pentru infiintarea fântänilor din Bum-resti 1). Kiseliov a rAmas indrunatorul intelept de mai tärziu al domni-torilor 2), refuzand repetate rânduri domnia, desi 'nick' in 1842, mitro-politul Värii intreba pe consulul Daskov, oare nu s'ar putea pune can-didatura generalului la domnie 8). Din departare, el rämânea acelasisprijinitor binevoitor al intereselor principatelor.

a Generalul Kiseliov avea inima si spiritul deschis sentimentelormarl, seria Ion Ghica 6). Cand era ambasador la Paris, pe laanul 1862 5), om in etate de 8o de ani, Thouvenel, ministrul treburilordin afarg al lui Napoleon al III-lea, zicea, vorbind despre dansul, cOnu cunostea in toatà diplomatia europeanä un spirit mai tanär prinsentimentele sale si mai accesibil la ideile mari s'i generoase ».

Dorind sá zugfävim epoca lui Pavel Dimitrievici Kiseliov chiarprin cele serse de el si Ara sà." avem posibilitatea s'ä cercetäm, deocam-datà, insemnärile lui, care se pOstreaz6 in Uniunea Sovietic66), am gOsitnimerit sä reproducem aici fragmentele citate ale lucrOrii lui A. P.Zablotki-Desiatovski, continând cele scrise de general cu privire laPrincipatele Dunärene.

e A. F. Orlov 7) seria lui Kiseliov:a Feldmare§alul Dibici este extrem de multumit si de tine si de

tot ceea ce ai Thicut ; de aceea vei primi in curând dovada bunävointeiimpOratului. Ai si primit insOrcinarea de a conduce ambele principate.Este un post extrem de important si, in imprejufdrile actuale, maiimportant ca oricând. Te asteaptO foarte multe de facut. Este vorbade o transformare a tOrii ; ea trebue sa fie imping spre o desvoltareprogresivä.... ».

I MIMI, Domniile Romelne, p. 327, 0 G. Bibescu, op. cit., vol. I, pp.192-197, 0 vol. II, pp. I9I II, 162-165, 548.

G. Bibescu, ibidem, vol. I, p. 34, §i sol. II, PP- 5-9, 514, corespoudentadin vol. I, pp. 117, 130-131, 184-186 q. a.

I. Pilitti, Domniile Romane, p. 271.a) op. cit., p. 542.5) 1856-1862, anii and a fost de maie folos cauzei Principatelor Dun&

rene.5) Prin decizia Prezidiumului S. S. al U.R.S.S., din 1931, sectia manuscriselor

a Bibliotecii Academiei de *tilt* din U.R.S.S. a predat arhivei Ca-sei t Pu§kin sarhivele lui: P. D. Kiseliov, L. Maikov, N. Nadejdin, A. S. Sturdza, VI. Iakovlev,A. I. Iatimirski q. a. e Vestitorul Academiei de tiinte din U.R.S.S. s, Moscova,1945, nr. 5-6, P- 254.

1) Alexei Peodorovici Orlov (1787-1862), pe atunci locotenent-general,participant in rAzboiul impotriva Turcilor.

www.dacoromanica.ro

384 G. BEZVICONI

Kiseliov nu era pe deplin multumit de mimirea sa, care fusese.facuta farä a-I fi instiintat. Iatä ce seria el lui Dibici, inteo scrisoareavand un caracter particular:

14 Octomvrie 1829. Gabrovo

a Prin insasi natura sa, administratia inteo tara, in care sunt trupede ocupatie, nu poate fi decat militara. Postul de presedinte, care fusesepreväzut de cancelaria contelui Nesselrode 1) pentru contele Pahlen,trebuia sa* fie un post eminamente civil, in consecintä cu desavarsirenecorespunzator, prin insusi caracterul sau, principiilor ce trebuiauintroduse pentru a conferi un caracter mai ferm conducerii afacerilor.Jeltuhin a simtit-o perfect si, daca pe vremea aceea and eram im-preuna 2), exista intelegere intre noi, indraznesc sä spun ca aceastase datora dorintei mele nu numai de a nu-i ingreuna administratia ,ci dimpotriva, a-i ajuta prin toate mijlocele ce-mi stateau la dispozitiesi, prin aceea, de a contribui la binele obstesc, ne urmarind nid intereseparticulare, nici glorie proprie. Nu este de sigur modest din parteamea sa spun aceste lucruri; dar acest gen de merite este rar si nu in-draznesc sa sper ea le voiu vedea si din partea persoanei, care mà vainlocui la conducerea trupelor. Chiar si in cazul cand relatiile reciprocear putea sa fie puse pe o cale bung, situatia va fi totusi falsä, pentruambele parti, si din causa aceasta vor suferi mai mult, ori mai putin,treburile; afirm fará sovaire, ca administratiile civila si militara trebuesa fie incredintate uneia si aceleiasi persoane. i fie ea' seful militarii va fi subordonat presedintelui divanurilor, fie invers, unitatea deconducere este indispensabila ; sunt atat de convins de acest lucru6 as socoti incorect sa tac si sa accept o numire, care. m'ar pune ba-te() situatie falsa in imposibilitatea de a lucra in& un mod onorabil.Das chiar si in cazul, in care conducerea suprema a trupelor, pe careexcelenta voasträ mi-o lasa deocarndata mie, se va prelungi si pe viitor,sau in care seful trupelor inri va fi subordonat mie, voiu accepta postulde presedinte al divanurilor si-1 voiu p5.stra numai atata timp, cat dvs.veti fi seful meu, deoarece pentru nimica in lume n'as vrea O. am de-a-face cu caducitatea celor, care ar putea sa ocupe locul dvs., conformdrepturilor de vechime. In urma celor de mai sus, excelenta voastrava gasi cu cale a scuza refuzul meu de a accepta locul de presedinte,care dup'ä convingerea mea cere trei conditii indispensabile: 1. saposed o garantie mora.1á ca-mi voiu indeplini serviciul sub ordineledvs.; 2. sa detin in acelasi timp autoritatea civila si militar5. si 3. po-sibilitatea de a pleca in primävarä la Karlsbad. Aceste conditii nu

Contele Nesselrode (178o-1862), Indrunatorul politicei externe ruse Inanii 1816-1856.

Aceasta se refera la inceputul anului 1829.

www.dacoromanica.ro

CAUTORI RU5I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 285

le pun niel guvemului, niel §efului meu, insä vorbesc despre ele aicispre a nu aparea in ochii dvs, ca un om ingrat §i lipsit de ratiune;deoarece, in primul rand, tin la o bunk' parere despre mine din parteacelor pe care-i stimez, §i. in acela§i timp nu cred cà a§ putea sà mà con-sacru inteun mod u§uratec unei opere, de care sunt legate intereseinsemnate, ceea ce ar putea sa compromità definitiv chiar §i binevoi-toarea grijä ce-mi purtati... »

Kiseliov a sosit la Bucure§ti la II Noemvrie §i dupa doug zile,la 14 Noemvrie, a preluat conducerea principatelor. In ziva aceea,fixatä pentru preluarea divanului, la orele 4 §i jumätate dimineataa avut loe un cutremur, care s'a repetat la ora 7 seara. Pavel Dimi-trievici s'a adresat membrilor divanurilor adunati, Cu urmatoarea cu-vantare:

t Domnilor I Imparatul mi-a incredintat conducerea suprema aacestor douä. provincii. Nu má indoiesc de importanta insärcinäriice mi-a fost data §i ma' voiu socoti fericit, dacà voiu putea justifica ale-gerea putemicului dvs. protector, tarul.

t Räzboiul, dus de Rusia, s'a incheiat cu o pace onorabilà pentruimperiu §i avantajoasá pentru dvs. Imparatul a mai intensificat pro-tectia, pe care v'o acordau stramo§ii lui. Sunteti chemati la viatg,bazatà pe drepturi §.1 privilegii, solemn recunoscute.

« Domnilor, de dvs. depinde acum sa consolidati aceastá opera;deoarece chiar §.1 protectia cea mai puternick chiar §i dispozitiile celemai intelepte nu pot aduce prosperitate unui popor, dacà acesta nudore§te transformarea sa, dacà nu tinde el insu§i spre rena§terea mo-ravurilor §.1 a spiritului social.

a La inceputul razboiului, imparatul dorea ca acest razboi sá fiepe cat se poate mal putin impovarator pentru principate, §i este sigurca obligatiile ce-au fost impuse ar fi fost mai putin simtitoare, dacafunctionarii ar fi fost patrun§i de convingerea, cal sporirea obligatiiloreste damatoare binelui ob§tesc. Eu am fost §eful statului-major §ide aceea pot vorbi despre aceasta, ca unul care are exeprientà in materie ;am cunoscut pretul prestatiilor voastre in natura §i am putut vedea,In timp ce comandam trupele pe malul stang al Dunarii, cu ce mij-loace era constransa populatia la indeplinirea lor. Nu voiu starui asuprafaptului ea' acolo, unde sistemul mituirii este condamnat in public,uncle cinstea de a fi folositor tärii este pusà mai presus de dorinta dea trage foloase personale, prezenta unei armate nu numai cal nu re-prezinta o sardna grea pentru tara, d dimpotriva, o imbogäte§te,desvoltand in ea industria §.1 comertul.

t lata de ce vá invit, domnilor, sä.' mà ajutati nu numai cu cuno§-tintele §.1 prin activitatea dvs., ci mai cu seama prin influenta dvs.moralk atat de necesara pentru bunul mers al administratiei, careva previn de acest lucru, domnilor, va avea in vedere incontinuu

www.dacoromanica.ro

286 G. BE2VICONI

binele general al tarii, iar nu avantajele personale, care, fiind intemeiatepe abuzuri, nu pot fi mentinute decat prin continuarea abuz. urilor.

« La intocmirea noului regulament lucreazà o comisie specialg, aicarei membri, ale§i de dvs., au reputatia de buni cunoscatori al le-gilor i obiceiurilor nrii. Activitatea este continuan inteun mod intens,'ilisà ea nu trebue sà stinghereascà imbungtataile, care pot fi intro-duse in diferitele ramuri ale administratiei, care a fost organizata dedistinsul meu predecesor.

« Và previn, domnilor, cá aceastg administratie va fi mentinutgintocmai pang in clipa, in care vom fi perfect convin0 de utilitatea

necesitatea unor modificari.« In sfar§it, imi permit a crede a., sub conducerea inteleaptg a vi-

teazului §ef al armatelor, vom realiza generoasele intentii ale inal-tului vostru protector, §i. cá acest popor, devenit fericit, va trans-mite urmaOlor al departati amintirea actualei epoci, marete i glo--rioase

Aceasta cuvantare, spune Loewenstem in insemngrile sale,a fost primità cu mare entuziasm. Boierul Arghiropol 2) s'a sculata spus urmatoarele cuvinte:

« Clerul §.1 nobilimea Principatului Valahiei s'au adunat astazi injurul dvs., domnule general, spre a avea cinstea de a vg prezenta oma-giile lor.

« Astäzi cand, pentru patria noastrã incepe o noua erg', maiestateasa a binevoit sa adauge la binefacerile care ne-au fost asigurate printratatul dela Adrianopol Inca o noubi dovadà.' a grijei sale parinte§ti,numindu-vg pe dvs. preedinte al divanurilor. Vg rog sä credeti, ex-celentd, cá aceastä numire a fost primitg cu bucurie unanimg de toatedasele populatiei i cà, felicitându-vä, fiecare se felicita pe sine insu§i.La postul, la care ati fost chemat prin inalta incredere, vä. Weaptgun nou triumf acela de a asigura fericirea unui popor, destinulcgruia a avut de indurat ping acum grozave adversitati.

« Triumful acesta nu va avea stralucirea unui triumf militar, va fiinsa nu mai putin glorios §i nu mai putin scump inimii dvs.... o.

Evenimentele din 1821, cand Tudor Vladimirescu a provocatrascoala din Valahia, cgreia i-a corespuns navglirea lui Ale-xandru. Ipsilanti in Moldova, au desväluit nu numai nevoia, dchiar necesitatea nu de a repara vechea ma§ing administrativa, ci dea crea una noug. Conventia dela Akkerman din 1826 a recunoscutaceastg necesitate. Hat4eriful din 1827 le impunea domnitorilor

Baronul Vladimir Ivanovici Loewenstern (1777-1858).Manoil Luca Arghiropol (1798-1881), nepotul de Ilia al lui Constantin

VodA Moruzi, vel-logofat, lar mai târziu ministru al dreptätii (1851).

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIJ$I IN MOLDOVA st MUNTENIA 287

Moldovei 0 Valahiei sa intocmeasca, impreuna Cu divanele, legile fun-damentale regulamente pentru fiecare principat... Comisia pentruintocmirea regulamentului fusese infiintata inca din 1827, nu aveairisa nici plan, nici directive bine definite ; de aceea ea n'a ajtuis laniciun rezultat 0 s'a lichidat dela sine, odata cu inceperea razboiuluidin 1828. Reorganizarea era atat de indispensabilä, incat guvemulrus a hotärit s'o intreprindä, Cu toate cà se afta in räzboi. In scopulacesta a fost trimes in principate, la sfar0tul anului 1828, secretarulde stat D. V. Da§kov 1), insarcinat sa schiteze tinand seama de stareade lucruri din tara un proiect de instructii pentru intocmirea regu-lamentului. Da0cov 0-a indeplinit misiunea ; instructiile, compuse deel, au obtinut malta aprobare la 6/18 Iunie 1829 0 au fost transmisegeneralului Jeltuhin, din ordinul ca'ruia s'a infiintat, la 19 Iunie 1829,la Bucure§ti, un comitet, compus din membri ale0 ai divanurilcr, in-särcinat cu intocmirea proiectului de regulamente ; in calitate de pre-§edinte al acestui comitet a fost numit consilierul efectiv de stat Min-ciald, fost panà atund consul general al Rusiei in priucipate 0 tocmaide aceea bun cunoscator al situatiei locale.

Preluand conducerea principatelor, Kisehov a 0:sit ca acest comitetnu Meuse aproape nimic, lucrurile ramanand pe loc. S'a convins, eala baza acestui insucces era animozitatea generala a boierilor, carevedeau el reforma va atinge nu numai abuzurile autoritatilor dom-nitorilor, ci 0 propriile lor avantaje, care decurgeau din diferite masuride impilare a poporului. Nu se putea conta nici pe colaborarea clerului ;acesta se temea sa piarda multiplele drepturi, care le dobandise intimpul administratiei domnitodlor.

Kiseliov a luat numaidecat parte la edintele comitetului, accele,rand efectuarea lucrarilor premergatoare ; fiind insa un adevarat bar-bat de stat, el pricepuse Ca aceasta nu era suficient, ca pentm ob-tinerea succesului, trebuia ca'Oigatà opinia publicà in folosul masurilorde reorganizare, pe care le prev edeau regulamentele. In acest scop,a 0 dat, in unele chestiuni, dispozitiuni, prin care trebuia sa se mani-feste neintarziat actiunea binefacatoare a guvemului rus sau a repre-zentantului säu pre§edintele plenipotentiar al divanurilor.

Vom arata aid obiectivele principale, pe care le urmä.'rea la inceputactivitatea lui Kiseliov.

De cava ani, duma nu mai contenea in principate, iar in 1829ea bantuia in ambele capitale, in 23 ora,se 0 3oo state. Indatä dupavenirea lui la Bucure0i, Kiseliov a dat directive pentru elabora reaunui plan de inspectie 0 curatire generala; planul acesta a fast pus inaplicare sub controlul ofiterilor ru0 0 al functionarilor de carantin51.Chiar a doua zi dupa preluarea tunctiunilor sale, Pavel Dimitrievici

1) 1784-1839, loctiitor dela 1829, apoi ministru al justitiei dela 1832.

www.dacoromanica.ro

288 G. BEZVICONI

a vizitat personal spitalele de ciumati. In timp de 5 saptamani, s'auluat masuri de curatenie i priveghere in orase si sate i, la ince-putul anului 1830, molima era curmata. Pentru a impiedeca peviitor raspandirea ciumei, au fost infiintate circumscriptfile de supra-veghiere, lar de-a-lungul Dunarii s'a creat o linie de carantina, Cu con-trolul careia au fost insarcinati functionari rusi. In acelasi timp, intoate judetele au fost numiti medici de judete, iar la Bucuresti i laIasi create administratii medicale, care au lucrat cu multa eficacitateincepand din 1830.

Incà inainte de preluarea conducerii tarii de catre Kiseliov, pretu-tindeni se simtea insuficienta aprovizionärii; ràzboiul i doi ani derecolta deficitara secasera toate rezervele; in special Bucurestii erauamenintati de foamete, iar pretul pAinii a inceput sä creasca. repede.Kiseliov a dat numaidecat dispozitii ca painea sa fie distribuitä dinmagazfile militare si cumparata in Moldova si la Odessa, iar intre timpboierii trimisi de el prin judete, i-au convins pe detinatori i proprie-tari de mosii sa distribue granele de rezerva locuitorilor pana la recoltanoua.

Spre a se informa mai bine asupra nevoilor din tara, Pavel Dimi-trievici a declarat cá va primi, personal, petitiile tuturor persoanelor,de once stare; in acest scep, incepand din ziva de 22 Noemvrie 1829,si-a fixat douà zile pe saptamana de audiente, Marti i Vineri. Au in-ceput sa vinä foarte multe reclamatiuni, din care el a putut sa se con-vinga de existenta unor abuzuri grave... Independent de starpireaabuzurilor provocate de starea de razboi, Kiseliov a pasit neintarziatsi la nimicirea abUzurilor si a impilarilor, inradacinate prin obiceiurilepamantului i regulile in vigoare in tara. Astfel a fost desfiintata van-zarea demnitatilor i suprimate taxele pe toate produsele indigene,care se percepeau sub denumirea de taxe vamale interne, precumimpozitele si mai grele pe cap de vita rata.cita (gloaba); prin aceastaau fost totodatä desfiintati i insusi perceptorii ' cestor tate, care co-miteau multe abuzuri1)...

Despre impresiile sale la sosirea in principate i despre inceputurileactivitätii sale, Pavel Dimitrievid scria lui Zakrevski 2).

26 Noemvrie 1829, Bucuresti

voiu spune cateva cuvinte despre presedintia mea: avandsan'ätatea serios sdruncinatk dupa un serviciu activ i greu, speram&I ma pot odibni un an sau doi, cand deodatá am fost convins de

Perceperea amenzilor pentru stricAciuni pricinuite de vite se concesiona;primul beneficiar al concesiei o vindea unui al doilea sau partial la mal multi;astfel apareau numero*i perceptori, care li oprimau pe silteni.

Contele Arsenie Andreevici Zakrevski (1783-1865).

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUW IN MOLDOVA 1 MUNTENIA 289

contele Dibici, prin prescriptiuni i scrisori, c5. impäratul doreste cu totdinadinsul cà aceasta este indispensabil lui, contelui Dibid,ca eu sá rämän in principate pentru a lupta contra frigurilor, ciumei

escrocilor tärii acesteia i ai nostri.e Am indeplinit vointa tarului çi, desi impotriva dorintei mete,

am rämas si am preluat conducerea principatelor, insä mästurisesc,ca nu puteam prevedea acea dezordine, acel haos, pe care 1-am &itIn administratia de aid; din lude, Jeltuhin aproape nu s'a mai ocupatde treburi 0, in genere, pe cat se pare, n'a inteles caracterul postuluice i-a fost incredintat, vränd sä administreze principatele ca si o gu-bernie, si a montat pe told si pe toate impotriva lui. La aceasta trebuesà adaugi cà toti ceilali, s'ar putea spune färä exceptie sau cu oexceptie foarte mic6 iau mità, iar unii jefuesc intfun mod nerusinat,

cä, de cAnd am venit, am observat si la cei mari i la cei mici un sin-gur scop, o singurä. dorintä de a camufla adevärul 0 a se opuneoricärei tendinte de introducere. a ordinei organizäsii sistematice.

« Iatä cele ce am putut observa pänà acum si ce trebue i vreausa inving. Dela venirea mea, am reorganizat spitalul de ciumat?, aminfiintat in principate un control general 0 mäsuri generale impo-triva ciumei, am coborit in oras preturile alimentelor, iar in curândvoiu dubla taxele rascumpäräsii pentru sare, cele vamale etc. Toateacestea le displac colaboratorilor mei, care-0 pierd veniturile i mäblestemä, pe mine ; am fost primit insä In principate cu o bunävointäextremà i toatä lumea asteaptä dela mine mai mult deal ar trebui,deoarece este greu sá transformi abuzurile inrädäcinate aici, in atmo-sfera de confuzie generalà a afacerilor curente. Din cauza grijilornepläcerilor de fiecare zi, am revenit la ocupatiile mele din 1819, Cusingura diferenta c5., la patruzeci i doi de ani, fortele sunt epuizate0 nu mai fäspund dorintei de a fi activ i util. In sfärsit, fie ce o vreaDumnezeu, lush' voiu face ceea ce-mi sta in putintä, färà a mä crutape mine, dar niel pe alt.ii

20 Februarie 1830, Bucuresti

Pang nu mi-au pierit puterile, mtm.cesc i, pe eat mi se pare, nufärä folos. Ocarmuirea dvilä internä i administratia militard capätäo desvoltare sistematia ; increderea locuitorilor sporeste ; venituriledela concesiuni 0 cele generale sporesc; hotia, care este aici un obiceiual pämäntului, descreste pe zi ce trece 0 clasa de jos incepe sa räsufle.Politia ordseneascä i dezastruasele comisii de incartiruire sunt pe calede reorganizare; tinerea evidentei in vistieria (ministerul finantelor),spitale i comisii se organizeazá dupà reguli severe si uniforme; insä-mântärile, fäcute cu concursul guvemului, vor fi vas. te ; linia de caran-ting de pe Dunäre, fiind un lucru important pentru Rusia, se orga-nizeazà cu toatä atentia i intensitatea de actiune cuvenite ; militia

19

www.dacoromanica.ro

290 G. BEZVICONI

localä va fi formatä ì comitetul de reorganizare 1) lucreaza necontenit,Cu toate ca ar vrea sA mentina daunatoarele privilegii ale boierilor,impotriva carora lupt eu in calitate de infaptuitor al vointei impa-ratului si de crestin. Ii mai ramane mult de facut celui care va aveade condus aceasta tara; socot ca principalul este sa. castig bogatia luipentru Rusia pe calea negotului supun pe Moldoveni si pe Valahipe viitor, cu ajutorul educatiei noastre i prin introducerea obiceiurilor

moravurilor noastre. Pentru aceasta trebue: 1. sä usuta.'m tarifulnostru comercial si 2. sa plasam in institutiile noastre scolare chilesi militare 200 de tineri si tot atatea tinere fete in manästirile 2) noastre.In acest chip, fatal a provoca sgaduiri in Europa, farä cheltuieli pentruintretinerea fortelor noastre armate in aceastä tata, vom avea granitanoastra pe Dunare, cu mäsurile locale de protectie impotriva molimei ».

18 Martie 1830, Bucuresti«Pe zi ce trece, sederea mea aici imi devine tot mai nesuferitä ;

toatä ziva sunt prins de treburi, n'am nido clipä' de odihna sau depetrecere. Hârtiile i cu mine, eu i hartiile, iata intreaga mea viata ;tree anii si se stinge bucuria de a trai. Dar fie ce o fi, nu-mi voiu tfädaprincipiile pana la ultima limita de posibilitate i voiu fi pe cat se poatede util imp.aratului i concetatenilor mei, dei cei de aici nu prea suntdemni de aceasta . . . ».

21 Martie 1830, Bucuresti

« Treburile noastre de aici merg binisor: sunt mai multi multumiti,decat nemultumiti; sämatatea mea merge prost, dar ceea ce este celmai ran pentru treburi, este CA n'am ajutori de incredere ».

In toiul activitatii administrative a lui Kiseliov, una din dispozi-tiile sale i anume dispozitia privind moneda, era cat p'aci sa fie pri-lejul unei rupturi dintre el i Dibici . . . La 12 Martie, Kiseliov ii serialui Dibid:

« Prin curierul de azi trimet exce/entei voastre un raport extremde important in legatura cu situatia monetara de aici. Criza devine,pe zi ce trece, tot mai acuta, atat pentru particulari, cat i pentruinteresele noastre proprii: moneda de buna calitate dispare din circu-latie si este inlocuita de cea turceasca, ceea ce pricinueste pierdenide 25 la sun

« Adunarea generala a divanurilor i comerciantii au cerut de catevaori sa se fixeze un pret stabil al galbenului, care sa devina prin aceasta

Kiseliov denumeste astfel comitetul, care se ocupa cu intocmirea regu-lamentului organic.

Internatele. Despre ie§ence, trimese pentru studii la Odessa §i Peters-burg, I. Filitti, Domniile Regulameniare, p. 612.

www.dacoromanica.ro

CALATORI 12.1M IN MOLDOVA I MUNTENIA 291

monedá de baza; aceasta ar fi conform ca proiectul regulamentuluiPentru a aseza pe temelii rationale aceastä opera, atat de importantapentru principate i pentru Rusia, am dat divanului ordin sà stabi-leasca, cu ajutorul expertilor, valoarea internä a tuturor monezilorturcesti, prevazand cà aceasta dispozitie va avea in acelasi timpsi o altä urmare importanta i anume: va face &A scada moneda stricatasi va pregati in acelasi timp reducerea valorii ei, in mod treptatde bung voie.

« Am stint foarte bine ea cei çarora li se cesioneaza dreptul de avinde sarea í alte ramuri ale veniturilor statului, precum i falsifica-toril de monedà, vor tipa, deoarece pierd posibilitatea de a castigadela stat, cu ajutorul monedei proaste, 20% si mai unfit ; n'as fi crezutinsa, Ca se vor gasi oameni at'at de nerusinati, inca sà apere cu neobra-zare interese atat de ilegale ; si mai putin as fi crezut cà divanul exe-cutiv se va opune dispozitiei, data de predecesorul meu si de mine siaprobafá de dvs., de a refuza primirea monedelor turcesti in vistierii . . .

Am fost nevoit sá iau masuri severe impotriva functionarilor,pe care i-am mentinut pana acum, dorind sà evit once ciocnire si re-forme ce n'ar coresprmde situatiei mele temporare ; insá lucrurile aumers ata de departe, incat o indulgenta prelungita din partea meaar fi fost de neiertat ; interesele de serviciu reale cer indepartarea multorfunctionari, cu care nu mà mai pot intelege, de când cu coborirea pre-turilor alimentelor la Bucuresti i marirea preturilor de concesionare,care nu-si mai pot ascunde pomirile rele i ar putea, in cele din urm5.,sa-i contamineze i pe functionarii cei buni ce au mai ramas. . . ».

In scrisoarea urmätoare, Kiseliov ti seria lui Dibici, la 9 Aprilie 1830:9 Am primit scrisoarea dvs. din 26 Martie, plina de expresia perma-

nentei dvs. bunavointe in ceea ce m'a priveste pe mine Dar tot in eaam gasit ceva care-mi ramane de neinteles i ma pune bite() situatiedificila, dacà nu in privinta alegerii masurilor ce am de luat, cel putinIn privinta temerii cà aceasta alegere ar fi putut s'5, fie interpretataintr'un mod nefavorabil pentru mine, in timp ce doresc din toatà.' mimasa dovedesc, printr'un devotament integral, sentimentele ce mä anima'lap: de imparatul ineu si de cel, sub ordinele caruia am onoarea dea-mi face serviciul. Raspunsul dvs. la scrisoarea mea din 12 Martie,cu privire la moneda turceasca, mi s'a parut atat de inexplicabil, 'Matpentru 15.murire am cerut o copie de pe scrisoarea i de pe raportulmeu, aflând cu aceasta ocazie ea, intentionat sau din gresala, pachetulcu raportul meu n'a fost remis curierului i cá excelenta voastra a-tijudecat lucrurile numai din scrisoarea ce insotea raportul meu si deaceea nu v'ati putut forma o parere clara asupra acestei chestiuni.

« Cautandu-i pe cei vinovati de aceasta faptä josnica, de care numa mir, cunoscand caracterul i interesele acestor domni, ma grabescsa va prezint raportul in chestiune, din care yeti vedea cà ordinul de a

39*

www.dacoromanica.ro

292 G. BE,ZVICONI

nu primi monede turcesti in casieriile statului fusese dat de predecesorulmeu cu aprobarea dvs. VOzand c'á divanul n'a executat acest ordin,intentionat i contrar intereselor guvemului i tkii, am fost nevoitsà-i constrang sa execute intocmai inteleptele dispozitiuni, date chiarla inceputul fázboiului si care sunt executat pang azi in Moldova,fara niciun fel de nemultumire. In ceea ce priveste necesitatea dea stabili o valoare definitiva' a galbenului si a fixa valoarea internäa monezilor de proastà calitate care circula in tara, prin publicareaadevAratei lor valori, nu numai eh' n'am fäcut acest lucru fara consim-tamantul dv. in prealabil, ci 1-am solid-tat anume in raportul meu din12 Martie.

« Din toate cele de m.ai sus yeti vedea, excelenta, cá sunt departede a fi facut o lovitura de stat ; prudenta mea a fost prea necutezaloarelConsiderandu-ma' un guvemator doar vremelnic, am cautat tot timpuls'a* má folosesc cat de putin posibil de drepturile, pe care mi le-a con-ferit decretul imparatesc i instructiile ministerului, date presedinteluiplenipotentiar, contele Pahlen, In 1827 ... ».

Raspunsul nu 1-a satisfäcut pe Pavel Dimitrievici, expresia impru-denta din scrisoarea luí Díbid, prin care se atribuía dispozitiei datede Kiseliov importanta unei lovituri de stat, era socotita de acestadin urmá drept o mustrare injusta. Kiseliov s'a hotärit sà päraseascApostul de presedinte plenipotentiar i, deocamdatä, sa insiste °supranecesitatii de a pleca in strOinatate pentru cOutarea s'anatatii.

In insemnarile zilnice ale lui Pavel DImitrievid sta scris:t2 Mai. Sosirea feldmaresalului la orele 9 seara; m'a primit

prieteneste ; explicatii cu privire la concediul meu i la comanda tru-pelor ; mi-a spus cá tarul i-a scris despre dorinta lui de a-mi incre-dinta ocuparea principatelor.

« 3 Mai. Lucrarile mele cu feldmaresalul s'au inceput la 9, s'auterminat la 12. Mi-a dat in toate aprobarea lui. Plecarea din Kius-tendji *1).

Este evident, a primirea facutà de Dibici lui Kiseliov i explica-tiile sincere au imprOstiat norul, care era sa' intunece bunele lor relatii . .Luandu-si ramas bun dela feldmaresal, Kiseliov s'a indreptat spreMoldova, unde nu fusese inca dela numirea lui in postul de presedinteplenipotentiar al divanurilor. Parerea lui generala asupra situatiei dinMoldova se af1á expusa in scrisoarea urmätoare, adresata. lui Dibici:

Iasi, 13 Mai 1830t Am sosit la Iasi in ziva de 8, pi-in Galati, oprindu-m'ä pe drum in

toate orasele moldovene, pentru a primi dela locuitori petitii i recla-matiuni. Tara incepe sá renascO la viatä. ; este insa indispensabil

1) Constanta.

www.dacoromanica.ro

cikitizoRr Rug IN 110I.DOVA 91 MUNTENIA 293

stirnim mai multà energie in administratie ; doresc totug s5.-1 p5strezpe generalul Mirkovici si pe vistier, in m'Asura posibilitàtilor. In ceea cepriveste personalul divanului, se impun oarecare schimb5.ri, pe carele voi face cu scopul de a ameliora situatia provizorie si a facilita intro-ducerea viitorului regulament.

a Austria are in Moldova multi partizani; agentii ei fägbiduesc men-tinerea tuturor abuzurilor, in cazul cand Moldova le-ar da ascultare

s'ar opune energic oricsárei schimbäri in forma de guvemare. Deaceea toat5. lumea de aici e nelinistia i face din ce in ce mai multeintrigi.

4 Dac5.' guvemul nostru tine la regulament si la influenta pe caretrebue s'o avem aici, este indispensabil sá inaturAm Cu toatà energiaamestecul Austriei i s5.-i (15.'m sá inteleagá c5., curtea protectoare n'arenevoie de sfaturi si nu va tolera observatii. Este cu atfit mai necesarca lucrul acesta s'a' fie f5.cut acum, cu cat amestecul cabinetului din Vienapoate crea precedente, care ne vor deservi la primul nostril falzboiin regiunea Dungrii

Pavel Dimitrievid a stat la Iasi pá.'n6 la 25 Iunie, iar in ziva de27 s'a inapoiat la Bucuresti

In Infle, la Bucuresti, s'a simtit lipsa de lumangri si carne de vacI,apoi a urmat o scumpire a tuturor produselor alimentare ; in privintaacestor din urm5. imprejurki, Válnuielile cädeau asupra bancheruluispeculant Sakellario. Dupá ce si-a, exprimat nemultumirea la adresadivanului executiv pentru inactiunea lui, Kiseliov a declarat comertulde päine cu deskvärsire liber intre ambele principate i, dupá luareaaltor mAsuri menite sä asigtire alimentatia capitalei si a trupelor, aplecat, spre sfiirsitul lui August, la Silistra. Cele trei zile petrecute deel aici, au fost consacrate unei inspectii am5.nuntite a tuturor lucrarilortehnice, a tuturor craldirilor din oras, a präVäliilor, depozitelor de pul-bere, arsenalului, spitalelor. Kiseliov nu neglija niciun detaliul cat demArunt. In cele din urmä., dup51 ce a dat diferite ordine generaluluiRupert 1), care comanda cetatea, in ziva de 23 August, generalul Ki-seliov s'a inapoiat la Bucuresti...

La sfarsitul lui Aprilie 1830, comisia pentru intocmirea regulamen-tului a terminat redactarea proiectului ; la inceputul lui Mai, Minciald

boierii Mihail Sturdza g Villara au plecat la Petersburg, mide stu-dierea proiectului a fost incredintatà unei comisii speciale, pusä subpresedintia secretarului de stat Daskov i compus6 din urmältorii

Locotenent-generalul Rupert, nIscut in 1788 i mort in 1849 la LohAnesti-Orhei, era ginerele lui F. Nedoba. Mai tarziu, el a fost general-guvernatorul Sibe-riel Rfiskitene (pinfi la 1847). G. Bezviconi, Boierimea, vol. II, p, 201.

www.dacoromanica.ro

294 G. BEZWCONI

membri: Katacazi 1), Minciaki si cei doi boieri pomeniti maisus.

In timpul ce lucrärile comisiei dela Petersburg se apropiau de sfarsit,ICiseliov comunica, bite° corespondentà confidentialg, conteluiNesselrode, p6rerile asupra impresiei, pe care poate sä o producà intarà introducerea regulamentului organic.

o Regulamentul organic, seria Kiseliov 2), menit s'A* ameliorezeadministratia intern6 a principatelor, este cenit cu insiste** de situatiaacestor täri. Desordinea s*i abuzurile, care au avut loe in ultimul timp,au sabit cu degvarsire resorturile administrative ; institutiile existentenu mai pot corespunde nici clauzelor tratatului, nici nevoilor si intere-selor ambelor provincii ; totusi, oricAt de utile si de necesare ar fi imbu-ngtätirile propuse, nu trebue pierdut din vedere cä., in ansamblul lor,ele vor atinge interesele tuturor claselor.

« In special dispozitiile regulamentului privitoare la scutelnici siposlusnici si la indatoririle agricultorilor fatà de proprietarii de p6mânt,vor provoca nemultumiri din partea clasei privilegiate si proteste inrAndurile tä.rartilor, care sunt cei mai privilegiati prin institutiile celenoui, deoarece prima stire privitoare la cele 24 zile de lucru le va ascundetoate avantajele, pe care le capäià in schimbul acestei prestatii unice.

o Chiar si inainte de redactarea definitivà de atre comisie a dispo-zitiunilor de mai sus, am considerat ca ele vor fi anevoioase de inde-plinit ; de atunci m'am convins si mai mult de acest lucru. Informatiilepe care le-am primit in timpul sederii mele la Iasi si agitatiile provocatede stirea despre sporirea muncilor tárAnesti in folosul proprietariloragricoli, m'au convins pe deplin ca in proiectul regulamentului trebuescintroduse anumite modificäri.

4 Intr'adevAr, nobilimii i se iau scutelnicii, toate avantajele pecare le avea din imp-ártirea veniturilor statului si influenta arbitraräIn toate afacerile administrative si judiciare. Clerului i se iau o partedin venituri ; el pierde de asemenea autoritatea in materie de treburicivile. Negustorimea si intreaga clasä industrialä vor fi supuse la impo-zite si vor trebui sä asculte de reguli pozitive. Autoritatea si sfera deactitme a domnitorilor si a tuturor functionarilor vor fi delimitate prinlegea organic6 ; ei nu vor mai avea posibilitatea de a trage foloase ile-gale din functiunile ion.

4 Independent de aceasta, Austria este direct interesati in menti-nerea vechii sfäri de lucruri ; agentii ei, abuzand de protectorat, ocrotesc

Gavriil Katacazi (1794-1865), secretarul lui Capo d'Istria, primul minis-tru plenipotentiar rus in Grecia (1832-1843), senator, epitrop al invImin-tului la Harkov. G. Bezviconi, ibidem, p. 122.

Telegrama din 13 Octomvrie 1830.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUg IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 295

nu clasele särace ale populatiei, ci nobilimea, careia ti fägg.duesc pro-teca abuzurilor, desfiintarea cärora o urmäreste curtea rusg, ».

Din aceste motive, Kiseliov a remis un memoriu despre scutelnidposlusnici i despre indatoririle täranilor fatà de proprietarii agri-

coli, memoriu continând toate modifidrile pe care le socotea nece-sare de introdus in proiectul regulamentului si care, dupà pärerea lui,promiteau sà aducg in viitor roadele dorite, mentinând drepturilenobilimii i favorizänd clasa täranilor. Dupà pärerea lui Kiseliov,regulamentul trebuia sá intre in vigoare inainte de alegerea domnito-rilor, sub auspicifie guvemului rus.

o In cazul contrar, seria el acest act, pe care eu il considerextrem de util in ceea ce priveste desfiintarea abuzurilor i a tuturorlucrurilor ce se opun desvoltärii viitoarei bune stäri a tärii, va rämäneliterà moartà, va avea doar atäta putere cat va socoti util pentru eaaristocratia turbulentä, iar noul domnitor va fi influentat in actiu-nile lui de membrii familiei lui i de inaltii demnitari locali. Dimpotrivä,influenta däungtoare a acestora din urmà va fi nulä in fata guvernuluirus, care neavänd interese de menajat, va merge inainte, cu toate ne-multumirile stämite de institutiile cele noui, spre realizarea scopurilorpropuse si le va aduce la indeplinire.

o Sunt de pärere cá studierea i adoptarea regulamentului in Valahiatrebue sä precedeze deschiderea adungrii generale in Moldova, undenobilimea este mai numeroasä, mai capabilä de intrigi si de aceea pre-zintä mai multe dificultäti pentru guvemare. O asemenea ordine vacontribui la inläturarea piedicilor si a opozitiei, pe care guvemul s'arputea s'o í'ntämpine in Moldova...

o In once caz, este de dorit ca toate reformele sà fie efectuate subsupravegherea guvernului rus si in prezenta trupelor rusesti. Acestemäsuri de precautie vor scuti tara de turburäsi, care domnesc in Turciaeuropeanä i vor contribuí in acelasi timp la consolidarea organizatieimilitiei, care n'ar putea, färà prezenta i exemplul soldatilor nostri,sà atingä scopul pentru care a fost intemeiatä.... ».

La 16 Februarie 1831, in numele divanurilor, a fost publicatà odeclaratie asupra motivelor Infiintàrii comisiei pentru intocmirearegulamentului. In aceastà declaratie era expus pe scurt i continutulregulamentului si se anunta intrunirea adunärii extraordinare in vedereastudierii lui.

Adunarea a fost deschisä la Bucuresti la ro Martie 1831, cu obisnuitäsoleranitate, de insusi presedintele plenipotentiar al divanurilor. Indiscursul rostit cu acest prilej, Kiseliov a spus, dupg câteva cuvintecu privire la imprejurärile care au provocat aceastä adunare:

Urmasi ai unui popor viteaz ! StrAmosii vostri au avut o guvemarenationarä, care a dispärut, Land loe unei guvernäri sträine, slabe

www.dacoromanica.ro

296 G. BEZVICONI

ocazionale. In timp ce alte popoare europene p5.seau inainte pe caleaprogresului, popoarele acestor douäl täri rämäneau pe loe; chematide civilizatie, ei n'au mai putut fämä.'ne mai departe sträini de misiunealor. Domnilor, sà."-i multumim cerului pentrucà aceastà schimbare,care de obiceiu este insotitä de sguduiri si calamitäti sociale, a fostinfAptuità, multumità exelusiv intentiilor generoase ale... Rusiei, care,incepänd. dela Petri' cel Mare, n'a incetat sä arate acestor pro-vincii binefaceri si grijä )>.

In continuare, amintind pe scurt despre nenorocirile care s'au abItutasupra principatelor, Kiseliov a scos in relief defectele vechii admini-stratii, care trebuia sä." fie modificatà; a citat diferite petitii si reclama-tiuni, cärora le-a dat curs ; a zugrävit viitorul mai fericit, pe care-I asi-gull principatelor tratatele dela Akkerman si Adrianopol, precum sinecesitatea de a coordona organizatia internä cu noua situatie politida tärii ; a acut o succintá prezentare a continutului regulamentuluisi a binefacerilor, pe care tara le datoreste de pe acum guvemului pro-vizoriu si care au servit drept prima treaptà pentru nouile institutii,si-a incheiat apoi cuvântarea prin recunoa.sterea dispozitiei demne delaudà, pe care a observat-o in cugete, si a fericitei schimbäri de men-talitate a celor care, la inceput, erau plini de neincredere...

Drept räspuns la cuvântarea lui Kiseliov, adunarea a votat in una-nimitate textul unei scrisori de multumiri, care a s'i fost prezentatàlui Pavel Dimitrievici a doua zi.

Toate cele (9 capitole ale regulamentului organic au fost acceptatede adunare cu câteva modificäri de foarte micà insemnAtate; au fostadoptate de asemenea, ca completare, proiectele de legi, propuse depresedinte si despre care am vorbit mai sus.

« In timpul tuturor sedintelor, seria Kiseliov 1) a domnit inadunare o atmosferä de pace s'i bung intelegere... ».

Ind' dela 23 Aprilie se. primise stirea despre aparitia holerei inMoldova... In telegrama trimisä lui Nesselrode la 1 o Iunie 1831, dinIasi, Kiseliov seria:

# Ravajele provocate de holerà la Iasi, se poate spune el erau färäprecedent in Europa. Cu mare greutate am evacuat o treime din popu-latia acestui oras contaminat si insalubru ; in oras au rämas numai8xo.000 de oameni, dintre care, in fiecare zi mureau dela 15o pangla 18o; moartea nu alegea nici säraci, nici bogati. Din toti medicii,numai unul continuä sä.' dea ajutoare posibile bolnavilor ; cinci au murit,iar ceilalti au fugit. Färà nido exagerare, sunt nevoit a spune c5., in-cepAnd dela boierii cei mai avuti si pänä la meseriasul cel mai särac,toatä lumea era cuprinsä de o Mal atat de mare, incAt niciun fel de

i) Telegrama trimis5. lui Nesselrode la 9 Mai 183i.

www.dacoromanica.ro

CALA.TORI RUX IN MOLDOVA §I MUNTENIA 297

urmaiire, niciun fel de justificatä severitate nu putea sa-i fortezefie mai atenti in indeplinirea functiunilor lor. Astfel, judecatoriile auincetat de a mai functiona din lipsà de judecatori 0 de petitionari;a trebuit sà le inchid pentru un timp nedeterminat. Din cauza lipseitotaie a functionarilor moldoveni, a trebuit sà incredintez politia dinprincipat generalului Beghidov i cazacilor lui; partea sanitara colo-nelului Makarov j catorva functionari rusi, care 0-au oferit benevolserviciile; aprovizionarea generalului Mirkovici i cancelariei lui. Inceea ce priveste adunarea obsteasca extraordinara, nevazand posibi-litatea de a o intruni in momentul de fata, am cedat rugamintii mitro-politului, autorizandu-1 de a se retrage in vreo manastire de judet,pana la iticetarea totala a epidemiei, pe care n'o pot stavili, dupa spu-sele lui, niciun fel de sfortari omenesti. Parerea aceasta o impartasesctoti Moldovenii.

« Mastuile de precautie i grija, de care sunt inconjurate trupelede sub comanda mea, au dat rezultate din cele mai satisfacatoare incomparatie cu mortalitatea din spitalele civile si din randurile popu-latiei, In genere...

« Nu voiu declina cinstea de a-mi face datoria, atata vreme cat mávoiu sine pe picioare ; in caz daca mi se va intâmpla ceva, generalulDietrichs imi va lua locul ».

Autorul insemnärilor istorice referitoare la activitatea lui PavelDimitrievici 1), desfasurata in timpul holerei, spune:

« Fatä de numarul restrans al functionarilor ce-1 inconjurau, seputea spune ca generalul Kiseliov ramasese singur in mijlocul popu-latiei muribunde i dadea ajutor i mangaiere. Orasul era amenintatde foame, din cauza cä cei care-1 alimentau lipseau sau disparusera.Pentru Kiseliov, clipele acestea au fost din cele, in care omul apare,Cu adevarat, ca o fiintä superioarä. In timpul nenorocirii generale, inmijlocul groazei, cand moartea räpea mii de jertfe, el si-a desvaluitmaretia caracterului.

« Cäläuzit fiind numai de devotament pentru o operà de omenie,el impartea tot felul de usuräri indoia sfortarile pentru a-i smulgemolimei cel putin cateva din jertfe ; prezenta lui era ca un fel de pro-videnta ; el inviora spiritele abatute i inspaimânta indrà.'z-neala celor, care vad inteo nenorocire social& doar un prilej binecuvantatpentru indeplinirea condamnabilelor lor intentii ».

Când, la inceputul lui Infle, holera aproape cá incetase la Iasi,Kiseliov a primit stiri despre aparitia ei la Bucuresti ; a plecat in maregrabh acolo 0 a sosit in ziva de 6 Infle 1831; epidemia se afla tocmaiin perioada de crestere.

1) Manuscrisul: Apercu historique sur la réforme politique en Valachie.

www.dacoromanica.ro

298 G. BEZVICONI

o Sosirea lui KiselioV a electrizat toate autoritätile, a dat fortenoui energiilor lor vi a trezit sperante in suflete abatute ; niciunul dinfunctionarii valahi nu vi-a paräsit postiil v'i toti, luand exemplu delaveful lor suprem, se intreceau in vrednicie vi abnegatie...

o Pentru devotamentul säu v'i pentru grija lui, generalul Kiseliova primit recompensa cea mai magulitoare, cea mai pretioasa pentruun suflet superior. Cánd holera incetase in Bucurevti, a aparut odataIn curtea lui o imensa multinre de oameni, care pästrau ordinea vilinivtea, vi la intrebarea: ce doresc, au räspuns, ca au venit sa-i mul-tumeascä prevedintelui divanurilor ; cand a apärut acesta, multimeal-a primit cu aclamatii, i-a prezentat paine v'i sare vi scrisori de multu-mire, in care ivi exprima, in cuvinte mivcaloare, recunovtinta pentmgrija lui. Lacrimi de induiovare le curgeau tuturor pe obraz. Aceastazi va fi, de sigur, una din cele ce vor ramánea nevterse in amintirealui Kiseliov »1).

Dupä incetarea holerei la Iavi vi in judetele Moldovei, adunareade revizuire vi-a reluat, din ordinul lui Kiseliov, lucrarile, sub condu-cerea vice-prevedintelui Minciaki 11), in primele zile ale lui August.In ziva de 24 August 1831, Kiseliov scrie contelui Nesselrode:

« In urma mäsurilor luate de guvem, terminarea cu succes a revi-zuirii regulamentului este asiguratä ; printre membrii adumarii derevizuire s'a manifestat insa spiritul de nelinivte vi de dezbinare, astfelincat dei nu ne putem indoi cá regulamentul va fi adoptat de omajoritate covárvitoare , este incontestabil ca aplicarea lui va ceremai multi perseverenta vi supraveghere decat in Valahia. 0 grupare,care s'a format in sanul adunarii, vi-a propus drept scop sa critice visá modifice tot ceea ce in regulament, ti asigurä g-uvemului cel nourespectul vi autoritatea materialä, care reprezinta insävi temelia exis-tentei lui.

o Dacä in Moldova starea de lucruri nu este satisfacdtoare, in Va-lahia vedem lucrul contrar. Acolo cea mai mare parte a regulamentuluiorganic este pusä in practica. Regulile referitoare la carantinä., la jan-darmerie, finante vi judecatorii se pun in aplicare, iar crearea unuiconsiliu administrativ a imprimat noii ordini o mivcare progresiva,astfel Inca guvernul nu face decát sa supravegheze mentinerea lordreapta. Pretutindeni ele sunt primite cu entuziasm vi utilitatea loreste recunoscuta de diferite clase ale populatiei ; agricultorii se consi-derá fericiti vi recunoscatori, vi se poate spune afirmativ ca, dacáguvemul va urma ferm pe drumul trasat vi daca noi incurcaturi politicesau evenimente neprevazute nu vor turbura linivtea tarii, reforma

Ibidem.Telegrama din 13 August 1831.

www.dacoromanica.ro

Telegrama din 14 Decemvrie 1831.Din 8 Martie 1832, no. 12, din Bucure§ti.

C2LIATORI RUGI IN MOLDOVA i MUNTENIA 299

administrativa din Valahia va fi tot atat de binefälcatoare, cat a fostea primita de cordial 0 de cinstit de catre populatie.

« Mi-ar fi placut sä pot spune excelentei voastre acela§i lucrudespre Moldova. Cu toate piedecile i greutatile, pe care le starne0enumeroasa aristocratie a acestei tari, guvemul nu va neglija niciunmijloc care-i stà la dispozitie pentru a infrange manevrele partidului

a-i asigura Moldovei binefacerile unei administratii temeinicecorecte ».

In timpul cand regulamentul organic sau, mai bine zis, regula-mentul de administratie interna », dupa cum fusese intitulat in inaltuldecret trimes lui Kiseliov, intrase in vigoare in Valahia, Kiseliov ur-märea cu atentie incordatä felul cum este el acceptat 0 care sunt urma-rile lui. Chiar la sfar0tul anului 1831, el scria lui Nesselrode: 1)

« Succesele reformelor administrative continua in Valahia, underegulamentul se aplica in plin de cateva luni. Pe masuracelor prevazute de regulament, ele c4tigau in ochii tuturor cate-goriilor sociale. Nobilimea märunta, comerciantii, meseria0i 0, mai cuseamä, marea masa a plugarilor, au inceput sa simtä i O. pretuiascäavantaj ele unei guvernari, care nu urmare0e decat mentinerea lega-litatii, apara,rea drepturilor fiecäruia i prosperitatea general'. Pe dealtä parte, u5urinta cu care sunt percepute dãrile, lini0ea ce domne0ein ambele principate, ordinea i starea de spirite sanatoasa, care aucaracterizat ultimele alegeri din Valahia, dovedesc increderea locui-torilor in guvern i atapmentul lor la institutii, de roadele caroraincep sa profite.

« Spre a va da Q idee despre abuzuri, pe care am reu0t sà k starpim,este deajtms sa aratam ca' un mic numär de functionari (pe care Ki-seliov îi indica inteo lista aläturatä scrisorii) impärteau intre ei2.368.000 de pia§tri, care apasau cu toga greutatea lor asupra claselormijlocii 0 de jos ; in momentul de fata, salariile acestor functionariau fost fixate la 631.200 pia§tri. Dintr'un alt tabel rezultä ca 120.000de fatnilii taranesti, de care dispuneau 2000 de familii privilegiate, autrecut acum In clasa generala a impozabililor ».

Intr'o alta telegrama 2), Kiseliov semnala in deosebi succesele admi-nistratiei financiare. Dela inceputul campa.niei, aprovizionarea i toatecelelalte rechizitii in natura pentru armata erau livrate fie pe bani,fie pe baza unor recipise. Lipsa mijloacelor financiare 11 Meuse pe con-tele Pahlen sä contracteze la bancheri un imprumut de 100.000 gal-beni. Suma aceasta, adaugata la alte deficite, ajunsese la venirea luiKiseliov la conducerea principatelor la 3.760.633 piaWi datorie. In

www.dacoromanica.ro

300 G. BEZVICONI

dark' de aceasta, independent de obligatia de a face fata cheltuelilorde intretinere a trupelor, care mai ramasesera pentru intartiruiri delama, guvernul provizoriu trebuia sa plateasca pe baza chitantelorsuma de 3.920.426 piastri. In vistierie nu erau bani pentru acoperireadatoriilor pe anii 1828 si 1829; iar in acelasi timp, in 1830, urma säse reduci cu 1.592.759 piastri darile birnicilor (tärani). La aceastas'a mai adaugat intoarcerea trupelor din Baicani, cresterea numäruluide bolnavi in spitale, devastarile pricinuite de ciuma, lipsa de recoltadin ultimii doi ani, epuizarea tarii din cauza prezentei trupelor.

t Toate aceste imprejurari nefericite, serie Kiseliov faceausituatia mea extrem de dificila i trebue sa recunosc cá nu m'as figandit sà accept insarcinarea ce mi se incredinta, dad: n'ar fi fostinvitatia raposatului feldmaresal Dibici, fäcuta in urma inaltuluiordin... Trebuia sa obtin increderea societatii, sa ridic creditul,trezesc in toate clasele sociale nobila emulatie in favoarea proiectelorguvernului, sa cura tara de molima, sa-i fortez pe tärani de a-si reluaocupatiile pasnice, sà introduc ordinea in treburile administrative *.

Sfortarile lui Pavel Dimitrievici au fost incununate de succes, unsucces care a intrecut asteptasile lui. Reducerea darilor si a cheltue-lilor statului, dublarea veniturilor pe concesiuni, plata datoriilor si unexcedent respectabil in favoarea g-uvernulni iata rezultatele imediateale primului an al guvemarii sale.

Daca se compara cei doi ani de guvernare a lui Kiseliov cu cei doiani care i-au precedat, rezulta urmatoarele:

In vistieriile statului au intrat urmatoarele venituri:In 1828 si 1829, in timpul guvernarii predecesorilor

lui Kiseliov 19.700.014 piastriIn timpul guvernarii lui din 1830 çi 1831 . . . 39.608.765 *

Astfel, veniturile au fost dublate; apoi, dupai aco-perirea tuturor cheltuelilor, dupa plata dato-riilor rezultate din rechizitii çì chitante, a ramasIn vistierie 5 129.800 *

Semnaland aceste rezultate, obtinute in cursul a doi ani, seriaKiseliov trebue sa adaug, ca achitarea datoriilor noastre si a chi-tantelor noastre n'a provocat niciun fel de dificultati in diferitele ramuriale administratiei si ca toate cheltuelile din principate se fac cu ceamai mare exactitate. Pe de altä parte, sporirea veniturilor din ambeleprovincii a permis. satisfacerea tuturor nevoilor Third' a mari impoziteledatorate de locuitori çi, paralel cu aceasta, a reduce toate sareinileobstesti. Astfel, pe de o parte, a fost organizata intfun mod rationalconcesionarea sarii din ocne, iar pe de alta abrogate taxele vamaleçi alte taxe interne apasatoare, precum si sistemul de prohibitie in ma-terie de comert cu sarea. Daca valoarea impozitelor çi darilor, datoratede tarani, a fost marita, concomitent cu aceasta suma lor a fost sta-

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RUGI IN MOLDOVA sr muNTENTA 301

bilita in mod precis si invariabil, iar in acelasi timp au fost suprimatenumeroase sarcini fiscale, din cele mai grele pentru ei 1).

a In acest fel, asiguränd prosperitatea s't linistea interna a OHLam ferit-o de dezordini i turburari, pe care le-ar fi provocat vechileabuzuri s't care amenintau linistea provinciilor vecine i puteau sädea nastere la ciocniri politice...».

Dupà. ce Arechea ordine din principate fusese inlocuità prin ceanouä., care functiona de cAteva luni, Kiseliov a socotit necesar ca,independent de informatfile pe care le primea la administratia cen-trala, sa se asigure personal, la fata locului, de succesul mäsurilor apli-cate, de folosul adus de reforme. In scopul acesta, el a plecat, in zivade 2 Iunie, in Valahia Mica, spre a trece in revista cu multa atentiediferitele ramuri ale administratiei, a intra in contact nemijlocit cupersoane facând parte din toate categorfile sociale, a primi indicatii

Emuriri viva voce, la fata locului.Pretutindeni poporul Il primea cu entuziasm. In special tärani

se grabeau sa vada pe seful guvemului i, in persoana lui, autoritateasupremä, in care pentru intäia oara, recunoasteau o putere ocroti-toare, iar nu amenintatoare ; doreau sa-i vada pentru a auzi din guralui ce obligatii si ce drepturi au. Pavel Dimitrievid nu le precupeteaexplicatiile. Infra in once domeniu al administratiei, dupa cum reiesedin insemnarile sale zilnice 2).

In urma acestei calä.torii, Kiseliov si-a format convingerea cà im-bunatatirile administrative Zin Valahia Micà i-au intrecut asteptärile.Pretutindeni, in toate organele ale administratiei locale, a putut vedeao indeplinire activa i corecta a atributiunilor.

Stabilirea precisa a sareinilor, impuse celor administrati, pe de oparte, simplificarea därilor i suprimarea prestatiilor in natura, pe dealta, desfiintasera samovolniciile i abuzurile. Institutfile judiciare aud.at dovada de o activitate i o corectitudine in rezolvarea proceselor,care nu fusesera pänä attmci cunoscute in tara; toate cele 1900 petitii,primite de Kiseliov in timpul calätoriei lui, se refereau la procese maivechi. Politia fusese organizatà inteun mod satisfäcator i ordineapublica era mentinutà in intreaga tara; in diferite orase fusesera

eran obligati sá plAteasc5., intre altele, dijmrituli sau impozitpe porci, albine i tutun ; vinAriciul * sau impozit pe yin ; oeritul *sau impozitpe oi i capre.

A§a, de pild5., pe ziva de to Iunie, g5sim notat In jurnalul slu:Inspection de la milice bien ;

du tribunal... reprimande ;de la municipalité... observation;de l'administration.., bon ordre ;de la prison. .. bien ;de l'école. . bien.

www.dacoromanica.ro

302 G. BEZVICONI

infiintate institutii municipale ; se simtea, mai Cu seama, o vie tendintade a orgari7a §coli primare.

Poporul recunoscator al Valahiei, seria Pavel Dimitrievici luiNesselrode 1), binecuvinteaza Rusia pentru toate binefacerile, pecare le datorete inaltei sale protectii:

#Unica dorinta a celor de aici este, acum, de a consolida ordineaintrodusa; nevoia stabilitatii se simte pretutindeni; nu putem trecesub tacere faptul, a temerile privitoare la durabilitatea ref ormeloradministrative sunt cu atat mai vii la loctiitorii acestor provincii, cucat ei au suferit foarte mult de pe urna unei conducen i instabile,bazate pe arbitrar ».

Inspectand diferitele parti ale administratiei, Kiseliov dadea ordine,nevoia carora se simtea la fata locului. Ap., de pilda', constatand con-ditfile grele in care lucrau muncitorii din ocnele de sare (in care Ki-seliov a coborit pana la o adâncime de 32 stanjeni), el desemna pe loeo comisie, insarcinata cu o cercetare amanuntita a nevoilor acestormtmcitori; rezultatul a fost intocmirea unor reguli amanuntite, careasigurau situatia acestor lucratori.

Drept dovada ea omenia, iubirea aproapelui, alcatuia una dinlaturile caracterului lui Tiseliov, serve§te propunerea, scrisä de manalui 0 prezentata consiliului administrativ, in care el cerea sä se treacaneintarziat la discutarea masurilor ce trebuesc luate pentru imbunä-tätirea soartei detinutilor din inchisori:

(( Consider acest lucru, seria Kiseliow ca o chestiune de -con-§fiinta 0 de religie; sper ca. 0 colaboratorii mei imi vor pune la inde-manä mijloacele pentru ca sa pot indeplini aceasta indatorire sfanta,inainte de a parasi tara, 0 pentru a o putea pa'räsi fära a ma' acuzade neglijenta, pe care nu mi-a4 putea ierta niciodata ».

La inceputul anului 1832, reorganizarea administratiei interne eraterminata in ambele principate.

La 8 Martie 1832, Kiseliov ii seria lui Nesselrode:t Terminand insarcinarea ce mi-a fost data in privinta noii organi-

zari a principatelor, in timp ce interesele lor sunt discutate la Con-stantinopol, socot de datoria mea sa prezint excelentei voastre unraport referitor la utilitatea 0 necesitatea regulamentelor 0 la mareainsemnatate, pe care o au pentru curtea imperialà grabnica lor ratifi-care 0 mentinerea lor. Observatfile expuse in acest raport sunt inmasura, pe cat imi pare, de a clarifica aceastä problemä. 0 a combateparerile, dupa care soarta viitoare a principatelor ar alcatui o chestiunede ordin secundar sau chiar cu totul straing intereselor curtii noastre »

In acest memoriu, Pavel Dimitrievici arata, in primul rand, moti-vele imixtiunii Rusiei in treburile principatelor ; apoi expune scopul

1) Telegrama din 4 Iulie 1832.

www.dacoromanica.ro

CALATORI 1211$1 IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 303

reformelor, atitudinea diferitelor clase sociale fatä de aceste refoniieprimejdia unei mi§cari in sens retrograd. Dupa Kiseliov, motivele

imixtiunii Rusiei in treburile interne ale principatelor ar fi fost dedouà feluri: 1. sistemul politic 0 tratatele, incepand Cu cel dela Kuciuk-Kainargi 0 pang la cel dela Adrianopol inciusiv; 2. grija pentru inte-resele provinciilor proprii, vecine cu principatele. Din sistemul politicdecurgea necesitatea de a asigura, printr'o organizare noug a princi-patelor, prosperitatea locuitorilor lor i sà dea, prin aceasta, popoa-relor cre§tine din Orient o dovada moralä a generoasei protectii a Ru-siei, mentinand astfel influenta ei asupra lor.

« Pana la incheierea conventiei dela Akkerman, s'a crezut in posi-bilitatea de a asigura lin4tea acestor tari, obtinand in favoarea loroarecari concesii particulare. La acea epoca, insä, lumea s'a convinscà Poarta Otomana se eschiva, pe cat ii era cu putintä, dela indepli-nirea tratatelor ; cà guvernarea gospodarilor se invechise in aa fe!,incat nu mai putea asigura lin4tea in tara, nici cel putin pentru osingura zi; cà masele populare, oprimate de clasele privilegiateajunse la ultima treaptal a saraciei, incep sà se agite, urmand instinc-tului auto-conservarii; ca este indispensabil sa se preying' dezordinile,care pot avea o repercusiune primejdioasa asupra tarilor vecine i sä,dea nWere ciocnirilor politice.

« Toate acestea impuneau ameliorarea administratiei.« Motivele neindeplinirii acestei parti a conventiei dela Akkerman

sunt cunoscute. Poarta Otomana, consimtind la ea numai in aparenta,crea obstacole, sprijinindu-se pe clasele privilegiate, care tineau morti§la vechea stare de lucruri, din care trageau foloase pentru ele.

« Sfortärile consulilor noWi, insärcinati cu aducerea la indeplinirea tratatelor, erau paralizate din aceasta pricinà. Dificultatile acesteaau infant 0 mai mult, la declararea razboiului, convingerea ca., pentrulin4tea viitoare a principatelor, este indispensabil a reorganiza complet0 in toate domeniile administratia lor internal. Instructiile, date comi-siunii de reorganizare, cuprindeau in detaliu toate imbunatätirile pre-vazute.

N A stabili precis drepturile i obligatiile locuitorilor din toate cla-sele, a inatura abuzurile, respectand drepturile c4tigate, a suprimamunca obligatorie pe ogoarele boierWi i prestatiile in naturà', a sim-plifica incasarea impozitelor, a organiza departamentul justitiei, sepa-rand justitia de- administratie, a infiinta jandarmeria pentru menti-nerea ordinei interne, a organiza carantine pe Dunare 0 a da libertatecomertului, insemna sa reclade§ti de sus 0 pang jos intregul edi-ficiu, pe cale de a se darama, al institutiilor vechi. Dar numai in acesteconditii puteai munci efectiv pentru buna stare 0 lini§tea interna atarii. Articolul separat al tratatului dela Adrianopol furniza mijloacelenecesare pentru aceasta.

www.dacoromanica.ro

304 G. BEZVICONI

t Este posibil ea se vor vedea, Cu vremea, scaderile unora dintreamanuntele regulamentelor organice, insá in general, aceste coduriconstitue o adevärata binefacere pentru tara si aceasta se dovedesteprin insusi faptul, cä populatia a stiut s'a pretuiasca schimbarile, Mattepentru binele ei.

4 Clasele privikgiate nu prevazusera toate consecintele reorganizarii, crezand ca aceasta se va multumi Cu câteva concesii, necesitateacarora o recunosteau si ele. Clasele acestea nu concepeau, el ele ar puteasa rämana in imposibilitate de a concentra exploatarea exclusiva aabuzurilor autoritatii gospodarilor. Clasele privilegiate doreau sá pä-streze, mai mult ori mai putin, vechea stare de lucruri. Ele isi inte-meiau sperantele pe amestecul curtii turce, de care erau legate in vir-tutea intereselor materiale.

e Trebue sà spunem ca, in ceea ce priveste masele largi ale popu-latiei, noile imbunätätiri trebuiau sa gaseasca in sanul lor simpatie,prin faptul el erau acute pentru introducerea in Ora a ordinei. Insufletele majoritatii locuitorilor se trezise dorinta de a iesi din stareade mizerie si umilinta, in care se aflau; ura lor pentru boieri cresteape mäsura ce acestia acaparau tot mai mult autoritatea, si aceastaca si prieinile ei, trebue sa fi fost mare, pentrucà poporul incepuse sárecurga la violente.

o Marea majoritate a populatiei a dobandit, acum, drepturi pre-tioase. Este drept, ea- ea le plateste nobililor dad boieresti, ea le pia-teste in mod indirect lefurile s'i pensiile ion, deoarece asupra ei, exclusiv,cade intreaga greutate a impozitelor de stat ; ea isi cimoaste insä sferaobligatiilor si stie ea, in afarà de aceste obligatii, nu mai are altele.Acest nepretuit avantaj populatia il datoreste noii organizad admini-strative, care trezeOe in ea dorinta de a sustine regulamentul; nutrindsentimente de recunostinta fata de curtea protectoare, poporul isipune in ea sperantele.

4 Comparând interesele acestor douä clase, este usor sä vezi pri-mejdia, in cazul cand drepturile, recunoscute majoritatii populatiei,ar fi cálcate sau n'ar fi suficient de bine asigurate. rara indoiala, incazul când clasa privilegiata ar gäsi mijlocul de a incerca din nou orestabilire a abuzurilor si va izbuti in aceasta incercare, maselepoporului se vor rascula nu pentru a-si dobandi drepturi/e, ca in ten-tativa lui Vladimirescu, ci pentru a cere mentinerea drepturilor decare se bucura.

a Se poate spune afirmativ, cá orice abatere, once miscare de reve-nire inapoi va trezi sperantele clasei privilegiate si cá once reactiunede acest fel va duce la o rascoala genera1 . a locuitorilor, interesati inmentinerea noii sari de lucruri.

43 Este de sigur, cu neputintä ca ministerul otoman sa se impacecu aceastä noua stare de lucruri: aceasta ti rapeste orice influent5. in

www.dacoromanica.ro

1) La 26 Septemvrie 1832.

CAIATORI RIJW IN MOLDOVA SI MUNTENIA 305

principate Tipse0e de profituri ilegale, pe care le obtinea din parteafostei guvemari.

# Austria este departe de a se bucura de reformele fäcute in prin-cipate, care erau pana acum sub influenta ei. Ea nu poate privi cuindfferenta eliberarea negotului i avantajele politice, obtinute depoporul vecin cu ea; ea vede cà motivele, care-I sileau pe taranul valahsa caute in emigrare adapost i lini§te, nu mai exista; ea se teme chiarcá marile avantaje politice i comerciale ar putea sá atraga in Mol-dova 0 Valahia locuitori din 'Transilvania 0 Bucovina.

Toate aceste motive influenteaza, dupa cum se pare, in mod nefa-vorabil tratativele, duse de trimesul nostru la Constantinopol. Poartacauta sä taraganeasca cu aprobarea regulamentelor pana la momentul,and plata primului milion de contributie militara ii va permite, Inspiritul conventiei dela Petersburg, sa ceara ca noi sa paräsim prind-patele, i sä restabileasca autoritatea gospodarilor. Ea spera ca maitarziu, daca cererile ei vor fi satisfacute, va putea profita de nemul-

rezultate din sdruncinarea intereselor de casta, spre a facemai mult ca oricand problematic6.' consolidarea unui regim, pe care areatatea motive de a nu-1 don. Daca aceste intentii perfide vor putea firealizate, rezultatele vor fi primejclioase pentru tara 0 diametral opusemobilelor care au provocat amestecul curtii imperiale in treburile prin-cipatelor.

# Ele vor fi primejdioase, pentruca a lua masuri retrograde sau aschimba o situatie, ale card foloase sunt recunoscute, dupa ce vor fifost introduse regulamentele 0 se va fi vazut buna stare, rezultatade pe urma lor, ar insemna sä treze§ti nemultumiri, sá starne§ti agi-tatii, cu atat mai periculoase cu cat ele vor fi provocate cu ajutorulopririi m4carii de reorganizare 0 a imbunatatirilor, care formeazaobiectul dorintelor i sperantelor marilor mase ale populatiei.

# Pe de ala parte, urmärile acestea vor fi contrarii mobilelor ames-tecului Rusiei, intru cat, independent de faptul cà consecintele reac-tiunii noile turburari din principate se vor rasfrange i asupraprovinciilor invecinate, aceste urmari vor cauza mari neajunsurisistemului ei politic din Rasarit, §tirbind autoritatea pe care ea estechematà s'o aibá aici, a"cand sä." se piarda in acela0 timp roadele tra-tativelor duse cu Poarta i aducand Rusia aproape in aceea0 situatie,in care se afla inainte de tratatul dela Adrianopol ».

Pe la mijlocul anului 1832, in Moldova se raspandisera zvonuridespre instabilitatea noilor institutii, despre conventii comerciale in-cheiate cu Turcia, care ar lipsi principatele de avantaje, fagaduiteprin actul anexa la tratatul dela Adrianopol. Comunicandu-i aceastalui Nesselrode 1), Kiseliov Ii seria ca: # din nefericire, aceste zvonuri

20

www.dacoromanica.ro

306 G. BEZVICONI

au capatat o aparenta de probabilitate, din moment ce trupele noastrese pregateau a parasi principatele, lar administratia ruseasca era pecale de a pleca din Ora. Publicul se teme cà va ramá.'ne sub guvemareagospodarilor, intre o administratie distrusa si o alta administratie,nesanctionatä. 'Mcä de catre sultan. Intrigantii, care sunt numerosi inprincipate, isi incep tentativele criminale... räspandesc zvonuri, pecare le incurajeaza consulii straini, spunand ca administratia ruseascaexista doar de forma. Aceste zvonuri isi gäsesc, poate, justificareaIn faptul CA Poarta nu confirma si inthrzie confirmarea regulamentului;Cu toate ca g-uvemul provizoriu desminte aceste zvonuri prin impar-tialitatea, legalitatea s'i energia dispozitiilor pe care le ja, in spiritela nastere o neliniste, care ar putea stämi noi pieded in calea adminis-tratiei. 0 astfel de neincredere si astfel de pareri preconcepute nu potdäinui farà a avea urmäri daunatoare, iar Poarta, sustinuta de nume-rosii ei partizani din principate, isi va intemeia refuzul de a ratificaregulamentele pe plângerile nemultumitilor, ale caror semnäturi ii vafi lesne de adunat. Daca, contrar oricarei asteptari, aceste sperantese vor realiza, nu va fi atins niciodatà scopul eforturilor depuse deRusia, adicä prosperitatea si linistea acestor tari, pe care ea trebuesä le considere ca o baza importanta a operatiunilor sale militare.

o Inteadevä.r, reformele administrative din principate, fäcute ininteresul marilor mase ale populatiei, strivite pAnä acum de greutateaabuzmilor si impilärilor de tot felul, au avut succes atat de mare inochii poporului, incAt acesta nu mai poate privi cu indiferenta inlocu-irea lor cu vechea guvemare. In tarile acestea, se vor produce in modinevitabil agitatii s'i se vor ivi dificultati pentru Rusia, dificulta,pe care va fi greu sa le inlaturi, deoarece alte puteri si, in special, Austria,vor lua parte la darâmarea regimului, introdus de Rusia, s'i vor contribuidin rasputeri la reconstituirea vechii administratii, atat de avanta-joase pentru interesele lor comerciale. Daca cele de mai sus suntjuste, este permis a crede ca lucrul esential de facut este sa se porun-ceasca sa fie duse tratative referitoare la contributia de razboi, paralelcu aprobarea regulamentelor de catre Poartä., s'i sa nu se pälraseascaprincipatele inainte ca aceste acte sa fie ratificate s'i punerea lor in.aplicare prescrisa gospodarilor, ca o lege de baza a tarii.

<( 0 asemenea desfasurare a lucrurilor va intari increderea Moldo-venilor si a Valahilor, din care gjio sunt devotati Rusiei, va nimiciproiectele antagonistilor prosperitatii lor si va restabili influenta Rusieipe länga popoarele crestine ale Rasaritului, care vor fi, poate, in curandchemate sä.-0 implineasca un destin nou, ca.ruia Rusia nu-i va fi sträinä,cu toate sfortärile celor, care dela un timp incoace se straduiesc sàinstraineze de ea spiritele... n

La intocmirea acelor articole ale regulamentului, care priveau rapor-turile dintre tärani si proprietari agricoli, se prevedea, pe de o parte,

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUGI IN MOLDOVA I MUNTENIA 307

o oarecare rnarire a darilor datorate de tarani, lar pe de alt.& &I sedesfiinteze prestatiile in naturá i obligatia de a munci pe ogoareleboierilor. Cu toate acestea, comisia speciala, alcatuita din boieri-pro-prietari agricoli, a redactat artidolele acestea din neglijenta sauintentionat in aa fel, incat ele favorizau samovolniciile, dauna-toare i nedrepte fatá de tarani, cum era de pildä, stabilirea pretuluipentru ziva de munca, dreptul de a cere, in loc de munca, bani a. m. d.Adunarea extraordinara, compusa de asemenea din boieri, a aprobataceasta dispozitie, care a 0 intrat sub aceasta forma in regulament.

Pavel Dimitrievici a fost nevoit sá sustinà In aceastä privinta oluptá crâncena impotriva adunarii ordinare moldovene. Intr'o scrisoareparticulara, adresatä lui Butenev 1), la 20 Decemvrie 1832, Kiseliovscria intre altele:

« Sunt douà saptämâni de cand ma lupt cu barbo0i moldoveni,cei mai neastämparati intriganti din tot neamul purtatorilor de barba.Stirile, sosite din Constantinopol, despre apropiata alegere a gospoda-rilor, ne1ini0esc pe toata. lumea ; compunerea adunärii, prin ins4natura sa, formeaza unul din motivele dezordinelor, care nu vor incetade a spori 0 a zadamici actiunea guvernului. Nu puteti sá vä inchi-puiti toate atacurile, canora le tin piept. Sa recurg la masuri de imblânzire,in afarä de regulament, este cu neputintd: aceasta ar da apa la moaradetractorilor noilor institutii i ar ridica piedeci In calea tratativelornoastre ulterioare Cu Turcia. Sa 12.0 lucrurile in starea lor actuala arinsemna sa provoci dezordini noi, sa compromiti scopul, urmarit deRusia, scop care consta in dorinta de a introduce la vecinii no0ri,aflati sub protectia noastra, o guvemare durabilä i dreapta. In afarade aceasta, ad.unarea, compusa din boieri, care nu faceau decOtacapareze drepturile claselor inferioare, a devenit judecator in pro-priul sau proces; este a.,a dar foarte natural, ca ea se stradue0e sä-0sporeasca propriile ei privilegii in dauna claselor inferioare, care nusunt nici reprezentate, nici aparate de nimeni.

Cele doua dintai capitole ale regulamentului au fost intocmiteeditate inainte de mine, intocmite dupa instructiile date de minis-

terul nostru, care a scapat din vedere faptul ea, in timpul regimuluiarbitrar al gospodarilor, aclunarile erau alcätuite dupa alegerea lornu faceau deal sa ischleasca cele dorite de gospodari. Actualmentemembrii adunarii sunt ale0 din mijlocul boierilor, de catre boieri;ace§tia sunt, In majoritate, oameni depravati, partizani ai vechilorabuzuri, care nu a0eaptä decat restabilirea lor. Valahii sunt de o miede ori mai linititi i mai intelegatori ; dar cu toate acestea, cu toatä

1) Apolinarie Petrovici Butenev (1787-1866), ambasadorul Rusiei la Con-stantinopol dela 1830 la 1842 §i dupa razboiul Crimeii pang la 1858. Memoriilelui, in i Arhiva Rusa u, 1881.

20'

www.dacoromanica.ro

308 G. BEZVICONT

influenta noastra i chiar in btma parte influenta mea , am intam-pinat greutati in conducerea adunarii, care se gaseste de asemeneasub influenta partidului...

o Anul trecut am scris i voiu mai stärui pe Tanga vice-cancelar asupranecesitatii tmor corectari in regulament, corectari ce trebuesc facutede catre conducerea, lar nu dupa pärerea acelorasi boieri, cu care nute poti sfätui in ceea ce priveste diferentele de pareri dintre ei si mareamasä a poporului...

o Te informez, stimate Apolinarie Petrovici, despre starea trebu-rilor noastre ; n'ai putea d-ta cumva, sub un pretext oarecare, sà ieiregulamentul din mana Turcilor convingi sa introduca ulteriorcateva corectki in articolele privitoare la dispozitiile administrative,acute in folosul poporului, care nu poate fi lasat prada samovolniciilorclasei boieresti, fa:fa a starni dezordini deplorabile pentru Ora i com-plicatii pentru ambele curtí, cea suzerana i cea protectoare. Stiu caacesti intriganti sunt tot atat de lasi, cat simt de obraznid, ea dacáelimini doi sau trei din ei, ceilalti se vor imblanzi Cu desävarsire ;in cazul acesta, urlätorii tuturor natiunilor vor incepe sa tipe despretirania moscovita, iar internuntiul ii va sustine pe Tanga Poarta, sprea putea, cum se spune, pescui in apa tulbure ».

In sfartit, la inceputul anului 1833 1), Kiseliov ii seria lui Nesselrode:Intrunirea adunarii ordinare din Moldova ma va retine, impotriva

vointei mele, inch' cateva vreme la Iasi. Pasim la studierea sarcinilortaranilor. Situatia mea este extrem de delicata si nu stiu back careva fi rezultatul. Trebue sa-i apar, eu singur, pe oamenii acestia lipsitide aparare impotriva unei oligarhii avide s't violente. Consulii agitaspiritele s't cauta foloase pentru ei. Ma tem mai cu seama de ajutorulAustriei »...

La 8 Ianuarie 1834, Pavel Dimitrievici si-a luat ramas bun delaautoritatile din Bucuresti si a doua zi a plecat la Iai, unde a si ramastrei luni, ocupandu-se in tot timpul acesta de rapoarte i ultimeledispozitiuni inainte de a parasi principatele.

Paul Lacroix, in istoria vietii si a domniei lui Nicolae serie urma-toarele despre sederea lui Kiseliov la Iasi i despre plecarea lui in Rusia:

o El a cerut dela toate administratiile d'ari de seama amanuntiteproiectele legilor celor mai indispensabile, care trebuiau sa fie stu-

diate fata de el, in divanurile Moldovei si ale Valahiei ; dorea sá i seindice nevoile tinuturilor, pe care nu avusese timp sä le satisfacä pang

Scrisoare particular& trimisg. din /asi la r6 Ianuarie.Histoire de la vie et du règne de Nicolas I-er, Paris, 1871, VI, p. 369. Lacroix

a luat detaliile plecárii lui Kiseliov din Iasi din brosura: Paul Kisselefi et lesprincipautés de V alachie et de Moldavie, par un habitant de V alachie,- Paris, 1841.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RiTg IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 309

atunci, i acele servicii, pe care le mai putea face guvemul rus princi-patelor. Dorea dea personal seama de situatia tuturor casieriilorpublice, de toate sumele, ce mai ramaneau in fiecare din ele ; a studiatin persoang 0 a stabilit bilantul de venituri i cheltuieli al vistieriei, intot timpul guvernärii lui, 0 a dat ordin sä.' fie acceleratä perceperearestantelor pentru acoperirea datoriei publice. Documentele astfel adu-nate 0 multe alte informatii oficiale i-au furnizat o multime de materialpentru o dare de seamg amänuntitg despre activitatea conducerii luiin principate. Acest raport i-a fost trimes impgratului, care l-a primitcu cateva zile inainte de venirea lui Pavel Dimitrievici la Petersburg.In ajunul plecgrii lui Kiseliov din Ia0, acesta a fost invitat la teatru,la o reprezentatie alegoricg.

I,a ii Aprilie 1834, Kiseliov a parisit Iaii. Intreaga populatiea oraplui, cu derul i nobilimea in frunte, l-a condus pang la granifá,pentru a-i exprima in mod solemn regretul, starnit de aceastä. despgr-tire. In momentul cand multimea aceasta sgomotoasi s'a apropiat dePrat, ea a fost cuprinsg" dintr'odatà de ticere ; din ochii tuturoracurgeau lacrimi. Insu0 Kiseliov a fost cuprins de emotia care domnea injurul lui; fiecare dorea 564 vadg i si-i spung un ultra cuvânt de bunrimas.

a Bunul nostru geniu ne pgrasete, luand cu el fericirea, pe care adgruit-o principatelor. Numele lui Kiseliov va rimane pururea viu ininimile Rominilor ».

Inainte de a-1 una pe Pavel Dimitrievici in patria lui, trebue sápomenim despre manifestarea recunoOintei fatà de el, din parteaprincipatului Valabiei. In Mai 1831, când in adunarea extraordinargvalaha fusese terminati studierea proiectului de regulament, aceastgadunare a hotä.rit in unanimitate sg i se prezinte lui Kiseliov un actde acordare a drepturilor de cetatean al Valahiei, in semn de recu-no§tintà a tarii, pentru felul in care a indeplinit intentiile bineficatoareale impgratului. Actul acesta i-a fost prezentat lui Kiseliov de careepiscopul Buzgului 0 de efu.l. politiei Ghica. Kiseliov a räspuns ea,oricat de mutt ar pretui el acest semn de respect 0 de dragoste dinpartea Valahilor, considerg totu0 de datoria lui sà amine primirealui pang in momentul, and sentimentele care i-au dat na0ere nu vormai putea pgrea suspecte, nid sà constitue un prilej pentru calonanii

tälmaciri false.ii ani dupg aceasta, la t Martie 1842, in adunarea valalag ordinarg,

a fost reinoità vechea hothire, prin care i se acordau lui Kiseliov drep-ttuile de cetatean al Vain biei, 0 s'a ficut o noug propunere, aceeade a-i ridica un monument la Bucure0i. Pavel Dimitrievici a primit-ope cea dintii, dupg aprobarea imparatului, iar in ceea ce prive0e pecea de a doua, a scris 'jute() epistoll adresati lui Ghica-Vod11):

1) 22 Aprilie, 1842.

www.dacoromanica.ro

3zo G. BEZVICONI

4-In ceea ce prive§te monumental, pe care l-a votat pentru mineadunarea, và spun sincer CA, con0iinta mea, imi interzice sá primescacest semn de respect, cá aceastà hotärire ii apartine posteritätii, cândtimpul §i experienta vor justifica definitiv pärerea contemporanilor.Doresc fierbinte ridicarea unui altfel de monument, §.1 anume: ca Va-labia sA gäseascà in sine ins60, Cu ajutorul permanent al locuitorilorapartinând tuturor claselor, puterea de a pästra in intregime dispozi-thmile, al cäror scop este sä consolideze buna stare a tärii, buna starepe care Rusia, in generozitatea ei, a dorit s'o asigure acestei Väri, pu-nând-o sub protectia tratatului. lath' munca märeatà §i nobilä., carechiamä.' ingrijirile §i. sfortkile cele mai stäruitoare ale dvs., principe,§i sunt pe deplin convins cà luminàVia voastrá vä.' yeti pune intreagaambilie in indeplinirea ei ».

www.dacoromanica.ro

1837

ANATOLE DEMIDOV

Nu cunoatem decht o singura scriere, care sa oglindeasca efortulde munca al unei expeditii de studii, intreprinsá special, in acest scop,de un grup de carturari. Apreciem, de aceea, in. mod deosebit, gestullui Anatole Demidov, organizatorul acestei calatorii tiintifice in SudulRusiei 0 Principatele Dunarene, a ca.'rui vizita la Ia0 o anunta la IIIulie 1837 ziarul « Albina Româneasca ».

Urma al unui fierar din Tula, al cami fiu pe vremea lui Petrucel Mare a inlocuit armamentul adus din strainatate, cu cel fabricatin Rusia 1), Anatole Demidov era fiul unui damic binefacator, de peuna caruia la Florenta s'au pastrat o coalä., un azil 0 o galerie depictura din cele mai bogate. Anatole s'a nascut in 1812, la Florenta 2).Ramas orfan la vArsta de 16 ani, tánar foarte frumos 0 inteligent,el n'a tiut insa niciodata sa-0 stapäneasca pasiunile. Aceasta nu l-aimpiedecat, totu0, sä. fie 0 el ctitorul tmui azil 0 al unui spital, la Peters-burg. In 1841, Demidov s'a casatorit cu principesa Matilda, fata fra-telui lui Napoleon, Jér6me, ex-regele Westfaliei. Marele duce al Tos-canei i-a conferit titlul de print San-Donato. Dei divortat de prin-cipesa Matilda, el §i-a cumpärat casa lui Napoleon de pe insula Elba,intemeind acolo un muzeu napoleonian. In timpul rälzboiului Crimeii,Anatole Demidov a donat statului rusesc un milion de ruble ; el a muritla 18 Mai 1870, la Paris.

Cunoa$em numeroase editii ale operei lui Demidov: Voyage dansla Russie Méridionale et la Critnée par la Hongrie, la Valachie et laMoldavie,- # cäla torie executatä. in 1837, sub directia d-lui A. deDemidov ». Douasprezece scrisori de baza au aparut in « Journal deDébats » (1838-1839)2) 0 separat in 1840, la Paris ; editii francezein 1841-1842 si excelenta editie din 1854, pe care o folosim, ca si alteciteva ea'rti, din biblioteca lui V. P. Sinadino (reproducem maijos pag. 89-115, 137-138 si 148-166) ; o editie ruseascA am vgzut

1) E. Peodorov, Demidovii, Leningrad, 1944.3) G. Bezviconi, Boierimea, vol. II, p. 102, qi Profiluri, p. 59 si urm.8) Esquisses d'un voyage dans la Russie Méridionale et la Critnée, Paris, 1838.

www.dacoromanica.ro

312 G. BEZVICONI

cândva la I. Pelivan; editia italianä din 1841, la Turin ; editia en-glezä din 1853, la Londra, iar cele germane din 1852, 1854, 1855, laBreslau, comentatá. de J. F. Neigebaur ; traducerea romänescà a unuifragment al lucfárii, de M. Kogälniceanu, a apärut in revista « DaciaLiterafá E La paginile 493-496 ale volumului citat gäsim lista luer5.-rilor publicate in urma expeditiei stiintifice a lui Demidov: studiiantropologice de Gaubert, botanice de dr. Liveillé, geologicede Huot, descrierea corpurilor organice fosile de Huot si Rousseau(douä volume, Paris, 1842), descrierea faunei de profesor Nordmann(trei volume), explofärile de terenuri carbonifere de inginer F. LePlay. La expeditie au mai participat: Sainson, du Ponceau si pictorulAuguste Raffet (1804-1860) 1), autorul valorosului Album al dráto-riei. Volumul se incheie printr'un elogiu adus generalului Kiseliov:Notice sur le comte Kisseleff (pag. 503-508).

«La vaste plaine qui s'étend entre Giourjévo et Bulcharest est tra-versée, de temps A autre, par quelques ravins assez profonds qui devien-nent, avec les pluies, autant de fondrières dangereuses pour les voya-geurs. Plus d'une fois, avec nos lourdes voitures, nous avons faillidemeurer embourbés dans les marécages fangeux, où la route n'ad'autres fondations que des branches d'arbres jetées en travers. Malheurdonc A. l'équipage que ses chevaux laisseraient enfoncé dans cette vasenoire et molle! celui-lä y resterait bien longtemps avant qu'on luip6t venir en aide. Au reste, sur ces tristes chemins, les voyageurs sontaussi rares que les villages mémes, si l'on peut appeler ainsi la pluspauvre réunion de huttes de branchages et de fange qui recouvrentune sorte de terrier où toute une famille vit enfouie.

Lors de notre passage, cependant, des bruits joyeux animaient cesmisérables bourgades: la solennité du jour avait réveillé tous les vio-lons des Tsiganes ; la liqueur aigrement doucereuse que le paysan va-laque est habitué A. nommer du vin, donnait du cceur pour la danse A.tous ces robustes villageois, A toutes ces fines brunes; elle ranimaitla voix nasillarde des vieilles femmes pour psalmodier des chants tra-ditionnels que ces oreilles daces ou romaines ont peut-ètre entendusaux temps de Décébale et de Trajan.

Les vingt lieues que nous avions A faire furent parcourues avecassez de vitesse. Taut que l'on court sur le terrain uni de la prairie,le voyage est aussi rapide que facile. Ces chevaux maigres et affamés,qui ne tiennent A rien qu'à de vieilles cordes, emportent les voyageursavec une extrème vélocité. Les postillons, juchés sur leurs hautes

1) Piul pictorului a publicat la Paris, in 1878, insemnkile sale de drum:Notes et croquis. Despre A. Raffet serie P. Lhomme.

www.dacoromanica.ro

CATATORI RU$I M MOLDO VA $1 MUNTENIA 313

selles de bois, portent en sautoir la corde qui sert de bride, et les voilahurlant et gesticulant comme des forcenés, qui poussent au galop etsans relache la horde de coursiers demi-sauvages attelés 5. une seulevoiture. Parfois le grotesque équipage se précipite à travers les hautesherbes de la prairie, et les chevaux profitent de l'aubaine pour saisirau galop quelques tiges desséchées qu'ils dévorent tout en courant.Arrivé au relais, l'attelage est bientôt délivré de ses hamais, qui secomposent, nous l'avons dit, de deux traits et d'un collier de sangledans lequel l'animal passe la téte de lui-méme, et dont il se débarrasede la méme façon; ceci fait, les conducteurs, en signe de satisfaction,et pour délasser, disent-ils, leurs montures, tirent fortement les oreilleset les crins du front a chaque cheval, puis ils les laissent tout haletantsréparer leurs forces sur le gazon brialé de la plaine.

A notre arrivée a Bukharest, la soirée était déjà avancée, et nousiprouvâmes tout l'embarras que peut occasionner la recherche d'unglte dans une ville immense, A travers des rues tortueuses et obscures,et avec des guides dont il n'est pas possible de se faire comprendre.On nous avait enseig-né le club des nobles, dans le théatre, commele seul endroit où nous pussions trouver un logement ; mais peu s'enfallut que l'hôte ne nous refusat toute assistance, et ce ne fut qu'àforce de prières, et après avoir attendu la fin du spectacle, que nousRaines prendre possession de deux chambres, si bien contigués authatre, que nous n'avions qu'une porte à ouvrir pour nous trouversur la scène. Nous aurions, du reste, mauvaise grace a nous plaindrede cette hospitalité de coulisse, puisque, nonobstant cet étrange ap-partement, les visites les plus honorables vinrent bientSt nous y trouver.

A peine, en effet, étions-nous installés, qu'on officier dépéché parS. A. le prince régnant vint se mettre à notre disposition. A l'instantméme, une garde permanente fut placée près de nos équipages, exposés,au milieu d'une vaste cour, h. la rapacité des Tsiganes; ces mendiantsvagabonds, toujours a la piste des étrangers, avaient déjà trouvémoyen, dans le tumulte de l'arrivée, de s'approprier, à nos dépens,quelques objets de peu de valeur.

Nous conseillerons au voyageur fatigué qui arrive à Bukharestd'adresser sa première visite aux excellents baitis turcs dont nousanions faire l'essai. Ces établissements, situ& en général dans le guar-tier qu'arrose la Dymbovitza, réunissent aux effets salutaires de lavapeur et du massage tous les raffinements dont les Orientaux ontsu entourer les besoins physiques de la vie. Si le prophète a été assezsage pour élever une prescription d'hygiène jusqu'à la sainteté d'undevoir religieux, les vrais croyants, de leur cad, ont été assez sensuelspour en faire un de ces plaisirs comme ils les aiment, et dans lesquelstout leur étre s'abandonne avec tant de délices. Rien n'est compa-rable à la molle langueur qui s'empare de tous vos membres fatigués

www.dacoromanica.ro

314 G. BEZV1CONI

quand, au sortir de cette tiède vapeur, après avoir passé par un vi-goureux massage et des frictions aromatiques, vous vous trouvez dou-cement étendu entre des tissus moelleux, pendant que la pipe exhaleautour de vous les parfums odorants dont elle est chargée, que detemps A autre l'eau glacée, que colore la confiture de rose, vous prateses fraiches saveurs, et pourtant, cette complate béatitude de tous lessens s'achate A. Bukharest pour le prix le plus modique ; aussi est-ilbien A. désirer que les usages de Vienne et de Paris, qui tendent A s'im-patroniser de plus en plus dans cette capitale, y laissent subsister lesdeux seules choses peut-étre dont le Turc puisse se faire honneur,les seules que l'Europe puisse encore aujourd'hui envier A la civili-sation de l'Orient, A. savoir: le bain et le café.

Durant cette première journée, quelques visites reçues et renduesont commencé A. nous donner une idée générale de Bukharest et de seshabitants. Du reste, nous étions robjet d'une politesse si exquise,que dès les premières heures, tout notre temps se trouva engagé mamepar un séjour beaucoup plus long que celui qu'il nous était permisde consacrer A cette prévenante hospitalité.

Le prince régnant avait bien voulu nous désigner une heure pournous recevoir dans la soirée ; en attendant, nous allAmes en vrais &ran-gers curieux passer en revue le beau monde de cette capitale, qui sepromenait A son rendez-vous accoutumé et dans ses équipages dechaque jour: car, dans cette ville, chacun a le sien. Cette promenadesi fréquentée est peu digne de la popularité dont elle jouit, car ce n'estrien moins qu'une grande rue poudreuse et remplie d'ornières. Lorsquevous avez atteint rextrémité de la rue et de la ville, vous n'en &espas moins la victime d'un rude cahot sur une route mal entretenue,où les arbres de trois ans font espérer un ombrage destiné A rafraichirles heureux Valaques du siècle prochain, mais laissent les promeneursde nos jours en proie aux rayons obliques du soleil. Une campagneplate et marécageuse, tel est l'horizon qui entoure cette promenade.Quoi qu'il en soit, la file des voitures est longue et pressée sur le chemin,et l'on trouve chaque soir, fidèle au rendez-vous, toute rélite de cettenation bigarrée, qui change aujourd'hui de moeurs aussi bien quede costumes. Dans la méme voiture oil vous voyez des femmes dontla toilette et les manières font de leur mieux pour ressembler A. 1'616-gance et A. la coquetterie viennoises, vous pouvez remarquer aussile frac noir, qui représente la jeune Valachie, placé en regard de lanoble et vénérable figure de quelque boyard A la barbe blanche etau bonnet en dôme, monumentale coiffure importée par les Grecsdu Phanar. Sur le siège des voitures est assis gravement, tantôt uncocher vétu A la russe, serré dans son long caftan, tantôt un Turc aularge turban, ou un Arnaout A la jupe blanche et flottante. En unmot, cette rapide procession qui glisse dans la poussière du soir, ces

www.dacoromanica.ro

Alexandru Ghica, domnitor dela 1834 la 1842.Able dad( itnplinise varsta de 42 de ani.

C1LATORI RIJ§I IN MOLDOVA §I MUNTENIA 315

plumes, ces turbans, ces voiles, qui passent et se croisent autour devous, composent un spectacle tout à fait étrange et d'une attrayantenouveauté.

Cependant on s'était rendu au palais du Ghospodar. Quelquesofficiers attendaient que le prince rentrat de la promenade ; et nousavons retrouvé parmi eux un Français, M. le vicomte de Grammont-Louvigny, dont nous avions eu occasion déja d'éprouver la parfaitepolitesse. Le salon où nous flames introduits n'ofrrait pas d'autre or-nement que le portrait du général russe Kisseleff, portrait populaires'il en fut, homme de bien et de cceur, dont l'image vénérée se rencontresur les plus humbles comme sur les plus nobles murailles de ce pays.Bientôt le Ghospodar fut annoncé, et l'accueil plein de grace et decordialité dont nous filmes l'objet nous permit d'apprécier les connais-sances variées de ce prince. Une conversation aisée et spirituelle surtous les sujets qui occupaient alors les salons de l'Occident, nous prouvaque, dans cette capitale, où l'on n'arrive qu'en traversant des déserts,l'esprit le plus délicat et le progrès du siècle trouvent de dignps etlogiques interprètes. S'il nous était permis d'esquisser en quelquestraits la personne du Ghospodar de la Valachie, nous dirions com-ment le prince Ghika, qui règne sous le nom d'Alexandre II 1), a tousles dehors d'un gentilhomme réunit une physionomie douce et gravequi inspire tout d'abord la confiance ; sa parole est nette et facile,et décèle un esprit élevé. Le prince, qui parait avoir atteint la moitiéde la vie 2), est resté jusqu'à ce jour célibataire ; il donne l'exempledes vertus privées comme de l'amour éclairé du bien public. Les princesrégnants de Valachie ont adopté le costume civil de l'Occident et lesuniformes de l'empire de Russie. Ils parlent habituellement la languefrançaise avec une remarquable facilité.

Ce ne fut que plus tard que nous dimes l'honneur d'être présentésaux deux frères du Ghospodar. Le prince Michel Ghika, l'ainé de lafamine, est investi des fonctions de ministre de l'intérieur sous le titre degrand Vornik, et il venait d'être nommé récemment a la dignité de Ban,qui est la première de l'État après celle de Ghospodar. Le prince Con-stantin Ghika, le plus jeune des trois frères, est a. la tete des affairesmilitaires, et commande, en qualité de grand Spathar, la petite arméevalaque. Selon l'usage turc, en nous offrit des pipes et du café. Nousne primes congé du prince qu'après un entretien où nous eilmes plusd'une fois l'occasion de remarquer combien de connaissances solideset variées, de vues élevées, distinguent ce souverain d'un pays outout est a constituer.

Au retour du palais, nous trouvames les compagnons de voyageque nous avions laissés au bord du Danube. Ils venaient d'arriver,

www.dacoromanica.ro

316 G. BEZVICOIVI

épuisés de fatigue, et nous nous hAtAmes de leur indiquer le logementexigu qu'à grand'peine nous avions découvert pour eux dans un guar-tier voisin. Voici, du reste, ce qui les avait retardés et ce qu'ils avaientvu de Giourjévo aprés que nous en fames sortis, laissant la poste dé-garnie de chevaux:

4 Lorsque nous nous vir' nes, dirent-ils, forcés de rester A. Giourjévo,sans chevaux et sans voitures pour nous rendre 4 Bukharest, nouscommençAmes par aller nous assurer A la poste d'un nombre de cha-riots du pays, suffisant pour transporter nos personnes et l'embarras-sant attirail dont nous étions demeurés les gardiens. Rien de plussimple et de plus neuf, pour ainsi dire, que les chaises de poste valaquesqu'on nomme caroussi dans le pays. Elles consistent en une sorte depetite auge en barreaux de bois, montée sur quatre roues plus ou moinsrondes, et deux essieux de même matiére, sans un clou, sans une seuleferrure. Cette caisse, abondamment pourvue d'un foin trop souventfermenté, peut recevoir un voyageur, rarement deux. Le patient, ac-croupi sur lui-même, n'étant appuyé ni soutenu par rien, fend l'espaceen se cramponnant aux rebords de son brutal équipage comme uncavalier inexpérimenté s'attache aux crins d'un cheval emporté. Cesvoitures ne sont comparables qu'aux telégues de la Russie, mais ellesleur sont encore bien inférieures. Ce mode de transport, qui réunit toutles inconvénients qu'on redoute en voyage, est cependant le seul dontpuisse user en Valachie le voyageur qui n'a pas sa voiture. C'était àminuit que nous devious partir, lorsque les chevaux de retour seraientsuffisamment reposés: il nous restait done assez de temps pour voirla ville et jouir du spectacle de la fête, dont les bruits retentissaientautour de nous.

# Giourjévo était une forteresse turque avant que le traité de 1829refit faite valaque; A. cette époque, l'intervention généreuse de laRussie releva de leur abaissement les principautés écrasées par lesexactions. La barbarie repassa le Danube; mais, avant de quitterGiourjévo, les Musulmans renversérent ses remparts: cette ville estdonc aujourd'hui un mélange de ruines et de constructions nouvelles.La symétrie modeme pousse ses alignements A travers Vanden pale-méle oriental; voilà pourquoi longtemps encore des rues inachevéeset des terrains ob strués de décombres, dépareront le plan régulier dela nouvelle Giourjévo. Le quartier voisin du Danube est de construc-tion récente; quelques jolies maisons et une église dédiée A. saint Pierre,dont on célébrait ce ¡our même l'inauguration, lui donnent un airtout A. fait européen. Plus loin on trouve une place circulaire, au centrede laquelle s'éléve une haute tour; cette place est tout Giourjévo:c'est là que sont réunis les boutiques et les cafés, avec leurs. groupesde fumeurs assis en cercle devant la porte. On y voit aussi deux outrois h6telleries à l'enseigne menteuse et affamée, hôtelleries où le

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 317

voyageur ne trouve d'autre souper qu'on sorbet, d'autre lit que latable d'un billard; ce meuble, qui est 5. la fois un si mauvais lit et unmauvais billard, se trouve communément en Valachie et enMoldavie.

« Cependant la ville était déserte, et toute sa population s'étaitportée vers une plaine immense, sans ombre et sans verdure. Sur cetteplaine, arrivaient par troupes des families et des villages entiers deValaques, et des hordes nombreuses de Bohémiens. Ainsi grossissaitsans cesse la foule déjà. innombrable des marchands, des danseurs,des musiciens et des curieux, attirés par cette solennité, qui devaitdurer plusieurs jours. A l'arrivée sur le champ de la fête, les chariotssont dételés, le bivouac s'organise, et une ville nomade, oil se con-fondent les races diverses qui peuplent la Valachie, s'agrandit inces-samment. Les Valaques campaient sous de grands abris de toileblanche, flanqués de leurs chars tnassifs, auprès desquels ruminentles buffles ou les bceufs de l'attelage ; tandis que les tribus deTsiganes se reconnaissaient à leurs tentes de couleurs sombres, rayéesde noir.

« De toutes parts s'élevait la fumée des foyers ott se préparaientles simples aliments de ce peuple si ardent pour la fête ; sous les tenteson s'habillait pour figurer 6. la danse. Les robustes filles de la Vala-chie se distinguaient par leurs bonnets de velours, oit brillent les longschapelets de sequins ou de paras qui composent leur dot. Quelquefoisle bonnet le plus chargé de ducats, et le mieux fait pour tenter lesfiancés, écrasait sous son poids une tête maladive et disgracieuse ; plusd'un noble et doux visage, au contraire, n'avait pour parure qu'unechétive guirlande de paras. C'est en petit l'histoire des dots de toutesles nations policées de ce monde. Les jeunes fines des Tsiganes se di-stinguent par une beauté singulière, qui a gardé l'empreinte de la racedont quelques auteurs prétendent que leurs tribus errantes sont issues ;on retrouve en elles la taille souple et déliée et les etrxémités si déli-cates des femmes des bords du Gange.

o 11 serait difficile de donner une idée du mouvant et bruyant champde foire où s'agitait toute cette foule. Une plaine sans borne, d'oùs'élevait un nuage épais de poussière, était couverte tout entière detentes, de baraques, de charrettes et de bestiaux. C'est au traversde cette confusion, sans ordre, sans police, et cependant sans tumulte,que les marchands avaient leurs étalages. On y vendait des étoffes,des habits, des pelleteries et des comestibles en abondance. Si quelqueespace devient libre au milieu de cette foule mobile, il est aussitôtenvahi par les danseurs ; ils forment un grand rond, qui commence5 tourner, tantôt à droite, tantôt it gauche, avec un mouvement lentet posé qui s'anime par moment. Dans cette danse, les hommes etles femmes se tiennent par la main: les ménétriers tsiganes sont de-

www.dacoromanica.ro

318 G. BEZVICONI

bout au milieu du cercle, et se donnent beaucoup de peine et d'actionpour exécuter leurs airs sans fin. Le danseur fatigué de ce plaisir peutle quitter A sa volonté, et tout passant amateur qui vent prendre partA. la danse se met sans difficulté de la partie: ainsi se prolonge fortavant dans la nuit cet interminable bal, pour lequel les Valaques nousont paru passionnés. Cependant, quel que soit leur entrainement pourcet exercice, ils s'y livrent avec une dignité et une décence remarqua-bles. Les filles tsiganes elles-mémes y apportent un maintien modesteet réserve. Il n'était pas rare de voir cinquante à soixante danseurs,de costumes varies et pittoresques, enlacés dans le méme cerde ; cescercles eux-mémes se répétaient à l'infini sur toute l'étendue de /aplaine, gravitant autour de leur orchestre criard. de Bohémiens. Nousnous plaisions ainsi à contempler ces divertissements simples et em-preints d'une sévérité antique. Longtemps égarés dans la foule, nousnous accoutumions à cette atmosphère de bruit, de cris, d'instrumentset de clochettes ; mais déj à les préparatifs de notre départ nous rap-pelaient, et nous retournAmes chez l'agent de bateaux A vapeur, quiest en méme temps le pharmacien du lieu. Nous filmes, en vérité, tropheureux de nous confier à sa complaisance. Comme nous pouvions nousentendre réciproquement, au moyen de la langue italienne, ce bienveil-lant fonctionnaire commença par nous prédire que nous ne partirionspas ce méme jour pour Bukharest: il connaissait bien, disait-il, l'apathieet la mauvaise volonté du capitaine de la poste a l'égard des étrangers.En attendant, comme nous étions menacés de ne pas diner, faute d'unabri convenable, notre protecteur nous conduisit chez le foumisseurde la quarantaine, oil nous trouvAmes un frugal repas à peu près tare;après quoi, l'honnéte pharmacien, qui avait emmagasiné nos bagages,nous ouffrit la méme hospitalité pour nous-mémes, et dont quelquesbottes de foin firent les frais.

« La faculté de requérir des chevaux de poste, en Valachie, ne s'ac-corde, ainsi que cela sa pratique en Russie qu'au porteur d'un permispréalable &Eyre' par l'autorité supérieure des villes. Ce n'est qu'aprèsavoir consigné le prix entier du parcours d'une ville à l'autre, ques'obtient cette pièce nommée podorojnaia, qui est présentée au maitreou capitaine de poste A chaque relais intermédiaire. Ceci fait, le voya-geur n'a plus A payer que la gratification bénévole qu'il accorde auxpostillons. Se procurer un tel passe-port dans un pareil jour n'étaitpas chose facile, car la fete absorbait tout. Le commandant de la placeétait tout entier aux devoirs solennels de sa charge, et ses lieutenants,par contraste avec les joies de la journée, se montraient sur le soird'humeur peu abordable. Autre inconvenient: /% civilisation valaque,en remplaçant les mceurs turques, n'a point encore expulsé de la vine,naguère mahométane, un héritage incommode et quelquefois dange-reux: des bandes de chiens errants s'emparent, quand vient la nuit,

www.dacoromanica.ro

CXIATORI RU5I IN MOLDOVA st MUNTENIA 319

de tous les quartiers de Giourjévo, et rendent la circulation difficile,surtout pour les étrangers. En dépit de tant d'obstacles, nous étionsen règle, lorsqu'à minuit, le maitre de poste en personne arriva avecses nombreux caroussi à la porte du pharmacien.

« Nos bagages étaient déjà chargés, quand il fallut renoncer à partir,grâce à l'obstination du maitre de poste, qui ne voulait pas de bagage.Ce ne fut donc, comme on nous l'avait prédit, que le lendemain, etdans deux grands chariots de paysan, que nous pilmes nous mettreen route, péle-méle avec nos effets, et n'emportant que deux painsnoirs pour toute provende.

« Après avoir passé la porte de la ville, nous nous trouvâmes dansune prairie ou plutôt dans un vaste marécage, où paissaient de grandstroupeaux de bceufs, de chevaux, de buffles et de brebis ; nous savionsà peine en quel lieu nous étions portés ; tout ce que nous pouvions dire,c'est que nous nous dirigions vers le nord ; mais aucune autre indi-cation n'était propre à. nous faire reconnaitre la route qui mène vers lacapitale. Les chemins b. travers ces déserts sont aussi incertains quele caprice de l'homme qui les parcourt. L'espace est large, les omièresabondent, et le paysan choisit à son gré entre le terre et le gazon. Nousfimes notre première halte près d'un puits au fond d'un petit vallon.Les puits sont communs en Valachie, et invariablement constniitsde la méme façon ; un tronc d'arbre creusé en gamit l'intérieur ets'oppose à l'éboulement des parois ; la quantité et les larges dimensionsde ces tubes ainsi employés, donnent une idée magnifique de la végé-tation des montagnes d'où on les tire. L'eau se puise au moyen d'unelongue poutre b. bascule, et dans un seau qui se compose d'un blocde ch&ne évidé.

o A mesure qu'on s'éloigne de Giourgévo le pays est moins dépouillé,quelques bouquets de jeunes arbres commencent à recouvrir le sol.Pendant tant d'années, le malheureux paysan valaque, traqué commeune b'e'te fauve, avait vu ses récoltes pillées par les Turcs et ses champsdévastés, qu'il est facile de comprendre combien il redoutait le voisi-nage de ses oppresseurs. 11 avait donc laissé un désert de dix lieuesentre le Danube et ses premières métairies, comtne un espace abandonnéaux courses des déprédateurs, un terrain maudit oit chaque année serépandaient les bandes sorties de Giourjévo, pour ruiner tout établis-sement nouveau, et chasser vers les montagnes les cultivateurs épou-van tés.

« Nous etunes à. traverser trois ou quatre rivières bourbeuses, et 5.chacun de ses passages nous nous mettions à bénir le refus capricieux dumaitre de poste. Si nous eussions, en effet, pris ces équipages si bas etsi fréles, nos bagages eussent été. infailliblement submegés, et nous-mémes nous eussions été bien près de verser dans ces gués dangereux.Plus d'une fois, nous rencontrâmes de grands trous où les chevaux s'en-

www.dacoromanica.ro

3 zo G. BEZVICONI

fonvaient, entrainant nos massives charrettes. Dans ces occur-rences difficiles, les cris des conducteurs devenaient de vrais hurlements.Par moment, l'attelage sans force et les postilions sans voix s'arre-taient ; arrarché A. l'abime, il sortait pesamment de la rivière, laissantaprès lui une longue trace d'eau noirâtre et de vase liquide. Aprèsavoir traversé quelques hameaux, dont les chétives cabanes indiquentla plus triste misère, nous recontrAmes un bourg où nous revimesavec plaisir des maisons bien construites. Un beau monastère dontl'entrée est surmontée d'une tour, fait face A une taverne d'une raredimension. Les murailles de l'un et de l'autre édifice ont été décorées parun Rapaél ambulant pui y a représenté des sujets de la plus étrangevarieté, et dont la multitude atteste assurément une prodigieusefécondité. Ce peintre, hardi s'il en fut, a tenté de reproduire sur cesbeaux murs blanchis toute l'échelle des étres ; il a retracé d'abordles espèces principales du règne animal, sans oublier meme la kangurood'Australie, qui ne s'attendait pas 5. tant d'honneur ; puis, arrivé il'espèce humaine, au genre homo, il s'est complu A reproduire le chef-d'oeuvre de la création dans ses attitudes les plus triomphantes : c'étaientde beaux messieurs et de belles dames, de magnifiques pachas A. la barbenoire et pointue, d'imposants boyards coiffés de leur kalpak gigantesque ;puis des soldats valaques en grande tenue, et tout cela couronné deverdure, entouré de guirlandes, encadré d'arbres fantastiques.

(4 Un grand jeu de bascule A. la roue périlleuse, qui menace tour A.tour de lancer dans l'espace celui des joueurs qui se balance A. son som-met, était dressé sous. les murs du convent. On dit que les Valaquesont une prédilection marquée pour ce genre d'exercice, que chaquearm& voit se renouve/er de graves accidents. Dans la grande salle ducabaret, salle tout illustrée aussi des fresques brillantes du Rembrandtvalaque, un Bohémien accompagnait de son violon un jeune garçondont la voix juste autant que pénétrante faisait résonner un air lent etsolennel. A en juger par l'expression de la musique, par l'attitude graveet émue du nombreux auditoire, ce chant qui se composait de deuxphrases simples et touchantes, devait étre une de ces complaintes mé-lancoliques dans lesquelles tous les peuples primitifs ont fait parlerleurs traditions et raconté leurs victoires ou leurs malheurs. Les Vala-ques, ces descendants de Rome, si longtemps flétris, doivent avoirconservé quelques-uns de ces chants qui consolent de resclavage, der-fliers échos d'une plus douce destinée. Telles étaient, du moins, nosimpressions en écoutant cet air si simple que chantait ce pauvre en-fant tsigane.

En quittant ce bourg qu'on nomtne Dérestié, 1) nous avons tra-versé un pont de bateaux, et la nuit ne tarda pas A nous surprendre ;

1) D à'rl§ti.

www.dacoromanica.ro

21

CA.I.ATORI 11:17$1 IN MOLDOVA T 31117/qT5NIA 321

nous n'arrivAmes aux portes de Bukharest qu'assez tard dans la soirée,car nos chevaux, harassés d'une course de vingt lieues, avaient ralentileur allure, et nos conducteurs, tout-à-fait égosillés, renonçaient à leursbruyantes exdtations. Conduits d'abord dans un khan ou caravanséraild'un aspect repoussant, ce ne fut qu'à l'aide des juifs, gens de bonnevolonté, s'il en est, que nous retrouvAmes la trace de l'expédition arrivéela vela. Enfin, après mille peines, et grace b. la prévoyance de nos devan-ciers aussi bien qu'à l'empressement d'un capitaine envoyé par le Ghospo-dar, nous nous trouvAmes, après minuit, établis chez un Italien, ottchacun de nous put savourer les rudes délices d'un lit de planchesdressé sur des tréteaux ».

Le 13 juillet nous trouva tous réunis dans la capitale de la Valachie,et nous n'avions que l'embarras du choix pour l'emploi à la fois utileet agréable de tous nos moments. Le premier soin á Bukharest est dese procurer un équipage ; la grande étendue de la vine exige cette pré-caution, et, plus impérieuse encore, la mode la commande : aussi bien,aucune personne de quelque valeur ne peut se montrer à pied dans lesrues. Cet usage et celui du manteau qu'on a en toute occasion pour segarantir de la poussière, ne sont pas de ceux qu'un étranger, qui vent voiret observer, trouve lé plus A. sa convenance. Nous ne tardâmes pas b.parcourir, chacun de notre coté, cette grande ville, dont les rues popu-leuses sont garnies de nombreuses boutiques dans lesquelles l'activitéremplace le luxe. Un quartier tout entier est rempli par les magasinsde pelleteries et les ateliers des tailleurs. Les rues, de largeur inégale,sont mal alignées et sourtout mal pavées ; quelques-unes même ne lesont pas. Le plupart des maisons ne sont guère que des baraques enbois vermoulu, parmi lesquelles s'élèvent des édifices de l'architecturela plus prétentieuse. Par malheur, la nature fragile des matériaux usitésdans le pays ne résiste pas au climat, et les plus belles maisons de Bukha-rest sont cruellement délabrées à l'extérieur, malgré leur luxe de neuronset de rosaces. Ce qui étonne le plus dans cette ville, c'est la variété descostumes et des figures, dont une si nombreuse population présente cha-que instant les types variés. Tout ce peuple parcourt la ville d'un air plusleste, plus affairé qu'on ne devrait s'attendre des moeurs de la classeinférieure, qui sont demeurées orientales. Les artisans de Bukharest,les hommes de peine, porteurs de fardeaux, paraissent ne pas redouterle travail ; mais ce qui anime surtout cette ville, c'est le grand nom-bre des juifs qui l'habitent. Actifs, insuinuants et jamais découragés,ils sèment autour d'eux la vie et le mouvement, car ni démarches nifatigues ne leur coiltent s'ils ont l'espoir de la plus minime récompense.Aussi, dès que vous apercevez le chapeau a larges bords, le robe noire etrap& d'un juif, vous pouvez dire que vous avez à vos ordres, s'il vousplait, un domestique adroit, intelligent, infatigable.., que rien n'émeut,ni mépris, ni colère . .

www.dacoromanica.ro

322 G. BE2VICON]

Des visites intéressantes, et faites en comtnun, occupêrent cettejournée. Nous vimes le Musée de Bukharest. Ce musée est spécialementconsacré à l'histoire naturelle ; il occupe un espace qui s'agrandira

mesure que les collections, commencées A peine, prendront plusd'importance. La bibliothèque publique este fondée dans le mêmelocal; elle se composait de sept mille volumes environ. Ce noyau peunombreux attend un complément où les sciences et l'histoire surtoutont grand besoin d'être plus amplement représentées. En quittant cesintéressants établissements, déj A si prospères, si l'on prend en consi-dération le peu de temps qui s'est écoulé depuis la régénération de laprincipauté, j'ai été heureux de déposer dans la collection minéralo-gigue un échantillon de notre platine sibérien, qui y restera, respère,comme un souvenir de l'accueil p/ein d'obligeance que nous avonstrouvé dans cette visite. De là, on nous a conduits au collêge. Des lo-gements commodes et spacieux, de jeunes élèves portant un joli unifor-me, préviennent tout d'abord en faveur de cette institution.

Dans un État aussi pen étendu que la Valachie, les fonctions publi-ques, désormais confiées aux plus capables, seront l'objet d'une con-currence qui profitera rapidement aux progrès de l'éducation de lajeunesse. Les projets pleins de sagesse du prince Alexandre Ghikatendent à doter son pays d'une pépinière édairée de jeunes gens ap-pelés à égaler la jeunesse des autres pays de l'Europe. Si l'on considèrede quel point ces malheureuses proyinces turques sont parties, cequ'elles ont fait déjà grace á l'homme qui a jeté sur ces principautésles plus nobles germes de la civilisation, au général Kisseleff, unde ces génies créateurs si rares, dont la bonté prévoyante saitdeviner l'avenier, on ne pent s'empêcher aussi de reconnoitre que lesplans du général ont été légués A. de dignes successeurs, et que la jeunegénération de la Valachie ne se montre pas inhabile 5. les mettreprofit.

Et, à ce propos, qu'il nous soit permis de dire ici avec quel sentimentpénible nous avons vu des voyageurs coname nous, accuellis, commenous l'avons été, par cette aimable hospitalité qui se livre si naivement

l'étranger, qu'elle entoure et qu'elle fete, écrire à leur retour desrelations si sévères, si oublieuses des moeurs douces et polies de leurshôtes. Ces voyageurs, qui, ainsi que nous, ont tout visité à Bukharest,se montrent, ce nous semble, beaucoup trop préoccupés des plaiesencore mal cicatrisées dont l'ancien état social a laissé les marquessurla société présente. Si, dans le premier abandon de conversations tropvite intimes, nos prédécesseurs ont deviné ces blessures, à quoi bon lesdécouvrir à l'Europe, qui ne demandera pas compte aux principautésde leur attitude nonchalante sous le régime d'engourdissement moralqu'elles ont heureusement secoué, mais bien de la manière dont ellesont mis b. profit ces quelques années de réhabilitation dont elles res-

www.dacoromanica.ro

CALATORI RT.T I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 323

sentent déjà l'influence régénératrice ? Eh bien sous ce point de vue,il est juste, et très juste, de dire qu'aucune société européenne n'a étéplus active A se frayer un chemin vers le bien à travers tous les obstaclesdont son ancienne route était encombrée : on en pourrait citer commeexemple plus d'une amélioration importante, qui déjà est passée dansles habitudes de la vie de ces provinces. Après tout, les narrateurs sipeu indulgents qui ont payé l'hospitalité de Bukharest avec la monnaiede leur spirituel sarcasme, ne nieront pas, tant ils savent bien l'histoire,qu'il est des nations qui datent de cinquante ans leur régénération poli-tique et morale, et qui ne scut guère plus riches en principes.

Cette digression achevée, revenons A. nos visites. Le docteur Mayer,médecin allemand, homme intelligent et surtout d'un grand savoir-vivre, nous a guidés dans l'hôpital militaire, qu'il dirige. Cet établis-sement, placé comme il est dans un édifice qui n'a pas été construitpour servir d'hôpital, laisse beaucoup à désirer sous le rapport del'emplacement et de la salubrité. Les salles manquent d'air. Les maladesy étaient nombreux, car les affections fiévreuses, communes dans lepays, sévissent encore à diverses époques de l'année, bien qu'ellesaient été notablement réduites par les précautions d'hygiène introduitesdans le régime du soldat. Le grand hôpital de Pantelimon, situé auxabords de la ville, nous parut beaucoup mieux approprié aux besoinsde sa destination. Cet établissement, fondé par des souscriptionsphilantropiques, présente une suite de salles spacieuses où l'air et lalumière, l'espérance et la vie du malade, pénètrent librement : onpourrait seulement objecter que le vaste espace consacré au logementde l'état-major administratif est perdu pour les malades, et envahitune place qu'on aurait pu employer à soulager quelques malheureuxde plus. Les lits, employés à Pantelimon, sont en fer, tandis qu'àl'hôpital militaire, les lits ne sont que des tréteaux. Dans cette dernièrevisite, nous avons observé les affreux ravages de cette horrible mala-die qu'on n'ose pas nommer, et qui a surtout son principe dans les vi-ces sans frein des capitales. Au retour de ces différentes excursions,nous avons rencontré le prince régnant : il fit arréter sa voiture, et ilengagea l'expédition tout entière à se rendre le lendemain au soir à sarésidence, située, pendant cette saison, à quelque distance de lavine.

La matinée du 15 juillet fut employée à visiter l'assemblée générale:c'est le nom qu'on donne 5. la chambre des représentants de la Vala-chie. Le prince Michel Ghika et la prince Cantacuzène 2) avaient bienvoulu nous servir d'introducteurs. La salle des déliberations est située

1) Obsteasca Adunare îi avea sedintele in dealul mitropoliei, inteo clàdlrescundA, care a mai dainuit la inceputul veacului nostru.

2) Constantin Cantacuzino (1791-1877), viitor caimacam dela 1848 la 1849.

21

www.dacoromanica.ro

Barbu §tirbei, domnitor lu anii 1849-1853 o 1854-1856, fiul vomi-cului Dimitrie Bibescu 0 al CatincAi VAcArescu, adoptatA §tirbei. Barbu fuseseinfiat de ultimul reprezentant al neamului §tirbei, Barbu (1753-1813), acrtrui sotie, Ecaterina n5scutil Kretzulescu, era soma cu mama Catinced D.Bibescu.

324 G. BEZVICON1

dans un corps de bAtiment, dépendant de réglise métropolitaine, surune colline qui domine toute la vine de Bukharest, et dans la plusheureuse situation. Comme toutes les églises de la capitale, celle-ciest entourée d'un vaste clottre, da.ns lequel donnent accés deux portessolides et surmontées de tours, position qui lui permettait jadis de faireune longue défense. La métropole n'est point un grand monument ;elle est ornée de trois clochers assez élégants, dont les dômes, ainsique la toiture de réglise, sont en métal peint en vert ; la surface entièredes bâtiments est revétue d'un badigeon éclatant de blancheur. :Enavant de la faqade de rédifice, qui s'ouvre sur un de ses côtés étroits,régne un péristyle dont rintérieur est orné d'une profusion de peintu-res des plus variées. La nef de réglise est étroite, chargée de doru-res et d'images ; la cloison, qui sépare le sanctuaire de la nef, est en-richie d'une quantité d'ornements du plus riche effet ; sous cette voute, lalumière extérieure ne pénètre qu'A grand'peine par des fenétres étrot-tes et allongées.

Dans un des corps de logis du cloître vous rencontrez la salle desassemblées. A peine précédée d'un modeste vestibule, cette enceinte,où délibèrent les boyards, est, comme celle de la diète de Hongrie,remarquable par son extréme simplicité ; elle est longue et étroite:A rune de ses extrémités s'élève le fauteuil A baldaquin sur lequel s'as-sied le métropolitain, président légal de rassemblée. Les quarante-trois membres qui composaint la chambre étaient presque tous pré-sents. On remarquait parmi eux quelques vieux boyards ; ils conser-vent la costume large et majesteux qu'ils avaient au temps de la domi-nation turque ; ils portent encore la barbe et le volumineux kalpak.Les militaires prennent part aux délibérations, revétus de leurs uni-formes et le sabre au côté. Les membres parlent de leur place, ou ilssont assis devant une table A tapis vert, sans que les ministres soientséparés du reste de rassemblée. La discussion à rordre du jour avaitpour objet quelques modifications A apporter au réglement organique,constitution du pays ; et, en particulier, elle portait sur la force desordonnances rendues pendant rintervalle des sessions législatives. M.Stirbey, 1) ministre de la justice, soutenait, à peu près seul, et pourtantsans fatigue, tout le poids de la discussion. Au reste, quelle que filt lavivacité de ce débat parlementaire, nous ne vimes aucun des orateurss'écarter en rien des formes d'une conversation polie. La partie de lasalle réservée au public contenait peu de spectateurs: les assistants s'y

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU§I IN MOLDOVA I MUNTRNIA 325

tiennent ordinairement debout ; mais, dès notre entrée, quelquesboyards avaient eu la courtoisie de nous y faire porter des sièges com-modes. Au reste, ce n'est que depuis peu de temps que les délibera-tions de la chambre sont publiques; même, jusqu'à ce jour, les jour-naux n'ont point encore obtenu la permission de rendre compte desdébats. En sortant de la salle, nous filmes accompagnés par un dé-puté, la colonel Philipesko 1), qui appartient A. l'une des plus ancien-nes familles du pays. Cet officier, qui a reçu en France une excellenteéducation, commande le I-er régiment valaque, et il donne, dans saville natale, l'exemple remarquable de cette solide instruction quin'exclut point la grace et une parfaite élégance des manières. C'est encompagnie de ce bienveillant introducteur que nous visitames les dé-pendances de la métropole et son site pittoresque. De cette éminence,Bukharest s'étend jusqu'a un horizon très-éloigné. Cette ville, mêléede nombreux jardins, couvre, en effet, un espace immense, et son aspectgénéral est des plus pittoresques, par le mdlange de ses nombreusestours qui surmontent plus de soixante églises, et la verdure qui surgita travers les masses de constructions. Le soir venu, nous nous sommesrendus a. l'invitation du Ghospodar, et nous avons eu l'honneurd'être reçus à sa résidence de Scouffa 2), qui est située a quelquesverstes de Bilkharest, sur le bord de la Dymbovitza. La maison estpetite et plus que bourgeoise ; mais les jardins, qui s'étendent dans unpetit vallon très-agréable traversé par la rivière, rendent cette habitationd'été bien préférable a. la maison même que le prince habite dans laville. Bukharest ne possède plus de palais pour les souverains vala-ques. En 1812, un incendie a détruit celui qui existait et qui était fortvaste a). Le Ghospodar réside aujourd.'hui dans une grande et bellemaison qui est sa proprieté 4). Cette entrevue, comme la première,se passa en conversations intéressantes, où le sens juste, très-exercé,et toujours bienveillant du prince, se montra constamment sous lejour le plus favorable. Comme la première fois aussi, la Ghospodar étaitentouré de sa famille, des princesses ses belles-soeurs et d'un bon nom-bre d'officiers. L'élégant uniforme de ceux-ci ne faisait que mieuxressortir la mise simple du prince, qui, sous un frac noir, portait ungilet à larges revers rabattus: c'est là, dit-on, une mode qui lui est per-

1) Constantin Pilipescu (1805-1848), viitor logoat (1839).3) Ar putea fi gradina tlui Scufa s, pe margines Dâmbovitei, spre sf. Elef-

terie.Pe locul ocupat azi de prefectura de Ilfov, in spatele Casei de depuneri.Este vorba de palatul cunoscut bucurestenilor acelor vremi sub numele

de: Curtes Arsa, numitä astfel dupa focul naprasnic din Ianuarie 1812. Aicifusese Curtes Nouli, ridicatà de Alexandru-Voevod Ipsilanti, dupà pacea delaKuciuk-Kainargi, la 1775-1776, páräsindu-se vechea Curte Domneasa dinjurul fostei pfinL ieri piete zisfi s de Plori s.

www.dacoromanica.ro

326 G. BEZVICONI

sonnelle, et qu'en effet nous ne vimes suivie par personne. La nuitvenue, tout le monde se dirigea vers la ville, oa l'on arriva rapidement,et la petite cour prit place au thatre, dont il n'efit tenu qu'a nous delui faire les honneurs, puisque aussi bien la salle était, pour ainsi dire,comme l'antichambre sonore de notre appartament. Quelques scènesde la Sémiramis, et une comédie allemande fort gaie, intitulée Flegmeet Ruse, ont occupé la soirée.

Le lendemain, la garnison de Bukharest manceuvrait sous le com-mandement du prince Constantin Ghika. Cette troupe a fait avec pré-cision l'exercice et les évolutions, en tous points empruntés a la théorierusse. Invités par le Spathar a l'accompagner A. cette revue, nous figu-rions A ses côtés, lorsqu'un acddent facheux interrompit un momentles manceuvres et jeta l'inquiétude parmi les spectateurs. Une cartoucheb. peine brill& vint frapper au visage le prince, qui s'était tenu troprapproché des feux. Cette blessure, qui, Dieu merci 1 était légère, et unebralure qui pouvait devenir grave, furent pansées sur-le-champs parnotre compagnon, le docteur Léveillé: ceci fait, le Spathar remontab. cheval pour achever l'exercice et assister au défilé.

Un diner auquel le Ghospodar avait bien voulu nous inviter, nousmit en présence de l'élite de la société de Bukharest. La réunion eutlieu sous les beaux arbres de Scouffa, dans un grand espace impéné-trable aux rayons du soleil. Durant le repas, qui fut précédé de la schale,légère collation qu'on fait aussi en Russie avant de se mettre a table,deux troupes de musiciens, cachées par les charmilles, se succédèrentalternativement pour exécuter les airs nationaux des Valaques et lessingulières mélodies des Tsiganes. L'orchestre des Tsiganes, aux 616-ments discordants, produit cependant des effets qu'on chercherait envain dans les masses d'harmonie réglée et correcte auxquelles les °reifieseuropéennes sont accoutumées: quant a la mesure, elle est inégale,sautillante, boiteuse, et procède par des temps inattendus. Les dansesvalaques ont suivi le diner, et nous flames si charmés de la précisionsévère et de l'ensemble des danseurs, que le prince voulut bien prolongeren notre faveur ces divertissements, et qu'il fit transcrire pour nous lesairs, remplis d'une grace originale et naive, que nous donnons ici, etqui animent cette danse roumaine, Hora Roumaniaska, comme l'apel-lent les peuples de la Valachie. Pendant que les danseurs faisaientmerveilles, les Bohémiens jouaient, avec une verve toujours renaissante,leurs motifs sans fin. Deux mandolines, deux violons, une fate de Panet une sorte de basse sourde, composaient toutes les ressources de ceshabiles exécutants, dont les brunes et belles figures, animées par leurardeur musicale, ajoutaient un grand charme A ce tableau poétique.Lorsque nous eames joui longtemps de ces délassements champares,nous nous hatames de nous rendre dans les beaux et vastes salons deM. Philipesko, oil le bal le plus élégant avait rassemblé l'élite des dan-

www.dacoromanica.ro

CXIATORI RIJ*I IN MOLDOVA g MUNTENIA 327

seurs de Bukharest. Je ne connais aucune ville en Europe où l'on puisseréunir une société plus complètement agréable, où le meilleur ton semontre constamment uni 6. la plus douce gaieté. Ce charmant bal seprolongea fort avant dans la nuit. Rien n'était plus gracieux 6. voirque le maitre de ce beau logis, l'aga Philipesko 1), dans son large costunaede boyard, sa noble téte encadrée dans sa longue et soyeuse barbeblanche, environné d'un essaim de jeunes et jolies danseuses, dont lesgazes et les rubans, les longues chevelures et les charmants visagess'accordaient si bien avec la douce physionomie du majestueux vieillard.C'était 1à un emblème bien vrai de la situation de ce pays, qui a adoptétout d'abord les plaisirs et les libres allures de l'Occident. En vain larobe sévère des boyards vomirait-elle s'opposer à cet envahissementdes modes et des frivolites modemes ; il faut à la génération actuelleun salon spacieux où la valse et la mazourka puissent se dérouler ettourbillonner a loisir ; il lui faut un costume qui ne met point d'entravesaux passes élégantes de la mazourka, qui ne s'embarrasse pas dans lelabyrinthe étroit des quadrilles français. Aussi bien, cette jeimesse,qui se sent appelée A. recueillir sa part de la civilisation qui envahitl'Orient, n'a-t-elle pas grandement raison de prendre ce qu'elle trouveà son usage parmi toutes ces mceurs élégantes et ces tristes idées de poli-tique qui fondent sur son pays ? Assez tert lui viendront les soucis dela vie publique, les préoccupations des affaires, de l'industrie et desspéculations? La Valachie a été assez longtemps asservie pour qu'illuí soft permis de respirer un peu, avant d'entrer dans cette grave car-rière des nations qui veuknt se gouvemer elle-mémes ; c'est surtoutà cette nation qui se réveille qu'il est permis de dire quelquefois: « 6.demain les affaires sérieuses ».

Telle était notre existence 6. Bukharest: plaisirs, visites, réunionstoujours hospitalières, courses intéressantes, observations nettes etvives sur tout ce qui frappait notre esprit ou nos regards. De toutesparts, c'était à qui nous rendrait les meilleurs services ; les plus illustreset les plus honorables de cette bonne ville se mettaient à notre dispo-sition pour augmenter notre butin de voyageurs, et il n'est guère pos-sible d'employer plus utilement que nous l'avons fait, cinq jours troprapidement écoulés. Lorsque, enfin, nous dimes mis en ordre nos notespersonnelles, et recileilli précieusement toutes miles que des personneséclairées (A la téte desquelles avaient bien voulu se placer le Ghospodaret M. le ministre Stirbey) nous avaient obligeamment fournies, nousjet5.mes un regard d'adieu et de reconnaissance sur cette ville, digned'être placée au nombre des plus intéressantes capitales. Nous parcou-

1) Agá Iancu Pilipescu (1780-1857), viitor logofát la 1840. Casa sa erape Podul Mogosoaiei, dincolo de casa printesei Trubetkoi, näscutä Ghica,cam la colt cu actuala stradá general Manu.

www.dacoromanica.ro

328 G. BEZVICONI

nImes donc une demière fois ses rues tortueuses ; nous nous arrétAmesde nouveau. au senil de ces églises, aux colonnes torses, dont les frisesélégantes brillent de taut de médaillons et de saintes figures coloriées.Nous nous hatames de visiter encore les vieux quartiers, aussi bien quela rapide promenade du beau monde ; nous respirâmes l'atmosphèredes fumeurs qui se rassemblent dans les cafés, où les journaux de toutesles nations satisfont la curiosité d'un public avide des nouvel/es dumonde politique ; ceci fait, nous ne songeâmes plus qu'à partir.

En fait de renseignements statistiques sur Bukharest, nous pouvonsconsigner ici le chiffre de la population de la ville, tel qu'il résulte desdemiers recensements:

Habitants des deux sexcsBoyards 2.598Gens composant leur maison . 5.757Habitants de différentes classes 46.604Prètres séculiers 256Leurs familles et gens composant

leurs maisons 1.058Moines 137Juifs, leurs families et gens composant

leurs maison 2.583Sujets étrangers 1.795

60.788

Et encore, dans ce nombre, ne sont point compris dix à douze raffleindividus qui n'ont pas leur domicile permanent dans la ville, et quiy viennent de temps à autre, pour leurs affaires ou pour leurs plaisirs.

On compte à Bukharest:

Maisons 10.074Monastères 26Aglises 95Imprimeries 3Hôpitaux 2

Journaux: le Musée National et leCourrier Valaque: 2

Société pour les publications littérairesAcole d'arts et métiers pour les soldats.

La nourriture habituelle du peuple consiste en bouillie de farinede mais ou de millet, sorte de polenta ; il ne connait presque pas l'usagedes viandes ou du poisson salé. La principale boisson fermentée estl'eau-de-vie de prunes.

La ville de Bukharest est divisée en cinq quartiers ou arrondissementsqui prennent chacun le. nom d'une des cinq couleurs, jaune, rouge,

www.dacoromanica.ro

diLATORI ItU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 329

verte, bleue ou noire. L'aga est le chef de la police ; il a sous ses ordrescinq commisaires, un commissaire pour chaque quartier ; ceux-ci com-mandent A. plus ou moins de sous-commissaires, selon rétendue de leurarrondissement.

Après avoir témoigné notre reconnaissance A ce bon et aimableprince que nous quittions avec un regret bien réel, après avoir priscone de sa famine, et de toutes les personnes qui s'étaient montréessi bienveillantes A notre égard, nous sortimes de Bukharest, le 17 juillet...

L'industrie, il faut le dire, est encore presque nulle: A peine comptait-on jusqu'id en Valachie quelques fabriques de chapeaux et de mouchoirsde toile peinte, bien éloignées de suffire aux besoins du pays.

On comprend facilement, au reste, que le manque de bras, et lepeu de progrès de l'industrie et de ragriculture, qui en est la tristeconséquence, doivent are attribués A. la langueur de ce pays pendanttant d'années de guerres funestes, menacé qu'il était sans cesse parles incursions des Turcs. C'est la méme cause qu'il faut accuser del'absence de tout commerce ; car les malheureux habitants ne pouvaientrien vendre qu'aux Turcs, et ceux-d fixaient arbitrairement le prixdes achats. Nous l'avons dit, radministration intérieure était déplo-rable. Tout est changé depuis la demiere réforme, et fait espérer, désor-mais, pour ces industries naissantes, un avenir plus prospère.

Depuis quatre ans, 631 fabriques se sont élevées, savoir :1 de Bougies ; 32 de Chandelles ; 184 Tanneries ; 28 Fabriques de

Savon ; 69 de Poteries ; 91 de Toiles ordinaires ; 4 de Chapeaux ; 22 deMouchoirs ; 15 de Cordons en laine ; r8o Distilleries ; 4 Verreries ; I Fa-brique de Faïence.

On compte en Valachie 2.299 moulins A eau, 6 moulins A vent et9 moulins mus par des chevaux.

Jusqu'A ce jour, le sel est le seul produit minéral qui soit exploitéen Valachie avec un avantage appréciable. Nous avons dit plus hautle rapport des salines; cependant, tout porte A croire que la Valachiepossède des richesses minérales assez abondantes pour que rétat depaix et des capitaux plus intelligents permettent, un jour, de les ex-ploiter par des moyens plus stirs et plus productifs...

Les ressources de ragriculture en Valachie seraient immenses sila population était suffisante et si elle était arrivée au point où s'éleveraun jour son éducation politique, qui lui indiquera que les vraies sourcesdu bien-étre sont le travail et la persévérance. Comme statistiqueagricole, il n'est peut-étre pas sans intérét de consigner ici le résultatdu recensement des animaux domestiques opéré en 1837; c'est unpoint de &part qui, dans quelques années peut-étre, sera laissé bienloin et dépassé dans une progression rapide.

www.dacoromanica.ro

Les Valaques élèvent, pour la garde des troupeaux, des chiensmagnifiques et intelligents ; mais c'est A peine si les précieuses qualitésde cette espèce sont capables de faire oublier les inconvénients qu'en-traine dans les vines la propagation illimitée de la race canine. Sansparler du supplice d'entendre, aux approches de la nuit, les hurlementslugubres ou les cris de colère de cette mente sans maitre et sans freinqui s'empare des rues, il y a un danger réel a se trouver seul, et sansla protection d'un vigoureux baton, exposé A. une chasse dont l'agilitédu cerf ne saurait vous tirer sain et sauf. Le moyen le plus sill., A lapremière démonstration, est, si l'on est armé de l'indispensable gourdin,d'asséner un coup bien retentissant sur le plus proche des orateursde la banzle. Le reste aboie toujours, mais il ne s'approche pas assezpour mordre.

Pour en finir avec cette longue énumération, par un fait qui a rap-port aussi aux animaux nuisibles, nous rappellerons que la Valachieest souvent envahie par des nuées de sauterelles qui ravagent en pend'heures les plus riches campagnes. Lorsque la principauté est en proiea ce fléau c'est une vraie désolation chez les laboureurs, et le gouver-nement établit une prime pour la destruction de ces animaux dévorants.Durant notre séjour a Bukharest, comme j'assistais un jour au travaildu prince ministre de l'intérieur, il nous donna communication d'unrapport qui lui annonçait la capture, dans un seul district, de deuxmille huit cent trente et un boisseaux de ces insectes malfaisants...

Si la Valachie nous avait offert le triste spectacle de ses plainesinondées, la Moldavie, dans ses vallons bomés au loin par des collinesarrondies, ne nous présenta ni des chemins mieux battus, ni des terrainsplus solides. A peine avions-nous dépassé la frontière, que la pluiereprit avec force, si bien qu'en arrivant sur les bords du Sereth, qui

330 G. BEZVICONI

Animaux domestiquesChevaux 96.885Étalons et juments 105 533Boeufs 310 948Taureaux 15 542Vaches 280.017Mulets 230Imes ; 798Moutons tsigales 5. laine fine 93-332Moutons ordinaires 704.840Brebis tsigaies 924.976Brebis ordinaires 360 096Chèvres 213 377Pores 345.428

www.dacoromanica.ro

Ck,A.TORI RU5I IN MOI,D0VA.5I MUNTENIA 331

coule à quelques verstes au delà. de Fokschany, nous trouvâmes untorrent très-difficile A traverser.

Le Sereth descend des montagnes qui abritent la Moldavie versl'occident, et va méler ses eaux au Byrlad, qui, A son tour, s'unit auDanube, entre Brahiloff et Galatz, A cet endroit méme, les grandsrameaux du fleuve allemand, les bouches du Pruth, les lacs de Kagoulet de Yalpouch, ne font plus de toute la contrée, jusqu'à la mer Noire,qu'im iramense marais, entrecoupé de cent rivières: ces rivières paral-lèles descendent invariablement du nord pour se perdre dans ce dédaled'eaux, de prairies et de sables, qui rendent si difficile la navigationdu bas Danube, de Galatz A. la mer.

Mais pour en revenir au Sereth, ses eaux débordées avaient déjà&passé les rivages, A. ce point que les abords du pont de bateauxétaient inondés A. une grande hauteur, et encore elles allaient sanscesse en augmentant. Déj h, un convoi d'une centaine de chariots pesam-ment chargés, et attelés de bceufs, avait renoncé au passage ; il fallaitse lifter. Durant le trajet, qui fut long, sur ce pont étroit et tremblant,une multitude d'hommes demi-nus se pressaient aux deux côtés de nosvoitures, auxquelles ils servaient de soutien. Arrivés, enfin, en terreferme, nous filmes accueillis par un détachement de gendarmerie mol-dave, armé de lances, et commandé par un officier. Cette petite troupese divisa pour nous escorter, et A. chaque relais nous en trouvions unenouvelle ; attention prévenante que nous devions aux recommandationsque les estafettes du Ghospodar de Valachie avaient rapidement portéesjusqu'à la capitale de la Moldavie.

La journée fut longue, et rien n'en vint égayer la sombre monotonie ;la marche des voitures était lente. Nos guides, pour &Titer les cheminsbattus, dont la surface glissante eût été un obstacle insurmontable,nous lançaient dans les plaines, ott notre route ne se frayait qu'enrenversant les belles fleurs sauvages dont les tiges pressées et touffuesatteignaient la hauteur d'un homme. Mais, apt-6s la première surprise,rien n'est plus décourageant qu'un tel voyage avec un pareil temps.La pluie, comme un nuage épais, nous dérobait la vue du pays ; toutl'horizon que nous pouvions embrasser ne s'étendait pas A. cinquantepieds autour de nous. Quelle tristesse ! Pour occuper nos regards, uneéternelle bande de verdure coup& par quelques ornières noires, dontla pluie faisait autant de canaux en miniature ; pour distraire notreoreille fatiguée de ce silence, le clapotis fastidieux des chevaux dansla boue liquide. Aux relais, c'était iout comme en Valachie: un endosde broussailles au milieu duquel s'élève une cabane en pain de sucre,espèce de four toujours chauffé dans ces temps pluvieux, et dont lafumée s'échappe par la porte. Dans l'enclos, cinquante ou soixantechevaux transis se tenaient étroitement rapprochés, l'oreille basse,et recevant en toute philosophie cette pluie qui ruisselait sur leurs dos

www.dacoromanica.ro

332 G. BE2VICONI

luisants. Notre route côtoyait, mais de loin, la rive du Byrlad, ce fleuvedont j'ai parlé, qui descend du nord en droite ligne pour s'unir au Da-nube. Entre le Byrlad et les premières pentes des montagnes à l'ouest,s'étend par bandes verdoyantes une vaste plaine ; c'est la qu'on choisit

son gré son sentier. Nous rencontrames quelquefois des champs biencultivés à l'approche des villages ; mais le moyen de rien voir, de rienétudier au milieu d'un déluge qui enveloppe toutes choses de sa teintegrisatre et désolée?

Notre station du soir fut Byrlad, chef-lieu de district, qui a le projetde devenir une ville, si l'on juge par le large espace sur lequel se des-sinent ses rues, où rien ne manque, excepté le peuple et les maisons.Figurez-vous Byrlad, un grand lac de terre glaise dans lequel les che-vaux s'enfonçaient jusqu'au ventre Notre arrivée au perron de l'isprav-nitzie, résidence du chef du district, fut un véritable débarquement.Les ordres qui nous concemaient étant arrivés en l'absence de ce fonc-tionnaire, ce fut un de ses subordonnés qui nous fit, avec une complai-sance digne du maitre, les honneurs de sa maison; hospitalité dontnous avions grand besoin, tant le repcis et le sommeil nous avaientmanqué jusqu'alors.

Toutefois l'hôtel de l'ispravnik ne renfermait d'autres lits quedeux canapés ; mais les voyageurs, dans de telles contrées, auraientmauvaise grace A se montrer bien difficiles, et le plancher d'un appar-tement où régnait une grande propreté se transforma pour nous en unlit fort supportable. Le 19 juillet, le ciel était plus pur, les chemingun peu moins impraticables, et nous parcourames les distances avecune grande vitesse. Nous recontrions partout en Moldavie de jeunespostilions pleins d'ardeur, intrépidcs et lestes. Ces cavaliers, qui lut-taient entre eux de vitesse, étaient velus de toile, avec une ceintureet un bonnet de couleur tranchée. Le bras tendu, le corps penché etles cheveux flottants, ils n.e cessent de pousser des cris perçants, qu'ilsmettent un certain amour-propre a prolonger tant que le permet leurrobuste poitrine. Ils sont trois ; aussitôt qu'une voix s'arréte une autrerecommence, et chacune des trois voix se relaie à sont tour. Ces crisforcenés, qui valent bien des coups de fouet, ne cessent qu'à la poste.Au reste, descente ou montée, plaine ou ravin, tout est franchi dumeme train., et nous avions mille peines à faire arréter une des voitureslorsque, par hasard, la vue de quelque oiseau, placé A distance conve-nable, nous donnait une tentation meurtriere. La Moldavie ne manquepas d'oiseaux de proie ; ces tyrans des airs vont incessamment au-dessusdes plaines couvertes de hautes herbes, cherchant leurs victimes. Nousavons aussi rencontré, dans le voisinage des lieux où se trouvent quel-ques rares bouquets d'arbres, un oiseau qu'on nomme le rollier ; saforme est celle d'un geai de petite taille, et son plumage est presquetout entier d'un magnifique bleu velouté, et coloré de brillants reflets.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUW IN MOLDOVA I MUNTENIA 333

Cet oiseau, des plus sauvages, ne se laissait guère approcher, et sacapture nous eiit demandé beaucoup de temps ; au reste, nous n'avonspas tout perdu, car ci nous n'avions pas l'oiseau, nous avions dejà sadépouille, que nous nous étions procurée en Valachie.

Le pays que nous traversions est incomparablement plus beau quela partie de la Valachie que nous avions vue en passant. La Moldavien'offre pas l'aspect de nudité et d'aridité désolantes des plaines deGiourjévo. Le pays ne manque pas de variété, et bien que les arbresne s'y rencontrent que rarement, le terre est si verdoyante, si abondam-ment arrosée d'eaux vives, et sourtout si bien disposée A tout produire,qu'on éprouve le regret de ne pas voir une nature si favorable ferti-lisée par le travail de l'homme.

Lorsqu'on vient 6 songer 6. toutes ces contrées de l'Europe oii lescultivateurs disputent aux montagnes, aux rochers et aux marais unsol péniblement fertilisé a force de sueurs et d'industrie, on se prenda regretter que de si vastes régions, toutes préparées par la nature,et qui ne demandent que des charrues, restent ainsi stériles, faute debras. Le Danube, depuis Pesth, n'arrose, pour ainsi dire, que des plainesabandonnées. D'abord, le fleuve, dont les inondations fréquentes cou-vrent au loin cette term- dévastée ; ensuite la guerre, plus terrible queles inondations et plus stupide ; enfin l'oppresision, plus odieuse que laguerre, ont porté la ruine dans ces contrées. Et voilà comment tousces beaux germes de prospérité ont été jusqu'a présent misérablementétouffés. Traversez ces contrées désertes, oii l'on ne rencontre ni gué-rets ni moissons, et vous serez tenté de plaindre les peuples qui viventsur un pareil sol, et de vous demander oii done ils prennent leur sub-sistance. Et cependant les habitants de la Valachie et de la Moldavierécoltent amplement de quoi fournir 6. tous leurs besoins, et souventméme bien au dela ; mais la population est si peu nombreuse, si vousla comparez au territoire, que la plupart des terrains doivent rester enfriche. Viennent seulement a. cette terre des laboureurs pour fairenattre et des hommes pour consommer, alors l'agriculture s'étendraet fertilisera ce vaste espace qui, depuis tant de siècles, n'a pas sentile choc de la charrue. De l'exploitation agricole sortiraient bientôtquelques autres industries... Aujourd'hui que le régime légal desprincipautés promet protection 6 toutes les existences, 6, tout les pro-ducteurs, quelques bonnes colonies d'agricultures patients et labo-rieux seraient un véritable bienfait pour la Moldavie. Le nouveaurèglement organique qui confère aux émigrants les mémes droits qu'auxnationaux, sauf l'exercice des droits politiques, qu'on ne peut acquérirqu'a certaines conditions, nous pamt fait pour encourager des entre-prises qui hateraient l'avenir et la prospérité de ces contrées.

Le plus grand obstacle 6. l'agriculture dans ce pays, ce sera, sanscontredit, le mauvais état des chemins et la difficulté d'y remédier.

www.dacoromanica.ro

1) Despre acest hotel scriu Teodor Rascanu si Eugen Pgunel, in Din tre-cutul nostni *, 5939, nr. IIV, p. 49, si VVII, p. 38.

334 G. BEZVICONI

Dans une contrée où vous faites des lieues entières sans rencontrerle moindre caillou, l'établissement d'une voie solide et ferme en toutesaison n'est pas chose facile. Tant que dure la sécheresse, rien ne s'op-pose a. des communications aussi rapides qu'elles sont actives: la plaineest la tout ouverte, et chacun y choisit son chemin ; les caroussi, em-port& par la vitesse de leurs chevaux, coupent la distance en droiteligne, tandis que les lourds convois de chars et de bceufs défilent parlongues bandes sur une voie plus prudente et déjà tracée. Mais viennentquelques orages, toute cette terre végétale, si grasse et si profonde,est soudain détrempée, et l'on n'en parcourt plus la surface qu'à con-dition d'être aussi prompt que léger. Tout équipage un peu lourd n'ypeut plus avancer qu'avec une extême lenteur.

Cependant nous approchions de la capitale de la Moldavie. Non-seulement les demières postes furent parcourues avec une grandevitesse, mais, l'attelage même s'exécuta avec une rare promptitude,grace a un employé qui nous précédait en estafette, et dont l'autoritésavait imprimer aux movements de chacun une activité inusitée.Une montagne élevée, sablonneuse et plantée de beaux arbres, vintenfin récréer nos yeux, et, pendant que nous la gravissions péniblementun orage impetueux éclata sur nous. Du sommet de ce mont, on distin-guait, dans la plaine, Yassy, que les nuages ne recouvraient pas encore,et qui brillait au loin sous un rayon de soleil. De cette distance, cetteville parait très riante. Assise dans un plaine, et entourée de petitescollines verdoyantes, Yassy couvre une large étendue de ses maisonsblanches mêlées de jardins, au milieu desquels s'élèvent des clochersétincelants et de grands édifices aux toits verts. L'orage était dans toutesa fureur pendant que nous suivions une longue et périlleuse descente,et durant notre dernier relais ; ce fut au point qu'en entrant dans Yassy,nous trouvames la ville inondée. Une escorte de douze cavaliers nousattendait a. la porte de la capitale, et nous y fimes notre entrée parune longue rue pavée d'un grossier parquet de madriers. 11 y avaitdans cette rue plus d'un pied d'eau ; mais les prudentes boutiques dontelle est garnie s'élèvent au-dessus de son niveau par des trottoirs oudes degrés. Les portes et les fenêtres étaient peuplées d'une foule cu-rieuse, dans laquelle dominait la race juive. Tous ces honnétes mar-chands croyaient devoir saluer respecteusement notre cortège ruisselantde pluie et de boue. Devions-nous cette politesse unanime dont nous&ions l'objet de la part du Ghospodar a notre escorte? ou bien, ces bonsnégociants israélites, a l'aspect de notre train assez considerable,saluaient-ils une bienvenue qu'ils se proposaient d'exploiter à l'occasion ?

Notre long trajet a. travers des rues qui étaient autant de fleuves,se termina enfin a l'hôtel de Saint-Pétersbourg 1), oil nous attendaient

www.dacoromanica.ro

Victor Slavescu, Viala §i opera economistului Nicolae Su/u, 1798-1871(Bucure§ti, 1941) §1 Souvenir d'un voyage a Odessa pendant l'année 1847 (6 Ana-lele Academiei », 1943, S. III, t. XXV, mem. 5) ; N. Sutu, Mémoires, Viena, 1889.

Ilihail Sturdza.

CALATORI RIJI IN MOLDOVA *I MUNTENIA 335

toutes les marques de la prévenance la plus obligeante. Plusieurs offi-ciers nous reçurent ; une garde de gendarmes fut raise A notre dis-position pour surveiller les voitures. Bientôt la visite de l'aga lui-méme,qui, dans son riche costume oriental, vint nous offrir ses bons offices,nous prouva qu'à Yassy comme A Bukharest, nous étions protégés parla plus noble et la plus aimable hospitalité. L'hôtel où nous étionsdescendus a été construit avec une somptuosité plus que convenablepour sa destination ; mais, sauf la grandeur et la belle dispositionu dessalons, et sauf aussi les peintures qui oment A profusion les apparte-ments, on n'y trouverait rien de ce qui peut réparer les fatigues oule désordre d'une longue route. Ces belles chambres ne nous offrirentdonc d'autre gite qu'un billard, qui échut en partage A. quatre desnôtres ; le reste de la caravane dut se contenter de quelques matelasA peine garnis d'une Mere couche de paille. Du reste auctm accessoire,quel qu'il fut, ne vint changer en luxe ce campement tout A fait spar-tiate. A voir les beaux uniformes du nombreux personnel qui peuplaitnotre salon, on eat dit d'un palais, et l'on n'eût pas soupçonneé, A coupstir, que les hôtes de ce beau logis soupiraient vainement après lesobjets que le plus modeste voyageur trouve dans la plus misérablehôtellerie de village. Quoi qu'il en soit, nous fimes bientÔt les honneursde cette somptueuse misère aux personnes les plus haut placées dansla ville de Yassy. Nous étions encore dans tout le désordre de l'arrivée,lorsqu'on m'annonça la visite de M. le prince Soutzo 1), logothète del'intérieur, dont la capacité et la distinction sont justement appreciéesen Moldavie. Durant le peu de moments où il me fut permis d'entretenirce haut fonctionnaire, je recueillis de sa bouche des renseignementssur l'état du pays, qui me parurent si dignes d'intérét, que je ne quittaipas le ministre sans qu'il vouliit bien me promettre de me communiquerdes documents authentiques sur la situation actuelle de la Moldaviecomparée A l'ordre de choses dont le traité d'Andrinople avait amenéla déchéance. Ces notes préciseuse m'ont été envoyées, en effet, avecune exactitude et une abondance qui méritent ma sincère gratitude.J'en donne plus loin un extrait, qu'il m'a fallu bien A regret proportion-ner A l'étendue de nos chapitres, mais qui n'en présentera pas moinsle tableau le plus exact du régime de la principauté sous deux aspectssi opposés : la tyrsnnie des agents subalternes de la Porte, et l'éman-cipation sous l'égide des lois et d'un protectorat éclairé.

La matinée du lendemain, 20 juillet, fut consacrée A. notre visiteau Ghospodar, souverain de la Moldavie. Le prince Stourdza 2), qui

www.dacoromanica.ro

336 G. BEZviCONI

doit ce poste éminent A. l'élection, est le premier qui ait été appelé Arégner en vertu des nouvelles lois organiques, et A pratiquer /e régimegouvememental si heureusement mis en oeuvre par le général comteKisseleff. La demeure du Ghospodar est peu imposante. L'ancienpalais des princes, détruit en 182.7 par un horrible incendie qui con-suma les deux tiers de la ville, couvre encore de ses ruines une longuecolline dont la position domine Yassy. A défaut des splendeurs del'architecture, le souverain s'entoure d'un certain apparail militaire,et de nombreux fonctionnaires environnent son palais. L'accueil quenous fit la prince fut des plus bienveillants. Lorsqu'on eut apporté lespipes, préliminaires obligés de toute visite que le Ghospodar veutbien prolonger, la conversation s'engagea, et le prince Stourdza y fitparaitre, avec une élocution facile, une instruction peu commune.L'état présent des principautés régénérées, le jeu du gouvemementréglementaire, comme on appelle la combinaison actuelle ; le progrèsdéjA remarquable de la prospérité publique et les efforts qui restenta faire pour artiver au bien-étre désirable: tels furent les différentssujets trait& dans un entretien fécond en instruction pour des étran-gers. Le prince manifesta plus d'une fois les sentiments les plus dé-voués pour son peuple, qu'il ne voit pas sans un véritable chagrinsoumis encore au tribut annuel que la principauté paie A la Turquie.Si la Porte, nous disait-il, consenait jamais A affranchir la Moldaviede cette lourde charge, il était tout prêt A. faire le sacrifice de sa proprefortune pour rendre le progrès plus facile A ce pauvre pays, trop long-temps malheureux. Assurément de tels voeux sont aussi honorablesqu'iLs sont peu communs ; ils présagent A ces peuples un meilleur avenir.Le Ghospodar, en effet, s'occupe avec activité et avec constance desaffaires publiques ; et, bien que sa santé ne réponde pas toujours Ala noble tAche qu'il s'est imposée, on le voit persévérer avec couragedans la mission difficile qu'il a reçue du choix de ses compatriotes. Lapersonne du prince Stourdza se ressent peut-étre un peu de ses souf-frances phYsiques, que dompte la force de son caractèré ; A peine Agéde quarante ans, il porte sur son visage les traces de ses graves préoc-cupations. Le Ghospodar, marié A une princesse grecque de Constan-tinople, este père de deux fils qui sont élevés A, Berlin.

Notre séjour A Yassy devait être de si courte durée, que nous eamesA peine le temps de recevoir les personnes qui nous honorèrent de leurvisite. Le prince Stourdza voulut cependant bien prendre la peine dese rendre en personne dans notre hôtel, et durant notre séjour, nousy filmes entourés de toutes les marques de la plus aimable attention, Ace point que la musique hongroise du corps des mines vint plus d'une foiségayer nos repas. La frugalité de notre table fut, A vrai dire, conformeen tous points aux doctrines de la plus rigoureuse hygiène, car il nefallait pas que le luxe de nos festins insultAt A. la simplicité du mobilier.

www.dacoromanica.ro

22

CKLATORI RIJ$I IN MOLDOVA I MUNTENIA 337

Nous touchions A. la frontière de Russie, et nous savions qu'en lafranchissant nous ne pouvions nous soustraire A. une quarantaine bienlongue: il s'agissait de quatorze jours. Comme il faut se résoudre, ce-pendant, à subir de bonne grâce un sort qu'on ne peut éviter, nousprimes la résolution unanime d'entrer au lazaret dans le plus brefdélai. Et tout de suite, la journée du 21 fut fixée pour raccomplissementde cette incarcération indispensable et bénévole: nous n'avions doncplus que quelques heures dont nous pussions profiter pour prendre.une idée de la capitale des Moldaves.

Yassy couvre, comme nous l'avons dit, une surface considérablede ses rues et de ses maisons, qui, plus encore qu'à Bukarest, sontenvironnées de jardins. L'ensemble de cette ville offre un coup d'oeilsatisfaisant ; les constructions modemes se recommandent par un goiltet une propreté extérieure qui manquaient complètement aux ancienséclifices. Quelques rues sont spacieuses et longues ; déjà dans certainsquartiers, on a remplacé par un pavé le plancher incommode et dis-pendieux dont la voie publique était jadis recouverte. Ici, tout commeen Valachie, la rareté des matériaux rend presque impossIbles les mo-numents d'une certaine importance, et cependant Yassy possèdequelques églises remarquables, ainsi que plusieurs maisons qui appal.-tiennent A. de riches boyards, et dont rextérieur présente l'aspect devéritables chateaux parfaitement entretenus. Au milieu de ces habi-tations, il n'est pas rare non plus de rencontrer des terrains vaguesoil vivent des animaux domestiquess, y compris méme rutile espècedont les juifs ont tant d'horreur. La physionomie extérieure de cetteville offre beaucoup moins de traces du style oriental que celle de Bu-kharest ; il est vrai que l'incendie arrivé en 1827, en détruisant lesanciens édifices, a laissé la place A l'architecture modeme, dont lesformes se sont ressenties du gait usité non loin de 16, dans les villesde la nouvelle Russie. Cette capitaie sortait à peine de ses cencires,lorsqu'en 1829 elle fut ravagée par la contagion; deux ans plus tard,le choléra, cet affreux rival de la peste, venait décimer Yassy; et c'estpourtant dans ces circonstances difficiles, entre la ruine et la mort,que la régénération politique et sociale avait A. s'implanter sur le solmoldavel 1VIais, toutefois, quand de pareils obstacles ont été vaincus,quelle gloire n'a pas méritée le vainqueur 1 A l'aspect de cette vineflorissante, de ces rues bientôt alignées, dans lesquelles s'agite avectant d'intelligence un commerce si vivace, le moyen de ne pas se sentirpénétré de reconnaissance et de respect pour l'auteur de tant de bienfaits ?

La rue principale de la ville est habitée par un peuple de marchands,changeurs, courtiers, faiseurs d'affaires de tout genre, tous enfantsd'Israël...

Yassy n'est point, comme Bukharest, riche en églises; soit queles boyards moldaves des temps passés eussent moins de méfaits A.

www.dacoromanica.ro

338 G. BEZVICONI

expier que ceux de la Valachie, soit que la croyance ait manqué, lacapitale de la Moldavie ne compte pas un grand nombre d'édificesreligieux ; mais encore, parmi ceux qui existent, faut-il remarquerune élégante église, monument trop curieux pour qu'on voyageurpuisse oublier d'en faire mention. Elle est entourée, selon l'usage dupays, d'un monastère spadeux, autrefois fortifié et consacré A troissaints: saint Basile, saint Jean Chrysost6me, ce Bossuet oriental, etsaint Grégoire le Théosophe, y sont b. la fois révérés. L'église est cons-truite en belles pierres ; deux tours élancées la surmontent. La surfaceentière de l'édifice est recouverte d'arabesques d'une admirable va-riété, sculptées en relief sur chaque assise de pierre ; ses fenètres étroitesne laissent pénétrer A l'intérieur qu'une faible lumière qui lutte A. peineavec celle des lampes religieuses allumées jour et nuit sous ses troisnefs. Des fresques d'une naïveté remarquable recouvrent les sombresmurs du sanctuaire. Fondée par le voievode Basile vers l'an 1622 1),cette riche chapelle fut d'abord toute dorée A l'intérieur, mais troisfois l'incendie et le pillage vinrent la ravager au temps des coursesdes Tatars; sans compter qu'en 1802, un tremblement de terre faillitla ruiner entièrement. L'église des trois saints, Treisphetitili, tel estle nom qu'on lui donne b. Yassy, a possédé autrefois un trésor précieuxdont quelques débris subsistent encore. L'un de ces plus curieux dé-bris est, sans contredit, la collection de tableaux brodées par la prin-cesse Théodocée, femme de Basile, le pieux fondateur. Ces ouvrages,d'une rare perfection, représentent en grandeur naturelle la princesseelle-même, habile artiste qui a su donner un air de vie A ces portraitsd'or, de soie et de velours; vient ensuite son fils, l'aîné de sa race etde ses vingt-sept enfants. Le costume de boyard, qu'on retrouve danscette naive représentation, tient beaucoup plus du vètement hongroisque de l'habit oriental. On conservait aussi dans cette riche basiliquele portrait du voivode lui-méme ; mais cette image, dérobée par unemain inconnue, fut enlevée du sanctuaire il y a vingt. ans. Tout d'a-bord le dergé, qui avait la garde du trésor, fut accusé de cette fraude,que justifiait en quelques sorte la grande quantité de perles dont laroyale brodeuse avait parsemé la robe et le bonnet de son noble époux.Mais si le portrait du prince Basile a expié par un larcin infAine la ri-chesse de son vétement, il est heuresement demeuré intact sur unefresque qui permet de contempler les traits du voievode dans le pluspieux de ses triomphes, A l'instant méme où l'église étant achevée,il la porte tout entière dans la maine gauche pour la consacrer A. sestrois patrons, qui le bénissent du haut du ciel. Ce n'est pas tout: unefois ce temple érigé, Basile, dans son ardeur chrétienne, résolut dele sanctifier encore. Depuis longtemps les reliques de sainte Vénérande,

1) Anul este arnat gresit, Vasile Lupu domnind in anii 1634x653.

www.dacoromanica.ro

22*

CALATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 339

profanées, étaient au pouvoir des Turcs: Basile sut les racheter desmains des infidèles ; ces restes vénérables furent apportés en triomphesur la terre chrétienne, et le sultan lui-même ne dégaigna pas les ac-compagner jusqu'aux confins de son empire. Telle est du moins lasainte légende expliquée par deux compartiments de peinture quisurmontent la chAsse d'une richesse remarquable, où sont exposéesles reliques, objets de la vénération des fidèles.

Que dire encore de Yassy, où nous avons passé si peu cilieures et sirapidement écoulées ? Il ne nous a pas été donné, comme A. Bukharest,d'assister à ces réunions intimes où se dessine, et en tout abandon,la physionomie d'une société. Autant que nous avons pu en juger parles personnes qui nous ont honorés de leur visite, rinstmction n'estpas sans honneur parmi la noblesse moldave. Le collège fréquenté parles jeunes gens de bonnes families prend chaque jour un nouvel accrois-sement. On compte A. Yassy trois imprimeries, qui emploient onzepresses ; trois de ces presses sont montées pour imprimer le russe, lefrançais et le grec moderne. Une société des sciences naturelles et mé-dicales a été fondée il y a peu d'années, et ses travaux ont déjà prisune extension très favorable au développement de rintelligence pu-blique. Et comme si tout le monde se flit concerté ici pour nous té-moigner une gracieuse bienveillance, cette savante compagnie, prenanten considération le but scientifique de notre expédition, nous fit l'hon-neur de nous adresser, b. mes compagnons et à moi, des diplômes d'as-sociés &rangers. Une collection d'histoire naturelle, encore peu avancée,est l'objet de la sollicitude éclairée du gouvemement, qui a le projet d'yjoindre une ménagerie, et tout fait espérer que Yassy, dans peu d'années,pourra aussi foumir son contingent dans la grande association scienti-fique de l'Europe, et travailler, A. son tour, à ces nobles études dontles contrées orientales deviennent le sujet plus intéressant chaque jour.

Mais déjà nous avions quitté cette ville, et après avoir franchi quel-ques collines escarpées, nous apercevions le cours sinueux du Pruthet le double village de Skoulani, l'un moldave, l'autre russe, diviséspar le fleuve qui sépare aujourd'hui la principauté du territoire del'empire. Nous arrivAmes done au bord du Pruth, qui fut traversésur un bac. A cette même place se passa, il y a peu d'années, une scèneaussi touchante que solennelle. Tout un peuple reconduisait, au milieude ses bénédictions, le général comte de Kisseleff jusqu'aux confinsde cette Moldavie dont il avait été le sauveur et le père. Lorsque leprésident temporaire eut quitté la rive moldave, des cris d'adieuxmêlés de pleurs le saluèrent ; et lui, en contemplant une dernière.foisce pays dont le bonheur était son ouvrage, il ne put retenir ses larmes,précieuses, qui venaient d'un cceur honnête et dévoué! touchantadieu d'un soldat et d'un législateur à cette patrie de son adoptionqu'il a servie de son bras et de ses conseils.*

www.dacoromanica.ro

1837-1847

PARTENIE

Unul din ultimii pelerini, care a locuit ani indelungati la mänä-stirile moldovenesti pästorite de staretul Paisie Velicikovski, eilug5.rulPartenie s'a asezat, apoi, la Tomsk, unde si-a scris Povestirea desprepelerinajele prin Rusia, Moldova, Turcia qi locurile sfinte. Cunoastem,de asemenea, epistola sa, adresafä in 1863 unui lipovan, in Moldova.Descrierea pelerinajelor ieromonahului Partenie a apärut la MoscovaIn 1855-1856, fiind recensatà de L. Cosma, in revista o CuvântulAdevärului » (1907, Nr. 23-24), din Ramnicul-Valcea, si tradusä inparte de V. Puiu (Välenii de Munte, 1910).

e Primind stire din Moldova, c'á s'a intemeiat acolo un schit nou,In mull/di Carpati, foarte mult m'am bucurat si, indreptändu-m5.iar5.si spre Moldova, dar netrecând prin Iasi, m'am dus de-a-dreptulIn muntii Carpati, in orasul Piatra, iar de aici in munti, la schit.mult mi-a pläcut asezarea locului. Pentrucg schitul stä chiar in inimamuntilor, s'i inteo asa pustietate nep'ätruns5., bleat e greu a ajungela el chiar celor ce ar merge numai pe jos, inconjurat de munti marisi inalti si de nepätrunse p5.duri. Indat5." mi-au dat monahii o chiliede locuit s'i m'au läsat sä träiesc slobod, cum mi-ar place. Am inceputa má bucura tare mult de aceasta si am rämas acolo. Dar bleà nu m'ama,sezat'bine, si indatä au inceput monahii si ucenicii a veni la mineIn chine, propunându-mi fiecare credinta lor s'i talcurile lor nedrepte.Am stat s'i am vä'zut CA acolo, cäti monahi si ucenid erau, tot atäteasi tälcurile lor rätkite. Toatà ziva numai de acestea se tineau, detalcuri, de neintelegeri si neincetate certe. Utau unii la altii ca fiarele,si unii altora isi ziceau eretid si se nesocoteau intre ei ca päganii.eu am avut multe vorbiri cu dânsii...

Taind in acel schit nu putinä vreme, adesea m'am dus si am um-blat prin muntii Carpati si pe värfurile inalte si prin nepätrunselelor päduri; si mult m'am mangäiat si m'am bucurat multumindDomnului nostru, c'ä m'a indreptat in asa de linistità si ne-

www.dacoromanica.ro

C.XLLTORI RU$I IN MOLDOVA I MUNTENIA 341

patrunsa singuratate. Pentruca, mi se dusese cu totul dinaintea ochilormult sbuciumata §i de§arta lume, cu toate stralucirile §i sbuciumärileei. Prin Carpati putine picioare de om sträbat ; doar numai cei ce va-neaza fiare. Toti Carpatii sunt acoperiti cu paduri mari §i nepatrunse§i alcatuiti din neintrerupti munti §i dealuri. Printre munti nu e niciunsat ori vreun drum. De te scobori din munti in vale, nici soarele nu-1vezi; iar de te sui pe munte, vezi varfurile cum stau unele mai inanecleat altele.

Dar mai presus de toti muntii Carpati, sta, ca un tata printresai, slavitul Ceahlau 1), cu varful sau ple§uv. Cat sunt de inalti muntiiCarpati, dar pe langa Ceahlau ei nimic nu inseamnä: se vede dupamunti la 200, ca dupa 20 de verste. De fapt fug, el sta inlauntrul Car-patilor, dela intrarea in ei, cale de donà zile pe raul Bistrita, tocmailaugh' granita austriacä. Pe el trebue sa te sui o zi; dar rareori se in-tampla vreme potrivita sa se poata cineva sui pe dansul; pentrucatotdeauna mai jos de el stau norii,§i adesea in jurul lor plonä, ; deasuprae plan, iar spre miazanoapte crestat. Pe munti e foarte frig; adeseaeste °mat. Jos, in jurul lor, la poale, sunt trei manastiri. Nu m'amapropiat, dar am trà.'it cale de o zi dela ele. Mi-au spus cei ce-au fostprin ele, ca drumul e foarte greu §i ea' prin prapastiile nepätrunse arfi multi §erpi.

Muntii Carpati se Intuid dela miazanoapte in jos §i trec prin Au-stria, Ungaria, Moldova §i Valahia, pana la Dunäre. Peste Dunäre senumesc Balcani. Carpatii au o largime de 300 verste, cale de 6 zile;padurile sunt alcatuite din brazi, molifti, mesteacäni; mult stejarfag; prin ei cresc multe soiuri de hribi, bureti §i ra§covi. De multe orim'am urcat pe munti, ca sa-mi aim necazurile cu priveli§ti incanta-toare. Te uiti cat tine zarea in cele patru parti, i nimic nu se vede,nici camp, niel ora§e ori sate, ci numai munti acoperiti cu paduri §ivarfuri ple§uve; loe intins nicaieri nu se vede. Unii munti fumeazauneori intocmai cum ar arde; din altii se ridicl fumuri ca din co';toate acestea sunt aburii care se fac in nori §i din ei curge apoi ploaie.Adesea mi s'a intamplat sa vad i aceasta, Ca' pe munte e senin §i stra-luce§te soarele, iar jos, printre munti, stau nori i rasuna tunete, darcu totul innabu§ite; i cand m'am dat jos, in schit, mi se spuneaacolo a fost ploaie puternica cu tunete, iar noi de pe munte nimic nu§tiam. A.§a sunt muntii Carpa ti I

Pe and traiam la schit, in Carpati, printre galcevitori, mult m'ausaturat galcevile ion. Dei imi placea foarte mutt pozitia lini§titäsinguratica §i cu toate ca ma bucurase §i ma mangaiase pustietateaCarpatilor, totu§i nu mi-au putut istovi supararea mele, §i numi-au putut astampara pornirea §.1 setea sufletului, pentruca nu aveank

1) §ciaglui.

www.dacoromanica.ro

342 G. AnVICONI

nicio calauza sufleteasca, nu-mi gasisem 'Mcà un pästor care sapoata pune pe drumul mäntuirii. i, când má duceam in chilie, multma intristam s't multe lacrami varsam, rugAndu-mä. Dar, curdnd im-prejurdrile s'au schimbat s't parasind muntii Carpati m'am dus in par-tile stapanirii austriace, in Bucovina, la Rusii mei; i trecând Carpatiiprin satul Basanti 1), am ajuns in thrgul austriac Suceava, in vecheacapitald moldoveneascd. Acolo, m'am invrednicit a sa.ruta moastelesfäntului i marelui mucenic loan-cel-Nou, fäcatorul de minuni alSucevei, mucenic in Belgorod, care astäzi se chiama Akkermanse gäseste in Basarabia, sub stapAnire ruseasca ; pomenirea lui sf. bi-serial a fdsaritului o face la 2 Iunie. Slujba in acea bisericä se faceIn limba moldoveneascd. Suceava, oras cum se cade, cu cladiri s't du-ghene i multe biserici: pravoslavnice, latinesti i armenesti, e asezatlänga raul Suceava, pe granita moldoveneascä, nu departe de muntiiCarpati.

Dela targul Sucevei, cale de un ceas, adica cinci verste, este satulCu rascolnici rusi, numit Socolinti; se zice cá i portul le este veli-corus. Dela Socolinti cale de dond verste, este mänästirea Dragomirna,unde a petrecut multi ani din viata marele staret Paisie Velicikovsld.Dela Suceava, cinci mile, ori cale de opt ceasuri, iar pe ruseste 40 deverste, este un sat mare rusesc numit Belaia-Krinita (Fântána-Alba).Ajuns acolo, am intrat in mandstire, in casa räposatului taran LarionPetrovici Korovih-Nojek, care e si intemeietorul acelui sat. Acolo amgäsit intre monahi, ca i intre mireni, tot felul de tâlcuri s't ne-intelegeri ; dar in vremea sederii mele acolo, s'au unit toate lo-curile, si in mijlocul satului au fäcut bisericä si au capatat un popafugar.

Dulá aceea, cu trebi obstesti, am mers ping la Lvov, ce se chiamaLemberg, si am umblat toata' partea Galitiei. In ea tarani crestinicare se tin de biserica räsäritului nu este niciunul, ci toti stmt uniti,tinând de papa dela Roma. Dar in Bucovina toti locuitorii sunt pra-voslavnici s't au episcop pravoslavnic, care träieste in Cernäuti. OrasulCernauti nu e mare, dar frumos ; al doilea dupà Lvov, Ad pe malulraului Prut. Pravoslavnici intr'insul nu sunt

In Bucovina, la poalele Carpatilor, se gasesc mändstiri mari, pra-voslavnice, carmuite de episcop pravoslavnic:

Manastirea Putna, in care se inmormânteaza episcopii pravo-slavnici.

Sucevita, in care se pastreaza o frumoasà cruce impodobita cuaur s't pietre scumpe. Ea e däruita de blagocestivul tar al Rusiei, FeodorIvanovici, in schitul mare. Dar, când imparatii austriaci au ruinat-o

1) Bosancea (G).

www.dacoromanica.ro

Lucrul manual.

CALITORI 12.11 I IN MOLDOVA I MUNTENIA 343

§i au pustiit-o, atunci monahii au mutat acea cruce in mänästireaSucevita, unde se pästreaz6 §i acum.

Mänästirea Moldovita, a§ezatà in muntii Carpati, pe rani Moldova.Mänästirea Dragomima, aproape de Suceava, in care se pä.-

streaz5. parte din moa§tele sf. Iacov Persul.Toate aceste mänästiri sunt infrumusetate §i pictate cu icoane in

stil grecesc, ca in inänästirile Atosului. Monahii träiesc din stat, pri-mind leafä dela impäratul Austriei; citesc §.1 cantä pe slavone§te, dupäcärti ruse§ti; la ectenii pomenesc pe blagocestivul tar al Rusiei, insäpomenesc §.1 pe impäratul lor. Dar pravila calugäreascà nu o päzesccu strictetà, pentrucä in Austria pravoslavnicii träiesc in mare steam-toare, §.1 mai grea cruce duc, decal Grecii din partea Turcilor. Dreptvorbind, stramtoarea nu e atat din partea stäpanirii, cat din parteacelei duhovnice§ti, a papei dela Roma... i am träit in Bucovinamulti ani in care vreme am §i fost tuns in monahism de care un iero-monah, venit din Rusia.

Pe urmä., and s'a fácut lini§te, §i pretutindeni a inceput a domnipacea, §i a venit un monah din Turda, §i. mi-a ländat acele pärti §'1locuri lini§tite §i m'a indemnat sà merg cu dánsul, m'am induplecat,pentrucä aveam o tainicà dorintä sä trädesc in sf. Munte §i. in Ieru-salim. i a§a, päräsind Austria §i. Bucovina, m'am pomit la drum.Dar, cand am ajuns in Moldova, la schitul 1VIanuilovka, a vrut Dum-nezeu, mai presus de voia mea, sä räman, §i aid am trecut din rätä-cire, pe calea cea dreaptä.. Dupä sosirea in schit, eu m'am imbolnAvit§i tovarä§ul meu de drum, dupä ce m'a a§teptat multe zile, a plecatsingur. Am rämas in schit pang m'am insänäto§it. Ca sà plec in Turcia,fratii nu m'au indemnat, pentrucà acolo nu sunt de loc popi de aino§tri. i m'am a§ezat printre träitorii schitului Manuilovka, §.1 mi-audat rhilie .1 grädinitä, §i am inceput a träi in lini§te trupeascä §i inpace, ocupándu-mä cu rukodelii 1). Dar mima nu-mi era lini§tità dinpricina neajunsurilor noastre biserice§ti §i a popilor no§tri fugan.

(In acest schit, autorul a fAcut cuno§tintä §i a legat o stransä prie-tenie cu un monah, loan, care nutrea in suflet acelea§i dorinte, de atrece dela rascolnici la pravoslavnicie. Se hotärdsc a se duce in RusiaIn vreo mänästire pravoslavnicä, dar ajun§i in Ia0, nu pot a:Oitapa§apoarte de trecere, impiedecati fiind de evenimentele din aceavreme. Se reintore atunci inapoi la schitul din satul Manuilovka,departe dela Ia§i 4 1/2 pote, aproape roo verste, intre rani Moldova§i Siret, nu departe de targul Folticeni. In satul Manuilovka träiescnumai Ru§i, in mai bine de roo de case, plecati din Rusia §i a§ezatiaid de mai bine de 150 de ani. Locuitorii sunt de diferite secte. Aproapede sat sunt trei schituri: douà cu bärbati i unul cu femei. Monahii

www.dacoromanica.ro

344 G. BEtzvicoNt

si monahinele de diferite secte. Dela Manuilovka s'a dus la ma-nastirea Neamt).

Dela schitul nostru pank la manastirea Neamt este distanta de 30verste. Am ajuns Sambatä seara, ne-am dus la slujbä si am ingenun-chiat la mormantul marelui staret Paisie, care e inmormantat infäun-trul bisericii maxi, si de-asuped-i arde o candela.. Slujba a durat cutoata randuiala si obiceiurile din Atos ; toatà slujba a fost cantatà ladoua strane, si. in doua limbi, la dreapta Moldovenii pe moldoveneste,iar la stanga Rusii pe ruseste; de asemenea si liturghia. Mänästirea emare si bogata, toatä e din piatra, de jur imprejur cu chilli in douà sitrei etaje ; fratii toti, cam la 800 de insi. Are multe schituri si sihästrii.E asezatä la intrarea in muntii Carpati, e cu hramul inaltarea Dom-nului. Dar, despre aceasta voiu vorbi mai pe urma....

Pravoslavnicia o aratb.' limpede acest pamant moldovenesc in caretraim si noi. Intrebati pe Moldoveni, pe vadici, clerul si poporulde rand: cand au primit randuielile lor bisericesti si adausul cruciicu trei degete? Toti, inteun glas, vor raspunde, cä. °datá cu cresti-nismul, cand au primit credinta cretina prin cruci. lar dupii aceea,la dansii nu a fost nicio schimbare; asa ii arata cartile vechi. Pentruaceea, printre Moldoveni nu e niciun fel de neintelegere, si và estecunoscut tuturor, cat de serios s'i tare tin Moldovenii legea pravoslav-flied, pe care ei au primit-o chiar dela inceput dela Greci, Inca inaintede Rusia si kniazul Vladimir, s'i pang astazi stau in aceeasi blagocestie,nimic nu adauga, nici nu scot, si nu cunosc nici limba rusa, nici ceagreceasca, ark' numai a lor cea moldoveneascä., numai unii invatatile stiu pe celelalte. Schizme si neintelegeri printre dansii,nu sunt defel, ci toti sunt de acord in toate cu pravoslavnicii Greci, cu cei patrupatriarhi rasariteni si cu Rusia mare. Voi stiti cum ne despretuiesc

ne resping Moldovenii, si ne socotesc nu schizmatici, ca cei din Rusia,ci eretici, si nu pot nici sä" priveascà la inchinarea cu douà degete,si pe toti cei dintre noi care tree la dansii ii boteaza. Peste sase anin'a mai ramas nicitm lipovan, ci toti au trecut la pravoslavnicie...

(Iemeaza in schit si in primavara au pomit spre Rusia. AjungandIn Iasi, de unde voiau sa-si scoata pasapoarte, au o singura disputacu Rusii scopiti).

Acesti scopiti sunt de origine Rusi; dar alungati din Rusia pestegranita, din Ucraina, din guvem'amântul Hersonului, in vremea dom-niei lui Alexandru I, ca netrebnici si capre raioase din turma lui Hri-stos. Cand au venit in Moldova, in Iasi, nimenea nu i-a luat sub ocro-tire. Atunci ei au cazut la picioarele mitropolitului Moldovei, Ve-niamin, si l-au rugat sa-i la sub ocrotirea sa, si l-au incredintat eh' eisunt crestini pravoslavnici, dar alungati din patria lor, numai pentrucàs'au scopit. Si au fagaduit a sluji credintei si adevarului. Mitropolitului,ca unui parinte bun si milostiv, i s'a &cut milà de ei, ca de niste oi la-

www.dacoromanica.ro

1) 1.4povenii. Despre lipoveni a scris episcopul Ifelchisedek. I,a Iasi era obreasld a lipovenilor ; biserica lor a fost claditä din bélrne in 1780, reclä-ditA din cAriimid5. in 1830 i refacutà in anii 1872-1882.

CALATORI 1213§I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 345

fácite, pe p'amant strain, 0 neavand nicio ocrstire. Dar i-a primit cuacea conditie, ca ei totdeauna sa vie la biserica mitropoliei, socotitica niste slugi mitropolitane, i ca in fiecare an s'a' se impartaseascade trei ori cu sf. taine i ca mai mult, pe nimenea &A nu scopeasc5.,mai ales dintre Moldoveni. i au dus-o ei asa vreo douazed de ani.Mitropolitul ii iubea foarte mult, dei ei pe multiii scopeau, dar numaidintre Rusi, i mitropolitul aceasta nu stia. Rascolnicii nostril), de multeori ii intrebau, de ce pe rascolnici ii persecuta mult, ca pe niste eretici,iar cu adeväratii eretici, cu scopitii, sta in relatii bune, Ii ja in bi-sericà si le-a dat diferite insarcinari? Dar mitropolitul nu-i credea0 nu i-a ascultat; cu toate acestea, rascolnicii stiau aceasta mai bine,pentruca erau de un neam si de o limba, i veneau in atingereCu altii, multi dintre rascolnici traind pe la scopiti ca luceátori. Peurma,. mitropolitul Veniamin a vrut singar sà ispiteasca pe scopiti:a facut pentru dansii masä i i-a chemat pe top, 0 el insusi a mancatCu dansii. Dar mancarea era gatita cu came. Ei n'au vrut sa manance.Mitropolitul i-a intrebat: de ce nu mancati? lar ei au raspuns:pentruca mancarea e de carne. Attmci mitroplitul le-a zis: de ce numancati, doar nu sunteti monahi? Eu insumi và dau binecuvantaresà mancati; manca, nu va suparati; chiar monahilor, dacä li-asda binecuvantare, ei pot sa. manance. Scopitii s'au maniat, au in-ceput a se certa i s'au aruncat asupra mitropolitului, care abia aseapat, retragandu-se i inehi7andu-se in chilia sa, cad altfel 1-ar fiucis. Atunci mitropolitul a zis: mari eretici sunt acestia, i i-a alungatdela dansul, dandu-i pe mana autoritatilor civile; mai ales d. scopi-sera' 0 un moldovean. Divanul moldovenesc a hotärit cà sunt: oameninetrebnici i nefolositori trebue alungati din patrie; de aceea safie scosi cu totii la camp 0 ucisi cu tunal. Auzind acestea, scopitii s'ausperiat foarte mult ; cei fära case au fugit in Valahia, dar nid domni-torul Valahiei nu i-a primit, bleat s'au dus tocmai prin Turcia. Ceiramasi in Iasi au alergat la consulul rusesc i 1-au rugat cu staruintasa li se dea protectie i aparare de asemenea moarte; dar si consulatuiabia i-a putut apara. Dupa aceea, i-a luat sub ocrotire i i-a silit sadeclare in scris ca nu vor scopi pe nimeni; altmintrelea, iarasinumaidecat pe mana stapanirii moldovenesti. i pana acum traiesc asa.

(Dupa aceea Partenie i cu tovarasul sau au trecut in Rusia, prinAustria. In 1837, luna Infle, ei pornesc din Moghilau (de pe Nistru),spre Kiev. Dupa ce umblara prin m'anastirile Kievului i prin alte lo-calitati pana la Odessa, cer episcopului Gavriil de Odessa blagoslo-venie s'a vie iar in Moldova; i, probabil in toamna aceluiasi an, ei

www.dacoromanica.ro

346 G. BEZVICONI

vin iarasi in Moldova, cu gandul de a se duce in muntele Atosului,dar nu pot pleca din cauza iemii apropiate. Autorul pribegeste dinnou pe la manastirea lipoveneasca Manuilovka, unde se despartede tovarasul sau loan, si se duce in mänästirea pravoslavnicä Voronade langa. Botosani. Din aceasta mänästire, ducandu-se adesea prinmanästirea lipoveneasca, izbuteste a aduce la pravoslavnicie cativacalugäri lipoveni, din care cauza ceilalti calug'äzi lipoveni au voit sa.-1ucidä)...

Mänastirea Secul e in muntii Carpati si tine de mänastirea Neam-tului; dela T.-Neamt cale de doua ceasuri. Trebue sà mergi douà cea-suri printr'o stramtoare de munti asa de inalti, cä nu se vede nici soa-rele. 1VIanastirea este asezatä in loc linistit, inteo pustietate adanca,inconjuratä de munti mnalti panä la non i codri intunecati,trunsi, incat iama i soarele lumineaza putin; iar vant in el niciodatanu este, ci totdeauna e liniste; numai pe langà mänästire curge unparaias, s't murmurà apa prin pietris. Cu drept cuvant, aici se ascundochilor i auzului toate grijile lumesti, cu toate nevoile s't smintelilelor. Kánastirea e inconjuratä cu zid inalt de piatrà si cu chilli cu aledouä i trei randuri; si prin ele Iii partea de apus o poartä de fier. Inmijlocul ei este biserica mare de piatra, pe dinauntru impodobitafoarte frumos; iconostasul sculptat, cu totul aurit; paretii toti pic-tati cu icoane in stil grecesc. Aceasta prea frumoasä biserica e inchi-nata sf. loan Botezatorul, in amintirea tàierii cinstitului sau cap.

pana astäzi zidurile sunt pà."tate cu sange omenesc, ori, mai binezicand, mucenicesc, inchegat pe pereti. In anul 1821, in vremea ras-coalei grecesti, monahii, cam no de insi, s'au inchis impreuna cu altimireni, in manastire, de frica Turcilor. Turcii insà au spart poartaca tunurile s't i-au ucis pang la unul, pe toti in biserica., i sangele lorcurgea ca o garla.

Aceasta manastire a suferit asemenea lucru pana acum de trei ori.In aceasta manästire a trait multi ani marele staret Paisie Velici-kovski, si mai mult el a cladit-o. In aceastä mänäistire sunt inmorman-tap multi arhierei, care si-au petrecut ultimele zile in retragere. Mama-stirea e toatà de piaträ. ALA.* de biserica mare, mai sunt trei-patrumai mici, la cele patru colturi ale zidurilor. Femeilor nu li este ingäduita intra in manastire, decat odata in an, la hram; in alta vreme nu li seingaduie intrarea. Fratilor träitori in mà.'nastire, nu li se ingaduie a finici mai multi nici mai putini de no de insi. De acestia se ingrijestemanastirea Neamtului.

Imprejurul mänastirii, langa dansa, multe chilli si grädini anaho-retice; iar ceva mai departe de mandstire, doua schituri ce apartin.nfänastirii Secul, unul cale de un ceas, altul cale de douà ceasuri,Cu frati pang la cincizeci de in0; schittuile nu-s inconjurate de

fiecare traieste cum poate. Schimnicii se ocupä Cu rukodelii,

www.dacoromanica.ro

1) Spitalul.

dir,krom RIT*I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 347

hrana o primesc din mänästire ; in fiecare 85mbätä li se trimete hranali se ja in schimb lucrurile f5.cute ; din schituri ei nu ies niciodatà.

Prin schituri nu inträ nimeni din mireni, nu numai femei, dar chiar nicibärbati. Prin munti i prin codri dimprejur sunt multi anahoreti careträiesc prin chilli singuratice, depärtati de schit, pe care nu i-am pututvizita, dar ne-am invrednicit a-i vedea coborändu-se in ziva hramului...

Mänästirea Neamtului e chiar la intrarea muntilor Carpati, pe ovale largä i deschisä, inteun foarte frumos loc. De trei pä'rti incon-juratä cu multi, care, dei-s inalti, totu0 Inclinati, iar in partea deragrit cu o vale deschisä pänä la tärgu*orul Neamt, pänà unde duce ocale cam de dota ceasuri i jumAtate. Mängstirea e un patrulater cuziduri de piatrà i cu chilli in trei etaje. In mijlocul ei, trei biserici,una mare 0 douà mai raid. Cea mare cu hramul inältarea Domnului,de unde se chiamä. mänästirea Inältärii dela Neamt. Biserica mare efrumos impodobità i toatä zugrävitä cu icoane in stil grecesc, 0 pedinAuntru 0 pe dinafarà. In partea st5m.g6, la mijlocul bisericii, estetronul icoanei fäcgtoare de minuni a maicii Domnului ; pe aceea0icoanä pe partea cealaltà e zugrävit sf. mare mucenic Gheorghe. Aceastäicoaná e adusä din vremurile de demult in Moldova dela tarii Con-stantinopolului. In aceea0 biserieä cam la urmä, pe partea dreaptä segäse*te mormântul staretului Paisie, in care se odihnesc prea cinstitelesale rämä*ite ; deasupra arde o candelä nestinsä.. Pe perete e pus portre-tul lui. El nu e cinstit ca sfänt, dar frätimea Il cinste*te ca pe staretulei i ca pe un intemeietor iscusit al unei inalte vieti monahale. Aceastäbisericà e impärtità.' in douä. Mai este o biseria cldditá toatä cu cupole

cruci. In partea de räsärit miazä-zi se dià trapeza mare 0 largá afrätimii. Poarta, mänästrii toatá e pictatä cu icoane.

La poartä., o clopotnità mare cu clopote i ceas. In jurul mänä-stirii sunt construite, asemenea unui ora* mare, dependintelemänästirii. Mai intai, bolnita Asemenea unei mänästiri, Cu bise-rick' i cu clopotnitä. Dupà aceea, case pentru oaspeti, grajduri, *o-proane, diferite fabrici, diferite ateliere 0 o multime de chilli retrasecu grädini i cu pomi roditori, multe schituri 0 multe biserici cu clo-potnite, asemenea bisericilor cu popor, i prin toate se face slujb5.' infiecare zi. Cu drept cuvant, aceastä mänästire a Neamtului e ca un ora*mare *i fi-timos. Se zice cá in ea sunt mai mult de 800 de monahi.Dar viatá cu totul stricti de ob*te nu are. Dei mitropolitul Veniamin-s'a diznit sà facä viafl de ob*te, dar pärintii mai bätrâni nu au consimtit-0 au zis mitropolitului: nu putem päzi in totul fanduielile unei vietiaspre de ob*te, pentru numärul nostru mare. Si mitropolitul nu s'amai opus. Dar, dei monahii nu duc o viatà in totul de ob*te, totu*inici dupä voia nimänui nu-i ingäduit a träi, ci fiecare cälugär träie*te

www.dacoromanica.ro

Autoritate turceascA,

348 G. BEZVICONI

sub carmuirea vreunui bäträn si. a duhavnicilor, í toti laolaltä se supunarhimandritului. lar arhimandritul se c5.15.uzeste de sfatul soboruluide bätrâni. Slujba bisericeaseä se face in donä limbi, dupà predaniastaretului Pai.sie, foarte bine si pasnic, i aspru se observä toate rän-duielile, dupä tipicul slujbelor din muntele Atosului fälä nicio sea-dere. Hainele sunt moldovenesti, lar nu ca in muntele Atosului.

(Dela Neamt se reintorc in mänästirea Vorona, de unde capätà in-voirea staretului Rafail i, luändu-si pasaport, in ziva de 28 Septem-vrie 1839, pleacä in muntele Atos, iar, de acolo, peste un an si jumätate,in 1841 tree din non in Rusia. Cälätoria spre sf. Munte, Partenie oface in toväräsia unui frate Nikita).

am pornit pe valea Siretului, de partea dreapta, si am ajuns laorasul Roman, si acolo am trecut raul Moldova, care se varsi in Siret.

mergänd incä o zi, am ajuns in orasul Bacán; aici am trecut pesteraul Bistrita, care dä. in Siret. De aici peste trei zile am ajuns la Foc-sani, iar aid ne-au insemnat pasapoartele si am trecut granita si amintrat in principatul Valahiei. Ora.sul Focsani jumatate pe stä.piniremoldoveneascä, iar jumätate valahä.

Dela Focsani, dupà un drum de trei zile, prin. Valabia, prin muntiiCarpati, este marea mängstire ruseascä. Poiana-Märului, unde a träitmarele staret Paisie Velicikovski. Ni s'a spus cit nia'n'a'stirea e mare sibogatii, fratii träiesc multumiti ; femeile nu inträ in aceastä mänästire ;si in ea Wiese mai mult Malorusi. Dar noi acolo nu ne-am dus, temându-ne ca sá nu ne prindä. lama; s't ne-am dus de-a-dreptul spre Dunäre.

Dela Focsani, am mers trei zile si am ajuns In orasul Bráila, asezatpe malul Dunärii, i acolo am zäbävit doul zile. In Bräila tfäliesc multiRusi, negustori i simpli locuitori ; port al principatului Valahiei,mare si frumos. ?i acolo, in multe locuri ni s'au insemnat pasapoartele ;dupà aceea ne-au deschis portile i ne-au dat drumul in carantina de pemalul turcesc, i cu bärci usoare am plutit pe Dunäre in stápänireaturceasca. Plutind pe Dunäre, am ajuns in tärgul Mein. Dela Beäilala Mein sunt trei ceasuri (is verste).

(Despre Rominii dobrogeni, autorul povesteste):Dupä aceea, am ajuns intfun sat cu Romani, si aicea ne-am odihnit

Cu hranä i bäutufä. Indreptändu-ne la drum, am mers nonä zileinsus pe malul Dunärii, prin pArtile Cu sate de crestini. Numai el tareni se uräse, cl in fiecare sat trebuia sä ne arätäm pe la cerbagiu 1),stäpánul satului, sá ne arsätäm pasapoartele. La dânsii este atäta ri-goare, cá nimenea nu poate primi vreun sträin MA' invoirea cerba-giului. Täranii insà stmt asa de buni i primitori de stä.ini, cum in toatepribegirile mele nu mi s'a intamplat sá väld. Dela iacin pättä la ork-selul Rusciuc, pe malul Dunärii, am mers nouä zile si am gäzduit

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RIM IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 349

ea la rude, toti pe'ntrecute ne doreau la sine si nu stiau cu ce sà neospateze. i preotii lor, cucernid i blagocestivi, adeseori ne luau laei de pe la oameni i ne ospatau cum nu se poate spune de bine; mAinile

pidoarele ni le spalau; a.sa de iubitori de staini sunt oamenii aceia...Partea aceea e bogatà in roade i cereale, indestulatä de toate buna-

tätile, cu adevarat rai dumnezeiesc, adäpat5. de Dunare i de rauri maimid, de izvoare ce curg din munti i paiduri, bogata in pesti i in toateroadele i päduri i lanuri cu paine, i vite ci stupi cu albine;pe aici aproape nu este. In padure, mai mult de jumatate sunt pomiroditori, ca peri, meri, vicini, ciresi, nud felurite, comi i vita salba-tea.. Cat de bune locuri si ce primitori crestini I... Cat& säraciejaf in norodul ei ; asa saracie in popor, rar mi s'a intamplat sa väd.

In timp de nouä zile nu am vazut decat trei biserici, si acelea atatde särace, cum nici nu se poate descrie ; pe dinafara abia le cunosti,iar pricina tuturor acestor rele, e mana rea turceasca ; pe dinauntruaproape nido icoana zugravitä, ci numai de hartie, de iconostas nici vorbanu poate fi ; vesminte de materie proasta. Dupa aceste lucruri, e usororicui sa ghiceased ce e acolo. Preoti insä, in fiecare sat, cate unu, doi.Pe multi am intrebat: dece partile acestea sunt asa de indestulate,iar oamenii atat de särad? Ei ins5., cu ochii adesea lacramand, siCu adanci oftäri ne-au istorisit urmatoarele:

In adevar, aceasta parte e Imbelsugata si bunk', dar, pentru mul-tele noastre pacate, Dumnezeu mereu ne ceareä c ne pedepseste. Dinvechime, tara noastra stà in hotar ci deseori razboaiele se fac pe aici,din zece mult in doisprezece ani. Abia ne mai indreptam, crestem vite

cultivam ea:di-rifle c iar5.si se face razboi. i atunci, cine poate,fuge in Valahia, iar pe care Ii prind Turcii, ii duc cu dansii in tara lor ;tutmele ni le manâncd, caselor le dan foc c gradinile ni le pustiesc.Dupd." ce trece ralzboiul, care mai ramanem vii, iaräci ne intoarcem pe lavetrele noastre, c ne facem pe ruine bordee, i iar ne apucam de gos-podarie. Gandeste acum, cand ne mai putem noi indrepta ? Se mai in-tampla bled si alta nevoie: dupa fiecare razboi incepe duma, care inedincepe a ne secera ; atunci iar läsam toate c fugim, care incotro poate,

ne ascundem prin munti c paduri, ci ne temem unii de altii, fratede frate, i fugim unii de altii. Cu aceasta manie ne mai cearca Dum-nezeu adesea. Inch s't Turcii pe aici sunt tare fad si salbateci, mereu neasupresc c ne ruineaza, bisericile ni le ard, la care gasesc argint, 11fura ; icoanele le nimicesc, ci la nimeni nu ne putem p&va nu teprimeste, Tarigradul e departe, iar noi ruinati. Raldam suferinteasteptäm mild' dela Dumnezeu, pana va veni Rosia, Sä ne scape de acestjug turcesc. Noi ascultand acestea, mult i-am

(In ziva de 8 Aprilie 1841, Marti in saptamana Tomei, Partenieplead din muntele Atos, prin Arhipelag c Constantinopol spre Mol-dova).

www.dacoromanica.ro

350 G. BEZVICON1

Dupl aceea, am ajuns in orasul stäpänirii turcesti, Tulcea, darTurcii in el sunt tare putini; mai toti sunt crestini din Rusia. Acolo-sunt douä: biserici, una greceasa, in care sta.' un arhiepiscop grec, sialta niseaseä, cu trei preoti rusi sub privigherea arhiepiscopului grec.Aici am zähävit un ceas s'i am pomit mai departe. De partea dreaptd,In zare, a rämas orasul turcesc Isaccea, si in acesta tralesc mai multcrestini. Mai departe, pe malul drept al Dunärii, a räimas orasul rusesc,Reni.

Dupl aceea, am ajuns in orasul moldovenesc Galati. Dela Constan-tinopol s't pänä la Galati noi am plutit cu vaporul saizeci de ceasuri,distanta e de mai bine de 1500 verste; pe uscat insä e mai aproape.Dupà o caranting de sapte zile, am intrat in oras. Orasul Galati e ase-zat pe malul stäng al Dunärii, mare si intins. In el este port, debarcaderpentru coräbii rnari, patru piete, cincisprezece biserid, toate ca celerusesti cu turnuri, cu cruci, Cu clopotnite si clopote.

De aici, ne-am indreptat spre Iasi, cu cärutele. Am trecut prin BAr-lad si Vaslui, iar a cincea zi am ajuns la Iasi.

Ajungand, am poposit la metohul sf. Munte, in mänästirea Trei-Ierarhi ; ne-au dat odae, in care am stat nu putinä vreme, pAnä np-amterminat afacerile mändstiresti. M'am dus de mai multe ori la pärintiimei, rascolnici, indemnându-i sä lase rascolu si A,' se uneasel cu sf.bisericä pravoslavnicä. Dar ei nu mi-au prinait cuvântul, si nid n'aumai stat de vorbä, desi eu s't cu lacrirni in ochi rugändu-i le-am spuscä si de aceea am venit la ei, trimes din sf. Munte, ca aal-i tmesc cubiserica. Dar ei mi-au räspuns: tu de asta nu ne mai vorbi. Ai trecutsingur, rartfai acolo; pe noi nu ne mai turbura ; noi in ce am apucat,In aceea vom s'i muri.

(Din Iasi, Partenie trece in Rusia, unde pribegeste din loe in loe,din mänästire in mänästire, vreo doi ani, si apoi lar vine in Moldovapentru a se reintoarce in sf. Munte).

asa, dupà o pribegie de alti doi ani prin Rusia, iar m'am reintorsIn Moldova, la pärintii mei, scriind in sf. Munte c'älugarilor sä-miarate ce trebue sä fac...

Dupg patru luni de zile am primit räspuns din sf. Munte dela cälu-gärii care mä chemau inapoi acolo... Am plecat la Galati, de acolo ca obasal la Tulcea. Lucrurile le-am pornit inainte printr'un ieromonah,iar eu m'am indreptat spre o peseärie a mänästirii noastre din Atos,In josul Dunärii, pe bratul sf. Gheorghe, unde am stat vreo trei zile.De acolo, am venit inapoi in Tulcea, cu incä trei monahi. De niel, On-deam sä: pomim spre sf. Munte pe uscat, cu acei trei monahi; alti oa-meni insä ne-au spus, c'ä pe vreme de iamä: drumul pe uscat panä: lasf. Munte e greu de fäcut, c'ä pänä acolo sunt ape maxi s'i munti cutroiene, era prin Noemvrie. Atunci ne-am hotärät sä pornim iar pemare; bani aveam de ajuns. Un grec ne-a luat pentru transport tus-

www.dacoromanica.ro

CAI,ATORI RU$I IN MOLDOVA MUNTENIA 351

patru numai 8o lei, adec5. 16 ruble, pá.'n5. la Constantinopol. Ne-am luatmerinde, la 6 Noemvrie am pornit si la 9 Noemvrie am ajuns in Sulina.

(Autorul calatoreste din nou prin mànàstirile Atosului, de aici prinIerusalim si alte locuri sfinte si se intoarce iar la Constantinopol, pentrua veni iaräsi prin Moldova, de astä datä pentru ultima oarà, de undetrece apoi in Rusia, tocmai la Tomsk in Siberia).

In ziva de 18 Martie 1847, luându-mi iertAciune dela pärintii ato-sisti, mi-am luat rAmas bun si dela slàvitul si marele oras Constan-tinopol, in care stätusem aproape patru luni. Am plutit pe strasnicaMare Neagr6 6o de ceasuri si am ajuns in Moldova, la Galati, uncle amsi präznuit Pastele.

Joi, in sälptämana luminatà, am pomit spre Iasi, cu c6ruta, si cualti tovaräsi; tocmai pe drum am inceput a mA ghndi, cum voiu puteac5.Ica atât amar de cale pand la Tomsk? Pe jos e cu neputintà, c5.cimai aveam cu mine lucran; cu ckuta iaràsi nu puteam, cbici nu aveambani sa-mi cump6r. Chiar de m'or ajuta pgrintii, unul singur nu puteaface atAta cale. Dar m'am läsat in nadejdea lui Dumnezeu; cum o stiel, asa m'o indrepta. lar I,uni, in saptamana Tomii, am ajuns la Iasi,la pitrinti.

Acum, cred de trebuintà sà vorbesc câte ceva despre Moldova.Moldova este un principat, cu legile si drepturile sale, are domni-

torul ei supus Turciei, dar sub ocrotirea Rusiei ; are mitropolitul ei,sub patriarhul de Constantinopol, cel a toatg. lumea. Din firea lor,Moldovenii sunt pravoslavnici s'i strasnici pazitori ai rânduielilor sf.pärinti ; toti se supun p6storilor si inv45.tori1or bisericii, bine amin-tindu-si cuvintele Mântuitorului: « cine ascultä de voi, de mine ascul-VS». Printre Moldoveni nu-s nici eretici, nici rascolnici. Slujba o sävAr-sesc in limba lor. Cu toate acestea, in Moldova sunt si alte neamuri cualte credinti: multi Byrd, Nemti si Unguri. Multi Rusi care träiesc prinsate si orase ; dar Rusii sunt rascolnici de felurite secte, alungati dinRusia din vremea lui Nicon, patriarhul Moscovei, si a impäratuluiPetru I.

Moldovenii se smintesc mult de ei, si pe care dintre rascolnici seintorc la pravoslavnicie, ii boteaz6, zicând ea' dela rascolnici nu-i chipde dobAndit nido taing, c6ci daca ei nu au episcop, nu pot avea nimicCu rost. Dei unii din ei au popi, totusi acestia sunt fugan, opriti deepiscop a sluji si lepgdati de biserica apostolic5.. Mai sunt intre acestiasi lepAdati de lege, care nu au nici mAcar ungerea cu sf. min In Mol-dova se impune botezul si celor ce vin din apus si se unesc cu bisericapravoslavnicg, s'i botezul numai prin turnare nu-1 socotesc, ba chiarpe unii din Malorusi ii cerceteazà cu ambinuntul, sä: vada de nu cumvaau botez numai prin turnare.

Moldova, la fázarit se märgineste cu Rusia, de care o desparte faulPrut si Basarabia. La miaz5.-noapte se màrgineste cu Austria, având

www.dacoromanica.ro

352 G. BEZVICONI

granitl de uscat. La apus, se intind, dealungul Moldovei, muntiigreu de trecut ai Carpatilor, acoperiti Cu päduri nesträhältute. La

apus-miaz5.-zi cu Turcia, despartind-o fluvial Dunärea. In toatä. Mol-dova nu este loe ves. Cu toate acestea, pe cat muntii Moldovei sunt denesträhatut i improprii vietuirii omene§ti, p`e atat dealurile moldo-vene§ti sunt indemanatice pentru viata omeneasca.

Cel mai roditor pämânt, färà piaträ ; apà din izvoare ç1 rand cuimbel§ugare ; päduri bleb: sunt de ajuns. $i intregul pämänt al Moldoveie indestulat cu roade, cu vite, cu stupärii, dar mai ales cu grädini, vii,prtmi, meri, peri, vi§ini, cire§i §. a. Pämânt liber nu-i nicàieri , cä.'ci eori boieresc, ori mänästiresc; locuitorii tràiesc pe astfel de päimanturicu invoieli.

Limba stäpanirii la ei, e cea moldoveneascä.In toatà Moldova sunt cam la trei sute de mä.nästiri, cea mai mare

parte nu sunt de sine stätältoare, ci tin de alte mänästiri; de cele slo-bode nu-s mai mult decat vreo §aizeci. Printre cele mai insemnate sunt:mängstirea Neamtul, cu hramul inältärii Domnului, in care a trältmarele staret Paisie Velicikovski, çi pAnä acum trliesc in ea vreo optsute de frati; a doua mg.nästire e de cälug5.rite Väratec, cu vreo optsute monshii; a treia e mànästirea de cälugärite Agapia, cu vreo treisute monahii; a patra, mänästirea de monahi Secul, cu vreo sutä: demonahi; a cincea RA§ca, a §asea Slatina. Toate aceste mänästiri suntla poalele Carpatilor. Mai este apoi mänästirea Vorona, cu hramulna§terii maicii Domnului, vestità prin viata de ob§te din ea. $i altemulte schituri ràzlete, cu rfinduielile vietii sf. Munte.

Ora§ul Ia§i e cel dintai ora§ al Moldovei çi capitalä.; in el träiescdomnitorul çi mitropolitul. Are 70 de biserici, dintre care douäzecisunt mänäistiri; aceste sunt inconjurate cu ziduri, çi nu-s de sine stätä-toare, ci unele tin de sf. Mormânt, altele de muntele Atos, de munteleSinai, iar altele sunt ale mitropoliei Moldovei. Cea mai insemnatà emänästirea Trei Ierarhi, cläditä din piatrà albá cioplitä.; ea tine de sí.Mtmte Atos. In ea, in biserica mare, de partea dreaptä, inteo raclà deargint, sunt moa§tele prea cuvioasei malee Paraschiva, care räspandescimbel§ugate parfumuri. Pomenirea ei se face la 14 Octomvrie, ocolin-du-se biserica cu sí. moa§te in raclä.. Mai este 0 vestita mbinästire Golia,cu hramul Înàltärii Domnului, inchinatä mänästirii Vatoped din sí.Munte Atos ; in aceastä mänästire e o icoanä a maicii Domnului,toare de minuni. Aici, in clopotnitä, se aduce pe olane apä din afaràde ora§ çi curge printeo gurà de leu, iar de aici prin tevi se imprà§tieIn ora§. Mai este apoi mänästirea mare a mitropoliei, unde stà mitro-politul ; çi aici, in biserica sf. Gheorghe, e o icoanà acaoare de minunia maicii Domnului. Biserica mare se cläde§te acum, çi incbi nu e ter-minatà. Casele prin ora§ cele mai multe sunt din piatfä, ulitele largi,de§i nu-s dupà plan, dar sunt drepte. Locuitorii de felurite neamuri,

www.dacoromanica.ro

23

CALATORI It.LW IN MOLDOVA I MUNTL.NIA 353

credinti i graiuri. Dar neamul i graiul stäpanilor e al Moltlo-venilor.

Adeseori orasul Iasi faisunà de clopote, pentru ca acolo e asa obicei:chnd moare cineva, rudele se duc pe la biserici i pldtesc sa se traggclopotele. Asta se intampl5 deseori. lar, la vecemie, utrenie i liturghie,intái lovesc in scândur5. (toad.) i apoi trag clopotele...

Mitropolia Moldovei are sub ea trei eparhii: a Iasilor, GugrovBordujeni, dar toti episcopii tr5.iesc in Ia.si.

In sfarsit, in ziva de 28 Mai 1847, am ajuns la Kiev,... iar la IISeptemvrie, acelasi an, in Tomsk, unde am fost primit in casa arhie-reascä de episcopul Afanasie din Tomsk ».

www.dacoromanica.ro

1846

PORFIRIE USPENSKI

Eruditul cArturar Porfirie Uspenski (1804-1885), care a vizitat decAteva ori Orientul Apropiat, cu scopul de a studia starea pravoslav-nicilor subjugati de 'rurci, la inapoiere in drum spre patrie, in 1846,a trecut prin Bucuresti si Iasi, läsand insemnäri despre mäin6stirilelocale. Scrierile lui Uspenski au fost publicate de Academia de Stijl*din Petersburg (dela 1894, comentate de P. Sircu), sub titlul: Carteafiintei mele. Traducerea româneased s'a datorat lui stefan Berechet(Bucuresti, 1920), iar textul ce urmeazà, Cu privire la Muntenia, estecomentat de George D. Plorescu.

Interesul Rusilor fata de problemele bisericesti din PrincipateleDunälrene a crescut in a doua jumatate a veacului al XIX-lea. Cunoastemastfel, lucrarea lui E. Golubinski: Schila istoriei bisericilor pravoslavnicedin Bulgaria, Serbia §i Romania sau Moldo-Vlahia (Moscova, 1871,trad. romaneascä. de Caracicoveanu, Iasi, 1879). Nicolae Lascov (1859-1933) a scris despre Perioada intunecatd a istoriei Romeiniei (traducerearomâneascg in o Biserica Ortodoxä. Româng », 1885, IX, p. 696 si urm.)si a tradus in ruseste lucrarea episcopului Melchisedek al Romanului:Papismul fi starea actualei a bisericii ortodoxe in regatul Romdniei(« Operele Academiei din Kiev », 1884, nr. 6 si 7). Amintim studiileprofesorului N. I. Petrov (in volumul Basarabia, redactat de P. Batius-kov, Petersburg, 1892), V. Kolokólitev (Organizarea ocdrmuirii bisericiipravoslavnice romdne din vremea autocefaliteilii sale, Kazani, 1897), F.Kurganov (Schile ale istoriei tnoderne a bisericii romdne, «NotiteleUniversitàtii din Kazani »), precum si lucfärile profesorilor L S. PO-mov, P. Sircu, A. Iatimirski, S. Vilinski si ale altora. G. Samurian ascris si el in ruseste despre Biserica pravoslavnicd romdnel in 1897 (« itirecrestineascä. », 1898, II; cc Vestitorul bisericesc », 1899). De sigur, operade c6petenie a fost: Cercetari fi monografii asupra istoriei bisericii rnol-dovene§ti (Petersburg, 1904), monumentalul volum al lui ArsenieStadnitki (1862-1936), viitor rector al Academiei din Moscova si mitro-polit al Novgorodului. Acest studiu tezä de doctorat, disting cupremiul « Uvarov », este remarcabil si prin faptul c6 autorul a vizitat,

www.dacoromanica.ro

-) Despre tipäziturile rusesti bisericesti din anii 1581-1721, care au cir-culat la noi, scrie D. Bogdan, Intre Romlini fi Riqi, pp. 821-824; autorul amin-teste c5teva traducen i rom5nesti dupá cArtile rusesti din secolul XVII, printrecare Toiagul ceirmuirii (Moscova, 1666), tradus in 1731 de ieromonahul Manasie,§i Tdlcuirea la apocalips a arhiepiscopului Andrei al Cesareii (ed. la Kiev), tra-dus5. in 1704 de episcopul Damaschin al 12.5mnicului.

G. Bezviconi, Din vremea lui AI. Sturdza, p. 69 si urm.Idem, Profiduri, p. 166 s'i urna.; A. Stadnitki, op. cit., p. 491 (räspunsu/

lui Melchisedek, dat in Parlament lui D. Sturdza: 4 Dadi eu actionez subinfluenta Petersburgului, atunci domniile voastre sub influenta Berlinuluisi a Vienei*). Discursul de receptie al lui I. Kalinderu, la Academia Românil,la 25 Martie 1894.

23*

CALATORI RU5I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 355

in 1890, Romania, pablicand printre altele propriile sale convorbiriCu episcopul Melchisedek (comp. capitolele despre Veniamin Kostaki,Neofit si Filaret Scriban, Melchisedek si Silvestru al Husilor, op. cit.,p. 335, 395, 458, 461 si urm.). 1)

Despre Filaret Scriban (1811-1873), rectorul seminarului Socola dinIasi, amintit mai jos de Uspenski, comp.: V. I. Askocenski, IstoriaAcademiei Duhovnicefti din Kiev, dufid reorganizarea ei in 1819 (anexeVII-VIII) ; E. Poprujenko, in « Vechimea Kievului » (1885), si u Dintrecutul nostru » (1936, nr. 28-30, p. 32). Trimes la Kiev de mitropolitulVeniamin Kostaki, Scriban (Vasile Popescu) a ajuns magistru al Aca-demiei, in 1841. Calugarindu-se, el si-a luat numele monahal al mitro-politului rilaret al Kievului, vizitand apoi pe naitropolitul FilaretDrozdov al Moscovei. Importanta este colaborarea s'i corespondeutasa cu Alexandra Scarlat Sturdza 2).

Ilustral carturar Melchisedek tefanescu (1822-1892), episcopalRoman.ului, magistru si membru onorar al aceleiasi Academii din Kiev(1851), membru onorar al Academiei Duhovnicesti si membru cores-pondent al Societätii arheologice din Petersburg si membru al Acade-miei Romane, a suferit chiar pentru sentimentele sale filoruse, mai cuseama dupa 1885, cand el a vizitat din nou Rusia 3). Scrierile sale pre-zinta interes pentru studiul trecutului relatiilor culturale romano-ruse.

In ce priveste, insa, insemnà.."iile de calätori, contemporani lui Por-fine Uspenski, amintim pe sarbul Ioachim Vuici, care isi serie insem-narile din 1839, sase ani mai tarziu, la manastirea basarabeana Mx-jauca, folosind intre altele unele informatii din revista ruseasca « AlbinaNordului », din 1841. Dimitrie M. Kniajevici (1788-1844), seful regionalal invatamantului din Odessa, si. fratele sau, Nicolae I. Nadejdin (1804-1856), au vizitat in 1840 Moldova, Muntenia si Transilvania; prezentalor la Iasi e semnalata la 13-16 Septemvrie 1840 de «Albina Romaneasca».P. Sakovici public a in revista « Invalidul Rus » (1854, nr. 288): Vizitala mändstirea Neamt la 20 Mai 1854. In schimb, cunoscutul u pelerin

www.dacoromanica.ro

356 G. BEZN ICONI

transilvan Ion Codru-Dragusanu (1818-1884) 1), viziteaza in iarnaanului 1843 Petersburgul.

« Aceasta capitala serie cä.lätorul roman, care a colindat totOccidentul, e una din cele mai nouä., dar si cea mai stralucitä, intoata Europa, caci, pe langa gustul ales european, are luxul asiatic detovaräs, ca niciuna din cate am vazut pana aici. Petersburgul, fondatde Petru cel Mare numai in 16 Mai 1703, zace la marginea Ingriei, aproapede golful Finic, pe rovinoasele maluri ale Nevei, i, peste douasprezeceinsule, cuprinde o suprafata de douà mile pätrate. N'are porti, barierenici alta inchizatura oarecare... Petersburgul, cu nenumdratele saleproportii pe bazä lata, caracterizeazä. Rusia in miniaturä.: are pietimonstruoase, strazi lungi i drepte, multe largi de o sutà cincizeci,niciuna mai stramtä.' de saizeci de urme. Dei la intaia vedere aceastàcetate se pare cam destra.mata., face un efect extraordinar prin exhi-tectura cea aleasä, prin regularitatea constructiilor i grandiozitateamonumentelor, apoi, mai vartos, prin canalurile sale, de ambele parti,In toata lungimea, incadrate cu granit cioplit in patru unghiuri dinfundament i decorate cu parapete pana la bran, fie de granit, ca dedesubt, fie de fier topit, formand lei, grifoni i acvile imperiale bicefale

bronzate. Nu e natiune in lume mai iubitoare de pompa ca Muscalul,dar nicaieri nu se vede mai mare profunzime spre a-si multami astä.pasiune... ».

Observatiile lui Ion Codru-Dragusanu sunt din cele mai interesante,fie chiar aceea despre toleranta religioasä. in Rusia, superioafá celor-lalte tari. Avutia i strälucirea elitei capitalei il sperie pe cälator. Dupace descrie superba catedralä a sí. Isaachie, el vorbeste de monumentullui Petru cel Mare « acest erou calare ...». Päräsind Rusia, românulsimte datoria sa marturiseasca, cä Rusii « in genere sunt oameni cuinima bung, foarte prevenitori catre straini si se sträduiesc ca acestorasä le dea o cat mai buna ideie despre tara i neamul lor ».

Ca sà incheiem sirul calatorilor romani in Rusia, amintim pe An-drei ,aguna, ) in 1835, si pe calugarul Clairiac, din manastirea Secul,in 1851, insemnärile lui fiind transcrise doi ani mai tarziu de arhi-mandritul Andronic din mänäistirea Noul Neamt (Chitcani) ) i publi-cate de G. Giuglea (« Biserica Ortodox5 Romang », 1936, p. 153urm.; ne-a atras atentia mitropolitul Tit Simedrea). Rämane decitat notele de drum ale lui G. Sion, Teodor Buradat N. Iorga, RaduD. Rosetti (Din pravoslavnica Rusie, Bucuresti, 1913) i altele.

Interesul Romanilor fatä de problemele rusesti creste, dar seriascrierilor pamfletare i anonime completeaza deseori cadrul biblio-

G. Bezvieoni, Profiluri, p. 63 si urm.Dreptul canonic al mitropolitului aguna s'a tradus in ruseste in 1872.

2) A. Stadnitki, Arhimandritut Andronic, egumenul mändstirii Noul Neaml,Chisinau, 1895.

www.dacoromanica.ro

A. §i G. Rally, op. cit, p. 135 §i urm.P. V. Dolgorukov, Schifele Petersburgului, Pamfletele emigrantului, Mos-

cova, 1934.Barbu zis Paleologu-Vilarescu s'a näscut pe la 1842-1843; era fiul lui

Iancu zis Paleologu, feciorul Saftei Barbu Vkarescu, a cgrei main& ceruse luiGhica-Vodà, in 1835, &A nepotii ei de fiic5.: Iancu, Alecu i Nicolae ad' poatàlua numele de Paleologu, de altfel pronumele strAbunicului Zoitei Barbu V66.-rescu, Paleolog Guliano, fiul lui Constantin Guliano, mare logof at al patriarhieila 1668-1672. Barbu Paleolog-Vgarescu este vär primar cu Maurice Paleo-logue, ambasador al Frantei la Petersburg, fiul lui Alecu §i al unei franceze(G. D. Florescu).

Printre scrierile pamfletare ale lui Zamfir Ralli-Arbure (1848-1933),colaboratorul revolutionarilor Neceaev §i Bakunin, nu trebuesc incadratedoar unele fragmente de amintiri, cu privire la revolutionarii ru§i. e AnaleleMoldovei o, Ia§i, 1942.

G. Bezviconi, Romancierul D. Moruzi, p. 24 §i urm.4) Despre literatura rusil in România a scris P. D. Draganov, in ziarul t Ros-

sia a, din 12 August 1900.7) G. Bezviconi, C. Stamati, p. 12 §i. urm., i Pufkin, p. 76.

G. Calinescu, Istoria literaturii romiine, Bucure§ti, 1941, pp. 229, 232.G. Bezviconi, C. Stamati, p. 16 §i urm.

CALATORI R1JW IN MOLDOVA I MUNTENIA 357

grafic 1). N. Mäldärescu traduce (Craiova, 1863) Adevdrul despre Rusia,de P. Dolgorukov, faimos emigrant mort in 1868 la Geneva 2). BarbuPaleolog-VkArescu3) este autorul Histoire de l' empire deRussie (Bucure§ti, 1869, volum in colectia lui G. D. Plorescu); Graurserie La Roumanie et le tsarisme (Paris, 1897) ; M. Drkghiceanu Rusiacontemporand (Bucure§ti, 1898) ; Elle de Cyon publick o serie de serienila Paris (1890-1895); locotenentul N. Negreanu (generalul de mai tar-ziu, scriitorul Scarlat Preajbk) tipdre§te la Caracal, In 1904, lucrarea:Armata rusd. Ar fi sà pomenim pamfletele emigrantilor: B. Hasdeu,Z. Ralli-Arbure 4) §.1 D. Moruzi5), precum §.1 scrierea lui Em. Grantdespre rkscoala din Iunie 1905 de pe cuirasatul « Potiomkin (Bucure§ti,1905). In sfAr§it, memoriile diplomatului N. Cantacuzino, din primaperioadk a revolutiei ruse din 1917: Vieux tempsVieilles figures,apkrute in « Revue historique du Sud-Est Européen » (194o, IV-V,p. 146 §i urm.)

Paralel cu aceasta, inregistrkm la noi cre§terea influentei litera-turii ruse§ti °).

Costache Stamati (1786-1869)7) este un eminent scriitor al Mol-dovei, mai important in privinta limbii cleat Bolintineanu, in mielepuncte de vedere comparabil doar cu Eminescu; el aduce in literaturaromank multe accente byroniene prin poetii ru§i note romantice ingeneral2)... La Chi§inku, el cunoa§te pe scriitorii ru§i Pavel SvininPu§kin 2), poetul exilat acolo intre anii 1820-1824, ceea ce Il determinksà serie. Stamati traduce oda poetului Derjavin Dumnezeu §i o publiek.'

www.dacoromanica.ro

358 G. BEZVICONI

in o Albina Româneascg >>1) din Ia0 sub titlul Lauda lui Dumnezeu 2).El se inspirà din sentimentalul i romanticul Jukovski, in Pilca luiDecebal i Pikelnul i fiicele sale, folosind scrierile poetului rus: HarpaJui Eol 0 Cele doucisprezece fecioare adormite. Comedia clasid, ruseased:Nedorosli a lui Ponvizin, 1-a influentat in satira sa: Cum era educatia-ozobililor romelni in secolul ¡recut. Stamati a modificat cunoscutul poemal lui Pu§kin, intitulAndu-1 Prizonierul din Cerkezi; de asemenea, oinfaurire a folklorului poetic al poemului lui Pu0cin Ruslan i Liudmilase observg In Ciubdr-Vodd i in Drago; in Roman din Vrancea se inre-gistreazà influenta poemului Tiganii, in Gal ita blestematei de parinlia schitei Supraveghetorul de stage; ca i Pu§kin, Stamati consacràversuri lui Napoleon. El modificá poezia lui Lermontov: E durerostrist, in Biarcinetele; apoi traduce poezia aceluia0 poet: Prizonierul,schimbandu-i sfä.r0tul, in Haulitul inchisului. El traduce 36 fabule dinICI-11ov i Hemnitzer 3) 0 localizeazà." satira: Pompoasa audienfil laSatan, a baronului Brombeus (Senkowski). °)

Un admirabil traducätor al fabulelor lui Krulov, Izmailov i Dmi-triev a fost Alexandru Donici (1806-1866)5). El a mai tradus poemullui P4Kin, Tiganii, publicat la tipografia lui Eliade-RAdulescu dinBucure0i; Vasile Alecsandri folose0e un fragment din aceasa tradu-cere in Istoria unui galben; de asemenea versurile lui Donid: Pcisciricclmica, sunt imitate dupà o poezie popularä a lui Pu§kin. In colaborarecu C. Negruzzi i cu cheltuiala lui Al. Sturdza-Midä.up.nul, Donicitraduce 0 publicä la Ia0, in 1844, Satire qi alte compuneri ale scriitoruluirus Antioh Cantemir (editia II-a la 1858).

Prieten cu Donici a fost Costache Negruzzi (1808-1868)6), cel maifin prozator al acelei epoci. Ctmoscând in exil pe Pu0cin, el s'a simtitatras de literaturg.; a tradus poezia sa 5alul negru i schita Ccirjaliul,consacratà faimosului haiduc de pe vremea eteriei din 1821, care n'afost de loe adauga traducgorul un talhar romantic à la Salvator

1830, tin 12 p. 12.E. Dvoicenco, Viala §i opera lui C. Stamati, Bucuresti, 1933, si L'influence

de la littérature russe sue la littérature roumaine moderne, Preocupäri literare 5,2940, p. 33 si urm., i Revista Fundatillor Regale 5, 2937, X.

I. Negrescu, Influenje slave asupra fabulei romeinegi in literatura cultd, 1925.Alta traducere din Brombeus, de A. A. Dio: Viala femeiascd in cdteva

ceasuri (2840), lar in Calendariul bucovinean din 1854, amintim povestireaRdtdcire, imitatä din Puskin.

G. Bezviconi, C. Stamati, p. 48 i urm. Pabulele lui Krilov au maitradus Ion Sirbu (1830-1868) l Alexe Nacco (1832-1915), care a tradus dinAlecsandri in ruseste si din Lermontov in româneste. Poemul Tiganii aumai tradus A. Bortkievici si C. Iordikhescu (1924), I. Popovici (2930) $i I.Buzdugan (1935).

5) Idem, C. Negruzzi, e Cetatea Moldovei 5, 2942, Pufkin, p. 203.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 359

Rosa. 0 nuvelà a lui Negmzzi poarta titlul rusesc: Scacica (0 alergarede cai). El a tradus dupà lucrarea lui Saveliev i a publicat Ceildioriaarabului patriarh Macarie (1844, in « Propäisirea »), care pe vremea luiVasile Lupu a vizitat Voevodatele DunOrene, trecánd la Moscova,a reválzut, apoi, Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir. Negruzziimità douà poezii ale lui Puskin, In versurile sale: Gelozie 0 La Maria.Dar si in intreaga sa prozO, si mai ales in nuvela istoric5. AlexandruLeipumeanu, ca i in Aprodul Purice1); se simte influenta creatiei luiPuskin, Lä.pusneanu fiind un Boris Godunov al literaturii románesti.

Bogdan Hasdeu (1838-1907), mai ales prin inceputurile sale lite-rare i istorice, este un produs al mediului rusesc, ca si mai toti ceilaltiemigranti politid din Rusia. In tinerete, Hasdeu imità pe PuskinLermontov 2). Ideile lui dacice », autohtoniste i poporaniste gälsescizvorul lor In slavianofilismul democrat al lui Aksakov 3). ConstantinC. Stamati-Ciurea (1828-1898) scrie ruseste i româneste, dar si In altelimbi, fiind influentat de Turghenev i Gogol 4). Influente rusesti, fiechiar indirecte prin traduceri franceze, se observ5. la Gheorghe Cosbuc,Duiliu Zamfirescu, Mihail Eminescu, Vasile Conta, Stefan Basarabeanu(Victor Crasescu-Crasiuc), Mihail Sadoveanu5) i alti scriitori contem-porani 2). Romancierul Dimitrie Moruzi (1850-1914)7), dar mai alesConstantin Stere (1865-1936), prezintà putemice influente ale literaturiiruse. Axente Frunzái (1860-1933), un leninist de alfädatà, traducedin autorii rusi, Goncearov: Oblomov, Cehov: Oamenii de prisos,Korolenko: Kira grai, Gorki: Copildria mea, 0 altii.

Cititorii románi manifesta totdeauna un interes viu pentru litera-tura rus5., incat putem inregistra in perioada modemà a evolutiei scri-sului románesc numeroase traduceri din operele principalilor autori

Astfel, din scrierile lui Puskin: Fiica cdpitanului (de Grozescu.

N. Iorga, Histoire des relations, p. 285.E. Dvoicenco, Inceputurile literare ale lui B. Hasdeu, Bucuresti, 1936,

si o Revista Fundatiilor Regale o, 1937, X. p. 81.V. Clobanu, op. cit., p. 140 si urm.G. Bezviconi, C. Stamati, p. 86.Literatura in Uniunea Sovieticd, Veac Nou 4 August 1945.E. Dvoicenco, L'influence, p. 36, si s Revista Fundatiilor Regale o, p.77 si 81.

Barbu LAzAreanu, scriind despre Ion Creangcl (Bucuresti, 1947), semnaleazàbogätia fondului folkloristic al povestirii despre ostasul rus Ivan Turbine& ;autorul citeaz5. o notitä a revistei s Dacoromania o Cluj, 1929-1930, p. 614),care aminteste urme de basme rusesti in nAzdräväniile lui Harap Alb, in Fatababei i fata mogneagului, Povestea porcului, Danild Prepeleac §. a.; acelasisubject 11 trateaz i Emanoil Bucut5. : Pe urmele lui Harap Alb.

G. Bezviconi, op. cit. Probabil, el semneazä. e Sonia * traducerile din LevTolstoi : Dumnezeiegti i omenegti i Trei intrebdri, in revista e Unirea PemeilorRomâne o (Iasi, 1913, nr. 3, 1914, nr. 1).

www.dacoromanica.ro

360 G. I=V1C01I

in revista « Familia », apoi in bro0irä, 1900, G. Rare = G. Botez i I.Racaciuni, 1938), Nuvele alese (de I. Hussar), Duelul (de P. Stänescu),Dubrovski (de Vraidescu, 1909), Haremul (de G. Carp, 1910), Dama depia (de I. Constantinescu-Delabaia, 1915), Boris Godunov (de Gr.Avakian 0 I. Dimitriu, 1937), precum i alte traducen din revistele4 Romania » (1884), « Flacara » (1922), 4 Lamura » (1924), o Nadejdea(1932) .. .1) Gogol intra in literatura romaneasca prin adaptarea capo-doperei sale in piesa lui P. Grad4teanu: Revizorul general, la 1874;inrauriri la Odobescu, in Pseudocynegeticos. Cava ani mai tarzinapare o serie de traducen in gazete i in bro0iri: Vecinii i strigoaica(Sibiu, 1886), Taras Bulba (1883; G. Taup.n, 1898, L. Brandza, I.Hodo) Insuriitoarea (de A. Gjers, 1899), Memoriile unui nebun (de B.Manan, 1899). Dela 1908 traducerile din scrierile lui Gogol se inmul-tesc: Revizorul se traduce de multe ori (de N. Dundreanu i Alexan-drescu-Dorna, 1909, pe lânga traducerile lui Wechsler din i9o4i Morozovdin 1906), 0 noapte de Mai (de V. Caraivan, 1908, 0 Z. Ionescu, 1915),Memorile unui nebun (de I. Duscian), Hatmanul (Belinski, 1910),La fezeitoare in Ucraina (de M. Ionescu, 1915) 0 multe altele. Din prozalui Lermontov: Un erou al timpului nostru (de B. Manían, 1909) 0 Fa-talistul (in rev. « Familia »), apoi Bela0 Demonul, poem tradus de I.Radulescu (1920) 0 G. Lesnea (1939). Din scrierile lui Turghenev amintimprincipalele traducen: Un cuib de nobili (1905, de Lucia Subotici, E.Cerbu, S. Leonard, V. Ionescu), Pcirinti i copii (de Duscian, Rare),Memoriileunui om de prisos (de N. Einschlag, 1906, Constantinescu-Delabaia, 1915), Mumu (de B. Roiu, N. Grigoriu), Fum (de Constan-tinescu-Delabaia, 1914), Asia (de N. Pastia, 1909) 0 altele2). Din operele luiDostoevski: ofensalii (in « Romanul », 1885, apoi in volum,de Al. Iacobescu), Crimä i pedeapsii (de M. Canianu, 1899-1902, apoi deS. Avramov, I. Pas), Suflet de copil (de N. Da§covici), Fragi Kara-mazov (de G. Rare§, 1921), Precocii (de N. Da4covici, 1923), Netocika,O femeie blcindel, Iubire tragiciz' (de G. Rare), Cine-i vinovat? (de AliceGabrielescu). 2) Din operele lui Lev Tolstoi traducerile sunt mult mainumeroase, 4) 'Meat citam doar cateva importante: Invierea (de I.

G. Bezviconi, Pwkin, p. 98 s. a.Primele traducen: Imnul iubirii, de Fr. Dancé, 1881; Lucrittorul i omul

cu albe, de L. Cimpianu in s Literatorul s, 1883; Clara Milici, de E.Hodos, 189o, Sibiu; Intdia dragoste, in s Familia», apoi E. Vaian, 1891; Cea-sornicul, de G. Adamescu, 189o; O seard la Sorrento, de S. Cujbk 1895, m. a.

Mai traduc: W. Ghiil, L. Pilianovici, I. Teodorescu-Constant, G. Vlildescu,D. Tudoran, C. Negoitk M. Straje, L. Pätrascanu, B. Manan, I. CAlugAru s. a.,iar Climent Bontea publicä despre Dostoevski o brosurk in 1926, la Focsani.

Sanda Diaconescu, in s Studii I CercetAzi Istorice », 1944, vol. XIX,p. iox j urm. Despre Tolstoi au scris: N. Iorga, S. Mehedinti, G. Ibräileanu,Duiliu Zamfirescu, C. Stere, N. Zaharia, B. Teodorescu, C. Narli - Tolstoi

www.dacoromanica.ro

C.ALXTORI 12.DI IN MOLDOVA $1 muNTENIA 361

Duscian, 1910, G. Rases, 1928), Cadavrul viu (de Gr. Avakian siFlorentin, 1928), Raboi 0 pace (de E. Darzeu, G. Rares, 1918, A.Corbul), Ana Karenina (E. Darzeu, G. Rares, Ana Botez, I. s'i S. Pas,Sonata Kreutzer (1891; M. Gheorghiu, 1908, L. Daus, 1909, G. Rares,1928, V. Ionescu), Moartea lui Ivan Mid (de G. Rares, 1928), In ceconstä credinla mea (de I. Duscian, 1924), si altele ; recent V. Harea apublicat o carte despre filosofia marelui scriitor. Din proza luiVladimir Korolenko s'a tradus: Muzicantul orb (de El. Socor, 1908),Nuvele siberiene (de I. Hussar, 1908), Marea 0 Noaptea de Pa0i (de G.Carp s'i Quidam, 1914 Noaptea (de Roman Stere), Visul lui Macar(de N. Dunareanu). Din schitele si nuvelele lui Cehov au tradus, maiales dupa 1908, N. Dunareanu, L. Brândza, I. Duscian, C. Sfat, R.Boureanu, Cruceanu, Sofia Dobrogeanu-Gherea, M. Sevastos, G.Carp, M. Dima, E. Pasenti, T. Lazarescu, G. Belinski, G. 'Vladescu...Amintim de asemenea: I. Duscian a tradus din Pove0ile mareluisatiric Saltikov-§cedrin, iar C. Dobrogeanu-Gberea - Furtuna, puter-nica drama a lui Ostrovski.

In sfârsit, traducerile din operele lui Maxim Gorki apar in românestedela 1895, inmultindu-se dupa 1905 ; in ziare, reviste si brosuri gasim:V agabondul 0 tovar4u1 Ineu de drum (de P. Neagoe, 1895), Scene dinviala vagabonzilor (de G. Carp), Nuvele (de Lia Hirsu), Omorul (deS. Nadejde, 1911), Revelionul (de Luca si Damianov, 1909), Jertfeleiubirii (de G. Ionescu-Olt, 1910), In temnilä (de Albatros si Paukerov,1905), Parvenilii (de L. Brandza., 1906), Nuvele (de H. Petra-Petrescu,1906), Omul (de A. Luca, 1908), Mäliva (de M. Gaspar, 1906), Stä-peini §i robi (de G. Moscu, 1910), Azilul de noapte (de I. iTädejde, 1904),piesa care s'a jucat pentru prima oara pe scena tcatrului National dinBucuresti la 31 August 1915, Printre sträini (de S. Casvan), Konovalov(de A. Florescu, Radut, 1910, Radulescu), Mama (de O. Win siI. Nour, 1910, I. Pas si S. Casvan), Casnicia Orlovilor (de R. Streit-man, 1915), Lepädäturile societeilii (de N. Radulescu-Niger, 1921),Mizeria unei copile (de P. Dima, 1916), Sulletele desnäildjduite (deD. Zavalide, 1913), Ceva mai bun, mai omenesc (de L. Paukerov, 1905),Pe coastele Italiei (de I. Pas), Iubita (1909), 0 idilä (de C. Ionescu-Olt, 1911), Cdntecul §oimului (1919), In stepei (de G. Carp), MacarCiurda ,(de Z. Stancu) si altele. 1)

educator (i929) §. a. Inca: in 1889, la Bucure§ti a apArut traducerea din Tolstoi:Cruzimile farului, Misterele din Mega dui Ivan cel Groaznic (tot pe la sfarsitulveacului trecut, artistul italian Rossi a repurtat la Iasi un mare succes in Moartealui Ivan cel Groaznic). Printre traduatori mai amintim: A. de Gjers, patriarhulNicodim, B. Manan, A. Luca, P. Halippa, Constantinescu-Delabaia, E. Bou-reanu, I. Nildejde, Z. Stancu.

1) Astäzi, din traduckori mai amintim pe R. Donici, iar din poetipe Vladimir Cavarnali. Din traduckorii poeziei românesti in ruseste

www.dacoromanica.ro

362 G. BEZVICONI

In nicio ramurá de activitate literarà, influenta rusà nu este maievidentà decat in criticg 1). Hasdeu, al cärui spirit critic era pätmn-zätor, a fost un bun cunosegtor al mentalitätii criticilor literaturiiruse. C. Dobrogeanu-Gherea (1855-1920), un emigrant politic din Har-kov, vine cu un bagaj de teorii estetice formulate in Rusia. Esteticasa era de influentä ruseascä. (dela marele critic Belinski i succesoriisäi), iar nu a lui Taine 2), de aid izvorând conffictul criticismului säumarxist cu cel filosofic german al lui Titu Maiorescu 3). Perioada« generoOlor sociali*ti incepe la Ia0 pe la 1875, cand N. Zubcu-Co-dreanu, dr. Russel, Dobrogeanu-Gherea, trec din Rusia in Moldova,ca refugia ti politici, 0 pun primele temelii ale mi§cärii socialiste in Româ-nia, sub influenta socialismului rusesc. °) Poporanismul profesoruluiStere 0 a criticului literar G. Ibräileanu, promovat prin revista 4 ViataRomâneascg », era inspirat de gänditorii ru0 Cerni§evski, Gleb Uspen-ski, Peehonov, Lavrov, Mihailovski 5).

Aceste influente literare, ca i schimbul de cgältori de seama car-turarului Porfirie Uspenski, stau la baza perioadei modeme a relatiilorromâno-ruse. Dar, sà revenim la cele serse de Uspenski.

«31 Iulie. Merg la Bucure§ti, capitala Munteniei. Adio, munti, marerauri. Adío, Dunäre Acum voiu träi pe uscat.2 August. Inaintea prânzului am ajuns in Bucure0i i m'am oprit

la hotelul german al lui Brenner 5).

amintim pe Vasile Lascov (1860 1933), Olga Gordon si Vi. Katranov.1) V. Ciobanu, op. cit., p. 85.3) Ibidem, p. 171.

C. Rädulescu-Motru, Idealurile sociale aria, Noua revista roman& *,m-. 2, p. 59.

I. C. Atanasiu, Mi§carea socialista in Rominia, Bucuresti, 1932, si C. T.Petrescu, Socialismul in Romania, Bucuresti, 5940, cap. 2.

diDin trecutul nostru », 1936, nr. 31-34, p. 107, V. Ciobanu, op. cit.,p. 18r si urm.

6) Brenner, un german de obarsie vieneza, care fusese i in slujba Rusilorpe vremea campaniei din 1828-1829, se stabilise ulterior in Bucuresti, undeachizitionand un teren langa. biserica Stavropoleosactuala strada Smardanisi ridica un han zis hotel, bine cunoscut in scurgere a mai multor decenii.Hotelul era pe fosta ulita german.5. sau nem4easc5. nume care s'ar puteacrede cà se refera chiar la acest german, dar la drept vorbind vine dela alt hance era mai la deal: hanul lui Germani, al unui bogatas silrb de obarsie mace-doneana traitor pe meleagurile noastre si al carui neam se va inrudi ulteriorchiar cu familia domnitoare sa'rba. a Obrenovicilor, (land totodata tarii noastrepe unul din reputatii visternici ai lui Carol I: Menelas Germani. Hotelul luiBrenner era pe terenuri pe care Constantin Brancoveanu le lasase lui Barbu

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIT51 IN mOLDO VA I BruNTENIA 363

Muntenia renaste. Pamantul ei e roditor, popor sanatos, simplu,satele sunt asezate ca 0 cele rusesti pe d.oua linii de-a-lungul drumurilorcelor mari; copiii se zbenguesc si fug de catatori; toti-s foarte albi

frumosi, au träsaturi slave, fetele rotunde, ochii de culoarea cerului,dintii marunti i frumosi, pieptul larg. Imi inchipuiam pe Romani bra.-neti, dar in realitate toti-s de culoare alba. In vinele lor curge sá.'ngeslay 1).

3 August. Despre sosirea mea in Bucuresti au fost vestiti de maiinainte, din Constantinopol, calugarii sinaiti, care au aici metohullor 2) Unul din ei, ieromonahul Macarie, cu care am fäcut cunostinta.Balaceanu-clucerul dupa confiscarea averii värului acestuia din urna5., Con-stantin-aga. Terenurile fur& In urmii confiscate si acestui Balkeanu, care sepusese rau cu Nicolae Mavrocordat. Acest prim dot= fanariot confisca intreagaavere a lui Barbu, ji ja i viata, iar pe locurile confiscate Ioanichie Stavropoleosisi ridicl ctitoria, in Octomvrie 1724, cunoscuta biserica Stavropoleos de azi,asa de reputatä, dar care nu mai are nimic autentic dela reparatiile oranduite(le arhitectul loan Mincu.

Originea latina a populatiei Principatelor Dunärene o sprijineau carturariioccidentali, incepand cu misionarul catolic Aeneas Sylvius, din veacul al XV-lea,precum i discipolii colegiilor catolice: Miron Costin, D. Cantemir, istoriciitransilväneni, pe cand Simion Dascalul, coautorul letopisetului lui GrigoreUreche, sustinea originea slava; vorbind de desciilecat, Simion Dascalul scria:* este fäcuta tara din (Iona limbi, din Romani si din Rusi, de care lucru se cu-noaste c5. i pana astazi este tara giumatate de Rusi s't giumätate de Romani o;de asemenea povestind despre una din imigrari mai importante, in 1498, candtefan cel Mare a adus in Moldova o suta de mii de oameni din Polonia, croni-

carul adauga: multi de aceia au asezat §tefan-Voda in tara sa, de i pangastazi (prima jumätate a veacului al XVII-lea) traieste limbo. ruseasca in Mol-dova, mai ales pe mide i-au descalecat, ea mai a treia parte graieste ruseste s.Simion Dascalul a ajun,s hulit de latinisti, mai ales deoarece el a repetat (caBandini, Nicolo Barsi, in sec. XVII, s. a.), traditia, ca Laslau, craiul Ungurilor,ar fi asezat aici talhari trimesi in armata sa de impäratul Rimului, ca sA lupteimpotriva Tatarilor. Unii semnalau, cA imparatul Romei Traian, nu puteafi contemporan cu Laslau Vladislav, treiand Cu vederea faptul, ca regeleungur n'a apelat la Traian, ci la it imparatur Rimului *, adica la suzeranul

imparatul Germaniei. Originea sla,va a Romanilor sprijina Raicevich, pri-mul agent austriac in Moldova, dupa tratatul dela Kuciuk-Kainargi (N. Iorga,Istoria Romdnilor prin cillatori, vol. II, p. 235, comp. Osservazioni sullaV alachia e Moldavia, Neapole, 1788; autorul semnaleaza cresterea populatieiprin venirea pribegitilor din Transilvania, Bulgaria, Serbia, Rusia). Doctorulgerman Karl Koch (Wanderungen im Orient während der Jahre 1843 und 1844,I, Reise kings der Donau nach Konstantinopol und Trebisond, Weimar, 1846)consider& pe Romani drept urmasi probabili ai Dacilor, dar apropiati de Slavi,recunoscand in vorbirea lor multe cuvinte slave, lar nu cele latine (N. Iorga,dbidem, vol. IV, p. 30). (G. B.).

In Bucuresti au fost doua biserici care erau metoase ale Sinaiului: nelna-stirea sf-ta Ecaterina i sf. Gheorghe zis s cel Vechi s. Prima este cunoscuta

www.dacoromanica.ro

3 64 G. BEZVICONI

In hotelul Cairo-Sinait, in 1845, a venit la mine dimineata cu arhiman-dritul scaunului Alexandriei, conducaorul mosiilor patriarhiei in Va-lahia Dupà frumoasele vesti despre Sinai, Macarie a inceput sà seplâng6, ch. principele Bibescu panä acum nu-1 recunoaste ca exarhadministrator al män'a.'stirii M'airgineni 1), si nu dà afarä pe arhimandritulIoachim, care de 32 ani administreazà averile acestei mänästiri, si logo-'atul Florescu 2), dupà porunca principelui, retine venitnrile averilor ei.

Toate acestea inai sunt cunoscute, am spus onoratului sinait,dar aici nu pot sä và ajut ; a comunica consulului nostru ce m'a rugatarhiepiscopul vostru, dar nu-i aici ; mi-au spus c5.' a plecat sá ia apeminerale. Voiu mijloci pentru Sinai in Petersburg.

PArintele Macarie, ascultând aceasta, mi se inchinä pan6 la pämânt.Ne iubind asemenea ploconeli, am incruntat spran.cenele i m'am adresatarhimandritului. Insemn aici numai rdspunsurile lui la intrebarile mele :

Patriarhul Alexandriei Ierotei a murit la 8 Septemvrie 1845.El si-a desemnat urmasul, arhimandritul Ierotei. Toti crestinii

sunt multumiti Cu alegerea lui. Peste 700 semn6turi sunt asternute

ctitorie a boierului grec Pana, vistierul dela inceputul veacului al XVII-lea,ucigatorul lui Moise Szekely in lupta dela Bra§ov din 1603, §i a fost multa,vreme cunoscuta sub numele de: mänastirea lui Panä-vistierul. Biserica aavut ulterior hramul sf-tei Ecaterina dela pronumele sotiei lui Alexandru voe-vod Ipsilanti, sora lui Constantin voevod Moruzi, care ca ocrotitoare a laca-§ului de ruga s'a indeletnicit cu repararea bisericii i ridicarea hanului incon-jurator. Nu se §tie totu§i and a fost inchinat acest laca bisericesc sfantuluiMunte Sinai din Arabia, caci nu este cunoscut vreun act care sa aminteascitde acest fapt. S'ar putea ca aceasta inchinare sä fi fost facuta de Nicolae Ma-vrocordat, care a mai afierosit §i alte biserici la locuri sfinte grece§ti din Orient,f Ara. incuviintarea ctitorilor lor §i a soborului bisericesc, pe care de altfel §i

desfiintase.A doua biserica' bucure§teana metoh al Sinaiului a fost sf. Gheorghe-Vechi,

fosta mitropolie dinainte de 1658, inchinata la sfar*itul veacului al XVII-lea,dupa rasunátorul proces pe timpul domniei lui Radu-Leon, cand Teodosie,de curand suit in scaunul mitropojitan, se opinte§te din toate puterile sale pre-tentiilor egumenului Anania dela Muntele Sinai, de a lua in stapanire intreguldeal al mitropoliei, ce dainuia de vreo zece ani, ravnind mai ales la insemnateaveri In mo*ii cu care Constantin erban voevod inzestrase ctitoria lui.

Este vechea manasiire dela Cricov, ridicatä pe la sfar§itul veacului alXV-lea de caltre marele vornic Draghici, zis **1 Vintilescul, fiul lui Stoica. Inveacul urmiltor manästirea purta numele: Dräghice§ti, dupa pronumele deDraghici patronimic in trei generatii scoboritoare din ctitorul primordial, iarde pe la sfar§itul veacului al XVI-lea i§i va purta numele de Märgineni, pesemne cá era in marginea imenselor stapaniri din Prahova §*1 Dambovita aleultimilor scoboritori din neamul Märginenesc. Azi fiind acolo inchisoare dehaimanale, s'a crezut mai nimerit a i se da numele de: Haimanale, uitandu-sevechiul nume de Margineni.

Manolache Florescu (1791-1858).

www.dacoromanica.ro

RU5I IN MOI,DOVA I MUNTENIA 365

pe actul de alegere al acestui arhimandrit, prezentat lui Mehmed-Ali,pentru intäsire.

Pe Artemie cel ales in Constantinopol nu-1 primeste nici clerul,hiel poporul si niel pasa.

Cand am spus, 6." marea biserica-i hotälritäl sà sileaseä pe Artemiea se lipsi de prestolul Alexandriei, ca conditia sà se foloseasal de veni-turile uneia din mosiile Munteniei, apartinältoare acestei patriarhii,

cäruntul meu convorbitor, se leagämä. i strig6:S6 nu fie aceasta Artemie a cenit sà." i se dea anual 2.000 du-

cati olandezi, pe când rAposatul patriarh primea numai 1.000 delamosiile de aid.

Am fost multumit cu aceastä usoarä desväluire a venitului patriar-hiei Alexandriei, in Muntenia.

Acestui scatm, in principat, Ii apartin urmätoarele lAcasuri:In Bucuresti manastirea cu hramul nasterii maicii. Domnului, numiráZatari dela constructorii ei zrátari argintari; §i. o mä.nästirela 18 ceasuri de drum dela Bucuresti 2), Cu veniturile mosiilor.

Sf. Mormant la dela mosiile din Muntenia 2.000.000 piastriturcesti.

Onorabilii barâni plecarä. acasà. M'am dus in träsurd la cancelariaconsulului nostru general si am prezentat pasaportul gecretarului ge-neral Kotov, spunandu-i ca-s hotärit sä stau in ora§ 3 zile, ca säl vizitezmändstirile. El incepuse sà" mà convingd sà pàräsesc planul, zicând:

In ora § vor privi la cuviosia voastrà ca la un spion si vor incepesà strige, cä Rusii pänä acum au trimes aici agenti mireni, iar acumvin i fete duhovnicesti i cerceteazà bisericile i m6n6stirile.

Insistam, insà, asupra dorintei mele, zicAnd cà nimeni nu poatesà opreascA pe cdlugäzi de a se ruga in m6nAstiri; i-am spus, cä mie-mitrebue numaidecht sä adtin cunostinte despre metoasele de aici, careapartin sf. Mormânt; i-am spus cu tarie, la sfarsit, cä; trebue sà vadmänästirile de aici. Kotov cedä insistentei mele. Consimt.iräin sà cerbinecuvantarea vicarului (in lipsa mitropolitului Neofit 3), pentrucercetarea bisericilor si a mbinästirilor.

MAnästirea ZlAtari este ridicatA de Mihail Cantacuzino spAtarul incadin primii ani ai veacului al XVIII-lea, acesta inzestrAnd-o cu pimniti i Culocul dimprejurul bisericii linde s'au asezat multe prAvAlii. George D. Florescu,Din vechiul Bucure§ti, 1935, p. 32, nr. x9 si nota ajuatoare 122.

Din cele sase mAndstiri inchinate patriarhiei din Ierusalim afarà de celedin Bucuresti: sf. Gheorghe, VAckesti i sf. Saya mai avem: Cáluiul din Ro-manati, Comana din Vlasca i PlAtArestii din Ilfov. De una din aceste douàdin urmA ar putea fi vorbA aici.

Neofit, mitropolit in anii 1840-1849, lipsea din Bucuresti fiind protivniclui Gheorghe-VodA Bibescu cu prilejul despArtirii domnului de prima sa sotie,Zoitica, n'Ascua. Mavrocordat.

www.dacoromanica.ro

366 G. BEZVICONI

Vicarul Nifon 1) m'a primit indatoritor in chiliile sale, a§ezate inetajul de jos a casei mitropolitane, cläditä in gust european, in fundulunei curti intinse inconjurate de diferite clädiri. El e brun, fata camaspra, nasul incovoiat i putin cam ridicat la varf ; mica-i barba incepesä incasunteasca. Am vorbit, cand grece§te, and frantuze*te. Vorbalui francezä e foarte innecata i necorecta. L-am intrebat cand s'a cre§-tinat Muntenia, 0 in vremea carui domn? Câti episcopi,*cate bisericisunt in principat, cati elevi in seminarul de aici? La intaia intrebare,vicarul n'a riut sá raspunda., i numai §opti:

Voiu consulta cartile.E vrednic de plans episopul, care nu §tie istoria bisericii i patriei

sale, 0 nu-i vrednic sa poarte chipul marelui arhiereu Hristos, cel cea aratat cuno0inta duhului bisericii patriarhale cea de sub lege 0de sub prooroci!

La a doua intrebare 0 la celelalte mi-a raspuns astfel: in Muntenia,afarbi de eparhia nritropolitului, existä inca 3 episcopii: a Ramnicului, aBuzaului 0 a Arge§ului; 1.300 de biserici; in seminar nu-s mai multde loo elevi cu 2 profesori; unul din ei, arhimandritul Dionisie 2), estetotodata i directorul seminarului. Toti sunt a4ezati vremelnic in ma-nastirea Radu-Voda. Noul seminar se va construi afara de ora, 3).

Nifon m'a binecuvantat sá vizitez manastirile de aici 0 mi-a dat0 un conducator, pe un diacon al mitropoliei acesteia, venit din Basa-rabia, care tia romane§te i ruse0e.

Recuno0inta mea a ramas in chilia vicarului, iar cu diaconul amplecat sa privim manastirile. Conducätorul meu, pe drum, imi poves-te0e cà Nifon e din manastirea Cernica 0 a venit in mitropolie ca eco-nom, uncle a strans multi bani; cá in seminar sunt numai 8o de elevi0 cà toti inträ in el varstnici, de 16 ani 0 mai mari, i invata numaisa citeasca, sa serie i sa. cante.

Cine predica' am intrebat.Nimeni nu rostete predicá aici, nici mitropolitul, nici arhiereii

nici preotii raspuns el.Sarmanii Romani! Ei sunt fläman' zi i infometati. Au grau, secará

once fel de paine di;mnezeiasca, dar nu-i mana cereascä, adicacuvantul dreptätii, credintei, nadejdii i dragostei. Cu ce se hranesc sufle-

Nifon, care girase afacerile episcopiei RAmnicului, se va sui in scaunulmitropolitan dupá retragerea lui Neofit, in Septemvrie 1850, fámántind mitro-polit vreme de un sfert de veac.

Transilvanean de na§tere, Dionisie Romano i§i Meuse ucenicia la m6n5.-stirea Neamtului, unde fusese arhimandrit, pentru incheia cariera pa'sto-reasca cu rangul de episcop al BuzAului, stingandu-se din viatä in 1873.

Noul seminar, care poarta numele fondatorului gin Nifon, este cel delang5. mänastirea Radu-Voda, socotità incá i la 1846 ca fiind afar5, din ora§ulBucure§ti.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUGI DI MOLDOVA I muNTENIA 367

tele lor ? Probabil, cu cuvântul constiintei lor, cu traditiile familiale,Cu pravilele i MrS.mäturile ce Ji se dau in bisericile dumnezeiesti, cândse citesc cktile sfinte. Biserica pravoslavnicä. in Muntenia e oarbä..

Brisca mea se opri la capatul unei alei lungi, care duce la mitropolie.Merser6m spre ea pe jos. La porti mä. inchinai. La deal de porti, pri-virii mele i se infältis6 o piatä inconjuratá de clädiri joase i proaste 1),si o biseric5.. Intrai In acest läcas sfânt, mä." nigai i säsutai sfinteleicoane ; la stanga erau moastele mucenicului Dimitrie. Aceste moastese odihnesc aproape de altar, in raca de lemn, acoperitá cu catifeaverde si pe alocurea infrumusetaa cu fireturi de argint 2).

Biserica mitropolitanä. 2) este sfintia in numele sf. Constantin siElena, in 1793. E luminoasà, modestà i toatä.-i zugrä.vitä limpede,dar fä.räl gust, ca zugaveala din bisericile Atosului, cu care se potri-veste i in arhitecturà, afará de pridvor. Pe pridvor, pe peretele dinspreapus, ca i la Atos, sunt zugfälviti ctitorii acestei biserici 4): RaduLeon 2) voevod cu doamna Luchia i fiul tefan ; Constantin erbanBasarab 6) voevod cu doamna Balasa 7) ; jupan erban Cantacuzino 8),

1) Aici erau incaperile, uncle i§i tinea §edintele Ob§teasca Adunare a Munteniei9 Azi santul Dimitrie Basarabov odihne§te bite.= sicriu de argint, f Acut

cu cheltuiala episcopului Ghenadie II de Argeq, ucenicul lui Nifon mitropo-litul, dui:a indemnul acestuia. Moa§tele acestui sffint au fast &site de gene-ralul rus Ivan Petrovici Saltikov (1730-1805), in 1774, in satul Basarabovdin Bulgaria, inteo expeditie pe care o intreprinsese acolo, §i tot acest generala diiruit moa§tele mitropoliei bucure§tene, pe vremea pAstoriei lui Grigorie alUngro-Vlahiei.

9 Pt. mitropolie, v. George D. Florescu, Din vechiul Bucure§ti, pp. 39-40,cu notele ajutätoare 168-176.

Credem c5. la 1846 vor fi fost Incà in fiintä zugrAvelile chipurilor ctitorilordin vremea lui Radu Leon voevod, caruia i se datoresc portretele acestea.

6) Radu Leon era fiul lui Leon Toma, fostul domn al Munteniei dela 1629la 1632, pretinsul fiu al lui Stefan Toma. Radu a domnit in Muntenia dela1664 la 1669. Fiul s5.0 Stefan nu a domnit, murind flr5 urma§i.

Domnitorul Munteniei dela 1654 la 1658; moare In pribegie, in Polonia,la 1685.

Era fiica stolnicului Nicolae Ralea, fiind näscutii. in 1612. Ea este cti-torita bisericii sf. Vineri din Tálrgovi§te, nude i§i af15. de altfel i odihna de veciin 1657, §i. totodatà i fondatoarea mrmastirii Jitianul din Dolj de 15.'10. Craiova.

9 Prezenta chipului acestui personagiu necunoscut altor descrieri a ctito-rilor zugraviti In pronaosul bisericii mitropolitane ar p'firea o eroare a luiITspenski, caci nu este cunoscut niciun Serban Cantacuzino ca mare spätar,decat Serban fiul al doilea al marelui postelnic Constantin Cantacuzino, viitorulvoevod din 1679 la 1688, pe cure-1 §tim a fi purtat aceasti dreggtorie intreanii 1669-1675. Informatia lui Uspenski mai spune cá acest Serban Cantacuzinoa fost i ispravnic al lucrarii bisericii, lucru care pare straniu, cAci in pomelniculvoluminos al mitropoliei este aflat Serban voevod. In descrierea dela sfir§itul

www.dacoromanica.ro

368 G. BE2VICONI

mare spà."tar i ispravnic, i mitropolitii Teodosie i Mitrofan 1). Ininscriptia româneasc5., neinteleasà de mine, se väld anii 1665 0 1839 2).Biserica se inaltä cu cinci turle.

Dup5, incredintarea diaconului ce m5. insote0e, mitropolia de aiciprime0e anual, dela mo0ile ei, un venit de 1.200.000 lei romane0i.su-i särac51 lada ei! Dea Dumnezeu O. nu se asemene niel ca cutiaPandorei, niel cu punga lui luda.

In mitropolie am vàzut o sa1á luminoas5., in care se adunäi divanulmuntean.. Ce se aflà in ea? Tronul, inaintea lui masa pentru pre§e-dinte i mitropolit, 0 mai departe 'Md. o mas5. pentru acestemese sunt acoperite cu

Dela palatul domnesc, am trecut la aa numita episcopie 2), carese af1á in partea cea mai frumoas5 a Bucure0ilor. Aici, in mijloculunei curti mari, inconjurafg de clädiri märunte, se rididi o frumoasàbiseric5., zidità in stil gotic, cu ornamente ascutite aproape de tur15.,

veacului trecut a ctitorilor zugfáviti se aminteste doar un copil §erban voevod,cafe insá este o eroare pentru §tefan voevod, fiul lui Radu Leon si al doamneiLuchia. Daca. insa ar fi fost voevodul §erban Cantacuzino, nu credem O. fiputut fi descifrat de catre Uspenski termenul de: 4 jupan * inaintea numeluiacestui personagiu. Dam crezare afirmatiei cil/atorului rus, care era §i un In-vatat calugar i atunci am avea inteadeviir cu §erban Cantacuzino viitoruld omn.

Este Mitrofan al II-lea, care a pastorit dela 1716 la 1720.Inscriptia din 1665 este azi pierdutk dar o va mai fi aflat-o Porfirie Us-

penski ca fiind din 1665, cand Ina §erban Cantacuzino mai era ve! postelnic.Pisania din 1839 este cea a lui Alexandru Dimitrie Ghica. CA TJspenski nu ainteles-o, este explicabil, caci scrisa In caractere semi-slavone era totusilimba romaneasca.

Daca numele pe care 31 indic5. Uspenski pentru biserica din preajma pala-tului domnesc, anume: e Episcopia este just, atunci trebue sA cautám acesthicas printre numeroasele biserici ce erau langa palatul lui Bibescu-Voda, stiindcA locuinta domnului era intr'unul din palatele brancovenesti de pe malulstang al vechiului curs al Dambovitei, pe locul unde scum aproape treizecide ani s'au inceput fondatiile cladirii senatului. Identificarea s'ar opri asuprametohului mitropoliei ce se afla futre curti boieresti de-a-lungul Podului Mogo-soaei, ce suia dela podul de peste &la spre hanul lui Constantin-Vocla Pa-latul Postelor de azi i ma'niistirea sf. loan ce! Mare actuala ,Casa de depuneriBiserica Insa care si-a mai lasat pan& azi amintirea macar la una din straziledin preajma ei cu numele de 4 Episcopie * este ctitoria lui Mihail Cantacuzino-banul, fost si general rosienesc, si mai bine cunoscut ca genealogistul familiei.sale. Ea se afla pe Podul Mogosoaei, pe locul unde dela 1881 se ridica AteneulRoman. Aceasta ctitorie cantacuzineasck cunoscutä sub numele de LivedeaVacarescului sau 40 de mucenici dupa hramul ei, fusese inchinata episcopieide Ramnic, de unde i numele ei de: 4 Episcopie *. Ins& nu ne este cunoscutun palat domnesc al lui Bibescu in preajma acestei s Episcopii s, afara de fostul

www.dacoromanica.ro

IULW IN MOLDOVA I 1UNTENIA 369

In formä de sulitä.1). Läuntrul ei e inc6 neterminat. In aceastä epis-copie locue0e titularul arhiereul Domnichie, care are numai titlul:al Stratonikiei. M'a primit foarte mänghios. Ce sá spun despre el?Voiu spune frumos, alb, rumen, taträn naiv, vorbe0e grece§te!Nu §tie unde-i oraul lui de scaun, Stratonikia; tine la dânsul surorisau nepoate dupä a treia pravilä a sf. sobor din Niceia ; e preedintein consistoriu; se roagä lui Dumnezeu pentru vii i morti; in chilialui sunt multe icoane ; de este insi om dumnezeiesc, aceasta numaivdzätorul de minuni o tie. La despärtire, m'a invitat la o plimbare,deseará, afafá din ora. .

Dupä prânzul modest in hotel, am cercetat urmätoarele mänästiri:Mänästirea NWerii Maicii Domnului 2), care apartine mitropo-

liei din Pogoniana. In ea e o teche i urätä biseric6 cu hramul Na§-terea Domnului. In aceastá mänäistire nu-s monahi, afará de egumen;casele insd sunt inchiriate la diferite familii.

Mänästirea Arhanghelilor 3), apartine mänästirii Arhanghelilordin Epir, numità Chora, ce se aflä in eparhia Pogonianei. Aici biserica,precum se vede din inscriptie, este crädità in 1724. In paraclisul sf.Haralambie, din aceastä bisericä, se sluje0e pentru locuitorii ru0. dinBucure§ti i pentru consulul nostru. Turla acestui ldca4 amenintá sácadà; päretii stränilor au cräpat ; porticul exterior se odihnete pe patrucoloane cu desenuri capricioase, in formá de spirale ; pe päretele apuseansunt zugräviti ctitorii acestei m'änästiri: Nicolae Alexandra voevodcu sotia Smaranda, cn §ase copii i arhimandritul Ioanichie. Dupä

palat regal, fost i palat al lui Cuza-Voda, ridicat de Dinicu Golescu in primeledecenii ale veacului trecut i care trecuse prin multe mäini, ba chiar fuseseIn stApinirea consulatului rusesc, inainte de domnia lui Bibescu.

Sä. fie oare vechea clädire a bisericii Domnita Bälasa, care dupl infor-matiile unor bätrá.'ni era inteadevà'r lu imitatie de stil gotic cu ornamente as-cutite aproape de turle.

Douä biserici bucurestene purtau hramul Nasterii Maicii Domnuluianume: biserica Kretzulescu de längg' palatul regal, restauratg de curänd,biserica Poisorul din sudul orasului, ce purta acest nume dela II Casa de pri-vealà*, adia foisorul ce se afla in mahalaua cu acelasi nume. Prima din acestebiserici stim a era fondatia lui Iordache Kretzulescu si a sotiei sale Safta,fiica lui Constantin Brá'ncoveanu voevod, ridicatä. la 1722, iar cealaltà eractitoria Smarandei, sosia lui Nicolae-Vodä Mavrocordat, näscutä.' Panaiotachi,ridicatä. in 1745 si inchinatà metoh mnästirii apropiate Radu-Vodä.

Este indiscutabil vorbä de cunoscuta biseria zisä. Stavropoleos din spa-tele palatului postelor, ctitorie a lui Ioanichie Stavropoleos la 1724. Interesantáeste afirmatia alugä.rului rus cà aici se fácea slujbg pentru locuitorii rusi dinBucuresti i pentru eonsulatul Ru,siei. Pictura lui Carol Popp de Satinar, zise Szatmary s, ni-o inatiseazä färä turlä, inat i afirmatia lui Uspenski,turla amenintä sä cadä s, este justificatg, pictorul ardelean ne mai afländ-o

atunci and a imortalizat-o in pictura sa.24

www.dacoromanica.ro

370 G. BEZVICONI

cuvinte/e egumenultti, acestui 1aca4 apartine in Muntenia mAngs-tirea sf. Treimi, numità Valea 1), Cu mo0i1e d'Aruite de banul Manolache 2).Dela aceste mo0i se primesc anual 45.000 lei. Guvernul muntean nuingälduie egumenului sä taie i sä. vânclà p6durile, apartinaoaretirii Vàii, ca sä. dreagg turla i sä." inoiasc6 toat6 biserica.

Man6stirea sf. loan Inainte-Mergälorul 3), e mare, cu case in-chiriate inläuntru cu präväilii pe din afarä.; apartine mitropolituluiIaninei. In ea biserica e mare, frumoasä i insemnat'd prin aceeain partea de apus, pe coloane, este construitä. o despärtiturà pentrufemei. Deasupra portilor din afarä, atArnä. pe bArne clopotele. Am.vizitat acest läca* in ceasul vecerniei, a a cä. nu se putea intreba desprectitorii ei. Egumenul m'ängstirii sf.. Arhangheli mi-a spus, CA aceastadin urna are mo0i bogate.

Mànästirea sf. Fecioara Maria, numità Zatari 4), a fost inchi-natä. patriarhiei de Alexandria de cätre Constantin Basarab, voevodul

1) Este vorba de mänästirea Valea din judetul Muscel a cArei avere se com-punea din mai multe mosii din acelasi judet: Piscani, Ildrtesti, RAdesti

iar in jud. Ddmbovita Suduleni i in Arges Golestii de pe Bratia, toate,däruite de boieri Inca din veacurile al XVI-lea si XVII-lea. Este exactl afir-matia lui Uspenski cu privire la hramul acestei män5stiri, care l ea era inchi-nat5. la locurile sfinte i anume mänästirii Gura din eparhia Pogonianei,insA sA se stie cine anume a pus-o sub protectia acestei mAndstiri.

2) Nu putem preciza cine este acest Manolache-banul, cunoscdnd doar doiboieri cu acest pronume i anume:

Manolache zis Lambrino, mare ban la 1734, stins din viat5. la 1743, sotulrálasei, una din fiicele lui Constantin Brdncoveanu voevod, ctitor aläturi desotia sa al bisericii zisä Domnita BAlasa. Manolache Lambrino era unul din_fiii lui Andronic Rangabe, mare hartofilax, mort in auul 1717, ginere al luiAntonie voevod Rosetti.

Manolache Bedncoveanu, numit uneori i Basarab, mare ban la i8o11804, stins din viatä. la 1811, a cdrui vesnicà odihnA se aflä In biserica greceasciidin Brasov. Acesta era al doilea fiu al lui Constantin-banul Brdncoveanudeci stränepot lui Constantin-Vodd Brdncoveanu.

3) Cunoscuta bisericä sf. loan cel Mare, sau o Predtecea i adic5.: Inainte-MergAtorul, ce se afla pe locul unde s'a ridicat in zilele noastre Casa de depu-neri, i totusi locul pristolului fostei biserici se mai aflA i azi in partea dreaptAspre Calea Victoriei a gràdinii noului edificiu. Era fundatia unui Andrei-visti-erul, întâlnit i cu pronumele Andronie, socrul lui Preda Buzescu-banul, delasfdrsitul veacului al XVI-lea. Nouà ne este cunoscutà ca fiind inchinatä mAn5s-tirii sf. Ilie din satul Zita din Epir, Inca inainte de domnia lui Duca-Vod5. (16741678). Ruinatà pe deaintregul inainte de suirea In scaunul tArii a lui Constantin.Briincoveanu, ea a fost clAdità de iznoavA prin ingrijirea lui Radu Golescu,nepotul de fiu al lui Stroe Leurdeanu, cu fiicele sale Zoita i Ancuta, i aceastala 1703. Biserica a fost d'ArdmatA la sfdrsitul veacului al XIX-lea.

4) Cunoscuta biseridi Zlätari de azi, in care panA mai anii trecuti se Riccaslujba Bobotezii la 6 Ianuarie ale f iecArui an. E una din ctitoriile lui Miha

www.dacoromanica.ro

Cantacuzino-spätarul, unchiul dupà main& al lui Constantin Br'äncoveanuvoevod, inzestratà de el pe la 1715 cu tot locul dimprejurul bisericii, unde s'aridicat un han cu pimniti i prävälii, care au durat pä'ná in vremurik noastre;läcasul nu mai are nimic din cel pe care l-a prins incä Uspenski. Afirmatia ca'biserica a fost inchinatä de Constantin Brâncoveanu voevod patriarhiei dinAlexandria nu este justificatä de niciun act cunoscut si pe semne o face Us-penski din cele aflate dela arhimandritul ce slujea la 1846 biserica.

0 inatisare a läcasului pe la 1890 ne indicA imprejmuirea bisericii cu casecu doul caturi i clopotnità mare la intrare, imprejmuire care a dispärut, räs-punztuid la cerintele guvemului lui Bibescu, tocmai dupl o jumätate de veac.

Drept a zis impäratul Alexei Comnen despre alugärii dela Atos, cá dacänu li se vor täia nasurile, niciodata nu se vor face supusi buni i ascultätoriautoritätii (P. Uspenski).

115.nästirea Segarcea se aflä. in judetul Dolj si nu mai era decat un schitmic la sfarsitul veacului al XIX-lea.

blänästirea sf. Nicolae pe räul Colentina pare a fi cunoscuta mänästirea lui Dan-vistierul dela 1587, zisä. ulterior Märcuta. Greseste totusi Uspenskiatunci când sifting cá era in satul Grädistea, aci nu cunoastem niciun sat saucAtun cu acest nume de-a-lungul serpuitului curs al acestei gärle, alciltuitädoar din iazuri i lacuri la nord-estul capitalei. Sá fie oare sf. Nicolae de peColentina, mänästirea sf. Nicolae dela Cernica, sau mänästirea Märcuta

248

CA.LATORI RUW IN MOLDOVA *I MUNTENIA 371

Ungro-Vlahiei. Acest läca§ este inconjurat cu un zid inalt depiaträ. In mijlocul unei curti stä o veche biserid de piaträ. Eintunecoasà. Tämpla-i de piaträ la temelie, iar la värf din cärämid5..In aceastä bisericá e frurnoasá bolta ogivaiä ce se razimäl pe doua co-loane. Fiundcá in aceastä mänästire träieste un singur arhimandritfärä monahi, câteva právàlii lipite de zid in afarà se dau cuchirle locuitorilor de aici. Arhimandritul se plänge cá guvernul man-tean e hotärit sä &same tot zidul cu präväliile dela intrarea mänäs-tirii pentru lärgirea sträzii 1). I-am spus, cá fiecare guvem are dreptulsä fad. in orase tot ce trebue pentru atine, curätenie, frumusete, spredepärtarea stridciunii, de prin stradele strämte spre binele cetäte-nilor, i dad. principele Bibescu va porunci sá sfarme zidul din fata sf.läcas, färä. indoialà, a.' va da indemnizatie sau ajutor pentru cadireaunui zid nou i un.or prävälii dupà plan. Arhimandritul nu asteptaajutorul princiar si continua sä se plängäl. Täcui, dar in läuntrul meumá aprinsei impotriva indipätá'närii iubitorilor de argint si nepoli-ticosilor monahi greci, care pun drepturile i foloasele lor particularemai presus de drepturile si foloasele obstei i privesc nepäsätor la strâm-toarea si murdäria oraselor, numai lor de le-ar fi larg i profitabil.BAIná chnd impäratii i printii sá sufere pe acesti oameni, care mi-roasä a pämänt si nu respirà a cer? Negrilor le trebue lectii aspre 2).Mänästirii Zlatari ii apartin in Muntenia douá mänästiri, cu veniturilemosiilor: Segarcea peste Olt 3) i sf. Nicolae pe raid Colentina °), incomuna Grädiste.

www.dacoromanica.ro

372 G. BEZVICONI

5. Mämästirea sf. Ecaterina 1), care se aflá dupä mitropolie, apar-tine Sinaii. In ea e o bisericä, urAtà i veche; dar casa egumenuluie largä, luxoasä. i frumoasà. Aceastà mänästire este inconjuratà cuun gard de scanduri. Ii apartin treized de case din apropiere, ce sedau Cu chirie.

A trecut aproape ora 5 dupä. pränz. Mi-am adus aminte decuvantul dat episcopului Domnichie, i m'am dus la el la vremeafixatä. (El era imbr6cat. Careta lui ca doi cal stä in strad6). Ne-am dusla plimbare ; am mers prin ora 4 in caretk apoi am ie0t din ora',In sfar0t ne vazuräm undeva lute° mic6 pädure. Aici, de sub un de-lu§or se prelinge un bun parália i curge intr'o mich" bae rece fAcutàanume 2). Aici vin Muntenii sà joace, sä bea apà curata 0 rece, 0 sàse mai veseleascä. In seara aceasta nu era nimeni aici. Sezuräm peun scaun de lemn, gustafám apa tioarä i pläcutä i, läudând-o, aminceput sä dicutäm.

Muntenii zise Domnichie sunt recunoscätori Ru0lor pentrutrei binefaceri: pentru aceea, cä." i-au scApat de cium5., a§ezànd caran-tinele ; pentru aceea, cá i-au izb5."vit de hoti i talhari, introducändordinea in ora§e 0 sate (inainte nu se putea iei farà temere nici pämàla acest pârau); i pentru aceea, c6 au slobozit biserica pravoslavnicàde jugul turcesc...

4 August, Duminicg. Am fost la liturghie la Curtea Veche 3). Coruldomnesc e numeros; mantalele lui albastre sunt frumoase; pe ele str5.-lucesc nasturii de argint ca pajura Munteniei. Dar chntarea? Se asea-mänä. cu scartaitul roatelor neunse... 4).

Dupd liturghie, m'am abaut pe la vicarul Nifon i i-am comunicatpärerea mea de rdu, cà nu m'a &sit ieri acasä.; am vorbit Cu el despreuna, despre alta, 0 mi-am luat rä.mas bun pentru totdeauna.

vechea sf. Nicolae de pe Colentina prin faptul ca era ridicatá pe ogill:1We din marginea malului drept al Colentinei a fost socotità ca fiind dintr'unsat Gradiste. Din documente stim cA metoase ale Zatarilor pe ringa ma'nfis-tirea Segarcea mai eran mänästirea Stänesti a lui Mogos-banul din veaculal XVI-lea, strämosul matern al Buzestilor sfársitului aceluiasi veac, bisericaArhanghelul din Craiova, ctitoria batránilor Paraieni, schitul Dálga din Dolj

schitul Preajba tot acolo.Este fosta manastire a lui Pana Grecul, de care am amintitPe semne plimbarea ce se cherna incA acum vreo 60-70 de ani: La

Apele Vii » i care se aflau In josul Bucurestilor, spre actuale uzine Lemaitrepe malul Dámbovitei, mai jos de manastirea Radu-Voda.

8) Prin urmare la 1846 se mai slujea in vechea biserica a curtii domnestide pe actuala strada Carol I.

4) Corurile bisericesti, azi unele chiar reputate, nu existau pe vremea treceriilui Uspenski prin Ora, ele fijad de inovatie de abia de pe la inceputul veaculuinostru. Räspunsurile se dedeau in slujbele bisericesti de catre dascälireti, obisnuiti ca tinerea eisonului s.

www.dacoromanica.ro

Biserica a fost inceputä in 1575, dupg omorirea lui Vinti15-Vodä, la in-toarcerea lui Alexandru II din Moldova, uncle insaunase pe fratele säu maimic, Petru.

Data exactä a insaunärii lui Radu Mihnea, fiul lui Mihnea Turcitul §ideci nepotul de fiu al ctitorului primordial al män5stirii Radu-Vodä.Sfänta Troitä din josul Bucure§tilor este: Martie 1611, domnind pänä lasfär§itul lui Mai in prima sa domnie, iar a doua incepe la 29 Septemvrie 1611pAn5. in August 1616. A treia domnie este din Iulie 1620 135115 in August 1623.

Aceastä afirmatie Uspenski o aflase din istorisirea alugdrului-ciceroneal mänästirii, aci nu este justificatä pe niciun act, afierosirea la Ivir din mun-tele Atos fiind fAcutá pe semne mai tärziu, ad in inscriptia bisericii nu sepomene§te nimic de aceasta §i de altfel chiar ea este de facturä mai nouä.

Altà informatie oralä, de care nu avem cuno§tintä.3) Evident Radu voevod, zis Radu Mihnea, fiul natural al lui Mihnea Tur-

citul.Alexandru II, cunoscut 0 sub denumirea de Alexandru-Mircea, ba chiar

poreclit: Alexandru Oaie-seack pentru darea pe care o instituise in timpuldomniei sale asupra oilor seci. Domnise dela 1568 la 1574, and Vintilä, fiul luiPAtra§cu voevod cel Bun, uzurpä scaunul domnesc pentru patru zile §i esteomorit chiar In Bucure§ti, 0 se stinge din viatä pe la 1577, aflanduli odihnade veci in ctitoria lui. Chipul lui de azi din biseria este o reconstituire nouàde pictorul Constantin Lecca, la 1859. Un chip autentic al voevodului din timpuldomniei sale afläin 0 acolo doar capul in vechea biseria. a Bucoa-tului.

A fost doamnä a täri, sotie a lui Radu Mihnea, de al asei neam nu se§tie nimic.

CALATORI R1.1I IN MOLDOVA *I MUNTENIA 373

Curios c6 nici el, nici Domnichie, nici ceilalti ierarhi pe care i-amvä.zut in Räsärit, nu m'au intrebat despre biserica ruseasck motuproprio! Imi explic aceasta prin simplitatea lor, care furà mintea,

prin vechea izolare a clerului rus cel räsälritean. Trebue sä: fim iardsidezmierdati de mama noastrà duhovniceasck scuturänd de pe noionce praf ce a sburat pe noi din Apus, si mai ca seam6 din PädureaNeagrä.

Astäzi am cercetat urmatoarele m6n6stiri:I. Sf. Treime, numità mai pe scurt de popor: Radu-Vodä.. Biserica

din ea, cum se vede din inscriptie, a fost ziditä. de Alexandra, fiul luiMircea voevod, in 1568 1). Sinan-Pasa a aruncat-o in aer. Dupä. 27ani, insä., Radu voevod, fiul lui Mihnea voevod, care a inceput sä. stà-pâneascä. Muntenia la 7122-1614 2), si-a ridicat aceastä bisericà dintemelie i cu averi bogate a inchinat-o mänästirii Ivirului dela AtosIn 7123-1615 3). Piul s6u, Alexandra voevod, a sarsit cadireaei si a insäsi mänästirii, in 7133 1625. Aceastà biseric'd s'a zugrävitdin nou la 1714 4). Pe peretele dinspre apus, pe ambele pärti ale usilordela intrare, se väld urmäitorii ctitori: Rada s), Alexandra 6), Arghira 7),

www.dacoromanica.ro

374 G. BEZVICONI

jupan Barbul1), Stefan Cantacuzino voevod 2), jupinita lui, Preda 3),doamna Roxandra 4). In partea de apus, stau in grup 12 coloane.Pe ele este sprijinità o despàrtire pentru fetele duhovnicesti. In chi-hile joase ale acestei m6n6stiri este asezat vremelnic seminarul, Eraa plgti mànàstirii Ivirului din Atos. N'am välzut nici elevi, nici profe-sori, fiindc6 era vacantà.

2. M'In6stirea sf. Apostoli Petru si Pavel 3) apartine ThicasuluiStavronikita din Atos; a fost intemeiatà, dupà cum aratà inscriptia,

Identificarea acestui jupan Barbul, astäzi aflat cu rangul de vornic, a fostfAcutá incii din 1932 de neobositul cercetAtor al trecutului Munteniei, defunctulloan C. Pilitti. Acest Barbul nu a fost niciodatA vomic si este Barbul-spätarulMAnescul, sotul unei jupAnese Preda, cAreia ii lasA la 1658 dealurile Ursoaiadin Prahova, spunându-i cu limbI de moarte sa fie ingropat in mAnAstirea SfinteiTroiti adicA Radu-VodA ceea ce a s'i fost fAcut.

Este domnul tärii, care a urmat in tron lui Constantin. Brincoveanu,dela 1714 la 1716, cand a pierit de moarte silnicA alAturi de pArintele sAu side unchiul siiu Mihail Cantacuzino-spAtarul, la Stambul. Ratiunea prezenteichipului sAu in acest lAcas este, cá va fi incheiat restaurArile incepute la 1714,cu putin inainte de mazilire, de cAtre viirul si'iu Constantin Brâncoveanu.

Locul jupänitei Preda este rAu trecut aici, clef ea trebuia pusA dui:ajupan Barbul, a arui sotie este. Nu am putut afla din ce neam va fi fost. Intoate cazurile nu poate fi a jupänita *lui tef an Cantacuzino, care ar fi trebuitsA fie trecutA mAcar ca doamnA s, si de altfel stim c5. aceastA doamnA estePalma, din neamul boierilor zisi din Greci sau Grecianu, fiicá a lui erban-logofiitul, fratele lui Radu cronicarul Grecianu, avand ca mamá pe fiica luiPapa din Grecii ilfoveni.

In lucrarea lui §tefan Berechet: Documente slave de prin arhivele ruse(Bucuresti, 1920, p. 79), este traducerea textului lui Porfirie Uspenski si ni seindicA ctitorii mAnAstirii Radu-Vodá precum urmeazA: Radu-voevod si Ar-ghira, Alexandru-VodA si Roxandra, stefan Cantacuzino, jupan Barbul sijupAnita lui Preda. S'ar pärea deci c5. Roxandra ce este trecutA dupA Alexandru-VodA este sotia acestuia, si inteadevAr stim c5. doamna /Ili Alexandru Coconul,domnul täsii dela 1623 la 1627, este Roxandra, fiica lui Scarlat Beylicci. Decide aceasta este vorbA aici. Este totusi de mirare c5. nu aflAm pe ctitorul pri-mordial al mänästirii Sfänta TroitA din josul Bucurestilor, pe Alexandru IIvoevod, zis Alexandru-Mircea, a cArui sotie stim cA a fost Ecaterina, nAscutASalvaressi, afarii numai dacA acel Alexandru-Vodà mentionat de Uspenskinu va fi chiar acesta si c5. la reparatiile ctitorilor zugrAviti in pronaos la 17141715 sl se fi trecut doamna Roxandra, sotia lui Alexandru Coconul decisotia strAnepotului ctitorului primordial, in locul adevAratei prime ctitore,reflectie a noastrA care este mult mai plauzibirá.

Este fosta mAnAstire a Tarnovului din veacul al XVII-le, pe care stefanCantacuzino voevod o reparA la 1715, punindu-i si hramul sfintilor ApostoliPetru si Pavel. Uspenski o va fi aflat in stare destul de bunii deoarece restau-ritri masive i-au fost f Acute in anul 1843. A fost mAnAstire stavropighialA, pre-cum reiese din cartea patriarhiceasc5. din 1677 a lui Dionisie al Congtantino-

www.dacoromanica.ro

polului. Nu trebue confundatä Cu biserica Apostoli Cu acelasi hum si Inca inplus sf. Constantin si Elena, ctitoria lui Constantin Potoceanu.

Ctitorii zugrAviti in pronaos sunt inteadeviii in numär de sase din neamulCantacuzinesc si anume: r. Stefan voevod Cantacuzino ; 2. Päuna doamna luinIscutl Grecianu, dupà präpädul sotului, a pribegit prin Rusia ; 3. ConstantinCantacuzino-stolnicul, pärintele lui Stefan voevod; 4. Safta stolniceasa, sotialui Constantin, ndscuta Buhus ; 5. si 6. Feciorii lui Stefan voevod: ROducan.Constantin. 0 informatie ne spune c5 doi Cantacuzini (numerele de aici 5 si 6)ar fi doi frati ai lui Stefan voevod: Iordache i Mold Cantacuzino, lucru cenu poate fi exact pentru simplul motiv cO acest domn nu a avut decfit un frateRäducan, mort chiar in 1715 ca mare spätar. Sä fi fost acestia doi: Iordache-spätarul i Matei-aga, fratii mai mici ai lui Constantin-stolnicul? Dar acestiaerau amOndoi stinsi din viatà la data ridicirii bisericii in 1715, primul din1692 si al doilea incO. dùr 1686. Aland de cei sase Cantacuzini se mai aflà zu-gräviti pe peretele pronaosului: Matei voevod Basarab cu doamna sa Elena siun arhimandrit dela care de altfel biserica si-a purtat multà vreme numele demänästirea Arhimandritul.

Este vechea mAnästire cunoscutà i azi sub numele de Mihai-Vodg, cese aflä la Arhivele Statului, ridicatà din temelie de Mihai Viteazul incA inaintede a sui treptele tronului muntean, aläturi de fosta ctitorie a Jupänesii Capleadin domnia lui Petru voevod cel TánAr (1560-1568).

liramul trebue completat: Vestitul Prooroc Inainte-MergAtorul i Bote-zOtorul loan.

A fost identificat ca fiind Radu-Voda Paisie, care inainte de a sui trepteletronului purta numele mirenesc de Petru, iar in alugä'rie Paisie, i care a domnitdin August pan& in Noemvrie 1534 si in urml deIa 1535 la 1545, murind in exil.

CALATORI RUW IN MOLDOVA I MUNTENz A 375

de Matei voevod i sfArsità de stefan Cantacuzino voevod, in anul7223-1715. Averkie, arhimandritul stavronikitian, a ridicat din noubiserica màn5.stiriisi a sfintit-o la 7 Septemvrie 1843. Tot de el s'a clàditaici o cas6 nota in gust european. In aceastà m'Andstire vine principeleBibescu la inchin6ciune. Pe peretele dinspre apus al bisericii, afaràde ctitorii principali, sunt zugràviti sase Cantacuzini 1), care au iubit

ddruit mosii acestui 15.cas, ce se judecä azi pentru ele cu veciniiMä.nästirea sf. Nicolae ), care apartine acasului sf. Simon

Petra din. Atos, este cläditä. de Mihail voevod, in 1594, i de sopa sa,doamna Stanca. Biserica este cläditä. in 1594, dar usile-s din 1711.Arhimandritul Teodosie a inoit biserica mänästirii in Iunie 1838. Inacest lkas a fost asezat, pentru putiná duratà, spitalul soldatilor rusi.Dupà plecarea lor, Muntenii l-au fAcut spital pentru. totdeauna. Pentruasezarea spitalului, m6n6stirea nu primeste nicio subventie dela oras.Asa i trebue. Aanästirile, i mai cu seamà cele ce n'au monahi, trebuesä slujeasc6 gratis suferinzilor i sà procure säracilor cele de trebuintä..

Mäinästirea Nasterii Inainte Mergátorului, numitä. Plum-buita 8), se gäseste afarg din Bucuresti. M'am dus s'o vä.d. Din inscriptiaei se vede cbl-i c.15.ditä. de Petru voevod 4), dar din pricina indelungatei

www.dacoromanica.ro

376 G. BEzvicom

vremi a crOpat de tot. A doua ()ara' a clOdit-o Alexandru voevod, 1)tatál lui Mihnea voevod 2), impreunä Cu sopa sa, Ecaterina 3). A treiaoarà a inoit-o Matei Basarab voevod, sfarsind inoirea ei la io Aprilie7155-1647. In illoz s'a prausit din cauza cutremurului i fusese iarOsiridicatä in 1806, in vremea arhiereului Dosoftei 4). Ea sfdpaneste sasemosii. Egumenul a avut proces, cu arendasul lor. Acesta din urmA a cas-tigat caliza, adicä arenda a rOmas tot pe seama lui, impotriva dorinIeiegumenului. Plumbuita apartine lacasului Xiropotamul din Atos. In a-ceastä mänästire sunt patine crádiri. De aici se vede tot orasul in de-pOrtare, iar in apropiere este casa, din afarä de oras, a boierului Ghica 5).

Cand ne intorceam inapoi, diaconul ce más insfatea mi-a arätat indepArtare ma'nastirea sf. Pantelimon, in care-i spitalul obstesc 6) in-tretinut din veniturile acestei mänOstiri, care nu atarn'ä denimeni.

Din Plumbuita m'am abOtut la mosia, de langä oras, a d-lui Eliad 2),despre care mi se vorbise ind. din Constantinopol. Acesta-i un romaninvAtat, editorul jurnalului literar pentru doamne 8) si al « Curieruluivalah », in bimba romaneascá. 8) M'a primit bucuros. Dupà cuvintelelui, Muntenia s'a crestinat pe vremea apostolilor Petru i Pavel, darcrestinismtil s'a intOrit in ea in zilele lui Constantin cel Mare. L-am nigatsà-mi recomande cele mai bune istorii ale Munteniei, Moldovei i Tran-silvaniei. El mi-a fáspuns:

Alexandru II Mircea.Mihnea Turcitul, fiul precedentului, i care domneste dela 1577 la 1583,

apoi dela 1585 la 1591, &Asid trece la islamism sub numele de Mehmet-Bei.Moare In 1601.

2) Era o perotä catolicä trecutä la pravoslavnicie, näscutá Salvaressi.4) Dositei Pilitti (1734-1826), originar din Pogdoriani, mitropolit dela

1793 la 181o.6) Posta proprietate a banului Dimitrie Chica, mort in 1807, s'a numit:

Ghiculeasa, dupä numele familiei stápinitoare, si este pe malul drept al Co-lentinei, peste drum de mánästirea Plumbuita.

Este altä fondatie a familiei Ghiculestilor, ridicatä de Grigore II GhicaIn a doua sa domnie munteanii (1748-1752), la 175o, totodatá i cu spitalulinconjurator. In interiorul bisericii se aflä i mormântul fondatorului, avánddeasupra sa un sarcofag in piaträ. In acelasi mormánt a fost ingropatä sotiasa, doamna Zoita, näscutä Mano, stinsä din viatá. In 1759. Tot in láuntrul acesteibiserici se mai aflä impunätorul monument funerar al ultimului voevod Chica

al optelea in sireaua domnilor Munteniei Alexandru Dimitrie Ghicadin 1862.

loan Eliade-Rädulescu (1802-1872).6) Curierul de ambe sexe s.6) Curierul Románesc s.

www.dacoromanica.ro

Istoria Prinfipatului Tdrii Romdnesti din cele dintdi timpuri peinet in zilelede acum, Bucuresti, 1839.

Dionisie Potino, 1818-1819, trad. romAneascii de G. Sion, 1859-1860.Istoria pentru inceputul Romdnilor in Dacia, Buda, 1834.Printre erorile latinizante ale lui D. Cantemir (Descrierea Moldovei, partea

III, cap. V, Despre literele Moldovenilor) inregistràm afirmatia eä, inaintede conciliul dela Florenta, Moldovenii intrebuintau literele latine. Cu toatänetemeinicia acestei pAreri, cu timpul s'a cerut, de pildä, retiparirea cArtilorbisericesti cu litere streibune (P. GArboviceanu, in Biserica OrtodoxI Românä. a,1895-1896, p. 648 i urm.). Despre Eliade, de altfel Iacob Negruzzi seria(Arnintiri dela * Junimea a, Bucuresti, 1921, p. 82) : o Eliad poreclit de contem-porani pàrinte al literaturii romAne », o päti si mai räu. Neologismele saleciudate produserA numai rAs si chef in societate. Chiar mult läudatul säuSburcitorul fu respins cu unanimitatea voturilor CAnd Alecu Russo si M.KogAlniceanu protestau impotriva latinizärii exagerate a /imbii,Timotei Cipariu, G. Barit i altii au ajuns sA ironizeze pe Russo, Alecsandrisi Negruzzi o proorocii din Iasi u... Russo seria, insä, in Cugetdri Grama-ticii ardeleni socotesc cá scAparea i fericirea RomAniei stau numai in sistemelelimbistice ; de aceea Ardelenii s'au osAndit a se impärti desAvarsit In douâ natii:una latineascä, a doua romäneascA ; de aceea nicio carte nu se tipAreste in Ardealcare sä poatA fi cititA i inteleasâ de toatA romAnimea u. AscultAnd pe oratoriidela CAmpia Libertiatii din Blaj i citind Istoria Romdnilor din Dacia Superioard

CALATORI RU5I IN MOLDOVA 5I MUNTNIA 377

Este istoria Munteniei in limba tärii, compusä de Aaron 1), darn'o aprob pentru luatà din cärtile neintWi ; este altà istorie aMunteniei i Moldovei, scrisä de Dionisache 2) in limba greacä. Và sfä-tuesc s'o cumpätäti dela libräriile noastre. Este apoi excelenta istoriea ambelor noastre principate, scrisà de protoiereul Major 3), in Tran-silvania; dar e foarte greu de procurat. De altfel mà voiu sili sä cantaceastä carte 0, de voiu reu0 s'o gäsesc, vä voiu trimete-o prin consu-lul rusesc.

Când a venit vorba despre starea religioasà i moralä. a Muntenieidespre luminarea poporului in ea, atunci Eliad, cu sinceritate in-

cärcata de intristare, imi spuse:Avem mänästiri, biserici, §coli de fete, colegii pentru tinerime,

dar n'avem trei conditii esentiale ale adeväratei vieti nationale: n'avempreoti, n'avem mame, n'avem iubire sincerä catre patrie.

Auzind, mirat, aceste cuvinte, vä.zui trei präpästii adanci, in caresunt aruncate flori, care se vestejesc 0 mor in chip jalnic färà rouacereascà i già grasimea pämäntului. Con0iinta bolnävicioasà a celortrei rele apäsa inima convorbitorului meu i, simtind trebuinta deiwurarea intristárii sale, el se sculà de pe scaun i imi zise :

Haideti, sà vd arät tipografia mea.Ne-am dus, am intrat sá privim cele §ase prese cu aparatele lor.

Când mi-a arätat, Insá, foile tipdrite 0 am observat, cà a introduslitere latine in locul celor slavone 4), cu pästrarea catorva din numärul

www.dacoromanica.ro

378 G. BEZVICONI

celor din urinal, atund m'am intristat de aceastä. noua introducere care-ifara rost, neinteleasa i protivnid. clerului i poporului, obisnuiti culitere slavone.

Dupäi vecemie am vizitat douà manastiri din Bucuresti: SarindarulColea.

Mänästirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului, numitaSärindar 1), apartine lacasului Patepon. A fost fondata de Matei voevod

sfarsita de boierul Cocorascu, ai carui urmasi panà acum traiesc rang'dmanastire si se socotesc ca binefacatorii ei. Deasupra portilor, la intrare,se inalta clopotnita, din 1710. Biserica de azi a manastirii a fost recladitáacum 40 ani. E frumoasa. In ea, deasupra celor douà siruri de coloane,este asezatà o despartire speciala pentru rugadune. Biserica aceastainlocueste catedrala orasului. Aici stau douä tronuri pentru principe

principesa. Egumenul de acum administreaza de 23 ami mosiile acesteimänästiri. E bogat i pentru aceasta-i mandril. Locuinta sa este Olin:,dar mai gatita-i tanara cucoana, care träieste langa el. Aceasta-i tran-dafir pe langä.' porumbarul bätran! Manastirea Sarindarului e mare,dar e aproape pustie. Mara de ehiliile superiorului, mai este o casa mica

joasä.' cu cerdac pe stalpi. Se da cu chirie. Lana manastire inverzestegrädina de zarzavaturi.

In m5.nästirea Coltii 2), care nu apartine niciunui loe sfant, esteasezatd scoala medico-chirurgicaiä., care pregateste infirmieri. In ca-

(Viena, 1851) a lui A. Papiu Ilarian, Russo declara': e sistemele limbistice auametit capetele multor Romani cu cap, ?neat acestia par a nu mai sti nici scrie,niel grai*. Exemplele prezentate de Russo s'au incetatenit, totusi, cu timpul.Spunand el Eliade cere scaparea de sclavia slavonismelor -4 care ne stauIn capul mesei s, lar noi smulgem o gramadá de pene, autorul (e Romania Lite-rarii 0, 1855) recunoaste, ca. toate se fac de ur5. de azi fata de Rusi: limbiledomnilor I. L. P. (Eliade, Laurian, Pumnul) si altora nu stint limba roma-neasca si literatura de astazi nu-i literatura románeasca s. Laurian, tinzand saserveasca politica austriaca., impotriva slavismului, sub denumirea atragatoarede romanism s schimba idiomul moldovenesc harazit de timpuri çl intrebuintatln deobste, ra'ndui repede o noul iimbá çi deschise astfel o vasta arenaintemeietorilor ignoranti, care printr'o progresare nesecata, nu mai gandiradecal sa. inlocuiasca moldoveneasca prin termeni francezi * (R. Sutu, De toate,Iasi, nog, p. go). (G. B.).

Este fondatia lui Matei Basarab, ridicata pe locul unui lams de ruga-ciuni vechi, si inzestrata cu miei de multi binefacatori. A fost daramata intreanii 1894-1896.

Pondatia lui Mihail-spatarul Cantacuzino, ridicatä pe terenuri care auapartinut lui Coltea Doicescul, dela care si-a pastrat çi numele. Acest ColeaDoicescul, ialomitean de obarsie,Sera fiul lui Danciul vataful çi traise in primajumatate a veacului al XVII-lea, fiind in-0111ft ca postelnic la 1644, vomicla 1647, mare pitar la 1655 si mare clucer la 1657, stingandu-se din viata. la 1658.

www.dacoromanica.ro

Credem, zidit de Muntenii de sub comanda lui Coltea, din oastea luiCarol al XII-lca, iar nu de Suedezi. Sulzer, Geschichte des transalpinischen Da-ciens, Viena, 1787, I, p. 294; desemnul lui Doussault, in Illustration*, 1848;G. Ionescu-Gion, Istoria Bucureftilor, p. 181. (G. B.)

Urmeaza povestirea vizitei a doi bulgari, care se prang impotriva cleruluigrecesc i cer sá fie trimisi tineri bulgari sä studieze la Kiev.

Palatul principelui era lfing5. Dimbovita, In marele cot pe care il fdceaaceast5. Oda intre actualul Azil-de-noapte i strada ce desparte NotariatulTribunalului Llfov de palatul de justitie. Deci pe acele vremuri se afla pe malulsting al vechiului curs de dinainte de 1875. Dupi canalizarea Dimbovitei,palatul rämäsese pe malul drept al girlei. Cu restaurilri in scurgere de aproapeun veac, palatul mai era in fiinta la inceputul veacului nostru. Era o clädiremare, firl stil precis, cu parter ì un cat, continând incäperi mari i spatioase.

Interesantá mentiune a unui portret al celei de a doua doamne a luiBibescu-Voc1.5., Maria näscuti VActirescu, fosta sotie a lui Constantin spitarulGhica, cu care domnul se cisätorise incá din anul 1845. Portretul este unuldin cele mai cunoscute ale frumoasei doamne a OHL portret care a fost popu-larizat in multe editii, pani chiar in almanahul statului din 1848 in litografie.Amintim c5. doamna Maritica a fost prima doamni care a imbräcat frumosulnostru port täränesc.

CALATORI RU§/ IN MOLDOVA I MUNTENIA 379

mien, anatomica mi-au aratat cateva cranii 0 un om artificial. De aicidoi medici (tmul schiop) m'au condus in spitalul cu data caturi, in carese vindeca suferinzi de ambele sexe, de diferite boli 0 de otrava Venerei.Am fost in cele patru odai mari i in fiecare am numarat cate 14 paturi.Cand m'au dus In localul nenorocitelor fete tinere, blestemate de Ve-nera 0 Amor, deodatä strigara inteun glas, plin de bucurie amestecatäCu intristare: « slavä, slava, slavä! Aceasta m'a miscat, si am inteles

asa dar, clerul de aici nu le viziteaza niciodata i cà ele erau sincerbucuroase de a vedea o persoana preoteasca, in local de vindecare almurdäriei lor de board. Le-am binecuvantat cu semnul crucii. Ele iarasistrigard prieteneste: « slava, slava! u Lacrimile imi inecara ochui. Imifu ran de aceste biete fapturi... Spitalul acesta e randuit destul debine si se tine curat. Aerul in el e curat, odaile largi. Dupa incredintariledoctorilor, a fost cladit acum 132 ani de familia Cantacuzinilor. Inmanastirea Coltii, deasupra portilor de intrare se 'Malta turnul luiCarol al XII-lea

5 August. Astäzi mi-au aratat intregul palat al principelui Gheor-ghe Bibescu 2). Am vazut case mai largi 0 mai frumoase, chiar mailuxoase decal acest palat. Date° camera pe perete atarna portretulprincipesei, pictatà in costum national romanesc... 3).

Pana la pranz am cumparat cateva cärti, care cuprind istoria Mtm-teniei i Moldovei, iar dupä' masa am cercetat doua manastiri ale sf.Mormant: sf. Saya i sf. Gheorghe. Intaia e cladita de ConstantinBasarab voevod, iar biserica din ea a fost inaltata a doua card* in 7217-

www.dacoromanica.ro

380 G. BEZVICONI

1705 de Constantin Brancoveanu i Hrisant, patriarhul Ierusalimului.Acum se inoie§te. In aceasta mänastire este a§ezat liceul ora§ului.Mändstirea sf. Gheorghe este, insa, ceva asemanatoare cu un han mare,cu o multime de magazii induntru, pentru depozite de marfuri, careaduc anual un venit de 3.000 ducati olandezi. Egumenul dela sf. Gheor-ghe, arhimandritul Filimon, mi-a numarat toate manastirile i schiturile,care apartin numai sf. Mormant, In amandouà principatele: in Mun-tenia, in Bucure§ti: sf. Gheorghe, sf. Saya 0 Razvan ; afara dinora: Vdcare§ti ; in diferite locuri: Comana, Caluiul, Platare§ti, Ne-goe§ti i Gruiu 2) ; in Moldova, in sf. Saya, Bartovski i Nicorita ;In preajma acestui ora: Galata, pustie, i Cetätuia, ruina ; in diferitelocuri: Barnova, Pobrata, Bistrita, Tazlaul, Ca0nul, Soveja, Frumu§ica,schit, Hadambul, schit, Hlincea, schit, i sí. Gheorghe, metoh in Gala.Cu toate 24 manästiri i schituri, cu mo0i bogate, daca binecuvanteazaDumnezeu. De aici curge aurul in vistieria sí. Mormant, in care putinelenoastre ruble sunt ca picaturile in mare...

6 August. Dimineata am pornit din Bucure§ti spre Ia§i, regretandcà n'am putut vedea pe principele Bibescu, mitropolitul Neofit 0 peconsulul nostni, D4cov, cu care de altfel nu aveam nimic de vorbitdin punct de vedere politic. Acum sunt in Moldova.

io Aug,ust. Iata i Ia§ii. Ia§ii sunt capitala Moldovei. De pe inal-timea opusa, ei se aseamana cu cele douà pldci de argint ferecatedin cingatoarea preoteasca greaca, atunci cand preotul e incins cu ele.Nu §tiu cat de bogat sau saracacios va fi aici, seceri§ul meu. A§ donisà adun mai multi snopi.

ii August. Duminica. N'am gäsit acasa nici pe principe 3), nici pemitropolit 4), nici pe consulul nostru, cum nici pe arhimandritul FilaretScriban, conducätorul seminarului. Toti au plecat din ora, fiecareincotro avea nevoie, 0 nu se vor intoarce curand. Imi pare räu, maicu seama ca nu voiu vedea pe Scriban, respectabilul arhimandrit. Dela

S'a spus, c51 aceastä bisericg din centrul orasului, care se aflá incä i aziin spatele altarului bisericii sf. Gheorghe-Nou, a fost o ctitorie din tetnelie a luiStefan Rdzvan domnul Moldovei din 1595, frate de arme al lui Mihai Viteazulcum 11 numeste Nicolae Iorga. Lucrul este putin probabil, si ar fi mai sigur

ctitorul primordial al acestui litcas de rugà va fi fost un cApitan Räzvande pe vremea lui Constantin Bräncoveanu. Uspenski o socoteste printre 15.ca-suri1e de rugä inchinate sfäntului Mormant, lucru care nu ne este cunoscutdin toate scrierile ce au fost tipärite in arä cu privire la mämästirile Inchinatelocurilor sfinte din Orient.

E vorba de mänästirea Gruiu din judetul Ilfov langa. Snagov. Nici aceastämänästire ca i cea din Negoesti pe semne tot in Ilfov in sudul judetuluinu ne sunt cunoscute ca metohuri ale sfäntului Mormänt.

Mihail Sturdza.Meletie Brandabura, mort in 1848.

www.dacoromanica.ro

EAIATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 381

el nádájduiam sà primesc cunostintele trebuitoare despre starea de azia bisericii pravoslavnice in amândouà principatele, despre viata i felul degandire al boierilor de aici, despre caracterul i aptitudinele Romanilor,despre mánästiri iscoli. Nádájduiam, pentrucd el a invItat in Academiadin Kiev si serie istoria bisericii moldovenesti 1). Dar de unde sä, ieimierla cand vara a trecut ?

12 August. Astäzi m'am inchinat la trei mánástiri: Colla, BárboiulDancul.Mánästirea Golia, numità astfel dela ziditorul ei marele logoat

loan Golia, apartine lácasului Vatopedul din Atos. Din inscriptia gre-ceascä. i slavoná din bisericá., se vede cà acest loe sfánt a fost ridicatdin temelie in cinstea inältárii Domnului i zugrávit cu cheltuiala preaevlaviosului kniaz al intregii Tálri Moldo-Valahe, Vasile voevod, si afiului sä.u, stefan voevod, in zilele luminatului mitropolit al Moldovei,Varlaam, la 24 Mai 7168-1660 2), si a fost din non zugrávit i infrumu-setat cu o nouà támplà, in 1838. Aici sunt ingropate máruntaiele lu-minatului kniaz Potiomkin de Taurida, despre care glásueste inscriptiaruseascd. Pe peretele dinspre apus sunt zugráviti ctitorii: Vasile voevod,Ieremia Moghilä. voevod, Ecaterina, Vasile-logoatul, Grigorie epis-copul de Irinopol i loan Golia. Numitul episcop a clädit in aceastämánástire un paraclis, in cinstea braului Maicii Domnului, i, langá el,o sufragerie curatà pentru ospátarea inchinátorilor la praznice. El aadtainistrat multá vreme mosiile Vatopedului in Moldova si Basarabia,dar trá.la In Chisináu. L-am vázut in Odessa. Ráposatul era gras, roscatca panglica ordinului sf. Ana de clasa I, cu care a fost decorat, dreptvorbind, nu stiu pentru ce anume 3).

Inä.untrul mánástirii Golia sunt magazii, o cäsurá frumoasá pentruchirie si o clädire joasá pentru tinerea nebunilor. Guvemul moldo-venesc sileste pe vatopedani sà cládeascál deasupra acestei c_ládiri unspital i sä intretie pe medic cu cheltuiala lor. Egumenul a fAspuns,insá, a el va imbunátáti camerele spitalului, dar doctoral nu va tocmi,pentrucá in mänästire la ei, pe cei bolnavi Ii vindecä. Maica Domnului.alugärii vatopedani din Atos, care trAiesc in lä.casul acesta in numárde 12, administreazá toate mosiile bogate, apartinä.toare Vatopedului,

1) ranà astAzi in manuscris la Academia Românä Berechet, 1920).3) Toti ctitorii amintiti au murit inainte de 1660.3) Náscut la Efes, in 1764, decedat la Chi§inau, in 1846, §.1 inmormantat in

catedrala. Mitropolitul Irinopulului (acest nume purta o stradä. din Chi§ingu,unde Grigorie rezervat un rol de seamá in viata ob§teascd) a fost decoratIn 1828, pentru servicii aduse Rusiei §i bisericii, precum §"i in calitate de primulmembru al comitetului pentru rAscumpArarea Grecilor robiti de Turci in timpulräscoalei din Hios etc. I. Halippa, Vlddicii din Rdsdrit, pp. 32 43: P. Mi-hailovici, Fapte trecute, Chi§inAu, 1938, p. 36.

www.dacoromanica.ro

382 G. BEZVICONI

in Moldova 0 Basarabia. I-am apucat la masa ob0eascg, le-am trans-mis salutärile confratilor dela Atos i am gäsit intre ei bätrâni cuviin-cio0, pätrtmeAtori i chiar präcuti. Ei mi-au arätat basinul principalfäcut in mänästirea lor, in care apa e adusä de departe. Aranjarealui e säräcAcioasä. i urâtä. Apa iese din 24 tuburi, se varsä in largulcuprins prin buzele unui leu, printr'o sitä de fier 0, de acolo, se räs-pande§te prin tot ora011. Acest basin e construit de Alexandra Moruzi,in 1803, i dres de printul actual, Sturdza, in 1844. Ingenioasa inscrip-tie de pe el, in stihuri ritmice, prosläivqte fapta vrednic6 de laudä.ob§te folositoare a lui Moruzi:

In crugul zodifior 'este un leu infocat,Dar in orawl Ia.0 e un izvor de fäcoare.Acolo flacdre, aici insd räcoare; acolo foc, aici apàLas 0 värs din guilla mea uscatä.A.§a mi-a schimbat firea mântuitorul oraplui,Alexandru Moruzi dätätorul de ape.

1803, Mai...

Mänästirea Bärboi, a fost zidità de un oarecare loan Bärboiulvoevod (dupà cuvintele egumenului). Biserica de acum din ea, ianumele sf. Apostoli, este intemeiatä, dupà cum glasue§te inscriptia,la i Infle 1838, star§itä i stintitä la 29 Iunie 1843, in domnia lui MihailGrigore Sturdza, in zilele luminatului mitropolit moldovean Veniamin,pentru pomenirea neamului SturdzeOilor, care au inchinat-o Vatope-dului din Atos. Vatopedul a clddit-o cu cheltuiala sa, sub privighereaepiscopului Irinopolului, Grigorie, 0 a arhimandritului Dionisie. jert-firi de sume din alte pärti pentru acest stânt lucru nu s'au fbicut, afarà:de 200 ducati olandezi dela logoatul Dimitrie Sturdza (1839) 0 30dela fiul sän, Alexandru, pentru cumpärarea prácii de marmorä delasf. masä. Biserica e foarte frumoasà, inaltà, luminoasà, largä. 0 infra-musetatä cu douà randuri de coloane de marmorä, dar neintregi. Tamplainch' nu-i uratà. Pe peretele ei dinspre apus sunt zugrävitiDupä incredintarea egumenului (langä care, in treacät fie vorba, trälie§teo cucoanä greacä), mänästirea aduce un venit de 2.000 florini. Catevaodäi din ea se dau cu chirie.

Mänästirea Dancu apartine Xiropotamului din Atos. Vechea.biseric6 din ea este de arhitecturà greacA ; nu-i framoa.sä i prin nimicaträgäloare. Pe peretele ei exterior de sud, aproape de clopotnitàvede inscriptia slavoneascä. Dar, fiindch'-i push' sus, n'am putut-o des-cifra i numai din ultimele douà randuri am citit: Petru Voevod in

1) Ca si N. Iorga, §t. Berechet impestriteazii traducerea sa cu numeroasesic *-uri, nu totdeauna la locul lor, Greselile lui Uspenski, In legAturA cu lute-

meierea tuturor acestor lkasuri, se datoresc ignorantei informatorilor.

www.dacoromanica.ro

1) Peodor Antonovici Tumanski, poet, mort In 1853, la Belgrad, unde eraconsul.

1) Dupa o sumara descriere a bisericii, urmeaza o convorbire cu egumenulSofronie.

CALATORI RITI IN MOLDOVA I MUNTENIA 383

anul 7049-1541. Se intelege cà acest voevod a clädit, sau a inoit bisericamänästirii. Averile acestei mänästiri le administreazá arhiereul in re-tragere Antim s'i egumenul Chesarie. Arhiereul träieste aid in indestu-lare, inteo cask' specialà, bine construitä.; ii slujesc doi bäieti de ofrumusete raid', unul de 17 ani, iar altul de 12... Arhiereul mi-a spus,intre altele, cä din pädurea mänästireascä se dau gratis guvernuluilemne pentru construire de cazärmi.

13. August. Azi am cercetat patru mänästiri: Barnovski s'i sf.Saya, ale sf. Mormânt, Frumoasa, läcas sinait, si Trei Ierarhi, läcasapartinätor sf. Munte Atos. Putine cunostinte mi-au cäzut la indemänädespre ele.

I. Mänästirea Barnovski, este cläditä de voevodul Miron Bar-novski, in 1627.

In biserica mänästirii sf. Saya, inoitä in 1844, sunt zugrävitictitorii...

Läcasul Frumoasa, care se inaltà pe un deal in fata Iasilor, afost clädit si inchinat mänästirii din Sinai de Grigore Ghica voevod,acum mai bine de o sutä de ani. In ea e o minunatà bisericä cu o frumoasätämplä fäcutä. in 1838, de arhimandritul Ioasaf. El e zugrävit aici, lalocul obisnuit, cu ordinul sf. Ana clasa III-a cu diamante. Dupà incre-dintarea functionarului consulatului nostru de aici, d. Tumanski 1),Frumoasa dà anual un venit de 10.000 ducati olandezi. Cu asa venitsinaitii n'au la ce sà se mai ducä in Colhida, dupà läná de aur! Mänäs-tirea din Sinai insäsi e in zdrente: cu ban.i nu ajutä." pe nimeni si nici nu setrudeste cu editare de cärti. Se vede cà monahii sinaiti au un stomacfoarte larg, si mai cu seama egumenul lor, arhiepiscopul Costandie,care träieste in toatä indestularea la Constantinopol.

Mänästirea sf. Trei Ierarhi, este ziditä si inchinntä. la 20 lacasuridin Atos, cu bogate mosii, de Vasile, voevod moldovean... 2).

Puratorule de cunund, apärätor al principatelor I Ajutä. bunilorRomâni s'i smereste carnea si sängele nevredincilor cälugäri, ca sd adiea cer, iar nu sä miroase a pämänt ».

www.dacoromanica.ro

1848

DUHAMEI,

Nu ne oprim asupra desvoltärii intregii vieti din epoca regulamen-tului organic, de dup5." ocarmuirea principatelor de care generalulKiseliov. Unii c5.'utau sä saboteze aceastà activitate prin scrieri pam-fletare. Când un industria rus, Trandafilov 1), a propus in Martie 1843cercetarea i exploatarea minelor muntene§ti 2), ceea ce ar fi pututaduce foloase Várii, dacà conVentia ce s'ar fi incheiat era stabilità inbune conditii, dei aceastà initiativä a fost sprijinitä chiar de directoruldepartamentului drepatii Barbu Catargi, totu0 unii politicieni au creato atmosferä imposibilà intreprinderii, care astfel nu s'a putut realiza;uneori, §colarii au repetat i mai tärziu fabula lui Eliade: Mtice§ul qiflorile, raportându-se la aceastä intämplare. Astfel s'a intArziat propä-Orea industriei române§ti, concesionatá mai tärziu str5inilor in con-ditii destul de desavantajoase ; amintim printre altele, concesiuneaOfenheim, scandalul din 1868-1870 al concesionarului cäilor ferateStrousberg. in care intervenea pentru interesele capitalului germaninsu0 Bismark, amenintând cu ruperea relatillor diplomatice 3) , apoiconcesiunea Crawley 4), conventia comercialä cu Austro-Ungaria,despre care ziarul lui C. A. Rosetti, « Romanul », incadrat in doliu,scria la 30 Iunie 1875:

« Ieri 29 Iunie s'a infipt cutitul pänä la mâner in päntecele Roma-niei: corpul ei palpitând inc6, fu imbrâncit la picioarele contelui An-drassy. Contele Andrassy este domn, suveran absolut al robitei Ro-m5nii ».

Si Kovalevski. I. Pilitti, Domniile Roma'ne, pp. 307, 402. Ion Ghica,op. cit., p. 593 0 urm., comp. douä bro§uri continând dreptul acordat luiTrandafilov.

Slanislas Bellanger (Le Réroutza, Voyage en Moldo-Valachie, Paris, 1846),vorbind despre minele muntene, aminte0e de ofertele ruse0i ale lui Tranda-f ilov 0 Zaparovski.

Titu Maiorescu, Istoria contemporand a Romaniei, Bucure0i, 1925, pp.17, 23, 52, 64, 79-80.

Ibidem, p. 67.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUW IN MOLDOVA $I MUNTNIA 385

Revolutia sau asa zisul bunt din 1848 1) s'a situat pe aceeasi liniea manifestárilor anti-rusesti. Misiunea misterioasä 2) a generalului Ale-xandru Osipovici Duhamel i evenimentele ce-au urmat, trebuesczute si ele in lumina Autobiografiei sale, publicatá in revista « ArhivaRus5. » (1885, 11T. 7, p. 371-379 si 387-394). 3) Duhamel a mai fost laBucuresti; astfel, in Cronica Androngtilor 4) citim la 20 Mai 1842:A au venit dela Rusia om imp5fatesc, ghenerar Dugamel, sa cercetezelucrurile domnului si se nädäjduieste indreptare. Sá vedem ce se vaface si om mai insemna. Acest ghenerar ce este m'adular al tainiciipolitii imparatesti, dupá ce au dat domnului douà scrisori, una dinpartea lui Nesselrod, ministru cel mai mare al Rusii, si alta din partealui Kiseliov, apoi au cerut sä se departeze din slujbà vomicul dinn'auntru Mihalache Ghica i postelnicul Costache Cantacuzino, pe cariIndata i-au i indepàrtat, oranduind pe locu-le tot dupä cererea ghe-nerarului pe Stirbei vornic Si pe Costache Sutu postelnic si pe Cam-pineanu Costrororm.

Stiri ingrijoratoare, sosite una dupá alta la Petersburg, despresituatia principatelor dunarene, unde spiritul de razvratire facuseprogrese insemnate, a obligat guvernul sä renunte la gandul de a mátrimite in Italia, asa bleat fusese stabilit definitiv cà voiu fi trimes laIaisi Bucuresti, ca sa impiedec, dacà nu era prea tarziu, o izbucnirerevolutionarà in aceste tári vecine cu noi.

Am plecat dela Petersburg la i Aprilie i, ca sà sosesc mai repede,am calátorit zi i noapte. La Iasi am avut o intrevedere cu principeleSturdza i, cu toate cà si in Moldova exista o oarecare agitatie a spiri-telor, Sturdza tinea franele conducerii in mainile sale sigure si nuexistau temen cá ar fi putut fi antrenat.

La Bucuresti situatia era mult mai incordata. Principele Bibescuajunse la putere cu ajutorul liberalilor i, din dorinta de a ajunge popu-lar, si-a dominat puterea i situatia sa. Ajungand gospodar, el a gasitde cuviinta sa suprime si sä inábuse cu asprime orice miscare revolu-tionatá chiar dela inceput. Cateva mäsuri drastice pe care le-a luat,find obligat de imprejurari, au fost deajuns ca intreg partidul ce re-prezenta noua Valahie sá se lepede de el, iar conducatorii s5.-1 considererenegat i tradator.

R. Rosetti, Ami ntiri, vol. II, p. 33.G. Sion, op. cit., p. 127.

21) G. Bezviconi, Din alte vremi, p. 47. Neiscut in aor, dupl conventiadela Akkerman Duhamel a fost numit al doilea secretar al ambasadei delaConstantinopol.

4) Publicatet de I. Corfus, Bucuresti, 1947, P. 90.25

www.dacoromanica.ro

386 G. IMVICONI

Tumanski a fost numit consul la Iasi in locul lui Kotzebue, pe andacesta din urma ocupa locul lui Daskov 1), in calitate de consul generalla Bucuresti. Alegerea n'a fost dintre cele mai fericite. Carol Kotzebue 2),dupá caracterul lui era un intrigant. El nu-1 simpatiza pe Bibescu,chiar pe motivul cà acesta Ii datora succesul lui Daskov si nu lui, deaceea asculta bucuros toate barfelile indreptate impotriva domnitorului.Cei nemultumiti s'au convins foarte repede cà principele nu poate contape sprijinul sincer i energic al consulului general rus i din cauza aceastauneltirile lor au devenit mai indraznete, cu scopul de a produce turbugri.Pe länga aceasta i moralitätii lui Kotzebue i-se puteau reprosa multe.Jucator pasionat, el isi pierdea noptile la masa verde, si aceasta pasiunea lui era cauza deselor jene financiare in care se afla, lucru care-i daunafoarte mult fatä de calitatea lui oficiala.

E natural ca in starea de spirit, in care se aflau principatele, sosi-rea unui reprezentant al autocratului tar, care dorea sá mentinä pacea

ordinea, era privita dusmanos. Pe mine au inceput sa mä injure siin proza si in versuri, au inceput sa-mi facá caricaturi cu scopul de amà face ridicul i nesuferit. Probabil cal doreau sa mà scoata din grite,dar n'au reusit. Fata de boieri si de principe, ca i fatal de ceilalti, màaratam rezervat, cautând doar g le demonstrez ce pericol ar atrageasupra tarii orice incercare de manifestare revolutionara. Toate in-cercärile mele de prevenire rämäneau infructoase, deoarece tineretul,care studiase la Paris, Viena, Berlin, era imbuibat de idei i teoriidemagogice moderne. Intre timp, aproape fiecare posta aducea stiridespre succesele revolutionarilor asupra autorit5.tilor legale, desprec5.deri de tronuri, care se prabuseau in strigatele de bucurie, ale maselorpopulare. Cei nemultumiti se adunau la consulii francez i englez,aceste doua consulate au devenit adevärate focare de räscoala.

Cei care luaserà initiativa i si-au pus in gaud fasturnarea stariloractuale de lucruri, si-au facut o regula de conduitä in a-i flata pe intimiidomnitorului, care simpatizau cu ei, cauta'nd sä acopere Cu ocarä guvemulstatului protector, care dupá parerea lor nu urmarea altceva decâtsubjugarea lor. Tot ce fusese fäcut de catre Rusia pentru a asigura oserie de imbunataliri in Principatele Dunarene sängele care-1 var-sasera i averile ce le cheltuiser5. 3) toate nu mai valorau nimic, acum,

Consul general dela 1844 pâng in Mai 1847.1788-1893, numit consul la Iasi In 1838 (« Albina RomâneascA I Mai

1838 si 4 Mai 1847).Chiar In toamna anului 1848, guvernul Rusiei a acordat Moldovei, pentru

aprovizionare, un imprumut de 300.000 ruble argint. Pentru legaurile comer-ciale ale Moldovei cu provinciile vecine ale Rusiei, comp. articolul lui P. Bruun,In i Notitele SocietAtrii de istorie i antichitati din Odessa », 1848, vol. II, p.371 si urm. Din Rusia in Moldova, unde bAntuia foametea, se importau in

www.dacoromanica.ro

CALATOR1 RU$I IN MOLDOVA I MUNTENIA 387

cand capetele erau infierbantate, cand numai ideile nesocotite ale re-volutiei franceze erau demne de imitare.

Curand dupà sosirea mea in Bucuresti, un curier mi-a adus stireaea un corp de armatà sub comanda generalului Gerstenzweig e con-centrat la Leova pe Prut, i dad.' situatia va deveni serioasä: fara casà mai admin.' aman'ari, aveam dreptul sa dau ordin generaluluiGerstenzweig s'a treaca Prutul i sá ocupe militäreste principatele._

Acordandu-mi astfel incredere deplina, tarul in acelasi timp maimpovärä i cu o mare räspundere. Imi adeam seama cà razboiul saupacea depindeau de hotarirea pe care o voiu lua-o i ca din folosireaputerii ce-mi este incredintata se pot naste complicatii teribile. Hota-risem sà nu recurg la acest din urm6 mijloc, decal in cazul unei nevoiimperioase. Eu insà speram, ea aducand la cunostinta celor nemultu-

mäsurile pe care avea de gaud sa le ja guvemul imperial, voiu reusisa-i abat dela telurile pe care le urmareau s't de care s'au lasat coplesiticu regretabilä nepäsare.

Situatia principelui Bibescu pe zi ce trecea devenea mai nesigurä.El nu mai stia earor sfinti trebue sa se inchine. Furtuna revolutionarkcare se abatea asupra Europei, ii paralizase energia i Incá inainte de aincepe lupta, se considera invins. Daca el s'ar fi putut increde in douabatalioane de militie valafia, care se aflau in garnizoana Bucurestilor,s't dacá cu energie s'ar fi pus in fruntea lor, cu sigurantá ca ar fi pututinlätura furtuna ce se apropia. Bibescu insä, mai putin ca oricare altul,era dotat cu insusiri militare; soldatii nici nu stiau cum aratä domni-torul, iar ofiterii erau contaminan de spiritul revolutionar. Glontultras in gospodar in momentul plimbarii lui s't care nu si-a atins tinta,a servit drept semnal de izbucnire a miscärii revolutionare, care fusesepregatitä in taina. Cei care conspiraserii, imediat s'au adtmat in fatapalatului. Aceasta demonstratie a avut succes. Bibescu era atat deinspaimantat i demoralizat, incat iscätli tot ce i se cem. El se convinseIn curand &á situatia lui este imposibila, asa incat peste cateva zilepleca, impreuna cu familia, la Brasov in Transilvania, fdra sä fi intam-pinat vreo pieded, din partea capilor revolutionari, care din contra, sebucurau cá drumul spre reslizarea telurilor lor himerice i utopice,oarecum le fusese netezit.

1846: cereale, produse fabricate, lumánari de cearä, manufactura. .. Din Mo-dova se exporta: sare, vin, gudron, piei, nuci volo§e§ti, pietre de moara.Navigatia rusä. pe Durfa're a luat fiinta in 1828, dispunind. in 1846 de peste 40 vase.Dupa. 1856, navigatia rusa pe Dunare rena§te mult mai tärziu, datoritä activi-tatii lui Gavriil A. Bezviconi. Vezi: Navigalia basarabeand gi creatorul ei, e Dintrecutul nostru », 1934, nr. 9ro. Societatea de navigatie austriaca s'a fondatIn 1833; i-au urmat cele italiene i franceze. J. de Hagemeister, Mémoire sur lecommerce des ports de la nouvelle Russia, de la Moldavie et de la Valachie, Odessa,1835.

25*

www.dacoromanica.ro

388 G. BEZVICONI

Imediat s'a format un guvern provizoriu din capii revolutionari:tefan Golescu, 1) Ion Ghica, 2) Eliade 3) Tell, 4) Brätianu 5) 0 altii

de teapa lor. Primul act fäcut de acest guvem provizoriu a fost arderearegulamentului organic, care a fost dat Principatelor Dungrene de careRu0. Aceasta, a fost facutg inteadins, ca sa arate cg mi§carea e por-nitg impotriva tärii protectoare. Imediat ce am vazut spre ce dezno-clamant se apropie aceastg regretabilg m4care, m'am gräbit sg pgrg-sesc Bucure§tiul, panä nu era prea tarziu 0 pang cand comunicapileCu BucureOiul nu fuseserg intrerupte, indreptandu-mä. spre Leova.Mi se pgrea cä sosise momentul ca sà intervin cu armata pentm a im-piedeca raspandirea rascoalei spre Moldova 0 mai departe.

Era la mijlocul lui Iunie i 1-am gasit pe generalul Gerstenzweigla Leova. I-am comunicat in ce situatie se dig' Valahia, cat de rguerau agitate acolo spiritele, i-am vorbit de manifestärile du,vmanoasela adresa Rusiei, care se vgdeau pretutindeni, i necesitatea de a punecapat agitatiilor, prin interventia fortei armate. Generalul Ger§ten-zweig, care cuno§tea instrucpile ce le primisem eu, färä nicio obiectiea primit, in urma cererii mele serse adresate lui, sg ocupe cu armataMoldova. Peste cateva zile o divizie de infanterie, un batalion de husaricu tunuri i cateva sute de cazad au trecut Prutul, indreptandu-sespre Barlad. In ceea ce ma prive§te, am plecat la 14, de unde puteamintretine mai u§or corespondenta cu ministerul imperial. &at generalulGerstenzweig, cat i eu, i-am acut cunoscut ministrului nostru derazboi, despre iminenta intrare a corpului nostru de observatie in Mol-dova, iar peste cateva zile ii fgceam cunoscut cä armatele au 0 trecutPrutul. La primirea acestor §tiri in mintea imparatului au incoltit§ovgiri, bleat numaidecat trimese un curier la generalul Gerstenzweig,d'andu-i ordin sä: opreascg pentru moment inaintarea trupelor. In aceletimpuri, telegrafia electricg nu exista. Dela Petersburg pang la Leovaerau 2000 verste, a§a incât oricat de rapid cglgtoreau curierii, aceastgrevocare a ordinelor anterioare a ajuns la generalul Gerstenzweig laBarlad. Gandul ca a procedat impotriva dorintei impgratului, 1-adesorientat pe Gerstenzweig i I-a fa:cut sg se simtg profund nenorocit,rnai ales ca se gandea cg a pierdut i bunavointa impäratului, cä.' a cazutin disgratie. M'am grgbit sà ajung la Barlad, ca explic, cg dacg s'acomis vreo gre§ealg, atund numai eu sunt responsabil, deoarece ar-

1) 1809-1874, viitor prim-ministxu.3) 1817-1897, si-a fAcut studiile in tará çi in Pranta; bei (guvernator) al

insulei Samos (1854-1858), prim-ministru. Fusese c5sAtorit la 1846 cu Ale-xandrina N. Ifavros.

I. Eliade-RAdulescu, scriitorul.Christian Tell, 1808-1884, viitor general si ministru.

1) 1821-1891, prhn-ministru in ami 1876-1884.

www.dacoromanica.ro

cALA.ToR1 nu.,51 rN MOLDOVA I MTINTNIA 389

matele au trecut granita numai in urma cererii mele formale, asa ca-miasum toata faspunderea ; daca am comis o greseala trecând Prutul,htunci vom face o greseala si mai mare retfalgandu-ne i trecând Prutulinapoi. De aceea, 1-am implorat ca inainte de a lua o hotarire in aceastäprivintä, sá astepte raspuns la telegramele noastre din urma, deoarececurierul Cu raspunsurile asteptate trebuia sa soseascà in curand, asaInca chteva zile, de asteptare nu prezentau niciun pericol. Toate raga-mintile i argumentele au fost zadamice. Generalul, Gerstenzweig trecucu °stile inapoi peste Prut, farä sa' tina socoteala de impresia proastace o facea aceastä retragere grabita. Imediat ce a ajuns la Leova, asosit al doilea curier trimes in graba' din Petersburg, care ii fäcea cunos-cut generalului Gerstenzweig, ea din moment ce armatele rusesti se Oh'In Moldova, trebue sà rämânä. acolo. Aceasta veste a fost o loviturapentru batrAnul general, care si asa era cam bolnavicios. Convinspatat onoarea de osta i ca a cäzut in disgratia imparatului, el inteunacces de desperare s'a sinucis. 1) Presupunerile mete s'au adeverit in-tocmai. Corpul de armatä îi ocupa din nou pozitiile lânga Barlad.Sfarsitul tragic al generaiului Gerstenzweig mi-a lasat insä. o impresieprofunda de amaraciune, deoarece eu invItasem sa-1 pretuiesc pentrucalitatile lui personale i sä-1 stimez profund.

Partidul demagogic ajuns la conducere in Valahia in acest timpfolosea toate mijloacele care ar fi putut atrage toata tara in miscarearevolutionara. In vederea acestui scop peste tot au fost trimesi emisarispecial plätiti, care cautau sá atraga in deosebi pe tarani, atatându-iimpotriva mosierilor i arendasilor, inspirându-le idei ca ei inii ar pu-tea deveni proprietari de pamânt. Toate aceste idei distrugatoare eraufatis sustinute de guvernul otoman. Talaat-Efendi, care fusese laBucuresti in timpul sederii mele acolo, nu-si ascundea simpatiile ce leavea pentru adversarii lui Bibescu. Dar lucrurile au luat o intorsatura

mai grava, atund când Soliman-Pasa a fost ridicat la rangul decomisar al sultanului. Fie in urma instructiilor date de guvemul otoman,fie din proprie initiativà, acest demnitar inalt sustinea pe fata pe capiirevolutiei si s'a grabit chiar sa aprobe in numele sultanului constitutiace a fost data de acesti demagogi. Atund s'a intamplat, ce de obicei seintampla in epocile revolutionare. Toti acei, care prin originea lor, stareasociala i averea, ar fi putut sa atragä asupra lor mania poporului ras-culat, s'au grä'bit sä emigreze in cea mai mare parte in Transilvania,in orasele Brasov i Sibiu.

Puterea a ramas in minile oamenilor care urau pe oricine, careavusese oarecare situatie sociala si care actionau sub imboldul ideilorathl de periculoase. Ziarele care erau subventionate de guvem ras-

1) Vestitorul Istoric 1887, I, p. 61. Despre Duhamel, Gerstenzweig,Liiders etc., serie colonelul Ucusteanu, op. cit., p. 141 Ì urm.

www.dacoromanica.ro

390 G. BEZVICONI

pandeau doctrine dintre cele mai daunatoare 0 care nu se lipseau niciozi de placerea de a injura Rusia 0 guvemul nostru. Europa para deo-data fu lovità de toate nenorocirile. In acela0 an holera incepubantuie peste tot. 1) In Rusia a facut ravagii inspaimantatoare. LaIa§i, unde locuiam atunci, aceasta molima a secerat multe victime,cu toate a nu bantuise decal o luna. Toti locuitorii parca inmarmuriserade groaza i credeau a se apropie sfar0tul lumii.

Plangerile mele neincetate impotriva actiunii nedrepte a lui Soliman-Pava, au decis in cele din urma Poarta sa-1 inlocuiasa. cu Vuad-Efendi,care primise ordin de a-mi da tot concursul pentru a restaura ordinealegala in Valahia chiar de a folosi forta armata, in caz cand va finevoie pentru a-i potoli pe rasculati. Omer-Pap. un renegat croat 2),comanda trupele turcWi, in timp ce comanda corpului nostru expe-ditionar, era incredintatä temporar generalului Laden, 3) curand intorsdin strainätate unde îi petrecuse concediul.

Am plecat la Galati pentru a discuta personal cu Vuad-Efendi,care de curand sosise dela Constantinopol, i impreuna cu el am plecatla Giurgiu. Complicatiile politice luase o intorsatura serioasa, deoarecearmatele turcWi, care trecuserä. Dunarea, aveau de gand sa porneascaspre BucurWi. La Giurgiu sosise o delegatie din partea guvemuluiprovizoriu, cu gandul de a-1 ca§tiga pe Fuad-Efendi, pentru partidulrevolutionar. Atitudinea u0irateal a lui Soliman-Pa4a i nesocotintalui, compromisese inteatat Poarta, bleat acum nimeni nu mai credeacá guvernul otoman va hotari sa ja masuri drastice pentru a potoliräscoala. Fie ca. Fuad-Efendi primise in aceasta privinta instructiunimai precise, fie ea prezenta mea 1-a retinut de a intra in intelegere cucapii revolutiei, fapt este, a el a respins toate propunerile guvemuluiprovizoriu i armatele turce§ti porniserä spre BucurWi. Am insotitarmata tura i atunci and eram in apropiere de Bucure§ti, s'au inceputnoui tratative, care insa n'au avut niciun rezultat. Atunci Omer-Paaa indreptat armata sa asupra Bucure§tilor i aerul s'a umplut de poc-nete de arme. Lupte indarjite s'au dat numai lâng6 o cazarmä., unde

Molimele sunt din vechime cunoscute In Voevodatele Dunàrene ; amintimurmatoarele versuri dinteo

bea çi veselegte,De holerd nici glindegte...

Sergentul austriac Mihail Lataci, grAnicer dela Otokar, pe care un fimfuns-fantih Il prefAcuse, prin blagoslovenia lui Mahomet, in Omer-Mufti, si carepretindea, apoi, cá se trägea dintr'un Quirintus Latus, legionar roman, venitIn Dacia cu Traian. I. Ghica, op. cit., p. 333.

Alexandru Nicolaevici Liiders (179o-1874), general-aghiotant, coman-dant al ostirilor rusesti In principate (1848-1855). Biografia sa, de Nepokoicitki,In I Invalidul Rus *, 1874, nr. 50.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU5I IN MOLDOVA *I MUNTENIA 391

un batalion de militie valaha baricadat, deschise un foc destul de puter-nic asupra Turcilor. Tunurile 'Msà foarte u§or au lichidat aceasta rezis-tenta zadarnica, care n'a durat mult, 'Meat Bucure§tiul, care nu faceparte din ora§ele intärite, peste o oral se afla in mainfle Turcilor. Gu-vernul provizoriu disparu, iar membrii lui, care timp de trei luni tinusetara sub un regim de spaima, s'au impra§tiat in toate pärtile. In fazaaceasta noua in care se aflau lucrurile, m'am grkbit s5.-1 anunt pe gene-ralul Liiders, care avea concentrate trupe in apropierea Foc§anflor.Pentru ca Turcii A. nu se considere singuri stapâni pe soarta 0 viitorulacestei tári, armatele ruse§ti primisera ordin sä porneasc5. spre Bucu-re§ti, unde 0 sosise peste vreo zece zile dup5. Turci.

Luand in consideratie faptul ca.' Valahia era ocupatä de douä ar-mate 0 cà revolutia semanase in tara germenii anarhiei, era absolutanevoie de a forma un guvem. De aceea, dupd o prealabilä consfatuire,pe care am avut-o cu Fuad-Efendi, am hotärit sä-1 numim pe boierulConstantin Cantacuzino caimacam, sau loctiitor de domn, acordandu-iprerogative necesare p5.'nd in momentul cand lini§tea 0 ordinea resta-bilite vor permite alegerea unui nou domnitor. Fuad-Efendi, care maitárziu o sa ocupe posturi de ambasador la diferite curti 0 postul deministru de externe, cat 0 de mare vizir, de fapt §i-a fäcut §coala dediplomat in Principatele Dunarene, deoarece pang in prezent nu ocupasecleat functii secundare. El se comporta ca un om de societate, vorbeafoarte bine limba francez5., dar nu poseda cuno§tinte adanci in nicioramurä a §tiintei. De asemenea ca 0 cea mai mare parte din Turci,care ocupa posturi diplomatice la curtile europene, el se distingea nuatat prin cuno§tintele sale solide, ci mai mult printr'o spoleialä decivilizatie. El era foarte fatamic 0 nu puteai sà te increzi in asigurarilede devotament, pe care era oricand gata sa le afirme prin vorbe. Co-mandantul o§tirilor turce§ti, Omer-Pa§a, din contra, era a§a de necio-plit, incát ii scapau expresii ce erau in flagranta contrazicere cu vorbeleipocrite ale colegului säu civil. El cuno§tea foate bine limba germana§i nu se interesa decal de probleme militare. Am avut ocazia sa asistla exercitifle militare, pe care le faceau osta§ii turci sub supravegherealui Omer-Pa§a 0 trebue sa recunosc ca armata turceasel a facut pro-grese uimitoare dela data ultimului räzboi, pe care 1-am avut cu Turcia,0 ca armata otomana s'a imbunatatit din mai multe puncte de vedere.Cu aceste douä persoane, care atat de putin semanau una cu alta la.caracter, a trebuit sä am de-aface mai mult de doi ani, facand tot posibilulca sal inlatur greutatile 0 piedecile ce se iveau, cautand sä evit even-tualele ciocniri intre armatele ruse§ti 0 otomane.

Sotia mea päräsi Petersburgul curand dupa plecarea mea 0 dupace aparuse acolo primele cazuri de holerä. Plecand spre mine, ea s'adus in Malorusia, un'de a stat destul de mult la Lin.ovice, la varul salu,contéle Balmen, iar apoi la Lozova, la unchiul ei generalul Kozlovski.

www.dacoromanica.ro

392 G. BZ,ZVICONI

Ba sosi la mine numai in Noemvrie, asa incat am inceput s'O' primesclume multa. lama a trecut foarte animat. Se aduna societate pentrudans, cand la generalul Liiders, cand la Puad-Efendi, cand la mine.Societatea bucuresteana era avidä de petreceri si distractii si toti seOndeau cum sa petreacä mai bine timpul. In Principatele Dunärene-linistea fusese macar de forma restabilita, in schimb izbucnise rascoalesangeroase in Ungaria si. Transilvania 1).

Dela prima vedere se pare ea conventia dela Balta-Liman nu stabi-leste nimic trainic si solid, ca nu este decät un pansament pe o ranamenita numai a hilatura primejdia acuta. In acele momente, spiriteledin principat erau ocupate cu problema alegerii noului gospodar va-lah si care, conform scrisorilor venite dela Constantinopol, trebui4solutionatä imediat. Ura interesant de observat ca't de mult emotionase aceastà stire pe cei ambitiosi. Piecare din pretendenti folosetoate mijloacele ce-i stateau la dispozitie, ca s'a-si asigure sucesul candidaturii. Tuturor, care incercau sá afle dela mine ceva, lpraspundeam ca nu-mi sunt amoscute intentiile ministerului imperidlsi &O alegerea gospodarului se va face probabil la Constantinopol, dupáo prealabilä intelegere a curtii imperiale cu ministerul otoman. Dupáparerea mea, chiar printre boierii cei mai de seama nu se gasea niciunulcare sá intruneasca calitätile necesare ocuparii acestui post, cu folospentru tara in momentele acestea grele, incat chiar mà mintmamcum oamenii cu judecata vor s'O' ajungá sä.-1 ia. Cu toate acestea eraunumerosi acei care doreau sà ajunga. gospodari: Cantacuzino, Cons-tantin Supo), Alexandru Ghica, Iordache Pilipescu 3) si Stirbeiisi pusesera candidatura. Fiecare dintre acestia cauta sä-si scoata can-didatura in evidenta in dauna celorlalti si trebue sá recunosc ca jos-niciile la care au recurs unii din ei, cu aceasta ocazie, mi-au inspiratscarbä.. Dar ca sá fiu drept, trebue sà spun cá situatia politica greaa Valahiei i-a facut pe boieri asa cum ii vedem noi azi. Nici nu e posibilca un popor, pe care n trag cand inteo parte, cand intealta, douä puterivecine si care dupá o expresie vulgarä." in cursul mai multor secolea fost obisnuit manger 6. deux rdteliers nu e posibil, spunem noi,ca in asemenea imprejurari poporul in cele din urma sa nu se demo-ralizeze.

R. Averbuh, Intervenfia faristd in lupta cu revolulia ungard din 18481849, Moscova, 1935; comp. §i lucrkile lui Ramming (Pesta, 1850) §.1 Bem.(Hamburg, 1856).

Probabil Const. A. Sutu (1804-1882), eterist, apoi in slujba Rusiei (1828),ministril. Mai cunoa§tem pe Const. Gr. Sutu, näscut pela 1787, mort in 1882,ministru (G. D. Florescu).

1782-1854, candidat la donn3ie in 1834 §i 1842.

www.dacoromanica.ro

Vladimir Pavlovici Titov, mort in 189x, diplomat §i arheolog.1804-1857, domnitorul Moldovei dela 1849 la 1853.

CALATORI RUI IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 393

Era evident cà sistemul de conducere in frunte cu gospodarii, cares'a dovedit s'i in trecut defectuos, nu corespundea cu situatia din tarasi ca.' pe viitor, nu puteam fi siguri el Principatele Dunarene se vor puteaconduce dupa asemenea sistem farà a fi supuse turburarilor si schim-bärilor neincetate. In aceasa privintä, oamenii tuturor partidelor situturor conceptiilor politice cädeau de acord, cu exceptia celor caredin ambitie doreau sa ajunga gospodari. Discutiile asupra alegeriigospodarilor nu ajunsese asa de departe, dupa, cum se credea la Bucu-resti. Numai la sfarsitul lui Aprilie ambasadorul rus dela Constanti-nopol Titov 1), mi-a facut cunoscut cà in ceea ce priveste candidaturile,acestea au fost limitate la doua persoane: caimacamul Cantacuzinosi Stirbei, si ma intreba care ar fi trebuit preferat. M'am gräbit sa ras-pu,nd, cal dacà e vorba de ales intre Cantacuzino si Stirbei, atunci dupàpärerea mea trebuia preferat primul, si asta in primul rand pentrufaptul, ca numirea lui Stirbei ar fi ridicat impotriva lui partidul numeroscare avusese o atitudine dusmanoasä fata de Bibescu, si prin faptulcal Stirbei era din doi frati acela mai putin agreat. 0 alta consideratiede asemenea vorbea in sprijinul lui Cantacuzino. Acesta timp de optluni fusese caimacam si a indeplinit cu cinste aceastà functie, mul-tumind pe toti in imprejurari destul de grele. Dar inainte ca räspunsulmen sá fi fost primit de catre domnul Titov, ministrii otomani au ga-sit de cuviintä, din motive ce nu-mi sunt cunoscute, sà rezolve cat maigrabnic problema alegerii gospodarilor si au propus pe Stirbei ca gos-podar al Valahiei, iar pe Grigore Ghica 2) ca gospodar al Moldovei.In cazul de fata Poarta voia sä-si afirme autoritatea si oarecum sa.-1pedepseasca pe principele Sturdza pentru simpatia lui fictiva fata deRusia.

Cu toate ca aceastà propunere a fost primità de catre Titov adTeferendum, §i cu conditia ca sà fie aprobatã de cabinetul imperial,la Constantinopol se stia cà chestiunea persoanelor in ochii Rusieiera de ordin secundar si cá noi eram gata sa acceptaim once solutiecare ar fi garantat ordinea si linistea in principate. De aceea Stirbeisi Grigore Ghica au fost confirmati ca gospodari.

Alegerea primului era din cale afarä nepopulara, asa incat, delainceput a avut de luptat cu o opozitie puternica. In ceea ce privesteGhica, acesta avea multe calitati. Era un om amabil in intelesul deplinal acestui cuvant, final era problematic daca se pricepea sa conducain aceastà epoca de furtuni politice. Pe langä aceasta, el a fost pusinteo situatie falsà prin legaturile ce le avea cu partidul liberal, carevazuse in persoana lui un conducator. El a ramas la postul sau numai

www.dacoromanica.ro

394 G. BEZVICONI

cativa ani i, fiind cuprins de o melancolie profunda, inteun accesde dementa s'a sinucis.

In corespondenta ce o aveam cu vice-cancelarul, foarte des subli-niam situatia anormala creata pentru Moldo-Valahia prin tratatetepetam inteuna ea noi am cazut intfo cursä, din care trebue sa cautamiesire, dar nu prin mijloacele ce le-am folosit panä. acum. In cele dinurma, am adunat aceste idei ce erau cuprinse in diferite telegrame

scrisori i le-am expus in& un referat asupra situatiei actuale a Prin-cipatelor Dunarene, pe care 1-am expediat contelui Nesselrode laOctomvrie 1849. Continutul acestui referat il dau mai jos si, cu toatec51 de atunci au trecut aproape douazeci de ani, nu gäsesc de cuviintasa schimb ceva, deoarece ceca ce am prevazut eu, din pacate s'a realizatfoarte curand i pe deplin.

MEMORIU

despre situatia in Principatele Dundrene

Germenul situatiei critice in care se sbat in prezent Moldova siValahia se ascunde chiar in tratatul de pace dela Adrianopol. Prinfaptul ca principatele treceau sub protectoratul Rusiei, iar Poartapastra numai drepturi nominale, se crea prin aceasta o stare de lucrurianormala, care mai de vreme sau mai tarziu trebuia sa dea roade amare.

In cursul primilor ani dupa incheierea tratatului dela Adrianopol,nu se puteau sezisa toate dificultätile situatiei, deoarece Turcia, careIn primal rand cauta sä-si vindece rànile cauzate de razboi, pareaeliminase principatele din sfera preocuparilor sale. Cu timpul bask' lu-crurile au luat altä intorsatura. Pe de o parte sosotirile puterilor straine,care priveau cu invidie la cresterea influentei rusesti, pe de alta parteimprejurarea ca noi eram nevoiti sa ne adresam Pdrtii pentru recu-noasterea prin firmane din partea sultanilor, a celor numiti sau scosidin functii, a celor surghiuniti, de fapt demonstrau Portii cà printratatul dela Adrianopol principiul de suveranitate a Portii ramaseseIn vigoare ; acest principiu, avand o interpretare foarte larga, Ii dadaposibilitate Turciei, folosind imprejurari favorabile, sà ocupe in prin-cipate situatia pe care o avusese mai inainte.

Intre timp, ilia., s'a abatut furtuna politica din 1848, care a sgu-duit intreaga Europa din temelii i, asa dar, ne putem oare mira càaceasta extraordinard sguduire politica a avut repercusiuni i asupraMoldovei i Valahiei, unde germenii teoriilor distractive incoltise demalt i prinsese radacini adanci din cauza lipsei de vigilenta a domni-torilor slabi i neprevazatori? Conceptiile democratice si revolutionare,care triumfasera in Franta, s'au intins ca un torent nimicitor tot maimalt si mai departe. Toate tronurile se clatinau i gospodarii mai maltca altii puteau sa se teama pentru situatia lor.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU$1 IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 395

Insa, cu toatä lipsa de putere a autoritätilor din principate, cutoata starea de spirit indarjita, descoperitä la once pas, o actiunehotärita a guvernului imperial ar fi speriat pe cei nemultumiti i arfi prevenit o izbucnire revolutionara, daca. Turcia n'ar fi incurajatpe instigatorii rascoalelor, pe ascuns 0 pe fata, impingand tara in Val-toarea revolutiei. In acest caz Poarta nu actiona cleat sub imboldulurii oarbe, ce o purta Rusiei, fara sá ia in consideratie cà triumfulideilor democrate in vreun loc al intinselor ei stapaniri, o amenintape ea ins60, deoarece ar fi impins spre rascoalà pe ceilalti crWini cese aflau sub stapanirea ei. Ea era animatá numai de gandul de a creadificultäti Rusiei 0 de a ca§tiga in principate influenta de odinioarace o avusese ; acesta era singurul indreptar politic al guvernului turc.Uneltirile perfide ale Turciei in curand au dat roade. In Valahia iz-bucni o m4care revolutionarä i daca exemplul dat de ea, n'a fost urmatde Moldova, acest lucru se datore§te intrárii armatelor ruse in acestprincipat. Din momentul acela chestiunea principatelor a inceput sàse complice din ce in ce mai mult. La aceasta au contribuit

Atitudinea mai mult decat nesincera a lui Soliman-Pap., care in-trase in legatura cu revolutionarii ; inlocuirea lui prin Fuad-Efendi,care dei pe fata se araa mai corect in atitudinele lui, la fel ca i primal,nutrea o simpatie vie Ltd de partidul noii Valahii ; ocuparea mili-tara a Valahiei de care armatele turcWi, urmata aproape itnediat deintrarea armatelor ruse ; ciocnirile ce au avut loe intre soldatii arma-telor ocupante ; i in cele din urma divergenta punctelor de vedere iviteintre saltan 0 puterea protectoare cu privire la pedepsirea celor vinovatide ra'scoala. toate acestea s'au petrecut sub ochii noWi 0 le suntcunoscute tuturora, a§a incat n'au nevoie de o descriere amanuntita.

De aceea voiu trece la conventia dela Balta-Liman, incheiatà cuscopul de a reglementa situatia anormala, creiata in principate, carecrease o incordare in a§a mäsura, 'Meat dintr'un moment intealtul inprin-cipate putea izbucni un räzboi. Printr'o analiza scurtà a acestei con-ventii o sa caut sá rezolv intrebarea, daca nu cumva Turcia prin anumiteuneltiri, n'a cäutat sa-0 redobandeasca unele prerogative, pe carele pierduse in urma razboiului.

In virtutea tratatului dela Adrianopol, Turcia nu numai cà renuntasela dreptul de a mai tine armata in principate, dar i se punea in vederecá niciun turc inarmat n'are dreptul sá tread.' peste Dunäre. Acum Turci-lor li se dadea voie sá alba pana la 10.000 oameni, oaste, pentru perioadade timp care va fi necesara restabilirii ordinei. In virtutea aceluia0tratat, principatele se bucurau de o deplina autonomie in ceea ce pri-vWe administrarea interna, iar Poarta n'avea voie sà se amesteceIn treburile trii. Acum Poarta avea voie sä ail:4 in principate un co-misar, atat timp cat va dura ocupatia inilitará, iar acest comisar vaavea dé sigur o putere hotäritoare. Tratatul dela Adrianopol cäutase

www.dacoromanica.ro

396 G. BL-LVICONI

sa fereasca principatele de vasalitate economica fatä de Poarta, stabilindodata pentru totdeauna marimea tributului plätit Portii, atat de Mot-dova, cat si de Valahia. Acum insa scatmul de gospodar era scos lamezat la Constantinopol, asa incat hotarirea din trecut de fapt erarevocata, deoarece niciodatI nu s'au stors mai multi bani din Mol-dova si Valahia, si mai metodic, cleat atunci, cand s'a hotarit a li seacorda gospodarilor, sume ce trebuiau sa acopere cheltuelile de inseam-nare, sume care dupä marimea lor egalau cu cele platite pentru ocu-parea tronului. In sfarsit, alegerea candidatilor, care dupa tratat re-venea Portii, cat si cele petrecute cu gospodarii noi alesi, alit= caactiunea revolutionara sustinutä de intrigile Portii va fi continuatasi mai departe, de acei pe care i-a desemnat in frtmtea ocarmuirii.Asa dar, conventia dela Balta-Liman 1) (cu exceptia unor schimbaricerute de imprejurari) a restabilit ordinea de lucruri existente maiinainte de revolutie ; dar cele expuse mai sus demonstreazà di aceastäconventie, desi iscalita de Turd cam fortat, le-a redat drepturile, pecare le pierduse prin tratatul dela Adrianopol.

Acum se pune intrebarea, dad. principii Moldovei O. Valahiei voravea destulä putere ca sa-si mentina domniile? Suntem siguri ca nu,deoarece nu trebue uitat cà revolutia din Valahia a trasat o linie des-partitoare adanca intre trecut si viitor, asa inch't ceea ce era posibilinainte de aceasta, nu va fi posibil, de acum inainte, dupá aceastafurtuna" revolutionafa, care a aratat in toata goliciunea ei, lipsa deautoritate si putere a gospodarilor. i pe ce oare se puteau baza domni-torii ca sà fie ascultati s't respectati? Pe dragostea si devotamentulcelor pe care 11 conduceau? Se stia, doar, cal era deajuns sà iei titlulde gospodar, ca sà ti-i fad pe toti dusmani si pizmasi, care in loe de a-isustine pe gospodari, nu se gandeau decat la faptul de a-i rasturna.Se putea baza pe militia autohtonä? Nici intfun caz si asta dinsimplul motiv: disciplina militara' si un sistem electiv de conducere,dupa pärerea mea sunt incompatibile... Se poate oare presupune,.cá militia moldoveneasca sa se arate gata de a muri, de exemplu, pentruprincipele Sturdza si sal fie oare in acelasi timp bucuroasa sä faciacelasilucru si pentru principele Ghica, cand fiecare soldat stie di acesta dinurmä toata viata lui a fost un adversar al lui Sturdza si cà a reusitsa-1 doboare datoritä intrigilor sale s't opozitiei sale sistematice? Piecareva fi de acord cà devotament de felul acesta nu poate exista inteoinima omeneasca si prin aceasta poate fi inteleasa, dar nu scuzata, atitu-dinea militiei valahe in timpul revolutiei. Aceastà armata, färä indoialLar fi ramas credincioasa principelui Alexandru Ghica, dar ea a asistatla caderea lui Bibescu, fara sa fi miscat un deget pentru a-1 apa.ra.

1) Despre conventia dela Balta-Liman, din 19 Aprilie 1849, scriu C. Cristea.(1855) §i C. Valentineanu (1859).

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIJI IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 397

De aceea, gospodarii pentru a nu aldea la prima manifestare denemultumire din partea poporului, se bazeazá exclusiv pe teama ceo inspirá. Rusia. Dar oare Rusia in cele din urna nu se va s'aura säjoace un rol, care ar fi nevoità sä-1 aihá in,asemenea cazuri? Trebue särecunoastem cá e foarte neplálcut sä fii nevoit a fi gata in once clipáde a ocupa militäreste principatele s'i a astepta meren noi complicatiiIn legäturile Cu Turcia si Cu restul Europei».

In concluzie, autorul se exprin.à pentru propásirea Moldovei si aValahiei sub ocármuirea dreaptá s'i sigila a Rusiei, deoarece renuntareala drepturile de protectorat ar dáuna prestigiului Rusiei, iar creareaunui mic regat, ar osándi acesta din urmá la o existentä grea, stram-toratá de granite, s'i la o lipsái de forte vitale...

www.dacoromanica.ro

1852 1859

WILHELM DE KOTZEBUE

Un intermezzo intre paginile povestind despre tratativele diplomaticeevenimentele istorice, formeaz6 scrierile literatului i diplomatului

rus Wilhelm de Kotzebue (1813-1887), fiul cunoscutului scriitor Au-gust de Kotzebue si fratele consulului rus in Principatele DungreneCaiol de Kotzebue ; din ceilalti frati: Gheorghe a fost g-uvematorla Riga, Alexandru pictor de batalii, iar Pavel general-guver-nator la Odessa si Varsovia. Venind mn vizitä la fratele s'au, in Mol-dova, Wilhelm a cunoscut aici si s'a casatorit in Noemvrie 1839 cuprintesa Aspasia Cantacuzino, fata faimosului eterist Gheorghe Can-tacuzino. Retras din diplomatie, el a trait la o mosie a nevestei saleIn Moldova, pang. la 1857, a reintrat apoi in diplomatia rusa, venindIn Moldova si in 1859, cand a vizitat baile Slanic. In anii vietii in Mol-dova, Kotzebue a strans legAturile de prietenie cu societatea locala,inväfà limba poporului i dobAndi acea cunostinta deplina a tariia moravurilor noastre de pe atunci, seria Titu Maiorescu pe carea dovedit-o mai tarziu un mod asa de simpatic pentru noi, in unelescrieri ale sale. El a tradus, astfel, poezii (Berlin, 1857), a scris volumulTablouri i schite din Moldova (Berlin, 1860) i romanul Lascdr Viorescu(Lipsca, 1863). Schitele moldovenesti au fost traduse de A. Maiorescu(1884), editia a doua fiind redactatä in 1920, de eruditul carturar GalaGalaction ; folosim aceasta' traducere in cele ce urmeaza. In ultimii aniai vietii sale, Wilhelm de Kotzebue a fost rninistru plenipotentiar rusla Karlsruhe, Dresda i Berna, murind in Rusia, la Reval. Am precizatcadrul real al biografiei acestui scriitor, membru onorar al AcademieiRomane 1), inteun articol aparut in 1941 2).

Printre membrii onorari ai Academiei Romane, amintim pe celebrulsavant Die Mecinikov (1845-1916) I pe profesorii sovietici N. Titin, V. Parinsi A. Egolin (z Iunie 1945).

Reprodus in volumul Pro filuri, p. 54 i un.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUI IN MOLDOVA §I MUNTENIA 399

1VIaiestoase sunt in Carpati padurile cele nesfarsite de brazi, careamintesc foarte viu frumusetile Padurii Negre. De pe unde s'au pututscoate lemnele, a lucrat toporul pe ici pe colo ; dar in rape unde numaipiciorul vanätorului isi cauta drumul, se afiä o padure seculara, ceabia se mai poate gasi alt undeva in Europa, locuita de ursi, lupi, porcimistreti, cerbi i caprioare, si care asteaptä vanatorul, poate nu in-departat, cand industria desvoltata printr'o stare regulata de lu-cruri va scoate toate aceste comori la lumina zilei. Pe alocuri sesi face potasa' din arderea crengilor cäzute si pe jumätate putrezite;dar speculatia de capetenie este taierea lemnelor. Din raurile care iz-vorasc din munti i amesteca valurile lor argintii Cu acele ale Siretului,ce curg mai lenes in albia lui humoasa, numai Bistrita e panä acumin stare sa slujeasca regulat la plutirea lemnelor de catarge sau deferasträu, spre Dunare i spre Marea Neagrä.; Moldova, Trotusulaltele trebuesc sa mai afle incà ce face omul..., spre a se sluji de pu-tenle naturii...

Cine vrea sä caratoreasca prin tara Moldovei Era sà aiba propriasa trasura, nu nimereste bine. Se gasesc inteadevar diligente, acuteintocmai dupa cele austriace, intre Iasi, Galati i Botosani, dar locurilesunt prinse Cu mult inainte; iar pentru comunicatiile cu celelalte partiale tärii nu poartä nimeni nido grija. Daca esti silit sa faci un druminlauntrul tarii, nu-1i fámâne alta decal sà alegi intre caruta de postal,un adevarat chin, si birjarul (sau harabagiul) ovreiu. Birjarul ovreiunu manä räu, nu face un popas prea lung spre a da gräunte cailorIn zilele de vara, dad: nu va fi noroiul prea mare, el face sase postede dimineatä pang seara, dar mijlocul intrebnintat pentru calatorieramâne Cu toate acestea foarte barbar...

Astfel ajunseram la malul Siretului, pe care nu-1 trec niciodatafära groaza. Apa se si umflase asa de tare, incat stalpii de care trebuiasa fie prins podul umblätor ca sa ne putem urca pe dansul, rasäreauca o insula mititicb: din mijlocul valurilor. Este fail indoiala si mai greusa te asezi, cand ai un sir de cai pusi cate doi, de vreme ce pe pod abiae loc pentru cei dela oiste...

Cand e -vremea frumoasa oridne se bucurà de pàmântul Moldoveicel roditor, pamant negru de gradind amestecat cu humd; pe vreme deploae, Insà, omul, mai ales care calätoteste, poate ajunge la desnadejde.Glodul ajtmge pana la osie i umple golurile dinti-e spitele roatelor,pana ce seamana cu niste cercuri negaurite, i trebue sà te opresti dinvreme, spre a le descarca de povara cea netrebuincioasa; caii cu greuîi deslipesc potcoavele in mocirld cleioasà si cu toate pocnittufiede biciu asurzitoare i cu toata convorbirea surugiului Cu caii, tot nuinaintezi decat foarte incet...

www.dacoromanica.ro

400 G. BEZVICONI

Ne aflam in adevär, la Slänic. Trecuram apa pentru a patruzecisi doua si ultima data, vazuram mai intai vreo douasprezece case tara-nesti si, in sfa'rsit, si stabilimentul pentru bolnavi. Curioasä. privelistel0 intindere avand forma unui triunghiu neregulat cam aplecat si in-zestrat de natura cu multe gropi si multe ridicaturi iata curtea;de jur imprejur se aflá case sau mai bine zis maghernite lungi, cu ta-vanul jos, cu acoperisul de sindrila si cu ferestre mici de tot; dinainteacasei sunt prispe lungi sub stresina larg5.; o 1.10. mai mult sau maiputin dreapta se afla in rand cu alta de care se deosebeste printr'unnumar; totul are culoarea cafenie, pe care o intinde vremea asupralemnului de brad; si nimic nu precurma uniformitatea aceasta decatefectul de lumina' surprinzator adus de sindrilele cele noua in mijloculaltora vechi.

Poate ea stabilimentul e nou de tot, poate ca intâmplarea a adus sáse descopere aceste izvoare cu putini ami in urma, Ifni zisei eu, si in-cepui a face tot felul de cercetari ale" caror rezultate cuprind multeparti interesante. Un vanätor din cei cu adevarata patina a vanatului,serdarul Mihalache Spiridon, camarasul ocnelor din Tfirgul Ocnei1),gonea in anul 1801 un cerb prin valea Slanicului, nelocuita de niciunsuflet omenesc si acoperita cu o padure seculara, prin care abia-tiputeai face drum. De-a impuscat sau nu, putin ne pasa. Ostenit, cazupe-o stand... La picioarele lui curgea vajiind apa Slanicului. Deodatgvede tasnind un izvor din piatra. Apa lasá o urma galbue in calea eiscurta pana la pará'u. Vanatorul gusta dinteinsa Cu luare-aminte,se intoarce peste cateva minute cu o butelcá la locul descoperit, pecare-1 insemneaza prin ramuri de copad; acum se afla in stare de asupune descoperirea prietenilor sai din Ocna; spre a fi analizata. Prie-tenii recunosc ca apa este minerala s'i cà in sträin'atate e intrebuintatgpentrii tamaduirea boalelor. Serdarul Mihalache Spiridon pare a fifost intreprinzator; cu nadejdea unui castig de care n'are decat o ideenelämuritä, nu-si cruta osteneala de a face inca odatg drumul cel gro-zav de greu; ja oamenii cu dansul, care curäta locul imprejurul izvo-rului, si pe cand, pentru intaia datá dela facerea linnii, se aude räsu-fland securea in aceastá salbdtacie, mai descopere un al doilea izvormineral aläturi cu cel dintaiu, dar deosebit de acesta la gust si la fata.Istoria nu spune, dacá zelul sau s'a aprins mai mult vindecandu-sicu descoperirea sa vreo boalà oarecare; dar faptul e ca Mihalache Spi-ridon fat% indemnul nimanui, mai descoperi in anii 1804 si 1807 iz-voarele Nr. 3, 4 §i. 5 si puse totdeodata de se täie pädurea spre a seputea patrtmde in acea salbätacie.

1) o Care trimite sarea cea bogata din renumitele sale ocne chiar dincolode granitele Moldovei. . . ».

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RU5I IN MOLDOVA I MUNTENIA 401

Dar in vremea aceea tot se lätise vestea in tara ca se descoperiseizvoare tamaduitoare de boli. Neobositul serdar Mihalache Spiridonizbuti, prin taierea padurii i spargerea stancilor, sa facä un fel dedrum, pe care oamenii erau in stare sa mearga la izvor, cel putin cälare.Dar abia in anul 1812 se ivirä cei dintai bolnavi, in numar de doi sautrei, care auzisera vorbindu-se de izvoarele de tamaduire din Germania

§tian sá pretuiasca folosul adus de apele minerale. Cand se gandWecineva cá azi inca mai intra ur0i i porcii mistreti in gradinitele locui-torilor acestor vä.i 0 le strica foarte des 0 putinul pe care-I pot semanape locul lor aa de stramt, ca eu insumi ducandu-mä in amurgul seriisä mai beau un pahar la Nr. 4, am auzit cu urechile mele un lup urlandla vreo suta de pa0 de mine, atunci ii poate inchipui ce viatá prie-teneasca a trebuit sa duck cei doi-trei bolnavi cu locuitorii pädurilor,cu atat mai mult cu cat era lasata pe seama lor grija de face o lo-cuinta. Dar folosul tras din apele minerale ii despagubi pentru toatenevoile ce le incercasera ; multi se tamaduisera de boale invechite deani intregi 0 nota bene faira once sfaturi medicale, numai fiindcä beauatata apa minerala catä. intrá intein0i, 0 din acel izvor, al carui gust

gaseau mai putin neplacut. Renumele Slänicului se lati astfel, incatIn anul 1816 se duse i mitropolitul Veniamin Kostalci acolo. Pentruacesta serdarul Mihalache Spiridon porunci sa se faca cele douà dintaigherete sau case. Acum ar fi putut Slänicul sal ja oarecare intindere,dar singuraltatea cea grozava inspaimanta bolnavii; i pentru a schimbaaceastá stare de lucruri, serdarul Spiridon se duse la Voda-Kallimahspre a-i cere voie sa stramute doisprezece scutelnici pe valea Slanicului.Cererea i se incuviinta. Peste zece ani Voda-Ionitä. Sturdza urea numäl-rul coloni§tilor la 27; la 1836 Mihail Sturdza mai ridica numarullor la 50, 0 indatori pe antreprenorul bailor sá gateasca vase odä.ipentru bolnavii fära mijloace. Astfel se infiintara satele i casele pedinaintea carora treci ca sá ajungi la Slanic; in vremea aceea se in-multira casele chiar la bai, 0 in anul 1839, adica cu douazeci de ani'Mara, se 0 aflau treizeci i patru de locuinte.

De o fi pamantul, pe care izvorau apele minerale, al istetului va-nator, sau de i-o fi insuflat instinctul aceastä maxima justiniana:res nullius cedit primo ocupanti, asta nu se ; destul cä serdarulSpiridon privea de treizeci i noua de ani baile ca proprietatea lui,cand la 1840 stapanirea i le luä din mama, sub cuvantul ca o asemeneaproprietate nu putea fi decat a fiscului. Nu i se dete nido despagu-bire pentru cheltuielile i ostenelile sale ; mahnirea Ii scurtä viata,

descoperitorul izvoarelor de tamaduire muri la 22 Noemvrie 1844.Niciun monument nu se afla in Slanic pentru pomenirea sa, sau celputin ca numele serdarului Mihalache Spiridon sa nu fie dat uitarii.Spre parerea mea de rau am tot cuvantul de a crede eá acest numese vede pentru intaia oara tiparit, i anume pe aceste pagini.

26

www.dacoromanica.ro

402 G. BEZVICONI

Asa dar, Slanicul era acum al stapanirii; Moldova se bucura. Acumvom vedea minuni, ziceau sanatosi i bolnavi, acum vor inflori bailenoastre pe negandite. Dar dela 1840 pana, la 1851, unsprezece ani in-tregi, nu se facu nimic. Slujbasii, carora le-ar fi facut mult bine unpurgans drasticutn spre a se curati de multe metehne, aveau totdeaunaalte lucruri mai insemnate de indeplinit; locuintele incepurä a se da-rama, i nici chiar scandurile, cele asa de pretuite pang aici, nu se maiintrebuintara. Bra de prevazut cá, cu acest fel de ingrijire se vor prä-padi in curand toate locuintele ce fuseserä proaste din capul locului.Voda Grigore Ghica hotari, dar, sà däruiascà bàile, unde se mai desco-periserä Inca izvoarele Nr. 6 si 7, sfantului Spiridon din Iasi, care areo avere foarte insemnata i ai anti epitropi bisericesti i lumesti sevor insarcina de sigur c'un lucru de asa mare insemnatate; caci afaräde implinirea datoriei crestinesti ar mai putea produce, printr'o bungingrijire, un venit maricel pe fiecare an. De atunci, dar, se afla S15.-nicul in maini sfinte i totusi nu se face niciun lucru vrednic de po-menit...

Bálciul cel mai insemnat din Moldova este balciu/ sau iarmaroculsfantului Ilie (asa numit dupg ziva sfantului Ilie ce cade la zo Iulies. v.) si se face in fiecare an, in targul Volticeni. Venisem de curanciin tara si de aceea unii mà povatuirg sa mg duc sá vad balciul, dacàvoiam sà ctmosc multe din obiceiurile si din felul de viata al Mol-dovei. Má i folosii de un prilej bun pentru a face calatoria cu inks-nire.

Dei plecasem destul de dimineata din Iasi, nu ajunsei in Folticenidecat dupa ce inoptase bine. Ulitele erau pustii i numai proprietarii,care mai aveau incaperi goale pentru musafirii ce veneau la iarmaroc,ieseau din casele lor, ademeniti de pocniturile biciului, i imbiau pecglätori aleagà o locuinta. Vreo zidire caireia s'ar putea da, far&cea mai micá pretentie, numele de hotel, nici nu se pomeneste in tar-gul acesta, cu toate cá nu e tocmai neinsemnat ; impins de trebuinta,esti fgrà indoiala silit cauti un adapost in cele mai murdare crisme,ce poartg num.ele de han, i 'in care dusumelele de pe jos sunt adesea_inlocuite cu lut. Ma hotarii sá iau o odae inteo casa particulara si gashcurand un adapost destul de potrivit...

Despre targul Volticeni nu se prea gasesc multe de spus 1). Toatetargurile din Moldova au unul i acelasi caracter, de se poate numiaceasta un caracter. Samburele targului este ulita mare, alcatuitgdin doug siruri de pra.valii lipite unele de altele. Mai toate sunt de lemstinvaluite cu sindrila putredg, verde de muschiu; numai pe ici pe

1) Artur Gorovei, Folticeni, Folticeni, 1938.

www.dacoromanica.ro

CLIATORI 12.UI IN MOLDOVA I MUNTENIA 403

colo se vede ate o pravalie de caramida, care dovedeOe un fel de por-aire spre indreptare ; ici colea mai staluce§te 0 cate un acoper4 de ti-nichea in lumina soarelui. Toate pravaliile au o stre0na larga. In dosse Mlá locuinta negustorului: vreo doua °crate intunecoase 0 murdare,ale caror ferestre sunt inzestrate cu gratii de fier. Celelalte ulite cu caselelor, in parte foarte placute 0 vesele, s'au aldturat mai tarziu pe rangaacest sambure.

Cu cat ne apropiam de amiaza, cu atat se märea imbulzeala. Ulitelefiind nepavate, sub miile de picioare ale drumetilor se ridica un prafnesuferit, la care mai adauga 0 fiecare träsura 0 fiecare calare ateun nour. Cea mai mare parte din multime se compunea din tärani 0Evrei ; mai tarziu incepura a veni 0 barbati 0 doamne in haine europene.In zadar cautai porturi mai felurite; colorile numeroase ce infat4eazaochilor o privel4te placutd, cand se vad prin imbulzeala, abia se zä-resc pe ici pe colo. Taranul poartá sumanul säu cafeniu sau cenu0u,ce nu bate la ochi 0 nu are vreo croiald neob4nuitä; tot cu asemeneasuman se imbraca 0 femeia care-0 acopere capul cu o mamma' alba,ce asctmde aproape cu totul 0 cama4a cusuta, cu multe fete. Tiganiisinguri se deosebesc de cei ce-i inconjoara ; femeile lor se gältesc deobiceiu cu un testemel galben sau stacojiu, 0 poartá adesea salbe debani turce0i de aur...».

26*

www.dacoromanica.ro

1866

GRIGORE DANILEVSKI

Romancierul Grigore Danilevski (1829 1890) este autorul roma-nului Potiomkin la Dundre (1878), tradus in romanWe de P. Geor-gescu (Bucure§ti, 1885), iar noi am publicat in « Revista Istorid. »din 1940 (IulieSept., p. 244 urm.) traducerea textului corespon-dentei lui Danilevski, din Principatele Dunärene (Opere complete, ed.A. Marx, Petersburg, 1901, vol XXIII, p. 183 i urm.), ce-o repro-ducem mai jos.

« Toatà lumea se gràbea sh" lag in larg, din cauza holerei, care in-cepuse sà" bântue la Ecaterinoslav, Nicopol, Herson 0 Odessa. Intrealtele, la io Ina, s'a impr6§tiat la Odessa zvon despre o victorie pecare Italienii ar fi obtinut-o asupra Austriacilor, la Lissa. Dar consululAustriei a afi§at pi-in cafenele o depe0 care araa cà pe mare au invinsAustriacii, nu Italienii. S'a produs o harababurà nemaipomenità inceea ce privWe zvonurile. La Odessa se credea cá invin0 sunt Austriacii,c51 nu se poate merge la Viena, di liniile ferate dintre Pesta 0 Vienasunt distruse i cà vor fi suprimate cursele de vapoare intre capitalaAustriei i Galati. Din cauza aceasta, numero0 calatori s'au inapoiat,prin Herson, la Nord, in acee0 zi, io Iulie. Am vrut sb." §tiu dacá eadev6rat cä nu se poate merge la Viena sau trece prin ea. Am fostla Societatea de navigatie i comer, la consulul Austriei, la d. Et-linger, agentul Sociefätii austriace de navigatie (tot el e 0 consululBavariei), la bancherul Efrussi, la redactiile ziarelor din Odessa. Laii Iulie, nimeni din ei nu putea sà-mi dea un fa'spuns pozitiv. Attmci,am hotärit sá c5.161toresc pe Dunke...

Vaporul a plecat spre Galati in seara de II Iulie. In salon se gAseaucativa greci, un rus din Tiflis, un francez din Kiev, cAtiva ru0 dinOdessa. Bgrbatii discutau victoria Prusienilor dela Königgrdz, doamnelevorbeau despre noul roman al d-lui F. Dostoevski: Crimc ipedeafisci

despre excelentul roman al d-lui L. Tolstoi: « Anul 1805 ». Noi admiramramurile Balcanilor din Dobrogea, dealurile violete ale Tulcii i Isaccei,

www.dacoromanica.ro

1) Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (1839-1914), principe (dela jo Mai1866), apoi rege al României (1881-1914).

3) Alexandru loan Cuza (1820-1873, la Heidelberg), domnitor al Românieiin anii 1859-1866, asaorit cu lena Rosetti (1825-1909)

3) Consulul general rus.Dimitrie Lecca (1820-1888), viitor general; el a comandat batalionul

de gard5. la palat, cand a fost detronat Cuza-Vodfi.5) N. Haralamb (1828-1908), viitor general.0) 18x3-188o, scriitor i om politic.

CAIATORI RUW IN MOLDOVA I MUNTENIA 405

priveam tristi malurile pustii ale Dunärii, acoperite cu stufsi pe care se vedeau pe ici, pe colo, bordeiele de piatrà ale paznicilorsi din cand In. &and soldati turci, cu pantaloni rosii, care dela o vremepAzesc vigilenti malurile. Lang5. Tulcea, am va.zut pe mal sirul de cor-turi al unui mic lagär turcesc, ai cärui soldati isi spälau rufele la mal,printre o turmä de bivolite negre.

La Galati s'au inregistrat, de asemeni, cazuri de holera.. Laudanumnux vomica sunt pe limba tuturor. Tamara grädinä publicá e goalà.

Toatà lumea e oarecum fastacitä, vorbeste in soaptä. In vitrinele foto-grafilor, aläturi de portretele principelui Carol de Hohenzollern, 1)

e expus portretul lui Cuza 2) si al sotiei lui.Pentru ce-1 mai expuneti pe Cuza, i inca, In ramä de aur i pictat

In colori?Dar dacä vine din nou aici? Ce se intampld atunci? Doar

Napoleon poate sa facä once!Dar ce face principele Carol?Se tot ocupá de soldati ! Paine n'avem, grane nu s'au flcut, graul

a suferit de pe firma fáciunelui, inul a pierit pretutindeni, satele suntdecimate de holerg, täranii säräcesc pe zi ce trece, transformandu-seIn cete de cersetori i nenorociti speriati de boieri, despre cai feratenici nu se aude, dar Camera din Bucuresti tot sporeste armata. Acumavem sase regimente de infanterie i douä de cavalerie. S'a zvonitcä Kotzebue 3) al d-voasträ vine sá ni ocupe principatele. Ziarele libe-rale « Trompeta » i « Romanul » amenintä cá armata noastrà va pomiintru intampinarea Soldele militarilor nu s'au plätit demult, sol-datii poartä haine de postav pe caildura asta, n'avem tunid de varä.Multe sentinele lesinà la post. In rastimp, ziarele tipä despre eroii

noptii soldätesti dela ir Februarie », despre Lecca 4) i Haralamb 3).Vedeti portretele ion in vitrine.

Cati abona ti au revistele d-voasträ?«Romanul » are 2.300, pentrucä' politia 11 impune cu sila; Trom-

peta » are 600. Directorul ei, Cezar Boliac 6), fost aghiotant al lui Kos-suth, a scos pe vremuri Buciumul », pe care 1-a interzis Cuza. El erenumit prin aceea cä, dupä cum spun alte ziare locale, a scos pietrelescumpe din coroana sf. stefan, pe care Kossuth i-o da.duse s'o ascundà.

www.dacoromanica.ro

406 G. BEZVICONI

La 12 Iulie am pornit spre Pesta. Pe bordul vaporului austriac « So-fia » cg.lätoreau o multime de Români, negustori, mo§ieri, pensionan aipensiunii bucure§tene Schewitz, câtiva emigranti poloni, printre carebaiatul lui Waclaw Rzewusski, zis Ebn-Emir-Gutab, care trecuse pevremuri la islamism in Arabia 0 pe care-I cäntase Mickiewicz in poe-mul Fans. Acum, tänärul Rzewussld e preceptor in familia unuimo§ier moldovean, cu care cälä.lorea la bäi in susul Dunärii, i Ii e dorde Rusia, unde demult cere sä se inapoieze.

Fiecare oprire aduce un nou contingent de cäbitori: Greci, TurciLipoveni. Vedem in stänga un frumos mal muntos.

E Carabunar (golful negru), o intindere de peste 200 ha., donatide sultan poetului Lamartine odatä cu Bed-el-gamar, donat in Liban.Ultimul termen inseamnä. « casa lunii ».

Are Lamartine vreun venit aici ?i ce venit! La Galati, toate casele se construiesc din piatra lui

Lamartine. Acest domeniu e foarte dibaciu administrat de doctorulRenault.

Väd tot in stänga, adecä pe malul drept, turcesc, al Dunärii, un saturia§, Bezdäre§tii, cu 2.000 de suflete de sectari ru§i, al cäror hatmanpoartä numele de Grigore Raznotvetov. Pe maluri se vä.d basmalelero§ii ale femeilor; una din ele intetm sarafan albastru, spalà in Dunärerufele: maiul bate ca in Rusia. Pe câmp ingälbenesc snopii de gräu. Lamarginea satului, pe pämänt bg.tätorit, trei cai ro§cati, indemnati de unbgetandru, treierä snopii. Vaporul nostru merge pe längI mal. 0 lun-tre, condusà de un fläcäu in cAma§à de stambä, cautà sä se salvezedin fata lui.

Vaniuha! dracul te duce sub neamt I Ii strigii din tufi§ unbäträn gol, in pätärie de paie, probabil tatäl säu.

1) Despre Rusii asezati mai demult in pArtile acestea, sectari peleponi,numiti aici Lipoveni, i cazad nekrasovti (urmasii celor räsculati in 1708, laDon, sub conducerea lui Ignatie Nekrasov i Bulavin) o zaporojeni (cazadidin Zaporojskaia Seci de pe Nipru), bejenari din vremea Ecaterinei II, au scrisnumerosi autori, printre care : I. Lupulescu, Coloniile ruse in Dobrogea, s VechimeaKievului », I, 1889, p. 117 o urm.; profesorul D. Bagalei, despre hatmanulOsip Gladkii, in marele dictionar encidopedic (vol. XVI) ; V. Moskov, Scapeiiiru§i in Ronuinia, s Vestitorul Istoric (1909, X, pp. 158-172) ; despre hatmanulOsip Goncear, rVechimea Rusä. 1>, IV, 1883; I ¡Atli, dar mai ales scriitorulVladimir Korolenko (1853-1921), despre care tatäl meu Gavriil A. Bezviconi(s Din trecutul nostru s, VIIIIX, _1939, p. 9) seria:

e Mi-se pare c5. Vladimir Korolenko a vizitat intâia oar& Sudul BasarabieiDobrogea pe la sffirsitul veacului trecut. Pe vremea aceea nu-1 cunosteam

hick dar, mai tarziu, cu prilejul intilnirilor, la Tulcea, cu cumnatul säu, doc-torul Petre Alexandrov, am auzit multe despre marele scriitor. Korolenko insusiIl descrie amintirile despre Sud in nuvelele: Ling liman, Ai no ftri la Dunclre,Turcin §1 noi, Nirvana. . . Citindu-le i recitindu-le, dupà e ai trAit toate acestea,

www.dacoromanica.ro

nu le uiti niciodatA. Scriitorul nu-§i numeste cumnatul in nuvelele sale. Acestaluat numele de Alexandrov dupA ce a venit in Romania. AdevAratul lui

nume a fost Ivanitki. Era de fel din Pskov. Revolutionar, a trecut DunArea,riltAcind printre pescan, a cAror cApetenie a fost. Mai tarziu, Alexandrov adevenit cel mai cunoscut medic din tot tinutul si era indumnezeit de populatie.Trata oamenii gratuit §i ajuta mereu pe toatA lumea o. Scriitorul VladimirBurtev, in amintirile sale, il numeste pe doctor: Ivanovski, si povesteste, cA.acesta i-a inlesnit trecerea clandestina la Ismail,

Lipovenii au publicat in anii 1896-1898, la Braila, o revistA lunara ruseascA:4 Slovo Pravdi (Cuvantul Adevarului).

Constants.1810-1878.

CALATORI RI-W IN MOLDOVA g MUNTENIA 407

Urmeaz5. Cemavoda, or4e1 pe malul turcesc, pe mide trece linia fe-ratä ce vine dela Kiustendji 1) Ziduri albe de piaträ. ; câmpul este pre-särat cu fesuri ro0i, picioare goale, derbedei zdrentero0, printre carese väld fetele negre ale Arabilor, douá-trei uniforme albastre ale auto-ritätilor locale 0 o sentinelà turcá, cu picioarele goale, cu fes i cu armape umär. Ma0ni speciale neintrerupt scot de pe alupe graal 0-1 ducpe malul stä.'ncos pe galerii, Värsand cerealele in vagoanele acoperite.Este chiar acel grán, care in cantitäti mari merge acum la Kiustendjidin principate 0 care a subminat din anii 1858 0 186o pietele noastre(le cereale din Sud, fa:fa' legáturi de cäi ferate cu stepele noastre.

Nu ni s'a permis sä ne ddm jos la Cernavoda, niel la Silistra, undeTurcii au fäcut zilele acestea din cauza noasträ o carantiná de cind-sprezece zile. Ciudat lucru Turcii se feresc de Ru0 prin carantinä. Darcine a adus holera in Rusia?

Malul románesc e inferior ca frumusete celui turcesc, stáncos, 'Maltpäduros. Malul românesc seamänä cu malul nisipos, sälbatec, gol 0

särac al Donului: n'are nid päduri, nid stânci, nici sate animate. Dece o fi tinut atáta Cuza la pärtile acestea 0 de ce acum principele Carolface aid juraminte atát de solemne ?

Pentm rezolvarea acestei chestiuni, cel mai bun lucru ar fi sä neadresAm unui interesant personagiu, care calátorete cu noi pe bordulvaporului « Sofia ». Mic de stat, uscätiv, cu palrut alb ca zäpada, cuochii negri, cu barba albá A la Napoleon 0 cu mustata albá, in hainäalbA i cu pantofi marron, cu stea pe §apca-i albà, stä gray 0 talcut totdrumul, dela Giurgiu, fàrà sä." se coboare pe punte i ail sä schimbeo vorbá cu cineva.

E generalul Nicolae Golescu, ) fost ministru al afacerilor sträineal principatelor in timpul revolutiei i fost ministru de interne in guver-nul provizoriu, dela ir Februarie pänä la ir Mai 1866, care a detronatpe domnitorul Cuza, imi spune in oaptà cäpitanul austriac.

A räsdrit luna. Intamplarea din cetatea Vidinului, mide a fost in-elat un grec bogat, care cárátorea impreunà cu noi, vánzandu-i-se de

www.dacoromanica.ro

408 G. BEZVICONI

un galben tutun de cea mai proastä calitate, precum i focul dintr'uns'atuc de pe malul romanesc, langa Calafat, mi-au permis cunoscpe d. Golescu. Am vorbit cu el intai despre noile lagare ale celor 40.000de osta0 turci dela Silistra, Ru§ciuc i Vidin, ale caror corturi verzisar acum in ochii panicilor c5.15.tori pe Dunäre, pe urma despre prin-cipate, in general. lea ce mi-a spus d. Golescu:

Principatele Dunarene sunt o tara cu un mare viitor. Din ne-fericire, fiind membru in douà guveme provizorii revolutionare, incalitate de ministru, m'am convins ea guvemele pe care le rästurnasemtindeau numai sa introneze in principate hotiile i pfädarea baniloraverii publice. In 1848, eu i camarazii mei am fost prin0 de Turd 0osanditi la galere pe cincisprezece ani. O luna incheiata a durat c5.15.torianoastra pe un lep pe Dunare. Ne-am impotmolit, i ni§te pescan i sarbine-au dat putinta sá fugim in Franta, dupä ce doborisera un ofiter mu-sulman. Ne-am intors aici dupä razboiul din Crimeia. Pe domnitorulCuza 1-am ales numai din cauza ca-1 alesesera i fratii no§tri moldoveni,numai ca sa nu ne despartim de ei. Cuza, fost ispravnic la Focaniiruse§ti §i pe urma la Galati, a devenit domnitorul Romaniei, pentrucaavea mai putine rude bogate i relatii decat ceilalti pretendenti. Darne-am mne1at amarnici La inaltimea tronului roman el a fost ace1a4ierou de bodega, cum fusese inainte, cand se t'avalea noptile sub 0 pebiliard. E un specimen cu totul distinct al tinerei noastre Romanii.Pentru el nu exista 0 n'a existat nimic sfant, el n'a tinut la nimeni,din nido clasa sociala. Dupa cum i0 schimba buna, duioasa i aproapeangelica sotie cu cea dintai actrita pe care o intalnea, tot a§a treceadela slugarnicie fata de Napoleon, la slugamicie fata de Austria 0 Ltdde altii. Risipea ingrozitor vistieria principatelor. Sub Stirbei i Bibescu,bugetul amandorora principatelor se urcase dela treized de milioanela patruzeci de milioane de piaWi. Cuza il umfla la o sufä i§aizeci i cincimilioane piWri (aproape cincized milioane de franci), din care aproapea patra parte o inghitea armata. Si ce fel de armata era asta! DacaIn ultimul an al domniei sale ar fi vrut s'o scoata la camp singur, backar fi fost in zadar. Din cele o sutä zece tunuri, n'am 0:sit bune decattreisprezece. Celelalte lucruri erau la fel. Tunuri/e le turna acasa, dar /etrimetea in Anglia, ca tevile sa fie gä'urite acolo. Pe urma., chestiuneamanastirilor grece§ti. Caza a confiscat averile lor in folosul statului,hotarand ca poporul sá li plateasca douà milioane de piWri anual.Si ce credeti ea s'a intamplat? Cele douà milioane se plätesc, dar tran-sactia n'a fost aprobata de nimeni, i a§a a ramas. Poporul, apasat dedari, murmura demult. Min4trii Florescu 1) i Kretzulescu 2) au vrut

1) loan Emanoil Florescu (1819-1893), ofiter de ordonan%5. al generaluluiLiiders, general, ministru de interne (1865-1866) si de r'Sizboi (1871-1876).

Nicoiae Kretzulescu (1812-1900), prim-ministru (1865-1866).

www.dacoromanica.ro

Constantin A. Rosetti (1816-1885).Ion Bratianu.Mihail Sturdza.Maria, n'a'scutà pe la 1832, moartA in 2874, vkluva lui Milos Bfrem Obre-

novici (1829-1861) si mama regelui*Milan I al Serbiei (1855-1901) ; ingropatàla Iasi. G. Bezviconi, Profiluri. p. 257.

CAI,ATORI PAW IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 409

sà incerce pozitia domnitorului. In vremea ederii lui la Ems, vara tre-cut5., au pus politia sà räzvräteascA poporul la BucurWi. Multi oamenifärä experientä s'au läsat provocati ; s'au tras asupra lor focuri de armä.Se crede a ea i cercul opozitionist se va rasa sedus. Dar Rosetti, 1) direc-torul « Românului », eu i Brätianu ni-am dat seama de cursa ce ni sepregätise, i n'am ie§it la popor. Am fost arestati la domiciliu, apoiintemnitati pentru o lunä, impreunä cu hotii. Dupà inapoierea lui Cuza,am fost pu0 in libertate. La inceputul domniei lui, eu insumi i-am fostministru. Dar n'am putut sà: mà impac cu felul lui de guvernare fär5.scrupule 0, mai ales, cu modul de a cheltui banii poporului... i 1-ampärgsit.

Cum s'a produs lovitura de stat dela II Februarie 1866?Foarte simplu Noi, adeväratii constitutionali§ti, am format

intai un cerc de trei-patru in0; pe urmä, ni s'au mai aläturat alt.i cäti-va. Unul din noi, anume BrAtianu, 2) cu vreo douà luni Incà inainte deii Februarie a plecat in Apus, sà afle atitudinea curtilor, mini§trilor

presei stäine. Prin el am comunicat cu Filip de Flandra, dar el, caBourbon, nu-i p15.cea lui Napoleon. Totu0, dupä lovitura de stat, el afost propus, ca Europa s5.-0 lämureascg mai bine legäturile noastre intoate domenifle. Ne-am adresat atunci principelui Carol, intai neoficial,pe urmä oficial. Acest tängr minunat, cu o crWere aleas5., cu adeväratgermanä, ni-a ascultat glasul. Moldovenii voiau sá se separe de noi

s5.-1 aleag5. pe Sturdza. 3) Un sträin a impä'cat insá lucrurile, i prin-cipatele nu s'au mai deslipit, spre bucuria Turciei. Cum s'a produs lo-vitura de stat propriu-zisk dvs. §titi, probabil. Ne-am adunat in casaBlaramberg. Sortii de a invita pe Cura sä abdice 0 de a-1 aresta au cäzutpe trei ofiteri. Vizitiul care ducea pe doamna Obrenovici, 4) näscut5.Catargi, la palatul domnitorului, a fAcut semn cu batista, arätändcl el o duce 0 cá domnitorul e in apartamentele sale. Ofiterii au intratpeste vreo douà ore 0, spgrgand tia, au gäsit pe Cura impreunä cudoamna Obrenovici... E sopa divortatä a printului s5.rbObrenovici. Doamna Cura a aflat imediat despre scandalul ru0nos cusotul ei arestat, 0 mi-a spus :

Ce sä. fac? Am dat sfaturi domnitorului, dar nu 1-au ajutat cunimic

Dup51 ce 0-a iscàlit, pe spatele unuia din ofiteri, actul derenuntare la tron, gata fäcut, Cura n'a dat sä se inteleagà prin niciun

www.dacoromanica.ro

410 G. BEZVICONI

cuvant cá se intereseazà de urmärile loviturii de stat: cine Il va inlocui?Cine va domni peste popo; dupà el? Dus la mänästirea Cotroceni, dinapropierea capitalei, mänästire pe care tot el o luase dela Greci,manifestat dorinta de a má vedea i, dupà ce a trimes prin mine §tiutadedaratie, cá e gata de a päräsi principatele, nu mi-a spus decat atat:

Inapoiati-mi punga. In ea nu sunt multi bani, dar o säl-mi ajung5.deocamdatä. Trebue sà-ti spun, cä.' trupul meu s'a obi§nuit sä mänancebine i mult.

De altfel, cand cäpitanul Silion, la Bra§ov, dupà invitatia fä-cutä lui Cuza de Austriad de a pleca mai repede mai departe 0 de a nule scandaliza ora011 prin silueta mahnit 5. a sotiei sale 0 silueta lini§titáa favoritei sale, care stätea langä ea, i-a spus mult adevär arriar,intre altele, urmätoarele:

Altetà, sunteti de vinä eh' vistieria principatelor a fost prädatä.'Cu atata indräzneala, ati servit de pildä tuturor.

Cuza I-a intrerupt prin cuvintele:Haide, haide, nu mai vorbi ; o sà mai aveti nevoie de mine in

Europa. N'am sä las cauza tärii mele, pe care o simt mai aproape pemäsurà ce mä depärtez de ea.

Biata Românie ! Interlocutorul meu vorbea de ea cu ochii umezi...Când am luat carma guvernArii in mâinile noastre 0 am stat la

putere trei luni incheiate, ni-am dat seama cat de mult a fost pi-Ada-VAvistieria. Un lacheu din Moldova, chelner la mai multe hoteluri, un oare-care Liebrecht (ati auzit, probabil, acest nume), a devenit, in cindani, pe nea§teptate, intai inspector al telegrafelor, pe urma, din senin,director al poOelor i telegrafelor i, in sfär0t, toate afacerile de cabinetale domnitorului au trecut in mAinile lui. Nimeni nu putea sà obtinäfärä el o licitatie sau un loe i, deodatä, Liebrecht a devenit proprietartilcelei mai bogate case din Bucure0i, cu dela Paris, cu mätäsuridela Lyon, cu bronzuri dela Londra i cu patru milioane de pia.,tri innumerar. L-am arestat i 1-am dat in judecatä. Acum däm in judecatä.

din cauza lui 0 pe mini§trii lui Cura, Plorescu i Kretzulescu...Am ie§it din guvemul provizoriu la venirea principelui Carol, 0 así sunt§eful g5.rzii nationale a principatelor...

Completez cuvintele d-lui Golescu prin povestirile altor Romani.Romania de azi, Romania principelui Carol de Hohenzollern, mi se

spunea, vrea sá träiascä de-acum inainte in pace, intärindu-se prinprosperitatea materialà a poporului säu, nu distrandu-se prin formareaunor armate de care nimeni n'are nevoie 0 care nu inspädmantä penimeni. Ca sä mic§oreze povara bugetului militar, Carol vrea sä des-fiinteze cele §ase regimente de infanterie 0 cele douá regimente decavalerie ale sale, mentinandu-i pe dorobanti (0:rani, care se aflá subchapel, cu schimbul, cateva säptämani pe an). In locul militiei per-manente, organizeazg pentru paza ordinii in interior o gardä. nationalk

www.dacoromanica.ro

CetI,XTORI RU5I IN MOLDOVA 51 MUNTENIA 411

iar pentru respingerea dusmanilor Romaniei, un Landwehr asemana-tor celui prusian., pentru ca toata Romania, peste cativa ani, fara sa seruineze din cauza därilor prea mari in vederea mentinerii unei armatepermanente, sa devina un popor inarmat, ca si Prusia, nu insa « o ostiremereu inarmatä », El staruie sä fie cultivata in principate o varietatede grail. din Rusia Nona., ghirka, iar in muntii Telegai sa fie intensificataproductia de sare. Se zice ea universitatea din Bilcuresti i-a inaintat unproiect pentru exploatarea aurului din Carpatii romani. Sub Cuza,taranii plateau dari in valoare de 48 piastri. Acum se preconizeazatrecerea acestor da'ri asupra pamantului i, prin urmare, sporirea lorin detrimentul boierilor. O prävalie din Bucuresti plateste irnpozitecirca o suta de ruble argint, iar impunerile variaza dela o pravalie laalta. Sträinii fara pamant (printre care sunt vreo 3.000 de Poloni, ra-masi in principate, de pe vremea lui Cuza, un contingent de complo-tisti, gata oricand sá lucreze impotriva Rusiei, ingineri hotamici, tele-grafisti, capitani de posta' etc.) platesc, de-acum inainte, 15 piastri-däri anuale pentru fondul drumurilor. Cum sa nu iei dela o batatori-torii » drumurilor? se intreabä. Romanii.

L-am vazut pe principele Carol. E mai curand un student neamt,inalt si blond, cleat ofiter, cu toate cà el se ocupa de parade. Pavoritiimpunatori incadreaza fata rumena a unui Hohenzollern. In locul celordouäzeci i patru de feluri de mancare, cate i se serveau lui Cuza, aporuncit sa nu i se gateasca decal sase.

Ce face principele d-voastr5.?Face economii mereu,mi se räspunde peste tot locul, in Bucuresti.

Jumä'tate din fetele romance s'au amorezat de el. Multe din ele, andtrece pe strada, ii artmcá pe fereastrà buchete de flori, cu fotografiilelor. Dar se mai zvoneste ea' principele viseaza la o frumoasä rusoaicadin departare....

Mi-am continuat ealatoria spre Pesta, cu acelasi vaporas « Izlaia »,pe care, imbracat in haine civile i cu ochelari cu geamuri verzi i cu ovaliza subtioara, principele Carol a sosit in satucul Turnu-Severin,ca sa domneasca. Iatà i bucatäreasa blonda a vaporului, Amalchen,careia i-a dat, la plecare, un zwanziger.

Imi pare ran ca. nu 1-am felicitat, and a debarcat de pe vasulmeu, mi-a spus capitanul.

Ai sä-1 feliciti, la iarna, and va pomi inapoi,-1-a intrerupt ungrec din Constantinopol, care face negot la Giurgiu i injura pe Romanipentm cer

www.dacoromanica.ro

1867

VASILE KELSIEV

Vasile Ivanovici Kelsiev (1835-1872) a studiat la facultatea limbilororientale din Petersburg, a päräsit in 1857 serviciul la societatea ameri-cano-rusä s'i s'a prezentat, la Londra, emigrantilor politici, Herzen siOgariov. El a colaborat la revista lor « Kolokol », 1.) a scris despre sec-tarii « raskolnici », venind, apoi, sä organizeze un centru revolutionarla Tulcea, in mijlocul acestor « raskolnici » fugan i si al cazacilor ne-krasovtilor. Aici a colaborat prin anii 1862-1865 cu fratele säu, Ivan, s'icu emigrantul polon Sadik-Pasa (Czajkowski) 2), iar in 1867 s'a intorsin patrie, unde si-a continuat preocupärile publicistice. Firea-i rebeläse oglindeste si in stilul intru cava pamfietar din diverse scrieri, prin-tre care volumul Galicina .Fi Moldavia, scrisorile de drum de prin anii1866-1867, publicate in 1868, la Petersburg. Reproducem chteva paginidin capitolul la§ii. Urmätoarele trei scrisori, autorul le consacrà emi-grantilor poioni din Moldova.

« Politica noasträ externä nu trebue sä se asemene cu cea francezäcare nu se gändeste decAt la ziva de azi. Trebue sil luAm exemplu dela'boierii nostri vechi, care si-au ales drept tintä unirea pcinitinturilorruse,ti §i generatie dupà generatie o urmäreau neclintit. Pämänturilerusesti aproape cä's unite (mai lipseste Galitia de räsarit si parteadinspre Ungaria de pe läng5. Tisa) ; a sosit acum timpul sä renascAimperiul grecesc, bulgäresc, särbesc, romanesc, care in viitor trebuescsà fie abate Cu noi...

e Clopotul a. Este interesant de notat cele scrise de N. Gane (op. cit.,p. 99): s Un ziar revolutionar s Clopotul a, redactat in strainatate de un comitetsecret, se introducea din cand in cand si se impärtea clandestin in tara, predi-cand fa:ti§ rasturnarea lui Vodä Cuza a. Comentatorul editiei declara cà ziarulaparea la Cernauti, ori in Elvetia.

Insemnarile lui Sadik-Pa§a s'au publicat in revista e Vechimea Kievu-lui a, din 189r.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIW IN MOLDOVA §I MUNTENIA 413

Corcitura de Greci, pe care insisi Grecii ii uräsc, fanariotii carmuiauIn trecut Moldova. Trebue vedeti pe acesti oameni cageti prin ce 0-au atras asupra lor atata urä. Ei nu au niciun simtpatriotic, niciun principiu politic si in genere aspiratii pe care le areonce om. Totul sacrificä pentru bani, pentru cariera ; isi vand i fataçi nevasta, si pe propriul frate n pot pad pentru aceasta. Sunt printreei oameni care au invatat cate ceva, cu atat mai rau; faptul ca stiuintretinä.' o conversatie inteo societate, cunostinta de limbi straine,cunostintele i talentele, nu le intrebuinteazà: decat pentru sporiveniturile, pentru a parveni. Spionii Turcilor sunt fanarioti. Secretariiguvernatorilor pentru legaturi cu consulatele straine, sunt fanarioti.Agentii politici sunt pe jumatate fanarioti. Turcii in Turcia sub jug,pentruca sunt inculpati i nu-si dau seama ce fac. Turcia dacà reu-seste sa iasa din incurcaturi, acest fapt Il datoreste fanariotilor, careintervin in apus in favoarea ei. Se intelege, ca la astfel de oameni,lipsiti de once aspiratii politice si umane, a trebuit sa se desvolte simturianimalice i despre aceasta acum vom vorbi. ranariotii nu numaiau stiut sa conrupa toata populatia cartierului european din Constan-tinopol (Pera), dar au sdruncinat adanc moralitatea särmanei Mol-dove. Pentru Moldova ei n'au facut absolut nimic, cu toate bogätiilece le-au luat din manastirile ei. In mainile lor se aflà i patriarhia dinTarigrad. Unde e clerul instruit grecesc? Unde s'au dus si se duc baniiacestia? Nu degeaba asa dar, fiecare popor, ()fiat de mic, imediat cescapa de sub jugul stapanirii turcesti, cauta sa-si formeze un sinod,sa aibà o biserica nationala. Nu degeaba Cura, cu toatä opozitia eng-lezà si a noastra, a secularizat totusi avente manastirilor grecesti inprincipatele romane ; prin urmare, a avut de suferit i guvernul luidin cauza fanariotilor. Imoralitatea, introdusa in Moldova de fana-rioti, te izbeste la once pas.

In 1867 a sosit la Iasi principele Carol. Eu am prins momentul candstiam ea e la teatru i m'p.m dus sa-1 va'd, pe el, scena si mai ales publi-cul. Orasul Iasi era de trei zile iluminat i impodobit cu arcuri de triumf.Aceasta de sigur ca sä nu se puna fäu cu prefectul cu politia, care laprima ocazie pot sä-ti joace festa: Cura il imita orb este pe Napoleon sia introdus obiceiuri franceze in toate, iar massa locala asculta pe cinevrei, cu toate ea' nu este pentru unirea principatelor i nici nu se inte-reseazà de noile legi. Fanariotii au stiut sà anihileze once sentimentpatriotic in popor, asa incat lor nu le sta gandul la unire. Lipsa uneiconducen i centrale la Iasi ruineaza orasul. Pentru fiecare lucru, oricatde marunt, trebue sà ceri aprobare dela Bucuresti. Prin urmare, pro-prietarilor din Iasi, negustorilor i impricinatilor cu procese, le vinedestul de greu; dar caracterul Romanilor e asa de parvenit de fana-rioti, 'Meat lor le e tot una. Sunt extraordinar de usurateci, dar uitarepede rani pe care n faci. Pentru proteste sau opozitie n'au desturä

www.dacoromanica.ro

414 G. BEZVICONI

energie. Aceasta, de altfel, e si norocul lor, pentrucä oamenii de aicinu-s lipsiti de posibilitati, ca in viitor sà realizeze unirea pamanturilorromane0i, mai ales deoarece aceasta unire ar merge aici mult mai binecleat de exemplu in Germania. Centralizarea francezä i-a fost fatalä.lui Cuza, insa administratia franceza a rämas. Aceastá administratiei-a facut o primire festivä lui Carol, iar nu poporul, care a venit sä-1priveasca ca pe ceva deosebit. In ochii Europei, care nu-si dà seamacum stau lucrurile, Carol e popular ; masselor populare bisà le e de fapttotuna, cine se va urca pe tron, pentruca simtul patriotic al poporuluie sugrumat, pentruca s'a obisnuit sa vadá in gospodarii säi straini siexploatatori. El a renuntat la toate si s'a lasat condus cum dorescaltii, deoarece nu poti sparge zidul cu capul 0 s'a supus. Aceastáindiferentä' a masselor populare pentru soarta tarii, aceastà educatiefanariota mi-a atras atentia dinteodata, cand stäteam la teatru...

Cortina nu se ridicase panà ce n'a intrat principele. El se aratainteo lojá din rangul al II-lea (in dreapta spectatorilor). E un tänarblond cam de 27 ani. In timp ce saluta, am avut tot timpul sä-1 scrutezCu lomionul ; seamana extraordinar Cu marii nostri duci, cu raposatultar 0 cu principele mostenitor al Prusiei. Are aceleasi trasäturi corecte,aceleasi maniere si miscari. A rasunat imnul national roman. Pe scenäau ap5rut initialele principelui. Cântareti imbracati in haine negre0 cantarete in rochii albe cantau in cinstea sarmanei Romanii. Muzica0 vocile erau excelente, dar val! atat muzicantii, cat 0 cantaretii,ca 0 la noi erau sträini. Românii, ca si noi, inca au nevoie de oamenistraini, ca sa le formuleze melodiile Decorurile erau proaste. Trebuesa observ, ea in genere teatrul din Iasi e putin arätos. E iluminat culumänäri de parafina si are o impartire proasta. Intr'un cuvaait, viataintelectualä abia incepe sä mijeascà in acest tinut uitat si asuprit.

Au ctuatat imnul. Publicul s'a ridicat si destul de neimpreunat astrigat: ß Traiasca domnitorul Carol! » Strigatele au durat vreun minutPe mine m'a mirat faptul, ca vecinii mei n'au luat parte la entuziasmulgeneral. Aclamatiile au fost mai mult formale, d.ecAt o expresie a dra-gostei catre patrie, Care ei insisi. Toti zambeau prosteste. Imi era necazpe poporul, care singur si-a ales domnitorul si cu nimic nu-si arata fatade el simpatia.

Mara de indiferentismul fanariot, din nenoroeire coreligionariinostri au fost atinsi de ideile de libertate, egalitate §i fraternitate ceeace le-a dat gata cu desavarsire. Principele Carol poate sá se dovedeascàun domnitor priceput sau nepriceput, bun sau räu ; dar oricum ar fi el,este expresia intregii Românii. Eu de exemplu am o päTärie pe cap,care nu e bunk dar e a mea 0 eu n'am sa-i dau voie nimanui sä mi-osmulga de pe cap. Dacä nu-I vor pe Carol, sà taca, sau sä fluere asainteleg eu; e insä desgustätor indiferentismul imoral, care nu-i inclinanici in dreapta, nici in stanga. Asa se 0 vede, di o tarà intreag5. e

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIM IN MOLDOVA I MITNTENJA 415

condusa de un manunchi de oameni, mai mult sau mai putin priceputicare o carmuiesc dup5, bunul lor plac, iar poporul nu e nid cu ei, nicicontra lor.

Teatral din Iasi e prost. Iasul e un oras tot atat de romanesc, catKovnorusesc. Majoritatea locuitorilor o formeaza. Evreii, Polonii

Nemtii ; Moldovenii sunt numai functionarii, negustorii mici i poporulde jos. Evreii nu se prea duc la teatru ; au alte treburi. Polonii sunt nistegolani, care nu se gandesc la teatru. Si de ce s'ar duce la un teatru, incare se joacá inteo limba pe care ei n'o cunosc? Pentru Nenrti mai vintrupe ambulante. Mai rämane publicul moldovenesc, care a saracit,In cea mai mare parte, datorit unirii principatelor, care a facut caIaii sa-si piardal insemnätatea de altadata. Decorurile sunt saraca-cioase, iar actorii imposibili. S'au jucat douà vodeviluri sträine in tra-ducere, in care pe Kenai apareau and baroni, cand conti i marehi7iActorii isi dadeau toata osteneala, dar se vedea cal nici idee n'aunici n'au avut de unde sä aibe nu tuimai despre o societate aristocra-rid., dar chiar de una cum se cade. Sarmana Moldova cu boierii ei ! Dacaacestea erau maniere de boieri chiar de rang mijlociu atund pots'A spun cà frizerii i contopistii nostri se tin mai bine. Despre miscarileactritelor, care jucau pe marchize i baronese, mai bine sa tac. Mai reusitaa fost piesa Nunta teirtineascd, care prezenta scene din viata poporului,scrisa de d. Alecsandri. Continutul piesei era absolut fara valoare, .insanational, iar muzica a fost excelenta. Aceasta operetä ar trebui sa fiemontata si la noi... E o adeväratä rusine, cà noi nu cunoastem panaacum operile bune ale coreligionarilor i vecinilor nostri, multumindu-nea imprumuta opere dela popoare, nouà cu totul straine. Piesa era in-dreptata impotriva fanariotilor. De sigur, impotriva lor se putea com-pune usor i ceva mai bun, insa. penita literatilor de aid nu s'a obis-nuit sa alerge pe hartie i ideile n'au ajuns 1'11cä la inspiratie creatoare ;de altfel num'A'rul oamenilor cu adevärat culti aici este redus, asa darsi al celor talentati. Sà ne amintim istoria noastra. erau timpuricand ne entuziasmam de Cantemir, Sumarokov, Herascov, printulI. M. Dolgorukov, care, vai ! mai mult decat sunt uitati. Romaniadeocamdatä se aflä Inca in veacul al XVIII-lea

Continutul piesei e simplu i lipsit de interes, insa muzica a salvattotul. Muzica operetei e asa de pläcuta, jucausà i glumeata, incat onceteatru ar avea succes cu o asemenea piesa. Am sa fac inca o observatie :dacà muzica ucrainiana cu toate ea' e melodioasa sufera de lipsaunui continut, nu-ti inspira nimic, acea romaneascä de asemenea, efoarte melodioasä, placutä, dar e i mai lipsita de continut, decatcea ucrainiana.

In timp ce acestea se petreceau pe sceni, binoclul meu ¡mi dadea posi-bilitatea sá vad ce se petrece in public. Doamnele i sunt nenumaratefrumuseti straluceau cu podoabele lor de briliante i safire. Fetele

www.dacoromanica.ro

416 G. BEZITICONI

lor, insä., lipsite de spiritualitate 0 gândire, aveau expresia caracte-risticA, pe care o au femeile din Orient... Binoclul meu se plimba delao lojà la alta 0 deodatä s'a oprit... Erau douà femei de o frumusete rarà,pe care nid in vis nu o poti concepe... Erau douà femei din familiilecele mai aristocratice de aici, din familii al cäror nume amintea de unir in.treg de eroi, luptAtori pentru libertate, credintä 0 neam, 0 pe

care eu le voiu trece sub täcere, deoarece nu vreau ca nepoatele sà ro-eascà pentru bunicile lor. Ceea ce am väzut aici in 1867 se practica

la noi in. 1757. $i. noi am träit o asemenea epocä. Moldova mai träiWetimpurile impärnesei Ana Ioanovna 0 Elisaveta Petrovna...

Ele au plait (dupà preturile de aici) o sumäi fantastic6 pentru aputea avea loja de vis-à-vis cu aceea a principelui, 0 ce nu fäceau eleca sä-i atragg atentia? Timp de patru ore i-au acut ochi dulci, i-auzâmbit, au oftat 0 asta in väzul a douà mii de spectatori...

Deprinderea de veacuri, de a fi sub stà"pânirea stfäing a avut caefect atrofierea sentimentelor patriotice in massele de aici 0 le-a fäcutfoarte materialiste. Grecii, Bulgarii 0 Sarbii nu manifestä aceea0 in-diferentä fatä de soarta tärii lor. Ei au avut un singur du§man peTurci, 0 pe ajUtorii. lor Grecii. Popoarele Turciei cunosc bine cinee du§manul lor, de aceea cautà O. se uneasc6 fiecare bite° singurätarä, fiecare avand un conducaor, d e care se tin. ca 0 copilul de mamä,0 de aceea sunt tari. Cu Romanii situatia e alta. Un neam mic, a§ezatde- soartä intre vecini putemici, ei vrând-nevrând au trebuit sà" seinchine cam]. unuia, &and altuia, a. a.. incht s'au obipuit cu gandulea' soarta lor nu depinde de ei. Aici au stäpanit 0 Turcii, 0 Polonii,0 noi am intervenit cu protectoratul nostru, 0 Austria a intrat cuoaste pe aici... In sfAr0t, ei au ajuns sub protectoratul marilor puteriale Europei, adicà s'au dezorientat complet.

Poporul nu l-a dumänit pe Cuza. Eu am auzit adesea fraza: « Cuzaa fost un om bun a fäcut mult bine *. Indeadevär, el a eliberat petärani, a introdus obligativitatea invätämantului, pe boieri i-a camstrâns de brAu 0 tuturor le-a acordat drepturi egale de vot. Erau im-potriva lui numai din cauza därilor sporite, din cauza introducerii ser-viciului de « gräniceri » asemänätor landwehr-ului german. $i iatd,acest popor unit de el, n'a fäcut niciun pas, ca sä-1 ajute atunci, candel a fost detronat. Poporul a täcut, deoarece nu credea in fortele sale,nid in insemnätatea sa, nici in statomicia reformelor ; iar populatiaor4äneasca, tot felul de mici negustori, brutari, mäcelari, ace§tiadin contra, chiar se bucurau de cäderea lui. De altfel ei se bucuraula gAndul, ea' va veni din nou o ocupatie sträing. « Vor veni o9ti 0treburile vor merge mai bine, vom avea comenzi mai multe. Sä: deaDumnezeu sä vinä Ru0i. Ofiterilor ru0 le place viata 0 träiesc pepicior larg, le place sà fie eleganti 0 le place o manc are bung. Nu suntca Austriacii, care numärä fiece ban, mai räu ca ai notri l » Chiar

www.dacoromanica.ro

27

CALATORI RIT*I IN MOLDOVA *I MI7NTENIA 417

boierii se bucurau. Despre boieroaice nici nu mai vorbesc: acestea segandeau la baluri 0 la petreceri...

Nu numai fanariotiiti armatele straine au corupt atat de adancacest popor, incat trebue sà umbli cu felinarul ca sa' g5se0i un barbat,sau o femeie cinstit5., ci i ideile filosofice ale secolului al XVIII-leaau avut o influenta asupra acestui popor, care abia a p5.0t pe drumu-rile mai serioase ale vietii istorice... S5.' mai desväluim oare r5.nileviitorului stat roman?

Str5.inii V. nap5.desc 0-1 stramtoreazä, ca i intreg ras6ritul nostru.Aici vin tati parvenitii mai dotati ori neispr5.viti din apus, ce-0 cautanorocul 0 care 11 indep5rteazä pe locuitorii autohtoni dela servicii, delanegot 0 dela mWe§uguri. In m5.inile strainilor se afla capitalurileinfluenta... Pot sa spun., cà aici pop vedea aievea Rusia dupa Petrucel Mare 0 chiar in timpul lui. In urma principelui Carol p5.§We o ceataintreag5. de Germani avizi, care cu toate strig5.tele i protestele intelec-tualilor de aici, ocupà functie dup51 functie. In 1867 se fispandi vesteacä fratele principelui Carol, Frederic, sosit atunci la Ia0, va fi numitguvemator al Moldovei. Pentru ce? i oare cunoate el inteatata taraca sà poata deveni loctiitor de domn? i oare pentru asemenea postnu e capabil niciun roman? Toate acestea sunt a§a de putin. delicate0 cam zu deutschl

Cu ace0i straini e o adevarat5. nenorocire. In virtutea vechilortratate (capitulatii), incheiate intre puterile din apus i Poarta Otoman5.,strainii se bucurau aici de drepturi de a se judeca la consulii lor, iar inrelatiile cu supu0i de aici sà: ceara ocrotirea consulatelor lor. Và putetiinchipui ce haos iese din aceasta. Consulatele se amestecà in toate ordi-nele date de guvemul de aici i in toate lucrarile administrative. Dacàe arestat un strain consulatul respectiv considerä acest lucra cao ofesà personala i deruteazà poli0a, ii paralizeaza actiunile. i failtoate acestea e greu sa realizezi ceva, 0 pe langa asta 0 capitulatiileacestea blestemate, sub ocrotirea carora îi fac aici de cap vreo 70 demii de supusi austriaci.

Sarmana Romanie! i nimeni nu-ti cunoa§te necazurile !...»

www.dacoromanica.ro

1876

G. I. BOBRIKOV

Räzboiul Crimeii 0 cel balcanic, din 1877, marcheaz6 etape noiin evolutia relatiilor ruso-române. Izvoarele documentare sunt bogatepentru aceastä epod.. Academicianul sovietic E. Tarle consactä chtevacapitole (vol. I, cap. IIIXI) acestor evenimente in studiul sau: Riz-boiul Crimeii (Moscova, 1944). Amintim din scrierile mai vechi: A.N. Petrov, Ru§ii in Romänia qi la Duneire in 1853-1854, o VechimeaRusk' », 1888, nr. 9 0 urm.; Reizboiul relsäritean din 1853-1856, in« Vechea 0 Noua Rusie », 1879, vol. XV, p. 457, comp. pe M. Bogda-novici, N. Dubrovin 0 « Batranul diplomat »; Räzboaiele Rusiei cuTurcia, din 1828-1829 qi 1853-1854, o Vechimea Rusk' », 1875-1876;A. Zaioncikovski, Raboiul din Räsiirit din 1853-1856 in legeiturei cusituafia contemporanä politicei, Petersburg, 1908-1913; Edmond Bapst,Les origines de la guerre de Crimée, Paris; S. Nikitin, Politica rusäIn Balcani §i inceputul räzboiului räsäritean, «Problemele Istoriei »,1946, nr. 4, p. 3 0 urm.; general cerbatov, Le feld-maréchal Paskie-witch, Petersburg, 1888-1899; corespondenta luí Paskevici 0 a luiM. D. Gorceakov, « Arhiva Rusà », 1876; N. Schilder, Paskevici intimpul räzboiului Crimeii, «Vechimea Rusä », 1875; amintirile luiKamovski, Henrizi, B. P., C. A. N. (« Sbomicul Militar >>, 1873), PetreAlabin (Viatka, 1861, Samara, 1888 0 1892), N. Bogdanovski (« Ve-chimea Rusä », 1894). Ofiterul Pavel Valerianovici Jadovski, frateiepoetei Julia Jadovska, a publicat in revista o Panteon » (1854, nr. 7):Schita istoricei despre Moldova §i Valahia 0 Moldova qi Valahia in ac-tualitate (ibidem, 1856, nr. i 0 2, 0 separat, Petersburg, 1856). LaParis, in editura lui A. Franck colectia 4 Sbomikul rusesc din sträi-natate », in 1858 au apgrut douà scrieri: Nemfii 0 Dunärea 0 Jurnaluldin Sevastopol, continuând notele de campanie din Principatele Du-närene. In prima bro§ufä. (p. 18-19) g'äsim o descriere fäufácioasäa BucureOilor, vorbindu-se de luxul pretentios al « micului Paris » 0primitivitatea poporului oprimat de aristocratie 0 de « prince renais-sant ».

www.dacoromanica.ro

CALATORI ItIW IN MOLDOVA I MUNTENIA 419

Cu atät mai pretioase sunt insemnärile tánärului ofiter Lev Tolstoi(1828-191o), din al su jurnal intim (1853-1865)1). Din cauza inru-dirii sale cu comandantul print Gorceakov 2), viitorul celebru roman-cier a fost numit in armata care opera in regiunea Dunärii, fiind trimesla Oltenita, apoi in statul-major al generalului Serpuhovski, §eful ar-tileriei, la Bucure§ti « ora., mare i frumos ». MAtu§ei sale, T. A.Egolskaia 3), el ii scria la 26 Mai 1854, cà stä foarte Iinitit la Bucure0i,unde se plimb5., face muzicbi i mä.nâncä inghetatà. A doua zi pleacala Silistra. La 14 Martie 1854, sosind de abia de douä zile la Bucurqti,Tolstoi reja jurnalul intrerupt aproape de o lung, din Caucaz. El scrieaici Adolescenfa i Memoriile unui artilerist. CitWe operele lui Pu§kin,Lermontov, Goethe, Schiller_ Din mijlocul lunii Iunie pánä la 21Iulie el WA la Bucurqti. La 30 Iulie, se duce &blare la Rämnic, la 7IIAugust se aflà bate° naisiune la Barlad, trece apoi prin Moldova in-treagà i ajtmge la 4 Septemvrie la granitä. Sculenii pe Prut, iarla 9 Septemvrie la ChiOnbn, unde rbimâne in neactivitate pänä la

Noemvrie, ceránd mereu sà fie mutat in Crimeia, pe frontul de luptä.Remarcabile sunt rândurile notate in Jurnal la n mue 18543):

Après ma conversation avec le médecin, j'ai renoncé à l'opinion.stupide et injuste que je professais à l'égard des Valaques ; opinion quiest partagée par toute l'armée et qui m'a été inculquée par les idiotsque je rencontrais jusqu'à présent. Le sort de ce peuple est fait decharme et de tristesse

Räzboiul Crimeii, care a descoperit släbiciunea regimului rusesc cese intemeia pe iobägie 5), §.1 tratatul dela Paris, incheiat in 1856 4),au uprat accesul intrigilor austriace in Baleani, intärind tendintalor de a contrabalansa influenta rusa, Austria fiind impotrivatuturor Rombnilor inteun stat, ea dorind sä piing sub stapânirea sa

1) Paris, 1926, p. 114 §i arm.Printre aghiotantii generalului se aflau: Iorgu Costache Sturdza, Petre

Kesco, Dimitrie Xrupenski §'1 Dadu Iordache Pilipescu, care, nAscut in i8rx,§i-a fAcut studiile militare la Moscova, a intrat apoi in armata rusa, cApAtAndpentru campania din Crimeia o spadA de onoare ; in 1859 Filipescu a trecutin armata romAnA, in care a ajuns colonel, fiind aghiotant atasat pe langá mareleduce Nicolae la 1877.

P. Biriukov, Tolstoi, Paris, 1906, vol. I, p. 280 §1 urm.; E. Galperin-Kaminski, Tolstoi par Tolstor, Paris, 1912, p. 126 si urm.; N. Tolu, Tolstoi inRomania, Viata Romineascii. 4, 1928, nr. r, p. p105-114.

op. cit., p. 126.9 V. I. Lenin, Opere, vol. XV, p. 143.9 N. Iorga, Histoire des relations, p. 319, i Conffictul militar austro-

rus in 1854-1856, Analele Academiei 1937, S. III, t. XIX, p. 250. A. N.Petrov, Diplomalii ruO la conferinfele din Viena in 1855, 4 Vestitorul Istoric1890, si ruff: la congresul din Paris, ibidem, 189r.

273

www.dacoromanica.ro

420 G. BEZVICONI

Principatele Dunärene 1). Ocupatia austriacà din timpul acestui razboiera un pas de agresiune germanied impotriva tärii, dar chiar ofiteriiaustriaci, ca Moritz von Angell 2), veniti la Iasi, considerau principa-tele drept « un pion avansat al sferei de influentá ruseasc5. undeRusii si-au f5.cut destule simpatii in indelungatele sederi, inodândrelatii de prietenie i fiind apreciati pentru därnicia lor, pe cand m5.-surile autoritAtilor militare austriace erau privite ca nelegiuiri opresive 3).

Incercând s. introducA neintelegeri intre Rusia si Moldova, asi-gurandu-si stäpanirea gurilor DunArii. 4) (inregistfálm tendinta de aaduce chiar Basarabia sub st5.panirea austriac5.) 5), Austria stgrue lacongresul dela Paris, ca printre clauzele impuse Rusiei in urma unuirazboi greu, sä se introduc6 cedarea judetelor de Sud ale Basarabiei,suzeranit5tii turcesti, inchiandu-i-se astfel iesirea spre marele fluviu.Pe de alt5. parte, Austria agit5. chestia DunArii, chiar la 1881, cindajunge s rupà relatiile diplomatice cu România independenta, ca sàstabileaseä, prin umilinta acestei täri, un control efectiv asupra navi-gatiei dundrene 3). Cu toate intrigile austriace din vremea ràzboiuluiCrimeii si de dupá congresul dela Paris, 7) marele act al unirii princi-

1) Ibidem, pp. 319, 330 s. a.1) Amintirile sale au apärut la Stuttgart, in 1900 ; comp. Tudor Bucur, in

4 Revista Istoric5.*, 1944, p. 14. Printul Sayn-Wittgenstein-Berleburg, (Souvenirset correspondance, Paris, r889, vol. I, p. 374; aceastii carte, ca i &Revs altevolume de amintiri, le folosim din biblioteca lui C. Daskin) noteaz5. la 3 Iulie1856, c5. Moldovenii regret& pe Rusi, fata de aroganta i brutalitatea Austria-cilor. R. Rosetti (Amintiri, vol. I, p. 282) serie:

Nu voiu uita niciodatá simtimintele de ur5. si de dispret cu care femeilecare aveau ingrijirea mea si a surorilor mele, slugile casei, vatajii, vechiliinum5rosii boiergnasi, protejati ai tatei, cu sotiile i familiile lor, vorbeau de Aus-triad, de varvaria, de aroganta, de pretentiile i de meschinaria lor.mei au confirmat cu desAvilrsire aceste spuse, arAtând la r5ndul lor, ca ostasiicesaro-cräiesti s'au ar5tat absolut nesuferiti, mai cu searnà of iterii, plini depretentii, niciodat5. multemiti de cele ce li se oferea, chiar in caselc boieresticele mai bogate, in care aveau parte de un trai de care cei multi dintre ei nicinu visase s5. se bucure acasä la ei. Apoi erau foarte brutali ditre cei mid si pen-tru cel mai mic temei scoteau sabia i, fárA niciun temei, prea adesea loveaucu *. Comp. N. Iorga, Istoria Romtinilor prin cdldtori, vol.III, p. 321.

3) E. Tarle, op. cit., p. 451 si urm.9 N. Iorga, Problema unirii principatelor (1855-1859), i Analele Academiei

1941, s. III, t. XXIII, p. 293, comp. amintirile ambasadorului Hubner (Paris.1904). Vezi si: A. Satilov, Despre problema Dundrii, ziarul e Izvestia *, Moscova,23 Dude 1946.

5) R. Rosetti, Amintiri, vol. III, p. 121.5) Titu Maiorescu, op. cit., pp. 191-206. Protestele lui Grigore Sturdza,

lylihail KogAlniceanu, etc.5) R. Rosetti, A mintiri, vol. II, p. 67 urm.

www.dacoromanica.ro

P. Zaioncikovski, Reformele militare ale lui D. A. Miliutin, Probleme/eIstoriei 3, 1945, nr 2, p 3 i 111111.

Titu Maiorescu, op. cit., p. 124. Autorul care scrie in 1897, subliniazamultiplele neajunsuri ale lucrarii alcatuitä de statul-major roman: Istoria relz-boiului din 1877-1878 (Bucure§ti, 1887). Comp. i p. 132, despre alte serienicare falsifica textul telegramei adresate de marele duce Nicolae principeluiCarol, la 31 Iulie 1877. Textul apocrif a apärut intai in Neile Preie Pressedin Viena, sub rubrica unei corespondente din Londra din a Martie 1878.a fost reprodus î bro§ura Rumdnien und der Vertrag von San-Stefano (Viena,1878, p. 15), apoi de T. C. Vackescu: Luptele Romeinilor in resbelul din 1877-2878 (Bucure§ti, 1887, p. r8o), de unde a luat-o Istoricul romein (Bucure§ti1887, vol. I, p. 257 §i n. r). Originalul e la Sinaia, inteo vitrina; textul autentic,in Memoriile regelui Carol I, D. A. Sturdza, Charles I-er, N. Iorga, Rclzboiulpentru independenla Ronainiei cu rectificarea punctuatiei, p. 73), etc. (com.de M. Romanescu). Vezi in Memorii (vol. IV, p. 9), scrisoarea tatälui regelui,despre Rusia prietenä folositoare, stapánä pe viitor in Orient...

Titu Maiorescu, op. cit., p. 112.

CALATORI RU$I IN MOLD OVA $1 MUNTENIA 421

patelor, cu temelii care dateazà dela generalul Kiseliov i regulamentulorganic, se infaptueste in Ianuarie 1859, datorita sprijinului real alRusiei i Frantei.

La 13 Martie 1871, prin tratatul din Londra, Rusia obtine anula-rea hotaririlor dela Paris, din 1856. Mai tarziu, cand popoarele bal-canice se rascoalä impotriva nesuferitului jug turcesc, vazand ca nuexista alta solutie decal fázboiul, Rusia pomeste o notiá lupta pentrueliberarea popoarelor din Sud-Estul european. La ii Aprilie 1877,intrand in Romania in conformitate Cu o conventie incheiata la 4 Apriliela Livadia intre guvernele rus si roman, comandantul ostirii ruse adre-seaza Romanilor un apel, in care printre altele spune:

Armata intrá astäzi in tara voastra, care nu pentru intaiasi dataa intampinat cu bucurie ostirile rusesti. Vestindu-va aceasta, và de-ciar ea venim la voi ca vechi prieteni i voitori de bine; nddajduescsä gäsesc la voi aceeasi sufleteasca primire care au aratat-o strabuniivostri ostirilor noastre in trecutele fazboaie ce le-am avut cu Turcii...

Romanii, sub comanda principelui Carol I, viitorul maresal onoraral armatei ruse, au venit i ei ca sà lupte la Plevna, alaturi de armatarusa reorganizata 1), fratia de arme ruso-romana obtinand, acolo, obiruintä. notia. 2). Astfel, Romania, Inca la II Decemvrie 1876 consi-derata de sultanul Abdul-Hamid ca o provincie turceaseä a), si-a pro-elamat independenta. Nefiind insa recunoscutà de marile puteri in-dependenta, Romania n'a putut fi admisa la preliminarele de pacedela San-Stefano, uncle, datorital interventiei Rusiei, la II Februarie1878, Poarta i-a recunoscut aceastà independenta, de asemenea atri-buind Rusiei « sandjacul Tulcii » (Dobrogea), cu posibilitatea de a-1schimba pentru Sudul Basarabiei. In urma negocierilor de atunci, care

www.dacoromanica.ro

422 G. BEZVICONI

au avut loc inter) atmosferh neprielnich 1), Rom5.1lia, in schimbul Basa-rabiei de Sud, a obtinut Dobrogea, cu un teritoriu redus, Mfà desph-gubiri in bani 8), si, pe angà aceasta, cu conditia impush de congresuldin Berlin a modifichrii articolului VII din constitutie, in sensul to-lerantei re_ligioase la exerdtarea drepturilor politice. Nemultumireaunora nu s'a revarsat asupra lui Ion Brhtianu, sau a lui M. Koghl-niceanu 3), ci a influentat spre rhu leghturile ruso-române.

R5.zboiul din 1877-1878 are o bibliografie si mai bogatä, 'Licht n'oputem prezenta decht in parte. Tratativele intemationak se pot cer-ceta din Istoria diplomafiei (Moscova, 1945, vol. II, p. 22 i urm., deV. Hvostov). M. Pokrovski scrie despre Problema Orientului dela pateadin Paris peincl la congresul din Berlin, in Istoria Rusiei in veaculal XIX-lea, Petersburg, 1909, vol. VI. Urmeazh: E. Belov, Rezultatelerdzboiului Rusiei cu Turcia, «Vechea si Noua Rusie », 1877; Rusiafi Anglia in Turcia, o Vechimea Rush », 1896, nr. 5 si urm.; print V.D. Dabija, San-Stefano §i Constantinopolul, ibidem, x88o; P. Melnikov,Dundrea §i Nemlii, Petersburg, 1898; P. Zotov, Raboiul pentru inde-pendenfa Slavilor, «Vechimea Rus5. », 1906-1907; Jihariov, Politicaruseascd in problema räseiriteand, 1896; Butkovski, 0 sutcl de ani de po-liticel austriacti in problema räsariteanä, Petersburg, 1888; Karnovici,Despre rolul Rusiei in eliberarea creOinilor de sub jugul turcesc, <1 Ote-

cestvennk Zapiski », 1878; N. Pirogov, N. Abaza (1880-1882), V.Podgoretki (o Vechimea Rush" », 1893), N. Kozlov (1886) desprestarea sanitar'd in timp de fázboi; N. Schilder, Asediul Plevnei, A.N. Kuropatkin, Lovcea, Plevna, .5. einovo ; colonel Martinov, Le blocusde Plevna, Paris, 1904; De Kichineff el Plevna, Constantinopol, 1888;general Totleben, Plevna et son défenseur Osman-Pacha; A. Mlohovski,Russes el Turcs, La guerre d'Orient, Paris, 1877; Belina, De Paris isPlevna, 1878; Coleclia corespondenfelor tele grafice oficiale din rdzboiulreisdritean din 1877-1878, Petersburg, 1878; D. Buharov, La Russieet la Turquie, Paris, 1878; N. Iorga, La Russie en Orient de 1875 A1878, d'après les confessions de M. Nélidov 4), Bucuresti, 1916, Dixans de politique russe dans le Sud-Est de l'Europe (1878-1888), Bucu-resti, 1937, si Scrisoarea lui Totleben despre luarea Plevnei, a Revista'storied », 1939, nr. 4-6, p. 148 si urm.; I. Nistor, Din corespandentalui Totleben dela Plevna, « Analele Academiei », 1932-1933, S. III,

Ibidem, pp. 75-76 si 104-168.Ibidem, p. 166-167. Chestia dela Arab-Tabia; România a renuntat

la indemnizare in schimbul rectifidsii de granità, expert fiind generalul St.FAlcoianu, sef de stat-major (com. de M. Romanescu, nepotul generalului).

Ibidem, p. 168.Alexandru I. Nelidov (1835-1910), directorul cancelariei diplomatice

a cartierului general ruso-ronan, unul din autorii tratatului dela San-Stefano,ambasador la Constantinopol (1882-1897).

www.dacoromanica.ro

CADATORI RIM IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 423

t. XIII, p. 223 0 urm. ; Muzaffer-Pa§a §i Talaat-Bei, Défense de Plevna,Paris, 1889; A. Le Faure, Histoire de la guerre d'Orient, Paris, 1878;Stuckrad (Hanovra, 1879) ; D. Jurasco, L'influence russe dans lespays moldo-valaques depuis Koutchouk-Kainardji jusqu'a la paix deBucarest, Châteauroux, 1913; I. Kliaciko, Les évolutions du problèmeoriental, <( Revue des deux mondes >>, 1878; Lecomte, La guerre d'Orienten 1876-1877, Paris 1878-1879; general Candiano-Popescu, Räz-boiul neateirneirii, Bucurqi, 1913; P. Lindenberg, König Karl vonRumiinien, Berlin, 1923; N. Iorga, Correspondance diplomatique sousle roi Charles I-er, Paris, 1923, Riizboiul pentru independenta Romeiniei,BucurWi, 1927, 0 Räzboiul neateirnärii, Bucure$i, 1927; I. Manolescu,Raboiul romeino-ruso-turo din 1877, Bucure§ti, 1921; Cuvänteirile re-gelui Carol I; general R. Rosetti, Partea luatei de armata romeinii inräzboiul din 1877-1878, Bucuresti, 1920; lucrbirile lui Rustow, Lu-rion (1878), Hartmann (1878), Green (1879), Mayer (1877) §. m. a.1).

Tot a§a de numeroase sunt insemnärile de campanie, jurnalele,amintirile unor militari, dar 0 corespondenti de fázboi si alp parti-cipanti in operatiile de pe front. Mentiong.m: Amintirile agentuluiserviciului secret, macedoneanul C. Favricodorov, actiunea chirora seincepe din Ploesti (« Vestitorul Istoric », 1885, nr. 1 o, p. 66) ; Insemnei-rile generalului Narbut ( « Arhiva Rusä. >>, 1895) ; Amintirile lui V. M.Vonlarlarski, care scrie despre desgusatoarea cale feratg a lui Strousberg§i or5.§elul Ploesti (« Vechimea Rusk' », 1892, nr. 5, p. 419 s'i urm. ;editia francezà, Paris, 1899, prefatatà de Anatole France) ; Amintirilelui A. A. Bers (« Vechimea Rusk' », 1898, p. ur si urm.) ; Amintirilelui S. Turikov (« Vestitorul Istoric », 1901, nr. 1 §i. urm.) ; Jurnalullui I. Elet (« Vechimea Rusä. », 1906, nr. 3, p. 528 si urm.) ; Insemnärilecontelui N. Ignatiev (« Vestitorul Istoric », 1914) ; Insemneirile gene-ralului Depreradovid (« Vechea §i. Noua Rusie », 1880); Jurnalul doc-torului Botkin ( « Vestitorul Europei » §i. in volum: Scrisori din Bul-garia, Petersburg, 1893) ; Scrisorile din Bulgaria, de Utin (Petersburg,1879) ; Jurnalul contelui Vlad. Al. Sollohub (1814-1882), Petersburg,1878; §i multe altele. Scriitorul Vsevolod Krestovski, ofiter al gärzii§i corespondent al ziarului 4 Vestitorul Guvemamental », a publicatIn 1879, la Petersburg, cartea: Doutizeci de Zuni in armata de operaliuni,folosind materialul cules §i in romanele sale 2). Scriitorul V. I. Nemi-rovici-Dancenko, care a participat §i el in razboi in calitate de cores-pondent militar, a publicat apoi numeroase serien, printre care: Plevna0 , ipka (Petersburg, 1881) 0 Un an de raboi, Jurnalul unui corespon-dent rus, in care autorul scrie in legaturà cu bätälia dela Grivita(Petersburg, 1879, vol. I, p. 125):

Manuscrisele generalului St. Fälcoianu, la Academia Rotating.Alt roman, Pletma, de Grigore Saharov, Stuttgart-Lipsca, 1884.

www.dacoromanica.ro

424 G. BEZVICONI

e A treia zi Românii s'au arAtat bravi. Am mai spus, c ei se lup-tau bine, färä sa mai vorbim de artileria lor, care dela inceputul bätä-liei s'a arAtat excelent ».

mai elogios serie generalul Hasencampf, in Jurnalul meu (« Ves-titorul Istoric », 1905, nr. 6, i in volum, 1908). La 12 Septemvrie 1877,el semnaleazä inaintarea lucräsi/or de fortificatie ale Românilor, laPlevna. La 20 Septemvrie generalul admirä ordinea taberei ostasilorromâni, la Grivita:

Locurile de bivuacuri sunt alese cu scrupulozitate i aranj atefrumos i ingrijit ; pustile i echipamentul ostäsesc sunt puse si asezatesisteraatic; corturile i bordeiurile de pämant sunt orânduite regulat

in linii drepte; intre batalioane i regimente sunt stabilite intervale.Aranjarea interioarà a bordeiurilor de pämânt e exemplarä. Pretu-tindeni e curat, orânduit si elegant. Chiar pentru cal sunt constrttitesoproane de paie ».

Principele Carol l-a decorat pe Hasencampf cu ordinul SteauaRomâniei ».

Este interesant de asemenea, jurnalul locotenentului gärzii LeonidCiceagov (ed. I, Petersburg, 1885; ed. II, 1887; ed. III, 1903).

Printul Emil de Sayn-Wittgenstein-Berleburg, aghiotantul impä-ratului, scris: Souvenirs et correspondance (Paris, 1889), incepAndpovestirea (vol. II, p. 425) din mosia sotiei sale "), Fântanele, dinMoldova, la 28 Septemvrie 1876. La 20 Mal 1877 autorul trece prinPloesti, iar la 31 Mai asistä la splendida intampinare a impäratuluila Bucuresti. Descrierea continta cu asediul Plevnei 3).

Printre autorii de memorii mentionäm pe P. Parensov, ofiter destat-major (« Vechimea Rusä *, 1899), prieten cu colonelul G. I. Bo-brikov, care serie, la rAndul säu, amintiri din vremea acestui räzboi.Reproducem, insä, numai un capitol al insemnärii lui Bobrikov cuprivire la România in preajma falzboiului din 1877 (« Vechimea Rusä »,1912, nr. 5, p. 290-295).

Nepotul amiralului, Leonid Ciceagov s'a nAscut in 1856, a ajuns colone/,apoi s'a cAlugArit lufindu-si numele monahal de Serafim, a fost arhiepiscop alBasarabiei i mitropolit. Despre el serie I. Parhomovici, in Revista Societgitiiistorico-arheologice-bisericesti Chisingiu, 1910, vol. V, pp.

Printul a luptat in armata rusA in Caucaz si, in 1863, impotriva rAscula-tilor poloni. El s'a cAsAtorit in Moldova, cu Pulheria Cantacuzino-Pascanu,a avut o flied, mAritatl cu printul Schönburg-Waldenburg, care la rAndul eia dat nastere la doi fii si o fatA, asätorità cu principele de Wied, fostul rege alAlbaniei (R. Rosetti, Aminitri, vol. II, p. 15). Printul Sayn-Wittgenstein-Berleburg a fost unul din candidatii la tronul Moldovei (A. Isacenko, LaRoumanie inconnue, Berna, 1917, p. 42).

a) rag. 433, 437 panä la p. 524.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU*I IN MOI,DOVA I MUNTENIA 425

((Una din amintirile mele cele mai placute apart.ine Romaniei, uncleam ajuns pentru prima data cu ocazia marilor manevre, organizatede principele Carol, care-si recomanda reprezentantilor armatei straine,tanara sa armata instruita de el. A doua oarä am sosit la Bucurestica insärcinat militar al comandamentului suprem al armatelor noastre,ce erau concentrate in Basarabia in toamna anului 1876. i prima sia doua oaf& datorita unei imprejurari fericite, mi-am asigurat un suc-ces deplin, datorita faptului ca in tug' aveam mai multi prieteni, decaldusmani.

Cä succesul uneori depinde de imprejurari neinsemnate o demons-treazä faptul, di la prima mea venire facusem cunostintà cu ministrulde räzboi, generalul Florescu. Am fost printre prirnii ofiteri rusi, caream ajuns in Valahia ca musafir al principatului, nu ca unul in mäsurasa" hotarasca soarta lui. ',nand in consideratie faptul acesta, plecandin vizita la ministru, mi-am imbr5.cat uniforma de gala, ceea ce-1 in-calla pe simpaticul general. Am aflat pe urm6, cá ofiterii straini seprezentau la el in uniforma obisnuitä. Multumit de mine, ministrulmi-a dat un cal foarte bun, pe cami ceilalti ofiteri straini aveau nistemartoage. Datorità acestui fapt, in tot timpul manevrelor eram inapropierea principelui. Era natural ca toate impresiile principele leimpärtäsea Cu mine, ceea ce-rni cree o situatie exceptionala. De altfelincà o intamplare spori prestigiul meu. Trecand pe strazile Bucures-tilor cu un gtup oe stràini, acestia se mirau cà birjarii dela cele maifrumoase trasuri, care erau sectari rusi, se ridicau de pe caprele tra-surilor i ma salutau adanc. Toate acestea stmt lucruri neinsemnate,care insa nu trebuesc neglijate. Inca un amanunt. Manevrele au avutloc in imprejurimile Buzaului, uncle am plecat cu principele inteunvagon special. Corect pang la pedantism, principele nu se intretineacu un strain, mai mult decat cu altul. Tinandu-ma mai la distantaIn timpul drumului, ma apropiam de principe cand ajungeam In gara.De aici a rezultat faptul, cà publicul, care astepta pe platforma dingara, i autoritatile il vedeau totdeauna pe principe intretinandu-seCu mine. Ca rezultat, in ziare au inceput Ea aparà articole, in care erasubliniata situatia mea deosebita. i acest lucru e un amänunt, careinsà are insemnätatea lui.

Rastimpul de sase luni, cat am stat in Romania inainte de razboi,m'a apropiat foarte mult de presedintele consiliului de ministri IonBrätianu, care in momentul acela detinea portofoliul ministerului deinterne si de razboi. Dupa pärerea multora, ultra liberalul Mazzinial Romaniei Bratianu, se aratä fata de mine foarte amabil i inte-legator, punand in primul plan miezul lucrului, fárä sa tina seama deforma. Cu ajutorul lui am putut strange s't prelucra toate informatiilecare ar fi putut prezenta interes pentru armata noastra, ce inaintaspre Bulgaria, trecand prin principat. Ne-a apropiat i mai mult

www.dacoromanica.ro

426 G. BEZVICONI

invälmäsala, care a insotit trecerea armatelor noastre prin teritoriulromânesc. Cu toate cà timpul care a precedat declaratiei de räzboi,a fost destul de mare ca sä poatà fi luate toate mäsurile necesare, s'aconstatat eh' n'au fost luate mäsuri la timp. In consecin#, o serie deconflicte i neintelegeri cu autoritätile locale. Intr'o asemenea situatie1-am gäsit pe agentul nostru diplomatic baronul Stuart 1), caredesperat, gesticula in fata unui maldär de note adresate lui de minis-trul de externe Kogalniceanu.

Toate numai din vina voasträ. a armatei active. Uite-te cebucluc mi-ati acut. i acum eu sunt de vinä* ? mä: intämpinä el.

Dac6-s de ving eu i armata, attmci am sá te descurc tot eu.Dä.-mi toate notele mie i am sä am eu grijä ca sà nu te mai superecu altele.

Hârtii erau multe, asa cà abia au incäput in servieta mea, pe caren'am mai putut-o inchide. Am plecat cu ele la Brätianu. Totdeaunaamabil si bine dispus, m'a intrebat de sändtate, oferindu-mi o tigarà,

avea un tuttm exraordinar de bun.Ce e cu servieta asta de senator?Kogälniceanu al dvs. I-a bombardat pe baron cu note diploma-

tice. Acum trebue sä desleg eu sforile si de aceea am venit la dvs.Da, am auzit de o serie de conflicte intre populatia noasträ

armata voasträ. Pier gainile i alte ofátänii, se rup cäniledela fântâni i altele de acest soiu.

Am si eu un dosar voluminos de declaratii din partea autori-tätilor militare. Rubia o schimb6 pentru un leu jumätate, asctmdlemnele i paele, si multe altele de felul acesta, ceea ce este un rezultatal lipsei comisarilor, care trebue sá insateascA coloanele. Cred cà ase-menea lucruri nu se vor mai repeta. In momentul de fata e inutilcercetezi cine e vinovat si cine are dreptate. Cercetdrile i compensa-Ville nu ar face altceva, decAt sä inäspreascä relatiile noastre, asa 'Mealpropun ca toate sà fie date uitärii.

Inteleg si in totul sunt de acord.simpaticul Brätianu, pentru a nu-si deszice vorba de faptä, in

persoank rape pe masa consiliului de ministri, notele trimese de mi-nistru/ säu de exteme. Posi sä zici eä nu e inteligent?

Tot astfel, rapid si hotárit, am mai rezolvat o serie de probleme,care apäreau la fiece pas in urma contactului armatei noastre cu popu-latia s't armata româng. Conventia militará a fost incheiatà prea tärziusi pe deasupra omisese o serie de puncte, care nefiind stipulate puteau

urmäri i sá provoace confficte serioase. Noi toate le discutamsi le preveneam la timp. In aceastä privintä trebue sá recunosc metitele

1) Dimitrie Feodorovici Stuart, viitor director al arhivelor ministerului af a-cerilor strAine, nepot de fiica al dragomanului D. Moruzi, omortt in 1812.

www.dacoromanica.ro

CALXTORI RU$I IN MOLDOVA i 1UNTENIA 427

lui BrAtianu. Imi aduc aminte, c odata marele duce, comandantsuprem al armatelor noastre, imi reprosase mie, c guvernul reprezen-tativ al principatului il tine legat pe domnitor de maini si de picioare,chiar in probleme militare si cä insusi marele duce e nehotärit si nucunoaste posibilitatile de recunoastere de-a-lungul Dunarii, care arurma sa asigure succesul intreprinderii.

In toate acestea se ascunde o neintelegere am avut curajulsa-i spun marelui duce. Nu existä ordin dat de alteta voastra caresi nu fi fost executat imediat. Ce-ati binevoi sa ordonati acum, alteta?

lata ce: cand faci recunoastere pe o intindere asa de mare caDunarea, n'ai in deajuns trupe de acoperire, iar unitatile armateiromane, care se già pe loc, se prea poate sä refuze o colaborare.vrea, totusi, ca macar trei uniati sa fie asigurate de ajutorul Romanilor.

S5. träiçi, i-am raspuns, totul va fi executat intocmai.Aceasta era la Ploesti. Cu toate cä la Bucuresti m'am intors destul

de tarziu, totusi in aceeasi seara m'am dus la Bratianu. Para sama contrazica m5.car cu un singur cuvant, el s'a asezat la masa,a luat o coa1á de hartie i iata ce am scris in urma unei sfortäri reci-proce pe o hartie oficiala ce purta pecete de stat:

e Les autorités militaires sont commandés de donner à l'officierde l'armée Imperiale Russe No. ..., qui se présenterait avec cet ordre,tout le concours qu'il leur demanderait, mettre à sa disposition lestroupes ou les instruments dont il aurait besoin, enfin cherchermettre en execution les dispositions qu'il jugerait convenable dans lebut de toute réconnaissance ou operation militaire ».

Iata ce se n.umeste a executa dorintele marelui duce in intregimesi pang la cap5.1. In baza acestui ordin, un general sau ofiter rus aveadreptul sa tread." Dun5.rea cu o unitate armata i sà faca recunoasteri.Trebuia sa vezi cat de multumit era insusi Bratianu.

Cu toate cä nu sunt militar, totusi iubesc armata i inteleg pro-blemele militare. Nu se poate lega mainile comandantilor militari,fära a nu lovi in interesele cauzei. Cred ea marele duce, in sfarsit, osa m5. aprecieze. Maine, trenul spre Ploesti pleacà la ora 3. Inca.' inaintede plecare, pe peron, toate trei foi va vor fi inmanate.

Totul fusese executat dup5." cum promisese si la ora cinci eram incabinetul comandantului suprem.

Cum de ai putut atat de repede si bine O. realizezi dorinta mea?lar principele imi spusese, Cei erau greutati de neinlaturat. Ti-a fostgreu s5.-1 convingi pe Brätianu?

Alteta 1 Un lacat 11 deschizi cu o cheie care e facutä pentru el ;alteta voastra ati apucat alta cheie. In ceea ce priveste Bfatianu, amindrazneala sà và asigur, ca acest om e sincer i plin de bunavointafata de noi. Principele Carol e far5." cusur, insa e mai putin practic

www.dacoromanica.ro

Alexandru Cernat (1834-1893).stefan Faleoianu (1833-1903), general si ministru de rAzboi.

428 G. I3ZVIC0NI

decat Brbitianu. Dintre membrii guvemului, sunt multe persoane capa-bile, pe care insA trebue sa le cunosti ca sA-ti dai seama ce pot realiza.

Oricum ar fi, sunt foarte multumit ca totul s'a aranjat atat derepede si usor. Transmite lui BrAtianu multumirile mele. Iti multu-mesc de asemenea s'i tie; sunt foarte multumit de serviciile tale. Itimultumesc din suflet.

Cat eram de multumit 1 MA intorceam acasà bucu.ros, visatul lasatisfactia ce o sà am cand ii voiu transmite lui BrAtianu multumirilemarelui duce, caci, inteadevAr ne-am distins si am meritat lauda. Dareu n'am lucrat numai cu BrAtianu. In chestiuni militare am avut aju-torul colonelului Sramicianu, dela statul-major, si al ministrului defazboi generalul Cemat 1). In chestiunile de transport pe cEle feratesi cele de ordin intern, am avut de a face cu colonelul Falcoianu 2),foarte amabil si priceput. Nu-mi aduc aminte de numele tuturor, dartoti absolut, fára nido exceptie, mA intampinau cu atentie, intere-sandu-se de doleantele mele si in cel mai scurt timp cautau sa-mi deainformatiile necesare. Datoritä unei asemenea colaborari, am reusit saprezint statului major al armatei o serie de informatii pretioase cuprivire la organizarea armatei romane, mijloacele de aprovizionare,mijloacele de transport pe caile ferate si pe drumuri, incartiruiri, recoltadin ultimul an, vasele de transport pe Duda:re s'i afluenti, regiunile im-pädurite, care au si ape curgatoare pe care se poate transporta lemnul,härti si planuri topografice de pozitii din Romania etc.

lama, statul-major din ChisinAu se gandea mai mult la reintoar-cerea acasà, decat la o ofensivä in interiorul unei thri dusmane. Toaterapoartele.facute de mine erau adunate in teancuri, farà a fi prelucratesi aplicate. Toti sperau cA discutiile din conferinta dela Constantinopolse vor termina favorabil. Ideia de pace predomina. In special insistamsi recomandam sA se cumpere recolta imbelsugata a ultimului an.Purtuna ce ameninta nu era un secret pentru nimeni. Cea maimare parte de proprietari si negustori de grane cAlutau s5; scapede cerealele stra'nse in hambare si. depozite, care dupa parerea lor

ar fi putut sa revida pe gratis trupelor in ofensivA. Toate graneleerau cArate cu febrilitate spre porturile dunArene Braila si Galati,ineArcate in vase si. transportate peste hotar. Preturile sc5.zuse enorm.Pentru. 200-300 mii de ruble puteai cumpara ceea ce altAdata nece-sita un pret inzecit. CumpArarea cerealelor pentru armatA, cAutam01 demonstrez eu, in primul rand ar fi servit drept un mijloc desustinere a delegatilor nostri la conferint5., si in al doilea rand ar fiasigurat aprovizionarea armatei pentru un an intreg. Daca rAzboiultotusi va izbucni, noi vom avea stocuri imense de cereale aproape

www.dacoromanica.ro

CALXTORI RUS! IN MOLDOVA I MUNTENIA. 429

degeaba. Dacä din contra, situatia incordatä se va lämuri, survenind odestindere, vom cäOiga sume mari din vânzare. eful statului-majorimi räspunse cà, dad.' la cartierul general existä indoieli in ceea ce pri-vWe räzboiul, apoi la curtea din Petersburg toti sunt convin0 cà nuva fi räzboi, incat ministrul de final* nu va acorda pentru asemeneaoperatie nido rublä. Insistam, repetând cu indpätânare cà in chestiunimilitare nu ne putem conduce dupà criterii ob4nuite, i cá odatä cucerealele din porturile dunärene pleacä i vasele, färä de care o trecerea Dunärii, atát de latä, va fi ingreuiatà peste mäsurä. Prin urmare,eram pentru inceperea imediatä a constructiei de vase 0 plute in regiu-nile potrivite. Mi se rispundea: bine, dar lucfärile &I le inceapä Ro-mânii, pe propria lor räspundere )).

www.dacoromanica.ro

1877

VSEVOLOD GARIN

Scriitorul Vsevolod Mihnilovici Garsin. (1855-1888) a participatsi el in rázboiul din 1877, ca voluntar, cand a fost ránit la ir August.In campanie, el a scris prima sa schita.: Patru zile, aparuta in revistaA Otecestvennie Zapiski ». Scrisorile lui din Romania, adresate mamei,sunt caracteristice corespondentei ostasi/or rusi din toate razboaieleimpotriva Turcilor, incat le reproducem din volumul I al operelorcomplete, editia Marx, Petersburg, 1910, pag. 484-491, text comu-nicat de V. S. Katranov. Din scrierile lui Garsin s'au tradus in ro-maneste: Floarea roqie, de S. Casvan-Pas. si Razboiul.

Falciu (pe Prut), 13 Mai 1877

4 Draga' mamá ! Aseara am sosit la ralciu, cu o intarziere de donazile fata de itinerar. Drumul a fost ingrozitor, a plouat in fiecare zi,pamantul s'a prefäcut in glod. Ne inftmdam in noroi pana la genun.chi.Vasia si cu mine suportam marsurile atat de bine, inca ne miram singuri.E adevärat ea% dup.& ce au fácut cate 30 de verste, ne trantim pe orisicear fi si dormim dusi pana la « general-mar s o (desteptarea). Situatianoastra este inca destul de bunä, in comparatie cu cea a soldatilor:pe noi nu ne pun la corvezi, s'a' scoatem din noroaie carutele cara-vanei regimentare. Soldatii, dupà ce au facut 30 de verste, trebue s'Ase intoarca aproape indata cale de vreo cinci verste, sä scoata cu manácarutele din cele mai ingrozitoare noroaie. Pana acum am dormit prinsate in enge täranesti, dar de cand am intrat in Romania, trebue sadormin in campament. Astäzi am dormit pentru prima oará sub cerulliben Dacá n'are s'A plonä, merge si asa. De altfel, in curand ni se verda corturi. Banii nostri i-am schimbat in aur, operatie la care amcastigat foarte bine. Aurul este foarte scump aici. Hartiile noastre va-loreaza rubia pentru rubra. Neplacut este ca suntem cu desavarsireizolati de restul lumii. Nu stim absolut nimic ce se petrece in lumealarga. La Leova am dat de petrecere, dansuri, betie Romanii isi

www.dacoromanica.ro

1) Logodnica lui Garsin.2) Rilu in orasul Starobelsk, din guvernAmântul Harkovului.2) Fratele Evghenii Mihailovici Garsin.

CALKTORI RI.T$I IN MOLDOVA *I MUNTENIA 431

sarbaloreau demnitatea de regat » nu stim decat atata. De n'arfi gandul la d-ta i la R.1), de n'as sti cat te doare mima pentru mine,as fi pe deplin linistit. lar asa, cand imi aduc aminte oe HarkoN.,, mivin lacrimile in ochi. Se aude cà räzboiul se va termina in curAndne vor trimite acasäl. 0 fi adevärat? Nu stiu nimic. In ziva de 25 Maine va trece in revista impäratul. Hotarit, nu pot scrie mult. Parcänici nu-mi lucreazI capul i apoi, vorba aceea, nici nu poti s'Amult. Nu stiu sigur, dar cred cá aceasta scrisoare va fi deschisä.. Scrie-mi,te rog. Inc5. din Chisinäu ti-am comunicat adresa mea, iat-o din nou,pentru once eventualitate. Scrie-mi cum se poarta R. fata de d-ta.Observi ce fär'l sir e scrisä scrisoarea aceasta? Pe semne ca e de vináextrema mea oboseala. Trebue sa-i mai scriu i lui Volodia s't lui R.,nu stiu cum o sa mai scriu. La revedere, draga mea! Pink' la 28 Iuniefii absolut linistita pentru mine. Voiu mai scrie cateva randuri. Dacama va invrednici Dumnezeu sä má intorc, voiu serie o carte intreagä..Soldatul rus este ceva cu totul neobisnuit. Stmt adevaratieste situat pe un deal, deasupra Prutului. Valea Prutului are o largimede 3-4 verste, dar raul insusi nu este mai larg ca Aidar 3) al nostru

serpuieste pe vale. Am trecut valea aceasta intfun timp de vreo2 Y2 ore, iar carutele n'o pot s'o treaca de doua zile: atät de ingrozitore noroiul. Caii se omoarä. tragand. La revedere, draga mea Te sarut.Salutä-1 pe Jenia 3). Draga mea, cateodatà a vrea atat de mult sal tevad mäcar o clipa. Te sä.rut. Al d-tale 'Vsevolod.

Tecuci, 1877, 19 Mai

Draga mea, slava Domnului, sunt bine, sänatos, am poposit laTecuci sau, mai bine zis, intfun campament din apropiere. Inaintamca bine, numai am gbAvit cu doul zile fatä de itinerar, astfel incatvom ajunge la Baneasa nu la 28, ci la 30 Mai. Viata noastrà e mo-:notonä: umbnim, ne odihnim, mancam iata toate interesele noastre.Nu-mi mai lucreag.' de loe capul, nici nu stiu ce O. scriu, dei a aveamaterial pentru o carte intreagä. i apoi, sä scrii mult nici nu e pru-dent. Nu stim absolut nimic despre humea din gag'. Despre räzboi,n'avem nici cea mai mica ideie. Umblam, umbläm mereu. Umblu

ma' gandesc de obiceiu la trecutul meu, la Petersburg, dar cel maides la Harkov. Ce mult a vrea cateodata.' sà ma transport pentru oclipa departe de aici, in patrie Am grit, cu un sentiment ciudat,santul care desparte Rusia de Romania. Vroiam sà scriu ceva, darnu-mi vine. Sunt ingrozitor de obosit s't nici n'am timp: trebue sa-mi

www.dacoromanica.ro

432 G. BEZVICONI

cult pusca. Lui R. spune-i, cá o rog sa ma ierte: azi nu pot hotäritsa-i scriu niciun rand. Spune-i ea sunt bine, sanatos si ca o rog foartemult sä-mi scrie. Te rog, spune-i sá nu se supere pe mine. Ii voiu seriesi ei cateva fanduri. Draga mea t Iartä-ma pentru scrisori scurte. LaBäneasa vom ramane pe loe 0 attmci volt' cauta sa scriu mai mult,dar aid nu e comod, iar de oboseala, nu stiu nici ce scriu, nu pot sä-miadun gandurile. Numai sa nu crezi cá oboseala ar (Muna sanatatiinoastre: crede-ma, n'o spun pentru a te linisti, e adevar adevarat,si Vasia si eu suntem pe deplin sanatosi. Mancarn colosal de mult.In timpul ploilor, am fost nevoiti sa bem mula vodca altminteriam fi racit de sigur. Picioarele ni le ungem cu untura de porc. Avemla noi chinina, picaturi Botkin, Inozemtev si, pentru once eventuali-tate, vatä hemostatica. Scrie-mi un,de sa-ti scriu. Serie-mi dacá alprimit prima mea scrisoare, in care te rugam sa-i scrii lui Volodia.Pent ru once eventualitate, iti dan adresa mea pentru a doua oaf/.V. 0 cu mine mai avem multi bani, asa 61 te rog, dragá mama, sá nune mai trimeti deocamdata. Daca vei trimete ceva, trimete mai bineniste ceai, care este o adevarata binefacere pentru noi, aici. La revedere,draga mama. Te sarut cu mult drag.

Al d-tale V. G.

Albesti (in Valahia) 1877, 26 Mal.

Draga mamá! Iti scriu din Albesti, dar scrisoarea o voiu expediadin gara urmatoare, Ploesti, pentruca aid nu exista oficiu postal.Cat mai suntem in Romania, voiu putea sa-ti expediez u§or scrisorile,dar din Bulgaria va fi greu. Posta militará merge foarte incet 0 este0 incomod sá scrii prin ea. Ofiterii nostri, care ne-au comunicat itine-rariul, s'au inselat: BA'neasa nu este de loe situata pe Dunare, el ladoua-trei verste departare spre Nord de Bucuresti. Vom sosi la Ba-neasa la 1 Iunie si vom ramane acolo cel putin doua saptamani. Casá poti urmari pe hartà pe mide trecem, iatä cateva puncte de reper:Chisinau, Leova, Falciu, Barlad, Tecuci, Focsani, Ramnic, Buzau.En umblu bine, rezist perfect la marsuri. Niciodata n'am ramas inurmä si nid nu m'am urcat in cärutä. Vasia a mers cu caruta numai4 verste si chiar 0 aceasta numai din cauza cá l-a durut stomacul.Pfina acum n'a sosit inca dela cartierul general al diviziei ordinul des-pre inscrierea noastra in cadrele armatei; de aceea nu primim incao ratia* noastra: paine si pesmeti. Instructie facem de putina vreme,dar am ajuns sa cunoastem toate formatiile, asa ca vom lua parte laparada maine, la Ploesti. Ne va trece in revista insusi impäratul. Ne-aintrecut acum douà zile: mergeam pe jos, iar el cälatorea pe caleaferata, care, incepand din Tecuci, trece alaturi de soseaua noastra.Ne e tare necaz sà* vedem intrecandu-ne trenurile incarcate cu tmpe.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU.51 IN MOLDOVA *I MUNTENIA 43

De pe locul, pe care poposisem, am fost sculati, dusi laneä terasament,aliniati pe dou5. randuri (brigada s'a intins pe mai bine de o versta);dupa ce am stat asa cam un ceas i jumatate, am vazut trenul tarului.Imparatul nu s'a aratat insà, ceea ce le-a pricinuit soldatilor o maredeceptie. In genere, e destul de greu sà umbli, mai ales cand etapelesunt mari. lar noi am avut parte de (Iota etape de 45 si de 40 deverste, una dupa alta. De altfel, incercarile trupesti nici nu-mi parprea grele ; chinurile sufletesti sunt, dupà cum am constatat, multmai chinuitoare. Nu-mi trece niciodata prin cap sà mal diesc, CA ampomit-o in campanie. Este o sward' atat de buna, mai cu seamä pentrumine, care am nevoie de a-mi forma caracterul. Dupa cura mà astep-tam, am o gramada de material de observatie. Daca mà va scapa Dum-nezeu din aceastà incercare, voiu sti ce sa fac. Nu ma indoiesc aproapede loc cal voiu sti sà scriu i cà voiu avea succes. Astazi facem un popasde zi: am primit ordinul sa ne pregatim pentru paradd. Toatal lumease curat5., se spala. Soldatii fac baie in garla; apa le ajunge mai josde genmichi nu pot decat sal se culce in ea pe burtä si e tulbure,ca i pretutindeni in Romania. Rufele le spala de-a-dreptul in ran,apoi le intind pe iarba, la uscat. Poti sa-ti inchipui, cat de curate ies.In general, soldatii imi plac foarte mult. Ofit.erimea (nu ofiterii luatiizolat, ci ofiterimea) e dracul stie ce. Bataia este panal acum in plinkinflorire. Chiar i generalul nostm de brigada Ii plesneste pe soldatipeste obraz i injurà cu vorbe urite. In general, toatà lumea aceastanu inspira niciun fel de respect soldatilor. Comandantul nostru decompanie, Ivan Nazarovici, imi place foarte mult : nu bate si vedein soldati fiinte omenesti. De altfel, el formeaza, una din rarele ex-

Vom avea timp sà vorbim pe larg despre toate acestea si nunumai cu d-ta. La compania 4-a, avem pe un tip foarte ciudat: ingi-nerul de mine Kiel, neamt din tinuturile baltice, care si-a fäcut studiilela Berlin si Freiberg. S'a inrolat de bunal voie ca s5. « faca parte la cam-panie ». Ruseste vorbeste mai prost ca Feller, a fost student ; esteranit de patru ori, de doual ori de gloante si de doug ori cu floretal.Avea serviciu la noi, in regiunea Donului. Are o mutra tampital, ochi debou, favoriti. Incolo e baiat bun. Ne-a ajuns din urma. la Tecucideocamdata nu s'a deprins cu marsurile: deseori ramane in urma.Mancam teribil de mult ; cu comandantul nostru de companie,trei, mancam un cazan respectabil de « casa » ì bem un samovarintreg de ceai. De cand au incetat ploile, vodca a iesit din uz ; in schimbvinul rosu (cu 10-15 copeici sticla) se consuma tu. cantitati inspali-mantatoare. Cäldurile intrec 25 de grade. Am trecut la camälsi si pan-taloni albi; pe cap purtam chipiuri albe cu o parte care acopera ceafa.Ii trimet lui R. portretul meu, desenat, cu oarecare aproximatie, demine insumi. Sal ti-1 arate i d-tale. rank' acum n'am primit inca scri-sori de nicaieri si dela nimeni. E foarte plicticos sa nu stii nimic despre

23

www.dacoromanica.ro

434 G. BEZVICONI

cei dragi. Am descoperit, din fericire, la Kiel, o hartà a Turciei, aqacà acum nu mai umbrám chiar ca ni§te orbi. La revedere, dragä mamá!Ti-a§ scrie mai mult, dar... dac'ai §ti ce incomod e s'O* scriu. Seriape un genunchi, a§ezat pe pamant, in bá.taia nemiloasä a soarelui.

apoi, ne aduce tocmai masa. La revedere, draga mea mamá. I Tesärut Cu drag. Salutäri tuturor. Al d-tale V. Gar§in. La Bäneasa vomcere voie sä mergem in ora § (Bucure§ti) i vom incerca sä ne fotogra-fiem in tinuta de campanie.

Bäneasa (längä. Bucure§ti), 1877, I Iunie

DragI mamá! lar ni s'a schimbat itinerariul: in loc de douà gptä-mâni, vom rämäne la Bäneasa numai patru sau cinci zile. Peste o sgp-fámanä vom ajunge la Dunäre. La Ploe§ti ne-a trecut in revistä impà-ratul, de aceea niel n'am avut timp sà mä reped din talYára noasträpanä in ora, la poltä., §.1 am transmis scrisorile mele cátre d-ta §.1 cätreR. färl märci. Nu §tiu de vor sosi ori nu. La Ploe§ti am sosit, plinide nädu§ealà §.1 de praf, obositi §.1 murdari. Cand insä trupele au inceputsä se apropie de locul, unde stätea, pe un cal sur, impAratul, nu-i mairecuno§teai pe soldati, atät de mare era insufletirea ce le-a cuprins.Impäratul saluta fiecare companie, §i cum mai striga fiecare companieTreceau prin fata lui voios, repede, aproape in pas alergätor. E foarteschimbat, a imbAtränit, s'a fäcut mai palid. Era atáta tristete in fatalui bländà, incät soldatii au remarcat-o i spuneau: « Ii este milá denoi. Se vede cá niel el nu e stäpän pe vointa lui ». In general, sunt in-dr5Igostiti de tar. Seara a mai venit odatà la campamentul nostru,ca sá ne mai vadá. odatà. Aici, generalul nostru i-a raportat, intre al-tele, despre Vasia §i. cu mine; n'am fost trecuti incá in cadrele armatei,pentru. CA' statul-major al diviziei nu ne-a ajuns incä din urmä. Impä-ratul a dat ordin sá fim trecuti in cadrele armatei. Cäldurile sunt foartemari, umblAm in cämä.§i de panzà. Te-a§ ruga sä-mi mai trimiti o ch.-ma§6 albá de pänz6 (groasä), de croialà obi§nuitä ruseascä (cu gulerincheiat inteo parte), numai sä nu fie prea lungä. Pentrucg cele cazoanesunt fäcute dintfun fel de pänzA care se rupe, iar afarà de aceasta,cäma§a mea e croità a§a fel, incat gulerul nu se incheie. Am primitdela d-ta o scrisoare, cu adresa cea nouä, dela R. douä, dela Vo-lodia douä: sunt recunoscätor prietenilor, care nu ma uità. I. E.Mali§ev 1) ne-a trimes de asemenea o scrisoare; n vom ruga s'O' ne tri-meatk sub banderolä, ziarele citite. Chiar de le vom citi dupà douäsäptämäni, tot vom afla cae ceva despre Petersburg §i Moscova. Astäzimergem la Bucure§ti, cu un bilet de voie, dat de comandantul companieit in interes de serviciu ». In general, li se dál voie cu multä greutate

1) Fratele pictorului V. B. Mali§ev; a murit In 1872.

www.dacoromanica.ro

I) 16 kg.

28*

CALATORI RUSI IN MOLDOVA 5I MUNTENIA 435

soldatilor sa meargä. acolo. Aceasta va fi, probabil, ultima scrisoare,pe care o vei primi d.ela mine prin poctä. romaneasca. Acum va trebuisá scriu prin cea militará, ceea ce este ci mai incet, ci mai incomod.De aceea sa nu acorzi mare importantä faptului ca scrisorile melevor fi, pe viitor, poate foarte rare. Dela noi pana la Bucurecti suntvreo case verste; pare-se ca oracul e mare. Vasia i,i cu mine am fi vrutsá ne fotografiem, dar n'avem pe cine ruga sa ne ja fotografiile, iarIn fotograf nu poti sa ai incredere. In general, Romanii trag tot felulde foloase de pe urmele noastre. Ne jupoaie far'a mila. Este o tara bogata,Cu fanete splendide, dar suntem obliga ti sa platim pentru fan cate 57copeici pe un pud 1). Volodia iti scrie? R. mi-a scris cà scrie. Ce pacatca nu pot trimite corespondentel Ac fi putut cactiga parale destul debune. De altfel, mai avem bani, chiar in cantitate destul de naare,grape lui Iv. Eg. Nu vom duce lipsa de rumie timp de cel putin o lunä.çi jumatate. Dupa trecerea trupelor in revista de catre imparat, cefulnostru (generalul) a devenit mult mai bun ci mai indulgent. S'au datdispozitii ca oamenii sä, fie, cum s'ar zice, ucurati. Campania a trans-format divizia noastra inteuna din unitatile cele mai bune de lupta.Am parcurs odata o etapä. de 50 de verste (crezusem la inceputeran 45). E drept, cá multi cam cazusera de oboseala, dar pe urmas'au refacut. Vasia ci cu mine n'am ramas niciodatä nici macar in firma.In general, sanatatea mea se dovedecte a fi mult mai buna cleat acfi crezut. Hotarit nu mai cred in etapa de cate 70 de verste. Swatposibile cel mult fara ranite. Adineaori (pe cand scriam scrisoareaaceasta), am auzit ea Muntenegrenii ar fi fost sdorbiti cu desävarcire.0 fi oare adevärat? Vom lupta bine. Starea de spirit a soldatilor esteserioasa, linictita; garantez ea' niciunul din soldati nu va da bir cufugitii. La revedere, draga mea. Serie-mi pe adresa cea veche, numais'a nu pui gara Ungheni Doar: oficiul poctal militar al armateide operatiuni dunareana. La revedere. Te sarut pe d-ta ci pe jenia.

Al d-tale V. Carcin.

8 Iunie 1877, futre Bucurecti ci Alexandria.

Draga mama! Iti scriu dintfun sat, al carui nurne nu-1 cunosc.Nu voiu expedia aceasta scrisoare inainte de douà sau trei zile, când vomajunge la Alexandria. Acolo vom ramane un. timp nedefinit. Poate cávom fi pomiti indata spre Dun'are sau poate, vom fa:mane pe loe,pe rangä cartierul general. Drumul dela Báneasa s'a facut foarte ucor ;etapele erau mid (20, io, 18, 8, 18, 8) ; ne par adevärate plimbari dupaetapele enorme de cate 40 ci 5o de verste. Mara de aceasta, ni s'audat corturi, foarte comode, sistem francez. Se dà un cort la case

www.dacoromanica.ro

436 G. BEZVICONI

oameni, care Il i duc (vine cam la un kg de om). Noi ocupgmin patru (cu ofiterii Ivan Nazarovici i sublocotenentul Saharov)un cort mare, de efiteri. In genere, o ducem mai bine ca soldatii: hranae mai bung., bem mult ceai. lar de c5.nd ni s'au distribuit corturile,nici nu ne mai udg ploaia. i in general, neplacerik de naturg fizicàsunt mult mai mid decat # se pare (judecand dupä scrisorile d-tale).In ceea ce privete personal, de sigur, nici nu le pot trece in categoriasuferintelor. N'au niciun fel de influenta asupra stgrii de spirit, iaracesta este lucrul principal. Din Bäneasa mergem cu intreaga divizieimpreunä cu artileria (in total peste 12.000 de oameni). Unitatea noas-trd se intinde pe cateva verste. Cel mai bine este cand faci parte dinavangardä: ie0m la drum cei dintai i sosim primii la locul de popas.

Scrisorile d-tale le primesc deocamdatg. regulat. Ultima era dinziva de 25 Mai. Dela Volodia am primit pang acum o singurg scrisoare.Eu i-am trimes pang acum trei; azi o scriu pe cea de-a patra. Dela R.am primit scrisori regulat. Astgzi nu-i scriu, pentruca nu tiu de loe,dacá va fi cu putintg s'o ajunga la Starobelsk (la Harkov e sigur can'o mai prinde scrisoarea). Oare nu-i va fi cu putintà sg-nai serie dinStarobelsk? Geamantanul, pe care Mali§ev l-a ddruit lui Vasia, mergeimpreung cu noi. Merg cu noi toate rufele, pang" i bluza. Chiar dupgo saptäming dupg plecarea noastra din ChiOngu, am fost placut sur-prin0, afland cä pernele, pgtura i pledul calatoresc impreung cu noi.Dormim acum perfect. Scrie-mi negre0t, dacg. d-ta 0 R. ati primitscrisorile mele nefrancate, trimise din Ploe§ti (purtand insemnarea« Albe§ti, 27 Mai »). Le-am expediat nefrancate, pentru cg din cauzainspectiilor, n'am avut timp sa" merg in ora. Din Baneasa ne-am duscu Vasia la BucurWi. Ora.021 acesta are un aspect absolut european,cel putin strazile, pe care am trecut noi. Oriental a ramas numai faptulca stfázile sunt inguste i intortochiate. In schimb, pavajele sunt ad-mirabile, existä instalatii de gaz de iluminat, tramvaie cu cai, case

pravglii frumoase. Curatenia este ca la Petersburg. Ofiterii ncOri(unii din ei) literalmente dispgreau la Bucure§ti, bine inteles, « pe-treceau » in toate chipurile. Tx-51nd aici, te intareti 0 mai tare in ati-tudinea, existentá fatà d ap. numitii « neplatnici » destrabglati ».Cu ace§tia din urmg sunt in relatiile cele mai bune. Vorbim deseoridespre cate'n lung 0 in soare. De curand, am fost nevoit sa explicftmctionarea telegrafului; spre uimirea mea, explicatiile mele au fostintelese. La revedere, draga mea! Särtrtg-1 pe Jenia. Te sgrut cu drag.Dacg Ii vei serie unchiului Mitia 1), transmite salutäri lui i bunicii.Al d-tale iubitor V. Gar0n.

1) D. S. Akimov, fratele mamei lui Garsin, erou al luptelor dela Sinop siSevastopol.

www.dacoromanica.ro

Spitalul din FrätWi, 29 August 1877.Draga mama! Astazi am ajuns cu bine la FrätWi, plecand din

Bela la 25 August. Am facut drumul singur in caruta, a4a incat a fostdestul de comod. Acum e timpul de pansament, de aceea nu pot seriemutt, dar nid n'am ce. Am aflat chiar acum despre caderea Plevnei.Maine ne imbarcä la vagoane 0 o pomim spre Rusia. La revedere pecurand, iubita mea mama! Salutari la toata lumea. Al d-tale Vsevolod*.

CkLATORI ItIII IN MOLDOVA 51 MUNTENIA 437

Serie-mi daca vei continua corespondenta cu R. Cand va fi ea laStarobelsk? P. S. Vasia trimite salutaxi. Facand baie la Baneasa,s'a intepat la calcai, acum are un abces. Din cauza aceasta, delaBaneasa merge in Cáruta ambulantei.

12 Iunie. Alexandria.Abia astazi iti pot expedia scrisoarea, draga mama.. Din Bucureti

pang. la, Alexandria am mers ase zile intregi 0 in acest rastimp n'amavut nicio posibilitate de a o expedia. Am sosit aici ieri ; am crezut cämarele duce ne va face o inspectie, dar nu 1-am gäsit aici ; plecase cutot statul-major. Incotro nu se tie. Nu §tim de asemenea niciand vom pleca de aici, dar dupa cat se aratä, cred ca aceasta se vaintampla in curand. Unde vom merge iar nu §tim. Dupa cum opoti vedea 0 pe hartd, de aici pana la Dunare nu e mult, doar vreo25 verste. Unii spun cá aud, in timpul noptii, bubuitul tunurilor ;este, probabil, o iluzie a auzului incordat. Astazi s'a zvonit CA until.din corpuri ar fi trecut peste Dunare. E cam ciud at : te afli la cateva_zeci de verste de locul luptelor 0 nu tii absolut nimica, pe cata vreme-voi aflati, la o distanta de douà mii de verste, toate evenimentele dupao zi sau doua. Piciorul lui Vasia este aproape vindecat. Dela Volodianu primesc scrisori 0 nu tiu ce sa cred. Eu i-am scris pana acum de maimulte ori. °data' am scris 0 lui A. lac. La revedere, scumpa mea mama.Sarut cu drag pe tine 0 pe Jenia. Al vostru V.

Alexandria este un or4e1 mic 0 pacatos. Campäm, ca de obicei,afara din ora. . Avem un rau, in care ma scald cu cel mai mare deliciu.

P. S. Adresa mea exacta este: Oficiul pc:qtal de granitä dela Un-gheni spre expedierea in armata de operatiuni, etc.

www.dacoromanica.ro

1904

SUR GHEI URUSOV

Zece ani dupa fázboiul balcanic din 1877-1878, un diplomat russerie despre regina Elisabeta a Romaniei scriitoarea Carmen-Sylva,despre incoronarea din Mai 1881 0 despre o vizita la palatul regal.Voluma0d apare la Paris, pe la 1887, intitulat: Les cours princieresd'Europe. Deseori venea in vizita la regina distinsul violonist rus,Mihail Sicard, compozitor 1), nascut in 1862 la Odessa, proclamatsolist al curtii regale romane 0 decorat cu ordinul « Bene Merenti >>.Pove§tile Carmen-Sylvei le-a tradus in rusete profesorul A. Ialimirski(Moscova, 1910; ed. I, 1902), care a vizitat Romania, ca 0 ce15.1altinvatat cercetator al relatiilor ruso-romane, Arsenie Stadnitki.

In vara anului 1896, principele-motenitor Ferdinand, impreunI cusotia sa, principesa Maria, nepoata imparatului Alexandru al II-lea,a vizitat anareata 0 misterioasa, uiraitoarea Rusie» 2), participand laincoronarea noului imparat. In anul urmator, la sfWania mitropolieiMoldovei, regele Carol a fost saiutat, la Ia0, in numele imparatului,de generalul Alexandru Constantinovici, guvernatorul Basarabiei. InIulie 1898, regele Carol 0 principele Ferdinand, insotiti de primulministru D. Sturdza, 3) au facut o vizitä la Petersburg.

In Septemvrie 1902, cu prilejul implinirii unui sfert de veac delarazboiul balcanic, o delegatie a Societatii Slave din Moscova a vizitatBulgaria, Serbia 0 Romania. Delegatii: colonelul Artur IvanoviciCerep-Spiridovici, generalul Grinevici, veteran al razboiului din 1877,cäpitanul Demidov 0 Grigore Visarionovici Komarov 4), s'au prezentat

1) H. Riemann, Dictionaire de Musique, Paris, 1931, p. 1242. M. Sicardeste unchiul compozitorului Constantin C. Romanov, din Bucuresti.

3) Regina Maria, Povestea vielii mele, Bucuresti, I, p. 127 si urm., II, p.'92 §i 459.

D. Sturdza mergea la Petersburg cu aparenta de a face scuze pentrubrosura sa antiruseasca: Europa, Rusia §i Romania, Bucuresti, ago; TituMaiorescu, op. cit., p. 382.

Colaboratorul nostru, nepotul scriitorului Gr. Danilevski.

www.dacoromanica.ro

1) Amintirile lui Gavriil A. Bezviconi, i Din trecutul nostru *, 1939, VIIIIX, p. 57 si urm.

8) Cartea in biblioteca inginerului N. N. Bosie-Codreanu.Gavriil A. Bezviconi, op. oit , p. 72.Regina Maria, op. cit., p. 464 gi urm.Ibidem, p. 476.Comp. ai Amintirile lui Gavriil A. Bezviconi, p. 71 §i urm.

CALATORI RIM IN MOLDOVA I MUNTENIA 439

la Sinaia regelui Carol I, oferindu-i darul societatii moscovite, o « bra-ting n lucratà artistic de meterul Ovcinnikov, din Petersburg. Vizi-tatorii ru0 au obtinut decoratii 0 portrete regale, ca 0 doisprezecemembri ai societätii, printre care o femeie, Morozova.

0 vizita. la Ia0, in Octomvrie 1904, o descrie in Insemndrile unuiguvernator (Petersburg, 1907, cap. XI, p. 271-292, 0 in strainatate),printul Serghei Dimitrievid Urusov, guvematorul Basarabiei 1).

Inginerul N. V. Tiganco scrie, in 1910, la Chi0nau, despre DrumurileRomdniei 2).

Actele incep sa apara aproape concomitent cu desasurarea eveni-mentelor istorice. Astfel, de pilda, in « Vechimea Rusa » din 1915,se tipäre0e Coleclia documentelor diplomatice din 1912-1913.

S. Sazonov, ministrul afacerilor straine al Rusiei, noteaza in amin-tirile sale: Les années fatales, demersurile ruse0i facute in anii1912 - 1914 pentru a asigura neutralitatea Romaniei: cordialitateamanifestata fata de ministrul Romaniei la Petersburg ; alegerea ingri-jitá a ministrului Rusiei la Bucure0i3) ; sprijinirea cererilor Roma-niei, in 1913, privitoare la intarirea granitelor dunarene ; numirearegelui Carol mare§al al armatei ruse, bastonul de mareal fiindu-iinmanat la BucurWi de marele duce Nicolae Mihailovici ; invitatiacurtii regale 0 a reprezentantilor armatei romane la inaugurarea, laPetersburg, a monumentului marelui duce Nicolae Nicolaevici, coman-dantul armatei ruse in 1877, 0 la sarbatorirea fraternitatii de armeIn luptele pentru eliberarea Bulgariei ; vizita principelui Ferdinand 0a principesei Maria la Petersburg, ') in legatura cu zvonul cäsatorieiprincipelui Carol cu fiica tarului, Olga ; vizita familiei imperiale laConstanta 5) 0 recunoWerea drepturilor Romaniei asupra Transilvaniei.

Emigrantii politici ru0 publica, in timpul din urma, o serie de bro-§uri despre Romania. La Berna, in 1917, apare carticica: La Roumanieinconnue, de A. G. Isacenko, care serie la Ouchy-Lausanne, dupa o§edere in Romania, considerand cá intrarea acestei tari in razboi, la28 August 1916, echivala cu sinuciderea ; autorul admite, de altfel,numeroase erori.

Despre tratativele diplomatice din Romania gasim unele tiri involumul Archives secrètes ale ultimului impärat (Paris, 192) 6) .

www.dacoromanica.ro

440 G. BEZVICONI

Nicolae Iorga a publicat, in 1917, la Iasi: Istoria relafiilor rusa-romdne 1), iar in 1919, la Bucuresti: Scurta istorie a Slavilor reisdriteniRusia qi Polonia. In prima lucrare, apà'rutà in frantuzeste, regretatulmeu profesor scria (pag. 4):

t Mais les Russes resteront toujours les voisins des Roumains etles Roumains ne cesseront jamais d'être les voisins des Russes. Surnombre de points il n'y a pas seulement voisinage, il y a cohabitation ».

In acelasi sens vorbeste despre alianta româno-rus5, primul mini-stru român, Ion Beátianu, la 20 Ianuarie 1917, cand soseste la Pe-trograd impreunä cu principele mostenitor:

« Cette alliance ne doit pas 'are limitée à. la guerre actuelle ; je sou-haite ardemment qu'elle se prolonge dans l'avenir » )

Spiritul de apropiere dintre popoarele balcanice a calluzit pe pu-blicistul N. N. Durnovo 3), cand el a contribuit la scoaterea la Bucu-resti, intre 8 August 1901-12 Iunie 1902, a gazetei rusesti: « OrientulOrtodox » (« Pravoslavnii Vostok »), al c5sui director a fost DragutinL Thici. In biblioteca lui Gr. Cazacliu am consultat cândva istoriaRomânilor, scrisà de profesorul Boretki-Bergfeld, din Varsovia. Pedrumul scriitorilor rusi, care au 15.sat fragmente literare despre

ruso-rom5ne: Zagoskin ( un roman din vremea räzboiului din1711), Mordovtev, Danilevski, Iieskov, Korolenko, Vsevolod Kres-tovski, Vasile Nemirovici-Dancenko, inregistedm cateva insemnäri alescriitorilor mai recenti, printre care notele de drum ale lui Iliia Ehren-burg: In Romania (ziarul t Pravda );, 14 si 15 Septemvrie 1945), A.Karaganov (impresiile sale din Romania au apkut in gazeta « ArtaSovietic5. », 27 Iulie 1945) si ale altora a). Dar, i tuturor acestor pro-bleme, sperAm sä le acoram atentia cuvenita, la prima ocazie, andloc, drept incheiere, randurilor scrise acum cateva decade de SergheiUrusov.

t Imi amintesc cu p15.cere cele cinci zile petrecute in România, undeam fost trimes din 'Main.' portmc5., cu prilejul sosirii la Iasi a familieiregale române.

Rugat de autor, am tradus aceastl lucrare in ruseste.Maurice Paléologue, La Russie des tsars, Paris, III, p. 168. Dupà revolutie,

BrAtianu revine la Petersburg, in Aprilie 1917, insatit de generalul Prezan(N. Cantacuzino, op. cit., p. 162), lar o delegatie a bisericii romane, concluslde episcopul Nicodim al Husilor, participé la lucrArile soborului bisericii ruse(I. Vasa., 0 cdldtorie istoria, Bucuresti, 1947, 1). 22)-

Pratele lui I. N. Durnovo, ministru al afacerilor interne al Rusiei.I) Despre relatiile politice contemporane dintre U.R.S.S. i Romlnia, comp.

lucrarea noastrA: Relafiile ruso-romeine, p. 73 i urm.

www.dacoromanica.ro

Alexandru Feodorovici Stuart (1842-1917), presedintele zemstvelor dinBasarabia, fratele reprezentantului diplomatic rus la Bucuresti.

Mort in 1938.I) Amintirile lui Gavriil A. Bezviconi, p. Ir.

IFILATORI IZTJI IN MOLDOVA r MUNTENIA 441

In ziva de 28 Septemvrie 1904 am primit dela ministrul de in-terne, printul Sviatopolk-Mirski o telegrama cu continutul urmator:

« In ziva de i Octomvrie va avea loc sosirea la Iasi a regelui Ro-maniei. In urma raportului ministrului de interne, privitor la opor-tunitatea trimiterii excelentii voastre la Iasi, pentru a-1 saluta pe regein numele august, maiestatea sa imperiala dat consimtamantul.Và comunic excelentii voastre aceastä. 'Malta porunca, spre executare ».

Am primit telegrama aceasta tarziu seara, iar in ziva de 30 trebuiasà plec; imi ramânea numai o singurä zi pentru pregätiri 0 bagaje.Baronul Stuart 1) 0 alti oameni cu experienta, cu care m'am satuitin privinta acestei neasteptate caatorii, m'au prevenit cä Roma:nilpretuiesc foarte mult actul de politete al guvemului rus fatal de regelelor i cä, tinan.d la fast si stralucire, ei vor cauta sa-i dea veniriii meleo mare importanta 0 un aspect de solemnitate. A trebuit, asa dar,sal ma ingrijesc de a-i da misiunii mele o forma mai stralucitoare; deaceea m'am hotarit sa nu plec singur, ci cu insotitori, i am luat cumine pe A. D. Ratko 2), membru permanent al serviciului provincialpentru afacerile zemstvei, care stia limba romana, precum si pe con-silierul administratiei provinciale, von Rehren3), care vorbea binenemteste.

La 30 Septemvrie, pe la orele 3 p. m, am trecut granita la ultimagarä. rusk', Ungheni, i ne-am mutat intfun vagon special, trimes pen-tru mine dela Iasi. La granita am fost intampinati de consulul rusdin localitate si de un capitan de artilerie roman, insotit de un func-tionar civil, trimisi pentru a mä insoti in timpul calätoriei mele inRomania.

Peste 30-40 minute am sosit la Iasi. Pe peronul gärii am va:zut ungrup destul de mare de curiosi i cateva persoane oficiale, iesite intruintampinarea « general-gubematorului » rus, cum ma intitulau ziareleromanesti, care editasera cu o zi inainte biografia fantezista a *unuidin cei mai inalti demnitari ai imperiului, din anturajul tarului rus ».

Reprezentantul orasului Iasi, prefectul politiei locale, i comandantulbrigäzii, cu care am fäcut cunostinta la coborirea din vagon, mi-auexplicat, in limba franceza, pe care o posedau destul de curent,mi s'a rezervat de catre autoritatile orasului un apartament lahotelul « Traian* i ea, din ordinul regelui, mi s'a pus la dispozitie otrasura a palatului, care ma astepta la scara. o altä trasura cu doical mi-a gasit-o consulul nostru, pentru 40 de franci pe zi i aceastanumai datoria faptului cal majoritatea birjarilor din Iasi eran emigranti

www.dacoromanica.ro

442 G. BEZVICONI

ru0, apartinand sectei interzise a aa numitilor porumbei albi Aflanddespre sosirea guvematorului rus, ei au cautat serveasca compa-triotul 0 mi-au facut rost de o träsurä, cu toate cà in timpul primelor24 de ore a §ederii familiei regale la Ia0, era imposibil sa gase0i cal,chiar i pentru roo de franci pe zi.

M'am dus la hotel, unde am ocupat o mare odaie separata, pregatitapentru mine, läsandu-i pe insotitorii mei sä se adaposteascà inteocamera mica de hotel. Prefectul era foarte jenat de inghesuiala dinora 9 cerea tot timpul scuze pentru defectele locuintii mele, caremie mi s'a parut foarte confortabila. Insotit de capitanul de artilerie,ata4at pe langä persoana mea pe tot timpul §ederii mele la Iai,un om foarte cult, simpatic i inteligent, am facut 20-30 de vizite0, intre altele, una foarte lungä. la §eful cabinetului roman, primulministru Sturdza 1), fin diplomat, Vatran de vreo 75 ami, cu experientä

extraordinar de muncitor, Sturdza, care nu fusese niciodata militar,era in ace1a0 timp pre§edinte al cabinetului i ministru de razboi.

El ne-a vorbit cu mult regret, despre milioanele, pe care le-a chel-tuit Romania pentru intarirea granitei cu Rusia, sub imperiul temeriinejustificate de tendintele de cucerire ale Rusiei, exagerate de unuldin statele vecine, numeie alruia nu l-a pomenit. Cu acest prilej, primulministru mi-a vorbit mult despre regele Carol, despre lealitatea, impar-tialitatea i con0iincioasa dragoste de munca, cu care acesta intra intoate aman.untele administratiei, lucrand ore intregi, cu fiecare dinminitrii sai.

Regele nostru nu vrea sa aibe printre noi niel prieteni, nici clumanipersonal El nu se calauze§te niciodata in treburile administrative desimpatii personale a spus Sturdza 0 a citat in sprijinul afirmatiilorsale, un exemplu care mi s'a phut interesant.

Cu 7 ami in urmä, in timpul ultimei vizite a regelui Carol la la*,ministerul roman era compus din conservatori, care nu se bucurau depopularitate in Ora, dar aveau sprijinul camerei deputatilor. Regeleera acuzat de neintelegerea stärii de spirit din Romania, de tendintereactionare, de teama de reforme; popularitatea lui descre§tea. Presade opozitie il numea: strain, neamt care a venit sa se imbogateasca pesocoteala poporului roman. Caricaturi reprezentandu-1 pe rege subaspectul unui mälgar cu sacul de bani in spinare, se vindeau chiar 0 pecartile potale ilustrate. Locuitorii Ia§ului, influen.tati de starea despirit generala, 0-au primit regele inteun mod mai mult decal rece,iar unul din membrii influenti ai opozitiei a organizat chiar o demon-stratie ostilL o parte din public, condusa de el, fluera de zor la plecarealui Carol din Ia0. Au trecut cativa ami, ministerul a fost schimbat,

1) Dimitrie A. Sturdza (1833-1914).

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUW IN MOLDOVA *I MUNTENIA 443

triumfand liberalii. Locul de prefect al orasului Iasi rämäsese vacant:0 in aceastä functiune regele I-a numit chiar pe acel R., care organizasepe vremuri ceva asemänätor unui o concert de pisici ».

Sa vä uitati, mi-a spus Sturdza cum va fi primit maine regele.Nu-i asa, cä va fi un lucru original sä-1 vezi pe R., in calitate de prefectal orasului, mentinand ordinea in fruntea cortegiului regal?

A doua zi, pe la orele patru dupà andazà, trebuia sä ies intru intam-pinarea familiei regale. Cu mult inainte de sosirea trenului, se adunaserape peron doamne gaite, ofiteri superiori, rninistri sositi la Iasi, repre-zentanti ai orasului, deputati si acei dintre locuitori, care obtinuserapennisul de acces la garä Ceilalti se adunaserà pe platforma din fatagärii s'i pe trotuarele sträzilor, pe care trebuiau sa treacA inaltii vizita-tori. Generalul austriac, care a venit la Iasi cu acelasi scop ca si mine,a fost asezat impreunä cu mine la capätul culoarului central, care duceadela linia de cale feratà panä la usa gälii; vis-à-vis de noi, se asezaseSturdza.

In sunetele imnului românesc, trenul a tras incet in garä. La fe-reastra vagonului, läsatä in jos, stätea o doamná in varstä, cu pärulbogat si. cdrunt si. cu figura rumenä, care, inc6 inainte de a se opritrenul, räspundea, zambind cu amabilitate, la saluturile ce-i erauadresate. Dupà" portrete väzute inainte, am recunoscut in ea pe scrii-toarea Carmen-Sylva, regina Romaniei. Trenul s'a oprit si familia regard',In frunte cu regele Carol, a coborit pe covor, intre Sturdza si mine.Impreunà cu ministrul de räzboi primul rninistru, regele a trecut prinfata gärzii de onoare, apoi, intorcandu-se, s'a indreptat spre mine. Amrostit in limba francezà formula de bun sosit pregätità, la care Carolmi-a räspuns cu cateva cuvinte amabile, in timp ce suita care-1 insotease uita la mine cu oarecare curiozitate, eu fiind singurul civil, imbräcatIn uniformä si inca inteo uniformä sträinä.

Dupà ce i-au fost prezentati regelui generalul austriac s'i incà cativademnitari localnici, am pätnms inteo mare salä de asteptare, underegina, mostenitorul tronului si sotia lui, nepoata impAratu/ui rusAlexandru II, s'au intretinut cu doamnele din oras. De mine s'a apropiatmaresalul palatului si mi-a transmis, in numele regelui, o invitatiela masà. Dupà aceea, am plecat la palat in ordinea urmätoare: regele-si regina, bite° träsurà deschisä pe scaunul din fata lor stand Sturdza ;In urma lor, mostenitonil tronului cu sotia si. fiul, un bäliat de vreo roani; urma apoi trä.'sura mea, iar dupà ea träsura identicá a trimesuluiimpäratului Austriei. Inaintam foarte incet, prin mijlocul unei multimidese, care saluta cu insufletire familia regall, in deosebi pe regele,regina si. pe micul print Carol, näscut in Romania si. botezat in credintapravoslavnic5.. Mostenitorul tronului, precum si sotia lui, nu starneauun entuziasm deosebit in mijlocul populatiei, insä ovatiile fäcute cu-plului regal era « inteadevär sincere s'i calde, dovedind dragostea popu-

www.dacoromanica.ro

444 G. BEZVICONI

latiei pentru Carol si recunostinta ei pentru munca, pe care regele aindeplinit-o constiincios timp de treizeci de ani pentru bineleRomanilor, care-i erau sträini ca neam. Aspectul acestei primiriera foarte solemn si chiar miscator. Ziarele locale de seara au descriscu mare belsug de colori cortegiul regal, citandu-mä chiar si pe minein calitate de martor al t unirii regelui roman cu poporul sau. # Amvazut lacrimi in ochii general-guvernatorului rus, scria corespon-dentul ambalat i 1-am auzit soptind: «O, de ce n'am eu parte sä-1vad pe tarul meu, inconjurat de a-0.1a incredere i dragoste din parteapoporului sau

Dupà ce am semnat in registre la palat si la locuinta mostenitorului,m'am inapoiat la hotel. Masa dela palat fusese fixata la ora 7 seara,dupa cum o indica invitatia, pe care am primit-o cu cateva minuteinainte de plecare. M'am dus impreuná cu acelasi capitan C., care numa pärasea nido clipa, si am fost introdus in salon, unde se adunaseiavreo saizeci de persoane. Maresalul palatului ne-a aratat planul mesei

locul, pe care urma sa-1 ocupe fiecare din noi. Trebuia s fin asezataproape de rege, in vecinatatea imediatä" a sotiei mostenitorului tronului.Aceasta din urmä imprejurare m'a turburat foarte mult: nu stiam deloe cum trebue sà mà port cu persoane de sex feminin, apartinandfa:miliilor domnitoare, n'aveam idee ce si cum pot vorbi cu ele, dacatrebue sá räsptmd numai la intrebarile lor sau pot face conversatieliber si independent. Presimtirea situatiei penibile ce ma astepta s'adovedit a nu fi fost zadärnicita ; am facut, chiar la inceputul supeului,o gafa destul de mare, de care m'am edit, dupa cateva zile, insäsi re-ginei Carmen-Sylva, cand, uitand de coroana romana, stäteam devorba cu ea despre literatura, teatru i aite generalitäti. Asezandu-mala masa, dupa sosirea familiei regale i prezentarea membrilor ei, aminceput sà vorbesc cu vecina mea despre impresia, pe care mi-a facut-ofiul ei. Bäiatul era, inteadevar, extraordinar de dragut, simplu i sim-patic ; vedeam ca mama lui ascultà cu placere cuvintele mele de laudä..Atunci, cum aceasta se intampla de multe ori, am inceput sá variezaceeasi tema si am ajuns, in cele din urmä, la urarea, ca printul Carolsá ajunga un mare rege national al Romaniei i ca mama lui sa fie mar-tora marelor fapte de stat ale fiului ei. Nu puteai sa consideri dreptfoarte reusita o astfel de tirare, care presupunea necesitatea mortiinu numai a regelui actual, ci si a mostenitorului lui, sotul inaltei meleinterlocutoare; din fericire bag membrii familiilor domnitoare, invataticu tot felul de gafe ale interlocutorilor lor, sunt foarte condescendenti

plini de tact. Cuvintele mele au trecut neobservate, provocand doarun zambet amabil. Cu toate acestea m'am bucurat de posibilitatea dea ma intoarce In partea cealalta, raspunzand la intrebarile regelui, careincepuse cu mine o conversatie, reluata de mai multe ori si care m'ainteresat foarte mult.

www.dacoromanica.ro

DILATORS 1211$1 IN MOLDOVA $1 MUNTENIA 445

Timp de sage zile, am luat dejunul si masa de seará la palat, cuexceptia unui singur dineu, despre care voiu povesti separat, si de fiecaredatá eram asezat fie langà rege, fie lang5, regin5.. Regele Carol se interesamult de Rusia si mi-a pus multe intrebOri despre poporul nostru, despredoleantele si nevoile lui, despre gradul lui de desvoltare. Cand a venitvorba odat5., in leg5.tur5. cu noul tratat econonaic ce-1 incheiasem cmGermania, despre unitatea puterii de stat si despre posibilitatea de aaplica in Rusia mäsuri de mare importantà färd ca ele sO fie discutatein prealabil in Camerg, a cArei compunere variabilà introduce uneoriIn administratia tOrii oarecari disensiuni s'i lips5, de continuitate,am incercat s5.-i explic regelui constitution.al, cà in monarhia noastràabsolutà existà tot atatea guveme cate ministere si cá schimbOri/e inorientarea politicei interne sunt la noi tot atat de frecvente, ca si schim-bärile ministrilor.

riecare ministru, am spus eu are posibilitatea de a face ra-poarte personale la tar si fiecare isi urmeaz6 linia de conduit& färà ase informa de cele ce se petrec in ministerul vecin. In Rusia nu existätocmai unitate de conducere, intrucat impäratul nu poate, de sigur,stabili numai prin directivele date de el personal acea legbiturä dintteininistere, care este creatà de solidaritatea membrilor unui cabinet.

La observatia regelui, cä avem si noi un consiliu de ministri, careserveste drept organ de unificare pentru toate rninisterele, am incercatsá lämuresc, cä consiliul de ministri rus este o institutie absolut fictiv5.,cà acest consiliu nu se intruneste niciodatà si nu joacà niciun rol inconducerea tärii.

Apoi regele m'a intrebat despre administratia noasträ regionalà,despre zemstve si voloste, pronuntandu-se pentru necesitatea uneidescentralizä'ri a administratiei s'i pantru extinderea competintei auto-carmuirii in spiritul reformelor impOratului Alexandru II, despre carevorbea cu multà stima. Desvoltand ideia necesitätii de a da Rusiei oadministratie larg descentralizatá, regele a exprimat ideia, 66 tara noa-strà ar trebui impdrtitä in cateva regiuni mari, dupg nationalitätilepredominante din ele, lAsandu-se institutiilor regionale latitudinea dea-si desvolta organizarea local5, in conformitate cu particularitätile,rezultate din evolutia istoricä a fiecarei regiuni. Regele sustinea c5.,cu timpul, vom fi inevitabil nevoiti sO trecem la o organizare autonomOa regitwilor izolate, care inträ in compunerea Statului Rus, punând infrtmtea lor pe cate un. sef al regiunii, in calitate de reprezentant altarului, care sà unifice provinciile izolate din punct de vedere al admi.nistratiei generate a statului. Regele gäsea o astfel de reformA indis-pensabil5., fiind de pärere a.' eforturile guvemului rus, care tind spreo desfiintare a particularitätilor nationale, spre o nivelare generalà sispre o centralizare a administratiei, stäbesc puterea s'i mal multdistrug decat aparl ideia de stat rus.

www.dacoromanica.ro

446 G. BEZVICONI

Mi s'a pkut oarecum delicat ca, in situatia oficiará pe care o ocupam,sà-mi expun ideile in chestiunea unei schimb5.ri a formei de guvemarein Rusia, astfel ineit n'am exprimat interlocutorului meu indoielilece le aveam in ceea ce privWe posibilitatea organiz.drii unor institutiiregionale reprezentative, Eel a fi creat in acela0 timp i un parlamental intregului imperiu. Ideile, exprimate de regele României, mi s'aupArut insá a fi foarte interesante. In deosebi de interesant este sà: mile amintesc acum, dupä doi ani de zile, când parlamentul rus este che-mat sd se intruneascá pentru a doua ()ark', iar chestiunea autonomieiregionale incepe sä ne aparà ca o problemA, studierea cäreia nu credsà poará fi evitatk cu toatà lipsa de popularitate, de care aceasta ideese bucur5. in Rusia centralà i in cercurile conducktoare.

Vorbind despre politia localk regele mi-a comunicat, cu satisfactiecu o oarecare mandrie, cà a reu0t sä tread. prin Camerà o lege conform

dreia functiunile politiene§ti, care corespund postului de comisan i decircumscriptie, sä nu poatá fi ocupate in Romania decAt de persoaneavand studii juridice superioare. Ii remarcasem pe ace§ti comisan i depolitie, in uniforme negre, cu o rosefá pe piept, cu cilindri strálucitori,0 am apreciat felul fácut 0 politicos, in care ei puneau ordine in timpulaglomeratiilor de circulatie pe stfázile

Regele privea intfun mod optimist rezultatele räzboiului impotrivaJaponiei, luAnd In consideratie, cà trupele rusWi mai avusesera deseoride suferit infrângeri la inceputul campaniilor 0, de obicei, invingeaula urm5.. Aratandu-mi crucea sf. Gheorghe, primità de el dela impAratulAlexandru al II-lea in timpul fäzboiului din R51s.árit, regele Carol mi-apovestit despre participarea lui la campania impotriva Turciei i despreatacul intreprins de el la inceputul campaniei, neizbutit din cauza tine-retii lui. i in cazul acesta, am lost nevoit s5.-mi ascund gandurile,deoarece nu imp5st5.§eam sperantele optimiste ale regelui Carol, privi-toare la triumful armelor rusWi in räzboiul japonez.

Regina României, al card vecin, in timpul dejunurilor dela palat,am fost de trei-patru ori, rása deoparte, cu multä, u§urintä i buifávointäl,eticheta i maiestatea regark Se pare c5.-i acea plkere sá gäseaseáIn mine un reprezentant al guvemului rus, care sä fie novice in ale

reamoscand in fata ei cu sinceritate lipsurile educatieilui in ceea ce prive§te viata monden5. 0 dela curte. Cuno§team in parteoperele Carmen-Sylvei, care fuseserà traduse in limba nisà, 0, in afaráde aceasta, asistasem in ajun la o reprezentatie datà in cinstea curtiiregale, la unul din teatrele locale, pe scena druia fusese montatà odramà de mare efect din viata vechei Germanii, datoratà penei inter-locutoarei mele. Regina mi-a povestit subiectul comediei, pe caretrebuia s'o vedem in seara acestei zile, vorbit despre jocul actorilor

despre marea emotie, pe care o resimte totdeauna la teatru, la execu-tarea operelor sale, in dubla ei calitate de regita 0 de autoare. Vorbind

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIJI IN MOLDOVA I MUNTENIA 447

despre literatura rusa, Carmen-Sylva s'a exprimat in termeni foarteelogiosi despre talentul lui Gorki, cu operele cäruia era perfect familiari-zatà, i, stäruind asupra nuvelei Maya, a demonstrat c'd Gorki a intro-dus in literatura metode cu desavarsire noi.

Dupá venirea la Iasi a familiei regale, tot timpul meu, dela ora 9dimineata i panä. la 12 noaptea, era ocupat de program. In fiecaredimineatà aveau loe servicii religioase solemne, cu prilejul restaufäriipe socoteala regelui a diferitelor biserici pravoslavnice b5."tranesti dinsträvechea capitalá romaneasca. Trebuia sä primesc familia regará laintrarea in bisericA si, in calitate de reprezentant al celei mai pravo-slavnice täri, nu numai sá asist la serviciul divin, dar sà i iau directparte la toate ceremoniile religioase: turnam Cu multa ravná apä petoate altarele ce se sfinteau, stergeam cu burete suprafata lor, frecamciment cu lopatá i executam, dupà familia regala, sub indrumareamitropolitului si a arhiereilor tot ce se cuvenea dupá datina tarnosirilor.Regele Carol urmarea cu multä atentie sä.' nu-mi pierd randul, fortan-du-mà sa-mi indeplinesc rolul imediat dup'ä micul print Carol. Clerulroman manifesta, la randuj lui, fata de mine o atentie deosebità." ; pro-todiaconul catedralei a crezut de cuviinta odatà, in timpul liturghiei,sà facà un gest de curtuazie particularä fata de reprezentantul rus:iesind in amvon i aruncand o privire inspre mine, a citit de pe o har-tiutà ectenia in limba slava, in timp ce toti cei de fata 0-au indreptatprivirile inspre mine. Din biserica, ne duceam cu totii sa vizitam vreoinstitutie scoala militara, universitatea, spitalul, iar apoi luamdejunul la palat. Dupá dejun, continuau inspectiile, iar dupá dineu semergea la spectacolul de galä la teatru, uncle generalului austriacmie ni se pusese la dispozitie o lojä specialà.

In timpul unui dineu, in timpul cdruia regele Carol urma sa spunk'cateva cuvinte la adreSa impäratului rus i sä bea in sänatatea lui,mi-a fost inmanat, de cätre aghiotantul regal, ordinul Coroana Ro-maniei » de gradul mntâi, cu panglica i stea. Conform etichetei, nu secade sä räspunzi la toastul regal, astfel incat a trebuit sä mà multu-mesc in aceastä ocazie cu o ad'anca plecáciune. A doua zi 'jug, la dineuloferit in localul primariei, am trecut printr'o clipa grea, din cauzatoastului primului ministru, la care a trebuit sa rä'spund pe nepregä-tite. Primind invitatia lui Sturdza, am crezut cà va fi de fat4 i familiaregará 0 de aceea m5.' pregä."team sa-mi indeplinesc rolul obisnuit deoaspe de onoare, fa:fa' discursan. De randul acesta, fug, dineul era oferitfie de .oras ministerului, fie de minister orasului. Erau de fatä toti

toti deputatii care se aflau la Iasi si incä o multime de oa-meni in total 150 de persoane. Sturdza era asezat la mijlocul me-sei, rand.uitä in formä de potcoavá in sala imensI a primäriei ora-sului, iar generalul austriac i cu mine ocupaseräm locurile de o partesi de alta a primului ministru.

www.dacoromanica.ro

448 G. BEZVICONI

Dupä toastul ridicat pentru familia regala, primit Cu multa caldua,Sturdza s'a sculat si a rostit in limba franceza o lunga cuvantare po-litica, in care a vorbit despre politica guvernamentala, despre rezul-tatele obtinute in România in ultimii ani de lucrari parlamentare,despre relatiile internationale ale tarii, iar apoi, trechnd la chestiuneastatelor vecine, a subliniat amabilitatea imparatilor Rusiei si al Austriei,care si-au trimes reprezentantii spre a lua parte la sarbätoarea natio-na15. româneasca. Discursul a fost incheiat cu propunerea de a ridicaun pahar in cinstea oaspetilor straini, rus si austriac.

In decurs de câteva secunde, in timp ce se intindeau spre minecupele celor mai apropiati vecitil ai mei, devenise evident cà va trebuisa aspundem la aceste cuvinte, iar gestul de implorare al camaraduluimeu austriac mi-a dovedit cà aceasta obligatie imi incumba inevi-tabil mie. Stiam cà trebue sa raspund indata, Mira a mä aseza la loc,

Cu toate acestea nu gaseam in capul meu nicio insirare de idei, niciofraa de introducere. Imi aduc aminte i acum de sensatia de fior recein vira spinarii i de bataile sAngelui meu in ta'mple, in momentul cândam rostit primele cuvinte: « Monsieur le président du conseil des mi-nistres ».... Neavând nici cea mai mica idee despre cele ce vor urmain cuvantarea mea, pe care o asteptau, in mijlocul unei aceri morman-tale, toti comesenii, având privirile lor atente indreptate asupra mea,am izbutit totusi, printr'un efort al vointei, nu numai sa continui avorbi, dar chiar sa gäsesc expresii, care au fäcut sa fiu intrerupt demai multe ori de exclamatiile de aprobare ale celor de fata, iar sfarsituldiscursului meu a fost acoperit de aplauze furtunoase. Presa rom5-neasca, binevoitoare La de mine, a adaugat, conform obiceiului ei,tot felul de inventii i ornamentari la cuvintele rostite de mine, astfelincht, a doua zi, puteai citi in toate ziarele locale lunga cuvá.'ntarea reprezentantului Rusiei, rostita foarte frumos i cu ir, in care, intrealtele, erau i unele fraze, inteadevar pronuntate de mine.

Cele cinci zile petrecute, la Iasi, au sburat repede, ca un vis ciudatplacut. De plecare, regele Carol m'a primit separat, a stat indelung

de vorba cu mine i, fäcându-mi cadou, ca amintire, câteva medaliiartistic executate, si-a exprimat dorinta sà viu la resedinta regalapermanenta sà petrec acolo câteva zile i sa vad lucrurile remarcabilecare se allá acolo. Nu pot ascunde, ca am fost extrem de magulit deatentia, pe care mi-a aratat-o regele, despre meritele i caracterulcà.'ruia imi facusem o idee foarte

La 5 Octomvrie am plecat din Iasi, dupa ce am impartit, conformindicatiilor consulului nostru, 1200 franci bac.sisuri, la palat si la hotel.Aceasta suma poate servi in parte drept m5..sura a importantei atri-buita la Iasi persoanei unui guvernator rus*.

www.dacoromanica.ro

Aaron istoric 377Afanasie episcop 353Aidin-Pa§a 185Alcibiade 155Alecsandri poet 415Alexandra cel Mare 22Alex.andru I Impirat 182, 200, 344Alexandra II impArat 443. 445, 446Alexandra Mircea domn 373, 376Alexandra donut 373Alexei Mihailovici tar 51-55Ali-Pa§a x9r, i98, 200Allart general 95Alopeus 182Ana Ioarlovna impiiriiteasa 416Anacharsis 155Andronic 153Anghel x53Arghira 373Arghiropol Manoil 286Aron Tirana' domn 36, 37Aspazia 155Atanasie patriarh 62AllgllSt 22

Bagration general 183, 185-187la§a doamn5.' 367

Biileanu Grigore ban 214Balmen conte 391Bal§ 161Bal§ Costache 162Bal§ Smaranda 163Bantà§-1Camenski D. 165-176Barba MAnescu 374Barnovski Miron domn 583Barthelemi 155

INDICZ ALItABETIC DE NUMB

29

Beghidov general 297Bein Peodor 166-168Beldiman Dimitrie 265Bela 232Bennigsen 179Bezak 170, 171Bibescu Gheorghe domn 364, 371, 379,

380, 385-387. 389, 393, 396, 408Blaramberg 409Bogdan dona 109Bogdan cel Orb 149Bogdan Smaranda 178Boliac Cesar 405Bolkunov consul 26!Bosniac-Aga 187Bossuet 338Bourbon 409Brancoveanu 150, 264Brancoveanu Constantin domn 83, 95,

370, 379, 380Brâncoveanu Zoita 231Batianu Ion 388, 409, 425-428Brenner 362Budberg ministru 182, 183Butenev ambasador 307, 308

Canano 16xCantacuzino 150, 153, 375, 379Cantacuzino Constantin caimacam 323,

391-393Cantacuzino Gheorghe 233Cantacuzino Mihail 214Cantacuzino Serban 367Cantacuzino Stefan domn 374, 375Cantacuzino Toma 96Cantemir Antioh domn 136

www.dacoromanica.ro

Cantemir Antioh scriitor 415Cantemir Dimitrie 95, 98, xi°,

206, 208Capo d'Istria ministru 19x, 234Cara-Ahmet-Pa§a 122Caraca§ doctor 214-216Caragea vezi KaradjaCaraman-Oglu 197Carmen-Sy/va vezi ElisabetaCarol XII 379Carol I rege 405, 409-411, 413,

417, 425, 427, 442-448Carol principe 443, 444, 447Carra 154Castriot 95-97Catargi Ilie brigadier 167Catargi Maria 409Cernat general 428Cherkliseev 119, 12!Ciaplan-Oglu 197Ciceagov 180-200Cocorlscu 241, 247, 378Comnen 153Constantin XIII imprtrat 25-30, 152Constantin Serban domn 367Crussol Teodorit 163, 164Cuza Alesandru-loan domn 405, 407-

411, 413, 414, 416Czartoryjski Adam 182

Damas Roger conte 164Damaskin episcop 8oDa§lcov consul 380, 386Da§kov secretar de stat 287, 293Decebal 109, 312Dibici mare§al 255, 272, 273, 283,

289-292, 300Dimitrie Donskoi mare kniaz 22Dionisie mitropolit 243, 244Dionisie vezi FotinoDionisie Romano 366Dolgopolov Mihail 122Dolgorukov I. 415Dominik print 57Domnichie episcop 369, 372Dositei Filitti 376Dostoevski F. 404Dracul-Vocla (Vlad Tepe) 42

DrIgAnescu sluger 240173, Drago § voevod 109

Dunaevski 267

EcaterinaEcaterinaEcaterina

194Efrussi 404Eliade-Ri/dulescu

414, Elisabeta (Carmen-Sylva)447

Elisaveta ImpfirAteasfi 170,Essen general x88Etlinger 404

doamnA 376doamna 381II ImpetrAteasil 117, 132, 168,

scriitor 376, 388regia. 443-

416

450 G. BEZVICONI

F5.1coianu St. colonel 428Parmache apitan 233, 236-239Peodor tar 342Filaret Scriban. 380Filip de Flandra 409Pilipescu colonel 325, 326Filipescu Buzatu C. 239Filipescu Iordache 392Pilipescu Mihail 24r, 242, 247Filopemen 151Pleischhackel-Hakenau consul 230, 243,

246Florescu logof At 364Florescu ministru 408, 410, 423Fotino Dionisie 214, 377Francisc Imparat 248Frederic cel Mare 170Frederic print 417Fuad-Efendi 390-392, 395

Galib-Efendi 151, 189, 200Gatlin. Vsevolod scriitor 430-437Gavriil episcop 345Gavriil mitropolit 56Gavriil BAnulescu-Bodoni mitropolit

x66, 170, 172 ,

Ghenciu 239Georgachi 132, 133Georghe episcop 102Gherasim patriarh 82, 83Gherasim episcop 244Gherman mitropolit 6z

www.dacoromanica.ro

Hohenzollern 411Hrisant Notara 77, 78. 81, 83, 380Hrisoscoleu pahamic 238Husein-Pa§a 185

Ibrahim-aga 250Ierotei patriarh 364Igelström general 119Ignatie mitropolit 191, 200ilaX1.011 episcop '243, 246Iliin colonel 267

122, loan cel Groaznic tar 21, 24-26, 30loan cel Non dint 43, 342loan Maximovici arhiepiscop 82Ioanovici 119lordache Olimpiotul, apitan 233, 235-

239Iosif patriarh 51Ipsilanti Alexandru domn 132, 135, 217,.

229Ipsilanti Alexandru general 228-230.

408, 410 232, 234-238, 286Ipsilanti Constantin domn 182-184Isaiev general 175, 176Italinski ambasador 182, 183, 198-200Iustinian 149Iusuf-Paga 185Izaban-Oglu 179

Janus general 96jeltuhin general 272, 384, 287

Hallimah 150Kallimah Scarlat donm 227, 233, 234,

240, 245, 401Kamenski M., general 146Kamenski N., general r.86, ;87, 195Kanifer general 94Karadja (Caragea) 119Karadja Ralu 250Karamzin istoric 174Katacazi diplomat 294Kirico consul 198Kiseliov Pavel general 272-310, 315,

322, 336, 339ICodrik 138, 139Kogalniceanu ministru 426Koriakovski Osip 53

25°'

CAIATORI MT?' IN MOLDOVA §I MUNTENIA 451

Gerstenzweig general 387-389Gervais consul 26!Chevy general 95Ghica 150Chica 258Ghica Alexandru domn 273, 309, 315,

322, 392, 396Chica Constantin 315, 326Ghica Costache logofiit 171Chica Dimitrie ban 376Ghica Grigore domn 383Chica Grigore domn 116-120,

136, 168Chica Grigore domn 239, 241-247, 271Chica Grigore domn 393, 396, 402Chica Ion 388Ghica Matei domn 135Ghica Mihail 315, 323Giani stolnic 214Golescu 2I2Golescu Nicolae vornic 241Golescu Nicolae ministru 407,Golescu Stefan 388Golia loan 38!Golitin printesii 179Golitin Dimitrie sol 70Golitin Mihail general 94Gorki Maxim 447Grammont-L ouv igny viconte 315Griazev Mina diac 53Grigorie patriarh 235Grigorie episcop 246Grigorie mitropolit 244Grigorie al Irinopolului 381, 382Gudovici 118Guglelmi 155

Hagi-Ahmed 235Hagi-Prodan 234, 237Halet-Efendi 242, 244Hangerli 121, 150Haralamb 405Hartingh Elena (Sturdza, Chica) 163Hasan-Pa§a 16o, z61, 166, 167Hasa.n-Bel 242Hasan Havanozoglu 242, 243, 246-249Herascov 415Hmelnitki Bogdan hatman 54, 61, 63

www.dacoromanica.ro

Korobeinikov Trifon 32-37Korovih-Nojek L. 342Kossuth 405Kosev esaul 237Kotov secretar consular 365Kotzebue Carol consul 386, 405Kozlovski general 392Kretzulescu ministru 408, 410Kropotov brigadier 95Kudasev Blisaveta 178, 1.79Kusnikov senator 272, 274, 183Kutuzov general 133, 134, r38, 169, 177

- 279, 282, 183, 185, 188-190, 192,193, 214, 255

Lacroix Paul 308Lamartine scriitor 406Langeron general 247-156, 262, 264Lascad 253Lavrente episcop 79Lebedev 240Lecca 405Len s }Tip 242, 250Léveillé 326Lewis general 186Liebrecht 420Liprandi colonel 256-262Litchen cornet 221Loewenstern 286Luba Jan 52Luchia doamn5. 367Liiders general 392

Mahmud sultan 24, 26, 28, 29Mahmud sultan 197, 238, 252Mahomed-Ali 197Major istoric 377Makarov colonel 297Malenkoi loan 52Malinkov 118Malinovski 261Malisev 434, 436Manolache ban 370Manteuffel 279Maria tarin5. 55Maria Tereza 247Markov general 189

Matei Basarab domn 53, 54, 375, 370378

Matveev Mihail 53Mavrocordat 250Mavrocordat 220Mavrocordat Alexandru 171Mavrocordat Constantin domn 2x7Mavrocordat Nicolae domn 134Mayer doctor 323Mazzini 425"Mehmed-Ali 365Mertalov Vasile 25Meyendorff general 160, 162, 183Michelsohn general 260, 161, 183, 184Mickiewicz poet 406Migor vistier 120Mihai Viteazul domn 375Mihail Iurievici boier 23Milillescu clucer 241Milasevici (Krasno-Milasevici) senator

(18'3, 190Mihnea Turcitul domn 376Miloradovici general 175, 183-185, 216Minciaki consul 299, 244, 248, 287, 293,

294, 298Mirkovici 271-273, 293, 297Mitrofan mitropolit 362MOrt12i 150Moruzi Alexandru domn 137, 143, 171,

182, 215, 382Movilii Ieremia domn 382Musin-Puskin 169, 174Mustafa-Bairaktar 184Mustafa IV 267

Napoleon 162, 182, 226, 254Napoleon III 405, 407-409Neculescu clucer 248Nedoba consul 198Negri caimacam 229, 243NelleillieSCU VOItlie 240, 242, 247Neofit mitropolit 365, 380Nesselrode ministru 284, 294, 296, 298,

299, 302, 305, 305, 394Nicolae I impArat 308Nicolae Alexandru domn 369Nicolescu ispravnic 268Nicon patriarh 351

452 G. BEZVICONI

www.dacoromanica.ro

Nifon vicar 366, 372

Obrenovici Maria 409Obrenovici Milog 409Omer-Paga 390, 391Orlov general 283Oslabia 22Osmitn-Pa.ga 243Ovidiu poet no

Paesiello 155Pahlen conte 271, 272, 284, 292, 299Paisie patriarh 51-53, 6o, 62Paisie Velicikovski staret 342, 344, 347,

348, 352Palei polcovnic 71Panaiodor 120, 121Panin diplomat x19, 122Partenie patriarh 6o, 62Pa-vel I, impArat 182Pehlivan-Paga 184-186Peresvet 22Peresvetov Ivagko 18-3rPeterson consilier 118, 119, 122Petrov I. 118Petru Rareg voevod 21-31, 282Petxu cel Mare 296, 351, 417PiIli consul 199, 230Platonov colonel 268Platov hatman 170Plegceev Nikifor 51Poczej hatman 95Ponjatowski general 97Potionakin print 131, 132, 135, 145,

146, 168, 194, 38!Preda. 374Prozorovski voevod 53Pro zorovski maregal 169 - 171, 184,

185

Pugkin Grigore 56

Racovitl frati 246, 247Racovità Mihail domn 75, 78, rotRadu-Leon domn 367Radu Mihnea domn 373Radu Paisie 375Raevski general 186Rafael 320

Ramis-Paga 199Ratko Alexandru 441Raznotvetov Grigore 406Rehren 441Relic-Paga 210Rembrandt 320Renault 406Repnin general 95, 96Repnin Nicolae 113-123Richelieu duce r6o 161, 164Rodofinikin consul 170Rönne general 96Rosetti C. A. 409Rosetti-Roznovanu Aleen 258Rosetti-Roznovanu Iordache 258, 259Rosetti-Roznovanu Nicolae 25-8Rostopcin general 145-146Roxandra. doamnii 374Riidiger general 272Rumiantev maregal 116, 11.8, 136, 182,

194Rumiantev cancelar 190Rupert general 393Rzewusski Waclaw (Ebn-Emir-Gutab)

406

Saharov 436Saint-Priest ambasador 152Sakellario bancher 293Samoilov conte 216SA 13111ICA§ VOID" C 227, 228, 230, 243Sarti 155Saya bimbaga 231, 233, 239Sazardi cohsul 10Schewitz 405Schullenburg general 93Scuf a 325Seleznev 122Semiramida 326Severin consul 133, 139, 261Silion cg.pitan 410Simion clpitan 251Sinan-Paga 373Slänicianu colonel 428Smaranda doamn5. 369Smarodki vezi Bogdan SmarandaSoliman-Paga 389, 390, 395Sparre general 97

CALATORI KU?' IN MOLDOVA ?I MUNTENIA 453

www.dacoromanica.ro

Teodosia. doamnii 338Teodosie mitropolit 83, 368Timo§ka (zis Suiski) 52-56, 6o, 6,Titov diplomat 393Tolstoi ambasador 94Tolstoi Lev 404Topci-ba§a 16oTraian 109, 112, 142, 162, 173, 312

442, Tretonin maior 221Tulbure 264Tumanski consul 386

327, 392, Volo§enin Mihail 52, 53

Weyde general 95, 96Wiirtemberg print 145

Zxlcrevski conte 288Zarutki Grigore 57Zass general 186

454 G. BV;ZVICONI

Udri§te Nitsturel logofAt 54Uhtomski print 122Uzès duce 163, 164

VAcArescu Biirbucea.nu ban 239-242VAcArescu IenAchitA 228VAcarescu Nicolae 228Varlaam vistier 224Varlaam mitropolit 381Vasile Lupu dotnn 5r, 57-59, 61, 62,

338, 339, 381, 383Vasile Suiski tar 52, 55Vasile logorát 38!Velicikovski vezi PaisieVenanson conte 16oVeniamin Kostaki 344, 345, 347, 382,

401Villaxa Alexandru 246, 249, 293V35enski Ipolit 77-86Vitovt mare kniaz 17Vladimir 344Vladimirescu Tudor 226-232, 234-

237, 239, 242, 286, 304Vlasie mitropolit 62Vogoridi postal:tic 243Volkonski general 94

Spiridon serdar 400, 401Stackelberg diplomat Ix 9Stanca doamn5, 375Stuart consul 426Stuart Alexandru 44!Sturdza Alexandru 191Sturdza Alexandru 382Sturdza Dimitrie logofAt 382Sturdza Dimitrie prim-ministru

443, 447Sturdza Elena vezi HartinghSturdza Grigore 258, 259Sturdza loan domn 242, 248, 271, 402Sturdza ispravnic 151Stuxdza Mihail domn 273, 293, 335.

336, 382, 385, 393, 396, 40z, 409Sturdza Scarlat 191Suhanov Arsenie 45-63Suleiman-Pap 263Sumarokov 415Tutu 15oSutu Alexandru, dona 225, 228, 245,

246Sutu Constantin 352Sutu Mihail domn x33, 134, 137, 140,

143Sutu Mihail dona 228, 234Sutu Nicolae 335Suvorov 264, 167, 182Suvorov Arcadie 209Sviatopolk-Mirski 441

Safirov diplomat 98Sepelev 97Seremetev mare§al 94, 95Stefan cel Mare III, 149Stefan Lupu 38!Stirbei Barba domn 324,

393,408Suiski vezi Timo§kaSuiski vezi Vasile

Talaat-Efendi 389Tarente printes5. 164Tell Christian 388

www.dacoromanica.ro

INDICE ALVABETIC DE LOCALITATI

Adam mánástire 75Adjud 105, IIIAdrianopol 138, 192, 286, 296, 303, 305,

335, 394-396Adriatica 196Africa 2 I 3Afumati vezi PumatuAgapia mániistire 352Aidar 431Akkerman vezi BelgorodAlbania 198Albesti 432Alexandria 82-85, 217, 364, 365, 370Alexandria sat 435, 437Anglia 97, 197, 408Antiohia 217Arabia 197Ardino câmpie 42Arges fall 138, 219, 220, 243, 246, 264Arges 219, 221, 366Arhipelag 349Arici 269Asia 152, 200, 213Asia MicA 198Atos 82, 84, IOI, 217, 343, 344, 346, 348

-352, 367, 373-376, 381-383Austria 123, 18r, 196, 200, 212, 219, 221

229, 232, 236-238, 241, 245, 250-252, 258, 261, 2940 308, 341, 343, 345,351, 404, 408, 416, 443, 448

Azov 98

VacAu 105, x z , 148, 348Bacán judet 105, 106, rxx, 260Bacea 264

Bahlui ix% 172Baia 196Baia de araml 221Balcani munti 200, 255, 300, 341, 404Ba1r2,14111231 392, 395, 396MAI 61Banat 156, 212Bäneasa 431, 432, 434-437Bárboiul mánástire 38x, 382Bárlad 62, 73, 75, ro6, III, 136, 139,

142, 145, 148, 208, 238, 267-269,331, 332, 388, 389, 432

Bá'rlad rá'u rro, III, 260Bárnova 380Barnovski mánastire 5I-53, 102, 380,

383Basarabia xxx, 112, 141, 147, 160, x6r,

166, 196, 200, 234, 238, 260, 270,342, 351, 381, 382, 425

Batoi 187Bavaria 404Bazargic r86Bed-el-gamar 406Bela 437Belaia Krinita 342Belgorod (Cetatea-Albg, Akkerman) 17,

36, 74, 105, rro, 112, 149, x6r, 251,259, 286, 296, 303, 342

Belgrad 198Bender (Tighina) 77, 96, 98, 105, ro6,

' rio, in, 133, 141, 149, 160, xfor,

166, 167Benesti 236Bereza 94Berlin 386

www.dacoromanica.ro

456 G. BEZVICONI

C5.15ra§i 133C5.1c15.ru§ani mängstire 244CAlmAtui 2I0CAluiul 380Camenita-Podoliei (Kamenet) 35Cfimpina 221, 252CAmpul-Lung 105CAmpul-Lung Muscel 219, 237Cilmpul-Lung Rusesc 106Capua 163, 197Carabunar 406Carpati munti 141, 148, 208, 210, 212,

219, 220, 222, 229, 238, 340-344,346-348, 352, 399

Cartal 112CArligAtura 1o6, no, 260Ca§inul mAnAstire 380Cau§ani 1o6, 112CeahlAu 341Ceremu§ Alb rau 1o6Ceremu§ Negru rfiu 106Cernavoda 407CernAuti. 106, in, 130, 248, 342CernAuti judet 1o6,CeIllet 221, 226, 237Cemica mAnAstire 366Cernigov 82Cetatea-A1b5. vezi BelgorodCetAtuia mAnAstire 102, 380Chilia (Kolia) 63, 74, 105, 112, 149, x89Chiltau 210Chircinovel 220Chi§i115.11 III, 133, 142, 148, 161, 254,

381, 428, 431, 432Chora mAnAstire 369Cihirin (Cihrin) 55, 56, 61Cilibia 269Cocore§ti 247Codru tinut 1o6Colacin.ul IZOColentina rAu 81, 371Colentina 210, 232Coltea mAnAstire 214, 221, 378, 379Comana 380Coniata 8oConstantinopol (Tarigrad) 21, 26-28,

30, 52, 54-56, 6o, 62, 70, 73-75,78, 94, 102, 105, 106, III, 118, 122,

BezdAre§ti 406Bistrita Till 79, 102, 105, 110, III,

260, 348, 399Bistrita mAnAstire 237, 380Bizant 152Bolvanovie 35Bordei 208Bosancea 342Bosfor 152Bosnia 193, 196, 198Botna 110, 112Boto§ani 35, in, 148, 346, 399Boto§ani Vnut 107, 260Braga x 8BrAila 42, 106, 138, 148, 149, 185, x86,

212, 234, 235, 237, 238, 252, 258 -261, 331, 348, 428

Bran 238Brincoveni 264Bra§ov 219, 230, 232, 234-249, 251,

387, 389, 410Brate§ no, 139Bratlav 16, 94, 95Breslau io6Bucovina 130, 147, 238, 260, 305, 342Bucure§ti72, 79-82, 85, 86, 137, 141,

143, 148, 154, 162, 174, 175, 178,x79, 181-184, x86, 187, x89, 190,192, 194, 197, 199, 200, 207, 210-213, 215-217, 219,220,222, 225-232,234-236, 239-252, 254,255,260, 261,264, 267, 269, 270, 273, 285-287, 290,291, 293, 295, 297, 308, 309, 312-314, 316, 318, 321-330, 335, 337, 362,363, 365, 368, 369, 375, 378, 380, 385-387, 390, 391, 393, 405, 409 - 411,413, 425, 426, 432, 434-437

Bug 16, 68, 75, 94Bugeac (Basarabia) 79, 106, 112, 161Bulgaria 42, 138, 142, 170, 196, 198, 212.

425, 432Burdujeni 353BuzAu rAu 148, 219, 220Buzilu 8o, 81, 137, 148, 209, 220, 222,

238, 243, 244, 309, 366, 425, 432

Oahu' 331Calafat 408

www.dacoromanica.ro

138, 141, 149-154, 167, 173, 182, 185,196, 198, 200, 210, 213, 221-223, 226,239-244, 246, 248-249, 255, 259-261, 305, 307, 347, 349-351, 363,365, 376, 383, 390, 392, 393, 396,411, 413, 428

Constanta vezi KiustendjiCorchinesti 119Corint 57Costesti 119, 120Cotnari nr, 141Cotorchi 269Cotroceni 231, 234, 410Covasna 219Covurlui judet xo6, InCIai0V8 148, 175, 227, 228, 234, 240,

242, 243Crimeia 25, 43, 56, 58, 59, 98, 133, 408Criuleni 168Cucul 209

Dada 109, 162, 173D5.mbovita 221, 222Dâmbovita rau 86, 137, 148, 174, 210,

219, 220, 264, 313, 325Dancul nan5stire 381, 382Danemarca 182DArttsti 320Deleni 107Desna ran IcaDobrogea 404DobrovIt vezi DubrovtiDocolina 139Don 22, 112, 407, 433,Dorna 238Dorohoi 106, no, in, 260Dorohoi judet 106, x xiDragoesti 264Dragomirna mAngstire 3429 343Dub&sari 133, 142, 166, 168, 170Dubrovti (Dobrovat) 75Dudesti 215Duniire 37, 42, 62, 63, 69, 73, 74, 76,

8o, 96, 102, 105, 106, 110-112, 138,147, 148, 161, 164, 175, 184-189,192, 195, 196, 212, 219-221, 224,234, 237, 242, 260, 264, 266, 285, 288,293, 303, 3151 316, 331, 333, 341,

3489 349, 352, 362, 390, 399, 404-406, 408, 4279 429, 432 435, 437

Ecaterinoslav 404Egipt 29, 161, 197, 213Elisavetgrad ¡33, 167Flizarovo 94Elvetia 139Ems 409Epir 198, 199, 369Europa 132, 139, 141, 148,

186, 196, 220-222, 264,296, 314, 322, 333, 387,397, 399, 409, 410, 414,

Ezereni 132

Mein 96, 106, in, 151, 263, 430, 431,432

FAlciu judet 106, in, 260Fanar 149, 314Fastov 75Focsani 53, 55, 79, 8o, 105, III, 123,

136, 139, 148, 208, 210, 211, 234,235, 248, 259, 260, 267, 269, 331,

391, 408, 432Folticeni 343, 402Fonari 17Franta 143, 152, 154, 155, 163, 164,

172, 197, 200, 325, 408FIAte§ti 437Frumoasa 140, 383Frumusica nikastire 380Fumatu (Afumati) 141Fundeni 269

Gabrovo 284Galata mAnastire 53, 102, 122, 136, 208,

380Galati 62, 72-76, 78, 79, IOI, 102,

105, 106, 110, III, 138, 145, 148,185, 228, 258-260, 267, 292, 331,

351, 380, 390, 399, 404-406,408, 428

Germania 140, 147, 246, 266, 414, 445Gheorghe mäastire 82, 84Gherghina 139Gherman 77Giurgiu 138, 148, 149, 151, 184, 187

152, 182,269, 270,390, 394,416

CILATORI RII?I IN MOLDOVA ?I MUNTENIA 457

www.dacoromanica.ro

458 G. BEZVICONI

-189, 234, 237, 238, 248, 266,312, 316, 319, 333, 390, 407, 411

Golia manästire 70, 77, 78, Ica, 352, 381Gordieti SiGorgan 210Gorj judet, 221, 224Göttingen 270Gradijec 269Gilt:1*e 371Greceni tinut 106Grecia 191, 228, 232Groze§ti 234Gruiu 380Gultianita (Oltenita) 86Gurgov 353

Hadambul 380Hagieni 264Hamara 239Hanovra 270Harkov 43z, 436Harlan 107, In, 260}Ur9ova 185, 186, 238Herson 344, 404Herta 130, 260Herzegovina 198Hlincea schit 380Hotin 35, 63, 105-107, x 1 1,

149, 161Hui 1o6, II I, 145

Ial0Mita 81, 148, 210, 219, 220,236, 264

Ialpug 112, 331lampo! 55Ianina x88, 191, zoo, 370Iali 35, 36, 42, 51-53, 55, 58, 61, 69,

70-72, 75, 77, 78, 95, 96, IOI, 102,107, I TO, I II, 116, 120-122, 130-134, 137, 139, 140, 145, 146, 148,151, 161, 162, 166, 168, 170, 172,174, 178, 179, 184, 190, 194, 206-208, 210, 228, 229, 234, 240-243, 248, 254, 258-.261, 265-267,293, 296, 297, 308, 309, 334-340,345, 350, 353, 380, 382, 383, 385,386, 399, 402, 413, 414, 440-443,446-448.

Iaroslavli 95Iavorovo 94Ierusalim 42, 51, 53, 57, 60-63, 69,

72, 77, Si, 82, 84, 86, 95, 102, 217,

34a 3,3511. 380

loan Gura de aur manastire 102Ipote9ti 264Irinopol 381, 382Isaccea (Saccea) 62, 74, 761

112, 249, 3509 404ISMail (SMail037, &nil) 63, '75, 76, 102,

105, 106, 112, 149, 161, 164,-185, 189, 259

Italia 140, 385Ivir manastire 6x,

Jijia 77Jiu 148Jivotov 6x

liamciatka 140Kamenet vez! Camenita-PodolieiKarlsbad 284Kazani 26, 29, 30Kiev 16, 51-54, 71, 75, 86, 119, 122,

272, 345, 353, 381, 404Kilipol 42

x18, 119, Kiustendji (Constants) 292, 407Königgraz 404Kovno 415Kremli 43

224, Kuciuk-Kainargi 303

84, 373, 374

432

102, 106,

183

Lagniera vez! MeraLapu§na IIILapu§na judet x 1 xLarga 119Leca 263Lende§ti 8oLeova 387-389, 430,Liban 406Linovice 391Lipsca 210, 222Lissa 404Lituania 21, 22, 37Londra 163, 410Lozova 391Lubni 54

www.dacoromanica.ro

Lutk 94Lvov 342Lyon 410

Mein (Mecin) 42, 62, 138, 249, 348Malorosia vezi UcrainaManuilovka manastire 343, 344, 346Marcuta nangstire 2x6Margineanu 210Margineni manlistire 137, 221, 250, 364Mavrogheni cismea 214Maaut 107Mazovia 134Mehadia 219, 224Mehedinti 222, 246, 251Mera manastire 136Milcov (Mele.aia) 79, 8o, HI, 136, 139,

148, 212Mitirevi Kisini 16Moghilgu 51, 106, 345Moldova (Tara Voloha sau Valaha) 16,

17, 23, 37, 42,43, 51, 55, 57-59, 68 -71, 77, 8o, 95, 102, 105, 106, 109-112,117, 118, 121, 122, 130, 132, 136-142,147-152, 154, 155, 160-162, 166,172-175, 190, 192-196, 198, 206-208, 211, 212, 224, 228, 229,233-235, 238, 239, 241, 242, 248-250, 252, 254, 259-261, 263, 266,267, 269-273, 286-288, 292, 293,295, 296, 298, 299, 305, 308, 317,330-336.338-341, 343-347, 349-353, 376-382, 385, 388, 389, 393-397, 399, 402, 410, 413, 4z5 -417

Moldova eau 102, 109, III, 343, 349, 399Moldovita manastire 343Moreia 198, 199, 235Moscova 25, 51-62, 70, 73, 74, 117 -

119, 122, 133, 174, 267, 35r, 434Moscova rau 35, 36, 68-70Mostiste 81Motrti manastire 227Movilita 210Muncaci 237Muntenegru 198Muntenia (Valahia) 42, 53, 54, 56, 62, 72,

78-80,82,86, 95, 105, 106, 109-112,117, 123, 138, 141, 148-150, 152, 155,

162, 166, 173-176, 183, 184, 186,188, 189, 19r-196, 198, 200, 206,208, 210-213, 215, 218-224, 226,228-230, 232, 234-236, 238-243,245-247, 249, 250, 252, 254, 260,261, 269-273, 286, 287, 295, 298,299, 302, 305, 308-310, 314-319.321-323, 329-331, 333, 337, 338,341, 345, 348, 349, 362-367, 370-373, 376-378, 380, 385, 388-397,425, 432

Mused 219, 221

Nazaret 56-58, 61Neamt mAnastire 344, 346-248, 352Neamt judet 105, 106, irx, 260Neamt Virg 105, rrxNeamt rau xi'liegoesti 380Nemirov 68, 75, loxNicolaev 146Nicopol 404NicopoIe 187Nicorità mruastire 61, 380Nistru 16, 17, 35, 51, 53, 6r, 69, 75,

77, 94, 95. 99. 'or, 105, 110-112,133, 141, 147, 148, 16o, 161, 166,168, 196

Novgorod Severski 53Novoselita 55

Oceakov 77, 146Ocna (rargu Ocnei) 105, 111, 400Ocna SlAnic 221Ocna Telega 221Ocnele Mari 221Odaia 138Odessa 16o, 16x, 163, 254, 288, 345, 381,

404Odobesti 136, 139, 208, 2240idtoulz 23ie1v4ezi Podolia

Olanda 97, x82Olt 148, 174, 219, 220, 236, 264, 371Oltenia (Vlahia Mica) 148, 174, 21g-

221, 227, 230, 234-236, 247, 264, 301Oltenita vezi Gultianita

CILATORI RUOI IN MOLDOVA ?I MUNTENIA 459

www.dacoromanica.ro

460

Orhei zo6, izo, xii, 1480/§0Vil 252Otachi 106Otopeni 264Ovidului lac no

102, 1o6, 110-112, 248, 161, 262,217, 238, 260, 263, 309, 331, 339,342, 351, 387-389, 430, 431.

Putivli 5z-53, 62Putna rá'u 102Putna judet 205, 1o6, 222Putna munti 136Putna m5nAstire 342PUt 269

ItWahl 2o6RAdauti 205, 222

G. BEZVICONI

Radu-Voda manIstire 366, 373Rilmna 8oRamnic rau 148, 209Râmnic (Olt) 220Râmnicul SArat 136, 209, 210, 269, 43z

Sabar 138Saccea vezi IsacceaSlcuieni judet 221Salonic 139Särindar mitn5stire 378Saya mAnästire (Iasi) 77, 102, 380, 383Saya mänkstire (Bucuresti) 81-83, 85,

379, 380Saxonia 93Scânteia 232, 139, 208Schelea 79Sculeni 120, 238, 258

lamnicul Valcea 248, 243, 366Pantelimon mAnAstire 215, 323, 376 Itasca mAnIstire 352Paris 154, 314, 386, 4I0 Rascov 95Pasgrea (Pasela) 81 Râul Doamnei 220Patepon in5226.stire 378 RAut

Pavoloci 75 Razgrad 186Perekop 77, 78 RAzvan nanastire 380Permi 118 Reni (Tomarova) 74, 105, 106, 112,

Pesta 333, 404, 406, 41123% 350

Petersburg 233, 264, 579, 185, 192, Rilsk 52

273, 293, 294, 305, 309, 334, 364, Roma 52, 55, 109, 248, 320, 342, 343385, 388, 389, 392, 429, 434, 436 Roman 79, 102, Z10, 148, 229, 260, 348

Petrovardin 112 Romania 408, 411, 414, 417, 425, 428,Piatra 205, 21x, 260, 340 429, 431, 432, 440-444, 446, 448Pitesti 219, 220, 235, 250 Rostovul cel liare 36PlAtAresti 380 Rucgir 236, 237Plevna 437 Rumelia 186, 259Ploesti 427, 432, 434, 436Plumbuita mAnAstire 375, 376

Rusia 21, 24-26, 30, 51-54, 55,72,155, z6o, 262, 264, 275, 282, 182,

Pobrata mänästire 380Podgornti schit 54

189, 190, 291, 194, 196, 197, 200,206-208, 210, 214, 222, 226, 234s

Podolia (Odolia) 16, 226, 147Pogoniana mitropolie 369Poiana Märului manästire 348Polonia (Tara 1,e§eascA) 54-56, 60, 71,

240, 241, 243, 244, 250, 151, 261,265, 268, 270, 285, 287, 289, 290,291, 296, 302, 303, 305, 306, 310,315, 316, 328, 337, 342-344, 348-

95, 2o6, 222, 242, 156, 288, 296, 254352, 386, 388, 390, 393-395, 397,

Poltava 94 406, 407, 411, 417, 431, 437, 442,Prahova 237, 222 445, 446, 448Prusia 411, 414Prut 35, 51, 62, 70, 77, 96-99, TOT,

Ru§chic 238, 285, 287-289, 348,408

www.dacoromanica.ro

Stegne§ti (Stepanovtl) 35, 206, 222, I29Sumla 186, 267

Tablra 220Targovi§te 53, 62, 148, 225, 228, 232,

236, 237Tfirgu Frumos 79, 107,Târgu Jiu 226, 237Targu Neamt 346Tfirgu Ocnei vezi OcnaTAt5seasca tarl 16, 77, 79, no, 112,

141Tatarita 185Tazrául mangstire 380Tecuci 205, II I, 139, 148, 25!, 208,

260, 268, 269, 431-433Tecuci 222Teleghei munti 411Teleorman 236, 245Tif lis 404Tighina vezi BenderTilsit 184Tisa 422Tiraspol 262Tisa 412Tismana ingnästire 226, 237, 246, 247Tobolsk 122Tomarova vezi ReniTomsk 35z, 353Topolnita 25!Topolog 220Transilvania 142, 147, 148, 212, 219,

230, 239, 305, 376, 377, 387, 389,392

Trife§ti 120Troianul 112, 162Troitko-Serghievo-Bogoiavlenski m5n5.-

stire 5 I , 52

Vargorod 51Si§tov 287

13anski taril 37

-Suceava judet 105, 206, 222, 260Suceava riiu no, 342Sucevita mAn5stire 342Suedia 182Sulina 351

Trotu§ ráu 102, 110, 222, 399Trotu§ tArg 205, 222Tulcea 74, 76, 102, 249, 259, 350,

405Turcia 37, 69, 241, 167, 181, 182, 191,

200, 217, 218, 241,271, 273, 305, 307,394, 395, 409, 413,

195-197, 199,250, 251, 254,336, 350-352,434

Turnu Severin 149, 411, 426

404,

Secu mandstire 238, 239, 346, 352Segarcea 371Serbia 37, 248, 270, 289, 298, 212Siberia 273, 351Sibiu 237, 248, 251, 389Silezia 206Silivria 238

CiaTORI RUST IN MOI,DOVA SI MUNTENIA 46,

408Sinai 352, 364, 372, 383Siret riiu 53, 79, 8o, 96, 102, 220,

148, 185, 189, 200, 208, 212, 260,331, 343, 348, 399

Siret tfirg 205Siret tinut 205Siria 197Slanic 400-402Slatina mangstire 352Slobozia 284, 267Smailov vezi IsmailSmil vezi IsmailSmirna 298, 299Smoliani 94Snagov 247Socolinti 342Soroca 61, 68, 69, 75, 77, 95, IO I, 102,

106, 112, 148Soroca judet 206, nxSosnovita. 75Soveja 380Starobelsk 436, 437Stavxonikita 374Stepanovti vezi Stefane§tiStockholm 182Stratonikia 369Strehaia 227-Suceava (Sitava) 23, 30, 37, 42, 105,

Silistra 284-186, 235, 237, 238, 240,241, 246, 248-250, 263, 293, 407,

www.dacoromanica.ro

462 G. BEZVICONI

Turtucaia 186Tutova judet ¡o6, InTutova rilu 'xi

Tarigrad vezi ConstantinopolTutora 133, z34

Ucraina (Malorosia) 58, 106, x56, 344,391

Ungaria 23, 52, 54, 61, 80, 82, 106, Izo,112, x48, 156, 341, 392, 412

Ungheni 435, 441Unghe§ti 267Unte§ti 133, 141Urziceni 210, 220

VActire§ti 86, 138, 380Valahia vezi MunteniaValCe9. 221, 236Vales mAnktire 370Vileni 221Vkatec miinAstire 352Var§ovia 93, 119

ViirteFoin 123Vaslui 62, 75, 106, xxi, 139, x42, x48, 208Vaslui judet 1o6, III, 260Vaslui pArA'u 1 x xVatoped mAnktire 352, 381, 382Vidin 188, 198, 226, 227, 237, 238.

407, 408Viena 123, 130, 131, x63, 214, 219, 222,

243, 258, 265, 293, 314, 386, 404Vilna 185Visarion_mtiniistire 215Vla§ca 245Volcinet 133Volga 73VolohiLtarli vezi MoldovaVorona mAngstire 346, 348, 352Vorskla 94

Xiropotam mAniistire 376, 382

Zaporojie 69Zlkari minfistire 365, 370, 371

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULPag.

lntroducere 5Zosima (1419) 15

Ivasko Peresvetov (1549) 18Trifon Korobeinikov (1593) 32Vasile Gagara (1637) 38

Arsenie Suhanov (1649-1651) 45Leontie (170I) 64Mamie si Silvestru (1704) 75Ipolit Visenski (1707-1708) 77Petru cel Mare (17z 1) 87Silvestru (1722) iooUn negustor (1739) 1030 scriere geograficl (1770) 1o8

Repnin (1775) 113

Struve (z791-1794) 124

Rostopcin (1791) 145Langeron (1791) 147Rochechouart (1806-1807) 157Bantas-Kamenski (1808) 165

Kutuzov (1810) 177Ciceagov (1812) 180

Iakovenko (1820-1828) 201Ribeaupierre (1827) 253Liprandi (1827) 256Grabbe (1828) 2623fihailovski-Dani/evski (1829) , 265

Mirkovici (1829) 271

Pavel Kiseliov (1829-1834) 274Anatole Demidov (1837) 311

Partezde (1837-1847) 340Porfirie Uspenski (1846) 354Duhamel (1848) -384Kotzebue (1852-1859) 398Danilevski (1866) 404Kelsiev (1867) 412Bobrikov (1876) 418Ga1011 (1877) 430Urusov (1904) 438Indice alfabetic 449

www.dacoromanica.ro

MONITORUL OFICIAL SIIMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA

.BUCURE.STI 1947

www.dacoromanica.ro