Buzducea Unicef Analiza Situ Copii Din RO

8/18/2019 Buzducea Unicef Analiza Situ Copii Din RO

1/138

ANALIZA SITUAIEI COPIILORDIN ROMÂNIA

AutoriMarian Preda (coordonator)Doru BuzduceaDana Frc anuVlad Grigora Florin LazrGeorgiana-Cristina Rentea

Bucure ti, 2013


2/138

Lucrare realizat cu sprijinul Reprezentanei UNICEF în România.

AutoriMarian Preda (coordonator), Universitatea din Bucureti, Facultatea de Sociologiei Asisten Social Doru Buzducea, Universitatea din Bucureti, Facultatea de Sociologiei Asisten Social Dana Frc anu, Centrul pentru Politicii Servicii de Sn tateVlad Grigora, Universitatea din Bucureti, Facultatea de Sociologiei Asisten Social Florin Lazr, Universitatea din Bucureti, Facultatea de Sociologiei Asisten Social Georgiana-Cristina Rentea, Universitatea din Bucureti, Facultatea de Sociologiei Asisten Social

Responsabili proiect din partea UNICEFVoica PopMihai Magheru

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ţ ionale a RomânieiAnaliza situa ţ iei copiilor din România / Marian Preda (coord.), Doru

Buzducea, Dana F ărcăşanu, .... - UNICEF, Bucure şti: Vanemonde, 2013 ISBN 978-973-1733-44-9

I. Preda, MarianII. Buzducea, DoruIII. F ărcăşanu, Dana Otilia

364.442.6-053.2

Paginare și preg ătire de tipar: Butoi Daniel

Editura VANEMONDETel./Fax: 012 - 331.02.00e-mail: [email protected]

ISBN 978-973-1733-44-9

Rezultatele și interpret ările exprimate în aceast ă lucrare apar țin autorilor și nu re ectă neap ărat opiniile UNICEF.


3/138

3

CUPRINS

INTRODUCERE .......................................................................................................................5ANALIZA SITUAIEI COPILULUI DIN ROMÂNIA ...........................................................9

1. Educaie (Marian Preda, Georgiana-Cristina Rentea)........................................................91.1. Accesul la educaie....................................................................................................101.2. Abandonulcolar ......................................................................................................191.3. Egalitatea deanse ....................................................................................................201.4. Programei alternative educaionale ........................................................................221.5. Calitatea sistemului de educaie................................................................................241.6. Legea educaiei naionale (Legea nr. 1/2011) ...........................................................28Concluzii i recomandri .................................................................................................30

2. S n tate (Dana Frc anu)...............................................................................................362.1. Starea de sn tate......................................................................................................362.2. Accesul la sn tate i calitatea serviciilor de sn tate ..............................................42

2.3. Provocri actuale în sistemul de sn tate..................................................................49Concluzii i recomandri .................................................................................................533. Protecie social (Florin Lazr, Vlad Grigora) ...............................................................55

3.1. Consideraii generale privind protecia social .........................................................553.2. Cheltuielile de protecie social din Româniai UE ................................................563.3. S r cie i consumul specific copiilor........................................................................593.4. Sistemul de protecie social a copilului...................................................................65Concluzii i recomandri .................................................................................................88

4. Copii în alte situaii de vulnerabilitate (Doru Buzducea) ................................................934.1. Copii separai de familie ...........................................................................................944.2. Copii în situaii de abuz, neglijare, exploatare..........................................................974.3. Copii cu dizabiliti...................................................................................................994.4. Copii cu prin i plecai la munc în str in tate.......................................................1024.5. Copii de etnie roma.................................................................................................1034.6. Copii care tr iesc cu HIV/SIDA .............................................................................1044.7. Copii i adolesceni utilizatori de droguri...............................................................106Concluzii i recomandri ...............................................................................................107

Bibliografie ............................................................................................................................109Anexa 1. Lista tabelelor, graficelor........................................................................................116Anexa 2. Date statistice detaliate...........................................................................................118Anexa 3. Standardele de cost/an pentru serviciile sociale destinate proteciei i promovriidrepturilor copilului ...............................................................................................................137


4/138


5/138

5

INTRODUCERE

INTRODUCERESituaia copilului în România a fost influenat în ultimii ani de apariia i evoluia crizeieconomice, schimbare major în contextul socio-economic naional i internaional care agenerat schimbri atât în veniturilei cheltuielile familiilor câti în veniturile publicei înatitudinea Guvernului fa de Buget i de componena sa de protecie social.România a înregistrat în 2009 (primul an în care criza s-a resimit serios) scderi atât învalorile absolute ale PIB-ului, a crui valoare nu a ajuns nici în 2010 la valoarea din anul2008 (vezi tabelul 1), câti în veniturile bugetare.

Tabel 1. Evolu ia PIB-ului, veniturilor i cheltuielilor bugetare ale României în perioada 2007-20102007 2008 2009 2010

PIB (miliarde lei)416 515 491 512

Venituri bugetare (aproximativ)127 164,5 157 169

Cheltuieli guvernamentaletotale (milioane lei) 137 189 193 202LCU/EURO (Eurostat) 3,34 3.68 4.24 4.20

Sursa: Eurostat si Ministerul Finantelor

Comparând PIB-ul României per capita cu al altorri din UE constatm c în 2009 i 2010valoarea pentru România era de aproximativ 45-46% din media UE-27 (doar Bulgaria fiind pu in în urm, având 44%).

Grafic 1. GDP per capita in Purchasing Power Standards (PPS) (EU-27 = 100)

Sursa: EUROSTAT

Diferenele între regiuni (aprox 85% din media UE pentru Bucureti-Ilfov i aproximativ36% pentru Regiunea Nord-Est) sunt baza pentru o discuie mai de detaliu. Media veniturilor din PIB care au ajuns în bugetele de venituri ale statelor UE era de 44,1%în anul 2009 potrivit Eurostat. În cadrul Uniunii Europene, România, cu 32% din PIB colectatla buget (31% pe datele Ministerului Finanelor Publice) era pe ultimul loc, Bulgaria avândun procent de 36% iar Suedia 53,7 %. (De precizat c ne referim la toate veniturile publice,adica la bugetul “general consolidat”, care includei bugetele asigur rilor sociale).

Pe componenta de cheltuieli, constatm c în timp ce cheltuielile publice medii pentru UE-


6/138

ANALIZA SITUA} IEI COPIILO R

6

27 au fost în 2009 de 45,8% din PIB (deficitul mediu de 1,7%) în România erau de 39%(deficitul de 7-8% din PIB). Prin comparaie, Bulgaria cheltuia 40,6% (deficit sub 5%) dinPIB, iar Suedia 54,9% (cu un deficit de doar 1,2%!!).Rezult c Romania a cheltuit în 2009 cu aproximativ 20% mai mult decât a produs (decâtveniturile), diferena aceasta convertindu-se în datorie public. Aceasta a condus la o presiunemare pentru reducerea cheltuielilor publice, fapt ce a afectat major atât veniturile bugetarilor(muli dintre ei prin i) cât i anumite beneficii sociale care au fost redimensionate.Dup cum rezult din Graficele 2a, 2b si 2c, având un PIB per capita mici venituri bugetarereduse, România se afl la coada listei rilor UE în privinta cheltuielilor cu protecia social.

Grafic 2. Cheltuieli cu protec ia social , educa ia i s n tatea, ca procent din PIB, 20092 a) Ponderea cheltuielilor cu protec ia social în PIB

2 b) Ponderea cheltuielilor cu educa ia în PIB

2 c) Ponderea cheltuielilor cu s n tatea în PIB

Sursa: EUROSTAT

Tabel 2.Beneficii, ca % din totalul cheltuielilor guvernamentale, 2005-2010Tipul programului 2005 2006 2007 2008 2009 20101. Venit minim garantat 0,5 0,4 0,3 0,2 0,2 0,42. Beneficii pentru familiei copil 1,7 2,9 2,8 2,8 3,5 3,62.1. Aloca ie universal 0,4 0,4 0,8 1,3 1,5 1,52.2. Indemniza ie pentru cre terea copilului 1,4 1,0 0,7 0,9 1,12.3. Aloca ie complementar /monoparental 0,5 0,4 0,3 0,2 0,3 0,32.4. Alte beneficii 0,7 0,7 0,7 0,6 0,8 0,73. Burse 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4 0,3


7/138

7

INTRODUCERE

Cheltuielile cu asistena social propriu-zis au crescut mult dup 2005 în valoare relativ dar, în valoare absolut, ele nu sunt foarte mari (dei ridic problema corecteiintiri a celor cuadev rat în nevoiei incapabili de a se ajuta singuri). În schimb, cheltuielile cu pensiile, caresunt beneficii contributoriii ar trebui pltite din banii colectai la fondurile de asigur rireprezentau 17% din toate cheltuielile publice în 2007i în 2-3 ani au ajuns la peste 25% din bugetul de cheltuieli (dintre care doar 4/5 sunt colectai de la asigurai, restul, aproximativ12 miliarde de lei sau 3 miliarde de euro fiind deficit acoperit de la bugetul de stat).Pe lâng grevarea bugetului de resurse, care într-o anumit propor ie ar putea ajunge la protecia social a copilului, deficitele marii succesive ale fondului de pensii arunc peumerii generaiilor actuale i viitoare de copii datorii uriae, care vor greva seriosansele lorla o via în concordan cu eforturilei meritele lor, precumi asigurarea echitabilitii întregeneraii diferite.România, care într-un Raport UNICEF din 1995 îi propunea s fie „o societate centrat pecopil”1 este acum „o societate centrat pe pensionari”. Ca dovad, rata s r ciei absolute era în2010 de 8% pentru copii sau tinerii de doar 2,6% pentru persoanele de peste 60 de ani, înmajoritate pensionari (Figura 3).

Grafic 3. Rata s r ciei absolute, 2010

Sursa: Calculele autorilor pe baza de date ABF, INS.

Nu este de mirare ca numrul de nscu i vii, rata fertilitii totale i rata brut de n scu i vii la1000 de persoane au scâzut dup 1990 i sunt în pragul unui nou declin generat atât de criz cât i de emigraie, în special a tinerilor,i de intrarea în perioada de fertilitate a generaiilordeja reduse, nscute dup 1989.România are în contextul UE rate brute mici de nscui vii i în u oar sc dere, aa cum se poate observa din Graficele 4i 5.

Zamfir, C., Zamfir, E. (coord.), (1997), Pentru o societate centrat pe copil,Bucureti: Editura Alternative


8/138


8

Grafic 4. Rata brut de n scu i vii (num r de n scu i vii la 1000 de persoane), 2010

Sursa: EUROSTAT

Grafic 5. Rata brut de cre tere, 2010

Sursa: EUROSTAT

Recent, Institutul Naional de Statistic a anunat c în primele 7 luni, în România s-au nscutaproximativ 110 mii de copiii exist premisele unei cohorte de sub 200 mii nscui vii în2011, cea mai mic din 1955 încoace. Cu siguran tendina de reducere a numrului de copiise va p stra în urmtorii ani i este nevoie de decizii politice pentru o stabilizare a populaiei, pentru reducerea sr ciei copiilori a familiilor cu copii, meninerea înar a tinerilor, viitorii p rin i, i cre terea ratei totale a fertilitii. Probabil c expresia tradiional „cine nu are b trâni s - i cumpere” va trebui schimbat în „cine nu are copii s- i cumpere”, evident prin politici socio-demografice pragmaticei eficiente.


9/138

9

1 . EDUCA}IE

ANALIZA SITUAIEI COPILULUI DIN ROMÂNIA

1. Educa ie (Marian Preda, Georgiana-Cristina Rentea)

Educaia, stipulat i reglementat atât prin documentele internaionale (e.g. Convenia cu privire la drepturile copilului, adoptat de Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Uniteîn 1989) cât i prin legislaia intern a fiec rui stat, are un rol important în oricear . Aceastareprezint formarea indivizilor în ceea ce privete achiziionarea de cunotin e, abilit i icompetene necesare atât dezvoltrii personale cât i preg tirii pentru viaa social ,economic i cultural a societ ii.

Constituia României stipuleaz dreptul la educaie prin “înv mântul general obligatoriu, prin înv mântul liceali prin cel profesional, prin învmântul superior, precumi prin alteforme de instrucie i de perfecionare” (art. 32 alin. 1).

Idealul educaional în context românesc este de a asigura dezvoltarea liber , integral iarmonioas a individualitii umane, în formarea personalitii autonome i în asumarea unuisistem de valori sunt necesare pentru împlinireai dezvoltarea personal, pentru dezvoltareaspiritului antreprenorial, pentru participarea ceteneasc activ în societate, pentruincluziune social i pentru angajare pe piaa muncii. Finalitatea educaiei i a formrii profesionale a copiilor, tinerilori adulilor vizeaz formarea de competene (ansamblumultifuncional i transferabil de cunotin e), deprinderi/abiliti i aptitudini.

În 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 1 / 2011 a educaiei naionale, care reafirm dreptul de aavea acces în mod egal, f r discriminare, la toate nivelurile de învmânt (preuniversitar,

superior, precum i la înv area pe tot parcursul vieii), atât cet enilor români cât icetaenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apar inând Spaiului EconomicEuropean i ai Confederaiei Elveiene, minorilor solicitani de azil sau care au dobândit oform de protecie în România, minorilor str ini i apatrizi a cror edere pe teritoriulRomâniei este oficial recunoscut conform legislaiei. Potrivit aceleiai legi, înv mântulgeneral obligatoriu este de 10 clasei cuprinde înv mântul primar i cel gimnazial(începând cu clasa pregtitoare i finalizând cu clasa a IX-a; învmântul liceal se dorete s devin obligatoriu pân în anul 2020). Oferit în mod gratuit, învmântul obligatoriu are cascop “realizarea finalitilor educaiei i a formrii profesionale prin sistemul naional deînv mânt” (art 32, alin 4).Strategia Naional în domeniul proteciei i promovrii drepturilor copilului 2008-2013 a

analizat i a trasat direcii de aciune în toate domeniile de interes pentru copii (social,familial, educaional, de sn tate etc.), ”în vederea proteciei i respectrii drepturilorcopilului, precumi a îmbunt irii condiiei copilului i a valorizrii sale în societatearomâneasc” (p.1-2). Sunt vizai to i copiii, indiferent de naionalitate aflai pe teritoriulRomâniei cât i copiii cet eni români aflai în str in tate. Totodat, România recunoatedreptul minoritilor naionale (peste 20 de minoriti) de a studia în cadrul învmântului preuniversitar toate disciplinele în limba matern, cu excepia disciplinei Limbai literaturaromân (Legea 1/2011, art. 46). În 2004, funcionau un numr de 2.633 coli cu predarei înlimba minoritilor naionale: 1.963 în limba maghiar , 404 în limba rromani, 166 în limbagerman, 35 în limba slovac, 32 în limba sârb, restul de 29 în alte limbi minoritare(Strategia Naional în domeniul proteciei i promovrii drepturilor copilului 2008-2013). Sedore te astfel cuprinderea tuturor copiilori se încearc trecerea de la accentul pe proteciacopilului aflat în dificultate la protecia drepturilor copiilor în general. Unul dintre domeniile


10/138


10

principale de interes este educaia, iar ca direcie de aciune o reprezint protecia i promovarea drepturilor copilului prin realizarea unui acces egal la educaie pentru toi copiii(cap. VII, p. 28).

De i educaia este oferit în mod gratuit tuturor copiilor, exist costuri cu colarizarea care nu pot fi susinute de ctre toi p rin ii (rechizite, manuale suplimentare celor oferite în modgratuit, uniforme la cererea unitilor de înv mânt, transportul pân la unitatea colar saucazarea, în special în cazul elevilor care provin din mediul rural etc.), ceea ce conduce atât laapariia cât i la meninerea unor discrepane, în special în ceea ce privete copiii proveniidin familiile aflate în situaii de vulnerabilitate, din mediul rural sau din comuniti de romi.Legea educaiei naionale ofer programe de sprijinire a elevilor care provin din familii cuvenituri mici, de tip remedial pentru elevii cu cerine speciale, al cror scop este reducereaacestor inegaliti, cre terea calit ii educaiei i a participrii colare. Pân la intrarea învigoare a noii legi a educaiei (februarie 2011), în vederea realizrii accesului egal laeducaie, Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului (MECTS), ca instituieresponsabil, a întreprins o serie de programe de susinere social a participrii la educaiaobligatorie i post-obligatorie, printre care enumer m: asigurarea rechizitelorcolare gratuite pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse, asigurarea unui ajutor financiar de200 euro în vederea stimulrii achiziion rii de calculatoare în vederea creterii gradului decuno tin e informaionale, asigurarea prin programul naional „Bani de liceu” a unei burselunare de 180 lei pentru elevii din familii defavorizate socio-economic, în vederea continuriistudiilor dup clasa a VIII-a în înv mântul liceal sau încolile de arte i meserii (MECT,2008a), acordarea de produse lactatei de panificaie pentru precolari, elevii din clasele I-VIII din înv mântul de stat, ”prin programul naional Cornuli laptele” etc. Pentru cei careau p r sit înv mântul colar i au dep it vârsta de colarizare se ofer posibilitateacompletrii studiilor prin programe de tipul “A douaans ”.

Accesul la activiti extracolare al elevilor, garantat, de asemenea, prin lege, este facilitat lanivel de instituii publice prin intermediul palatelori cluburilor copiilor (care au statut deunit i de înv mânt).

Accesul la educaie, în special al grupurilor dezavantajate, a fost în mare msur facilitat prin programele implementate cu sprijinul Reprezentanei UNICEF în România. O analiz maiatent a acestora o vom realiza pe parcursul acestui capitol.

1.1. Accesul la educaieSchimbrile demografice din România (scderea ratei natalitii, în special) au avut implicaiii în ceea ce privete evoluia efectivelor de elevi (învmânt precolar, primar, gimnazial,liceal, profesional).


11/138

11

1 . EDUCA}IE

Tabel 3. Popula ia colar pe niveluri de educa ie i medii de reziden

Ani2007 2008 2009 2010

Niveluri de instruire Medii dereziden aNum rpersoane Num rpersoane Num rpersoane Num rpersoane

Urban 332568 340394 352857 364115Copii înscrii în gr dinie Rural 317756 312461 313266 309621

Urban 412105 413159 408381 404679Elevi înscrii în înv mântul primar-clasele I-IV

Rural 446306 439490 430793 417941

Urban 472768 453668 442272 435349Elevi înscrii în înv mântulgimnazial -clasele V-VIIIsecundar ciclul 1 Rural 441653 429970 421922 417131

Urban 745619 735786 779290 800508Elevi înscrii în înv mântul

liceal secundar ciclul 2 Rural 45729 48575 58438 66035Urban 183068 156683 97859 47936Elevi înscrii în înv mântul

profesional secundar ciclul 2Rural 37267 32571 17586 6602

TOTAL 3434839 3362757 3322664 3269917Sursa: Institutul Na ional de Statistic

Dup cum reiese din datele expuse în perioada de referin 2007-2010, efectivele de elevi aucontinuat trendul descendent început în 1997 pe fondul scderii cu aproximativ 40% anum rului de nscui vii în generaiile n scute dup 1990, fa de cele din perioada 1967-1990.

Pe niveluri de înv mânt, cel precolar a cunoscut o uoar cre tere în ultimii ani, cai celliceal, determinat în mare msur de introducerea celor 10 ani decolarizare obligatorie, dari de desfiinarea colilor de Arte i Meserii (SAM). Celelalte niveluri, primar, gimnazial

profesional, au cunoscut scderi ale efectivelor de elevi.

Se remarc aici raportul mult prea mic (1:8) între elevii cuprini în înv mântul profesionali cei cuprini în înv mântul liceal. Creterea exagerat a num rului de tineri dintr-o

generaie înscrii în licee (peste 80%) reduce calitatea procesului educaional i le creeaz acestora false atept ri cu privire la accesul în învmântul universitar, continuând cuocuparea unui loc de munc la nivel de absolveni de facultate. Dac înainte de 1989generaiile de 360-400 mii de copii beneficiau de aproximativ 200 mii de locuri în licee,i deaproximativ 40 mii de locuri la facultate (10-12% dintr-o cohort i 25-30% dintreabsolvenii de liceu), în ultimii ani s-a trecut în cealalt extrem: peste 80% dintre tineriidintr-o generaie au locuri la liceei intr în examenul de bacalaureat, iar 62 mii au locurisubventionate de stat la facultate (aproape 30%). Dac includem i studenii înscrii pelocurile cu tax, obinem un procent de peste 50% dintr-o generaie comparativ cu 10-12%înainte de 1989. Ca urmare, pregtirea studenilor ajunge s fie una sczut .

Rezultatele slabe obinute în urma susinerii examenului de bacalaureat reprezint oconsecin atât a corectitudinii sporite a examinrii cât i un cumul de factori precum:

- accentul pe includerea elevilor în special în cadrul învmântului liceal în detrimentul celui profesional, determinati de interesul universitilor de a avea mai muli studeni);


12/138


12

- neatractivitatea profesiei de cadru didactic (salarii demotivante, reduceri salarialeaplicate în contextul situaiei economice naionale dificile, statut profesional mai pu in valorizat de societate);

- calitatea slab a cadrelor didactice (dispariia liceelor cu profil pedagogic careimpuneau formare suplimentar prin alocarea unui numr mai mare de ani destudiu, posibilitatea de a deveni cadru didactic numai prin finalizarea modului pedagogic din cadrul studiilor universitare de licen);

- proceduri de evaluare în cadrul examenului de bacalaureat modificate în modconstant (sistemul de notare la bacaluareat a presupus atât utilizarea calificativelorcât i a notelor, aplicate diferit de an la an);

- valoarea ataat educaiei de ctre elev i familia acestuia etc.Propunerea de generalizare a învmântului liceal este una eronat, f r legitimitateeconomic sau/ i moral . Imperativ este reforma curricular i adaptarea rapid a tuturorciclurilor de înv mânt la cerinele pieei muncii i a societ ii globale actuale.

În ceea ce privete gradul de cuprindere în învmânt a populaiei de vârst colar (num rultotal copiilor, elevilori studenilor cuprini în toate nivelurile de învmânt, indiferent devârst , ca raport procentual din totalul populaiei din aceeai grup de vârst (7-23 ani i peste), acesta a fost de 79,7% în anul 2007, 79,6% în 2008i 77,6% în 2010, urmând un trenddescendent. În funcie de gen, ponderea populaiei feminine de vârst colar este mai maredecât cea masculin.Tabel 4. Gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colara, pe sexe

Ani2007 2008 2009 2010Grupe de vârst ale populaiei colare Sexe

% % % %Masculin 81,1 80,9 81,2 81,43 - 6 ani Feminin 82,6 82,6 82,6 82,8Masculin 96,2 95,2 95,2 94,87 - 10 ani Feminin 95,7 94,8 94,7 94,4Masculin 94,6 94,5 94,7 94,211 - 14 ani Feminin 94,2 94,3 94,4 93,7Masculin 75,4 77,4 80,2 80,115 - 18 ani Feminin 79,5 81,1 82,5 81,5

Sursa: Institutul Na ional de Statistic

Tabel 5.Gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colar , pe sexe

Ani2007 2008 2009 2010Grupe de vârst ale populaiei colare Sexe

% % % %

Masculin 77,2 77,4 76,7 76

Feminin 82,3 82 80,7 79,33 - 23 i peste

Total 79,7 79,6 78,7 77,6



13/138

13

1 . EDUCA}IE

Raportându-ne la media UE în ceea ce privete participarea colar a elevilor (3-19 ani),România a înregistrat în 2006 o rat de 83,8%, fa de media UE (92,1 %) (EuropeanCommission, 2009).

Sectorul public predomin, în anul 2008/2009 înregistrând 88,93% (Comisia European,2010). Sectorul privat în domeniul educaional este reprezentat în preuniversitar în special deinstituiile de înv mânt precolar, necesitate izvorât din incapacitatea gr dinielor de statde a face fa num rului mare de înscrieri, situaie întâlnit în cazul marilor aglomer riurbane.

Participarea colar , indiferent de nivel, a fost sprijinit atât prin dezvoltarea de programespecifice cât i prin msuri care ineau de condiionarea acordarii prestaiilor sociale (e.g.alocaia de stat era acordat doar acelor copii care frecventaucoala, alocaia pentrusustinerea familiei se acord dup principiul frecventrii colii de ctre copiii familiilor beneficiare).

Educa ia timpurie i înv mântul pre colarConform Legii nr. 1/2011, învmântul precolar (grupa mic, grupa mijlociei grupa mare)este inclus îneduca ia timpurie (0-6 ani), alturi de nivelul anteprecolar (0-3 ani), grupa preg titoare revenind înv mântului primar. În ceea ce privete rata de participare pentruintervalul de vârst 0-4 ani, aceasta era în 2008 de 79% fa de media UE de 90,1% (Eurostat,2011), în timp ce pentru intervalul 4-6/7 ani era de 82,8% fa de media UE de 99,5%(European Commission, 2011). În funcie de gen, gradul de cuprindere al populaiei de vârstacolar 3-6 ani este mai mare în rândul fetelor, 82,8% comparativ cu 81,8% bie i în 2010.

Tabel 6.Gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colar , pe sexeAni

2007 2008 2009 2010Grupe de vârst ale populaieicolare Sexe

% % % %Masculin 81,1 80,9 81,2 81,43 - 6 ani Feminin 82,6 82,6 82,6 82,8


Interesul pentru educaia timpurie a crescut în special în ultimii ani, cel puin la nivel de

strategie si proiecte. Astfel, au fost lansate Proiectul de Reform a Educaiei Timpurii 2006-2011 si Proiectul pentru Educaie Timpurie Inclusiv 2006-2011. În 2008, în România a fostsemnat Pactul Naional pentru Educaie, de c tre toate partidele parlamentare, de AcademiaRomân i reprezentanii altor 22 de organizaii sindicale, studene ti, de asociaia p rin ilor,de alte ONG-uri interesate de domeniul educaiei i cercet rii în România, care cuprinde8 puncte principale de aciune, unul dintre ele vizând transformarea educaiei timpurii într-un bun public.

UNICEF, prin studiul realizat în 2002 (Stativa, Anghelescu, 2002), a adus în discuie situaiacre elor, necesitatea elabor rii unui curriculum privind educaia copiilor pân la 3 ani,formarea cadrelor didactice astfel încât s ajung s r spund nevoilor individualei de grup

ale copiilor din cree.


14/138


14

Tot în 2007 a fost adoptat un Curriculum pentru educaia timpurie a copiilor cu vârstacuprins între natere i 6-7 ani (aprobat prin Ordin MECT nr. 5233/2008), care vizeaz direciile de politic educaional în acest domeniui are ca finaliti dezvoltarea general acopilului i preg tirea acestuia pentrucoal i via f r a pierde din vedere respectareanevoilor individualei a ritmului propriu de dezvoltare, implicarea copilului în propriadezvoltare i jocul ca activitate fundamental (p. 5).In 2010 au fost finalizatei adoptate prin Ordin de ministru Reperele fundamentale deînv are i dezvoltare timpurie de la natere la 6/7 ani, document de referin în armonizarea politicilor i interveniilor în domeniul dezvoltrii timpurii a copilului. Elaborarea Reperelors-a facut la initiaiva i cu sprijinul UNICEF România, ca parte dintr-o iniiativ global UNICEF care a cuprins peste 40 deri. Pe baza acestor repere a fost elaborat un curriculum pentru copiii cu vârsta cuprins între 0-3 ani i a fost revizuit curriculumul existent pentrucopiii cu vârsta cuprins între 3-6/7 ani.

Împ r irea curriculumului în funcie de cele dou etape: anteprecolar (0-3 ani) i pre colar (3-6 ani), conduce la o mai bun abordare în ceea ce privete nivelul de dezvoltare a copiluluii adaptarea activitilor educaionale (alturi de cele care deriv din celelalte dou domenii:

s n tatea i protecia copilului) la nevoile specifice vârstei. Curriculumul naional pentrueducaia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizic, cognitiv, emoional i social acopiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiene de dezvoltare.

În 2010 a fost revizuit Strategia Naional pentru Educaie Timpurie, parte a Strategieiconvergente privind dezvoltarea timpurie a copilului (elaborat în 2005), care se concentreaz pe nevoile multiple ale copiluluiinând cont de sn tate, nutriie, educaie timpurie,stimularea psiho-social, deci abordarea integrat a domeniilor necesare unei dezvoltriarmonioase a copilului. În acelai timp, copilul este vzut ca un participant activ la propriul proces de dezvoltare alturi de prin i, cadre didacticei alte persoane implicate. UNICEF asprijinit atât elaborarea câti revizuirea strategiei.

Înv mântul precolar (3-6 ani) se organizeaz în gr dinie cu program normal, prelungitis pt mânal. Dei num rul copiilor a cror vârst corespunde includerii în acest nivel deeducaie a sc zut, reeaua de instituii colare înc se confrunt cu un deficit de uniti deînv mânt la acest nivel în marile orae, ceea ce conduce la o aglomerare care afecteaz calitatea educaiei, dar i la excludere prin limitarea locurilor. În mediul rural, excluderea dela participarea la educaia timpurie este determinat de factori precum slaba dezvoltare are elei de gr dinie (condiii improprii, dotri necorespunztoare), precumi de lipsa cadrelor

didactice, a modelului familial care încurajeaz educaia copilului în familie pân la debutulcolar al acestuia. Exist i situaii în care efectivul de copii de vârst pre colar esteinsuficient pentru a permite organizarea de activiti în unit ile de înv mânt, în special înzonele rurale cu populaie redus, îmb trânit sau izolat geografic.

În ceea ce privete grupurile dezavantajate, în cazul copiilor romi, sub 3% dintre acetia suntînscri i la cree (Ionescu i Matache, 2010), iar numai 20% frecventeaz gr dinia (EUMAP,2007). Conform studiuluiParticipare, absenteism colar i experien a discrimin rii în cazulromilor din România(Surdu, 2011), copiii romi care au frecventat crea provin în general dinfamilii ocupate pe piaa for ei de munc, care au un nivel de educaie mai ridicat,i care suntmai puin tradiionali. Participarea copiilor romi la gr dini (raportându-se la eantionul

studiat) este de 66,6%. Diferene exist i în ceea ce privete mediul de provenin, participarea la gr dini în mediul rural fiind de 36,7 %, iar în mediul urban de 17,8%.


15/138

15

1 . EDUCA}IE

Motivele care stau la baza unei participri reduse sunt legate de lipsa gr dinielor în zona dereziden (29,6%), lipsa resurselor financiare (23,6%).

În cadrul programelor de educaie timpurie s-a acordat o atenie crescut i programelor deeducaie parental. În 1998, Programul „Educai a a”, furnizat de Fundaia Copiii Notri,dup un model iniiat de Institutul Olandez pentru Îngrijirii Bun stare (NIZW) a constituitun program pilot experimentat împreun cu Ministerul Educaiei i Cercetrii în trei judee. Înanul 2000, cu sprijinul UNICEF, programul a fost dezvoltat pân a ajuns s fie implementatîn toate judeele din ar . Programul „Educai a a” a fost preluat de ctre Ministerul Educaieii Cercetrii ca Program Naional de Educaie Parental în Înv mântul Precolar.

Dincolo de desf urarea unor programe naionale de educaie parental pentru dezvoltareaisus inerea acestui domeniu de intervenie în România, UNICEF, Ministerul Educaiei,Autoritatea Naional pentru Protecia Drepturilor Copilului, Ministerul Sn t ii i ONG-urile furnizoare de programe de educaie parental au elaborarat Strategia Naionala Integrata

pentru Formareai Dezvoltarea Competenelor Parentale, supusa dezbaterii publice prin publicarea spre consultare pe pagina de internet a Ministerului Educatiei in 2010.

Înv mântul primar cuprindea clasele I-IV, conform legii nr. 84/1995 a învmântului(abrogat în februarie 2011), iar conform noii legi a educaiei naionale (nr. 1/2011) clasa preg titoare i clasele I-IV (pân la adoptarea noii legi, clasa pregtitoare fiind inclus înînv mântul precolar). Prin includerea în învmântul primar, clasa pregtitoare a devenitobligatorie, în acest fel toi copiii avândansa de a dobândi cunotin ele necesare pentru aintra în clasa întâi. Se ateapt ca astfel copiii provenii din grupuri dezavantajate s aib rezultate mai bune în clasa întâi, ceea ce creaz premisele unoranse egale.

Efectivul de elevi al ciclului primar se afl în sc dere, atât în mediul urban câti rural.Tabel 7. Popula ia colar pe niveluri de educa ie i medii de reziden

Ani2007 2008 2009 2010

Niveluri de instruire Medii dereziden Num rpersoane

Num rpersoane

Num rpersoane

Num rpersoane

Total 858411 852649 839174 822620Urban 412105 413159 408381 404679

Elevi înscrii în înv mantul primar-clasele

I-IVRural 446306 439490 430793 417941Sursa: Institutul Na ional de Statistic

Gradul de cuprindere în învmântul primar a sczut. Componenta de gen scoate, deasemenea, în eviden discrepane, fetele având o participare uor mai redus la acest nivel.


16/138


16

Tabel 8. Gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colar , pe sexeAni

2007 2008 2009 2010Grupe de vârst ale populaiei colare Sexe

% % % %Masculin 96,2 95,2 95,2 94,8

7 - 10 aniFeminin 95,7 94,8 94,7 94,4


În ceea ce privete grupurile dezvantajate, studiile arat c la vârsta de 6 ani, pondereacopiilor romi care sunt lacoal este de peste 5 ori mai mic decât media naional (Surdu,2011). Acelai studiu mai relev c segregarea este mai accentuat în ciclul primar (64,5%dintre elevii romi înva în clase segregate)i în mediul rural (68,6% dintre elevii romi înva în clase segregate fa de 47,6% în mediul urban), dei segregarea este interzis prin lege; deasemenea, un procent de 9,8% înva în clase în care toi elevii sunt romi. Un alt raport(Ionescu i Matache, 2010) concluzioneaz faptul c în cadrul colilor “în care copiii romii/sau cei cu nevoi speciale formeaz majoritatea sunt de obicei de proast calitate calificrile

profesionale ale cadrelor didacticei condiiile în care funcioneaz sunt în generalnecorespunztoare”.

Înv mântul secundar, conform legii educaiei, cuprinde înv mântul secundar inferiorsau gimnazial (clasele V-IX)i înv mântul secundar superior sau liceal (clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmtoarele filiere: teoretic, vocaional i tehnologic). Înv mântul liceal,vocaional i tehnologic, înv mântul profesionali cel postliceal se organizeaz pentruspecializri i calificri stabilite de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretuluii Sportului,

în conformitate cu Registrul naional al calificrilor, asigurându-se în acest mod o corelare acurriculumului educaional cu cerinele pieei muncii.Tabel 9. Popula ia colar pe niveluri de educa ie i medii de reziden

Ani2007 2008 2009 2010

Niveluri de instruire Medii dereziden Num r

persoaneNum r

persoaneNum r

persoaneNum r

persoaneTotal 914421 883638 864194 852480Urban 472768 453668 442272 435349

Elevi înscrii în înv mantulgimnazial -clasele V-VIII

secundar ciclul 1 Rural 441653 429970 421922 417131

Total 791348 784361 837728 866543Urban 745619 735786 779290 800508

Elevi înscrii în înv mantulliceal secundar ciclul 2

Rural 45729 48575 58438 66035Total 220335 189254 115445 54538Urban 183068 156683 97859 47936Elevi înscrii în înv mantul profesional secundar ciclul 2Rural 37267 32571 17586 6602


În anul colar 2009/2010, efectivul de elevi al ciclului secundar superior (conform legii84/1995 a înv mântului, acesta era format din clasele IX-XII/XIIIi colile profesionale),era în cretere fa de 2008/2009, primândi de aceast dat mediul urban. În ceea ce priveteînv mântul profesional (IX-X), efectivul de elevi este în scdere, colile de arte i meserii


17/138

17

1 . EDUCA}IE

(SAM) fiind desfiinate începând cu anulcolar 2009-2010, ceea ce a condus la o cretere aelevilor din licee. Diferene înc exist între mediul urbani rural, elevii din mediul urbanfiind mai numeroi decât cei din mediul rural.

Înv mântul secundar inferior/gimnazial (clasele V-IX conform legii 85/1993i V-IXconform Legii nr. 1/2011) a cunoscut o scdere a efectivelor de elevi (MECTS, 2011).Participarea este mai sczut în mediul rural decât cel urban (89,5% comparativ cu 109%).Rata brut de cuprindere a depsit valoarea de 100% (urbani rural) în anulcolar 2007/2008când au intrat la gimnaziu elevii din prima generaie care au debutatcolar la vârsta de 6 ani(în 2003 a avut loc scderea vârstei de debutcolar de la 7 la 6 ani) alturi de cei care auînceput coala la 7 ani.

Legea educaiei prevede i alternative pentru absolvenii de gimnaziu care nu pot continuaurm torul nivel de studiu (învmântul secundar), anume înscriereai finalizarea unui program de pregtire profesional conform Cadrului naional al calificrilor, dar nu mai târziude împlinirea vârstei de 18 ani.

Din analiza pe baza Anchetelor bugetelor de familie, 2010, datele împr ite pe grupe de vârst (apropiate ciclurilor de învmânt) pe ani ne indic o acoperire apropiat de 100% a copiilorcu statut de elev la grupa de vârst 11-14 ani -Anexa 2 – Tabel 11.În cazul grupei 7-10 ani procentul este de doar 91%, îns acest lucru este foarte probabil datorat faptului c o parte dinace tia nu au fost înc înscri i la coal (aceast explicaie este consistent cu faptul c pegrupa 11-14 ani procentul este constant în timp). Analiza în dinamic a ultimilor ani ne indic faptul c în rândul persoanelor de 15-18 ani procentul celor cu statut de elev pare s fi crescut(cea mai consistent cre tere înregistrându-se în 2007) – de la 82% în 2006 la 89% în 2010.

Analiza pe medii de reziden ne indic procente apropiate pe grupele de vârst 7-10 ani i11-14 ani, dar i diferene de peste 10 puncte procentuale pe grupa de vârst 15-18 ani(diferena se adâncete i mai mult pe grupa de vârst 19-23 de ani). Atunci când analizmdatele în evoluie, observm o reducere a inegalitii pe medii în ultimii ani pentru grupa devârst 15-18 ani -Anexa 2 – Tabel 12(participareacolar pare s fi crescut mai rapid înmediul rural compartiv cu cel urban).Grafic 6. Procentajul persoanelor cu statut de elev/student, pe grupe de vârst i medii de reziden

9098 94

52

9298

83

26

0

20

40

60

80

100

120

7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani 19-23 ani

Urban Rural

Sursa: ABF, 2010


18/138


18

Analiza pe chintile de consum difereniaz mai clar atât profilul copiilor/tinerilor care nufrecventeaz o form de înv mânt cât i grupurile ce au beneficiat cel mai mult de cretereaaccesului la educaie - Anexa 2 – Tabel 13. Astfel, pentru grupa 11-14 ani, dac dintre ceimai s raci 20% dintre copii frecventeaz o form de înv mânt 94%, procentul urc la 100% pentru cei din cea de-a cincea chintil. Diferena dintre prima i cea de-a cincea chintil cre te rapid la 25 de puncte procentuale pentru cei de 15-18 anii la peste 40 de puncte procentuale pentru tinerii cu vârste între 19i 23 de ani. Din nou este de observat faptul c înultimii ani se observ o u oar îmbunt ire a participrii colare pentru copiii/tinerii cuvenituri reduse.

Întrucât efectul venitului se poate confunda cu cel al mediului de reziden vom analiza participarea colar pe medii de reziden pentru persoanele ce au venituri similare.Observm în continuare diferene importante pe medii de reziden (chiar i atunci cândindivizii fac parte din aceeai grup de venit) – Tabel 10. De exemplu, în 2010, pe grupa devârst 15-18 ani, dac 85% dintre persoanele din mediul urban din prima chintil frecventauo form de înv mânt, în mediul rural procentul era de doar 63%. Se poate observa totodat un efect de interaciune între mediui venit pentru tinerii între 15i 18 ani – diferenele de participare pe medii sunt mai mari la persoanele cu venituri mici, comparativ cu cele cuvenituri mai ridicate (în cazul lor mediul de reziden este mai puin important).

Tabel 10. Procentajul persoanelor cu statut de elev/student, pe grupe de vârst , medii de reziden i ani

Q1 Q2 Q3 Q4 Q515-18 ani Urban 74 85 91 91 96

Rural 56 72 78 84 8819-23 ani Urban 26 39 49 56 612006

Rural 11 19 20 36 4815-18 ani Urban 85 91 96 98 98Rural 63 83 90 91 9619-23 ani Urban 31 44 49 56 652010

Rural 13 23 31 38 49

Dincolo de participareacolar din prezent, este important s vedem i care este stocul deeducaie pe care tinerii l-au dobândit atunci când pr sesc sistemul de înv mânt. Astfel,dintre persoanele între 19i 23 de ani, 3% nu mai urmeaz o form de înv mânt dei auabsolvit cel multcoala primar iar un procent de 15% a absolvit doar studiile gimnaziale -Anexa 2 – Tabel 14. Diferenele pe chintile de venit sunt extrem de puternice în acest caz –

dintre tinerii din prima chintil 11% au absolvit cel multcoala primar i al i 32% doargimnaziul dei nu mai frecventeaz o form de înv mânt, în timp ce în cazul celor dinchintila 5 procentele sunt de doar 1%i respectiv 4%. Mediul este din nou un factor relevant – 50% dintre tinerii din mediul rural din prima chintil nu mai frecventeaz nici o form deînv mânt i au absolvit cel mult studiile gimnaziale (procentul este de doar 30% pentru persoanele din urban).

Analiza simultan a predictorilor statutului de elev/student ne indic pe lâng venitulrespondenilor i mediul de reziden din care fac partei alte variabile importante:

- Persoanele de alt etnie decât roma auanse de 4 ori mai mari de a urma o form deînv mânt comparativ cu persoanele de etnie rom, chiar i atunci cândinem sub

control venitul gospodriei, mediul de reziden sau chiar nivelul de educaie alcapului de gospodrie.


19/138

19

1 . EDUCA}IE

- Sexul respondentului este de asemenea un predictor semnificativ – fetele avândansemai ridicate decât bie ii de a urma în prezent o form de înv mânt.

- Nivelul de educaie al capului de gospodrie este de asemenea un predictorsemnificativ – tinerii ce stau în gospodrii în care capul de gospodrie are studiisuperioare celor liceale auanse de 9 ori mai ridicate decât cei ai cror capi degospodrie au cel mult liceu,inând constante toate celelalte variabile (venit, mediuetc.).

Tabel 11. Predictori pentru statutul de elev/student pe grupe de vârst (cu regresia logistic )Statut de elev (15-18 ani) Elev/student (19-23 ani)

Logaritm din consum pe adult echivalent 4,47*** 2,30***Urban versus Rural 2,55*** 1,88***Alta etnie versus Roma 4,42*** 4,37***Vârsta în ani împlinii 0,37*** 0,56***Feminin versus Masculin 1,37** 1,65***Vârsta medie a persoanelor peste 14 ani din gosp 1,06*** 1,07***Capul de gosp. – Vocaional/de ucenici versus cel multgimnaziu 3,62*** 2,42***

Capul de gosp. – Liceu versus Cel mult gimnaziu 7,13*** 4,80***Capul de gosp. – Peste liceu versus Cel mult gimnaziu 9,15*** 9,36***Pseudo R2 0,3424 0,2403

*** p


20/138


20

inechitabil, deoarece nu ofer elevilor, indiferent de mediul socio-economic sau cultural dincare provin, aceleai oportunit i de înv are i de rezultate (p. 8). Astfel, apar discrepane înfuncie de mediul de provenien (urban-rural), doar 24,54% dintre elevii din mediul ruralajung s urmeze liceul, rezultatele lor la materii ca limba român, matematic i tiineajungând s fie de 2-6 ori mai sczute decât ale celor din mediul urban. Acelai raportmenioneaz c în 2005 “aproximativ 80% dintre tinerii necolarizai sunt romi, dintre care38% sunt analfabei funcional. Propor ia de copii romi înscrii în înv mântul primar este de64%, fa de 98,9% - media naional .” În ceea ce privete abandonul colar, elevii romiînregistreaz, conform datelor oferite decoli, o rat a abandonului de 6,7%, dar studiilesociologice relev un nivel mai ridicat, de 9% (Duminic, Ivasiuc, 2010), factoriideterminani inând de situaia economic, rezultatele colare sub standard obinute de eleviiromi, implicarea prin ilor romi în educaia copiilor etc.. Acest lucru ar trebui s ridice marisemne de întrebare autoritilor responsabile în domeniul educaiei, care ar trebui s regândeasc programele destinate creterii participrii colare i reducerii abandonului încazul acestor categorii de elevi. Accentul pe educaia timpurie i includerea acestora începândcu acest nivel ar putea avea rezultate pozitive, mai ales ca studiile (Surdu, 2011) arat c 75,9% dintre copiii romi care au abandonat educaia nu au frecventat înv mântul precolar.UNICEF a avut un rol important în promovarea educaiei timpurii prin organizarea de programe intensive de educaie precolar adresate copiilor romi (Gr dinia Estival în 2002

i Gradinia Bilingv în 2005), formarea cadrelor didactice, realizarea includerii componenteiinterculturale în curriculumulcolar etc.

În scopul prevenirii abandonuluicolar i a absenteismului, UNICEF a lansat în 2010campania privind participareacolar . În acest scop au fost identificate cele maidezavantajate comuniti care înregistreaz un nivel ridicat al abandonuluicolar, inclusivcomunit i rome.Campania promoveaz respectarea dreptului fundamental la educaie al tuturor copiilori principiul echitii prin sprijinirea celor mai vulnerabili copii, inclusiv copiii romii afamiliilor acestora. Campania a fost lansat în parteneriat cu Ministerul Educaiei, Cercetrii,Tineretului i Sportului (MECTS)i a fost implementat cu succes în 38 de comuniti din16 judee în anul colar 2010-2011. Interveniile s-au derulat la nivelulcolii, familiei icomunit ii. Un accent deosebit a fost pus pe formarea resurselor umane la nivelulcomunit ii, în special a mediatorilorcolari, cadrelor didacticei a directorilor. Campania acontinuat în anulcolar 2011-2012 prin includerea a 103 noicoli.

1.3. Egalitatea de anseRomânia garanteaz prin legea educaiei dreptul la educaie gratuit tuturor persoanelor cucerine educaionale speciale sau alte tipuri de cerine educaionale. Înv mântul specialispecial integrat sunt parte component a sistemului naional de înv mânt, cel preuniversitar,adaptând procesul educaional la nevoia special a acestor persoane (planuri de învmânt,de programe colare, de programe de asisten psihopedagogic, de manuale i demetodologii didactice alternative), asigurând totodat i o form de asisten educaional ,social i medical complex.

Înc de la începutul anilor '90, UNICEF a avut un rol important în adresarea problematiciireferitoare la situaia copiilor cu cerine educative speciale (CES). Termeni precum educaiaincluziv sau integrarea socio-educaional a copiilor cu CES erau o noutate pentru sistemulromânesc de la acea vreme, care facea o delimitare clar între elevii dincolile normale, de


21/138

21

1 . EDUCA}IE

mas , i cei din colile speciale, f r posibilitatea de întreptrundere între cele dou tipuri deeducaie colar . UNICEF a contribuit la definirea acestor termeni.

Educaia integrat are în vedere asigurarea deanse egale elevilor cu CES, în timp ceeducaia incluziv aduce în prim plan perspectiva social i necesitatea adaptrii mediuluicolar la categoriile de copii pe care le reunete i în mod special la situaia celor care suntexpu i marginalizrii i excluderii (Vr sma , 2010). În abordarea problematicii copiilor cu

CES un rol important îl are luarea în considerare alturi de persoana vizat (copilul cu CES)i a resurselor umane (cadrele didacticei preg tirea necesar ), a curriculumuluii a

materialelor didactice, a familieii comunit ii, a dotrii corespunzatoare acolii i aatitudinii tuturor actorilor implicai.

Înv mântul special integrat se poate organiza în clase specialei individual sau, de dorit, îngrupe integrate în clase de mas, în funcie de tipul i gradul deficienei, evaluat i stabilit dec tre Centrele judeene de resurse i asisten educaional (CJRAE), respectiv de CentrulMunicipiului Bucureti de Resurse i Asisten Educaional (CMBRAE), în colaborare cucomisiile pentru protecia copilului din cadrul direciilor generale judeene/a municipiuluiBucureti de asisten social i protecia copilului. Prin crearea CJRAEi a CMBRAE seurm re te intervenia timpurie în ceea ce privete evaluarea i monitorizarea copiilor înscopul depistrii anumitor deficiene i oferirii de sprijin celor cu cerine educaionalespeciale sau cu risc în dezvoltarea competenelor personale.

Copiii i tinerii cu cerine educaionale speciale,colarizai în unit ile de înv mânt specialsau de mas, beneficiaz de m suri de asisten social (asigurarea alocaiei zilnice de hran,a rechizitelorcolare, a îmbr c mintei i a înc l mintei în cuantum egal cu cel pentru copiiiaflai în sistemul de protecie a copilului, precumi de g zduire gratuit în internate saucentrele de asistare pentru copiii cu cerine educaionale speciale din cadrul direciilorgenerale judeene de asisten social i protecia copilului). Duratacolarizrii poate fi maimare decât cea precizat de lege i se stabilete în funcie de gradul i tipul deficienei.

În asigurarea accesului la instituiile de înv mânt preuniversitar, statul vine în sprijinulelevilor cu probleme si nevoi sociale, cerine educaionale speciale, asigurând decontareacheltuielilor de transport la cea mai apropiat unitate colar sau decontarea cheltuielor cucazarea i masa în cadrul internatelorcolare. Eleviii tinerii cu cerine educaionale speciale pot dobândi calificri profesionale corespunztoare tipului i gradului de deficien. Pentrucopiii, elevii i tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesit perioade de spitalizare maimari de 4 s pt mâni se organizeaz grupe sau clase în cadrul unitii sanitare în care acetia

sunt internai, iar pentru cei care, din motive medicale sau din cauza unei dizabiliti, suntnedeplasabili, se organizeaz colarizare la domiciliu, pe o perioad determinat.

În 2005, din totalul de 66.674 de copii încadrai într-un grad de handicap aflai în evidenaserviciilor de evaluare complex din cadrul Direciilor Generale de Asisten Social iProtecia Copilului, 20.082 au frecventat o form de înv mânt (dintre care 5.968 au fostintegrai în înv mântul de mas i 1.709 au urmat înv mânt la domiciliu; numrul profesorilor de sprijin, conform statisticilor MECTS, fiind de 386) (Strategia Naional îndomeniul proteciei i promovrii drepturilor copilului 2008-2013). Studiul UNICEF (Horga,Jigau, 2010) relev prezena a 13.125 copii cu CES, integrai în înv mântul de mas în anulcolar 2008/2009, cei mai muli în coli din mediul urban, care sunt mai pregtite s r spund

nevoilor din punct de vedere al resurselor umanei al dot rilor.


22/138


22

colarizarea minorilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minorii tineri serealizeaz cu respectarea Curriculumului naional, inspectoratelecolare asigurând necesarulde cadre didactice prin inspectoratelecolare.

Atât în mediul urban câti în cel rural au existati exist cazuri de segregarecolar acopiilor romi, ceea ce a determinat scderea performanelor colare ale acestora. În acelaitimp, rata de participarecolar a elevilor romi este mai redus, iar cea a abandonuluicolarmai ridicat, comparativ cu cea a elevilor populaiei majoritare. În scopul sprijinirii elevilorromi în ceea ce privete accesul la educaie, anual, începând cu 1999, prin ordin al ministruluisunt create în licee locuri speciale pentru romi, pe baza msurilor afirmative. Rezultateleslabe ale examenului de bacalaureat din 2011 au condus la o subocupare a locurilor speciale pentru romi. Dincolo de aceast situaie, care a afectat nu numai elevii de etnie roma, ciîntregul efectiv de elevi care au susinut examenul de bacalaureat în 2011, cercetrilecalitative au scos în eviden i cazuri ale elevilor romi care nu au mai apelat la msuriafirmative, subliniind performanele colare pozitive ale copiilor romi (Duminic, Ivasiuc,2010). Mass media relev îns cazuri de nedeclarare a etniei din partea elevilor romi pentru aevita situaiile de discriminare, preferând astfel s candideze pe aceleai locuri cu ceilalielevi, indiferent c au sau nu rezultatecolare care s le asigure cu succes admiterea la liceu.

UNICEF a sprijinit în mod constanti susinut accesul la o educaie de calitate a copiilor romi prin: dezvoltareai publicarea de manualecolare în limba romani, materiale didacticeauxiliare în limba romani, programe de formare a profesorilor de limba romanii amediatorilor colari, programe de promovare a diversitii, a educaiei interculturalei astimei de sine, precumi programe de promovare a participrii colare i de prevenire aabandonului.

1.4. Programe i alternative educaionaleÎn sistemul naional de înv mânt, de stat i privat, pot fi iniiate i organizate alternativeeducaionale: programul Step by Step, sistemul educaional Waldorf, pedagogia Montessorietc. Printre msurile materiale i financiare de sustinere a accesului la educatie înînv mântul de stat enumer m: asigurarea manualelorcolare gratuite, bursecolare,asigurarea gratuit a rechizitelorcolare pentru elevii care provin din familii dezavantajate,asigurarea de produse lactatei de panificaie („Cornul i laptele”) etc.

În ceea ce privete elevii cu deficiene de înv are, legea educaiei prevede ca acetia s beneficieze, în mod obligatoriu, de educaie de tip remedial pentru dobândirea saucompletarea competenelor-cheie.

Vom descrie o parte a programelor derulate pân în prezent în scopul susinerii accesului laeducatie, inclusiv numrul beneficiarilor acestora, precumi alte programe care urmeaz a fiimplementate prin legea educaiei.

Programului na ional de protec ie social "Bani de liceu" (HG nr. 1488/2004)Se adreseaz elevilor care frecventeaz cursurile de zi la nivel liceal sau profesionali const în acordarea unui sprijin financiar lunar în valoare de 180 lei, acelora dintre elevi ale crorvenituri se afl sub un anumit prag, facilitându-se astfel accesul la educaie. Programulvizeaz în special elevii din familiile cu venituri foarte mici (maximum 150 lei/membru defamilie) în cadrul crora riscul de abandoncolar este mai mare sau participarea la nivel de


23/138

23

1 . EDUCA}IE

înv mânt secundar superior este mai redus. În ceea ce privete numrul beneficiariloracestui program2, în anul colar 2007-2008, efectivul de elevi la nivel de învmânt liceal erade 788.827, iar la nivel profesional 220.322 elevi, dintre acetia, au beneficiat de bani deliceu 140.328 elevi (aproximativ 14% din efectivul de elevi). În anulcolar 2008/2009,num rul elevilor beneficiari a crescut la 155.684 (14,64%), iar în 2009/2010, 124.935 elevi(13,14%) au primit bani pentru liceu. De-a lungul celor 3 ani de referin, cele mai multecereri au fost înregistrate în judeele Suceava, Iai, Vaslui, Bacu, Dolj, Olt.

Programul educa ional "A doua ans "Se adreseaz persoanelor care doresc s finalizeze înv mântul primari gimnazial, dar caredin diferite motive au depit cu peste 4 ani vârsta corespunztoare clasei. Acestea au ca scopsprijinirea copiilor/tinerilor care au pr sit prematur sistemul de educaie, astfel încât acetias î i poat completa i finaliza înv mântul obligatoriui s poat ob ine o calificare profesional.

“Cornul i laptele”Program lansat în 2009 (OUG nr. 96/2002) ca beneficiu universal acordat precolarilor ielevilor din clasele I-VIII (iniial a cuprins doar clasele I-IV) a beneficiat de o evaluare aimpactului în 2009 (Arpinte, 2009) prin intermediul unei cercetri calitative care a relevatfaptul c programul i-a dovedit eficiena în special pentru copiii din grupurile dezavantajate,elevii din mediul rural, elevii de etnie rom, copii din familii srace din mediul urban, pentrucare uneori a constituit o surs important de hran. Se consider c programul a avut oinfluen pozitiv asupra reducerii abandonuluicolar doar în ceea ce privete elevii dinfamilii foarte srace, mai ales în faza iniial a programului, la nivel precolar i primar.

Programul "Euro200"( Legea 269/2004)Const în acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulrii achiziion rii de calculatoarede c tre elevii i studenii (înv mânt de stat sau particular acreditat) în vârst de pân la 26de ani, care provin din familii cu venituri brute lunare de maximun 150 lei pe membru defamilie.

În 2011, 21559 (21447 elevii 112 studeni) au beneficiat de aceast form de sprijin, însc dere fa de 2010 când au fost 22392 de elevii studeni (22326 elevii 66 studeni). Ceimai muli beneficiari provin din judeele Ia i (2082), Suceava (1353), Vaslui (1303), Bacu(1168), Dolj (1168).3

În 2009, guvernul a luat în calcul posibilitatea suspendrii acestui sprijin financiar în vederea

revizuirii criteriilor de acordare, decizie motivat de faptul c mai mult de jumatate dintre beneficiarii care au depus cereri au declarat ca nu au niciun venit. Suspendarea nu s-arealizat, îns începând cu anul 2010, condiiile de selecie ale beneficiarilor în cadrul programului au fost modificate. Astfel, la cererea de acordare a sprijinului financiar pentruachiziionarea unui calculator se vor anexa documente privind rezultatelecolare i num rulde absene nemotivate în anulcolar anterior, dari luarea în calcul a veniturilor poteniale(bunuri mobilei imobile care ar putea fi valorificate) ale membrilor familiei atunci când se

2 Date obinute prin calcule personale pe baza informaiilor furnizate de MECTS în Raportul asupra sistemuluina ional de înv mânt 2010, date furnizate pe site-ul programului Bani pentru liceu,

http://banideliceu.edu.ro/, accesat la 7.07.20113 Euro 200-Acordarea ajutorului financiar pentru achiziionarea de calculatoare,http://euro200.edu.ro/nomenclatoare2010/jfile/Judete/index.html


24/138


24

stabilete venitul brut lunar. Situaia colar i num rul de absene nemotivate vor fi luate încalcul în cazul în care elevii au venituri egale. Prin introducerea acestor criterii, se ateapt caelevii s acorde mai mult importan rezultatelor colare i participrii în cadrul procesuluide înv mânt.

Judeele din regiunea Moldovei au cei mai muli beneficiari ai programelor educaionale careconstau în sprijin financiar (Programul naional de protecie social "Bani de liceu",Programul "Euro 200"). Acest fapt indic direcionarea ajutorului ctre categoriile de elevicele mai dezvantajate, în aceste judee fiind înregistrate rate ale sr ciei mai mari.

Dotarea cu calculatoare de tip desktop a unit ilor în care se desf oar înv mânt liceal i profesional de stat (OUG nr. 87/2008)A fost lansat în 2008 având ca scop facilitatea accesului tinerilor la primul lor calculator învederea formrii de competene în utilizarea tehnologiei informaiei i comunicaiilor, ceea ceva conduce implicit la o cretere a calit ii activit ii în înv mânt. Elevii au astfel posibilitatea de a utiliza la domiciliu un calculator urmând ca la finalizarea studiilor liceale,respectiv profesionale, s returneze echipamentul instituiei de înv mânt. Suma alocat pentru achiziionarea unui calculator în cadrul acestui program este de pân la 400 euro,inclusiv sistemul de operarei software-ul educaional. Ministerul Educaiei, conformlegislaiei trebuia s achiziioneze anual calculatoare de tip desktop în funcie de numrulelevilor din clasa a IX-a. Elevii beneficiari ai acestui program nu mai puteau beneficiai desuma de 200 euro (Legea 269/2004) în vederea achiziion rii unui calculator. Conformdocumentaiei de atribuire (MECT, 20084) au fost solicitate 445.449 calculatoareeducaionale, iar graficul livr rilor acestor calculatoare arat c în luna noiembrie 2008 aufost oferite liceelori colilor profesionale 1516 calculatoare, iar în luna decembrie 2008,28500 calculatoare5, acest lucru scoând în eviden ritmul lent de distribuie alcalculatoarelor ctre unit ile colare. În 2010, ordonana 87/2008 a fost respins nu dincauza utilit ii proiectului, ci a lipsei fondurilor alocate acestui proiect de la bugetul de stat.Astfel, singura modalitate de sprijin financiar acordat elevilor în scopul achiziion rii unuicalculator r mâne programul “Euro 200”, fiind binecunoscut faptul c suma de 200 euro esteîn cele mai multe cazuri insuficient cump r rii de ctre un elev sau student a unui calculatora c rui configuraie minim este impus de legislaia în vigoare.

Programul " coala dup coal "Poate fi organizat în cadrul unitilor de înv mânt dup orele de curs, în cadrul unui parteneriat cu autoritile publice locale, organizaii nonguvernamentale cu competene îndomeniu i asociaiile de prin i, în scopul oferirii de activitati educative, recreative, de timp

liber, pentru consolidarea competenelor dobândite sau de accelerare a învrii, precum iactivit i de înv are remedial.

1.5. Calitatea sistemului de educaieStudiile comparative internaionale furnizeaz informaii referitoare la nivelul performanelorcolare, dar i ale deprinderilor, abilitilor i cunotin elor acumulate prin intermediul

sistemului educaional. Rezultatele obinute de România la aceste teste ne-au poziionat în partea inferioar a clasamentului, sistemul de educaie românesc nefiind astfel adaptat lacerinele societ ii bazate pe cunoatere (idealul privind educaia promovat de Agenda

4

MECT, iulie 2008, Documentaia de atribuire pentru achiziia public de calculatoare de tip desktop pentruunit ile în care se desf oar înv mânt liceal i profesional de stat, www.e-licitatie.ro5 MECTS, Dotarea cu calculatoare tip desktop,www.edu.ro/index.php/articles/c513/ accesat la 20.07.2011


25/138

25

1 . EDUCA}IE

Lisabona). De altfel, aceast situaie a fost relevat i în Raportul Comisiei Prezideniale pentru analiza i elaborarea politicilor din domeniile educaiei i cercet rii (2008),concluzionând c “actualul sistem de educaie nu este capabil s asigure României o poziiecompetitiv în economia cunoaterii.”

Studiul „Trends in International Mathematics and Science Study” (TIMSS) realizat la nivelinternaional ofer date privind rezultatele la discipline precum matematica sau altetiine,ob inute de elevii claselor IV-VIII. Acesta ofer seturi de date pentru anii 1995, 1999, 2003i2007, pentru anul 2011 nefiind inc finalizat analiza datelor colectate. Conform acestuistudiu, scorul mediu obinut la cele patru etape de realizare a studiului de ctre elevii româniai claselor a VIII-a a fost sub media internaional , excepie fiind anul 2003, când punctajulob inut de elevii români a fost cu puin peste media internaional . Dintre rile vecine,Ungaria se plaseaz în prima parte a clasamentului cu un scor mediu de 517, în timp deBulgaria a înregistrat 464 puncte, devansând astfel România.

Un alt studiu comparativ internaional, PISA (2009), iniiat de OECD, acoper trei domenii principale: citire/lectur (2000, 2009), matematic (2003), tiine (2006), i este aplicatelevilor cu vârsta de 15 ani. România a participat la acest studiu începând cu anul 2000.Rezultatele obinute de România în 2009 au fosti de aceast dat sub media internaional ,scorul mediu obinut (citire/lectur ) a fost 424, ocupând locul 49 din 65 deri participanteOECD ( rile vecine precum Bulgaria-429, Ungaria-494 sau Polonia-500 devansându-ne).Comparând rezultatele obinute la studiile PISA anterioare anului 2009, România se plaseaz constant sub media OECD.

Studiul „Progress in International Reading Literacy Study” (PIRLS6) m soara nivelul deîntelegere al unui text, capacitatea de citirei interpretare la finalizarea ciclului primar (clasaa IV-a). În 2006, rezultatele obinute de România au clasat-o pe locul 36 din 45 de state participante, cu un scor mediu de 489 puncte comparativ cu 512 obinut în 2001 (locul 22 din35 de t ri participante). Astfel, comparând punctajele obinute în urma acestor evaluri,România a cunoscut un declin al performanelor elevilor de clasa a IV-a, indiferent de gen.Comparativ cu România (489), alteri vecine precum Bulgaria (547) sau Ungaria (551) auob inut în 2006 scoruri medii considerabil mai ridicate, clasându-se în partea superioar aclasamentului. Un alt element de menionat este acela c vârsta de debutcolar a copiilor înRomânia este de 7 ani (caracteristic a rilor Est europene) comparativ cu alteri la nivelinternaional unde media este de 5-6 ani. Printre factorii care ar contribuit la înregistrareaunor performane sc zute în cazul României, studiul relev c 25% dintre elevi nu aveauacas mai mult de 10 cr i pentru copii, 30% au prin i care citesc mai puin de o or pe

s pt mân , lipsa capacit ii de a citi la începereacolii primare la peste 20% dintre copii(conform declaraiilor p rin ilor) etc.

Raportul Comisiei Europene (European Commission, 2009) privind progresele înregistrate înînv mânt i formare relev nivelul de performan sc zut al elevilor români în ceea ce privete capacitatea de citire, cunotin ele de matematic i tiine. Elevii români, în propor iede 40,4% (2009) au rezultate slabe în ceea ce privete capacitatea de citire, cunotin ele dematematic i tiine. O îmbunt ire a situaiei a avut loc fa de rezultatele obinute în 2006(35,4%) i 2000 (41.3%), îns suntem departe atât de media european de 17.7% (2009) câtide obiectivul propus prin Strategia Europa 2020 (reducerea rezultatelor slabe în domeniileindicate sub 15 %).

6 http://pirls.bc.edu/pirls2006/intl_rpt.html


26/138


26

Calitatea educaiei este afectat în mare msur i de situaia spaiilor colare (infrastructura)i a dot rilor existente (resursele fizice). Investiiile în infrastructur au fost sczute i

orientate în special ctre unit ile colare din mediul urban. Acest lucru a f cut ca multecl diri s nu mai corespund standardelor în ceea ce privete starea sau dotarea lor. În multeunit i colare din mediul rural exist înc probleme în ceea ce privete accesul la utilitilede baz (ap curent , canalizare etc.).

De i tehnologiile TIC reprezint un instrument de crearei dezvoltate a unei societi acunoa terii i inovaiei (Strategia de la Lisabona), în România doar 36% dintrecoli suntconectate la internet, cele mai multe aflate de asemenea în mediul urban (ComisiaPrezidenial pentru analizai elaborarea politicilor din domeniile educaiei i cercetrii dinRomânia, 2008). Proiectul de Informatizare a tuturorcolilor din mediul rurali conectare lainternet (2005) demarat de MECT a avut ca scop atât asigurarea accesului la resursele deinternet a celor 1,1 milioane de elevi (în 2005) din mediul rural prin crearea unui Centruinformaional la nivelul a 2884 comune câti reducerea decalajelor dintre mediul urbanirural.

Curriculum colarRezultatele la testele comparative internaionale au poziionat România în a doua parte aclasamentului, ceea ce a determinat necesitatea regândirii programeicolare. Un studiurealizat în 2007 (Miclea, 2007) ar ta c atât p rin ii cât i elevii consider actualul curriculumca transmiând mult informaie, dar puin cunoatere, elevii cu greu pot opera cu informaia primit la clas , având ca i consecin stresul i epuizarea pe de-o partei apelul la meditaiiîn particular, pe de alt parte.

Prin legea educaiei, în înv mântul preuniversitar se aplic Curriculumul naional elaboratîn conformitate cu nevoile specifice dezvoltrii personalei cu nevoile pieei for ei de munc i ale fiecrei comunit i, în baza principiului subsidiaritii. coala (din a crei conducere fac

parte i reprezentani ai p rin ilor) are un rol important în elaborarea Curriculumului, acestaincluzând atât pachete disciplinare opionale ofertate la nivel naional, regionali local, cât i pachete disciplinare opionale ofertate la nivelul unitii de înv mânt. Profesorul arelibertatea de a decide cum s foloseasc 25% din timpul alocat disciplinei, putând opta pentruînv are remedial, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunotin elorsau pentru stimularea elevilor capabili de performane superioare, conform unor planuriindividuale de învare elaborate pentru fiecare elev.

Situa ia resurselor umane Num rul cadrelor didactice este în scdere atât în mediul urban câti rural. Este afectat deaceast sc dere în special înv mântul primar, gimnaziali profesional (MECTS, 2011).


27/138

27

1 . EDUCA}IE

Tabel 12. Personalul didactic pe niveluri de educa ie i medii de reziden Ani

2007 2008 2009 2010Niveluri de instruire Medii dereziden

Num r

persoane

Num r

persoane

Num r

persoane

Num r

persoaneTotal 37348 38253 38322 37353Urban 21119 21905 22202 22032

În înv mântul pre colar

Rural 16229 16348 16120 15321Total 52115 51696 49817 45291Urban 22637 22497 22012 20166

În înv mântul primar

Rural 29478 29199 27805 25125

Total 80706 80681 79059 73511Urban 38327 37633 36642 33474

În înv mântulgimnazial

Rural 42379 43048 42417 40037Total 61620 60647 60255 59609Urban 58287 57167 56077 55095În înv mântul licealRural 3333 3480 4178 4514Total 5939 5129 2803 116Urban 3838 3090 1745 111

În înv mântul professional

Rural 2101 2039 1058 5Sursa: Institutul Na ional de Statistic

Cadrele didactice au rol definitoriu în ceea ce privete asigurarea calitii procesului de

înv mânt. În România, criza economic a pus presiune pe aceast categorie profesional odat cu reducerea salariilor din sectorul bugetar 7, cu implicaii directe asupra calitii pred rii. Aciunile de protest în strad pe parcursul anului 2010 au condus la întreruperi aleactivit ii didactice i la posibile întreptrunderi ale sferei profesionale cu cea personal,determinate de reducerile salariale imprevizibile.

Referitor la structura pe vârste a cadrelor didactice, Raportul Comisiei Prezideniale (2007)trage un semnal de alarm asupra faptului c media de vârst a personalului didactic este de40 de ani la femeii de 44 de ani la brbai. Raportul asupra sistemului de învmânt (2010)consider c procentul de cadre didactice calificate la nivelul învmântului precolar este de96,4%, înregistrând cel mai sczut nivel de calificare comparativ cu celelalte niveluri deînv mânt (primar, 98,5%i gimnazial, 97,1%). Diferenele în ceea ce privete calificareacadrelor didactice r mân în defavoarea mediului rural.

Num rul de elevi raportat la profesor, în învmântul precolar este de 17 precolari/cadrudidactic, primar de 16 elevi/cadru didactic, gimnazial de 11 elevi/cadru didactic, liceali profesional de 15 elevi/cadru didactic, fiind superior mediei UE (2009), de 14 elevi/cadrudidactic în primari 11 în gimnazial (European Commission, 2009).

În mediul rural exist o lips a cadrelor didactice, dari situaii în care la nivel primar clasele

7

Reducerea cu 25% a drepturilor de natur salarial prin Legea 118/2010 privind unele masuri necesare invederea restabilirii echilibrului bugetar. Lege nr. 118/2010, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 441din 30 iunie 2010


28/138


28

I-IV se desf oar simultan sau înv mântul gimnazial este organizat la nivel de comun,reunind elevii de la satele care sunt arondate comunei.

Migraia în scop economic a afectat par ial numrul cadrelor didactice, care au renunat la profesie i au ales s emigreze ctre t ri occidentale, uneori prin migraie având loc i odeprofesionalizare a acestora prin ocuparea unor posturi mai slab calificate decât cea de profesor.

Imigraia, de i nu este una masiv în România, necesit o pregtire special a profesorilor,care vor trebui s dobândeasc unele competene interculturale, alturi de contientizareaobstacolelor copiilor imigrani în ceea ce privete însuirea unor cunotin e într-o alt limb decât cea matern.

Meditaiile au devenit o practic frecventa atât pentru profesori câti pentru elevi. Veniturilesalariale insuficiente i-au determinat pe muli profesori s ofere meditaii elevilor aflai îndiferite stadii ale educaiei. Trecerea de la un nivel de educaie la altul (de la gimnaziu laliceu, de la liceu la facultate) a condus la creterea interesului pentru meditaii. Pe de alt parte, meditaiile pot determina inegaliti de tratament, prin favorizarea la clas a elevilorcare primesc un astfel de sprijin contra cost. S-au întâlnit îns i situaii în care dificultateamateriei de la clas îi punea pe elevi în imposibilitatea de a înelege singuri i astfelmeditaiile deveneau singura surs de a deprinde corect coninutul materiei (Miclea, 2007).

Finan area educa ieiLegea educaiei naionale nr.1/2011 introduce în învmântul preuniversitar principiul definanare de baz “resursa financiar urmeaz elevul”, alocaia bugetar pentru fiecare elev setransfer unit ii colare de care acesta apar ine. Prin realizarea finanrii per elev se poaterealiza o transparen a utilizrii fondurilor de la bugetul de stati din bugetele autoritilor publice locale, crescând în acelai timp competiia între coli.Anual, pentru finanarea educaiei, legislativ se aloc din bugetul de stati bugetele publicelocale cel puin 6% din PIB-ul anului respectiv, în realitate îns în niciun an nu a fost alocatacest procent. De asemenea, exist posibilitatea ca instituiile de înv mânt s ob in i s utilizeze în mod autonom venituri.

1.6. Legea educaiei na ionale (Legea nr. 1/2011)În 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 1/2011 a educaiei naionale, care prin prevederile eiîncearc s reformeze sistemul de educaie astfel încât s se r spund nevoilor generaiilor deelevi, dar i standardelori obiectivelor asumate la nivel european.

Educaia timpurie (0-6 ani) format din nivelul anteprecolar (0-3 ani) i înv mântul pre colar (3-6 ani), care cuprinde grupa mic, grupa mijlociei grupa mare, reprezint onoutate a legii educaiei nr.1/2011. Legea anterioar a educaiei se referea doar la grupa devârst 3 i 6/7 ani (înv mântul precolar), neexistând referiri pentru copiii cu vârste între 0i 3 ani sau pentru instituiile cu atribuii pentru aceast grup de vârst.

Derivat din ceea ce se numete “lifelong learning” (învarea permanent/pe tot parcursulvie ii), educaia timpurie aduce în prim plan importana educaiei, s n t ii i a protecieicopilului într-o manier integrat. O astfel de abordare a aprut ca urmare a modificrilor careau avut loc în viaa de familie, în special în ceea ce privete rolul femeii în creterea ieducarea copiilori participarea acesteia pe piaa for ei de munc. Astfel, s-au creat noi nevoicu privire la dezvoltarea timpurie a copiilor, un rol important revenind serviciilor publice,ceea ce a condus la o redefinire a politicilor sociale, educaionale i din domeniul sn t ii.


29/138

29

1 . EDUCA}IE

Înv mântul primar (I-IV) a preluati clasa pregtitoare, care a devenit obligatorie, învechea lege a educaiei aceasta fiind inclus în înv mântul precolar. Curriculumul clasei preg titoare vizeaz dezvoltarea fizic, socioemoional , cognitiv a limbajului icomunicrii, precum i dezvoltarea capacitilor i a atitudinilor în învare, asigurândtotodat punile c tre dezvoltarea competenelor-cheie aferente Curriculumului naional pentru înv mântului primari gimnazial.Prin obligativitatea participrii la clasa pregtitoare, vârsta copiilor care intr în înv mântulobligatoriu va coborî la 6 ani, iar cea de finalizare a învmântului general obligatoriu(format din înv mântul primari secundar inferior/gimnazial) va fi de 16 ani, care coincidecu vârsta legal de acces pe piaa for ei de munc.

Prin includerea clasei a IX-a la ciclul secundar inferior/gimnazial s-ar putea crea premiselecre terii numrului de elevi din mediul rural care s finalizeze înv mântul obligatoriu, prineliminarea unor obstacole precum distana dintre localitatea de domiciliui cea în care se afl liceul sau lipsa veniturilor care s le ofere posibilitatea de a suporta costurile cu transportul,cazarea i masa.

În consiliul de administraie al unit ilor de înv mânt preuniversitar, inclusiv cel precolari primar, vor fi inclui i reprezentani ai p rin ilor. Prezena p rin ilor în cadrul consiliului

de administratie, organ de conducere al unitii de înv mânt, permite atât asigurareatransparenei cât i participarea în mod direct la procesul de decizie.

Legea prevede reducerea numrului de ore alocat disciplinelor (predare, evaluare, învare înclasa asistat de c tre cadrul didactic) din planurile-cadru de învmânt la maximum 20 deore/s pt m n la înv mântul primar, 25 de ore /s pt m n în gimnazial i 30 deore//s pt m n în liceal. Aceasta presupune o regândire a curriculumului fiecrei materii, dari a manualelor. În cazurile în care numrul de ore alocat unei discipline nu este suficient

consolidrii informaiei, prin programele de tipul “coala dup coal ” profesorii pot sprijinielevii în acest scop.

Curriculumul naional aferent înv mântului primari gimnazial dorete s creeze un anumit profil de formare a elevului prin concentrarea pe 8 domenii de competene-cheie:a) comunicare în limba român i în limba matern, în cazul minoritilor naionale; b) comunicare în limbi str ine; c) competene de baz de matematic, tiine i tehnologie;d) competene digitale de utilizare a tehnologiei informaiei ca instrument de învare icunoa tere; e) competene sociale i civice; f) competene antreprenoriale; g) competene de

sensibilizarei de expresie cultural; h) competena de a înv a s învei. Înv mântul licealeste centrat pe dezvoltareai diversificarea competenelor-cheie i formarea competenelorspecifice în funcie de filier , profil, specializare sau calificare.

Sunt menionate o serie de discipline cu caracter obligatoriu precum: educaia fizic isportul, tehnologia informaiei i comunicrii (opional doar pentru elevii din clasele I-IV).Legea stipuleaz introducerea portofoliului educaional, care cuprinde totalitatea diplomelor,a certificatelor sau a altor înscrisuri obinute în urma evalurii competenelor dobandite, a participrii la activit i de înv are indiferent de context, formal, nonformal, informal. Seobserv astfel tendina de centralizare a tuturor rezultatelor obinute pe parcursul pregtiriicolare, începând cu clasa pregtitoare. Portofoliul educaional se transpune în cartea de

identitate educaional a elevului i este un element central al evalurii procesuluieducaional, acesta având o anumit pondere în ceea ce privete admiterea la liceu sau la


30/138


30

coala profesional. Un alt element de noutate îl reprezint introducerea înv rii nonformalei informale, alturi de cea formal, ceea ce poate crea premisele orientrii elevilor spre

activit ile extracurriculare care pot contribui la formarea de deprinderi, abiliti icompetene.

Educaia permanent/înv area pe tot parcursul vieii este menionat atât în legea anterioar a educaiei cât i în cea prezent, cu deosebirea c în prezent acest tip de educaie este prezentat prin toate avantajele lui la toate nivelurile de educaie, incluzând atât contexteleformale (instituionale) cât i cele nonformalei informale, în scopul formrii sau dezvoltriicompetenelor dintr-o multipl perspectiv: personal, civic , social sau ocupaional .Educaia permanent vizeaz formarea i dezvoltarea competenelor-cheie i a competenelorspecifice unui domeniu de activitate sau a unei calificri.

Statul garanteaz i susine, inclusiv financiar, accesul la educaie i formare profesional continu atât pentru grupurile dezavantajate sau vulnerabile câti pentru persoanele careintenioneaz s urmeze programe de educaie permanent. Statul asigur accesul gratuit laservicii de consilierei orientare în carier tuturor elevilor, aflai în c utarea unui loc demunc .

Legea educaiei stipuleaz introducerea unui sprijin financiar în cuantum de 500 euro, din partea statului, acordat la naterea fiecrui copil cet ean român pentru exercitarea dreptuluila educaie permanent. Suma constituit în depozit poate fi suplimentat de c tre p rin iicopilului prin direcionarea unui procent de pân la 2% din valoarea impozitului anual peveniturile din salarii. Sumele vor fi folosite strict pentru educaia permanent, iar MECTS vaelabora o metodologie prin care se certific destinaia sumelor pentru educaia permanent.Suma poate fi folosit începând cu vârsta de 16 ani, iar utilizarea acesteia în alt scop decât celal educaiei permanente constituie infraciune. Consider m c este necesar în primul rândinformarea prin ilor cu privire la existena acestui sprijini la posibilitatea de suplimentare asumei iniiale prin contribuia procentual anual din veniturile salariale.De asemenea, în elaborarea metodologiei privind folosirea sumei în scopul prevzut de legeeste necesar crearea unui grup de lucru în care s fie implicai al turi de reprezentaniiMECTS i al i exper i din domeniul nonguvernamental, inclusiv reprezentani ai p rin ilor, învederea prevenirii anumitor situaii problematice.

Preg tirea viitoarelor cadre didactice devine esenial în contexul asigur rii calit ii educaiei preuniversitare. În acest sens, absolvirea studiilor universitare de licent, urmat de cea a unuimaster didactic cu durata de 2 anii realizarea unui stagiu de practic timp de un ancolar

într-o unitate de înv mânt, devin condiii eseniale i obligatorii pentru ocuparea funcieididactice în înv mântul preuniversitar. Odat cu promovarea examenului de definitivat,toate cadrele didactice din preuniversitar dobândesc titlul de profesor cu drept de practic,astfel având loc o uniformizare a funciei didactice.

Concluzii i recomand riSchimbrile demografice din România (scderea ratei natalitii, în special) au avut implicaiii în ceea ce privete evoluia efectivelor de elevi (învmânt precolar, primar, gimnazial,

liceal, profesional). Astfel, în perioada de referin 2007-2010, efectivele de elevi s-au reduscu peste 100 mii (MECTS, 2011). Dup cum reiese din datele expuse, efectivele de elevi aucontinuat trendul descendent început în 1997, pe fondul scderii cu aproximativ 40% anum rului de nscui vii în generaiile n scute dup 1990, fa de cele din perioada 1967-1990. Aceste cohorte subdimensionate au ajuns începând cu 2009 la nivelul învmântului


31/138

31

1 . EDUCA}IE

superior i pe piaa muncii. Dac pentru piaa muncii reducerea potenialului de intr ri nu aavut efecte negative, pentru învmântul superior consecinele au fost semnificative,existând premisele închiderii multor faculti i chiar universiti ale c ror evaluri indic rezultate slabe din punct de vedere.În 2011 a intrat în vigoare o nou lege a educaiei (Legea nr. 1/2011 a educaiei naionale),care reafirm dreptul de a avea acces în mod egal, f r discriminare, la toate nivelurile deînv mânt (preuniversitar, superior, precumi la înv area pe tot parcursul vieii), atât pentrucet enii români cât i cet enii str ini a c ror edere pe teritoriul României este oficialrecunoscut conform legislaiei. Potrivit aceleiai legi, înv mântul general obligatoriu,oferit în mod gratuit, este de 10 clasei cuprinde înv mântul primar i cel gimnazial(începând cu clasa pregtitoare i finalizând cu clasa a IX-a); învmântul liceal se dorete s devin obligatoriu pân în anul 2020.Educa ia timpurie i înv mântul pre colar

- Legea educaiei introduce conceptul de educaie timpurie (0-6 ani) care cuprindeînv mântul anteprecolar i pre colar, grupa pregtitoare trecând la înv mântul

primar. Împr irea curriculumului în funcie de cele dou etape: anteprecolar (0-3ani) i pre colar (3-6 ani), conduce la o mai bun abordare în ceea ce privete nivelulde dezvoltare a copiluluii adaptarea activitilor educaionale (alturi de cele carederiv din celelalte dou domenii: sn tatea i protecia copilului) la nevoile specificevârstei. Curriculumul naional pentru educaia timpurie este centrat pe dezvoltareafizic , cognitiv, emoional i social a copiilor, respectiv pe remedierea precoce aeventualelor deficiene de dezvoltare.

- de i num rul copiilor a cror vârst corespunde includerii în acest nivel de educaie asc zut, reeaua de instituii colare înc se confrunt cu un deficit de uniti deînv mânt la acest nivel, în special în marile orae, ceea ce conduce la o aglomerarecare afecteaz calitatea educaiei, dar i la excludere prin limitarea locurilor.

- copiii romi sunt cei mai dezavantajai, ace tia având o partipare sczut atât la creecât i la gr dinie.

Recomandri- o reform i o integrare a serviciilor destinate grupei de vârst 0-3 ani (înv mântul

anteprecolar) în cadrul serviciilor deja existente atât prin adoptarea Curriculumuluina ional pentru educaia timpurie câti prin formarea de resurse umane care s poat desf sura în mod corespunztor i activit i educaionale.

- o corelare a tuturor planurilor de aciune din partea tuturor instituiilor abilitate îndomeniul educaiei timpurii, cu accent pe învmântul anteprecolar, unde activitileeducaionale trebuie s devin o component la fel de important ca îngrijireacopilului - pe care s-a insistat în mod deosebit pân în prezent. Este nevoie deacordarea unui sprijin special categoriilor vulnerabile, în special copiii romi, careînregistreaz o participare redus la acest nivel de înv mânt, putându-se astfel crea premisele realizrii egalit ii de anse.

- promovareai implementarea de politicii programe care s stimuleze participarea laeducaie anteprecolar i pre colar în vederea atingerii obiectivelor Europa2020.Implementarea de msuri pentru creterea accesului la servicii de educaieanteprecolar i pre colar , în special pentru copiii din grupuri vulnerabileidezavantajate.

- sprijinirea grupurilor vulnerabile prin programe care s promoveze o viziune integrat

de dezvoltare timpurie a copilului, prin programe de educaie parental i prinm surile sociale speciale adresate

Documents

Buzducea Unicef Analiza Situ Copii Din RO