Bursa Cap4.docx

8/16/2019 Bursa Cap4.docx

1/39

CAPITOLUL al IV-lea

OBIECTIVE TURISTICE CULTURALE ÎN ORAŞUL BURSA

Turismul cultural abordează cultura unei regiuni, în special valorile ei artistice.

Turismul cultural include turismul în regiunile urbane, în special oraşe mari, istorice şi

obiective culturale, muzee şi teatre. Poate include şi cazul festivalelor în aer liber, casele

memoriale ale unor scriitori sau artişti celebri, stadioane, grădini botanice şi zoologice ori

peisaje la care s-a făcut trimitere în literatură.

Turiştii pot fi interesaţi în probleme ce ţin de domeniul religiei, filozofiei, istoriei,

antropologiei şi doresc să ia parte la acţiunea de cunoaştere a unor evenimente trecute.

Evoluţiile contemporane în diferite sfere de activitate umană, precum şi progresul în

domeniile ştiinţifice, tenologice, educaţionale şi sociologice sunt, de asemenea, subiecte

de interes cultural pentru mulţi turişti.

Turismul cultural mai poate fi definit pe de o parte din motivaţia accesului la

obiectivele culturale, precum călătorii pentru festivaluri de artă sau alte situri culturale sau

eveniment, dar şi trasee pentru studiu. !ntr-un sens mai larg, orice formă de turism poate fi

definită drept turism cultural dacă reuşeşte să satisfacă nevoia umană de bază pentru

diversitate, av"nd tendinţa să crească conştientizarea culturală a individului, descoperind

noi cunoştinţe, e#perienţe şi înt"lniri. Turismul cultural oferă oportunitatea

dialogului intercultural prin posibilitatea dialogului descoperirii şi aprecierii

diversităţii culturale.

!n oraşul $ursa se regăsesc toate aceste aspecte, pentru că oraşul a fost prima

capitală a %mperiului &toman şi are o moştenire culturală solidă care este e#presia

identităţii oamenilor, a teritoriului, istoriei, tradiţiilor şi civilizaţiei otomane.

IV.1. Lăcaşe de cult

Moscheea Mare a Bursei

'area moscee a $ursei a fost construită în anul ()** la îndemnul sultanului

$aiazid +ulgerul ldrm/. Este una din cele mai veci moscei din lumea islam-turcică.

!n religia islamică, această moscee este a cincea ca importanţă după mosceile din 'ecca,

'edina, 0udus şi 1amasc. 'osceea are un plan pătrat şi o suprafaţă totală de 2*** m3

acoperiţi cu 3* de cupole domuri/. (Fig. IV.1.). 4ceste cupole sunt aşezate pe un tambur

octogonal şi încep a fi înşirate din peretele mirap-ului pe c"te cinci r"nduri a c"te patru

cupole. 5adrul din a#a mirap-ului este cel mai înalt, iar pe laterale, pe fiecare r"nd, aceste

cupole sunt aşezate pe un cadru mai jos.

66


2/39

Faţada dinspre Bulevard a Moscheei Ulucami

7ursa8 999.bursaulucami.com.tr . +ig. %:.(.

Pereţii au fost construiţi din piatră de talie, iar în interior la fiecare r"nd de nivel decupolă au fost construiţi coloane uriaşe. 'osceea este luminată de ferestre aşezate între

aceste coloane uriaşe în r"nduri de c"te două. ;a fiecare faţadă, între arcade, ferestrele au

forme şi dimensiuni diferite.!n curtea interioară a mosceii se află trei şadrvan-uri f"nt"nă pentru spălare

rituală/, iar în fiecare colţ din nordul edificiului au fost amenajate două minaret-uri.

Temelia minaret-ului nu este legată direct de pereţii mosceii marea majoritate a

mosceelor încep din pereţii mosceielor/, ci începe de jos, av"nd temelia în păm"nt.

'inaretul din nord-vest a fost construit de către $aiazid %, tribuna acestuia are formă

octogonală şi este în totalitate construită din marmură, trunciul fiind construit doar din

cărămidă. 5el de-al doilea minaret, cel din nord-est a fost construit de 'emet % şi are o

tribună în formă pătrată.lmecid de către inscripţioniştii ?efi@ $eA şi 4bd>lfeta,aceştia mai adaugă la colecţia de inscripţii veci, altele noi şi astfel iese la iveală o

impresionantă colecţie de inscripţii caligrafice.

Şadırvanul din in!eriorul Moscheei Ulucami

6)

http://www.bursaulucami.com.tr/http://www.bursaulucami.com.tr/


3/39

7ursa8 999.bursaulucami.com.tr . +ig. %:.3.

Moscheea "rhan

'osceea &ran se află în centrul $ursei, în apropierea


4/39

încăpere să fie atribuite unor personalităţi ai statului, călătorilor şi persoanelor care se

ocupau de manuscrisele 5oran-ului.

Faţada Moscheei "rhan

7ursa8 999.panoramio.com. +ig. %:.6.

'osceea &ran a fost restaurată în anii ()(H, (I(B, (I3B, (H63, (HH6, (H=3,

(HB), (=I6, (=== şi (B*). reAAa >cel.

Moscheea $am%a Be&

'osceea Jamza $eA se află în cartierul 'uradiAe, pe bulevardul Jamza $eA şi a

fost construită în anul ()HH de către cuceritorul oraşului %zmir, Jamza $eA. 'osceea este

din punct de vedere al planului, copia fidelă, dar mai mică a 'osceei 7ultanului 'urad al

%%-lea. ;ocul de rugăciune al mosceei are un plan FTG inversat, cu pereţi destul de înalţi,

pe acesta aşez"ndu-se două mari cupole. Pe l"ngă aceste cupole mari s-au mai aşezat c"te

două r"nduri de cupole mici mai puţin FumflateG. 'inaret-ul se află în st"nga mosceii şi

are doar un balcon. 'osceea a fost restaurată o singură dată, în anul (=H6, deoarece în

timpul cutremurului din (=22, clădirea suferă mai multe pagube importante.;"ngă clădirea mosceei (Fig. IV.'.) se găsesc c"teva morminte aparţin"nd soţiei

lui Jamza $eA, fiicelor sale şi a ginerelui 0ara 'ustafa Paşa.

ur!ea Moscheei $am%a Be&

6I

http://www.panoramio.com./http://www.panoramio.com./http://www.panoramio.com./


5/39

7ursa8 999.panoramio.com. +ig. %:.).

Moscheea a%i (Moscheea Mar!irului)

'osceea Cazi se află în faţa edificiului $eA 7araA Palatul domnului/, iar în

cărţile de istorie ale %mperiului &toman se găseşte menţionat şi sub numele de Keşri-

5iann>ma. 1upă cucerirea cetăţii $ursa, locul de rugăciune al cetăţii, aflat în faţa

palatului, a fost transformat din biserică creştină în moscee.!n urma cutremurului din (=22, mosceea se prăbuşeşte în proporţie de =*L şi

răm"ne mult timp uitată. 'osceea se reconstruieşte în anul (=B(, are trei intrări, esteînconjurată de un gard din oţel forjat şi are în interiorul curţii o grădină frumoasă. ;ocul de

rugăciune este format din două cupole, iar pereţii au fost reconstruiţi din trei r"nduri de

cărămidă şi un r"nd de piatră.*inagoga Ma&or se află pe strada 4rap ?>@r> şi a fost construită la sf"rşitul

secolului al M:-lea de către evreii care au emigrat din %nsula 'allorca, 7pania şi s-au

adăpostit sub tutela puternicei dominaţii otomane din acea vreme. Kumele F'aAorG a fost

inspirat de la insula 'allorca. 7inagoga are un plan pătrat şi interiorul a fost decorat cu

inscripţii în creion.*inagoga eru+ se află tot pe strada 4rap ?>@r> şi a fost construită cu aprobarea

sultanului 7elim al %%-lea, la începutul secolului al M:%-lea. 4 fost construită pentru evreii

alungaţi din 7pania, cuv"ntul FgeruşG în ebraică însemn"nd FalungatG. 4cest grup etnic a

fost primit în %mperiul &toman, de către sultanul 7elim al %%-lea şi au fost stabiliţi în zona

oraşului $ursa. 5lădirea are formă pătrată şi a fost construită din piatră de talie. 7pre

deosebire de 7inagoga 'aAor, aceasta este mult mai îngrijită şi este folosită ca loc de

rugăciune încă de către comunitatea evreiască din zona oraşului $ursa.

6H



6/39

*inagoga ,!s -ha&im este prima sinagogă care a fost construită în perioada

otomană. 1upă cucerirea cetăţii $ursa în secolul al M%:-lea, &ran $eA a dat o lege prin

care a permis construirea acestui loc de rugăciune. Edificiul se află pe strada 4rap ?>@r>,

iar cuvintele Fets aaAimG din limba ebraică înseamnă F5opacul vieţiiG. Biserica France% a fost construită în secolul al M%M-lea, mai precis în anul (==(,

la ridicarea ei a fost folosit ca material de construcţie piatra de talie şi cărămida, construcţia

în sine aparţine stilului baroc, are un plan pătrat şi o ieşire stil verandă pe care s-a construit

un mic turn ce adăposteşte un clopot. Pe pereţii laterali ai clădirii (Fig. IV./.) se află un

r"nd de c"te trei ferestre cu arcadă rotundă, iar pe fiecare colţ al clădirii s-au mai adăugat

c"te un turnuleţ. 5lădirea este acoperită de un tavan cu structură din lemn şi ţiglă. !ntre anii

(B33-(B3H, biserica a trecut printr-o perioadă de restaurare, după care din anul (BH* a fost

folosită ca loc de rugăciune de către muncitorii italieni şi familiile acestora, veniţi să

lucreze în fabrica de maşini Tofaş. !n toţi aceşti ani, biserica a fost supusă unei degradări

continue, fapt pentru care în anul (BBI au reînceput construcţiile de restaurare ale

edificiului care s-au terminat în anul 3**).

Faţada Bisericii France%e

7ursa8 999.panoramio.com. +ig. %:.2.

Biserica 0oimesis es heo!oos se află în zona 1emirtaş a oraşului. 1easupra uşiide intrare dinspre vest a bisericii sunt scrise cu litere din marmură G6 februarie (B6BG, data

probabilă a construcţiei. $iserica este construită din piatră şi cărămidă.

IV.2. Complexele sultanice

Complexul Yıldırım construit de către $aiazid +ulgerul în jurul anilor (6B*, este

una dintre monumentele splendide ale oraşului $ursa. 5omple#ul ldrm, din punct de

vedere al aritecturii şi construcţiilor, se află pe primul loc important al %mperiului &toman

în ceea ce priveşte superioritatea în istoria artelor. 5omple#ul ldrm, fiind alcătuit din

moscee, şcoală teologică, cantină pentru săraci, spital, şcoală, grajd, bucătărie, amam, cu6=



7/39

ane#ele t"rzii de mausoleu, este unul dintre indicatorii cei mai importanţi de trecere dintre

beilic la imperiu.

Moscheea 3ıldırım

'osceea ldrm, poziţionată în mijlocul 5omple#ului ldrm, a fost construită

de către $aiazid +ulgerul la finele secolului M%: şi este una dintre atracţiile oraşului prin

bogata lucrătură în piatră. Peste cele două minarete, prin prisma locaţiei în care se află, s-

au năruit multe lodos-uri şi cutremure, prin urmare acestea s-au năruit, însă minaretele de

azi sunt realizate din beton, la o dată apropiată de zilele noastre. ;a intrarea în mosceea

ldrm, în lateralul opus al terasei, se află două camere prin care se poate intra şi din

e#terior. !n mijloc se află două bolte, una l"ngă alta, alături de c"te o terasă şi o cămăruţă

cu cuptor şi ferestre mici (Fig. IV.4.).

4rcadele de $ursa, o particularitate a mosceii, sunt utilizate pentru a separacupolele principale, precum şi ferestrele. 5upola centrală are propietatea de a da o

prospeţime localului în interior. Pereţii, acoperiţi din piatră de talie, sunt mai înalţi faţă de

podea în partea unde se efectuează rugăciunea, precum şi în lateralele terasei. Partea

superioară a terasei este acoperită cu o cupolă ce se sprijină pe un cadru cu opt col țuri.

'irap-ul este așezat pe un plan pătrat, iar cupola este acoperită cu opt straturi de

stalactite. !n colțuri se află coloane din marmură verzuie lustruită. Pereții camerelor

mosceii din partea de est și de vest sunt din gips, camerele sunt mici, celulare. 5amerelesunt acoperite cu bolte transversale, cornișe din stalactite, ajururi largi, douăsprezece stele,

iar pereții sunt încrustați cu bucăți de ceramică verde, ornamente, scrisuri ale adisurilor

în stilul @ufi, precum și cu rugăciuni. Picioarele, aflate în fațadă, precum și cele care leagă

arcadele, sunt realizate din blocuri de marmură plumburie. Porticul este acoperit cu cinci

cupole.

5anorama Moscheei 3ıldırım

7ursa8 999.mustafacambaz.com. +ig. %:.I.

Mausoleul 3ıldırım

6B

http://www.mustafacambaz.com./http://www.mustafacambaz.com./http://www.mustafacambaz.com./


8/39

'ausoleul ldrm, aflat în partea estică a Școlii teologice ldrm, a fost

construit în anul ()*I de către fiul 7>leAman elebi pentru tatăl său $aiazid +ulgerul. Este

primul mausoleu (Fig. IV.6.) cu portic din %mperiul &toman, iar în mijlocul acestuia se află

sarcofagul lui $aiazid +ulgerul, în dreapta sa se află sarcofagul fiului său, %sa elebi, în

st"nga a soției și încă două sarcofage de femei ale căror identitate sunt necunoscute.'ausoleul cu plan pătrat și av"nd o dimensiune de (*,2 metri pătrați, are o singură cupolă.

5upola se află pe un tambur octogonal. 'irap-ul mausoleului, cu o intrare cu portic

acoperit cu trei mici cupole, este rotund. 5olțurile porticului se află pe picioare pătrate, iar

celelalte păr ți se află pe coloane rotunde, iar porticul a fost reparat de mai multe ori. Morm7n!ul lui Baia%id Fulgerul

7ursa8 999.bursa.bel.tr.com. +ig. %:.H.

Școala !eologic 3ıldırımȘcoala teologică ldrm se află în partea nord-vestică a 'osceii ldrm și a

fost construită în anul (6BB de către $aiazid +ulgerul. 5onstruită din piatră de talie, molon

și cărămidă, în longitudinea Școlii teologice ldrm se află o clădire alcătuită din 3* decamere și o terasă.

!n școala teologică se intră printr-o ușă ce dă într-un portic cu trei cupole, apoi se

trece în porticurile alăturate, acoperite cu bolte laterale ale căror picioare sunt acoperite cu

piatră și cărămidă, iar apoi se trece prin porticuri laterale cu bolte și se descide într-o

terasă unde în st"ngă și în dreapta se află camere celulare. !n dreptul intrării se află două

camere apar țin"nd profesorilor. !n camerele din colțuri se află c"te două ferestre, iar în

celelalte camere, c"te una. Porticurile laterale sunt acoperite cu cupole plumburii pe cadre

octogonale de tambur. Și camerele și porticurile au tavanele plumburii. 7ălile de clasă

)*

http://www.bursa.bel.tr.com./http://www.bursa.bel.tr.com./http://www.bursa.bel.tr.com./


9/39

atrag atenția prin ornamentele estetice din cărămidă stelară și dreaptă. 5lădirea a fost

reparată în mai multe r"nduri, iar din anul (B)= a fost utilizată ca dispensar. $amamul 3ıldırım a fost construit o dată cu mosceea, școala teologică și cantina

pentru săraci, în secolul M%:, de către $aiazid +ulgerul. Jamamul se află pe un spațiu

înclinat și este construit din molon, iar sala rece în formă pătrată este acoperită cu o

cupolă. 1in camera rece se trece în camera caldă, iar de aici în camera privată, acoperită cu

două cupole. Por țiunea unde se face masajul este acoperită cu o cupolă și portic. 1in anul

(B=3, s-a privatizat și încă mai funcționează.

*pi!alul 3ıldırım

7pitalul ldrm se află în partea vestică a 'osceii ldrm, a fost construit de

către $aiazid +ulgerul între anii (6B*-(6B), fiind primul centru de sănătate, precum și

prima școală medicală. 7e știe că în perioada în care a fost inaugurată în timpul %mperiului

&toman, avea ( medic șef, 3 medici, 3 farmaciști, ( bucătar, ( brutar. ;a cererea sultanului

$aiazid +ulgerul, a fost trimis medicul Șemsettin 7agir, de către sultanul Egiptului,

$er@o@. 7e știe că aici au fost tratați și %braim Pașa, alături de alți bolnavi mintali.7pitalul este poziționat pe un plan înclinat cu o suprafață de (2I* metri pătrați.

Este alcătuit dintr-o curte înconjurată de 3( de camere, două bucătării în st"nga și dreapta

intrării, o farmacie, o cameră a medicilor și o cantină. 1in cauza terenului înclinat, este

construit în trepte. 5a urmare a cutremurului din anul (=22, c"nd a fost avariată, clădirea afost pentru o perioadă folosită ca și cameră de muniție. Pe c"nd se afla într-o stare de

degradare avansată, a fost renovată de către 1irecția +undațiilor, între anii (BBH și 3**3.

!n zilele noastre, această construcție adăpostește +undația, spital, ;umina &cilor.

Complexul Emir Sultan este un loc de

vizitare religios, denumit ca atare, însă fără a fi

construit de către un padişa. !n special, în

sărbătorile religioase, oamenii vin în număr mare, iar turiştii arată un interes deosebit pentru

această construcţie, motiv pentru care locuitorii

din $ursa sunt m"ndri. Pentru mosceile şi

mausoleurile sale, 5omple#ul Emir 7ultan este

unul dintre comple#urile cele mai vizitate din Turcia şi este considerat al doilea comple# ca

importanţă, de după 'ausoleul EA>p 7ultan.

Moscheea ,mir *ul!an

)(


10/39

7e pare că această moscee a fost construită de către Jundi +atma, fiica lui $aiazid

+ulgerul, în numele soţului ei, 7ultanul Emir, cel mai probabil în timpul domniei

7ultanului 'emet elebi (6II-()3B/. 4flată în partea estică a oraşului $ursa, în cartierul

cu acelaşi nume, 'osceea Emir 7ultan se ridică printre ciparoşi şi platani şi este totodatăuna dintre construcţiile aritecturale cele mai importante ale oraşului. ;a vremea

construcţiei avea o singură cupolă, în anul (2*H i s-a ane#at o curte şi trei cupole, iar în

anul (HB2, mosceea a fost complet distrusă. 7elim al %%%-lea a construit-o conform

planului iniţial, însă cutremurul din (=22 i-a produs pagube. 4 fost salvată de la ruine în

secolul M%M (Fig. IV.8.).

'osceea cu o cupolă se află pe un tambur octogonal, iar în faţada vestică se află

c"te un minaret din piatră de talie. !n mijlocul curţii largi, dreptungiulare, mărginite de porticuri din lemn aşezate pe coloane din lemn, se află o f"nt"nă. 'osceea este foarte

luminată, datorită celor patruzeci de ferestre din tamburul cupolei. 'irap-ul a fost

construit în secolul M:%%, din ceramică de %zni@.

'ausoleul din curtea mosceii, construit de către soţia sultanului Emir, cu timpul s-

a degradat, însă a fost reconstituită de către fiul sultanului 4bdulamit al %%-lea, în anul

(=I=. 'ausoleul cu un plan de opt colţuri, se află pe un tambur înalt şi este acoperit cu o

cupolă. 1easupra unei ferestre cu vederea spre moscee se află o inscripţie datată (=I=.

!năuntru se află sarcofagul îngrădit al sultanului Emir, ginerele sultanului $aiazid +ulgerul,

iar alături, cel al fiului şi al celor două fiice.

ur!ea in!erioar a moscheii ,mir *ul!an +i mausoleul.

)3


11/39

7ursa8 999.bursa.bel.tr.com. +ig.

%:.=.

Complexul Yeşil a fost construit la

cererea sultanului 'emet elebi, între anii()(2 şi (B(B şi este alcătuit din moscee,

şcoală teologică, amam, cantină pentru

săraci şi şcoală. Toate inscripţiile de pe uşile mosceii eşil, se pare că aparţin lui Jaci

%vaz Paşa, aritectul poporului.

Moscheea 3e+il

'osceea eşil, una dintre cele mai

importante aritecturi înaintate ale oraşului $ursa, a

fost finalizată în anul ()33, de către sultanul 'urat al

%%-lea. +aima acestei moscei este dată de ecilibrul

măsurilor, de fineţea şi bogăţia reliefurilor şi

podoabelor, precum şi de strălucirea ceramicii.

'osceea are două naosuri. +iecare naos esteacoperit cu c"te o cupolă cu diametrul de (3,2 metri,

unul afl"ndu-se în mijloc, iar celălalt, deasupra

mirap-ului şi minber-ului amvonului/. 7ub naosul

central se află o f"nt"nă. Pereţii mosceii atrag atenţia prin ceramica înaltă de trei metri, de

un verde încis, descis şi albastru încis. 'irap-ul este complet acoperit cu ceramică, iar

în zona mediană se află reliefuri de ceramică în cinci colţuri de culoare albă, albastru

descis, încis, negru şi auriu. 7plendida ceramică a fost realizată de renumiţi maeştri.

Mausoleul 3e+il

+iind poziţionat astfel înc"t să fie văzut din toate locurile oraşului, acest mausoleu

nu este numai simbolul oraşului $ursa, ci şi al Turciei. 4 fost construit de către fiul

sultanului $aiazid +ulgerul, 'emed elebi, în anul ()3(, care a şi murit la patruzeci de

zile de la finalizare. 4lături de sarcofagul său se află sarcofagele fiicelor, fiilor şi a femeii

care l-a alăptat.

)6



12/39

'orm"ntul are un salon, iar dedesubt se află un etaj inferior. 'ausoleul av"nd o

formă octogonală, este alcătuit din cupolă, tambur şi perete principal (Fig. IV.9.). +aţada

mausoleului atrage atenţia prin marginea din marmură, colţurile ce unesc faţadele,

fundament, precum şi prin cornişele ce înconjoară arcadele ascuţite. Este singurul

mausoleu din aritectura %mperiului &toman, cu toate faţadele acoperite cu ceramică.7paţiile dintre marmura celor opt pereţi şi margini este acoperită cu ceramică colorată în

turcuaz între arcade şi margini.

5u ceramică sunt acoperiţi şi mausoleele, mirap-ul, pereţii şi toate uşile. 'irap-

ul orientat spre 'ecca este o operă de artă, fiind acoperit cu celebra ceramică de %zni@.

Pereţii înalţi de 3,B) m sunt mărginiţi de două borduri acoperite cu ceramică turcuaz

e#agonală. Printre acestea se află medalioane mari. 'irap-ul mausoleului are cele mai

frumoase ceramici păstrate p"nă în zilele noastre. 5eramica care acoperă mausoleul estediferită de cea cunoscută, iar cărămizile sunt colorate.


13/39

7ursa8 [email protected]. +ig. %:.B.

Școala !eologic 3e+il

?coala Teologică eşil este o continuare a ?colii Teologice 7elgiucide din 4nadolu

şi mai este cunoscută şi sub numele de ?coala Teologică 7ultaniAe. Este în apropierea

P"r"ului 5anl, Podului $abacan şi a ?colii Teologice ldrm.

!n curtea largă se află un bazin din marmură. Pe porticul ce înconjoară curtea se

află un loc de plimbare, precum şi () camere. ;a intrare se află c"te două camere, iar în

părţile din est şi vest au c"te cinci camere. !n faţa camerelor se află porticul pe trei lateraleale curţii, portic aşezat pe (= coloane legate între ele prin arcade ascuţite. & parte din

trunciul şi capătul coloanelor aparţin uneltelor de recoltat specifice perioadei bizantine.

Necent, la reparaţii, părţile superioare ale porticului au fost acoperite cu acoperiş. !n

faţa intrării se află două scări laterale, sub o cupolă pe tambur octogonal, care cupolă a fost

completată prin acoperirea cu o cupolă ajutătoare de Triungi Turc. 5u toate că cele două

scări ale celor două terase alăturate arată că a fost g"ndită pentru două etaje, etajul al doilea

nu a mai fost finalizat. 1upă multe reparaţii, o dată cu proclamarea Nepublicii Turcia,

această clădire s-a transformat în 'uzeul de 4reologie din $ursa (B36/.

)2

http://www.yumaksepeti.tr.com./http://www.yumaksepeti.tr.com./


14/39

Complexul Muradiye


15/39

7ursa8 999.bursa.bel.tr.com. +ig. %:.(*.

Mausoleul Murad al IIlea. 'urad al %%-lea a fost primul şi ultimul sultan care s-a

retras de la sultanat şi este ultimul padişa înmorm"ntat la $ursa. 'ausoleul se află în

centrul comple#ului în partea de sud a mosceii. Pentru a se ajunge la cornişa din lemn se

trece printr-o terasă din marmură. ;a cererea lui 'urad al %%-lea, morm"ntul său din

marmură este descoperit în partea ce arată 'ecca, astfel înc"t să cadă ploaia peste

morm"nt. !n mausoleul cu plan pătrat, se află mormintele celor doi fii şi a unei fiice.

7ultanul 'urad al %%-lea deced"nd la Edirne, a fost transportat la $ursa pentu a fi

înmorm"ntat.

Mausoleele Muradi&e. 5omple#ul 'uradiAe este alcătuit din (3 mausolee foarte

apropiate unele de altele, alături de mosceea 'urad al %%-lea (Fig. IV.11.) .

Mausoleul Şeh%ade -hmed. 7e ştie că este mausoleul unei rude a 7ultanului $aiazid

al %%-lea. 1e la primul pas făcut în mausoleu, atrag atenţia mormintele acoperite cu

ceramici negre şi albastru strălucitoare.

)H



16/39

Mausoleul $uma $a!un. !n acest mausoleu, construit în anul ())B, se odineşte

mama sultanului 'emet 5uceritorul. 4trage atenţia prin gravura în medalion.

Mausolelul concu;inelor din harem. !n mausoleul aflat în partea vestică a mosceii,

se presupune că sunt înmorm"ntate două femei din arem. 'ausoleul cu lateralele

descise, dă fr"u liber imaginaţiei poporului, care a născocit multe povestiri legate deidentitatea celor înmorm"ntaţi aici.

Mausoleul 5rinţului Mus!a?a. Este mausoleul fiului lui 7>leAman ;egiuitorul, care

se crede că a fost sugrumat la porunca mamei sale vitrege J>rrem. Este decorat cu desene

de lalele şi garoafe din ceramică de %zni@, iar cupola şi mirap-ul sunt decorate cu gravuri

bogate.

Mausoleul @oamnei Al+ah. 5onstruit în secolul al M:- lea, este cel mai mic

mausoleu din grădina comple#ului 'uradiAe şi aparţine soţiei 7ultanului +ati ;egiuitorul,mama Prinţului 'ustafa.

Mausoleul 5rinţului Mahmu! . 'ausoleul a fost construit la porunca mamei $>lb>l,

a prinţului 'amud, fiul 7ultanului $aiazid al %%-lea. !n interior este împodobit p"nă la

nivelul ferestrelor cu ceramică e#agonală indigo, turcuoaz. 5elelalte zone sunt decorate

cu gravuri multicolore, iar faţadele uşii şi ferestrelor sunt originale.

Mausoleul *ul!anului em, fiul 7ultanului 'emed 5uceritorul, are formă

e#agonală. 5eramica, împreună cu uşile sale erau cele mai frumoase e#emplare ale

perioadei respective. Pereţii, p"nă deasupra ferestrelor sunt acoperiţi cu ceramică turcuoaz

e#agonală. 7uprafeţele ceramicii sunt acoperite cu scrieri rumice, aurii. Pe cupolă şi pereţi

se observă gravuri bogate. !n mausoleu, se află şi mormintele sultanilor 4bd>lla şi 4lem,

fii 7ultanului +ati.

Mausoleul @oamnei Murime. 1oamna 'u@rime a fost prima soţie a 7ultanului

+ati, fiica lui 1ul@adiroDlu. 'ausoleul său are planul pătrat, în interior un mirap simplu,

decorat cu gravură din secolul al M:%-lea.

Mausoleul @oamnei ,;e Al;ahar . 'ausoleul aparţine moaşei 7ultanului 'emet

+ati 5uceritorul/ are lateralele neacoperite.

Mausoleul @oamnei Alruh. 7ultana C>lru este soţia 7ultanului $aiazid al %%-lea

şi mama 7ultanului 4lem. +aţadele uşii şi ferestrelor sunt e#emplare originale, din secolul

al M:%-lea.

Mausoleul @oamnei Şirin. 'ausoleul realizat la finele secolului al M:- lea, se află

în partea de vest a mosceii.


17/39

rdina din ompleul Muradi&e. Crădina aflată în partea din spate a 'osceii

'uradiAe şi împodobită cu copaci, adăposteşte multe pietre funerare.

5anorama ompleului Muradi&e

7ursa8 999.bursa.bel.tr.com. +ig. %:.((.

Complexul !da"endi#$r . 4cest comple# a fost construit pe un deal cu vedere spre5"mpia $ursa, de către 7ultanul 'urad %, între anii (6I6 şi (6II. Este compus din

moscee, şcoală teologică, cantină pentru săraci, f"nt"nă, amam şi mausolee. !n faţa

spălătorului şi toaletelor se află doi platani maieştuoşi. 5artierul în care se află comple#ul

este cel mai veci cartier încă de pe vremea bizantinilor. 5omple#ul J>davendig"r se află

în zona dintre bulevardele 'urad % şi Jamam, în partea vestică a oraşului.

Moscheea +i Şcoala eologic $Adavendig7r 5onstrucţia 'osceii J>davendig"r a fost iniţiată în anul (6I6, însă a fost

finalizată în (B ani. 5iar dacă este în plan FTG inversat, la analiza formei construcţiei

arcadelor şi intrării mosceii, se observă că are particularităţi pe care nu le mai înt"lnim în

$ursa. ;a construcţia mosceii au fost utilizate elemente rămase din vremea bizantină. 1in

cauza elementelor bizantine utilizate aici se poate crede uşor că este o biserică bizantină.

1e altfel, părerea multora este că mosceea a fost construită de meşteri bizantini. +aţada

e#terioară aminteşte de palatele veneţiene (Fig. IV.12.).

)B



18/39

Faţada Moscheii $Adavendig7r

7ursa8 999.bursa.bel.tr.com. +ig. %:.(3.

'osceea construită la porunca 7ultanului 'urad %, are două etaje, o cupolă mare

înconjurată de alte cinci mai mici. ;a etajul inferior este moscee, iar la cel superior funcţionează o şcoală teologică. 5u toate că spaţiile de cămăruţe pentru călugări dervişi şi

şcoală trebuiau să fie separate, acestea sunt unite. 1in moscee se urcă la şcoală prin două

scări laterale. !nvăţaţii islamici, dervişii cu viaţa lor mistică, locuiau alături de învăţăcei şi

de ulema-le în această moscee. ?i astfel, elemente de misticism şi sufism islamic au

e#istat în acelaşi spaţiu.

In!eriorul< mihrapul +i ?7n!7na Moscheii $Adavendig7r

7ursa8 999.bursa.bel.tr.com. +ig. %:.(6.

Prin construcţia şi podoabele interesante din aritectura mediteraneeană este

diferită de celelalte moscei, însă mai atrage atenţie şi prin fereastra descisă deasupra

spaţiului unde se face rugăciunea. 7e spune că odaia de deasupra mirap-ului prin care se

ajunge printr-un pasajul îngust aparţinea 7ultanului 'urad %. 'irap-ul este în faţa unei

2*

http://www.bursa.bel.tr.com./http://www.bursa.bel.tr.com./http://www.bursa.bel.tr.com./http://www.bursa.bel.tr.com./http://www.bursa.bel.tr.com./http://www.bursa.bel.tr.com./


19/39

mari abscise (Fig. IV.1#.). 7ingurul minaret al mosceii este din cărămidă. 5oloanele şi

capitelurile din marmură au fost luate din construcţiile bizantine şi utilizate aici.

F7n!7na $Adavendig7r. !n vecinătatea mosceii se află o f"nt"nă de o importanţă

istorică, iar între moscee şi mausoleu două f"nt"ni, dintre care una cu apă rece şi cealaltăcu apă caldă.

Mausoleul $Adavendig7r (*ul!anul Murad I)

'ausoleul aflat în faţa 'osceii J>davendig"r a fost construit de către fiul

7ultanului $aiazid +ulgerul, 7ultanul 'urad %, în anul (6=B. Ku se ştie cui aparţin celelalte

două sarcofage. !nsă acest mausoleu a fost dăr"mat în timpul cutremurului din anul (=22 şi

a fost reconstruit pe vecea temelie.'ausoleul construit la porunca 7ultanului $aiazid +ulgerul, are un plan pătrat de

(H,I*#(H,I*m. 5upola se află pe un tambur octogonal ce sprijină opt coloane ce înconjoară

mausoleul. +aţada vestică este sprijinită cu 6 contrav"ntuiri. %nteriorul mausoleului este

iluminată de B ferestre pe arcade rotunde. !n interior e#istă sarcofagul 7ultanului 'urad %

înconjurat de gard. ;"ngă acest sarcofag se află celelalte sarcofage ale altor rude de-ale

sale.

an!ina pen!ru sraci $Adavendig7r. 5lădirea originală a fost dăr"mată în secolul al M%M-

lea, iar azi clădirea este folosită ca fundaţie. 5antina a fost construită de către 7ultanul

4bd>lamit în anul (B*), cu trei r"nduri de cărămizi, un r"nd de piatră de talie.

IV.%. anurile

5ucerirea cetăţii $ursa a adus cu ea nu numai o dezvoltare politică ci şi una

comercial-economică, $ursa ridic"ndu-se cu repeziciune la statutul de centru comercial

pentru oraşele din 4natolia şi oraşele coloniilor greceşti. 1e aceea în oraş s-au construit şi

foarte multe anuri. 1upă cum se ştie pe drumurile comerciale din 4natolia se găseau pentru negustori, locuri de odină şi înnoptare, cele mici se numeau GanuriG, iar cele mari

se numeau G@ervasaraAG-uri @ervancaravan, saraApalat/.%storia spune că $ursa a fost una din cele mai importante oraşe care au ţinut active

pulsul economic al %mperiului &toman. 4ceastă dezvoltare comercială a început în secolul

al M%:-lea, c"nd oraşul a devenit prima capitală a imperiului şi a continuat acest drum p"nă

în secolul al M:%-lea, c"nd au fost terminate de construit şi ultimile anuri.4ceastă zonă a fost modernizată în secolul al M%M-lea prin construirea de noi

drumuri între anuri. Nestaurarea clădirilor anurilor a reînceput după ce în secolele M:%%

2(


20/39

şi M:%%%, zona a trecut printr-o perioadă de stagnare datorită evenimentelor politice ale

ţării.Qona comercială şi zona anurilor din oraşul $ursa au o vecime de peste II= de

ani şi este o moştenire culturală importantă pentru istoria ţării, valoarea zonei cresc"nd pe

zi ce trece.Qona anurilor împreună cu zonele comerciale8 0apal arş, 4R@ arş şi


21/39

continuă contribuţia la creşterea economică a oraşului prin perpetuarea culturii

comercializării mătăsii. ;a etaj sunt încă descise tradiţionalele magazine cu produse din

mătase, iar la parter s-au descis cafenele moderne, anul a devenit în timp un simbol al

comerţului de mătase din întreaga ţară.

$anul Fidan

Este unul din cele mai frumoase anuri ale $ursei şi a fost construit în secolul al

M:-lea de către 'amut Paşa. Janul are la parter )= de camere, iar la etaj sunt 2* de

camere, intrarea în an se face pe două uşi aflate perpendicular la nord-sud.ur!ea in!erioar a hanului Fidan

7ursa8 999.9o9T


22/39

7ursa8 999.panoramio.com. +ig. %:.(I a,b/.

Toate intrările în camerele anului au arcade construite din piatră şi trei r"nduri decărămidă, iar picioarele arcadelor sunt construite numai din piatră de talie. 5upolele

anului sunt construite numai din cărămidă, iar intrările în an şi curtea interioară se fac

prin peretele de est, între primul şi al doilea picior de arcadă.

$anul Ipe

4 fost construit nu numai ca un loc de comercializare a mătăsii, dar şi ca un loc în

care comercianţii de mătase puteau să înnopteze. Janul împrejmuia o curte printr-o clădire

formată din parter şi etaj, cu 6B de camere la etajul inferior şi )3 de camere la etajul

superior. 1oar partea de vest a anului îşi mai păstrează originalitatea, celelalte părţi fiind

restaurate în funcţie de cerinţele actuale ale vremii. Pereţii clădirii sunt lucraţi din piatră de talie şi cărămidă. Partea din faţă a arcadelor

şi picioarele acestora la parter au fost construite din piatră şi cărămidă, iar partea de sus

este în totalitate construită din cărămidă. Janul mai este cunoscut şi sub numele de :eciul

Jan de 'ătase, Janul 7ulatnului şi Janul 5ăruţaşilor.

$anul ,mir mai este cunoscut şi sub numele de Janul $eA. +ace parte din

5omple#ul &ran Cazi şi a fost construit în anul (6)*. Janul este compus din parter şi

etaj, parterul are 6I de camere fără ferestre construit doar pentru depozitarea de marfă şi2)

http://www.wowturkey.com./http://www.wowturkey.com./http://www.wowturkey.com./


23/39

etajul care numără 6= de camere cu ferestre şi vatră (Fig. IV.16 a +i ;.). Toate camerele au

descidere în curtea interioară sub formă pătrată. ;a fiecare colţ al construcţiei de află c"te

o cupolă cu boltă, iar toţi pereţii anului au fost construiţi din c"te două r"nduri de

cărămidă şi una de piatră.ur!ea in!erioar a hanului ,mir

S

7ursa8 999.panoramio.com.

+ig. %:.(H a,b/.

$anul e&ve a fost construit la

îndemnul lui Jac %vaz Paşa, în secolul al M:-lea ca să aducă fonduri băneşti 'osceei

eşil, apoi a fost oferit cadou lui elebi 'emet. Janul este format din etaj şi parter, iar

toate camerele împrejmuiesc o curte interioară pătrată. ;a etaj toate camerele sunt

acoperite de un tavan sub formă de boltă, iar la parter doar camera mescid-ului are cupolă.

Janul are 3I de camere la parter şi 6* de camere la etaj, are trei intrări în faţadele din nord,

est şi vest. 4ccesul la etaj se face printr-o scară e#terioară aflată în curte. 4t"t camerele de

la parter c"t şi cele de la etaj au uşi cu descidere în curte şi toate au fost dotate cu c"te un

cuptor. $anul alle face parte din categoria construcţiilor de valoare ale oraşului, dar

căruia nu i s-a acordat prea multă atenţie. Este o clădire a secolului al M:%-lea construit de

către renumitul aritect 7inan, în perioada în care era doar un simplu ucenic. 5onstrucţia a

fost e#ecutată la îndemnul lui 7emi 4lizade, şeful de cabinet al sultanului 7>leAman.

Janul are un parter şi un etaj, dar a suferit pagube importante în urma cutremurului din

anul (=22. 4cesta se află în centrul oraşului şi mai este cunoscut sub numele de JanulTal. Primăria oraşului are în vedere un proiect de restaurare complet, deoarece în urma

construcţiei bulevardului 5umuriAet din anul (B*I o parte din an s-a prăbuşit. $anul Bali;e& s-a construit în secolul al M:-lea, în perioada domniei sulatnului

+ati 'emet de către fiul lui Jamza $eA, conducătorul beilicului KiDbolu 7anca@,

$alibeA. Este primul an cu trei etaje al %mperiului &toman şi are )I de camere, a fost

construit în faţa 5ieţei en!rale a oraşului pentru comercianţii ce veneau din provincie

(Fig. IV.18 a +i ;.).


24/39

Faţada hanului Bali;e&

7ursa8 999.panoramio.com.

+ig. %:.(= a,b/.

@epo%i!ul Baia%id Fulgerul a fost construit la sf"rşitul secolului al M%:-lea la

ordinul lui $aiazid +ulgerul, este primul bedesten depozit/ construit în perioada%mperiului &toman. 7e află în st"nga drumului ce duce spre


25/39

anul (B3I de către E@rem Ja@@ 4Averdi, are un subsol, două etaje şi o suprafaţă totală de

3*(* m3.

ldirea mu%eului ora+ului Bursa

7ursa8 999.bursa.bel.tr. +ig. %:.(B.

'uzeul &raşului $ursa prezintă prin obiectele muzeale, documente, reprezentare

video şi animată, oraşul în întregimea sa. 4ceste mijloace oferă informaţii din domeniul

istoric, geografic, cultural, social, economic, comercial şi din domeniul turistic. 'uzeul

mai adăposteşte şi statuele din ceară ai celor şase sultani ai %mperiului &toman.

5u ajutorul macetei topografice a oraşului, e#pus în olul principal, vizitatorii

pot să-şi formeze în minte imaginea completă a fostelor ziduri ale cetăţii Prusa, imaginea

în miniatură a comple#elor sultanice, a anurilor, a băilor publice, a mosceielor, dar şi

poziţia în oraş a unor monumente stradale.

;a subsolul clădirii se află FE#poziţia istorică a străzilor meşteşugarilorG, aceasta

descrie viaţa tradiţională a oraşului din punct de vedere comercial-economic. 7unt

însufleţite într-un decor original un potcovar, şelar, căruţaş, cuţitar, cositor, tinicigiu,

t"mplar, coşar, bucătar şi un v"nzător de prosoape. Toate coridoarele muzeului sunt locaţii

ideale pentru diferite e#poziţii cu teme variate, fapt ce ţine muzeul în pas cu actualitatea

cotidiană.

!n muzeu sunt amenajate la demisol, o cafenea şi un punct de v"nzare cu obiecte

de artizanat unde turiştii pot să se odinească şi să facă mici cumpărături. ;a primul etaj se

află şi o mică bibliotecă, o sală de citit şi un salon multifuncţional unde doritorii pot să

cerceteze mai îndeaproape istoria oraşului. 5urtea muzeului a fost şi el amenajat cu un

amfiteatru şi un loc în care se pot e#pune periodic diverse e#poziţii. (Fig. IV.2=.)

2H

http://www.bursa.bel.tr./http://www.bursa.bel.tr./http://www.bursa.bel.tr./


26/39

5anorama mu%eului ora+ului Bursa

7ursa8 999.bursa.bel.tr. +ig. %:.3*.

'uzeul &raşului $ursa este primul de acest fel din ţară, în luna mai a anului 3**I

la +orumul 'uzeelor din Europa, organizat în Portugalia, ;isabona a primit locul trei în

competiţia Fcel mai bun muzeu al anuluiG.

Mu%eul $An7r 0D+A (Ee+edinţa *ul!anului)

'uzeul :ilei 'onarului se află la poalele muntelui lmecit ca reşedinţă v"n"torească. 5onstrucţia vilei a început

în anul (=2B şi a fost terminată în nu mai puţin de (B zile. Printre personajele importante

care au poposit aici se numără8 padişaul 4bd>laziz, sultanul 'emet al :-lea cunoscut şi

sub numele de 7ultanul Neşat şi 4tat>r@ care a înnoptat aici de patru ori, în afara vizitelor

sale oficiale la $ursa. Este o reşedinţă construită în stil francez, iar decoraţiunile interioare

poartă caracteristicile secolului al M%M-lea. (Fig. IV.21.)

Faţada mu%eului $An7r 0D+A (Ee+edinţa *ul!anului)

2=



27/39

7ursa8 999.bursa.bel.tr. +ig. %:.3(.

5eea ce îi atrage pe vizitatori să vadă la acest obiectiv sunt decoraţiunile în creion

de pe tavan, panorama contemplatoare a $ursei care se vede din curtea reşedinţei, dar şi

unele obiecte originale folosite de primul preşedinte al Nepublicii Turcia 0emal 4tat>r@.

Pe l"ngă construcţia cu două etaje, pe domeniul reşedinţei se mai găsesc o cişmea

învelită în porţelan de 0>taAa, un garaj şi birou de informaţii. 5lădirea a fost descisă camuzeu, vizitatorilor în anul 3**6 şi mai este cunoscută sub denumirea de Neşedinţa 4tat>r@

sau :ila Nepublicană.

Mu%eul "perelor Islam urcice (urc Islamice)

5lădirea acestui muzeu aparţine 5omple#ului :erde al sultanului elebi 'emet şi

a fost construită în anul ()(B ca şcoală religioasă. 4 fost restaurat de mai multe ori, dar ceamai importantă restaurare a fost cea făcută în perioada anilor (BH3 (BH2, c"nd a devenit

sediul 'uzeului &perelor %slam Turcice. !n saloanele muzeului sunt e#puse obiecte

etnografice încep"nd din secolul al M%%-lea p"nă în zilele noastre cum ar fi8 metale,

ceramică, lucrări din lemn, arme, armură, manuscrise, inscripţii islamice şi pietre de

morm"nt din perioada selgiuidă şi otomană. 5ele mai importante obiecte muzeale sunt

lucrurile din tradiţionalul teatru de umbre Jacivat şi 0aragUz, obiectele din băile publice

ale $ursei, medaliile otomane şi vasele din cupru ce se regăseau în bucătăria din perioada

2B



28/39

otomană. &biectele lucrate manual de către meşteşugarii ?eA Jamdulla şi Jafz &sman

sunt o altă valoare neestimată a muzeului.

1intre obiectele muzeale islamice e#puse putem enumera8 5artea de rugăciune

scrisă în anul BH2VHI de către %bn Jil"l şi %bn el-$a9ab, o sură capitol/ din 5oran ce

aparţine secolului al %:-lea, un e#emplar al 5oranului din anul (636 şi un altul ce a aaparţinut 7ultanului 'urad al %%-lea. 5urtea interioară a fost şi ea transformată într-un

muzeu în aer liber şi sunt e#puse în atenţia vizitatorilor diferite pietre de morm"nt aduse

din preajma locurilor, unele cu o vecime de circa şase secole.

Mu%eul -rheologic al Bursei

'uzeul 4reologic a fost descis vizitatorilor în anul (BH3. 7unt e#puse obiecteconfecţionate încă din anul 6*** î.Jr. şi p"nă spre sf"rşitul erei bizantine, din zona fostelor

state $itinia şi 'isAa.

Primul salon aparţine erei Keoliticului =*** 2*** î.Jr./ şi erei 5alcolitice 22**

6*** î.Jr./. &biectele preistorice au fost găsite în zona %lpnar din provincia &rangazi

şi au fost e#puse cronologic. !n acest salon mai sunt e#puse, o oală din lut cu motive de

negru 0araz pe suprafaţa sa ce ar aparţine anilor 6*** î.Jr. şi c"teva rămăşiţe de morm"nt

aparţin"nd culturii ortan din aceeaşi perioadă.


29/39

este şi ea o e#poziţie în aer liber în care sunt prezentate opere valoroase din piatră cum ar fi

busturilor lui Qeus şi Jera@les.

Mu%eul -u!omo;ilelor -na!oliene o?a+ Bursa

Este primul şi unicul muzeu de acest fel din ţară, acest muzeu a fost amenajat într-o

fostă fabrică de mătase, cu o suprafaţă totală de (H*** m 3, ce a aparţinut familiei %pe@er.

5lădirea se află în cartierul


30/39

!n grădina muzeului se află un stejar bătr"n de 6** de ani, un dud la fel de bătr"n de

circa 3** de ani, diverşi pomi fructiferi, plante şi flori. Pe l"ngă aceste obiecte muzeale vii,

în curtea muzeului mai pot fi vizitate edificii ce au aparţinut secolelor al M%M-lea, clădirile

0oza@l@, baia publică r@, în timpul

celei de- a doua vizite oficiale pe care a efectuat-o între 3*-3) ianuarie (B36. 1upă moartea

sa, în anul (B6=, casa a rămas în custodia primăriei, după care în anul (BI= a fosttransferată 'inisterului de 5ultură, iar în data de 3B &ctombrie (BH6, la aniversarea a 2*

de ani de republică a statului turc a fost inaugurată ca muzeu şi descisă tuturor

vizitatorilor.

Mu%eul asa -!a!Ar

7ursa8 999.bursa.bel.tr. +ig. %:.36.

I3

http://www.bursa.bel.tr./http://www.bursa.bel.tr./


31/39

5lădirea este formată din două etaje, la primul etaj se află un salon de primire

oaspeţi şi o cameră de odină, iar la etajul al doilea sunt două dormitoare şi o cameră de

lucru. Toate camerele reşedinţei sunt descise vizitatorilor şi în acestea sunt e#puse diverse

obiecte folosite de 0emal 4tat>r@, în timpul şederii sale la $ursa. Edificiul este un

e#emplu important şi valoros din punct de vedere al stilului aritectonic civil din secolul alM%M-lea. (Fig. IV.2#.)

Mu%eul de *ilvicul!ur Bursa

Este primul şi singurul muzeu de acest fel din ţară, în care se află sediul unei

reşedinţe, cunoscută sub numele de :ila 7aatRi de pe bulevardul e@irge (Fig. IV.2'.). 7unt

e#puse peste 3*** de obiecte muzeale, încep"nd de la fosile de animale şi plante, aparaturăşi mecanisme de comunicare ale inginerilor silvici, ărţi topografice, fotografii, dar şi

documente ce ţin de istoria silviculturii. Printre cele mai e#cepţionale obiecte muzeale se

numără fosilele de copaci de 7eWoia, găsite în regiunea 4natolia, ce au fost găsite în lume

doar pe continentul american şi fosilele de animale veci de (I de milioane de ani găsite în

zăcămintele de cărbune în mina &raneli.

Faţada mu%eului Mu%eului de *ilvicul!ur

7ursa8 999.bursa.bel.tr. +ig. %:.3).

I6



32/39

'uzeul a fost înfiinţat de către Qafer Xztap@ şi a fost decis vizitatorilor în anul

(B=B. 5lădirea muzeului are o aritectură civilă valoroasă în peisajul urban al $ursei. 4

fost construit în stil baroc otoman, cu terase lungi, un cioşc în curtea interioară şi o

f"nt"nă arteziană în stil FCura leuluiG. :ila a fost construită la sf"rşitul secolului al M%M-lea

şi a aparţinut lui 4li $eA, o personalitate marcantă a oraşului, folosită de acesta ca reşedinţă p"nă în anul (B6I. !nainte de a fi transformată în muzeu, clădirea a fost p"nă în anul (B)B

sediul unei şcoli gimnaziale şi sediul 1irecţiei Negionale a Pădurilor.

Mu%eul Uluuma&

'uzeul


33/39

In!eriorul mu%eului asei "!omane din secolul al VIIlea

7ursa8 999.bursa.bel.tr. +ig. %:.32.

7ediul muzeului este format din trei etaje8 subsol, parter şi etaj, iar în curte segăseşte o cişmea construită din piatră de talie, bordurată cu marmură. Trecerea de la un etaj

la celălalt se face printr-o scară din lemn, iar în mijlocul primului etaj se află camera de

oaspeţi. Poate cel mai interesant loc al casei sunt camerele de arem ce sunt luminate de ()

ferestre. 4ici sunt e#puse diferite obiecte lucrate manual, obiecte din porţelan, dar şi din

lemn şi sidef.

Mu%eul de pres

4cest muzeu relatează istoria dezvoltării presei din oraşul $ursa şi a fost descis în

luna mai a anului 3**H. 'uzeul se află în cartierul 4taevler, în sediul Palatului de 5ultură

şi Presă şi a fost înfiinţat de către 7ocietatea Qiariştilor din $ursa. !n galeriile şi pe

panourile muzeului sunt redate pe trepte, articole dintr-un trecut nu prea îndelungat a tot

ceea ce a însemnat presă în oraşul reşedinţă de judeţ. Ki se mai fac cunoscute şi unele

mijloace de presă ala organelor media cum ar fi o tipografie destul de vece ,

radiouri dar şi televizoare. 5el mai spectaculos obiect al muzeului este prima gazetă a

oraşului $ursa, tipărită la iniţiativa sultanului 'urad J>davendig"r. 'uzeul aduce în

actualitate cele mai firave urme de presă care au e#istat în trecutul oraşului $ursa.

Mu%eul asa 0aragD%

4cest muzeu se află în vestul oraşului, pe bulevardul e@irge, faţă în faţă cu

monumentul stradal 0aragUz. 'uzeul 5asei 0aragUz a avut ca punct de plecare colecţia de

jocuri de umbre 0aragUz a omului de cultură N. ?inasi eli@@ol. !n scurt timp, la aceastăI2



34/39

colecţie s-au mai adăugat o colecţie de

păpuşi de teatru din diverse colţuri ale

lumii şi o colecţie de opere etnografice

aparţin"nd zonelor apropiate oraşului, dar

şi din satele t>r@mene şi AUruce.Printre e#poziţiile cu interes major

în r"ndul vizitatorilor se numără e#poziţia

de figurine ale teatrelor de umbră din %ndonezia, Tailanda, $ali, Oava, Xzbe@istan,

4zerbaigean, Nusia, $ulgaria, %talia, Crecia, 5eia, precum şi e#poziţia de porturi

tradiţionale din zona oraşului $ursa.

IV.(. Monumente ar)itecturalear!ierul ce!ţii este cel mai veci loc al oraşului, în zilele noastre mai este

cunoscut sub numele de F5itadelaG sau F5etateaG şi este nucleul, locul de unde a pornit

dezvoltarea oraşului. !n acest cartier se află8 morm"ntul întemeietorului %mperiului &toman

- &sman Cazi şi a fiului său &ran, Turnul 5easului, 'osceea Cazi, dar şi construcţii

civile ce au aparţinut perioade otomane.

e!a!ea Bursa

5etatea a fost construită în timpul dominaţiei $itAniene, dar a trecut prin mai

multe stadii de reparaţii şi modificări de fiecare dată c"nd a fost nevoie, în timpul

dominaţiilor romană, bizantină şi otomană. 5etatea are într-o proporţie mai mare elemente

caracteristice perioadei romane care au fost frecvent observate în zona de est a porţilor

cetăţii. 5etatea a mai fost consolidată cu bastioane triungiulare în perioada lui &ran

Cazi, după anul (63I, c"nd i-a învins pe bizantini şi a intrat în posesia acestei cetăţi.

5oar!a e!ţii

7ursa8 999.@[email protected]. +ig. %:.3I.

II

http://www.konforazolculuk.com./http://www.konforazolculuk.com./http://www.konforazolculuk.com./


35/39

!ntre baia publică a@r 4Da şi Topane se mai văd rămăşiţele a două bastioane

truingiulare şi a uneia în formă de cilindru, aici se află Poarta 5etăţii care a fost dăr"mată

de cutremurul din (=22. (Fig. IV.24.)

Qidurile, care încep din 0aplca 0ap Poarta %zvorului Termal/ şi se întind spre est

p"nă în Qindan 0ap Poarta Teminţei/, au fost dăr"mate, însă se mai pot observa rămăşiţedin arcadele rotunde şi găurile de canalizare ale cetăţii.

$astioanele în formă pătrată de l"ngă Qindan 0ap au fost construite de către

sultanul elebi 'emet în anul ()(=. 1e aici, zidurile destul de bine păstrate continuă

p"nă în zona Zftade la Poarta Pnarbaş. 5etatea îşi continuă zidurile înapoi către Qindan

0ap printre case, ca mai apoi acestea sa îşi piardă urma.

5ala!ul Be& *ara&ı se află în interiorul cetăţii oraşului şi este un palat rămas dintimpul dominaţiei bizantine, &ran Cazi, $aiazid +ulgerul, 'emet elebi şi 'urad al %%-

lea au stat în acest palat. 1upă (6I=, sultanul 'urad al %%-lea face din acest palat reşedinţa

sa permanentă, ciar dacă acesta mută capitala imperiului la Edirne şi lasă tronul fiului său

+ati. 1upă moartea acestora, palatul mai este folosit doar ca reşedinţă sezonieră a

sultanului avuz 7elim, sultanului 7>leAman, 4med %, 'urad al %%-lea şi sultanului

'emet al %:-lea.

asele o!omane

4ceste case otomane sunt regăsite cu preponderenţă în zona citadelei, admirate cu

fără prea multă importanţă de ociul turistului neavizat, acestea au o valoare însemnată în

structura aritecturală otomană. !n general, sunt înălţate pe o fundaţie din piatră cu parter şi

un etaj, iar aceste case nu erau considerate ca terminate p"nă nu se construiau în curtea

interioară şi o f"nt"nă arteziană.

as o!oman res!aura!

7ursa8 [email protected]. +ig. %:.3H.

IH

http://www.tarifetsek.com./http://www.tarifetsek.com./http://www.tarifetsek.com./http://www.tarifetsek.com./


36/39


37/39

capelei se află impresionantul sarcofag din lemn încrustat în sidef al martirului &sman, în

st"nga acestuia se află un sarcofag mai mic, cel al fiului său 4lladin, iar l"ngă acesta

odineşte fiul lui 'urad al %%-lea F5reatorul ;umiiG, 7avc $eA.

!n capelă mai e#istă şi alte rămăşiţe umane puse în sarcofagii mai mici ce au

aparţinut rudelor sultanilor şi ale soţiilor lor, în total mai sunt încă (3 sarcofage cărora nu lise cunosc numele.

%nteriorul morm"ntului a fost decorat în stilul saloanelor de reşedinţă burgeză

franceză cu ferestre împodobite de perdele din stofă apărate de grilaje din fier turnat. (Fig.

IV.28.)

Mausoleul lui "rhan a%i

4cest mausoleu se află în partea dreaptă a parcului Topane, la intrare. 1upă ce acucerit oraşul cetate $ursa, a transformat mănăstirea metropilită în moscee. 'ănăstirea

era formată dintr-o capelă centrală şi două capele mici ce se aflau în st"nga şi dreapta

capelei mari. 5apela centrală avea o cupolă acoperită din marmură susţinută de patru

coloane, restul capelei era acoperit cu plăci de marmură gri, iar coloanele între ele erau

despărţite de trei ferestre mari. %ntrarea în capelă se făcea prin patru scări mari, susţinute de

şase mici coloane din plăci de marmură verde (Fig. IV.29.). Podeaua capelei vizibilă şi în

zilele noastre, a fost construită din plăci mici de mozaic din diverse culori.

1upă înmorm"ntarea lui &ran Cazi în acest loc, capela este devastată de un

incediu puternic, este reconstruit în noiembrie (=*(, dar este distrusă din nou de

cutremurul din (=22 timp în care se dăr"mă o parte din clădire. Este reconstruit respect"nd

liniile originale de către sultanul 4bd>laziz în anul (=I6.

Mausoleul lui "rhan a%i

7ursa8 [email protected]. +ig. %:.3B.

'ausoleul are planul unui pătrat şi o grosime a pereţilor de circa 6,2m, pe fiecare

latură a pătratului se găsesc c"te trei ferestre. Pa latura sudică, fereastra centrală a fost

transformată în uşă, intrarea în morm"nt făc"ndu-se mai înt"i printr-o verandă. !n centru se

IB

http://www.flickr.com./http://www.flickr.com./http://www.flickr.com./http://www.flickr.com./


38/39

găsesc patru coloane care au fost legate între ele printr-o arcadă ce susţine o cupolă, pereţii

interiori sunt vopsiţi cu var alb, iar deasupra ferestrelor se observă simple ornamente, cele

unsprezece ferestre dau încăperii o luminozitate impresionantă.

!n centrul încăperii este aşezat sarcofagul lui &ran, acesta este înconjurat de un

grilaj turnat din fier Fbob de orezG. !n nordul încăperii se află sarcofagul lui 4bdulla, fiulsultanului 5em, al fiului 0or@ud, sarcofagul soţiei sale Kil>fer, al fiului 0asm, al fiicei

+atma, dar şi sarcofagul sultanului 'usa elebi, fiul lui $aiazid şi încă () sarcofagii al

căror nume nu este cunoscut.

easul urn al Bursei

5easul Turn al $ursei se află în parcul Topane, în apropierea celor două morminte

ale lui &smangazi şi &rangazi. 4 fost construit între anii (=I( -(=HI, în perioadasultanului 4bd>laziz. 5onstrucţia iniţială avea o formă pătrată cu patru etaje şi a fost

construit din piatră de talie, la etajul al doilea şi al treilea al turnului se găseau c"te un

balcon. ;a fiecare etaj al turnului se află ferestre în formă de arcadă ascuţită, iar la etajul al

treilea, în latura care privea oraşul se

găsea un ceas. 4ceastă construcţie a fost

dăr"mată din motive necunoscute, dar a

fost construită tot în acelaşi loc, în

perioada prefectului Neşit '>ntaz şi a

primarului 'emet Emin, un alt turn-

ceas cu şase etaje, construcţia încep"nd

din anul (B*) şi termin"ndu-se într-un

timp record pe data de 6( august (B*2.

Koul turn are o înălţime de 66 m

şi a fost construit tot din piatră de talie.

%ntrarea în turn se face din latura sudică

printr-o uşă cu arcadă rotundă. 5ele cinci

etaje au pe fiecare latură ferestre în formă

pătrată şi arcade rotunde. ;a etajul al

şaselea e#istă pe fiecare latură un cadran

cu ceas la care se ajunge printr-o scară

din lemn formată din =B de trepte.


39/39

Monumen!ul ,roilor Mar!iri din E%;oiul de Independenţ se află în parcul

Topane l"ngă morm"ntul lui &sman Cazi. 'onumentul a fost construit în amintirea

soldaţilor martiri din brigada a 6-a a armatei turceşti, soldaţi căzuţi sub asediul focurilor

armatei rivale de la Podul Jacivat. 'onumentul are un trunci în formă de pătrat prizmă şi

are pe faţada sa inscripţii în limba arabă. Pe al doilea trunci al monumentului, pe fiecarefaţadă s-au realizat simbolurile semilunei şi a unei săgeţi, construcţia finaliz"ndu-se în v"rf

cu un obuz.

5odul Irgandı

Podul %rgand este un simbol important al oraşului $ursa din punct de vedere

comercial. 5eea ce face special acest pod, este faptul că pe el a fost amenajat o piaţă în

toată regula. 1oar în trei locuri din lume mai e#istă asemenea poduri-pieţe. 4cestea segăsesc în oraşul ;ofRa, $ulgaria pe podul &sma şi în %tlaia în +lorenţa şi :eneţia pe

podurile Ponte :eccio şi Nialto.

Pe unul din cele două inscripţii ale podului este scris anul construcţiei podului. !n

cea de-a doua inscripţie este trecut numele celor care au colaborat la construcţia podului,

printre cei mai importanţi se află şi numele lui Jac 'ustiiddîn, fiul lui %rgandl 4li,

cunoscut pentru cunoaşterea şi priceperea artei tradiţionale.

5onstrucţia a început în anul ())3, iar de-a lungul timpului, podul a fost distrus în

timpul cutremurului din anul (=22 şi a fost bombardat de către armata grecească în timpul

Năzboiului de %ndependenţă. (Fig. IV.#=.)

!n anul 3**), primăria &smangazi a început reconstrucţia podului pe care a

terminat-o în acelaşi an. Podul are un aspect mai nou, însă păstrează mult din imaginea pe

care o oferea în trecut. 7e află în zona de graniţă dintre provinciile &smangazi şi ldrm,

iar sensul cuv"ntului în limba turcă a podului este Fa se legănaG.

Vechiul +i noul pod res!aura! Irgandı

Documents

Bursa Cap4.docx