I

PRilMTALTORMEil P{UR

Arun Cnurun Gsnns

d

ffi

. : i. 7 > Br1ncusi in hoine de lucru, c.1925

::.:g'afie de Paul Outerbridge? - Centre Georges Pompidou, paris

7

34

53

79

99

103

120

131

157

175

193

207

219

231

255

265

276

283

285

CU PRI NS

PARIS - PORUNCA TAINICA A SOARTEI

vrATA LUr A FOST 0 COMPET|T|E

REINVI E COPILARIA UMANITATI I

MODIGLIANI

COUP DE FOUDRE

EXTAZUL ZBORULUI

ARTA - DESTIN INDIVIDUAL

BUCURIA CIOPLIRII iN LEMN

PRIETENI NOI - SATIE, TZARA, MAN RAY

CALFELE $t ETLEEN LANE

succESUL - EcHILtBRU irurRr vts $t sAcRtFtctu

BRANcUSI - ASTEPTAT ilu RUTRIcR

vrATA SE PRtM'ENE$TE

TEMpLUL 0rscnrugAnrr - cApoDOpEnn vrsnrA

MONUMENTUL EROILOR LA TARcu .IIu

CELE DIN unuA VIZITE

M ESAG ER AL TRANSCEN DENTEI

Br BLroc RArr r srrrcrrvACREDITE ARTISTICE SI FOTOGRAFICE

PARIS - PORUNCA TAINICA A SORTII

1904

Parisul ii pdrea lui 816ncusi un cosmos de rumini gi culori, sub cerul caun c6mp de cicoare, Gdtit de sdrbitoare, oragul il agtepta cu drapele pestetot, fanfare, dansuri, focuri de artificii. primea un pandur al spiritului, careva face in sculpturd pasul hotdr6tor al inceputului de secol XX, c6nd arta seindrepta spre un crepuscul gi o lentd stingere a valorilor consacrate.

A venit ca o pasdre atrasi de mirajul indl[imii in aceastd lume unde vafi casa lui. A fost un alt zbor, interior, al marilor nerinigti ce l-au impins spreevadare, in migra[ia lui niciodatd incheiatd.

A ajuns la Paris in 14 iulie l-904, de Ziua Nationald a Fran[ei, c6nd seaniverseazd cdderea Bastiliei gi Sdrbdtoarea Federafiei din 14 iulie ]_790,

ziua reconcilierii gi a unitd{ii tuturor francezilor.0 unire voluntari, firdlacrimi gi vdrsare de s6nge.

A fost asteptat cu bucurie in gard, la paris, gi gazduit de prietenul si

colegul sdu de la gcoala NalionalS de Arte Frumoase din Bucuregti, DanielPoianS, care locuia intr-un imobil situat in cite condorcet nr. g, solii poiand

l-au asaltat cu intrebSri despre peripeliile drumurui. in mod normal, cutrenul, distanla Bucuregti - Paris se fdcea, pe atunci, in doud zile sijumdtate.El a fdcut-o in doud luni, strdbitAnd cu piciorul numai o parte din drum. A

cdldtorit cu trenul p6nd Ia Viena, unde s-a oprit doud-trei zile, apoi tot cutrenul gi-a continuat cbldtoria pand la Munchen, unde a stat aproximativdoud sdptSmani gi a vizitat c6teva muzee gi expozilii de artd.

cu Peter Neagoe, fostul lui coleg, s-a intdrnit sd bea c6teva halbe dincelebra bere bavarezd, insd prietenul nu i-a fost de mare folos. peste tot a

cdutat de lucru pentru ci nu mai avea in pungb dec6t un pol, dar nu a gdsit.

8 - Ar,rn CnLrnn Gnnn$

Mrinchen nu a fost s5 fie, degi era una din variantele unde putea sa

rim6ni, dupd sfaturile profesorilor lui de la $coala Na{ionald de Arte

Frumoase din Bucuregti, Wladimir Hegel, profesor de sculpturS, gi doctorul

Dimitrie Gerota, profesorul de anatomie, geniul bun a lui 816ncugi, care igi

completase studiile la Paris gi la Mtinchen giii sufla in focul entuziasmului de

a pleca, ii a!a!a dorul de duc5.

,,Mi-am dat seama cd numai la Paris poli sd te realizezi deplin." $i atunci

a pornit pe jos sub indemnurile sAngelui clocotind, urm6nd sd batd calea

rimasd cu talpa, indemnAndu-se tineregte.

imbrdcat ca un ,,turist" german si in spate cu ranila, cu schimburi gi

fluierul, cichia gi amnarulin chimir, in mSnd un toiagincrustat cu crestdturi

ca un st6lp de cerdac, parcurge drumul destinulul. A plecat la un drum at6t

de lung gi cu un lel atit de inalt: sculptura la Paris. A stribdtut Bavaria.

,,Mergeam noaptea 9i dormeam ziua pe unde apucam." Era var5, Tot

drumul prin Bavaria, Elvelia gi Alsacia l-a ficut ugor. Era tdndr la 28 de ani

gi increzdtor in steaua sa,in pasdreo mdiostrd din cuibul inimii, care nu era

altceva dec6t aspiralia arzdtoare spre reugitS.

Cu capul plin de visiri, o linea intr-un cdntec, ba la fluier, ba din gur5.

,,Ma gandeam cJ ceea ce trebuie sd se intdmple se va intdmpla", ca efect al

sugestiilor venite din alte lumi, Universul reaclioneazdla o decizie importantd

a unui personaj.

in apropiere de Basel l-a prins o ploaie torenlial5, dupd care s-a imbolndvit

grav de pneumonie. Timp de doul sdptSmAni a statintr-un spital de cilugdrile,

cu temperaturi mare, s-a luptat cu moartea, regret6nd gi cd plecase gi cd nu

a ajuns unde dorise. Cdnd s-a simlit mai bine, a iegit in curtea spitalului unde

aerul rdcoros care venea dinspre munte ii tresilta sAngele prin vene. A cdutat o

creangS gi a inceput sd sculpteze un crucifix, sd fie dar, drept mullumire cd l-au

ingrijit mdicufele. Cand a putut sd cioplescd din nou, a simlit cd se inzdrdvenise.

Cioplind, parcd s-a deschis tolba cu amintiriin care se cuibdreau imagini

gi trdiri dragi. Adeseori in via[5, un detaliu mdrunt ne amintegte de unul

asemdndtor din trecut gi atunci, purtali de gdnd, ne trezim acolo, retrdind

acele momente.

BnArucugr - PnrrrrT AL FoRMEI punr - 9

Nici nu a ajuns si incepuse dorul cdtre depdrtarea plaiurilor natale,

rdm6ndndu-i amintirea ca singurul zbor permis spre acolo.

Crescuse crestind cu briceaglul n,iut. gi bucali de lemn, gi asta i se

trdgea de la Mosu.

Cdnd se grdbea muic5-sa sd plece undeva, il ducea in curtea unui

vecin lemnar, ldsAndu-l printre agchii. Acolo ii plScea mult lui Constantin,

cd vecinul acela, Mogu cum ii zicea, se juca mereu cu lemnele, aga credea

el. Acolo aduna totfelulde agchii, maiales rotunde ca nigte melcigisubfiri-subliri, ci zburau cAnd le sufla. 0mulil lua de mand giil ducea mai departede loculunde lucra el, ca sd nu-isard cevain ochi, ori pe cap. Fdcea pentru el

repede o jucdrie: o scdrild, un cui de lemn, o morigcd din agchii de la geluit.

il ridica in brale, iar copilul, !inAndu-l de dupb cap, vedea mai departe decdt

de jos si isi rdsfira bucuros privirea imprejur.

Br6ncugi si-a amintit cum mai cioplise un Crist in copildrie, la munte,

unde intdlnise sihagtri care pdzeau turmele mandstirii Tismana. La unul din

ei, a vdzut o cruce cu un Crist. A fdcut si el un Crist mai mare, dintr-un lemn

gros at6t c6t putea sd-l !in5 in mand.

- Vai, zise sihastrul, Dumnezeu a cobordt in m6inile tale, ti-a dat darul

cioplitului.

Cdlugdrul ii propuse sd meargd la mandstire gi sd lucreze pentru ei

icoane gi lucruri sfinte.

- Eu nu vreau sd stau inchis acolo, voi sunteti acolo ca niste copaci

uscali sau pomi care nu dau roade gi dormili cu cdrdmida la cdpdt6i, cum

spunea baciul.

- Trebuie sd fie gi sihagtri ca sd se ocupe de cele sfinte, sd se roagepentru al[ii.

- De ce nu se roage fiecare pentru sine, de m6ncat nu mdn6ncl altulpentru tine.

- 0 turmd fdrd pdstor e pradd lupilor, si oamenii au nevoie de pdstorul

dumnezeiesc sd nu se rdtdceascd, iar noi ii pdstorim.

Sihastrul ii ceru statuia gi spuse cd ii dE bani pe ea.

10 - Arun Cnurun Gnnns

- Pe bani nu v-o dau, cd ar costa mult. gtiu cdt ar trebui sd-mi pldtifi,cd mi-au mai cumpdrat alli oameni lucruri flcute de mine. gi uite cum au

socotit:cI mi-ar da treizeci de lei pe lund plus mancare. cum am m6ncat la

stdni cat am lucrat la ea, mai adaug zece lei pe lund.

- $i cdte luni ai lucrat, intrebd sihastrul cu zdmbetul pe buze, viz6nd cd

are in fala lui nu numai un sculptor bun dar si un bun v6nzdtor.

- Hai sd zicem vreo trei luni, de c6nd mi-ati spus povestea cu pasdrea

MdiastrS.

- Daci nu aifi lucrat la stdn5, aifi terminat-oin doud luni.

Constantin rdmase tdcut 9i apoi zise:

- V-am spus cd nu o dau pe bani, v-o dau pentru povegtile pe care mi

le-a[i spus, cd ati pierdut timp citindu-le si povestindu-le si pentru cj mi-a!i

dat voie sd citesc in ceaslov.

- Ce ili place cel mai mult [ie la munte? intrebd sihastrul.

- Tot ce vdd imi place, plaiul, pddurea gi pdsdrile, pdmdntul cu florilepestrife, mirosul de brad pretutindeni, cdrdrile gerpuite, inguste gi ascunse,izvorul si umerii nodurogi ai stancii care-l sloboade,

- Toate acestea formeazd natura si cel nevdzut existd in lucrurile cdrorale dd via!5. ce ar fi omul dacS nu ar avea toate astea, cuget; sihastrul, ca

pentru sine.

- Pdi omul nu ar putea fi, cd gi el face parte din acestea toate.sihastrul il privea pe acest omulet care spunea vorbe cu miez gi rod din

simiire, nu din stiinfd.

- Da, Dumnezeu nu existd in afara omului, dar gi omultrebuie sd-l cautein ad6nculsufletuluisdu, spuse sihastrulgise ridicb, vdz6nd turma pe dungazdrii, depdrt6ndu-se.

- Dar dumneata de ce nu stai la mAndstire?

- Aici la munte gdsesc linigtea care e chipul desdv6rgit al divinitdlii. Apoi

iizise cd pregdtise pentru elaltd poveste sio sd i-o spund cdnd s-orintalni.constantin sdrutd statuia si i-o dddu, dar cu o ugoard pdrere de rju, cdci

ii devenise prietenul gdndurilor, vorbise cu ea, adormise cu ea in m6nd, o

linea pe genunchi c6t mdnca.

BnArucu$r - PnrnT AL FoRMET punr - l-l-

Scoase fluierul gi incepu sd c6nte asemenea pdsdrilor, sd scoatd

tristetea din el gi parcd acea stare se rostogolea in viile addnci unde se

ingrdmddeau vdldtuci de ceald.

A iegit din spital, cu dorinla ,r.r;tolr. de a invinge, 9i a plecat din nou

pe jos, dardupd c6!iva kilometri, nu a maigdsitforta de-a continua drumul.

Epuizat de boal5, ajuns la capdtul puterilor, de la Luneville a telegrafiat

la Paris, Dupd ce a primit banii prin pogtd de la prietenul sdu Daniel, a luat

trenul spre Paris.

Le mullumea spunAnd: ,,Destinul meu probabil e legat de destinulvostrugi al altor oameni, degi nu gtim cum gi de ce".

Br6ncusi plecase din lard gcolit, absolvise doud gcoli de artd, gtia

,,meserie". Avea experien!5 de via!5 urband, trecuse prin ateliere de pictori

9i sculptori, vizitase muzee, citise cirli giin plus, era mo$nean de vild veche,

negustor craiovean 9i artist.

Era la curent cu migcarea culturald din Paris, aflase, intre altele, de

Expozilio Universald din 1889 (la o sutd de ani de la Revolulia francezd), prin

care Parisul intra in modernitate.

Primele zile gi-a purtat pagii pe strdzi, a strdbdtut Parisul in lung gi in lat,

pentru a descoperi fiecare col!, trecdnd prin fastul parcurilor gi prin fafa

cafenelelor de pe Avenue des Champs-Elys6es, fiind cucerit de frumuse{ea

oragului, de amalgamul de populalii gi de vorbele rostite in limbi diferite. Zile in

gir stdtea prin muzee: Muzeul Louvre, Muzeul Guimet, Muzeul Cluny giTrocadero.

Prietenul Daniel ii vorbea de reinnoirile Parisului. Turnul Eiffel construit

pentru Expozilio Universald, bulevardul Haussman terminat, prima linie

de metrou decoratd in stil Arf Nouveau de arhitectul Hector Guimard, cu

varialiuni de forme organice gi frunze, care se pare cd l-ar fi influenfat pe

Brancugi in formele lui ovoidale.

Se deschisese gi cabaretul Moulin Rouge in grddinile Parisului din

Montmartre, tot pentru Expozilia Universald.

Era Lo Belle Epoque, perioadd de pace 9i optimism, marcatd de progres

industrial si inflorire culturald.

l-2 - Ar'rn CnLrrun Gnnn$

serile, de la distanld, vedea firma iluminatd deasupra clddirii MoulinRouge, o moard de v6nt pictatd in rogu de Adolphe willette. cdnd a ajunsin Montmartre, a fost impresionat de acel loc extravagant care ii permiteapopulaliei sd se amestece: funclionari, artigti, oameni bogali, oameni de

afaceri, femei elegante. Era denumit primul polat al Femeilor.

Afigele ardtau noul dans inspirat din cadril, Le French cancan, executatintr-un ritm indrdcit. Dansatoarea La Goulue devine ,,star" si modelul favorital lui Toulouse-Lautrec pentru afisele in stil japonez si tablourile sale deinspiratie orientald, cu care a contribuit la notorietatea cabaretului.

La Paris, in Montmartre, existau doud comunitdfi artistice care formauavangarda inauguratd prin Fouvism gi Cubism.

Pe atunci soseau la Paris artigtifdrd granife 9i etnii, cheltuitori gi necalculaticu putinele lor resurse, consumand viala intr-o sdrbdtoare perpetud. 0 gleahtd

de petrecdreti care credeau c5-9i pot croi faima si opera pe coltul meselor dincafenele, cu crochiuri ficute intr-o excitatie erotico-alcoolicd.

Astfel apar tendinle gi stiluri noi, incerc6nd sd traseze destinele arteimoderne. Migcarea de avangardd pune in disculie conceptele traditionale defrumos. lzvorul artei lor fiind emo{ia imediatd, folosirea agresivd a culorilorpure intinse in mod plat, lipsit de nuanle gi de perspectivd. Erau preocupatide dinamitarea artei oficiale, de refuzul legilor clasice.

criteriul modernititii in picturl gi sculpturd a fost intentia de a exprimavizibilultransform6ndu-1, si nu de a-l reflecta cu fidelitate. Era un fel de revoltdimpotriva realismului gi naturalismului. Din aceastd revoltd istoricd au iegitfauvismul, cubismul, expresionismul, suprarearismul, arta nonfi gurativd.

Revolta lui 816ncugi, nonconformismul lui radical, in loc sd-l ducd spre ocrealie turbulentS, agresivS, il indreaptd spre o creatie senind, cu simboluride puritate absolutS, cu forme simple gi vii.

Au Lapin Agile, alt cabaret, devine repede un loc cultural pentru boemadin Montmartre. Apollinaire isi citegte poemele, actori recitd poezii deBaudelaire, de Villon.

Mait6rziu se instaleazd aici gi picasso cu banda lui. Ajunsese la paris totin 1904, ca gi Brdncugi.

BnArucugr - PnrnT AL FoRtvlEt punr - l-3

Montmartre ajunge faimos prin viata de noapte in cluburi gi cafenele,

devenind decadent, atrage ca un magnet spiritele libere, avangarda, boema,

fiindcd toli simteau un fior modern, av6nd un numitor comun: cdutdtori de

artb noud sifilosofare.

Cu un fel de fric5, BrAncugi se gdndea cum o s5 se impund el pe scena

artisticd pariziani. Entuziast si cu multd ambilie, dorea sd fie 9i el printre

creatorii artei moderne. Simlea cd aceastd cdldtorie va stabili direclia

spre care se vor indrepta viata lui gi arta, cd va reugi in misiunea ce i-a fosthdrdzitd.

igi planta in minte seminlele schimbdrii, i9i activa mecanismul interiorpentru succes gi dorinla de a se realiza prin muncd.

in serile petrecute cu prietenul sdu Daniel PoianS, isi depdnau amintiride pe timpul c6nd erau studenfi la $coala NafionalS de Arte Frumoase din

Bucuregti.

Pe vremea cdnd era ,,tetea", cum il numeau colegii lui, era nu numai cel

mai in vArstS, dar gi cel mai talentat. Cu o parte din colegi, 816ncusi a locuit

in acelagi imobil, pe Strada lzvor nr, 18, cu lon Croitoru, Peter Neagoe, lon

Comdnescu gi Daniel Poiand, gitoli se descurcau greu.

- ,,Tetea", tu te-ai detagat de ceilalfi de la inceput, cu bustulimpdratului

roman Vitellius, temd datd de profesorul lon Georgescu, Lucrarea ta ne-a

impresionat, avea o zvdcnire gi licdrire de art5, era un bust mai viu gi mai

bland decat originalul. Toli eram in admiralie gi respect, ne dideam seama

de talent gi de seriozitatea cu care lucrai. Mai ales in al doilea an de studii,

ai luat-o inaintea tuturor, executdnd in lul Capul lui Laocoon dupd celebrulgrup statuar Laocoon gifiii sdi, exprimdnd atdt de bine suferinla umand, cu

virtuozitate de anatomist.

- Pentru care am primit prima mea Medalie de Bronz, in 1900, spunea

Brdncugi.

,,Munceam din greu, md gdndeam sd nu mdnAnc degeaba mogtenirea

pirinteascS."

Ca sd continuie cursurile la $coala Nationald de Arte Frumoase din

Bucuregti, Brdncusi a fost nevoit sd-i vandd fratelui sdu Grigore partea sa

l-4 - Ann CnLlrun Gnnn$

de mogtenire pdrinteascd de la Hobila. Prin act autentificat, a vindut douilivezi gi pimdnt arabil, cu suma de 320 lei aur.

,,Tatdl meu, Radu, cred cd s-a zvarcolitin mormdnt de rugine gi indignare.

Dacd s-ar fi putut preface in strigloi, m-ar fi strdns de g6t cd le-am fdcut

neamul de rds prin vdnzarea pdrlii mele."

Lucru care a intristat-o pe muica lui, ddndu-gi seama cd fiul ei o rupea cu

locurile natale, instrdin6nd ,,ohaba" gi riddcina de mognean.

Neinlelegand prea bine de ce vinde pimdntul, i-a spus:

- F5, muic5, aga cum gandegtitu. Se vede cd nu-mi e dat sd fii la cdpdtAiul

meu cdnd oi muri. Ce e scris sd se intample numai Dumnezeu poate gterge.

Banii aceia nu i-ar fi ajuns pentru cei patru ani de studiu daci nu ar fi

ob{inut din partea epitropiei bisericii ,,Madona Dudu" din Craiova o bursd

de studii anual5, in valoare de 200 lei, plus economiile lui din cagtigurile de

ucenic.

Din poza de grup cu colegii, reiese cd Brdncusi nu o ducea chiar aga

de greu din cauza lipsurilor materiale. il vedem imbricat corect, uneori

in costum negru, cdmagd alb5, lavalierd, ghete bune gi gambetd pe cap.

Totdeauna purta barbi scurtS, bine ingrijitd, si mustatd.

intAlnirea cu doctorul Gerota, profesorul sdu de anatomie de la gcoala

Nalionald de Arte Frumoase din Bucuresti, si el din Craiova, a fost un mare

noroc gi o mare bucurie. igi depdnau amintiri c6nd lucrau la Ecorgeu,,,statuia

omului jupuit, ardtdnd sistemul muscular si ligamentele lui", dupi modelul

statuii lui Hermes.

B16ncugi isi aducea aminte cu haz cum doctorul il lua la diseclii pentru

fiecare mugchi, gi senzatia de sfiiciune pe care o avea cAnd trebuia sd ia inmdnd mugchiul, ca pe un pegte, gi sd-l pundin pozilia lui pe Ecorgeu, dupdcare il modela din ghips. Pentru aceastd lucrare Brdncusi obtinuse o Medalie

de Bronz la examenul de Anatomie.

Daniel l-a intrebat cum s-a finalizat Stotuiq generoluluiCarol Dovilq.

La terminarea studiilor, Brdncusi auea 27 de ani gi trebuia sd satisfacistagiul militar. S-a prezentat pentru incorporare la Craiova, ca soldat cu

termen redus (T.T.R.), luatin evidenta ref,imentului 26 Rovine.

L34

< Fig.20 > Cupa l, c.1917

Stejar (15.5 x 28 x 24.5 cm) - Centre Georges pompidou, paris

135

< Fig.21> Micufo Frantuzooicd, 1914-1_8

Stejar (124.5 x 23.8 x 23.5 cm) - Solomon R. Guggenheim Museum, New york

L48

< Fiq.27 > Printesa X, 1915-76

Bronz polisat (61.7 x 40.5 x 22.2 cm) I calcar - Philadelphia Museum of Art