Upload
mihai-simion
View
226
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
1/51
BIZANŢ, OCCIDENT, ISLAM ÎN SECOLELE
XI-XV
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
2/51
Apogeul statului bia!ti! "#$%-&'()*
Perioada cuprinsă între 843-1025, considerată “vârsta de aur” a lumii
i!antine, pre!intă trăsături distincte "a#ă de epoca iconoclastă din
aproape toate punctele de vedere$ %a este inau&urată de domnia lui
'i(ail al )))-lea *842-8+, ultimul împărat din dinastia amoriană, a
cărui &uvernare, prin prolemele ei, anun#ă apo&eul statului i!antin$
.ui îi urmea!ă la tron /asile ) *8+-88+, de ori&ine armeană, născut
însă în t(ema 'acedoniei, care u!urpă tronul stăpânului său i pune
a!ele celei mai puternice dinastii din istoria i!antină, dinastia
macedoneană *8+-1028$ u noua dinastie, venită la tron în urma
unei u!urpări, principiul ereditar câti&ă teren în dauna celui electiv,
niciodată aandonat în teorie, prin introducerea institu#iei
porp(ro&ene#ilor, care desemnea!ă pe descenden#ii împăratului
născu#i în camera de purpură *po+p+a, cărora le era re!ervată
succesiunea la tron încă de la natere, pe această cale coroana
păstrându-se într-o sin&ură "amilie$ onsolidat i de continuitatea
dinastică, tronul transmi#ându-se din tată în "iu /asile ), .eon al /)-
lea n#eleptul *88+-612, onstantin al /))-lea *612-656, 7oman al
))-lea *656-6+3 i /asile al ))-lea *6+3-1025 de-a lun&ul a cinci
&enera#ii, sentimentul le&itimită#ii i-a dat măsura puterii doândite
su minoratul lui onstantin al /))-lea i cel al lui /asile al ))-lea,
când, din necesită#i de stat, au "ost asocia#i la tron &enerali capaili
7oman ) .ecapenos *620-644, icep(or al ))-lea P(ocas *6+3-6+6
i )oan ) 9!imis:es *6+6-6+ "ără ca prero&ativele împăra#ilor
le&itimi să su"ere vreo atin&ere$n planul or&ani!ării de stat, ;i!an#ul clasic pre!intă atât continuitate
cât i înnoiri în raport cu perioada anterioară$
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
3/51
divinită#ii prin actul încoronării i al un&erii$ -a impus principiul
le&itimită#ii dinastice, al succesiunii ereditare în sistemul
primo&eniturii, monar(ilor erditari adău&ându-li-se i o serie de
împăra#i asocia#i precum celerii comandan#i militari din veacul >$
9eoretic, puterea imperială era asolută i neîn&rădită$ %=istau însă i
anumite llimite$ -lea,
onstantin al /))-lea Porp(ro&enetul, a alcătuit o lucrare specială
despre atât de comple=ul dar i de ri&uros "i=atul ceremonial de la
curtea imperială i!antină$
;asileului constantinopolitan îi era suordonat un comple= aparat destat$ .a nivel central e=istau trei cate&orii de "unc#ii? onori"ice
*demnită#i, de stat *o"iciile i palatine *ce #ineau de persoana
împăratului la 'arele Palat$ Dunc#iile erau acordate de către împărat$
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
4/51
.oliti/a e0te+!1 a
23p1+a4ilo+
3a/e5o!e!i
)mperiul i!antin în anul 8+
E ruptură în raport cu perioada precedentă are loc în politica e=ternă
a împăra#ilor macedoneni, unde este aandonată vec(ea politică
de"ensivă$
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
5/51
n ;alcani, într-o primă etapă, imperiul treuie să ducă o politică
de"ensivă în "a#a unui stat ul&ar aFuns la apo&eul puterii sale su
#arul imeon *863-62, după ce #arul ;oris-'i(ail adoptase
cretinismul de la i!antini *cca$ 8+4$ E Fumătate de veac mai târ!iu,
i!antinii iau o"ensiva i în ;alcani i )oan 9!imis:es ocupă întrea&a
;ul&arie *61, restailind după 400 de ani &rani#a imperiului pe linia
Bunării$ .a numai câ#iva ani, însă, în re&iunile vestice ale peninsulei
se "ormea!ă un nou stat ul&ar, cu centrul în 'acedonia, su
conducerea ener&icului #ar amuelG după lupte di"icile, ce s-au întins
pe parcursul a patru decenii, /asile al ))-lea reuete să restailească
stăpânirea asupra între&ii peninsule, unde constituie t(emele
'iniatură sec$ >) - /asile al ))-lea
'acedoneanul victorios asupra ul&arilor
Paristrion, ;ul&aria, irmium i Balma#ia, principatele din vestul
peninsulei păstrând statutul de vasale imperiului *1018$ a urmare a
cuceririlor lui )oan 9!imis:es i /asile al ))-lea, onstantinopolul
restailete pentru două secole controlul asupra teritoriului dintre
Bunăre i 'area ea&ră, inclus în t(ema Paristrion$ ecolele >)->))
repre!intă pentru re&iunea Bunării de Hos o perioadă de de!voltare
economică i de puternică in"luen#ă a civili!a#iei i!antine asupra
societă#ii locale$
&6(6 C+ia se/olului al XI-lea
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
6/51
C+ia e0te+!1
)mperiul i!antin la moartea lui /asile al ))-lea 'acedoneanul
)mperiul constantinopolitan a aFuns la o ma=imă e=tindere teritorială
precum i la o în"lorire economică i maturi!are a institu#iilor sale
speci"ice, clasice, în vremea dinastiei macedonene, mai cu seamă în
vremea celui mai de seamă repre!entant al acesteia, /asile al ))-lea
*6+-1025$ Bupă moartea acestuia, a urmat o primă cri!ă
consistentă, care s-a des"ăurat pe o perioadă de mai mult de o
Fumătate de veac i care, în interior i la (otare, a cuprins practic toate
domeniile vie#ii sociale i statale$ n plan teritorial, anterioara
e=tindere a "rontierelor, de la Bunăre i ava la auca! i %u"rat, a
"ost urmată de o restrân&ere importantă a spa#iului controlat de
împăra#ii constantinopolitani$ Bupă miFlocul secolului al >)-lea, în
spa#iul
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
7/51
anatolian$
n acelai an 101 se înre&istrau pierderi teritoriale i în Eccident$ n
păr#ile sudice ale )taliei precum i în icilia, ;i!an#ul era încă
pre!ent$ .a miFlocul secolului >) au apărut acolo norman!ii, care au
cucerit pe rând posesiunile i!antine *ultima "ortărea#ă i!antină,
;ari, a că!ut în anul 101 i au or&ani!at în aceste teritorii un stat
vasal papalită#ii, ce a devenit ulterior a!ă de atac în tentativele
normande de cucerire a
spa#iului alcanic i c(iar
a onstantinopolului$
9ot în raporturile cu
Eccidentul, veacul al >)-
lea a adus i alte realită#i
le&ate de e=isten#a
imperiului romano-
&erman, ce s-a impus tot
mai mult, contestând
preten#iile de monar(ie
universală ale )mperiului de la onstantinopol, precum i de ac#iunea
papalită#ii$ ntr-un cadru comple=, în anul 1054, s-a produs, cu
urmări pro"unde i duraile atât în plan reli&ios cât i în plan politic,
aa numita Imare sc(ismă”, respectiv separarea comunită#ii cretine
în isericile romano-catolică i i!antino-ortodo=ă, care i-au impus,
"iecare, pecetea lor asupra câte unei păr#i a continentului$
Jrani#a nordică a )mperiului a devenit #inta presiunii crescânde a unor
popoare nomade i ră!oinice apar#inând ultimului val de mi&ratori proveni#i din
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
8/51
având în "runte conducători precum 9atos, estlav i at!as$
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
9/51
vremelnică, după cri!a veacului al >)-leaG în aceste împreFurări, asileii
sunt constrâni să plătească cu concesiuni economice slăiciunile
politice i militare ale statului i!antin$
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
10/51
7oert Juiscard$ 9rupele acestuia dearcă la Brrac(ium i încep
asediul oraului, atât pe mare cât i pe uscat$ ;asileul "ace apel la "lota
vene#iană pentru a lupta împotriva ducelui normand i interven#ia
acesteia se înc(eie cu împrătierea "lotei normande i de&aFarea oraului
Brrac(ium dinspre mare *iulie 1081$ n sc(imul aFutorului primit,
)-lea,dar oraul intră în declin după cucerirea sa de către norman!i$
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
11/51
- un cartier propriu i dearcadere la onstantinopol$
9ratatul a avut consecin#e "oarte importante pentru amele păr#i$ n ceea
ce privete statul i!antin, acesta a "ost lipsit de sume importante pentru
vistieria sa, provenite până la acest moment din ta=ele vamale platite de
ne&ustorii vene#ieni$ Privile&iile comerciale acordate acestora din urmă
au produs mari nemul#umiri în rândurile ne&ustorilor i!antini, oli&a#i
în continuare la plata ta=elor vamale, iar concesiile economice "ăcute de
împăra#ii i!antini din ra#iuni politice au contriuit la apari#ia i,
ulterior, a&ravarea sentimentelor antilatine ale i!antinilor$ n plus,
privile&iul din 1082 desc(idea o reă în sistemul economic al statului
romeilor, reă ce avea să "ie lăr&ită în secolul următor prin acordarea
unor reduceri semni"icative a ta=elor comerciale *4 L, de care s-au
ucurat ne&ustorii din Pisa *1111 i cei din Jenova *11+6$ n ceea ce
privete /ene#ia, tratatul din 1082 se a"lă la ori&inea ascensiunii
economice i politice a cetă#ii din la&une, care în perioada următoare
pune a!ele unui puternic imperiu colonial$
Crmaul lui
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
12/51
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
13/51
câ#iva ani,
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
14/51
)mperiul i!antin în anul 1062
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
15/51
Erient$
)mperiul ;i!antin la moartea lui )oan al ))-lea omnenul *1143
n cadrul unei politici realiste, )oan omnenul lăr&ete posesiunile
i!antine în
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
16/51
antiaristocratică$ ncercarea euea!ă, însă, i după moartea sa tra&ică
vine la putere dinastia
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
17/51
Caueleo+ga!i1+ii/+u/ia5e-lo+
acestuia i a #elurilor reale ale crucia#ilor apuseni$ n plus, mani"estată
puternic pe plan reli&ios prin sc(isma din secolul al )>-lea i mai ales
prin cea din anul 1054, diver&en#a dintre cretinătatea occidentală i cea
orientală a devenit anta&onism &eneral în perioada cuprinsă între
s"âritul secolului al >)-lea i primii ani ai secolului al >)))-lea, când
)mperiul i!antin a "ost amenin#at de "or#ele cruciate cu ani(ilarea
particularismului civili!a#iei sale spiritual-isericeti$
n ceea ce privete lumea apuseană, or&ani!area cruciadei, pelerinaF
armat cu scopul de a eliera .ocurile "inte de su stăpânirea
necredincioilor, pune în eviden#ă "or#a isericii romane, capailă în
secolul al >)-lea să se re"orme!e, renun#ând la o serie de vicii care-i
erau imputate, i să conducă o micare de e=pansiune care antrenea!ă
cavalerii i capetele încoronate din între& Eccidentul$ .a ori&inea ideii
de cruciadă stau mai mul#i "actori, dintre care putem sulinia în primul
rând tradi#ia pelerinaFului la )erusalim, centrul lumii spirituale a
cretinilor$ Jreută#ile i primeFdiile drumului trans"ormă călătoria la
.ocurile "inte într-o pocăin#ă, care poate aduce omului medieval
iertarea de păcate$ Pe de altă parte, cuceririle islamice, însu"le#ite de
spiritul djihadului, ră!oiul s"ânt musulman, creea!ă reac#ii de răspuns
în lumea cretină i contriuie la "ormularea ideii le&itimită#ii ră!oiului
împotriva necredincioilor$
)deea de cruciadă se nate din întâlnirea acestor două tradi#ii, dar
succesul predicii papei Cran al ))-lea, la lermont, care conduce la
declanarea primei cruciade, treuie e=plicat i prin alte elemente$ u
poate "i ne&ată, mai ales în ca!ul primei cruciade, dar din ce în ce mai
pu#in pentru următoarele e=pedi#ii, e=isten#a sentimentului reli&ios carea moili!at, la s"âritul secolului al >)-lea, sute de mii de oameni în
speran#a mântuirii venice, iar participarea activă a clerului a întărit
mul#imii credin#a în dreptatea cau!ei cretine$ n consecin#ă,
reli&io!itatea pro"undă, c(iar dacă uneori îmiată de supersti#ii, a
maForită#ii popula#iei occidentale, este de luat în considerare atunci
când căutăm cau!ele cruciadelor$
Be asemenea, nu putem omite "aptul că Erientul are pentru cretiniioccidentali în"ă#iarea unei lumi miri"ice, de o o&ă#ie "auloasă, pentru
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
18/51
care ;i!an#ul, vi!itat deFa de unii cavaleri, repre!intă o mostră &răitoare$
ivelul culturii materiale i spirituale a Erientului i!antin sau islamic
este mult superior celui din Eccident, constituind ast"el un îndemn
pentru încercarea de cucerire i luare în stăpânire a acestor #inuturi$ n
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
19/51
.+i3a/+u/ia51
)mperiului i!antin de a ene"icia de aFutorul cavalerilor occidentali în
lupta împotriva musulmanilor$ %=ista deFa tradi#ia recrutării de către
împăratul i!antin a mercenarilor norman!i, numai că acetia se
dovediseră nesi&uri, &ata oricând de revoltă sau dornici mai de&raă să
reali!e!e în propriul ene"iciu *i în detrimentul nu doar al arailor ci i
al i!antinilor un imperiu mediteraneean$ pre s"âritul secolului al >)-
lea, împăratul de la onstantinopol ale&e să ceară aFutorul papei care
să-i plede!e cau!a în întrea&a cretinătate, o"erindu-i ast"el posiilitatea
de a ene"icia de "or#a militară a cavalerilor occidentali$
reterea puterii /ene#iei i a altor repulici italiene i interesul
acestora de a spriFini, din ra#iuni comerciale *dorind să-i e=tindă
activită#ile ne&ustoreti, e=pansiunea cretină în spa#iul stăpânit de
musulmani, este un alt "actor de luat în considerare atunci când se
încearcă e=plicarea succesului ideii de cruciadă$
u toate că cererile de aFutor ale împăratului i!antin
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
20/51
9ierne, +he iddle ges, .ources o edieval /istor0, vol$ ), eQ Ror:,
160, p$ 126-130$
7eac#ia este e=traordinară, în căutarea mântuirii, mul#imi nenumărate
de oameni din toate straturile societă#ii pornesc la drum, cu un
entu!iasm nu întotdeauna dulat de o pre&ătire adecvată$
'iniatură - Petru %remitul conducând cruciada săracilor
Participan#ii la 9/+u/ia5a s1+a/ilo+9, cum a "ost numită această
ridicare populară, lipsi#i de cunotin#e militare i de or&ani!are, erau
condui de un cleric, Petru %remitul, dar i de cavalerul "ără avere
Salter cel ărac$ n vara anului 1065, drumul pînă în ;i!an# este marcat
de violen#e împotriva evreilor, considera#i uci&aii lui (ristos, precum
i de Fa"uri$ Diind dearca#i în
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
21/51
9C+u/ia5a /a:ale+ilo+9, care a urmat în anul 106+, a "ost mult mai
ine or&ani!ată, a ene"iciat de o conducere mai coerentă, deoarece
comandantul @supremA era considerat papa, prin repre!entantul său,
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
22/51
tăpânirea latină în aceste teritorii este contestată de musulmani, care
o#in în secolele următoare succese ce conduc la or&ani!area de noi
cruciade$ 7ecucerirea %dessei de către musulmani a condus la
predicarea celei de-a 5oua /+u/ia5e *114-1146 de către papa %u&eniu
al )))-lea i ;ernard din lairvau=$ %ste o cruciadă a monar(ilor,
întrucât la ea participă re&ele .udovic al /))-lea al Dran#ei i împăratul
&erman onrad al )))-lea$ oordonarea lasă însă mult de dorit, i după
în"rîn&eri în
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
23/51
Des;18u+a+ea /+u/ia5ei apat+a
eîn#ele&erile dintre re&ele
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
24/51
producerea acestui "enomen? pu#inilor sus#inători ai unei teorii a
hazardului care se măr&ineau să constate des"ăurarea evenimentelor,
aa cum le relatea!ă sursele i!antine *icetas (oniates i occidentale
*Jeo""ro de /ille(ardouin i 7oert de lari, le răspund to#i cei care
cred în premeditarea ac#iunii de către unul sau altul dintre prota&onitii
cruciadei$ ))-lea,
DoulVue stăruie asupra re"ormei morale, a luptei împotriva lu=ului,
prostitu#iei i cametei i preamărete virtutea puri"icatoare a cruciadei,
iar papa a decretat un impo!it de 2,5 L asupra veniturilor ecle!iastice
pentru "inan#area e=pedi#iei$ Bar c(emările la luptă ale papei au "ost
i&norate de monar(ii europeni, în condi#iile în care &ermanii luptau
împotriva creterii puterii papale *de aceea, ponti"ul nici nu l-a c(emat
pe împăratul &erman, iar
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
25/51
ne&ociera un contract pentru transportarea crucia#ilor în %&ipt -
oiectivul declarat al acestora "iind airo sau
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
26/51
lipseau, să atace portului Xara din Balma#ia *care în acele timpuri era o
comunitate independentă ce recunotea, din 1202, protectoratul re&elui
Cn&ariei, %meric(, i care "usese înainte de 1181 o posesiune
vene#iană$ /ene#ia depindea de acest ora pentru a-i asi&ura
aprovi!ionarea cu lemn pentru corăii provenit de pe #ărmurile
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
27/51
;oni"aciu de 'ont"errat părăsise "lota înainte de plecarea ei din
/ene#ia, pentru a-i vi!ita vărul, Dilip de uaia$ 'otivul acestei vi!ite
este controversat$ Poate a plecat deoarece papa a"lase de planurile
vene#ienilor i, pentru că nu era de acord cu ele, dorea să evite
e=comunicarea, ori poate a dorit să se întâlnească cu principele i!antin
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
28/51
Propunerile principelui i!antin
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
29/51
constantinopolitanilor "a#ă de latini, de alt"el un sentiment reciproc$
9emându-se pentru via#a lui, coîmpăratul a cerut crucia#ilor să
reînnoiască contractul pentru încă ase luni, până în aprillie 1204$
%u&ene /ictor Belacroi= ucerirea onstantinopolului *1840
Bar în perioada următoare, în rândurile popula#iei onstantinopolului
opo!i#ia "a#ă de domnia lui
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
30/51
Co!se/i!4ele /+u/ia5eia pat+a
ae!at pe tronul patriar(al din "ânta o"ia o prostituată care în&âna
cântece deăn#ate$ ând Papa )nocen#iu al )))-lea a au!it de purtarea
sălatică a pelerinilor săi, prima sa reac#ie a "ost una de nemul#umire,
trimi#ând o scrisoare plină de "urie le&atului papal a"lat alături de
crucia#i$
u putem înc(eia discu#ia despre cruciada a patra i cucerirea
onstantinopolului de către occidentali, "ără a aorda i prolema
urmărilor evenimentelor din aprilie 1204$ Primul plan către care ne
îndreptăm aten#ia este cel e/o!o3i/6
%nrico Bandolo, do&ele /ene#iei *1162-1205
a urmare a punerii în aplicare a tratatului cunoscut su numele de Partitio 3omaniae, înc(eiat în taăra crucia#ilor în martie 1204, /ene#ia
primea insulele )oniene, cea mai mare parte a insulelor din 'area %&ee,
7(odosul, reta, spa#ii importante din Pelopone! i 9racia$
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
31/51
ră!oaie des"ăurate în secolele >)))->)/$
Di! pu!/t 5e :e5e+e politi/, în locul )mperiului i!antin, crucia#ii au
creat )mperiul latin de onstantinopol *1204-12+1, al cărui împărat a
devenit, în mai 1204, ;alduin de Dlandra *1204-1205$ 9eritoriul
capitalei i!antine a "ost împăr#it între ;alduin i Bandolo, acesta din
urmă "iind sin&urul e=ceptat de la depunerea Furământului de vasalitate
"a#ă de ;alduin$ n s"ârit, cucerirea i Fe"uirea onstantinopolului din
13 aprilie 1204, precum i crearea la onstantinopol a unui )mperiu
latin, între anii 1204-12+1, au contriuit la slăirea &ravă a )mperiului
i!antin, constituind, pe termen lun&, una dintre cau!ele principale ale
cuceririi lui de către turci la 26 mai 1453$
Pe ruinele )mperiului ;i!antin, alături de )mperiul latin de
onstantinopol, s-au or&ani!at, într-o manieră "eudală, o serie de
principate vasale? re&atul 9(essalonicului, ducatul
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
32/51
Co!se/i!4ele +eligioaseale/+u/ia5ei apat+a
în ;alcani, "ormată din &reci i ul&ari, condui de #arul )oni#ă aloian$
.a ătălia de la
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
33/51
o nouă ierar(ie ecle!iastică, supusă 7omei$ )erar(ii &reci au "ost
înlocui#i, cu e=cep#ia celor care au acceptat autoritatea papei i au depus
Furământ personal în acest sens$ Be altminteri, onciliul .ateran )/ din
1215 a stailit clar ca episcopii latini din %st să trimită numai preo#i
latini în isericile care mai urmau ritul &recesc$ n unele locuri a "ost
sc(imată c(iar i or&ani!area ecle!iastică *întinderea teritorială a unor
epar(ii etc$$ lericii catolici au o#inut toate pământurile care
apar#inuseră isericii răsăritene, inclusiv imensele averi ale mănăstirilor
&receti$
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
34/51
"actorii politici laici, în speran#a aFutorului militar salvator al
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
35/51
sa se consolidase după victoria de la Pela&onia *1256, era contient de
"aptul că numai un succes răsunător ca acela al recuceririi
onstantinopolului i-ar "i permis înlăturarea lui )oan al )/-lea i
"ondarea propriei dinastii$ n plus, 'i(ail al /)))-lea urmărea
contracararea planurilor papei, care vi!au atra&erea Jenovei su stea&ul
unei cruciade antii!antine, alături de /ene#ia, precum i re!olvarea
di"icultă#ilor întâmpinate în ceea ce privete alun&area latinilor din
7omania$ u în ultimul rând, aristocra#ia niceeană, al cărei repre!entant
era 'i(ail, era parti!ana privile&iilor comerciale acordate oraelor
italiene i ostilă politicii economice a lui )oan al )))-lea /atat!es i
9(eodor al ))-lea .ascaris, al cărui caracter autoritar îi le!a interesele$
Be partea cealaltă, Jenova se a"la într-o po!i#ie di"icilă în urma
în"rân&erilor su"erite în "a#a /ene#iei, în ră!oiul dintre cele două
început în anul 1258, "iind amenin#ată c(iar cu eliminarea din comer#ul
levantin de rivala saG în plus, Jenova era atrasă în mod deoseit de
perspectivele comer#ului pontic, iar /ene#ia era cea care controla
strămtorile i intrarea în a!inul 'ării e&re$
Prevederile tratatului de la mp(aion?
- asileul acorda daruri anuale comunei Jenova *500 (perperi
i ar(iepiscopului Jenovei *+0 (perperiG
- acorda &enove!ilor liertate, scutire completă de ta=e, dări i
impo!ite, la intrarea, ederea i deplasarea dintr-un loc în altul, pe mare
i pe uscat, în porturile i insulele )mperiului i în cele ce aveau să "ie
cuceriteG
- &enove!ii primeau cartiere *lo&&ia, palate, iserici, case,
depo!ite în onstantinopol *după ce va "i cucerit, 9(essalonic,mirna,
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
36/51
onstantinopol, precum i cartierul vene#ienilor din oraG
- 'i(ail al /)))-lea acorda &enove!ilor cu drept de proprietate i
stăpânire cu Furisdic#ie venică cetatea i portul mirnei, cu e=cep#ia
drepturilor episcopatului, isericilor i solda#ilor imperiali care aveau
privile&iul să locuiască în acea cetate *această prevedere nu a "ost pusă
în practică vreodatăG
- în&ăduia &enove!ilor să adune măr"urile, alimentele i
cerealele din imperiu i să le vândă în mod lier, "ără vreo ta=ă, dare
sau impo!itG
- 'i(ail promitea să nu în&ăduie nici unui latin să des"ăoare
activită#i comerciale în 'area ea&ră, cu e=cep#ia &enove!ilor i
pisanilor i să nu "acă vreo pa&uă &enove!ilor la intrarea sau ieirea
din a!inul ponticG
- inter!icea &enove!ilor să scoată aur i ar&int din imperiu, "ără
acordul autorită#ii imperialeG
- ne&ustorii i!antini o#ineau dreptul de a mer&e pentru comer#
în Jenova i teritoriile acesteia, "ără a plăti ta=e i impo!ite, "iind
proteFa#i de autorită#ile &enove!e$
onsecin#ele tratatatului de la mp(aion
- ne&ustorii &enove!i o#ineau avantaFe vamale consideraile, în
detrimentul ne&ustorilor i!antini, oli&a#i în continuare la plata
ta=elorG după instalarea în cartierul Pera *Jalata, de cealaltă parte a
ornului de
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
37/51
- acordând liertate de ac#iune a ne&ustorilor &enove!i care "ăceau
comer# cu cereale i alimente, aprovi!ionarea )mperiului a aFuns să
depindă într-o măsură din ce în ce mai mare de ne&ustorii italieni i
acest "apt a determinat adevărate cri!e alimentare în ;i!an#$ (iar
'i(ail al /)))-lea a "ost nevoit să cumpere &râu din teritoriile ul&are,
iar la începutul secolului al >)/-lea succesorul său,
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
38/51
atra&e spre onstantinopol o parte a tra"icului de la Pera$ um era de
ateptat, riposta &enove!ilor nu s-a lăsat prea mult ateptată? ei au
încercat să loc(e!e capitala i!antină, dar primul atac asupra acesteia
se soldea!ă cu un eec$ nsă lipsa de e=perien#ă a marinarilor &reci,
adău&ată "urtunii care a i!ucnit, ail "olosită de &enove!i, a dus la
în"rân&erea "lotei i!antine i incendierea vaselor &receti în ornul de
&enove!ii pretind e=ercitarea unui control asupra tuturor vaselor care
traversau strâmtoarea ;os"or, mer&ând până la a sec(estra, în 1350, la
a""a, mai multe vase vene#iene care reuiseră să se sustra&ă acestui
control$ n consecin#ă, /ene#ia începe pre&ătirile pentru un nou ră!oi i
în ianuarie 1351 înc(eie un tratat cu Petru al )/-lea, re&ele
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
39/51
pentru amele păr#i implicate, dar pacea înc(eiată în 1355, la
interven#ia 'ilanului, nu aduce re!olvarea di"erendelor, cu toate că
vene#ienii sunt oli&a#i să plătească despă&uiri în valoare de 200000
de duca#iG 4$ 13-1381 *Iră!oiul (io&&iei” Jenova, spriFinită i de
re&ele Cn&ariei, .udovic ) de
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
40/51
recunoaterea suprema#iei papei în iserica răsăriteană în cadrul
onciliului de la .on$ .a + iulie 124, repre!entan#ii împăratului
i!antin, i anume 'arele .o&ot(et Jeor&ios
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
41/51
)mperiul i!antin în anul 128
a urmare a acestor ac#iuni, în 1282, la moartea lui 'i(ail /)))
Paleolo&ul, pericolul occidental "usese înlăturat$ 7e&atul din )talia
meridională "usese de!memrat, iar Petru al
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
42/51
revenise su stăpânire i!antină, dar cea mai mare parte a acestuia
continua să apar#ină latinilor, ca i o parte a insulelor din
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
43/51
7ela4iileBia!4ului/u oto3a!ii
Cna dintre prolemele di"icile motenite de
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
44/51
A!5+o!i/ alIII-lea 2!t+eO//i5e!t 8iIsla3
Et(man, "ondatorul dinastiei, cel ce a reuit ulterior să uni"ice toate
triurile su sceptrul său i să supună atât ;i!an#ul, cât i statele slave
din ;alcani$
%ste adevărat "aptul că ac#iunile acestora împotriva statului i!antin au
"ost într-o ună măsură "acilitate i de rivalită#ile politice din sânul
aristocra#iei i!antine, rivalită#i care provoacă t+ei 3a+i +1boaie /i:ile
ce domină scena politică a veacului al >)/-lea$ .+i3ul dintre acestea
*1321-1328, opune pe deFa vârstnicul împărat
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
45/51
anul 1340, când, în urma unei noi e=pedi#ii victorioase a asileului,
provincia este readusă su control imperial$ n acest "el, una dintre cele
mai serioase urmări ale evenimentelor din 1204 era lic(idată? dei
e=istau în continuare mai multe principate latine în Jrecia, nu mai
e=istau principate &receti disidente în peninsulă, acestea "useseră
alipite imperiului su "ormă de provincii$ n s"ârit, noua "lotă
imperială, reconstruită mai ales prin contriu#iile "inanciare ale lui )oan
antacu!ino i ale altor aristocra#i i!antini, era destinată în special
consolidării po!i#iilor maritime ale ;i!an#ului$
.a moartea lui
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
46/51
n 134+, &enove!ii au pus din nou stăpânire pe insula (ios, care
devine principala a!ă de ac#iune a companiei comerciale Jiustiniani,
în mâinile căreia a rămas până la miFlocul secolului al >/)-lea, i tot în
acelai an, &enove!ii redoândesc P(oceea *aceasta, ca i insula (ios,
intrase în posesia împăratului în 1340, în urma unei revolte a popula#iei
&receti împotriva "amiliei &enove!e attaneo, revoltă în cursul căreia
latinii sunt măcelări#i, importantă pentru minele de alaun care aduceau
venituri importante$ n scurt timp după aceea, tot &enove!ii ocupă alte
insule din 'area %&ee, precum amos, )caria, care vor rămâne su
domina#ia lor peste un secol$
)mperiul i!antin în anul 1350Poate mai &ravă era situa#ia internă a imperiului, unde teritoriile erau
răvăite i prădate, comer#ul decă!use în ene"iciul ne&ustorilor italieni,
valoarea (perperului scădea cu "iecare !i *icep(or Jre&oras, iar
veniturile statului erau ca i ine=istente$ .a începutul ră!oiului civil
împărăteasa
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
47/51
locul celor de aur sau ar&int de altădată, iar c(eltuielile pentru masa
imperială în timpul lui )oan /) nu repre!entau decât a !ecea parte din
ceea ce se c(eltuia în acest scop în perioadele domniilor predecesorilor
săi *Jre&oras$ a o ultimă lovitură, imperiul a avut de su"erit de pe
urma epidemiei de ciumă în 1348, care a a"ectat în special
onstantinopolul i s-a răspândit apoi în aproape întrea&a %uropă$ n
toamna anului 1352, +eibu/!e8te +1boiul /i:il între )oan /
Paleolo&ul i )oan /) antacu!ino, înc(eiat de această dată cu victoria
lui )oan /, care a ene"iciat de aFutorul "inanciar al /ene#iei, cu care
înc(eie un acord în octomrie 1352, dar mai ales al &enove!ului
Drancesco Jattilusio$ 7evolta i!ucnită în capitală în nov$ 1354 îl oli&ă
pe )oan /) să adice i să se retra&ă la mănăstire *m$ 1383$ Jenove!ul
Jattilusio este răsplătit pentru spriFinul dat prin căsătoria cu sora lui
)oan /, 'aria, primind ca dotă insula .esos, pe care "amilia Jattilusio
a stăpânit-o până la cucerirea otomană, în 14+2$
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
48/51
aandonând orice speran#ă cu privire la "aptul că ar "i reuit să se
împotrivească sin&ur otomanilor, )oan / a desc(is lar& por#ile
imperiului său în "a#a occidentalilor$
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
49/51
e=pedi#ie în
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
50/51
miFloacelor militare i "inanciare, apoi cucerirea acestuia din urmă în
26 martie 1430, anun#ă căderea capitalei i!antine$
.ipsit de resurse i de aFutoare consistente din a"ară, onstantinopolul
cade la 26 mai 1453, în urma unui lun& asediu * aprilie 26 mai i a
unei re!isten#e cu adevărat eroice, în condi#iile în care ultimul împărat,
care a i murit în luptele purtate în !iua de 26 mai, onstantin al >)-lea
Paleolo&ul, avea su comanda sa doar circa 5000 de i!antini, cărora li
se adău&au 200 de arcai trimii de papă i 00 de &enove!i condui de
Jiovanni Jiustiniani .on&o, în timp ce "or#ele lui 'e(med al ))-lea au
"ost estimate la circa 1+0 000 200 000 de oameni$ Eraul este prădat
cumplit de cuceritori, numărul total al victimelor din rândurile
i!antinilor "iind estimat la apro=imativ 40 000 de oameni$ n anii
următori, cad i ultimele re!isten#e i!antine de la 'istra *cucerită în
14+0, iar ultimele re!isten#e din peninsula 'oreea sunt învinse în
14+1, punându-se capăt e=isten#ei despotatului de 'oreea al
Paleolo&ilor, respectiv de la 9rape!unt *14+1, unde este des"iin#at
)mperiul 'arilor omneni$
Bibliog+a;ie<
8/18/2019 Bizant Occident Islam XI XV
51/51
;re!eanu telian, #storia #mperiului 1izantin, %d$ 'eronia, ;ucureti, 200$
.emerle Paul, #storia 1izanţului, %d$ 9eora, ;ucureti, 1668$
icol, Bonald, +he last centuries o 10zantium, 57?5-5:8@, eQ Ror:, 162$
icol, B$'$, 10zantine Political +hought , în +he Cambridge /istor0 o edieval +hought c!
@86 9 c! 5:86, edited H$N$ ;urns, Cniversit Press, amrid&e, 1688
Eolens: Bimitri, An commonBealth medieval 1izanţul, ;ucureti, 2002$
Estro&ors:, Jeor&es, /istoire de l%tat b0zantin, ed$ 2, Paris, 16$
9(iriet, D$, ;a 3omanie "