R E D A C Ţ IU N E A ,iMistratiuiies ai TipografiaBvafov, piaţa mar« ar. 30.

T E L E F O N N r. 2 2 6 .Scrisori netranoate na se

primesc.Manuscripte nu se retrimit.

I n s e r a t e M primesc la AâmlntetrcţSen*

Braşov şi la Turnătoarele BIROURI do ANUNŢURI:

In Vtena la M. Dnfces Kaehf.. Fox. Angenfeld & Kraeno Les- aer, Hemrioh Sohalek. A. o - pelik Naehf.. Anton Orpelik. In Budapesta la A. V Golber- ger. EksteinBernat. Inliu Le opold (V n Krssebet-k&rut

Preţul IsoerţluDlIor: o serie gwnnond pe o coloană l i bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi tnvo. lală. — RECLAME pe pagina 8-a o se rie 90 bani.

A N U L L X X I I .Telefon: Rr. 226.

....................... ........ . -'8AZETA apare în Heeare t i IAtniamsute peatru Austro-üagíiií IPe un an 9i cor., n» şase lui

19 cor., pe troil iui 8 cor. N-rlI de Oumlnsoi 4 oar. pe ck.

M tn Somâaia şi săiliiter*.Pe un au 40 franci, pe sass

luni 90 fr., pe trei luni 10 fz. B-rlI de Oumlnaos 8 fr. po an.

Se prenumără la toate ofi­ciile poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori.

iboiamutu peitri BrasoT;Admlniitraţiunea, Piaţa mar«

kărgul Inului Nr. 90. etagiu I. Pe un an 90 cari, pe şase luni 10 cor., pe trei Inul 5 cor. Ou dusul acasă : Pe un an 94 cor., pe şase luni 19 cor., pe trei Inni 6 cor. — Ou esem> plar 10 bani. — At&t abona­mentele. eSt şi inserţiunile sunt- a se plăti Înainte.

N r. 117. Braşov, Dominecă 31 Hain (13 Innie) . 1909.

0 manifestaţie gravă.Congresul internaţional medical dela Budapesta şi

medicii rpmÂni din regatul vecin.

0 veste foarte importantă, ba gravă chiar, ne vine astăzi din rega­tul vecin. Comitetul naţional medical din România, adecă acel comitet, care hotâreşte participarea )a congresele din străinătate, s’a întrunit Joi sara la facultatea de medicină din Bucu­reşti, în scopul de a se consfâtui asu­pra întrebării, dacă să participe ori nu medicii români la congresul inter­naţional de medicină, ce se va ţinea în August a. c. la Budapesta şi, după o deliberare mai lungă, ce a durat două oare, a hotărât cu unanimitate, ca nici an medic î )£nân să nu ia parte la acel congres.

Congresul internaţional din Bu­dapesta, al XVI-lea, convocat de rândul acesta în capitala ungară, e pus sub înaltul patronagiu al Majes- tăţii Sale împăratului şi Regelui nos­tru. Preşedintele comitetului de orga­nizare al congresului este baronul Dr. Korany, profesor de clinică internă la facultatea de medicină din Budapesta. Terminul pentru ţinerea congresului e stabilit pe zilele dela 28 August până Ia 4 Septemvrie anul curent. In vederea terminului apropiat se ivise- deci necesitatea, ca grupul român din România să facă cunoscut comitetu­lui de organizare al congresului, dacă şi câţi medici români vor lua parte. S’a fost întrunit şi „Asociaţia medi­cilor din ţară“ , spre a se consulta cu privire Ia participare. La banchetul

* dat cu aceasta ocaziune unii dintre medicii distinşi al ţării au lansat ideia să nu ia parte nici un meţdic român la viitorul congres din Budapesta şi aceasta numai drept manifestare în contra tratamentului, la care sunt su­puşi azi de fapt în Ungaria fraţii Ro­mâni conaţionali. După o informaţiune parttculară, ce-o avem, ce-i ce au a- dus mai întâi vorba în aceasta direc­ţie, auglacrat sub impresia covârşitoare, ce a făcut-o asupră-le şi asupra între- gei societăţi culte, memoriul femeilor

din România, publicat din incidentul intrării în închisoare a doamnei Anuţa Viad din Oră ştie, soţia deputatului Dr. A. Viad, memoriu subscris dş peste e miie de dame române apar­ţinând tuturor claselor societăţii.

Dacă vom avea în vedere, că, pe lângă cel militar, corpul medicilor se bucură relativ de cea mai mare vază în România şi că e bine cunoscut şi în străinătate, bucurându-se pretutin­deni de o mare reputaţie, deoarece medicii români au fost şi sunt mult apreciaţi în lumea ştientiiică medicală atât în Europa cât şi în America, apoi mai având în vedere că per­soanele, cari compun comitetul na­ţional medieal român tac parte toate din ilnstraţinnile acestui corp şi se bncnră de o mare stimă şi popula­ritate în ţară, trebue să se atribue hotărârii lor — cum am zis mai sus, o importanţă serioasă şi extraor­dinară în^împrejurările actuale.

Ori şi când, în anii de mai Îna­inte, s’ar fi petrecut un astfel de re­fuz de a participa la un congres in­ternaţional, ce se ţine într’o ţară cu care guvernul român trăieşte în ra­porturi oficiale cât se poate de amicabile, s’ar fî zis poate că este numai demonstraţiunea câtorva, pusă la cale pentru a satisface şovinismu­lui ce începe a stăpâni şi minţile in­telectualilor din regatul român şi că, deci, nu i se poate da o însemnătate mai mare. Dar în momentele de faţă, având în vedere situaţiunea schimbată în urma ultimului conflict diplomatic dintre puteri, în care România, ca cel mai tare dintre micele state din Orien­tul Europei, ocupă un roi de frunte, nu mai poate fî trecut cu vederea când o corporaţie română ca aceea a me­dicilor ia o hotărâre atât de extremă şi neobicinuită, pentru de a da pe faţă în modul acesta înaintea între- gei streinătăţi nemulţumirea şi îngri­jirea, de care este cuprinsă popora- ţiunea întregei ţări din cauza neajun­surilor ce trebue să le sufere elemen­tul român din Ungaria in urma tra-

tărei ce-o întâmpină din partea gu­vernului aliat ungar.

• Ştie toată lumea, câtă silinţă şi-a dât în timpul din urmă diplo­maţia austriacă şi germană de a face ca relaţiunile dintre România şi Au- stro-Ungaria să capete un caracter mai firesc, mai sincer, mai cordial, pe care nu l’a avut până acuma. Atitu­dinea aceasta a predomnit mai cu samă la încheierea convenţiunii co­merciale austro-ungaro-române. Până şi azi foile inspirate de ministrul de externe austro-ungar, nu ştiu cum să o succească şi să o tălmă­cească mai bine, ca să iasă la con- cluziunea, că în adevăr s’au făcut din partea monarchiei însemnate con­cesiuni economice României şi aceasta numai şi mimai cu considerare la interesele cele mari, ce leagă mo­narchia şi celelalte puteri ale triplei ali­anţe de acest regat dela Dunăre.

Oare în asemeni împrejurări se poate admite, că opiniunea publică din monarchia noastră şi din ţările străine va trece aşa uşor şi fără multă băgare de samă peste|mani- festaţiV corpului medical român din regatul vecin, cum ar fi trecut, poate în alte impuri? Aceasta nu se va pu­tea mai mult şi lumea cea mare va începe a se întreba serios, dacă în adevăr Românii din Ungaria sufer sub un sistem de prigonire politicâ- naţională, care să fie capabil a com­promite adânc interesele de bună ve­cinătate şi de strânsă înţelegere din­tre România şi grupul puterilor cen­trale? Lumea se va întreba, credem, cu atât mai vârtos, cu cât vizita ce o va face în curând principele nostru de coroană, arhiducele Francisc Fer- dinand, la Sinaia şi la Bucureşti, are tocmai scopul ca in legătură cu vizita premearsă a principelui de co­roană german, să strângă legăturile de amiciţie între Austro Ungaria, Ger­mania şi România.

De criza ce domneşte astăzi la noi şi de aceea că în decursul ei, unul din bărbaţii cei mai de frunte ai par-

tidului, care formează majoritatea în cameră, a mărturisit pdlam et pu­blicei, că tract&rea, ee au în tâmpi na t’o naţionalităţile şi pănă acuma dela gu­vernele ungureşti, le-a amărât şi că nu e bine să fie şi mai tare amărâte făcându-se reforma electorală, fără de vot egal şi secret — de toate aceste nici că mai voim să vorbim.

E foarte regretabil, ba dureros chiar din punctul de vedere al inte­reselor de viaţă ale Ungariei, că lu­crurile în relaţiunile dintre monarhia noastră şi România, au ajuns la un punct, încât cetăţenii învăţaţi ai ace­steia să nu mai poată lua parte cu cuget liniştit nici măcar la un con­gres internaţional, ce se ţine pe teri­toriul austro-ungar.

Germania şi criza nngară. »Budapesti Hirlap« aduce o ştire din Berlin, în care se spune că amânarea crizei a făcut o rea impresie în cercurile politice din Ber­lin, deorece deocamdată nici nu se poate vorbi despre des voi tarea flotei austro un­gare. In toate cercurile politice din Berlin contele Andrassy e privit ca bărbatul vii­torului şi toţi ar fi mulţămiţi când el ar lua în mână descurcarea crizei. Toţi văd în el un conducător, care ar putea forma în jurul său un mare partid şi care ar putea asigur» pentru o lungă dur»t& pace» politică. Un cabinet Andrassy, constituit din partidele de astăzi, care ar funcţiona în cadrele dupiei monarcbii şi ar rezolva chestia militară, ar putea conta la deplina încredere a opiniei publice germane.

întâlnire tfe Suverani. Agenţia >west- nik< află că Ţarul se va întâlni cu mai mulţi suverani străini în cursul verei. Prima întrevedere o va avea Ţarul cu îm­păratul Wilhelm, care a declarat că va face o vizită Ţarului pe la mijlocul lunei Iunie în apele finlandeze. Pe la sfârşitul lui Iunie, Ţarul va face o vizită regelui Suediei; pe la sfârşitul lui Iulie va vizita

| pe preşedintele republicei franceze şi pe regele An g lie i; mai târziu va merge în Italia, spre a face o vizită regelui Victor

| Emanuel. Data ultimei vizite nu a fost I fixată.

Suveranii ruşi In Anglia. Răspunzând* unei interpelări în cameră Sir E. Grey, ministrul de externe a declarat că suve-

FOILETONUL »GAZ. TRANS.cDe-ale lui Moş Barbă-AM .(Urmare.)

A treia zi de dimineaţa eram pe cai. Luasem drumul prin muntele Cocora, tre­cem pe la stâna din Obârşia a Iui VJad Enescu (Hurbus) din Moeciu inf. un bun cunoscut, care eşindu-ne înainte ne-a rugat să intrăm in stâna lui, că este obi­cei că trecătorilor cunoscuţi nu le este ertat a trece pe lângă stâna lui, fără de a gusta din dulceţuri, (nu conserve, ci caş dulce, urdă dulce, jintiţă, brânză, caş­caval), ca să le trăiască oile (credinţa oie­rilor). — Stâna lui era clădită din bârne de brad coperită ca şindilă, nu ca celelalte cu scoarţă de brad. Avea două încăperi şi un fel de celar cu pivniţa. Una din în­căperi, cea mai mare, servea ca bucătărie, unde să fierbea mămăliga, urda etc., la un foc din mijlocul odăiei, acolo erau şi aca­returile de fabricarea productelor din lapte. In cea mică locuia şi dormea stăpânul şi baciul. In celar erau burduşi de brânză, urdă, caşcavale, unt 'irfalaiu. In odaia stăpânului era o masă scundă, scaunele mici şi un priciu. Ne punem la masă, pe care aduce un blid mare cu caş dulce, altul cu urdă dulce amestecată cu jintiţă,

mai frige nişte fălii de caşcaval şi ne in­vită să luăm cât ne place şi să mâncăm. Mâncând din toate şi mulţumindu-i ne-a dat şi două caşcavale pe drum şi ne-a in­vitat ca să trimitem servitorul, când vom avea lipsă, să ne dea şi un miel răzleţ gras şi frumos. — Noi din parte-ne am cinstit baciului şi ciobanilor tutun, ceapă, usturoiu şi o glaje de rachiu, care au fost primite cu mare mulţămire.

Am luat’o mai departe, urcându-ne cătră Babele. In stânga am lăsat biseri­cuţa. E un părete de stânci din care is- voreşte Ialomiţa, şi îşi ia cursul căzând din stâncă în stâncă şi formând mai multe căderi de apă pe stâncile Hisericuţii. For­ma păreţilor de piatră, care pe lângă pu­ţină fantasie, îţi arată forma unei biserici cu turn, în care se văd trei ferestre, for­mate din 3 găuri întunecoase. Ajungem pe platoul Babelor. Sute şi mii de lespezi de piatră sunt aici de înălţimea şi grosimea unui om şi şi mai mari. Au forma unor bureţi. Ţi-se pare ca un mare cimiter plin de pietre puse ca de mâni omeneşti la capetele mormintelor, în deosebite forme. De aici vezi *0muU în depărtare de 2 ceasuri. Mai aproape se aflau Colţii Obâr­şiei. Ne urcăm pe ei, de unde ani avut privelişte peste toţi munţii din Buceci şi peste cursul Jalomiţei în jos. Am poposit aici pe un ochiu de verdeaţă, îneunjurat

de stâncile de piatră şi ne-am împăcat cu duşmanul, — cu foamea.

Cu lună plină ne-am întors la 9 cea­suri seara acasă. Pe Holgoş l’am aflat bombănind în biserica, luminată de o sin­gură luminăriţă de ceară, dimpreună cu moşneagul călugăr îmbrăcat în sutana lui cea neagră de pănură, groasă, pe pielea goală. Holgoş era galben-verde în urma fericirei sale în care zăcuse două zile beat. El ne spune, că a sosit o familie de boeri constătoare din trei domni două doamne şi o domnişoară tinără şi cu ochi frumoşi. Au prânzit aici şi s’au desfătat în giume şi zbencuit, ca nişte mânzi tineri pe o li- vadie, apoi spunându-le că chiliile de oas­peţi sunt ocupate de noi, i-am condus la Burlacul Enescu, ca să S8 culce acolo în şopronul cu fân. Burlacul nefiind acasă, i-a primit dulăii şi un servitor bătrân şi posomorât, le-a deschis şoprnoul cu fân, unde s’au suit cu toţii băgându-se în fân cu chiuituri şi răsfăţuri de răsuna locul.

in dimineaţa următoare ne pomenim pe la 8 ceasuri cu ei, că ne cercetează. După ce să recomândă ei, şi ne recomân- dăm şi noi, încep a ne istorisi păţăniile lor din noaptea trecută cu mult haz şi mult umor. Era preşedintele tribunalului, şi procurorul din Pioeşti, apoi un prietin al lor din Bucureşti, care făcea curte zbur­

dalnicei şi drăgălaşei fete. Fiecare avea a ne istorisi, cum şi-a aflat culcuşul pe în- tunerec în fânul cel mult din şopron, cum caprele dedesubt din grajd i-a spăriat prin meheitul lor, cum caii băteau cu copitele lor în podini, să muşcau, nechezau şi zbe- rau, cum se speriau unul pe altul, isco­dind fel de fel de explicări ale meheitului şi nechezatului, care prin fân se auzia ne­natural. Deabia spre ziuă au aţipit şi au putut închide ochii. Dupăce ne-am scobo- rât din şopron ne-am curăţit hainele şi părul de fân şi ne-am spălat la jivoiu, am întrebat pe posomorâtul de servitor, dacă are puţin lapte fiert, ca să facem un dejun, ne spune, că lapte numai pe la amiazi putem avea, dupăce s’a muls la stână oile şi caprele. Am sfeclit-o, ziserăm.

Am văzut îndată, că un dejun bun cu o cafeluţă de a noastră etc. le va prinde bine, deci i-am invitat la dejun cu noi, rugându-i sa aştepte 10 minute. Bat îndată în pâlmi, vine argatul nostru Şo- fronie, îi ordon să puie masa pentru nouă inşi. Mă bag în celariul cu merindea, scot tăcâmuri, scot ouă, 12 pisineţi, raş- caval, brânză, salamă etc. Ii spui lui Şo- fronie să spele paharele să le şteargă, să puie pânzătură curată, şervete, cu un cu­vânt iam spus tot cum trebue făcut.

Oaspeţii conduşi de Ilarie s’au băgat în Peştera, apoi în bisericuţa, unde slujia

Pagina 2, G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 117.— 1909

rănii Rusiei şi-au propus, după ce vor vi­zita pe preşedintele Franţei Fai!i$res la Cherbourg, să viziteze pe suveranii Angliei la Cowes.

Budgetul Turciei- Camera turcească a votat alaltăeri în ^unanimitate budgetul extraordinar al exerciţiului în curs. Veni­turile sunt evaluate la 5,325,000 livre, cheltuielile ia 5,311,638 livre, dintre cari 3,258,463 pentru ministeriul de răsboiu, 341,746 livre pentru artilerie şi 93,911 pentru marină. Cea mai mare parte a a- cestor sume sunt destinate pentru cum­părări de tunuri,' muniţiuni şi electe mi­litare. Kossuth — desminte.

Evenimentele petrecute în şedinţa de Merchri a comitetului executiv al partidu­lui independist şi în clubul koşiitiştilor au produs mare senzaţie şi agitaţie în toate cercurile politice. Tenorul rapoartelor zia­relor maghiare despre aceste întâmplări culmina în afirmarea că Kossuth a căzut şi că a eşit învingător preşedintele dietei iusth, care are să fie conziderat de acum înainte de adevăratul şef al partidului in­dependist.

Nici n’au trecut 24 de oare dela în­registrarea acestei ştiri, şi iată o serie de desminţiri semioficioasa, în care deo­parte se constată că Kossuth n’a declarat în comitetul executiv că se va supune hotărârilor, cari se vor lua în urma recen­tei sale audienţe, deoarece »chemarea unui conducător de partid este conducerea par­tidului, nu însă supunerea sa unor hotărâri aduse, de altă parte numărul deputaţilor din clubul koşutist în seara de Mercuri se re­duce la — 30 şi prin urmare aceştia nu formează partidul koşutist, care e compus din aproape 300 deputaţi.

Ziarul »Budapesti Hirlap« însoţeşte aceste desminţiri cu următoarele obser­vări:

»Trebue să constatăm adevărul, că Kossuth a declarat după reîntoarcerea sa dela audientă, că regeie nu e aplicat să accepteze proiectul băncii independente şi că nu poate încredinţa cu conducerea afa­cerilor statului un cabinet pur koşutist. Trebue prin urmare — după părerea lui Kossuth — să se găsească o astfel de modalitate a rezolvărei crizei, care să fie primită şi sus şi jos.

»Faţă de aceste declaraţiuni, cei trei­zeci deputaţi (din clubul independist) au enunţat, că ei ţin sus şi tare la banca in­dependentă şi că esclusiv numai indepen- diştii au să formeze viitorul cabinet, care să ezecute reforma electorală şi împăcarea cu naţionalităţile, ceea-ce corespunde progra­mului lui Iusth.

»Iar ceilalţi două sute deputaţi inde- pendişti, cari sunt interesaţi în cauză, nu se află nicăiri. Şi când -din cauza aceasta se turbură în clubul partidului apele celor 30, atunci, conform desminţirei, pro vede ziarele cu informaţiuni pornirea duşmă­noasă în contra lui Kossuth. Unde este, unde a rămas pornirea pretinoasă faţă de Kossuth, care să ne informeze?...

»In desminţire se mai spune, că ata­curile şi sforţările celor treizeci nu trebue luate în serios. Atitudinea lui Kossuth faţă de partizanii săi e foarte loială, conciliantă şi liberală. Dar suntem convinşi, că dacă în situaţia dată se va lua o hotărâre, Kos-

Holgoş, au cercetat cărţile icoanele, aşa i că după o jumătate de oră au venit la ] masă. Inholbau cu toţii ochii minunându-se \ de curăţenia aranjamentului mesei, de bo­găţia şi varietatea mâncărilor. Au cuprins loc cu toţii şezând pe laviţele de scânduri dimprejurul mesei. Pe masă se afla o chi­sea cu dulceaţă, cratiţa cea mare cu lapte fiert, lângă ea două străchini pline de smântână, borcănelul cu cafea neagră, za- har, caşcaval proaspăt şi fript, salamă, 20 ouă fierte, jumătate moi, pizmeţi de Braşov, o strachină cu fragi şi afine, etc. M’am rugat de doamna care mi se părea mai în etate să binevoiască a ne face pe doamna casei şi a ne servi cu ca­fea şi cu lapte. Cu toţii eram flămânzi. Fiecare lua din ce-i plăcea, destul că după un ceas sculându-mă, puţin mai rămăsese din ce am fost adus pe masă.

»Un dejun mai bogat şi gustuos ca acesta în viaţa noastră n’am luat. Să se ascunză Capsa cu dejunurile lui din Bu­cureşti. Unde te poate cineva servi cu lapte şi zmântână atât de delicată ca aici, unde poate cineva, inhalând acest aier subţire de brad, să nu rămâie înmărmurit de frumseţea naturei, ce-1 înconjoară. Sun­tem în adevăr răpiţi de atâta frumsoţe, pe care nu o simţiam, dacă D-V. nu ni-aţi fi fermecat cu acest strălucit dejun şi nu ni-aţi ii dat putinţa de a simţi că ne aflăm în mijlocul basmelor cu castelele lor de

suth nu va asculta la alţii, ci numai la conştiinţa sa, la respozabilitatea poziţiei sale, şi la experienţele sale multe. In fine Kossuth este şi va fi în totdeauna o per­soană marcantă şi numele lui înseamnă ceva în Ungaria. Acei, cari provoacă revo­luţie în partidul lor în contra unui astfel de’ 48-ist precum este Kossuth, aci numai adevăraţi independişti nu pot să fie«.

Se maghiarizează Româniisau se romanizează Ungarii.

Comitetul „Uniunei maghiare« a ţi­nut .Toi o şedinţă la sediul societăţii din Budapesta, în care s’au luat următoarele hotărâri:

1. Având în vedere că savanţii ma­ghiari nu au putut stabili, dacă Românii se maghiarizează sau dacă Maghiarii se romanizează, se va în vita consiliul cultural al ţării şi academia maghiară ca să se ocupe cu această cestiune şi să stabilească dacă în Transilvania este vorba de roma­nizarea Ungurilor, sau de maghiarizarea Românilor.

Părerile savanţilor în această pri­vinţă sunt foarte deosebite. Unii susţin că Ungurii n’au suferit nici o perdere, ba chiar s’au înmulţit prin faptul că mulţi Români s’au maghiarizat.

Alţii afirmă, tocmai contrarul, spu­nând că în Transilvania sunt mulţi locui­tori de origine maghiară, cari astăzi se conzideră ca Români.

2. Se va învita atât ministerul cul­telor cât şi ministerul agriculturei ca în regiunile locuite de naţionalităţi, unde nu există şcoale maghiare, să nu permită vi­zitarea acelor şcoale de cătrâ copiii locui­tor maghiari, ci să-i trimită la şcoalele ungureşti din alte regiuni.

3. Se cere aplicarea legei lui Banffy, prin care se interzice supuşilor străini de a lua parte la întruniri politice.

4. Să se constitue o comisiune pentru a controla acţiunea politică a băncilor în­fiinţate de naţionalităţi.

ŞTIRILE ZILEI.— 30 Maiu v.

Adunarea despărţământului Braşov al Asociaţi linii. Aflăm cu plăcere, că pentru adunarea generală a despărţământului Bra­şov al »Asociaţiunii pentru literatura şi cultura poporului român«, care se va ţi­nea mâne Duminecă, în fruntaşa comună Codlea, se manifestă un deosebit interes din partea Românilor braşoveni. Până eri şi-au anunţat participarea peste 40 per­soane, între cari membrii Acordului, cari ca şi în trecut vor esecuta în programul adunârei mai multe coruri. Deasemenea aflăm, că vor participa din provincie numă- roşi preoţi, învăţători şi alţi fruntaşi ai poporului.

Examenul verbal de maturitate la gimnaziul român dm loc, după cum ni-se anunţă din partea direcţiunii gimnaziale, nu se va începe în 4/17 Iunie, ci se va amâna pe ziua de 922 iunie din cauză că comisarul guvemial Dr. Şegescu e ocu­pat în altă parte.

Călătoria arhiducelui FranGisc Ferdi- nand In România. Lui »N.Fr.Presse« i setele-

| împăraţi fermecate. Nu avem cuvinte ca ! să va mulţumim. Să vede că D v. sunteţi ' oameni practici. Ştiţi să vă aprovizionaţi cu toate în aceşti înfiorători colţi, unde apetitul omului e îndoit şi întreit, ca cum îl avem noi în oraşe pline de praf şi de pîclă. Când am plecat eri dimineaţa la Bu- ceci nu cugetam că aici ni se va îndoi apetitul. Am luat cu noi vre-o 10 pui fripţi şi alte mezelicuri. Cugetam că ne va ajunge pentru 3 - 4 zile, când colo, eri am mâncat mai toată merindea, şi nu ştim ce am fi păţit, dacă nu dam de pomana D-v. şi nu ne-am fi ospătat atât de bine la masa D-v. Acuma putem pleca siguri, că până la Sinaia nu ne va trebui altă mâncare. Ne va servi aceasta totdeodată de învăţătură pentru viitor«.

Cu deosebire cocoanele nu ştiau cum să ne mulţumească, decât zicând că ar fi fericite să ne poată da revanj, învitându-ne să le cercetem în Ploieşti. Pe la 11 oare au plecat strângându-ne mânile şi mulţu- mindu-ne încă odată de ospitalitatea, ce au avut’o în Buceci în hotelul abundent al nostru. Sofronie s’a firicU, căpătând dela doamna prezidentului un galbin bacşiş. El galant i-a sărutat şi mâna cea albă de ca­tifea, şi i-a ajutat la încălecare pe cal. — Acest noroc l’a făcut să sară şi joace toată ziua.

(V a urma.)

grafiază din Bucureşti cu data de 8 Iunie: »Curtea regală se strămută mâne la Si­naia., unde pregătirile pentru primirea ar­hiducelui moştenitor Francisc Ferdinand sunt deja terminate. Vizita se va face pe la finele lunei acesteia şi se va estinde peste o săptămână întreagă. In toate cer­curile poporaţiunii se manifestă cel mai viu interes pentru arhiducele moştenitor. In cercurile politice se atribue acestei vi­zite, care urmează scurt timp după aceea a principelui de coroană german, o mare importanţă. Călătoria moştenitorului în România, este privită nu numai ca o do­vadă a înaltei stime, ce o are împăratul Francisc Josif pentru regéle Carol, ci şi ca o manifestare de simpatie pentru po­porul român şi a guvernului său, ca mul- ţămită politicei leale şi conştie de ţânta sa a d-lui ministru-preşedinte Brătianu, care s’a probat cu ocaziunea situaţiunii ultime atât de complicate în Orient, ca razim tare al păcii«.

Comisar metropolitan pentru alegerea de episcop la Caransebeş a fost numit din partea I. P. S. Sale Metropolitului Meţianu I. P. C. Sa archimandritul Musta.

Prinţul George renunţi la gradul deOfiţer. Din Belgrad se anunţă că prinţul George a trimis regelui şi ministrului pre­şedinte câte o scrisoare, prin care declară că va renunţa la rangul său de ofiţer al armatei sârbe.

Pentru masa studenţilor români din BfaşOV s’au mai făcut următoarele con- tribuiri:

D-l Dr. Sixtil Puşcariu, prof. la uni­versitatea din Cernăuţi, în loc de cunună p:> sicriul iui Ionel Dima, la fondul V. Bo- loga 20 cor., iar ca cotizaţie anuală 5 cor.

Primească generosul donator since­rii© noastre mulţămite. — Direcţiunea scoa- lelor medii gr. or. rom. din Braşov.

Preşedintele Academiei Române a fostautorizat să primească donaţiunea făcută de soc. »Dacia RomânăV, consistând din suma de 10.000 lei, în scrisuri funciare urbane 5 Ia sută Bucureşti, pentru cons­tituirea unui fond, din care să se acorde un premiu din trei în trei ani, pentru o monografie, care să trateze o cestiune de asigurări din punct de vedere istoric, juri­dic, social, ştiinţific sau teoretic, rapor- tându se la practica asigurărilor in Ro­mânia.

Retragerea ambasadorului auslro-un- gar din Petersburg. »Vossiche Zeitung« află din Petersburg că în cercurile, cari sunt în legătură cu ambasadorul austro- ungar, Berchtold, se afirmă că dânsul se va retrage în curând din cauza neplăceri­lor personale ce Ie-a avut în timpul când s’a proclamat anexarea Bosniei şi Herţe- govinei. Se crede că Berchtold va fi nu­mit ambasador la Londra.

Baloane dirijabile în ann ita austro-Ungară. Ministerul comun de război face demersuri pentru cumpărarea unui balon Lebaudy. Demersurile se vor termina în j săptămâna viitoare. Cu acest balon armata comună va avţa două baloane dirigiabile. In localitatea Örkény se va ridica un sta­biliment pentru păstrarea acestor baloane.

Progresele aeronautice în Franţa şiAnglia. »Liga naţională aeriană« din Paris a comunicat grupjalui senatorial de avia- ţiune, că cel mult în patru luni se va în­fiinţa în Franţa o reţea de dirigiabile ex­prese ce vor funcţiona mai întâi pe liniile Paris-Ueauville, apoi Paris-Nancy, Paris- Orleans, Paris-Font,ainebleau. Până la finea anului vor fi gata şi reţelele Paris* Tours, Paris-Lyon şi Paris-Bordeaux.

Comitetul medaliei »Unirea« din Iaşir< agă pe acei, cărora li s’au încredinţat liste de subscripţiuni, să le reînturneze aşa cum sunt, sub plic francat cu 3 bani, precum şi banii strânşi Listele neprimite, ca şi numele posesorilor se vor publica. Comitetul roagă pe cei ce au semnat pe vre-una din listele emise şi n’au primit medalia, să-l pună în cunoştinţă asupra persoanei — ce posede Jista, — oraşului etc spre a putea fi pu>-i imediat în pose­siunea medaliilor dorite.

Necrokg In R;<e:la a încetat din viaţa Miercuri în 9 Iunie st. n. Ei ia Posmnşian, paroch greco-eatclic după un morb greu şi îndelungat in a* 59-1 ea an al etăţii, al 33 iea al preoţiei şi al 19-iea al văduviei, înmormântarea a avut loc eri. Pe răposa­tul îl deplâng număroase rudenii. Odih­nească în pace !

Misiunea turcească in Italia. Din Roma se anunţă, că regele a primit alaltăeri în mod solemn în audienţă misiunea specială turcă, venită spre a-i anunţa urcarea pe tron a sultanului Mehmed V. Misiunea a

fost condusă în trăsuri de gală la Quiri- nal unde o aştepta regele şi demnitarii curţei. Regele s’a întreţinut în mod cor­dial cut membrii misiunei.

Examenul da maturitate la gimnaziul de Stat din Lugoş l*au făcut cu succes bun următorii tineri români: Fabin Rezei jun., llie Micleu, Victor Martinovici şi Nicolae Ivaşcu.

Regele Aifonso operat. Regelui a i -fonso i s’a făcut la Biarritz o operaţie Ia nas. Operaţia a reuşit perfect.

Un dezastru produs de grindină. Du­minecă pe la oarele 4 p. in. s’a deslănţuit asupra oraşului Cernăuţi şi împrejurime o furtună însoţită de grindină şi o ploaie torenţială, care a produs pentru locuitorii acestui oraş un dezastru colosal. In câteva minute sămănăturile suburbiilor Roş, Clo- cucica şi Caliceanca au fost nimicite cu totul, încât nici nu se mai cunoaşte, că pe pământurile bieţilor suburbieni au fost sămânate bucate. Şi pomii sunt astfel stri­caţi, că recolta lor e esciusă pentru mai mulţi ani. Pagubele cauzate prin grindină şi ploaia torenţială sunt colosale. A suferit mai ales localitatea Clocucica, unde chiar vite au fost omorâte. Din cauza enormelor cantităţi de apă, trenurile din gara Cer­năuţi n’au circulat aproape 2 zile.

Cassa de păstrare din Sălişts a aduscu prilejul adunării sale generale dela Ru­salii următoarele hotărâri importante: 1. Se va construi din mijloacele »Cassei de părţi are« un stabiliment de băi de a- buri, la care copii de şcoală şi locuitorii mai săraci ai comunei vor primi băi cu preţ foar.e redus. 2 Se va înfiinţa un li­ceu de iniormaţii şi de sfaturi practice spre a ajuta pe cei ce au nevoie de ele. 3. Se va înfiinţa un organ administrativ şi o clădire, care să găzduiască societăţile culturale din Sâlişte. 4. Un atelier de in­dustrie de casă, cumpărând maşinele ne­cesare spre a deschide poporului un nou izvor de venit. 5. In legătură cu grădina de altoaie se va întocmi o economie-mo- dei, care va fi o şcoală practică pentru ţăranii din acele părţi şi în acelaş timp pe lângă ea se va înfiinţa o şcoală pen­tru economia de casă, o masă cu prânz gratuit pentru ucenicii dela meserii 6. Se vor acorda împrumuturi acelor economi, cari doresc a-şi cumpăra vite de prăsilă. Se vor construi şi adăpători de păşune pentru vitele dela 'munte.

Mare incendiu. Din Montreal (Canada) se comunică că un mare incendiu a dis­trus în parte oraşul Quebec. Pagubele ar fi de o jum. milion dolari. Numeroşi sol­daţi şi pompieri au fost răniţi.

Nouă cutremure In Messina. Joi ia514 minute s’a simţit un uşor cutremur de pământ, la 5.16 s’a simţit un cutremur ondulatoriu de o durată de 10 secundej Populaţiunea alarmată a părăsit baracele. Câteva ziduri crăpate s’au prăbuşit.

Aniversarea deslipirii M ilanulur de Austria. Eri s’a seroat in Milano aniversa­rea desiipirei oraşului Milano de Austria. Cu această ocaziune consiliul municipal din Roma a trimis municipalităţei din Paris o adresă, în care so aminteşte de alianţa din anul 1859 şi de stăruinţele comune pen­tru unitatea rasei latine. Cu predarea a- dresei fusese însărcinat un grup de bici- clişt.i. Plecarea lor dela Capitol a dat loc la manifestaţiuni grandioase. Personalul ambasadei franceze, societăţile militare şi elevii şeoaielor, cari erau înşiraţi pe străzi, au petrecut pe bieielişti prin străzile prin­cipale, decorate cu steaguri franceze şi italiene.

Despre grădinărit. Ministrul de agri­cultură, în urma unor neînţelegeri private, a adus o hotărâre, pe care a comunicp.t-o şi autorităţilor industriale, că grădinăritul ş. a. pomăritul, legumăritul şi florăritul nu se ţin de industrie şi pentru exercita­rea acestora nu trebue cerută permisiu­nea nici chiar atunci, când cei care s’ar ocupa cu ele ar ţinea prăvălie şi aici ar vinde articolele şi productele sale. Numai atunci e privită de industrie şi comerciu când articolele ce le pui în vânzare nu sunt produsele muncei tale, ci sunt cum­părate, sau produsele altora. >M —a«.

Declaraţiile mărfurilor. Ministerul de comerciu a dat ordin direcţiunilor căilor ferate ca să fie cu multă băgare de seamă Ia declaraţiile mărfurilor ce se trimit cu trenul şi în caz de transgresit.ne să intro­ducă cercetare contra celor vinovaţi. Ne­gustorii şi meseriaşii noştri să tio deci cu băgare (le seamă la transporturile lor ce se fac cu trenul. »M— a«.

Oraşele mari in Anglia, Belgia, Olanda ŞÎ Germania. Marea Britanie are 38 de o-

raş© cu mai mult de 100.000 de suflete, între cari 14 a căror populaţie trece peste250.000. Londra stă în frunte cu o popo- raţiune ce trece peste 7 milioane, (cu sub­urbii cu itot)< In Belgia şi Olanda remar­căm câte 4 oraşe cu mai mult de 100000 locuitori şi câte 2 cari trec peste 250.000; în fiecare din aceste două ţări. In fine Germania numără 41 de oraşe cu mai mult de 100.000 locuitori, dintre cari 11 oraşe ating numărul de 350,000 locuitori. Berlinul se apropie azi de al treilea mi­lion de locuitori.

Congresul anarhiştilor. Congresul ge­neral al anarhiştilor a început zilele tre­cute în Lipsea, sub preşidenţia şefului fe­deraţiei anarhiştilor din Germania, Lange (Berlin). Aducându-şi aminte de inconve­nientele, pe cari le-au avut de îndurat a- narhiştii în congresul lor din anii trecuţi dela Manhaim, de astădată au anunţat poliţia la timp de ţinerea congresului lor, făcând totodată declaraţiile că nu vor de­păşi limitele prevăzute în lege. Punctul principal al desbaterilor îl formează legă­tura de mult dorită, dintre »anarhişti« şi »anarhosocialişti«. Grupurile anarhiste au reprezentanţi din Berlin, Frankfurt, Ham -! burg, Darmstadt, Mainz, Hanau, Breslau şi alte oraşe, în total 30 localităţi cu 32 grupuri. Dintre literaţii cunoscuţi sunt de faţă autorul »Anarhiştilor« Iohn Hery Makay, poeţii Miihsam, Landauer, dr. Frie- ■deberg şi Oerter. Congresul se va ocupa şi cu cestiunea sindicalismului, care a luat naştere cu ocaziunea ultimei greve din Franţa. Discuţiile au fost la început .secrete. S’a făcut propunerea de a începe o propagandă vie contra parlamentaris­mului,

Tânărul Principe Ntcolae al României.a plecat dela Constanţa pe bordul vapo­rului »împăratul Traian« în Egipt. Dumi­necă a sosit la Smirna, unde a petrecut numai câteva oare. Marţi a sosit în A le­xandria. In oraşul acesta a petrecut după program trei zile. Aşa că acum când scriem, trebue să fi plecat deja tot pe vaporul „împăratul Traian“ spre a se reîntoarce la Constanţa, unde este aşteptat să so­sească în 2/15 Iunie. Până la Smirna tâ­nărul Prinţ Nicolae a suportat foarte bine trecerea. Un timp foarte frumos a favo­rizat dealtflel călătoria. Depeşi trimese cu telegraful iără sârmă informează zilnic fa­milia princiară despre starea tânărului Prinţ.

Nouă firmă românească. Subt numele Isacu & Stricat s’a deschis, scrie »Manca« ! în Piaţa-miai din Sebeşul săsesc în edifi-| ciul fostului »Hotel Central« un magazin j de încălţăminte foarte bine asortat cu tot j felul de încălţăminto şi accesoriile lor.

Premiul Eliatl conferit d-lui Radul eseu Metru. Secţiunea istorică a Aeaderrrei Ro- ! mâne a premiat cu premiul Eliad Râdu-1 Jescu de 5000 de lei scrierea d-lui pro- j fesor universitar Constantin Rădulescu- Motru »Puterea sufletească« care este j prima scriere fiiozofică premiată de Aca- ! demie. |

Serbări şcolare la Cratova. Raportului j foarte interesant, ce-1 primim despre serbă­rile şcolare din Craiova dela d-i M. Străjanu j şi pe care din cauza îmbulzelei prea rr.ari i a materialului, nu i’am putut publica ime- j diat, îi vom da loc în numărul do Luni. j

}Muslcă la promenadă. Luni la oarele |

5 /2 p. m. va cânta la promenada de jos j orchestra oraşului. j

iCabaretul iui N&gy Endre din Buda-j

pesta va da două reprezentaţi, în sara j de 13 şi 14 n. 1. c.

Avis amatorilor de fotografie. Aparate |de fotografie pentru salon şi vo'aj recu­noscute ca » scelente, aparate moment por­tative neîntrecute precum şi iote articolele necesare ia fotografie, se captH'l la firma A. M o l i k u. k. Hof-lieferant, Wien ia ' Tuchiauben 9. Manufactura fotografici, j fondată 1851 Ea cerere se tr m te catalog ! ilustrat cu preţuri. I

tea de medicină din Bucureşti, sub presi- denţia d-lui prof. Dr. Toma lonescu, spre a se consfătui asupra participărei medici­lor români la congresul internaţional de medicină, care se va ţine în luna August la Budapesta.

Au luat parte la consfătuire toţi mem­brii acestui comitet, şi anume d-nii pro- fesori-doctori: Toma lonescu preşedinte,C. Anghelescu, V. Babeş, Buicliu, I. Can- tacuzino, general Demostene, D. Drăghescu, N. Maldărescu, N. Manolescu, G. Marinescu, M. Minovici, A. Obregia, Paulescu, Petrini- Galaţi, Petrini-Paul, Gr. Rîmniceanu, C. Se- vereanu, V. Sion, G. Stoicescu, Şuţu, Teo- hari, N. Tomescu, Proca, Manicatide, Ju- vara şi Bălăcescu.

D-l preşedinte prof. dr. Toma lonescu a expus comitetului scopul acestei convo­cări şi vederile sale în privinţa participă­rei la congresul internaţional de medicină din Budapesta. Discuţiunile urmate, şi la cari au luat parte numeroşi membrii din comitet, au durat mai mult de două oare. In cele din urmă comitetul a căzut de acord şi a hotărât în unanimitate ca nici un medic român să nu ia parte !a congresul din Budapesta.

In acest scop, s’a redactat un memo­riu, semnat de toţi membrii comitetului, prin care se arată pe scurt şi documentat cauzele, pentru cari medicii români au luat această hotărâre şi cari sunt trata­mentul, la cari sunt supuşi Românii din Ungaria şi care culminează în nesfârşitele procese politice şi pedepsele dictate ziare­lor naţionale din Ungaria. In memoriu se mai spune între altele, că Românii sunt cu inima cernită de durerea fraţilor lor şi nu pot lua parte la congres, la festivi­tăţi şi petreceri alăturea cu Ungurii. Acest memoriu va fi tipărit în limba română şi dat publicităţii Luni. De asemenea se va tipări şi în limbi străine şi va fi trimis tuturor comitetelor naţionale dirt lume.

D-î prof. dr. Toma lonescu, în cali­tate de preşedinte al comitetului medical român, a comunicat eri telegrafic la Buda­pesta hotărârea acestui comitet. Telegrama, care spune că medicii români au hotărât să nu ia parte la congres, a fost trimisă d-lui prof. dr. Korany, preşedintele comi­tetului unguresc.

înfiinţarea unei bănci de asigurareromâneşti. »Drapelul« din Lugoj aduce ştirea, că mai mulţi fruntaşi de-ai noştri, simţind trebuinţa unei bănci de asigurare româneşti, au luat iniţiativa în direcţia aceasta şi Sâmbătă la 12 Iunie st. n. va avea loc la Timişoara consfătuirea funda­torilor, luând parte reprezentanţii popo­rului românesc din toate centrele. Nădăj­duim că cele 3 milioane de R o m â n i cari locuiesc în această ţeară, vor primi cu însufleţire această interprindere, pentru că ştiut este, că asigurarea este cei mai însemnat mijloc pentru delăturarea pagubelor cauzate de ioc, moarte şi alte lovituri a sorţii, cari ne sunt neprevăzute şi pe cari trebue să le îndure omenimea întreagă. Nona bancă de asigurare se fon­dează cu un capital social de 1,500,000 co­roane, împărţit în 3000 acţii, fiecare acţie în preţ nominal de 500 coroane. Subscrie­rile de acţii se fac pană la 4 Octomvrie 1909. După fiecare acţie odată cu sub­scrierea se solvesc 10 coroane spese de fondare. Soivirile celorlalte rate se vor efeptui prin mandat postai Ia adresa d-lui Dr. Pompil Cioban, advocat în Timişoara şi se vor plasa pană la începerea activi­tăţii ca depuneri la »Timişiana« şi »Păs­torul« institute de credit şi economii în Timişoara. Societatea de asigurare se for­mează pe acţii pe timp nedeterminat cu sediul Timişoara. Statutele se vor formula şi stabili în adunarea generală ce constituire. Societatea de asiguiare se priveşte de constituită, când întreg capi­talul social va fi subscris şi cu 600,000 cor. capital social încassat îşi va începe activitatea. Banca de asigurare se va ocupa cu toate ramurile de asigurare: viaţă, foc şi alte accidente.

Medicii rom âni Işi congresul dela Budapesta j

jComitetul naţional al medicilor din

România, pentru participare la congresele streine, s’a întrunit Joi seara la faculta­

Un inîerwievcuDr. Toma lonescu.Hotărârea amintită mai sus a medi­

cilor din România, do a absenta deia con­gresul internaţional medical din Buda­pesta nu s’a luat numai aşa în urma unui impuls momentan, oi după mai

multă precugetare şi schimbare de v e - ) deri fiîntre diferiţii membrii ai comite­tului naţional al medicilor români pre­cum şi a »Asociaţiei medicilor din ţară«. Am fost amintit de un interview, ce l’a avut un redactor al »Viitorului« în acea­stă afacere cu d-nul doctor Victor Babeş. Acelaşi raportor a avut o convorbire şi cu distinsul medic şi bărbat de ştiinţă d-l lom a lonescu, decanul facultăţii de medi­cină din Bucureşti. In aceasta convorbire d-l lonescu s’a declarat în general pentru participare Ia congresul din Budapesta, ca adunare care se ocupă numai cu ştiiinţa, şi a părtinit neparticiparea numai faţă cu petrecerile şi festivităţile ce vor fi aran­jate de Unguri în onoarea congresişţiior.D sa a zis între altele:

»Noi nu mergem acolo ca să frater­nizăm cu Ungurii. Noi no ducem să ne fa­cem datoria ca oameni de ştiinţă. Pe acest teren voim să ne manifestăm şi să ne a- rătăm că însemnăm şi noi ceva. In acest scop vom face mai multe comunicări ştiin­ţifice. îndată ce vom face comunicările noastre, putem să ne retragem fără a lua parte la nici una din petrecerile şi festivi­tăţile organizate de Unguri în onoarea con- gresiştilor. Acest lucru putem chiar să-l facem cunoscut mai de dinainte congre- siştilor străini, printr’un memoriu, în care să arătăm motivele abţinerei noastre dela orice festivitate.«

»Faptul abţinerei noastre dela congres, se poate exploata în defavorul nostru. Un­gurii vor găsi prilej să spună, că n’am luat parte la congres, fie din incapacitate, fie din lipsă de curaj de a sta alături cu oamenii de ştiinţă din Europa. Noi nu sun­tem un stat mare pentru să facem a se resimţi lipsa noastră dela acest con­gres. Tocmai pentrucă suntem o ţară mică, datoria noastră este să arătăm la aseme­nea ocaziuni că nu suntem aşa de înapo­iaţi în civilizaţie şi progres, cum le con­vine Ungurilor să spună despre noi. Poate chiar că le-ar conveni Ungurilor să nu luăm parte. In sfârsit, a încheiat savantul profesor, chestiunea participării noastre la acel congres, se va hotăra de comitetul naţional medical,«

Comitetul naţional al medicilor, care a fost presidat tot de d-l T. lonescu, a hotărât cum vedem, totala abţinere dela congres. Se vede că astfel au vrut să deie un mai rnare aplomb acestei manifesta­ţii! ni.

Varietăţi.0 ediţiune de lux unică. Ricordui

librăriei va fi obţinut în America printr’o ediţiune a operiior lui Charles Diekens. Aceasta ediţiune cuprinde 130 de volume, tipărite pe pergament; fiecare pagină este colorată după modele din evul mediu. Le­gătura e de aur şi de piele colorată. Opul. complet costă bagatelul de şapte sute mii de franci. Dacă aveţi cumva plăcere, de a lua un exemplar, grăbiţi-vă. fiindcă editorul nu pune în vânzare, decât 15 e- xemplare. El pretinde, că tace un enorm sacrificiu, dând o asemenea publicaţiune cu preţul de 700.000 de franci şi că nici nu-şi poate acoperi cheltuelile. Ediţiunea, care va apărea în curând, s’a început îna­inte cu şase ani şi a dat de lucru la 800 de lucrători, gravori, colorişti, poleitori, le- gători de cărţi etc. Cele 15 exemplare au fost cumpărate de 15 miliardari americani Cel dintâi exemplar l’a cumpărat d-l Pier pont Morgan, Oare aceşti regi ai petrolu lui, ai drumurilor de fier, ai cărbunelu deschide-vor vre-odatâ volumele lui Dic kens, ce au costat 70"*,000 de franci? Sau le vor deschide sau nu, dar aceste volume se vor prezenta frumos în biblidteca lor

*Sistemul »Bertillon«, acei al cercetă­

rilor urmelor lăsate de degete, a înregis­trat zilele trecute noui succese. Intr’o lo­calitate de lângă Paris, a fost găsită asa­sinată o rentieră de 70 de ani. S’au găsit sticlele, din cari ucigaşii beuseră vin şi ş mpanie. Urmele degetelor, descoperite pe sticle, au dus la descoperirea criminalilor. Ai doilea succes al sistemului Bertillon a fost obţinut într’o localitate aproape de Dijon. Acolo fuseseră asasinaţi iu ianuarie doi bătrâni. Ucigaşii au dat ioc casei, iar cadavrele au fost găsite carbonizate. Pe corp erau însă şi urme de‘ mani. Două pa­hare de beut, cazi aveau imprimate degete au dus ia descoperirea criminalilor. Tutu­

ror locuitorilor satului ii-s’au fotografiat vârful degetelor, şi aceste urme au fost apoi esaminate la Paris de doctorul Ber- tillon. In chipul"acesta s’a descoperit, că criminalii fuseseră vecinul victimei şi fica lui. Tată! şi fata au făcut chiar mărturi­siri. Ei sunt bănuiţi, că ar mai avea pe conştinţă încă două crime, comise anul tre­cut în aceeaşi localitate.Glum e.

Primul doctor. — Sunt în adevăr în mare încurcătură. Nu ştiu ce diagnostic să pun.

Al doilea doctor. — Şi de ce? Bol­navul n’are de loc parale?

*

In societate.Sunt doctorul Zed, marele hipno­

tizator, care adoarme în două minute pe ori şi cine.

— Doctore, sunt foarte onorat, dar o să-mi permiteţi, cred, să vă prezint ne­vestei mele.

*

Un Englez se prezintă la un frizer.— Să şti că eu am pielea foarte

fină. Ai un franc bacşiş dacă reuşeşti să mă razi fără să-mi tai obrazul; dacă mi-1 tai să ştii că-ţi sbor crerii.

Bărbierul rase pe Englez fără cea mai mică sgârietură.

— Eşti foarte curagios, zise straniul client, nu ţi-a fost frică de moarte.

— O de loc, răspunse bărbierul, fiind că dacă aş fi văzut că ţi-am sgâriat numai un pic gâtul, nu te mai sculai de pe scaun, ţi-1 tăiam tot.

ULTIME ŞTIRI.Budapesta, 12 Iunie. Din toate

siâtuiriie iese la iveală intenţiunea de a amâne rezolvarea crizei până la toamnă. E întrebare însă dacă mo* narchol va consimţi.

Budapesta, 12 Iunie. — „Pester Lloyd“ comentând telegrama privi­toare la refuzul medicilor români de a lua parte la congresul din Bu­dapesta, spune între altele, că in a- cest caz este vorba de un congres ştiinţific şi de aceea trebue să se conzidere ca o lipsă de seriozitate, dacă savanţii şi medicii pun politica mai presus ne ştiinţă Spune apoi că această demonstraţie este îndreptată nu numai împotriva politicei maghiare ci şi contra acelor judecători impar­ţiali, cari au condamnat o doamnă ro­mână. Această procedare,însă, nu cores­punde nivelului de cultură al unor avanţi astfel că demonstraţia medicilor români, condamnată de la început de a ră­mânea ţâră efect, nu va produce prea multăriritaţie. Este de regretat, însă, că această demonstraţie vine tocmai dintr’o ţară, cu care întreţi­nem reiaţiuni cordiale.

Proprietar : D r. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisce.

BlVIII Kochgasse Nr. 29 — Viena

0 ou s uit a ţiu n I cu celebrităţile medicale, cu specialiştii de ta

facultatea de medicină Cin Viena,

Telefon nr. 17065.

S é c a p e t ă , p r e t - a . t i x i d . e a a .1

Cremă de dinţi indispensabilăconservă dinţi curaţi, albi şi sănătoşi.

A d u c e m Iu c u n o ş t in ţ a O n . p u b l i c , c â p r e ţ u i a p e lo r m in e r a l e ş i l i y g i e - i i i c e d in d e p o s i lu l n o s t r u d in > t r a - d a A ţ e i J fr. 6 p e l â n g ă s c h i m b a i m ie d u t uf s t ic le lo r e s te u r m ă t o r u l :

( j lui iaBor patak JVlatild Borht gy Baross Élőpatak

i litru l i * 12 „ 1« „ 16 n i ,: „ 1«

â /2 litru - iii. r. 11 »1

14W >1 >111 n 1̂ 11}i * »» n 44 ,,

Feiiórkő „ 1« „ „ 14 „Felsőrákos Már a „ it> „ „ 14 wKâszou Salutaris 1 litra ic. ii; * 2 litru 14 fii.Horgász ii; 14ö n x ' m ti a* viEepati 15 14

BorszékSztojkaBohoitHargittaSzékely-áelters

2628

2Ő2626

l a cum părare de £5 silele liferătu Boerizuri acasă» — Apelăm la sprijinul On- paSocietatea pe acţii a exploatării şi exportului apelor minerale. (479,63

22 „22 „

22, »2 ,,22iiliC

- 1 50

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 116—1£09.

Cursul la bursa din Viena»Din 10 Iunie n. 1909

Renta ung. de aur 4c/0* ... . • . 113 75Renta de corone ung. 4% • • • 93 20Impr. căi’ , fer. ung. în aur 37j% . 88 05 Impi. căii. fer. ung. în argint 4°/0 . 9310 Bonuri rurale croate-slavone . . 94 35Impr. ung. ou p r e m i i ................... 20225Losuri pentru reg. Tisei şi Seghedin . 144 75 Renta de hârtie austr. 4J/i0 . . . 96 40 Renta de argint austr. 47/i0 . . . 96.25Renta de aur austr. 4% • . • .117 50Renta de cordne austr. 4% * > ♦ 96 25Bonuri rurale ungare 3!/2°/0 . . . 86.50Losuri din 1860 ....................... 161 2bAcţil de-ale Băncei ung. de credit 1777 — Acţil de-ale Băncei austr. de credit 753 — Acţil de-ale Băncei austro-ungNapoleondorI............................Mărci imperiale germane . .honâoa v i s t a ........................Paris vista................................Net o italiene............................

637.50 19.05

117.421/* 240.15

95 227* 94 8J

C u r s u l pieţei B r 0 VDin 12 Iunie n. 1909

Bancnote rom. Cump. 18.92 Vând. 19.—Argint român „ 18.70 » 18.95Lire turcesc! * 21.40 n dl.60Scris. fonc.Albine 5% 100.— yt 101.-Ruble RusescI * 2 51 £ 2.53Napoleondori. „ 19.04 » 19.12Galbeni » 11.20 n 11.4M&rcl germane • 117.— 9 117*40

Anunţ de licitaţie.în 21 şi 22 Iunie st. n. 1909 se

vor vinde cu licitaţie obiectele ce sau amanetat din 22 Martie 1908 până in­clusive în 16 Maiu 1908 şi anume: sub numărul 4096— 1908 pana inclu­sive cu Nr. 6896— 1908, al căror termin au espirat şi nu s’au rescum- părat.

Licitaţia va avea loc în localul Casei de zăloage, delà 8 oare până la 11 oare a. m. şi în cas de lipsă delà 2 până la 4 oare p. m.

Obiectele, cari se vor vinde, sünt : Giuvaericale, Ciasornice de aur şi ar» gint şi alte scule de aramă, Cioaie, Cositor, flanele, haine bărbăteşti şi fe* meiesci, Cisnie, Ghete şi altele.

Vânzarea se face în bani gata.Rescumpărarea sau înoirea ama­

netelor se poate face numai cu o zi înainte de licitaţie.

în ziua vânzării cu licitaţie nu se permite nici într’un chip a pre­lungi amanetarea.

B ra ssó , 30 Maiu 1909.iB-sj. Oficiul cassei ie amanetare din Braşoy.

| GEORGE BUCA |b croitor bărbătesc, m3 Braşov, Strada Orfanilor Nr. 7. £8 Confecţionează: j

C ostume m oderne. I Fason elegant. |

Depozit de S

Stofe veritabile englezeşti. [

N . G R Ă D I N A R ,BRAŞOV, Strada neagră Nr. I .

Recomandă:Cafea prăjită, Kigr. â Cor. 3 -2 0» n n v n 4* —

» v> n u » 4*80Liqueruri fine. Rum Jamaica. lava. Cuba. Diferite soiuri de Cognac în buteli, şi tot felul de mărfuri

de băcănie.[ IF’-va.M.d.a.tă, 1st IST’©.

Abonamente la„Gazeta Transilvaniei“se pot face ori şi când pe timp mai îndelungat sau lunare.

Institut artistic fotograficJOSEF SCHÜLLER & SOHN

mai înainte Leopold Adler, B R A S O V ,

Strada Porţii Nr. 14.

Lucru solid. — Preţuri solide.

I A A A A A A A A A A A A A A A I

£ I n f l e c a r e z i :

frennwtirstel proaspeţi.Şuncă escelentă.Costiţe de porc fierte şi nefierte.

Cele mai fine( Cărnuri afumate (mezeluri)^ se capătă la

\ H. G ZEIDNER,/ B raşov , S trada U lr s e h e r

>>

S

WILHELM SCHMIDTS,

s t-

F ra n z e lă r ie A n ă ş l de lux. B ru tă r ie , V â n za re de fă in a .

Braşov, Str. Aţei 3, Str. Hirscher 2.In fie-care zi se capătă de S-ori tra n ­

sele proaspete, şi p ân e de easa. Pane neagră G r a h a m prroaspătă. C ozonaci şi Pizm eţl proaspeţi

In fie-care zi.La toate exposiţiile unda au luat parte,

produsele mele au fost premiate cu cel din- tâiu preţ. La expoziţia din Bucureşti din anul 1906 premiat cu medalia de argint.

•5Í

Prafurile-Seidlitz ale lui MOLLV eritab ile numai ddcâ fie-care cutiâ este provădută eu m arca de

. . .. apărare a lui A. IHOLL şi eu subscrierea sa . . ■ ... ■Prin efectul de lecuire durabilă al Prafarilor-Seidlitz de A. Moli în contra greutăţi­

lor celor mai ceibicose la stomac şi pântece, în contra cârceilor şi acrele! la stomac, con- stipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor măi diferite bole femeescî a luat acest medicament de casă o răsoândire, ce cresce mereu dk mai multe decenii încdce. — Preţul unei cutii originale sigilate Corone 2 —- FaNificaţiile se vor urmări pe cale judecătorăscă.

Franzbranntwein şi sare a ini Moli.Veritabil numai dacă fie-care sticlă este provăzute cu marca j \-■ .............. de scutire şi cu plumbul lui A . Moli - ţ

Franzbranntwein-nl şi sa rea este fârte bine cunos- ,<44 cută ca un remediu popular cu deosebire prin tras (irotat), alină, durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de răcă'ă. —

Preţul unei cutii originale plumbate cor. 2.—.

jAOLi-o mi 6&1?

Săpun de copii a lui Moli.Cel mai fin săpun de copii şi Dame, fabricat după metodul cel mai nou, pentru cultivarea raţională a pelt-i, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — Preţul unei bucăţi cor. — .40 b.

Cinci bucăţi cor. 1.80s = Fie-care bucată de săpun, pentru copii este provăclută cu marca de apărare A. Moli. =

Trimiterea principală prin F a r m a c i s t u l A . M O L L W i e n , I. TBclilanhen 9c. şi reg. furnisor al curţii imperiale.

— Comande din provinciă se efectuăză dilnic prin rambursă postulă —La deposite să se ceră anumit preparatele prcvădute cu i călitura şi marca de apă­

rare a lui A. M O L L.Deposite îu Braşov: la d-nii farmacişti Ferâ. Jekelius, Victor Itoth şi en g r o s la

D. Ercmias Nepoţii.

ÎTlaşine de cusut

O R Î Â Ô ®S I N G E R O

maşine de casat, Soc. pe acţU, Braşov, Strada Porţii ar. 23

Băile minerale vindecătoare din Élőpatakau efect deosebit contra boalelor de stomac, rinici, ud, mitră ficat şi splină, şoldină, reumatism, constpaţie, preouna şi centra boaltlur, cari se desvoaltă din nervoşi late. Cura cu renumita tpă de beüt Élőpatak, urmată după ordi- naţiunea medicală, împreună cu bâi^reci şi calde, masaj, gimnastica svedică, traiu d etetic dă rezultate foarte favorabile. Sesonul băilor dela 15 Maiu până la 15 Septemvrie. Staţiune de cale ferată Feldioara (Földvár) şi Sepsi Set.- György cu comunicaţie ieftină de trăsuri. Locuinţe şi întreţinere ieftine şi elegante. Pentru sesonul prim din 15 Maiu până în 15 Iunie şi al doilea dela 20 August pănă în 15 Septemvrie se plăteşte nv»maî jumătate din taxa pentru cură şi rouz’că. Locuinţa cu 50°/0> întreţinerea mult mai ieftină. Apa rainerătă Élőpatak ocupă primul rang între apele minerale alcalioe ce con­ţine aicaloid de fier se foloseşte şi ca doftorie de casă şi e foarte plăcută amestecată cu vin sau cu beutură răcoritoare. In strein&tate precum şi în ţeată se consumă anual mai muit ca un milion de sticle. Locul de trimi­tere E őpatak şi în cele mai multe oraşe şi case de comerciu en gros.

La dorinţă se trimit şi prospecte franco.

D i r e c ţ i u n e a .

o«ga>«o»i- °S *- © •— L- B■+-I fc-

In -dispenzabil pentru

DAMEC e l m a i 13 11x1. c o sm e t ic

Crema MAEGIT a Inidepărtează după câte va zile pistrui, pete de ficat, sgrăbunţe si alte nejurăţeDii de piele. Netezeşte încreţiturile şi face obrazul alb, fresc şi juvenil. Preţul unui borcan mic 1 cor., mare 2 cor.ARTICOLE SPECIALE de T O A L E T Ă : Pudra Margit 1 cor. 20 b., Săpun Margit 70 b.; Pasta de dinţi Margit 1 cor.; Apă de obraz Margit 1 coroană. — Trimite cu r a m b u r s ă sau primind preţul. Produceutol: C l i E l i E N T S * . F f o L D J E S , farmacist în ARAD.

eoa.® c©

CD3 *-h 7 ©a» «m-*- ©—• so © o»• »

S e c a p ă t ă în. toate f a in a a c i i l e .Oeposit principal tn Braşov : Juins Homung, Emil Jekeliu

Fr. Kelemen, V. Klein, B. Kugler, Long & The i' droguerie; E. Neustadter, H. Oberth, v. Eoth,

Fr. Stenner, Teutsch & Tartler, dro­guerie. Sighişoara: A. V. Lin

gner, farmacie.

Cea mai bună coasă sn lume

este coasa de oţel de St. A n t o n O f t lm D o i ru ̂ o m n "n n şi se poate căpiţa singur numai dela O U l i r I 81 SOfflOgy-SZJle, FOÎÎr 2,

Coasa de oţel de tun St. A n t o n se fabrică din oţelul de tun mes­tecat cu cel mai mobil metal, un metal special, care este secretul fabricei.C flfl coroane plătesc celui ce este în stare să arate o coasă de oţel

de tun St. A n t o n cumpărată dela altă firmă.1000 coroane P itesc c* lui ce e ste in stare să găsească între 100 de1UUU coase de tun St. A n t o n două rtle. Cel-ce are bpsă de o coasăbună şi de toată încrederea să nu cumpere o altă coasă, pănă când nu cere dela vestita firmă de SU3 catalogul ilustrat, care se trimite ori-c5rui gratuit şi franco. Cereţi un astfel de ca­talog pe o carte po?tală Lunile de iarnă sunt cele mai potrivite pentra adunarea de comande. Cei-oe adună comande primesc rabat. — Garanţă deplină. —

psăComandându-se 10 bucăţi,

o coasă se dă în cinste.Serviciu conştienţios ! Mai

multe mii de scrisori de recu­noştinţă şi comande înnoite se put arăta şi pune la dispoziţia ori-cui.

Briciit de oţel de diamanten g a ra n ţă de 4 ani,

coetă 1 II. 50 cr.

70P re ţu r ile coaselor „S G T - A N T A L “ ;

75 80 85 90 95 100 110 cm.fl. 1 - fl. I t5 fi. I IO fl. i 15 fl. 1*20 11. i-25 fl. 1*30 fl. 1*50

Comande de 5 coase se trimit franco.Comande de 10 coase se dă 1 coasă gratis şi să trimit franco.

(566,7-6 )

fiSSr „Grazeta Transilvaniei•* cu numărul & 10 fiiense vinde la zaraful Dumitru Pup, la tutungerii de pe par­cul Rudoli şi la Eremias Nepoţi!.

Tipografia A. Mareşianu, Braşov.