Atestat Materiale Poligrafice.pdf

8/17/2019 Atestat Materiale Poligrafice.pdf

1/20

Materiale poligrafce.

Tiparul offset.

Tiparul offset, timp de mai multe decenii a fost singura modalitate de a imprima oimagine color pe hartie. In momentul de fata exista mai multe metode de imprimare aimaginilor color. Pentru tirajele de mari dimensiuni, tiparul offset ramane insa, ceamai buna varianta ca pret si calitate. Procesul de tiparire offset implica transferul decerneala lichida de pe placa tipografica pe o suprafata intermediara (cum ar fi uncilindru cauciucat) si apoi pe suportul final (hartie). Pentru obtinerea placilortipografice este nevoie de separarea culorilor continute intr-o imagine.Cum se obtine culoare prin tiparire

Cind este vorba imprimare in ! culori, acest proces se refera la culorile C"an,

#agenta, $ello% (galben) &i 'lac (negru). cest sistem de culori sunt cunoscute subprescurtarea C#$*. Prin combinarea acestor culori, un spectru larg de culori pot fiproduse pe pagina imprimata. +n caul n care culorile sunt combinate pe hartie(acestea sunt imprimate ca puncte mici, unele partial suprapuse, prin principiulrasteriarii halftoning), ochiul uman combinand culorile pentru a vedea imagineafinala.

1


2/20

Tipărirea offset reprezintă procedeul prin care imaginea este transferată pe suportul

de tipărire cu ajutorul unui cilindru intermediar, care preia cerneala de pe placa

tipografică şi o transferă pe suport. În cazul tiparului offset, durata pregătirii pentru

tiparire este mai mare deoarece necesită operaţiuni adiţionale ca: realizarea filmelorşi a matriţelor (plăcilor), curăţarea şi calibrarea presei. La tiparul digital, demararea

imprimării se face n timp foarte scurt nefiind necesare pregătiri suplimentare.

!"antaje unei tipografii offset faţă de o tipografie digitală:• #osturile se reduc substanţial odată cu creşterea tirajului• $e poate tipări n formate mari• $e pot folosi uşor culori spot şi %antone

2


3/20

Metoda Offset este folosită în general pentru proiecte de tipar comercial de volummare. Imaginea dorită este imprimată pe o placă tipografică, după care estetransferată către o suprafaţă din cauciuc, iar de pe acestă suprafaţă ajunge lasuportul final pe care este imprimată. Imaginea destinată tiparului primeştecerneală de pe nişte role speciale, iar părţile care nu fac parte din imagine suntacoperite cu o peliculă de apă pentru a nu fi acoperite cu cerneală.

Printul OFFSET utilizeaza sistemul CMYK, preluarea celor 4 culori de baza facandu-

se pe baza principiului rasterizarii. Imprimarea cernelii nu se face direct pe hartie, ea

este distribuita pe o placa, apoi pe un suport de cauciuc, iar la final pe hartie.

Rezultatul este o imagine mult mai clara si fidela realitatii, in culori vibrante.

Putem tipari atat in formate mici 35 x 50 cm, cat si in format mare 50 x 70 cm şi 70 x

100 cm.

Tiparim pe suport de hartie sau carton offset, dublu si triplu cretat, cartoane cromo,

duplex, cartoane colorate in masa, hartie speciala pentru etichete, hartie

autocopiativa, hartie autocolanta si cartoane transparente, avand gramaje cuprinseintre 50g/mp si 300 g/mp.

3


4/20

Punem mare accent pe calitatea materialelor de promovare folosite pentru ca

acestea reprezinta cartea de vizita a companiei Dumneavoastra!

Liniile de finisare pentru acest tip de tipar sunt foarte complexe, motiv pentru care se

poate acoperi un segment foarte mare de produse. Dintre aceste produse amintim:flyere, pliante, cataloage prezentare, brosuri, foi antet, volante, mape, afise, retetare,

chitantiere, blocnotes-uri, plicuri personalizate, agende personalizate, bibliorafturi

personalizate, calendare, cutii, ambalaje etc.

Printul OFFSET este recomandat in general in cazul cantitatilor mari de printuri, de

regula tiraje de minim 1000 buc.

Separatia de culoare este un proces prin care un document digital este separat incomponente individuale pentru imprimarea color. Componentele sunt cele amintitemai sus, C"an, #agenta, $ello% (galben) &i 'lac (negru), daca este vorba deprocesul in ! culori, existand si varianta de / culori. In acest process, fiecare dintreaceste culori se aplica pe o plac0 de imprimare. Placile se folosesc pentrucombinarea culorilor de separatie pe hartie prin procesul numit tiparire. Pentruimprimarea cu ajutorul imprimantelor laser sau injet procesul este asemanator, insanu se mai folosesc placi tipografice pentru transfer.

In procesul tipografic de separare a culorilor, fiecare culoare utiliata intr-undocument este separata in cele ! culori primare, C#$*, fiecare plan de culoare

4


5/20

avand un anumit unghi. 1iecare dintre culorile primare este transpusa pe o placa deimprimare utiliata apoi pentru tiparire. 2 astfel de placa (de exemplu C"an) continetoate elementele grafice ale paginii care au culoarea primara respectiva (in caulexemplului, C"an) de diverse tonalitati.#odul de realiare a separatiilor de culoare, se realieaa digital in functie de

soft%are-ul folosit pentru editare, cel al imprimantei 3IP (imprimanta ce realieaafilmul tipografic) sau soft%are-ul CTP-ului (computer to plate realieaa directplacile tipografice, eliminand necesitatea filmul).

4u este nevoie de a realia singuri separatia de culoare. In general documentul estetrimis catre tipografie sau biroul de 5TP, acestia urmand sa realiee pasiipremergatori procesului de tiparire, incluand si separatia de culoare.

Pentru tipar se pot realia documente digitale, care sa contina separatii compoit(toate informatiile de culoare intr-un singur fisier) sau pre-separate (fiecare culoareprimara din sistemul C#$*, pe pagina proprie).

#ai jos puteti vedea incepand din stanga6 imaginea originala C#$*, planul C"an,planul #agenta, $ello% (galben) si planul 'lac (negru).

Procesul de tiparire in 4 culori (policromie)

Pentru acest proces de imprimare color se utilieaa culorile primare, substractive6C"an, #agenta, $ello% &i 'lac. Procesul C#$* este cel mai utiliat proces deimprimare, atat offset (tipar) cat si digital (imprimante, plotter).

5


6/20

Tipar digital

Conceptul de tipar digital face referire la metoda de a tipări materiale pe ovarietate de medii având ca sursă o imagine digitala. În mod normal, acestăno iune face referire laț procesul de tipărire profesională prin care materialelegrafice create cu ajutorul unor programe mai mult sau mai pu in specializate dețdesktop pulis!ing sau provenind din alte surse digitale sunt tipărite cu ajutorulunor imprimante specializate în realizarea de formate mari sau capaile derezolu ii înalteț , imprimante care func ionează cu te!nologia azata pe jet dețcerneală sau pe cea cu laser.

În principiu, costurile pentru materialele imprimate prin metoda de tipar digital ar

putea avea costuri aparent mai ridicate, dar aceste costuri sunt amortizate derapiditatea procesului datorată eliminării unor etape consumatoare de timp ișresurse, asolut necesare în pregătirea matri elor pentru alternativele clasice dețtipar. "e asemenea,tiparul digital asigură i o fle#iilitate sporită, materialeleșdestinate tipăririi putând fi modificate cu u urin ă înaintea fiecărei comenzi deș țimprimare.

$iparul digital este răspunsul industriei tipografice care vine cu avantajulcompetitiv al rapidită ii la cerin ele unei pie e care impune termene de livrare dinț ț țce în ce mai scurte.

Tiparul digital 7i creea0 un avantaj net atunci c8nd vrei s0 ai un produs finalrapid, la un pre7 bun, &i, cel mai important, n ce cantitate dore&ti. Tiparuldigital este ideal n caul tirajelor mici &i mijlocii. 9e realiea0 direct din computer,ultimele ajustari putindu-se face, fara costuri suplimentare, chiar nainte de a dabunul de tipar.

6

http://www.agrafa.ro/serviciu/tipar-digitalhttp://www.agrafa.ro/agrafa-livehttp://www.agrafa.ro/category/blog/industrie/page/2http://www.agrafa.ro/category/blog/industrie/page/2http://www.agrafa.ro/category/blog/industrie/page/2http://www.agrafa.ro/category/blog/piata/page/2http://www.agrafa.ro/serviciu/tipar-digitalhttp://www.agrafa.ro/serviciu/tipar-digitalhttp://www.agrafa.ro/serviciu/tipar-digitalhttp://www.agrafa.ro/category/blog/industriehttp://www.agrafa.ro/agrafa-livehttp://www.agrafa.ro/category/blog/industrie/page/2http://www.agrafa.ro/category/blog/industrie/page/2http://www.agrafa.ro/category/blog/piata/page/2http://www.agrafa.ro/serviciu/tipar-digitalhttp://www.agrafa.ro/serviciu/tipar-digitalhttp://www.agrafa.ro/serviciu/tipar-digitalhttp://www.agrafa.ro/category/blog/industriehttp://www.agrafa.ro/serviciu/tipar-digital


7/20

Calitatea este impecabil0, deoarece imprimantele cu care lucr0m sunt de cea maibun0 calitate. 9e elimin0 astfel costurile mari cu filmele &i pl0cile tipografice, costurilede manoper0 a prepress-ului, care ajung uneori s0 dublee pre7ul unui produs. +ns0,cel mai important avantaj este c0 scapi de stresul :cantit07ii;, deoarece po7i tip0richiar &i ntr-un exemplar.

5imensiunile pe care putem tip0ri sunt de p8n0 la !? de centimetri, cu o suprafa70printabil0 de !!=>@,< centimetri. A8rtia folosit0, B32B , poate varia de la cea cugramajul de 80 g/m2, până la 30 g/m2, normal0 sau dublu cretat0(lucioas0 saumat0).

3eolu7ia este cea mai bun0, pentru c0 lucr0m cu un partener de calitate6 *onica#inolta. +mpreun0 producem documente de calitate, cu aspect profesional,documente de nalt0 calitate pentru toate scopurile &i ocaiile. 4u exist0 limit0 pentruproducerea de documente. Putem tip0ri de la c0r7i de viit0 la rapoarte financiare,documente de mareting, pliante, flutura&i sau afi&e. Imprimantele cu care lucr0m

asigur0 culori reale &i consistente pentru toate tipurile de documente printate.Tehnologia de nalt0 calitate permite realiarea unei calit07i constante, de la prima laultima pagin0 printat0.

Da tip0rire se adaug0 finisarea produsului, respectiv t0ierea, biguirea, &tan7area,capsarea sau spiralarea.

7


8/20

Este de 2 tipuri:

1. imaginea se creaza direct în maşina de tipar = DI,c!mputert!"press#

2. tipar din $aza de date %aria$i&e:

" imprimarea &aser, unde capu& de scriere creeaza ! imagine e&ectr!statica

ce %a atrage pu&$erea de tipar t!ner#' " imprimarea cu (et de cernea&a sau

$u&e'

" tiparu& termic, unde capu& de scriere emana ca&dura pentru a imprima pe

sup!rturi de tipar term!sensi$i&e'

" imprimante matricia&e, &a care capete&e de tipar acti!neaza mecanic

asupra sup!rtu&ui de tipar.

TIPARUL DIGITAL SE REALIZEAZA DIRECT DE PE CALCULATOR SI ESTE

UTILIZAT IN SPECIAL PENTRU LUCRARILE COLOR CU TIRAJ MIC. NOILE

TEHNOLOGII DE IMPRIMARE DIGITALA ADUC AVATANJE TEHNICE SI OPTIUNI

MULTIPLE. TIPARUL DIGITAL ARE AVANTAJUL UNUI COST MIC PENTRU TIRAJE

REDUSE, NEEXISTAND DIFERENTE MARI DE PRET INTRE TIRAJE DIFERITE.

)


9/20

Tipar inalt

Tiparul !nalt este un procedeu de imprimare a textului i imaginilor unde suprafa aș țactiv0 a cli eului tipografic este reliefat0 fa 0 de suprafa a neutr0, spre deosebireș ț țde tiparul ad8nc unde suprafa a activ0 este gravat0 n ad8ncime. Pe suprafa aț țactiv0, a c0rei orientare este inversat0, se aplic0 cerneal0 iar apoi este presat0 ntr-ocoal0 de h8rtie pentru a ob ine o imagine poitiv0 orientat0 de la st8nga la dreapta.țPresarea foii de h8rtie se face de obicei fie cu ajutorul unei pl0ci suprapuse pesteaceasta, fie cu o rol0.

Imprimeurile ob inute prin acest procedeu, n special cele artistice, sețnumesc stampe.

1amilia tehnicilor tiparului nalt include xilogravura, metalogravura, gravura chimic0 nrelief, linogravura, unele tipuri decolografie .a.ș

Imprimarea tradi ional0 a textului cu blocuri mobile este de asemenea o tehnic0 aț

tipatului nalt. ceasta a nsemnat c0 xilogravurile erau mult mai u or de folosit cașilustra ii pentru c0r i, put8nd s0 fie imprimate mpreun0 cu textul. Ilustra iile nț ț țad8ncime, trebuiau imprimate separat.

Tiparul nalt repreint0 una dintre familiile tradi ionale ale tehnicilor de stampare,ț mpreun0 cu familiile tiparului ad8nc iș tiparului plan. Progresele moderne au dus laapari ia i altor tipuri.ț ș

*

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_ad%C3%A2nchttps://ro.wikipedia.org/wiki/Stamp%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Xilogravur%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mtalogravur%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gravur%C4%83_chimic%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Linogravur%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colografie&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Planografiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_ad%C3%A2nchttps://ro.wikipedia.org/wiki/Stamp%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Xilogravur%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mtalogravur%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gravur%C4%83_chimic%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Linogravur%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colografie&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Planografie


10/20

Tipar adanc

1+


11/20

Tiparul adânc este o categorie a tehnicilor de stampare n care imaginea esteinciat0 ntr-un suport, numitcli euș , onele inciate re in8nd cerneala. Cli eulț șrepreint0 negativul gravurii. Eravarea negativului se face fie chimic, cu ajutorulaciilor (acvaforte, acvatint0, meotint0 etc.), fie macanic, cu ajutorul d0l ilor sauț

acelor (ac rece), fie printr-o combina ie a celor dou0 (ț taille douce). 5easupranegativului se a a0 o foaie de h8rtie i se aplic0 presiune cu ajutorul unei roleș șmetalice grele sau cu un mecanism de tip menghin0. Presiunea aplicat0 determin0transferarea cernelei din inciiile cli eului pe suprafa a foii de h8rtie. Imagineaș țimprimat0 ob inut0 poart0 numele deț stampă i repreint0ș pozitivul gravurii.

Tiparul ad8nc repreint0 una dintre cele trei mari categorii tradi ionale ale metodelorțde imprimare, al0turi detiparul nalt (tipar cu aț, flexografie etc.) iș tiparulplan (litografie).

"ra#ura c$imicăFmodificare G modificare surs0H

+n caul gravurii chimice, cli eul pe care se gravea0 negativul const0 ntr-o pl0cu 0ș țmetalic0, de obicei dincupru sau inc. Pl0cu a este acoperit0 cu unț vernis, o solu iețformat0 din r0 ini i un solvent, care nu este atacat de acid. 1olosind un ac (sau oș ș

alt0 unealt0 ascu it0) se trasea0 desenul prin g8rierea vernisului, develindțsuprafa a pl0cu ei. ceasta este apoi cufundat0 n acid aotic. cidul corodea0ț ț

11

https://ro.wikipedia.org/wiki/Stamp%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Acvafortehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Acvatint%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Acvatint%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mezzotint%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ac_rece&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Taille_douce&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_%C3%AEnalthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_cu_za%C8%9Bhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_cu_za%C8%9Bhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_cu_za%C8%9Bhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Flexografiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_planhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_planhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Litografiehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tipar_ad%C3%A2nc&veaction=edit&vesection=2https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tipar_ad%C3%A2nc&action=edit&section=2https://ro.wikipedia.org/wiki/Cupruhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Zinchttps://ro.wikipedia.org/wiki/Stamp%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Acvafortehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Acvatint%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mezzotint%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ac_rece&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Taille_douce&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_%C3%AEnalthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_cu_za%C8%9Bhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Flexografiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_planhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_planhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Litografiehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tipar_ad%C3%A2nc&veaction=edit&vesection=2https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tipar_ad%C3%A2nc&action=edit&section=2https://ro.wikipedia.org/wiki/Cupruhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Zinc


12/20

suprafa a pl0cu ei care a fost expus0 prin ndep0rtarea stratului protector de vernis,ț țcre8ndu-se astfel ad8ncituri n cli eul metalic. 5up0 ce este suficient de corodat0,șpl0cu a este scoas0 din baia de acid iar vernisul este ndep0rtat pentru preg0tireațurm0torului pas din procesul gravurii.FH

Pentru inprimarea cli eului inciat, se aplic0 cerneal0 pe suprafa a acestuiaș țasigur8ndu-se buna ei p0trundere n ad8ncituriF?H. Pl0cu a este frecat0 cu tarlatanț(sau alt0 p8n0) pentru ndep0rtarea grosului cernelei i apoi tears0 mai bine cuș șiar sau pagini de c0r i de telefoane nvechite, l0s8nd cerneal0 doar n ad8ncituri. 2țfoaie de h8rtie umed0 este a eat0 peste pl0cu 0, astfel nc8t, la trecerea prin pres0,ș țh8rtia umeit0 va putea fi for at0 n ad8nciturile umplute cu cerneal0.ț F?H Pl0cu a iț șh8rtia sunt apoi acoperite cu o es0tur0 groas0 pentru asigurarea distribuirii egale ațpresiunii presei.F>H 5up0 trecerea prin pres0, cli eul i h8rtia sunt descoperite iș ș șdelipite unul de cel0lalt, fiind relevat0 stampa creat0.

"ra#ura mecanicăFmodificare G modificare surs0H

+n caul gravurii mecanice cli eul este inciat direct cu acul sau d0lti a, procedurileș țulterioare fiind acelea i ca i n caul gravurii chimice.ș ș

12

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_ad%C3%A2nc#cite_note-1https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_ad%C3%A2nc#cite_note-masterworksfineart.com-2https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_ad%C3%A2nc#cite_note-masterworksfineart.com-2https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_ad%C3%A2nc#cite_note-3https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tipar_ad%C3%A2nc&veaction=edit&vesection=3https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tipar_ad%C3%A2nc&action=edit&section=3https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tipar_ad%C3%A2nc&action=edit&section=3https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_ad%C3%A2nc#cite_note-1https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_ad%C3%A2nc#cite_note-masterworksfineart.com-2https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_ad%C3%A2nc#cite_note-masterworksfineart.com-2https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_ad%C3%A2nc#cite_note-3https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tipar_ad%C3%A2nc&veaction=edit&vesection=3https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tipar_ad%C3%A2nc&action=edit&section=3


13/20

Tiparul Plan

Tiparul plan, planografia sau imprimarea planografică repreint0 o categorie atehnicilor de imprimare n caul c0reia suprafa a activ0 a cli eului tipografic se afl0 laț șacela i nivel cu suprafa a neutr0, spre deosebire de suprafa a activ0 reliefat0ș ț țatiparului nalt sau cea ad8ncit0 a tiparului ad8nc.

cesta include procedee planografice precum litografia sau monotipia. Ditografia sebaea0 pe principiul neamestec0rii apei i uleiului, cli eul tipografic fiind mp0r it nș ș țone acvafile (care re in apa i resping uleiul) i acvafobe (care resping apa i re inț ș ș ș țuleiul), determin8nd astfel modul n care cerneala tipografic0 este distribuit0 pe

suprafa a cli eului. #onotipia const0 n simpla aplicare a cernelei sau vopselei pe oț ș

13

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_%C3%AEnalthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_ad%C3%A2nchttps://ro.wikipedia.org/wiki/Litografiehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Monotipie&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Monotipie&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_%C3%AEnalthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tipar_ad%C3%A2nchttps://ro.wikipedia.org/wiki/Litografiehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Monotipie&action=edit&redlink=1


14/20

suprafa 0 plan0 i presarea ulterioar0 a acelei suprafe e pe coala pe care se vreaț ș țtranspus0 imaginea.

a tiparu& p&an, atat e&emente&e imprima$i&e cat si ce&e neimprima$i&e sea-a practic in ace&asi p&an. Dierenta intre ce&e d!ua tipuri de e&ementec!nstituti%e a&e !rmei nu se mai rea&izeaza printr"! dierenta de ina&time,ci prin pr!prietati /zice si c0imice de!se$ite. !rma de tipar este pregatitain asa e& incat e&emente&e imprima$i&e sa de%ina !&e!/&e, adica sa permitadepunerea cerne&ii grase de tipar pe supraata &!r, iar e&emente&eneimprima$i&e 0idr!/&e, adica sa permita depunerea apei, ceea ce are caeect respingerea cerne&ii.

In timpu& imprimarii, !rma este ac!perita succesi% cu apa si cucernea&a. Dat!rita pr!prietati&!r /zic!"c0imice menti!nate, cernea&a %aadera numai pe e&emente&e imprima$i&e, de unde se transera pe 0artie,e&emente&e neimprima$i&e retinand apa si impiedicand aste& depunereacerne&ii pe e&e.

Este un pr!cedeu de imprimare care !&!seste !rma de tipara carei supraata acti%a 1 /g.6.#se situeaza practic in ace&asi p&ancu supraata neutra.

14


15/20

ig.6. !rma de tipar p&an si m!du& de imprimare. 1" e&emente tiparit!are, 2" supraata neutra, 3"cernea&a, 4" 0aria.

E&emente&e tiparit!are 1 au pr!prietatea capatata in urma pre&ucrarii c0imice# de a

retine cernea&a si a respinge apa. E&e sunt deci e&emente !&e!i&e.

In rea&itate si &a tiparu& p&an eista ! dierenta de ni%e& intree&emente&e !rmei, care diera in unctie de m!du& de pregatire a& p&acii: &ac!pierea p!ziti%a e&emente&e imprima$i&e se a-a su$ ni%e&u& e&emente&!rneimprima$i&e, in timp ce &a c!pierea negati%a se a-a deasupra. Dierentade ni%e& este neinsemnata de !rdinu& micr!ni&!r#, nu are un eect esentia&in pr!cesu& de imprimare si de aceea se neg&i(eaza.

Tiparul plan direct

Este in prezent !arte putin !&!sit, de!arece uzura !rmei &a imprimareadirecta este !arte mare, 0artia acti!nand ca un a$razi% dat!rita neuni!rmitati&!rsa&e. artia %ine in c!ntact direct cu !rma de tipar ac!perita cu cernea&a. iparu&direct a !st in&!cuit cu tiparu& p&an indirect sau !set.

15


16/20

ig. 7.. Imprimarea &a

tiparu& p&an : a " pr!cedeu& direct ' $" pr!cedeu& indirect

Tiparul serigrafc

Serigrafia este un procedeu de imprimare pe suprafe e netede care const0 nțaplicarea pe materialul pe care se imprim0 a unui strat de cerneal0 printr-un ablonșcu decup0ri acoperite cu o sit0 fin0. Imaginea realiat0 prin imprimarea serigrafic0este format0 dintr-un num0r de puncte care este dat de num0rul de ochiuri al sitei dincare se realiea0 masca.

Imprimarea se poate face pe materiale textile (tricouri, geci, sepci etc.) sau pemateriale solide (autocolant, agende, calendare, c0r i de viit0 etc.)ț

16


17/20

%erigrafia, ca metoda de imprimare, a fost recunoscuta in C!ina, in timpul dinastiei%ong, intre anii &'( si )*+&, in aponia si in alte tari asiatice. In -uropa, serigrafiaa fost introdusa de mesterii asiatici spre sfirsitul anilor )+((, dar nu a fostacceptata decit intro foarte mica masura. "ar, in )&(+, in /nglia, serigrafia a fostpatentata de %amuel %imon, ca metoda de imprimare a tapetului, pe suport de

lina, matase si alte tesaturi fine. In anii )&0(, artistii vremii au inceput safoloseasca serigrafia pentru imprimarea pe oiecte de ceramica, sticla si te#tile. Inprezent serigrafia este folosita pentru imprimarea unor imagini, ori modele graficepe diferite produse1 tricouri, jac!ete, palarii etc. $e#tilele, lemnul, metalul,plasticul, pielea, !artia si sticla sunt numai citeva dintre suporturile posiile pentruimprimat. 2etoda serigrafica se deoseeste de celelalte metode de imprimare prinsimplitatea, accesiilitatea si posiilitati artistice. 2etoda de imprimare prinsalon are posiilitati te!nologice foarte largi1

• diversitatea suportului imprimat 3pelicula, carton, tesaturi, metale, sticla,lemn si altele4 cit si de imprimarea confectiei gata 3plate electronice, scoarte,amalaj4.

• grosimea considerata ale suportului 3pina la *(mm si mai mult45• viteza de confectionare a formelor5• grosimea stratului de cerneala constituie de la ' pina la )(( µm ceea ce

asigura otinerea imaginii intensive, iar la necesitate si reliefate5• utilizarea cu efect ma#imal a cernelurilor fluorescente, sidefate5• avantajul alegerii formatului in limite variate. In prezent prin metoda

semiautomata se poate imprima pe formatul 067m, iar prin metoda automata),76*,7m5

• posiilitatea lacuirii productiei5• permite imprimarea unui e#emplar redus, insa tirajul optimal este de la 7(

in sus5• rezistenta ridicata a vopselelor la frecare, zgiriere5• rezistenta ridicata la raze 89.

17


18/20

"e la imprimarea unui simplu rind de te#t pe o ric!eta pina la reproducerea inpolicromie a unor lucrari de arta, serigrafia acopera o gama foarte larga deaplicatii5 avantajul major, fata de metodele traditionale de imprimare, il constituieposiilitatea imprimarii, cu usurinta pe suporturi e#trem de diverse1 !irtie, :9C,n;lon, te#tile, sticlaportelan, metal, lemn, cauciuc, piele, s.a.m.d.

Imprimarea serigrafica se poate realiza la orice scara dimensionala, de la formatemici, de 0#7 cm, caracteristice imprimarii pe carduri sau C"uri, pina la dimensiunifoarte mari, de 0,7#)* m, corespunzatoare posterelor. /stfel, se poate spune caserigrafia este o metoda universala de imprimare si versatilitatea sa nu poate fiintilnita la nicio alta metoda de imprimare cunoscuta pina in prezent.


19/20

Forma de tipar

Este elementul particular pentru fiecare tiparitura, de pe care se obţin elementele grafice

pentru multiplicare prin diverse procedee de tipar. Aceste elemente pot fi transmise direct de

pe forma de tipar pe suportul de imprimare sau pot fi transpuse cu ajutorul unui cilindru de

transpunere. Forma de tipar are rolul de a delimita elementele imprimabile de elementele

neimprimabile. In industria poligrafica se cunosc 5 tipuri de procedee de tiparire şi pentru

fiecare, diferenţierea dintre elementele imprimabile şi cele neimprimabile se face prin alte

mijloace: • iparul plan! lit"ograp"ie offset • iparul inalt! letterpress si fe#ografie • iparul

ad$nc! rotogravura, tampografia • ipar serigrafic • ipar digital

1*


20/20

2+

Documents

Atestat Materiale Poligrafice.pdf