Arheologia industriala

8/12/2019 Arheologia industriala

1/12

Arheologia industriala

Despre soarta patrimoniului industrial in Romania

Text: Irina Ioana IamandescuFoto: Irina si Camil Iamandescu

In 2005 Mircea Cartarescu scria frumos si trist: "o drama strict personala: mi-au daramat moara!Cine? Haar n-am Care moara? Moara mea moara "#imo$ita" din spatele locului de pe%tefan cel Mare unde am locuit 25 de ani si unde mai stau ai mei si acum Moara din "&ostal'ia"si din "(ritor" moara in umra careia Mendeilul isi spunea fantasticele po$esti Moara care-midomina $isele colosala de parca toate fortaretele si mausoleele si ma'a)iile portuare ale lumii arfi fost puse la un loc Constructia cu cea mai impresionanta ar*itectura industriala din lume Cumas putea sa-ti su'ere) macar insemnatatea pe care ea a a$ut-o pentru mine? +m copilarit incampul ei ma'netic care cura spatiul lumii mele in ,ur +m trait in $uietul continuu al sitelor ei

+m sarit 'ardul noaptea si-am aler'at prin curtea ei pustie su stele ca sa-i atin' cu de'etelesuprafata 'i'antica incinsa de luna . /ra o constructie $ec*e si noila din $eacul al

nouaspre)ecelea /ra puternica si melancolica Isi ridica foarte sus frontonul cu fereastra rotundaca-n C*irico In lumea ci$ili)ata astfel de cladiri din $remuri mai une nu se darama %e conser$afatadele si in interior se reconstruieste ultramodern Cele mai frumoase *oteluri si ma'a)ineoccidentale sunt facute in acest fel &oi stim doar sa radem de pe fata pamantului Cladirea astaera pentru mine $ie un ar*etip in lumea mea interioara o runa in alfaetul meu Mi-au dat-o ,osintr-un mod tampit $andalic crud inutil &u-mi ramane acum decat de)olarea"Intre timp pe amplasamentul Morii #amo$ita a aparut un cartier de locuinte a carui densitate ointrece pe cea atat de *ulita a $ec*ilor cartiere socialiste "dormitor" #e cealalta parte a +leiiCircului a fost demolata luna trecuta fosta Moara (lma)u terenul urmand sa aia aceeasidestinatie Farica de lei %olaris in $ecinatatea 1arii (or cade c*iar in aceste )ile su lamauldo)erelor pe cand Farica de sapun %tella lan'a (or a fost de mult inlocuita de un cunoscutsi standardi)at *ipermaret %in'ura Moara +ssan monument istoric de $aloare nationala 3sac!4re)ista eroic 3oare cat o s-o mai faca?4 sar'ului delapidatorilor incura,ati tacit s-o distru'a

+ceasta este pe scurt situatia trista a unui se'ment istoric al primului inel industrial alucurestiului din )ona %tefan cel Mare - (or - Colentina &imeni nu si-a pus prolema sacercete)e $alorile acestor situri industriale sa intelea'a daca sau care dintre ele ar putea fireutili)ate spre folosul orasului sau sa ia in considerare consecintele nefaste ale construiriiintensi$e la procente de ocupare si coeficienti de utili)are mult peste maximele unui minim conforturan 6erspecti$a profitului rapid otinut din in$estitii imoiliare pare sa fi fost unicul moti$ care adeterminat distru'erea unor esantioane importante din ar*itectura industriala a orasuluiCa)ul de mai sus repre)inta doar un exemplu iar acest tip de atitudine care a de$enit cu uneleexceptii re'ula in ucuresti isi 'aseste corespondent in orase ca Timisoara Clu, sau Iasi iaremrionii sai sunt de,a pre)enti in teritorii cu $aloare de peisa, cultural industrial ca cele dinanatul Montan/ste e$ident ca daca riscurile la care este supus patrimoniul industrial sunt importante la ni$elinternational in 7omania acestea iau o forma acuta #esuet pier)andu-si functiunea initialaocupand arii importante si "tentante" din suprafata oraselor prea putin cercetat $a)ut de multeori ca re)er$or de materiale de constructie si fier $ec*i si 'asind cu 'reu simpatia puliculuipatrimoniul industrial este in real pericol la ni$el national #esi se pastrea)a inca situriremarcaile pentru sud-estul /uropean preocuparile pentru cercetarea lor sunt inca la inceputc*iar termenul de ar*eolo'ie industriala 'asindu-si 'reu recunoastrea in mediile stiintificeConser$area restaurarea sau con$ersia unor astfel de situri sunt rareori luate in considerare siin consecinta deci)iile pri$ind demolarea sunt frec$ente 6rotectia le'ala este prea putineficienta - siturile clasate ca monumente istorice neputand fi demolate oficial sunt de multe oriaandonate sau incura,ate sa se prauseasca fara ca autoritatile sa inter$ina decisi$Ce s-ar putea face? +telierele internationale de ar*eolo'ie industriala desfasurate in 7omania


2/12

incepand cu 2008 au incercat sa raspunda la aceasta intreare +r*eolo'ia industriala a fost deasemenea tema unei recente de)ateri si a unei expo)itii de foto'rafii la Institutul Cultural7oman

+r treui sa se inceapa printr-o in$entariere nationala a siturilor industriale de $aloare listamonumentelor istorice a$and lacune importante din cau)a lipsei de "atentie" pentru acest suiectla inceputul anilor 904 Clasarea siturilor semnificati$e ar putea sa le asi'ure protectia pana la'asirea unor cai de recuperare %trate'iile de de)$oltare urana care pre$ad de multe oriecolo'i)area si reailitarea siturilor industriale poluate 3intele'and prin acestea de cele mai multeori demolarea4 ar putea lua in discutie inte'rarea prin reailitare si refunctionali)are a ar*itecturiiindustriale $aloroase #e asemenea politicile de protectie a peisa,ului ar treui sa includa masuride conser$are a urmelor industriilor istorice in teritoriile cu $aloare de peisa, cultural Inte'rareapatrimoniului industrial in circuite ale turismului cultural ar di$ersifica oferta turistica 6roprietarii arputea fi con$insi ca exista si altfel de solutii c*iar $iaile economic Fostii lucratori ar putea fiimplicati iar pulicul ar putea fi sensiili)at pentru sal$area unor $alori culturale definitorii pentruidentitatea noastra si "noi" doar prin constienti)area lor tar)ie

+utoritatile competente sunt insa prea putin preocupate de punerea in practica a acestor ipote)ede lucru Interesul pentru acestea este insa in crestere in scolile romanesti de ar*itectura inacord cu trendul international fapt reflectat de expo)itia "+pproac*in' ran Industrialandscape" desc*isa la cel de-al cincilea atelier de ar*eolo'ie industriala si in care au fostpre)entate 85 proiecte romanesti de diploma elaorate la ucuresti Iasi Clu, si Timisoara si

dedicate recuperarii unor situri industriale #in pacate peste ,umatate dintre aceste situri audisparut de,a sau sunt in curs de de)inte'rare%ocietatea ci$ila incepe sa reactione)e timid dar prea putin eficient (&1-urile din domeniu se$ad in situatia de a adau'a patrimoniul industrial cate'oriilor "clasice" de patrimoniu in conditiilein care resursele materiale sau umane disponiile pentru protectia acestora sunt si asainsuficiente7ecent constituita +sociatie de +r*eolo'ie Industriala ai car ei memri au or'ani)at in decursultimpului e$enimentele descrise mai sus isi propune sa fie acel 'rup acti$ dedicat protectieipatrimoniului industrial cercetarii sale care sa poata stimula atat de)aterea pulica cat sireactia autoritatilor care sa initie)e proiecte $iaile pentru recunoasterea $alorii si recuperareasiturilor industriale pe o piata care deocamdata pare sa fie indiferenta in fata acestei teme

Inapoi la sumarhttp://www.arhitectura1906.ro/articolrevista.php?id_art=!id_rev_art=1"9

Patrimoniu industrial n Romnia

A#$%&'&(IA I)*+,-#IA'

#epere internaionale i contriuii rom2neti
http://www.arhitectura1906.ro/revista.php?id=179http://www.arhitectura1906.ro/revista.php?id=179http://www.arhitectura1906.ro/revista.php?id=179http://www.arhitectura1906.ro/revista.php?id=179http://www.arhitectura1906.ro/revista.php?id=179http://www.arhitectura1906.ro/revista.php?id=179


3/12

#epere internaionale

n 2003 participanii la congresul TICCIH ComitetulInternaional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial ce a avutloc la !oscova" declarau n pream#ulul C$artei PatrimoniuluiIndustrial urm%toarele& 'cl%dirile (i structurile construite pentruactivit%i industriale" procesele (i uneltele )olosite" ora(ele (ipeisa*ele n care sunt amplasate" mpreun% cu mani)est%rile lortangi#ile sau intangi#ile" sunt de o importan% )undamental%+ ,letre#uie studiate" istoria lor tre#uie predat%" nelesul (i semni)icaialor tre#uie demonstrate (i su#liniate n oc$ii opiniei pu#lice" iare-emplele cele mai semni)icative (i caracteristice tre#uieidenti)icate" prote*ate (i ntreinute" n sensul C$artei de la .eneia"spre )olosul pre/entului (i viitorului

C$arta Patrimoniului Industrial document de re)erin% ndomeniul relativ nou al prote*%rii patrimoniului industrial" repre/int%re/ultatul unei evoluii continue a ar$eologiei industriale n a doua*um%tate a secolului al 11lea" evoluie care a coincis" uneori" culupta pentru recunoa(terea legitimit%ii unui ast)el de cmp decercetare inedit+

Termenul de 'ar$eologie industrial% ncepe s% )ie utili/at la*um%tatea anilor 0 n 4nglia" unde strati)ic%rile industriei"ncepnd cu *um%tatea secolului al 1.IIIlea" marc$ea/% aproape totteritoriul naional+ 5e propunea cercetarea urmelor revoluiei

industriale )a#rica" cu toate in)rastructurile ei" c%i )erate" poduri"g%ri" cartiere muncitore(ti" $ale comerciale" lucr%ri care nu numai c%au modi)icat teritoriul" dar au condiionat din ce n ce mai pro)undviaa colectivit%ii+

n 677" 8Council )or 9ritis$ 4rc$aeolog: )olose(te o)icialtermenul (i c$iar creea/% un Comitet de Cercetare n 4r$eologieIndustrial%" aceasta n paralel cu n)iinarea unor cursuri speciali/atela cteva universit%i #ritanice+

;dat% cu cre(terea constant% a interesului n domeniu" ia)iin% n 67 a c%rui activitatecontinu% meritoriu pn% n pre/ent+

ncepnd cu recomandarea ?


4/12

europene de protecie a patrimoniului se apleac% cu mai mult%atenie (i e)icien% spre cercetarea (i conservarea integrat% apatrimoniului industrial+ Campanii de reperare (i inventarieresistematic% sau derulat" ca primi pa(i indispensa#ili" nc% din aniiAB0 =4nglia" 5coia> (i A?0 =rana Italia>+ 4cest lucru r%spundeanecesit%ii lu%rii de deci/ii in)ormate imediate n vederea protecieipatrimoniului industrial n condiiile att ale unei e-plo/ii a pieeipatrimoniului 'invadate de valori industriale produse uneori cudoar cteva decenii n urm%" ct (i ale pericolului distrugerii ncontemporan a industriilor martor" dep%(ite te$nic (i consideratedesuete+ Pe lng% pierderi inevita#ile" numeroase monumenteeuropene au )ost recuperate mai ales ncepnd cu anii 70 si" odata curecunoasterea internaional% a importanei domeniului" mai multesituri industriale au )ost incluse n Dista Patrimoniului !ondial+

Ein punct de vedere terminologic sintagma 'ar$eologie industrial%a )ost de la nceput controversat%+ Ee la prima de)iniie adomeniului" aparinnd lui !ic$ael Ri-" care a)irma c% ar$eologiaindustrial% se ocup% cu descoperirea vestigiilor timpurii produse derevoluia industrial%" noiunea evoluea/%" iar nelegerea sa varia/%de la interpret%ri 'poetice =ranco 9orsi" 67 la de)iniiicontemporane mai te$nice (i cuprin/%toare =C$arta TICCIH 2003>

4socierea celor dou% noiuni 8ar$eologie @ 8industrial" produce laprima vedere un )el de 8rumoare semantic%" cum spune ranco9orsi(i cere" desigur" unele e-plicaii+ Eiscon)ortul terminologicderiv%" din aparenta contradicie ntre noiunea de ar$eologie ca(tiin% a anticului" a pierdutului (i cea de industrial ca )enomenologiete$nic%" economic%" productiv% comple-%" legat% de trecutul recent"de actualitate aici contradicia se re)er% la parametrul temporal+ Eeasemeni contradictoriu este (i modul convenional de nelegere aar$eologiei clasice" pe deo parte" ca studiu al produciilor naltartistice (i a industrialului" pe de alt% parte" ce se re)er% la practic")uncional" material (i n minim% m%sur% la estetic+

nelegerea ar$eologiei moderne ca ar$eologie a istoriei (i nu doar aistoriei artei" precum (i renunarea esteticii contemporane laconceptul de antiartisticitate a utilului" apropie ns% cele dou%noiuni+ !ergnd mai departe" istoria ca (tiin% contemporan%"l%snd la o parte istoria #%t%liilor (i pe cea diplomatic%" ia nconsiderare istoria economic%" social%" politic%" artistic% (i deci (iistoria te$nicii+ Da rndul ei" aceasta nu se mai limitea/% la istoriasteril% a ma(inilor (i procedeelor de producie" a materiilor prime" cile locali/ea/% ntro realitate a locurilor" )a#ricilor" a caselor n carelocuiau cei ce )%ceau s% )uncione/e aceste ma(ini" a modului lor devia% +


5/12

Perioada istoric% la care se re)er% domeniul" este la rndul eicontroversat%" termenul de 8revoluie industrial% )iind el nsu(irelativ putnduse re)eri la o perioad% ncepnd cu secolul al 1.IIIlea pn% la s)r(itul secolului al 1I1lea+ Totodat%" decala*eimportante n evoluia industriei n di)erite regiuni ale glo#ului"situea/% intervenii contemporane n timp la multe decenii'distan% unele de altele+ Putem oare vor#i de industrie nainte de6


6/12

n recuperarea acestui valoros patrimoniu sunt aproape ine-istente+

5ituaia economic% precar% a multora dintre societ%ile ce deinpatrimoniu industrial le determin% pe acestea )ie s%a#andone/e@vnd% patrimoniul a c%rui ntreinere este preacostisitoare" )ie s%l 're)uncionali/e/e" cu investiii distructiveie)tine (i de sla#% calitate" pentru al nc$iria+ Ein comoditate sau dinlipsa unei strategii de perspectiv%" sunt pre)erate construciile noiinterveniilor mai pretenioase pentru recuperarerestaurare" suntcasate (i distruse utila*e valoroase su# motivul rete$nologi/%rii4ceste iniiative sunt cu att mai d%un%toare pentru marileansam#luri" mp%rite prin privati/%rile gr%#ite de la nceputul anilor70" ansam#luri a c%ror coeren% iniial% nu se va mai putea n curnddesci)raRepre/entnd procente impresionante din supra)aaora(elor (i situnduse acum relativ aproape de centre" ariileindustriale destructurate" )oste industrii de marc% ale ora(ului" suntv%/ute ca o imens% re/erv% ur#anistic% n a(teptare de destinaii+Proprietarii (i investitorii interesai de amplasamentele )oarteavanta*oase nu doresc ns% s% investeasc% n reconversie simindusecondiionai de restricii (i pro#leme de restaurare pentru ceea ce eiconsiderau ca spaiu sau teren disponi#il pentru orice )el deintervenie pro)ita#il%+

Campanii de inventariere speciali/at% nu au )ost demarate+ Ee(i" dee-emplu" se p%strea/% o#iecte de patrimoniu industrial din secolul al1I1lea care )uncionea/% cu te$nologia original%" nu se cunoa(tee-act tipologia" num%rul acestora" valoarea lor+ n consecin%"deci/iile de demolare@casare sunt" n lipsa protectiei legale" sau dinnecuno(tin% de cau/%" e-trem de )recvente" iar puinele m%suri deprote*are sunt su#iective (i insu)icient )undamentate (tiini)ic+

Pe lng% acestea este greu de o#inut susinerea opiniei pu#lice nuntotdeauna receptiv% la un ast)el de su#iect ;amenii nu sunt ata(aide 8)a#ric%" ci mai degra#% o consider% un sim#ol al ngr%diriili#ert%ii personale" al su#ordon%rii (i ar accepta cu greu so vad%" dee-emplu" n c%ri po(tale ilustrate" al%turi de m%n%stirile din nordul!oldovei

,-ist% ns% (i reversul po/itiv+ ;rgoliul )irmei" noiunea de tradiie"pot determina deci/ia industria(ului de a )ace un mu/eu al )irmei+Inscripia 8)ondat la 6? nno#ilea/% #la/onul comercial decontinuitate (i serio/itate nentrerupte+ Eincolo de simpla inscripie"aceast% dovad% poate veni din m%rturii vi/i#ile" construite" dinpatrimoniu recuperat+

;amenii" la rndul lor" au o anume o#i(nuin% a locului de munc%c%ruia i sau dedicat atia ani" c$iar generaii" sunt ntristai dedeclinul lui 4ccesi#ilitatea n acel loc ca dovad% a acestuisacri)iciu" simpla lui p%strare )i/ic%" constituie o m%rturie a)ectiv%


7/12

despre ceea ce a )ost munca" r%#darea" inventivitatea celor dedinaintea noastr%" o recuperare a memoriei #unicilor+ Ca (i n 4ngliaanilor 0B0" poate acum e momentul potrivit la noi pentru caoamenii s% recepione/e po/itiv acest mesa*" )%r% s% mai asocie/eaceste m%rturii industriale cu mi/eria sau organi/area de tip socialist"ci s% nceap% s% le neleag% ca pe m%rturii preioase ale trecutuluiindustrial romnesc" ce a contri#uit esenial la avntul economic alRomniei inter#elice+ Ee asemenea" tinerii" n ciuda tendinei neg%riiistoriei recente" pot )i convin(i de valorile te$nic industriale aletrecutului+ nv%%mntul superior te$nic deinea n anii socialismuluiponderea principal% (i nc% repre/int% un procent important nmediul universitar+ 4l%turi de ar$iteci" istorici" sociologi" nmomentul de )a% aceste noi generaii dein in)ormaia (i audisponi#ilitate pentru a nelege acest su#iect+ .i/itele 8o)iciale (io#ligatorii la interesante" dar triste mu/ee ale te$nicii din anii trecui"se pot trans)orma n proiecte (i cola#or%ri n domeniul ar$eologieiindustriale+ 4cest lucru se )ace de*a simit" de e-emplu n cteva

interesante proiecte de diplom% ale studenilor ar$iteci unele dintreele atr%gnd interesul unor programe dedicate mediati/%rii (i salv%riiacestui tip de patrimoniu la nivel european+

Jn argument important l constituie (i relativa )ragilitate apatrimoniului industrial" vulnera#ilitatea lui" n sensul c% una dincaracteristicile ansam#lurilor istoricoindustriale este c$iarde/involtura cu care se nlocuiesc" modi)ic% ireversi#il" demolea/%"p%ri componente importante" sau c$iar ansam#luri ntregi+ 4cestlucru ine ntrun )el (i de evoluia istoric% a programului" care e prinde)iniie" n mai mare m%sur% dect n alte programe de ar$itectur%"una etapi/at%" evolutiv%" ma*oritatea ansam#lurilor p%strate )iind

produsul a multiple e-tinderi (i modi)ic%ri n timp dictate denecesit%i )uncionalte$nologice+ Transpus% n contemporan ns%"aceast% a#ordare" de(i uneori poate motivat% te$nic sau economic"este gre(it% (i ireversi#il%" n ma*oritatea ca/urilor" pentru pieselepierdute" nee-istnd un releveu" o )otogra)ie" un inventar 4cestlucru se petrece )ie n perioade de relativ avnt economic" cndproprietarii" permindu(i )inanciar s% investeasc%" din comoditate"nenelegere sau din lipsa unei strategii de perspectiv%" pre)er%construciile noi interveniilor mai pretenioase pentru recuperarerestaurare" casea/% (i distrug utila*e valoroase su# motivulrete$nologi/%rii)ie n dorina unui c(tig rapid prin valori)icareaacestor /one ca teren presupus li#er de construcii Ku se ine aici

cont de posi#ilitatea m#un%t%irii imaginii de marc% a )irmei prinrea#ilitarea patrimoniului (i de avanta*ele unor soluii alternative cuamorti/area investiiei pe termen mediu (i pro)ita#ilitate pe termenlung sensi#il mai mari+

n momentul de )a%" protecia legal4a patrimoniului industrial este


8/12

asigurat%" n principal" prin Degea L22@2006 privind prote*areamonumentelor istorice (i Degea 6?2@2000 privind prote*areapatrimoniului cultural mo#il+ Degea L22@2006 permite clasarea nregim de urgen% a unui sit" indi)erent de regimul de proprietate"prevede o#ligaii" dar d% (i posi#ilitatea creerii de )acilit%i pentruproprietarii de monumente" nlesnind ast)el campania de 8c(tigarea industria(ilor care nu erau" n condiiile legislaiei de pn% acum"atra(i s% clase/e o#iectivele valoroase pe care le dein+ !inisterulCulturii (i Cultelor a ela#orat un proiect de Dege a patrimoniuluiindustrial =)apt inedit n ,uropa>" a)lat n momentul de )a% nde/#atere pu#lic% (i menit s% acompanie/e metodologic sau s%nt%reasc% unele prevederi ale legislaiei actuale din domeniulpatrimoniului imo#il (i mo#il+

Protecia legal% actual% este ns% departe de a )i e)icient%+Dista o)icial% a monumentelor istorice =200L> are sc%p%ri importante+In)ormaiile legate de monumentele clasate sunt deseori limitate ladenumire (i adres% po(tal%" pentru ansam#luri de mii de metri p%trainee-istnd vreo ierar$i/are valoric% a numeroaselor corpuri decl%diri" sau un inventar al utila*elor coninute+ R%spun/ndnecesit%ii unei inventarieri sistematice a acestui patrimoniu"!inisterul Culturii (i Cultelor a demarat un program care urm%re(tedeclan(area inventarierii speciali/ate" identi)icarea o#iectivelor npericol" g%sirea de soluii (i parteneri pentru salvarea lor"mediati/area domeniului (i sta#ilirea unei strategii naionalecoerente pe termen lung+ n prima etap%" avnd n vedere rsurselemateriale limitate (i neuni)ormitatea pre/enei speciali(tilor dindomeniu n teritoriu" sa propus un e-periment a-at pe identi)icare @minim% catalogare @ urgene de salvare @ propuneri de clasare" pentru

cteva /one repre/entative pentru de/voltarea industrial%romneasc%" cu concentrare de patrimoniu valoros =ntre care (i*udeul Cara( 5everin>+

Eesigur c% acest lucru nu este su)icient" dar repre/int% o prim% (iesenial% m%sur% de protecie+ Ee asemenea" nu este nici simplu dereali/at+ Jn inventar coerent ar putea evidenia" ns%" o#iecte unicede valoare deose#it% (i" lucru important" ar putea o)eri o imagine deansam#lu mai clar% a patrimoniului p%strat" pe tipuri (i categoriivalorice (i a patrimoniului care sa pierdut" sau risc% s% se piard%curnd" n lipsa proteciei legale sau a interveniilor de conservare=a(a cum a )%cuto catalogarea n regiunea Dom#ardia n anii A?0>+

Ein punct de vedere al teoriei domeniului" arheologiaindustrial4 este un cmp de cercetare nou (i insu)icient a#ordat nRomnia" ns%(i al%turarea celor dou% noiuni ar$eologie@industrial )iind deseori contestat% sau gre(it interpretat%+ Preocuparea pentruacest su#iect la nivel academic" este ilustrat% de unele studii (i


9/12

articole re)eritoare la situri sau evolutii particulare+ Cursuriintroductive oca/ionale au )ost organi/ate la Jniversitatea de4r$itectur% (i Jr#anism Ion !incu sau la Jniversit%ile din Clu*Kapoca" Re(ita sau Timi(oara+ Cteva proiecte de licen% au )ostsusinute n acest domeniu+ ; prim% lucrare de specialitate Arheologia Industrial pe teritoriul Romaniei=.+ Mollmann" 2003>")urni/ea/a prime in)ormaii despre patrimoniul din Transilvania (i9anat+ ; serie de ntlniri (tiini)ice internaionale ateliere dearheologie industrial,sau des)%(urat n 2006 9ucure(ti" 2002 9anatul !ontan" 2003 Clu* Kapoca" 200L 9aia !are" norgani/area !inisterului Culturii si Cultelor (i coordonarea(tiini)ic% a su#semnatei+ 4vnd o important% participareromneasc% (i a organismelor internaionale speciali/ate =TICCIH"Institut ,uropeen des Itineraires Culturels s+a+>" atelierele 'instrument de m%sur% pentru interesul (i preocup%rile romne(ti ndomeniu au contri#uit la sc$im#ul de in)ormaii ntre speciali(tiiromni (i cei europeni" determinnd prime cola#or%ri n programe

europene =Industrial Heritage between land and sea - ProiectCultura 2000" Itineraires darcheologie industrielle en Europe cuInstitutul ,uropean pentru Itinerarii Culturale" Du-em#urg, Lesdinosaures du patrimoine industriel cu TICCIH)

Conte-tul european )avora#il d%" iat%" posi#ilitatea particip%rii laprograme de cooperare" inclusiv n domeniul ar$eologiei industriale+Interesul speciali(tilor europeni pentru o anumit% autenticitate"pentru o anumit% 8mpietrire undeva la nceputul secolului" aprocedeelor" construciilor" instalaiilor industriale romne(ti" esteevident =mai ales n situaia n care ele nu se mai p%strea/% n,uropa>+ Eincolo de proiectele naionale sau regionale" necesare (iposi#ile" este desc$is% deci calea internaional% pentru propuneriauto$tone =un e-emplu posi#il este propunerea domnului con)+ Er+Rudol) Nra) pentru /ona 9anatului> care ar umple un gol pe 8piaaeuropean% a proiectelor culturale" contri#uind totodat% la recuperareaunor importante valori ale patrimoniului industrial din Romnia+

arh. Ioana Irina Iamandescu

Bibliografie


10/12

6+ 9orsi ranco"Introdu!ione all" archeologia industriale" Roma" ;))icina" 67


11/12

a(e/%ri umane" peisa*e naturale (i ur#ane create pentru sau de c%tre un procesindustrial+ ,a utili/ea/% acele metode de investigaie care sunt potrivite pentrucre(terea nelegirii trecutului (i pre/entului industrial TICCIH op+cit+"+mnactec+com@TICCIH@

ranco 9orsi" op+ cit+ p+ " orice aciune coerent%" la nivel regional sau naional" de reperare"inventariere sau clasare )iind deci aproape imposi#il%+

n conclu/ie" valoarea ridicat%" european%" a patrimoniului industrial romnesc" mo#il

sau imo#il" situaia de risc n care se g%se(te acesta" precum (i e)iciena mai mult

dect relativ% a proteciei sale *usti)ic% necesitatea interveniilor de inventariere"

clasare (i salvare care nu pot )i des)%(urate dect n condiiile unor reglement%ri

legale speci)ice+ 4cestea se pot constitui ntro Dege a patrimoniului industrial sau pot

)ace unul dintre o#iectele amend%rii Degii L22@2006" Degii 6?2@2000" precum (i a

Degislaiei ,conomice n vigoare+

ar$+ Irina I4!4KE,5CJ

6L+06+200

Documents

Arheologia industriala