Apicultura in Romania Nr. 12 - Decembrie 1987

8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 12 - Decembrie 1987

1/29


2/29

Revistr lunar de schimb de experienfi titndrumare metodologid apicoli editati deAsociatia Crescatorilor de Albine din Republica

ocialists Rominia

Republica la 40 de ani.30 de ani de la reorganizarea Asocia-tiei Crescit orllor de Albine.V. I'OI'ESCU Realiziri $i perspective ale api-culturii bcnafene.R. FURTUNA, Alexandrina FURTUNA,P. ILEA Iernarea fam ili ilo ~de albine dt,

putere redusi in conditii optime $i dezvol-tarea lor in primbvar;i.T. VOLCINSCHI Din arh itectura , geometria$i matematica fagurilor.M. MARIN, D. IONESCU, Emi lia BURSUC.

I RUSU Determinarea toxicitafii f a t i dralbine a piretroizilor d e sintez5 in conditiide laborator.S. ONEA. R. TRI F, C. NICOLXCIN. MariaONEA, C. FELIX Date preliminare pri-vind cauzele ~i posibilitatile d e combaterea fenomenului depopularii familiilor dealbine.V. VASILACHF.. I. VASILACHE Tratareastupilor cu Varacl~et.0 ILIILE:\ Oaspcti in prisaca rom8neasc9.I COT01 Acasri In o familie e apicultori cutraditie.V. PADURARU Concursul ,,Prietenii albi-nelor .C A L E N D A R U L A P I C U L T O R U L U IM POPESCU-DICULESCU, Emilia POPESCU-DICULESCU Addenda satlovenian5.D O C U M E N T A R A P I C O LI N D E X U L A U T O R I L O R I A R T IC O L E L ORP U B LI CA T E f N A N U L 987

Cu prilejul ANULUI NOU 1988, Redactia revistei,,APICULTURA IN ROMANIA ~i a publicatiilorapicole ureqzii tuturor cititorilor s colaboratorilot uncdlduros LA MULTI ANI, sandtate deplfnd, fericirei succese mereu mai tnari in activitatea apicolli.C o p e r t a I : f o t o Pave1 TANJALA


3/29

Cele patru decenii care au trecut dela actul istoric a1 proclamarii Repu-blicii la 30 decembrie 1947, a1 instau-r5rii puterii de stat a clasei munci-toare in aliant5 cu Pr5nimea si inte-lectualitatea inseamns parcurgereaunui drum glorios de avint ~onstruc-tiv, sub conducerea inteleapts a Parti-dului Comunist Ron12n. In aceastii pe-rioadg s-au obtinut succese de o im-portant5 crucial5 pentru. destinul pa-triei si a1 poporului nostru, care au dusla implinirea visului de veacuri a1 eli-ber5rii sociale $i nationale, pentru careau luptat $i s-au jertfit atitea geiieratiide vrednici inaintasi. A fost edificat5baza tehnico-material5 a socialismului,s-a trccut la ctapa f5uririi societ5tiisocialiste multilateral dezvoltate, cre-dndu-se cadrul propice inaintsrii RomA-niei spre comunism.

Ideea republicii are o traditie istoric5in cowjtiinta rom5nilor, acesteia i s-audedicat cele mai inaintate spirite re-volutionare. Revolutionarul democratNicolae Bslcescu, in a1 s5u ,,Manual a1bunului romiin scria Republics esteU I Z stat in care oamenii adunati, ingri-jesc sin guri de soarta lor, fdr a-si punest tip hi pe cap, avind i n lucrarea ordrept regulti , dreptatea ~ drept tintilfrd tia. Pntr-o rep ub lic5 poporul nuascult5 decz^t d e slujbaSi a l e ~ i e dinsulchiar cu treabti hotZritti i pe vremehot5rf t5 . A c e ~ t i l u j b a~ i int deopotrir:dcu toti ceilalti oam eni. Ei poruncescn u m a i in num ele poporului ...

Aceast5 idee a implicat generatia re-volutiei de la 1848, cit qi pe aceea aUnirii din 1859, dobindind forme deopozitie ferm5 in toti cei 80 de ani dedomnie ai dinastiei de Hohenzollern.Din anul 1921 incoace, de la f5urirea

sa, in fruntea acestui iinperios dezi-derat s-a situat in permanent5 Parti-dul Comunist RomGn. Lupta sa a fostincununat5 de succes dup5 victoria re-volutiei de eliberare social5 $i natio-nals antifascist5 si antiimperialistsinceputg in August 1944. fntr-adevsr,reunindu-si intr-un front larg Porteledemocratice si progresiste ale t5rii,dup5 numai trei ani de la insurectiaarmat5, poporul romiin, exprimindu-$ivointa sa de nestrsmutat, a impus re-gelui actul abdic5rii. Lulnd in propriilemiini puterea politic5 in stat, munci-torimea, in strins5 aliant5 cu @rani-mea si intelectualitatea, s-a dovedit afi purtatoarea celor mai inalte idea-luri ale intregii societ5ti rom5ne~ti.

In cei patruzeci de ani care au tre-cut de la ace1 30 Decembrie 1947, po-porul nostru, condus de Partidul Co-munist Romiin, a obtinut victorii isto-rice pe drumul f5uririi unei vieti noi,demne ~ libere. Tara intreag5 s-atransformat intr-un vast vantier a1muncii constructive de la nationali-zarea principalelor mijloace de produc-tie in iunie 1948, trecindu-se treptatla marea opera de industrializare so-cialist:, de la agricultura necooperati-vizat5 practicatg cu utilaje rudimen-tare, individuale, la aceea socialist5,beneficiind de mijloace de munc5 dince in ce mai moderne $i obtinind ast5zirecolte care in trecut nu figurau niciin cele mai optimiste anticipsri. Po-porul roman, st5pin pe destinele salesi ale patriei, paralel cu dezvoltareapermanent5 a bazei materiale a tsrii,a dobindit nenum5rate succese in toatedomeniile de activitate. In frunteavastei opere de reinnoire revolutionari3a societ5tii romhn e~ ti stat $i st3 cu


4/29

fermitate Partidul Comunist Romin ,a c%rui politic5 este bazata pe temei-nica cunowtere a realit5tilor specificeromingt i i a1 c%rui scop suprema a cum subliniazg in repetate rinduritovar5sul NICOLAE CEAUSESCUse identific5 armonios cu cele mai ina-ripate visuri e osperitate +i liber-tate ale intregului nostru popor.

Proclamarea Republicii a deschis largcalea hfirm5rii plenare a capdcitatilorcreatoare ale poporului romsn, rele-,vind cu t%rie aspiratiile de pace, pro-gres i colaborare ale acestuia, dorintasa de a-si f5uri o via@ demn% i fe-ricit5, pe mzsura jertfelor plstite desiruri de generatii de-a lungul isto-riei sale milenare, pentru libertate.

Jubileul celor 40 de ani ai Republiciipoart5 pecetea celor -de an i eroici'de la istoricul Congres a1 IX-lea a1P.C.R., de cind in fruntea partidului ~a tgrii a fost ales, prin vointa unanimaa intregului popor, eel a1 c5rui numes-a identificat cu acela a1 epocii pe careRominia socialist5 o t r5 iq te azi cumindrie i re cu no ~t in t5 ,EPOCANICOLAE CEAU ESCUu.

Printre m5surile luate de partid siguvern pentru sprijinirea dezvoltgriicr e~ te ri i lbinelor, a fost ~i infiintareala, 30 decembrie 1957 a Asociatiei Cres-cstorilor de Albine, organizatie de ma-s5 care cuprinde astszi aproape pe totiapicultorii cu gospodgrie individual5 dediferite profesii, si indrums activitateaapicol5 din unitgtile socialiste in con-formitate cu legislatia si reglement51-i-cile in vigoare.Entuziasmul qi abnegatia cu care ma-sele largi de apicultori au imbr%ti at

aceast% form% de a sprijini voluntaractiunea de dezvoltare a c re ~ te ri i lbi-nelor, au facut ca organizatia apicul- (torilor din tara noastr5, sprijinitFi per-manent de conducerea de partid i desta t, s5 obtin5 in cei 30 de an5 de exis-tent%, In anii republicii, succ,ese im-portante ~i s5 se situeze c u realiz5rila nivel mondial.

Expe rienp acu.mulat5 .si realizsrileobtinute de Asociatia Cresc5torilor deAlbine Pn cei .30 de ani care au trecu tde la infiintarea acesteia, confirm5 ma-rea capacitate de concentrare intr-oastfe l de organizatie, a energiei si mun- ;cii maselor largi ai iubitorilor de al-bi-ne, care prin munca lor entuziastspot aduce o contributie insemnat5 lacontinua dezvoltare a acestei rarnuriimportante din cadrul agri'culturii, ob-tinind o seamri de su-ccese care sintmaterializate in sporirea numsrului fa.--miliilor de albine, cr e~ te rea roductieimedii de miere realizat5 de fiecarefa-milie qi imbuniit5tirea calitAtii pro-.duselor.

Unitsti le socialiste ca're dispun' destupine, ca si apicultorii cu gospod5rieindividual& au toate conditiile createpentru a obtine rezultate m.ai .bune incre~ te rea productiei apicole, aducindprin aceasta o contributie insemnatg lainflorirea economiei Republicii noastre,predind la fondul de sta t productii spo-rite, in Scopul asigurgrii ,necesit5tilorinterne, cit ~i creerii unor cantitiitipentru export.

Cu prilejul anivers5rii prdclanliriiRepublicii la 30 decembrie 1947, api-cultorii dill patria noastr5 se bucursdin inims, al5turi de toti oamenii mun-cii si intimping cu entuziasm mafeasgrbiitoare, angajindu-se s5 munceasc5pe mai departe cu avint creator pentrurealizarea sarcinilor ce le revin.


5/29

A n u l 1957 s-a insc ris i n istoria stupriritu-lu i romdnesc pr in t raducerea in v ia@ a une ivechi aspirati i a iubitorilor de albine dintara noastrri - probarea de. catre organelesuperioare de partid $i de stat a dem ers u-lu i unu i co lect i v de ac t i v i~ t i , rupa t i Tn ju-ru l prof . dr . ing . V . Ha rna j, privind reor-ganizarea aso ciatiei apicole $ i reunirii cres-cgtorilor de albine din uniti t i le agricole S O-cialiste $i a am atorilor d e stupg rit , intr-oputernic 5 organiza tie profesionalri $i de largi nt er es o b ~ t e s c- Asociatia Cresclitorilor deAlbin e. A s t fe l , noua organizat ie - a c5reiis tor ie incepe in anul 873 junge , dupac u m b ine $ t i m r in cuprinderea in r ln -durile sale a marii majoritSti a crescgto-rilor d e al.bine pro fe sio ni ~t i cit $i a celoramatori d in toat5 ,tars - Z contribuie i nani i care urmeazg nemij loci t la a f irmareaf i ir5 preceden t a ~ t i i n te i i practicii apicoler o m d n e ~ t i , pe toate merid ianele lumii .

La 30 decembr ie 1957 activitgti le privindpopular izarea cr e~ te r i i a lb inelor $i indru -mares a~picul tor i lor ,d e s f a ~ u r a t emai ine in tede Societa tea centrals d e apicul turg d inRo m sni a , Societa tea de $ t i in te agricole,I. V . M iciurin $i de c%tre Asoc iatia $hiin-t i f ic 5 a inginer i lor $ i tehnicieni lor (A.S . I .T . ) ,a u f o s t r e or ga ni za te a ~ a ' c u m m arrita t m a iina inte , as tfe l cZ aceste activitg ti au ince-put s i i s e d e s f Z ~ o a r e , e baze no i , in con-form ita te cu legisla tia ~i reglementgr i le i nvigoar e, in cadrul Asociatiei CrescZtorilorde Alb ine . In expunerea de mo t ive in toc-mitri la 1 octombrie 1957 ,de colectivul dein i t ia t ivg a lcs tu i t d in prof . dr . ing . V . Har-na j , Dr . T . Boqdan , C. I Hris tea , ing . N .Foti , 'N. V . Il iesiu, ing. N. Nicolaide, ing.V . Petrus , C. Antonescu , ing . V . Hanganudin Iagi $ i dr . ing . Fr. Szov erdi d in C luj-Na-poca, s-au evidentiat printre altele :- ,Pentru dezvol tarea $ i modernizareacres ter i i a lb inelor in Rom ania t n ani i con-stru fl iei socialisi~ zului la nivelu l condifii ilornaturale specifice tiirii noastre Si a1 cerin-te lor cresdnde a le economie i , s e s imte ne-v o i a ~ m b i l i z i i r i i ~i sprij iniri i tuturor api-cultorilor d in uniti i t i le agricole de stat icoop,eratiste, pentru a cu noaste si introd ucei n pract ic ii tehnologi i le mo dern e de cres terei id reb inere a fa~n i l i i lo r de a lb ine . Deo T i m i mare nevo ie de spr i j in au nevo iecresci i tor i i de a lb ine amator i d in mediul ur-b a n $2 rur al, care d et in i n gospodiirii le lorpersonale, peste . t r e f s l ertur i d in numi i rulto ta l de s tup i cu a lb ine ex i s ten t i n ta r&.

ct iv i ta tea vech i i Societ i it i centra lc deapicul tur i i d in Romdnia , rezumata - prac-

v t st e i l un a re R O M A N I A A P I C O L A , s-adovedi t d eparte d e a putea des f i isura ac-t iuni le innoi toare agtepta te de masa cres-cdtor ilor de a lb2ne. La r t d u l lor , act iuni ledesfds urale de A .S.I.T. ,se ad resau i n ge-neral crescii torilor d e albine d i n m uni ctp iisi mhrile orase ca : Bucures t i , 'Plo ie~t i , ra-iova, Brii i la, Galuli , lasi , Timisoara, Cluj, .Ora dea, Tg . %lure$ etc. , ast fel . incit t i iraniico le ct iv i~ t i s i a l te categori i de o am eni a imuncii dornici sii practice stupiiritul nu pu-tea u benefzcia de efor tur i le canaliza te i naceastd directie.a ac ~i un i le n trepr inse de Minis terulAgriculturii pentru eradicarea bolilor l al-bin e, ex tind ere a stupiiri tului pastoral, folo-sirea alb ine lor pe scar6 tot ma i largii lapolenizarea culturilor agricole entornofile,diverstficarea si ridicarea calitiitii produc-tiei apicole, spirij inirea valorif iciiri i produ-selor npicole la fondul centralizat a1 statu-lui , atragerea Ti sprij inirea oamenilor mun-ci i, indi fe ren t de virs t6 s i profes iune, de ase indeletn ici cu a lb in i ir i tu l i n t impul l iber ,form are a de no i .yi t ine re cadre pentru sec-torul apicol de ' s ta t ~ i cooperat ist , se i m-pune a se folosi di n plin pasiunea profesio-nald si patriotismul a sute ~i did de cres-ciitori de albine cu expe rienti i di n toatecolturile t i ir i i , a oamenilor e stiintii si spe-cialistilor dornici sii act iveze voZuntar ncadrul organizalii1or -teritoriale ale asocia-tiei lor profesionule $i de interes obstesc.- e s imte nevoia orgdniz i ir i i nein t irz i -ate a schimbului de piireri intre crescii tori :de a lb ine pro fes ion i~ t is i amator i cu oame-ni i de $ t iin$& in domen iul .a lb in i ir i tu lu i , deprezenta tiirii noastre - a scol i i rombnest ide apicultur ii a ma ni fes t i i r i le s i co nfr un -tiirile apicole internationale.e s imte o to t ma i acut6 nev' ie deasigurarea unei baze ma ter ia le la n ivelu ltehnici i actuale pentru dotarea s i moderni- ,zarea s tupinelor exis tente , c i t si pen tru in -l i in tarea de noi s tupine i n cadrul gospo-diiriilor agr icole socialiste ~i gospodiiriilorpersonale a le oa ~n en i lo r munci i.Chiar d in pr ima z i dupa reorganizare, ac-t i v i ta tea . Asociatiei s-a desfgrjurat cu forteproprii - ca de a l t f e l ~ i in prezent . Incondi t iuni uneuri grele , ca la or ice inceput ,pre ~e din tele de a tunci a1 A.C.A., Prof . dr .ing . V . Narna j , impreung cu co labora tor~ i ,au reurjit sii mobilizeze i sri antreneze Co-mitetu l esecut iv , comitetele organizat i i lor te-

r ito ria le ~ i ac t i v i~ t i i vo luntar i , pentru real i -zarea tu tur or acti uni lor de inter? obqtesct i c vorb ind - la editarea yi d i fuzarea re - care au urmat , act iuni a le caror rezul ta te le


6/29

.

vedem cu totii $i cu care ne mindrim in-prezent. .. Asociatia profesional5 a crescritorilor dealbine $i odat5 .cu ea, ~ co al a omhneascide apicultul.3 a iegjt din anoni~nat$i a In-ceput sg se af irme ill \ar5 $i peste hotare,chiar din prinlul an dup5 reorganizare. fn-

ce.pind din anul 195?, .,devine mrinbra sparticipa efectiv l a, desfS$urarea activitatiiFcderatiei InternatiomIe a Asociatiilor deApiculturd . A1'IMONDIA. lncepind d i nan ul 1969 asociatia mpreuns cu organi-zatiile sale teritorialc - s21-;ibfitore$te infiecare an, in lu na decembrie ,,Sdptdinincvinternational&2 apicultoi'ului".Un puternic avint creator in viata asocia-tiei noastre l-a constituit organizarea $i des-fQurarea la Bu cu re~ ti, n zilele de 26 51august 19G5, in Sala Pa atului Republicii So-cialiste Romania, a celui de a1 XX-lea Con-gres - ubzllar a1 API,\IONDIEI, unde aufost inregistrati peste 2.000 de participantide pe toate continentele, prilej cu care auavut loc si alte dou5 marl evenimente:- naugurarea si intrarca in func;iune: Co nplcxu lu i upicol a1 asociafiei, ampla-sa t in Bucuresti-Bgneasa, rcalizat din fon"clurile asociatiei dup5 conceptie proprie ;- naugurarea Priinei expodtii-tirg inter-national de apiculturd din lume - EXPO-API 'G5 .Sarcini le privind dezvoltarea apiculturii $ia Asociatiei Cresc5torilor de Albine au cres-cut an de ' an, Pn riim sustinut, rezultatele

Pndeplinirii acestora irrscriindu-se In dina-mica eforturilor intregului popor i n toateramurile economiei nationale, pentru des8-virvirea constructiei . socialiste in patrianoastr8. A reiegit, astfel, gri ja. $i atentia peCare 0 acord5 condurerea de partid $i destat $i in domeniul apiculturii, chem&a &-$iaducs contributia la lmbun5t%tirea.nivelu-'lui de trai a1 poporului nostru.f n contestul noilor $i importantelor o-biwtivc, sarcinile Asociatiei Cresc5torilor deAlbine din tara noast~-5 au dobindit para-nletrii noi, continut $i valoare, membrilorasociatiei revenindu-le raspunderi majore' in realizarea lor.

In prezent, pentru indeplinirea prevederi- .lor statutare $i participarea la traducereain viat5 a sarcinilor trasate prin actele nor-mative, orcline $i instructiuni ale Ministe-rului Agriculturii, Asociatia Cresc5torilor deAlbine din R. S. Romania :- rganizeazii i indrumd activitatfacresc6torilor de albine \din intreaga tar&,prinfilialele judetene $i cercurile apicole comu-nale, orS$ene$ti, municipale $i $colare, inscopul crcvterii num5rului familiilor de al-bine a productiei apicole $i diversificgriiacesteia ;

- ontribuie la ridicarea nivelului pro-fesianal d a calificiirfi cresciitorilor de albdneprin folosireq diferitelor forme $i mijloaceca.: organizarea de cursuri apicole de mass$i instructaje gratuite, editarea de clirfi, bro-rjul-i i a une: reviste de specialitate. orga-nizarea de expozitii, schimburi de expe-rientil, vizite, demonstratii practice, simpo-zioane, conferinte etc. ;- regiitestc apicultori calificafi pentrusectoarele apicole din t a r s ;- rm ii re ~t e ameliorarea albinei autoh-tone prin organizarea - n cadrul Institu-lului de Cercetare $i ~ r d d u q i e entru Api-culturs - centrelor zonale de seIe@ie $icrevtere, a m5tcilor necesare stupinelor d intoate sectoarele apicole ;- prijina unltiibilc agricole socialiste sicresclitorii de albine in practicarea stupiiri-tului pastoral, diversijicarca si valorificareasuperioard a producfiei apicole ;- cordd asisten@ tehnicd $i juridic6gratuitd cresciltorilor de albine, la locul deproductie ;- rganizeazii echipe voluntare de spe-cialisti pentru sprijinirea ackiunilor organe-lor sanitar-veterinare privind prevenirea $icombaterea bolilor $i intoxicatiilor la al-bine ;- proz'izioneazd stupinele din unitdtilesocialisto cu sector apicol ~i pe crescdtoriide albine cu gospoddrie personald u :stupi cu accesorii, material biologic, utilaje$i materiale apicole, biostimulatori i pre-

parate medicamentoase de uz apicol, gre-gate $i instala tii .pentru conditionarea mierii,agregate $i instalatii pentru extractia ~iconditionarea cerii, literatur5 de specialitate$i altele ;- ontribuie nemijlocit la formarea fon-dului de stat de produse apicole necesarecons?rmului intern si pen tru export, princontractsri $i achizitii de la membrii sgi,coaperativele agricole de produqie, fermeled e tat , a te unitati socialiste ;- livreazil la cxport unelte s utilaje a-

picote, ,fainilii de albine, matci, produse .a-picole e t cIn cadrul tomplexului apicol a1 AsociatieiCresc5torilor ,de Albine . .P i desfS$oarZ ac-tivitatea, lntr-o integrare perfects :- Combfnatul apicol, pri'ncipala uni tateeconomic5 a asociatiei care 'asigur5 baaatehnico-material8 a dezvolt5rii qi inoderni-z5rii cr e~ te ri i lbinelor ;- nstitutul de 'Cerceture ~i produetie

pentru Apiculturii cu sectoare de prodnctie,laboratoare ~i un sector de apiterapie incare lucreaz5 personal cu o inalt5 calificareprofesionals, care execut5 lucr5ri de cerce-tare privind ,sclecfia i ameliorarea mate-rialului biologic autohton, crearea de linii


7/29

rji hibrizi de inal t5 productivitate, Pmbun5tZi-qrea bazei meliere i polenizarea dlrijat5a culturilor agricole entomofilie cu ajutorulalbinelor, exploatarea economic5 a familiilorde albine in unit5ti mari specializate $i Pn stupinele mici ale apicultorilor cu gospod5-rie, personal5, proiecte de noi tipur i de uti-laje apicole, realizarea de preparate medi-mmentoase pentru prevenirea ~i combatereabolilor la albine etc.Liceul agro-industrial cu specialitateaapiculturii s i sericiculturii, insti tufie de in-vHt5mPnt specializatil In preg5tirea viitoa-relor cadre de apicultori ;

Muzeul si expozitia permanentli de npiculturli si altele.fn cadrul platformei apicole, htr-o clg-

dire modern5 i ~ i esfZi~oar5activltatea In-stitutul International de Tehnblogie $i Eco-nomie Aplcolii a1 AFIMONDIA, care pose-d5 o tipografie unde se editeaz5 in maimulte limbi cca 80 din intreaga literaturdapicol5 ce apare in lume.

~ plan extern, Asociatia Cresc5torilor de ,Albine dim R.' S Romlnia ca membr5 a Fe-deratiei Internationale a Asociatiilor deA~i cu l u t r5APIMONDTA. intre tine relat ii cutoate organizatile membre ale federatieid

Pentru contributia deosebit5 adus5 la dez-voltarea apiculturii, cu prilejul implinirii a1 de ani d e la PnfiinMrea primelor aso-datii ale crescgtorilor de albine din taranoastrg, Pn anul 1974 Consiliul de Stat a1R. S Rsmlnia a conferit Asociafiei Crescz-torilor de Albine din R. S. Romhnia ,,Or-dinul Muncii clash I-a .

Cu deosebitd mindrie apicultorii au pri-mit ,vizita tovar6~ulu i Nicolae Cea u~e scusecretarul general a1 P.C.R. $i pre~edinteleR. S. Romlnia, la Combinatul apicol, pre-cum ~i la diferite expozitii apicole organi-zate de asociatie, cu aceste ocazii .fiind apre-ciate Pn mod favorabil rezultatele obfinuten acest domeniu de activitate.

Pentru viitor, avind in vedere dezvoltareain perspcctiva a apiculturii romlne~ti,Aso-ciatiei Crescitorilor de Albine P revin sar-cini deosebite. Astfel, Programul special dedezvoltare a apiculturii din R. S. Romlniaprevede pentru urm5torii ani noi sarciniati t in ce prive~tecre~tereanum5rului fa-miliilor de albine cit $i a productiei de mieremarf5 $i a fondului de stat la acest produs.

Un accent deosebit se pune, de asenie-

ajutorul albinelor, in special a culturilor detrifoi, lucernZ, floarea-soarelui, precum ~i aintinsd.or suprafete de livezi.Un lact or important Pn actiunea de dez-voltare a apiculturi i fn cadrul sectorului so;cialist este $i realizarea unui numar ma1mare de stupine industriale Pn unitatile destat $i cooperatiste, cu efective importante.de famllii de alb ine i unde, datoritd unuih a l t grad de mecanizare a lucr5rilor devolum, procesul de produeie s i se desfi-~ o a r en mad intensiv.Sarcini importante revin Asariatiei Cres-cgtorilor de Albine care, prin Institutul deCercetarc $i Productie pentru Apiculturg.trebuie sd realizeze pentru stupinele sec-torului apicol socialist ~i pentru apicultoriicu. gospod5rie personald, un num5r din cein ce mai mare de m5tci de inalt5 pro-ductivitate.Combinatul apicol a1 Asociatiei are sarci-na de a spori productia de stupi, utilaje imaterialr apicole, paralel cu diversificareaproductiei de utilaje $i materiale destinateasigurarii bazei materiale necesare dezvol-t5rii ap~cult ur ii. alt5 sarcind se refer5 ladiversificarea gamei d e produse alimentare, ,energo-vita lizante, apiterap ice gi cosmetice,atl t in scopul satisfacerii cerintelorpopulatiei cit i pentru export.

qidicarea nimelului profesinoal a1 apiculto-rilor din toate secbtarele $i hdeosebi for-marea de noi cadre t inere , popular,izarea Pncadrul revistei ,,Apicultura En Romrinia $iintroducerea in practica apicol5 a unor teh-nologii noi, corespunz5toare conditiilor na-tura le di n . tara noastrg, constitufe 'sarcinileprincipale ce stau in fata intregului activde apicultori, in viitor.

Este tiecesar ca in intreaga activitate s5avem mereu in fat5 indemnul tovard~uluiNICOLAE CEAUSESCU secretaru l generala1 partidului nostru care spunea c5 ,,trebuiesii organizGin mai bine npicultura, s6 neocup6m de ea ca de una din problemeleimportante ale economiei nationale .

fncurajati de realiz5rile obtinute in cei30 de an i de la reorganizarea AsociatieiCrescdtorilor de Albine, avind indrumareainteleaptd $i spirijinul larg a1 partidului $istatului, toti cei ce muncesc Pn apicultur5,trebuie s5 depun5 eforturi sustinute pen-tru continua dezvoltare a apiculturii pentruridicarea ei la nivelul realizat de celelalteramuri ale economiei nationale, Pn vedereacr e~ te ri i ivelului de t rai a1 poporului, pen-nea, pe extinderea actiunii de polenizare sa

Ouratri a culturilor agricole entomofile cu tru Inflorirea patriei noastre $i edificareasociet5tii socialiste multila teral dezvoltate.


8/29

~ ~ t Z i r n i n anternational a apicultorului

R E L I Z R I I PERSPEC~IVEALE APlCULTURll B N TENE * ,Vasils POPESCUFrevedintele Cercului apicol municipal Timivoara

Reuniti in cadrul A PI MO ND Im ca in-'tr-un uria$\ stup , cei peste 5 milioane deapicultori de pe mapamond, posesori a maimult de 50 milioane familii de albine, gru-pati 111 72 de asociatii na tionale de apicul-'tur5 din 61 dc tari ale lurnii situate pecinci continente, srirbiitoresc anual, Pn primadecadj a lunii decembrie .,SAPTAMINAINTZRNATIONALA A APICULTORULUI .Fiind inifiatd n urms cu 18 ani (in 1969)de Federatiti Internationals a Asociatiilorde Apicultura APIMONDIA, aceast3 mani-festare de anvergur5 mondiala constituie unbun prilej de analiza retrospectiv5 a afir-marii strbvechii ~i nobilei Pndeletniciri astup sritu lui, prin care apicultorii din intreagalume pun la dispozitia oamenilor de pre-tutin den i valoroasele produse a l e , miracu-loasei insecte care este albina.APIMQNDIA, ca organism,. mondial custatu t consultativ in rel ati ~l e cu F.A.O.,E.C.O.S.O.CI, U.N.C.T.A.D. $i O.M.S.,: sebucur5 de aprecierea unanim5 pentru acti-vitatea ce o desf5soarA pe l inia dezvoltarii$i consolid5rii relatiilor de prietenie $i co-laborare intre apicultorii din lumea fntrea-gB, in vederea promovriri unei apiculturimoderne $i eficiente pent ru realizarea uneiproductii mondiale de miere ce se estimeaz5la circa 820.000 tone anual.Stuptiritul este o striiveche indeletni,:irea locuitorilor meleagurilor rombnevti, fiindfavorizat de existenfa in bazinul carpato-pontico-dunarean a unei clime propice 1 aflore i variate ce ofera conditii prie lnicecre~terii lbinelor.Continuitatea in timp a albinaritului rc-.manesc este atestatii de nenumgrate mat-turii ce se pierd in negura vremurilor, cumsint : scrierile unor istoriografi ai antichi-tiitii (Herodot. Strabon, Xenofon rji altii) ;prirnirea cu faguri de miere a lui DragovVeda (a$a cum stipuleazj M. Kogrilniceanudeslpre legenda Pntemeierii Moldovei) de c5-tre bstrinu l stupar Iafcu din padurile depe valea Siretului ; ablifele cerate (dipticuri$i tripticuri) descoperite'in minele de la Ro-via Montana din Carpatii Apuseni ; docu-mentele diferitelor epoci c e contin .informartii referitoare la danii, dijme $i plBti ale bi-rului in produse catre Itnalta PoartB, dlncare nu lipseau mierea $i ceara, fapt cfdo ve de ~t e u prisminfa cti stuparitul la strii-bunii n o ~ tr ii era o ocu pat ie infloritoaile.De un r5suniitor prestigiu $i o bogat2 tra-

ditie se bucura $i stup5ritul de pe ~nelea-gurile bfinatene, a . ctirui atestare dateaziidin epoca marilor migratii din secolul a1V-lea, cind, in a~eztiriles tab ile d ~ n anatu lde vest, se folosea bsutura IhcutFi din 'nie-re .medosU (mied-hidromel), lar alte tlocu-mente de mai tlrziu cuprind inforinatii re-feritoare la acte dotale de stupi, tranzac-tii $i conventii vamale privind produsele a-picole, ceea c e demonstreaza starea deosebitde avansata a acestei indeletniciri in parteade'v est a t5rii noastre. A$a se explica dece apicultorilor banateni le revine meritulde a fi contribuit substantial, prin inaintasiilor, la organizarea stupgritu lui sistemstic ro-minesc, de ce aici s-au editat in limba .ro-m in 5 primele lucr5ri despre $tiinfa $i teb-nica acestei indeletniciri, de ce aici s-aupus bazele celei dintii organizatii apicoledin tara noastr5.Aceste prioritsti sint atestate de urms-toarele repere istorice :a) aparitia cu peste 2 ani in urm5, in1785, a cBrtii intitulat5 : ,,Economia stupi-lor, lucrare publicat5 la Viena, dup5 impri;inarea sa la tipografia romino-sirba dinTimirjoara, de catre ciirturarul transilvsneandr . Ioan Piuaru-Molnar (1749-1815), nascutin comuna Sadu de ljng5 Sibiu, care $i-atrait cea mai mare parte a vietii pe melea-gurile bsnsfene, ca medic oculist $i profesorin localitStile Timirjoara rji Sinicolaul Mareprecum $i Virvet din Iugoslavia ;

b publicarea la 7 noiembrie 1823 de cBtre alt dasc5l a1 apiculturii ban5tene, adepta sjstematizarii stupului - rof. Ioan TO-mici din VAr5dia cle Cars$ (1774-1857), acelei d e a doua carti scrise in limba ro-min 5, c~ ;- li te re hirilice, intitulat5 ,,Culturnalbinelor , tat el, fiind $i fondatorul primeivcoli rombneqti -de alb insri t, in fiinta t5 inanul 1805 la Lugoj ;c ) fundamentarea primei organizstii dest q5 ri t din Rominia, . sud denum~rea de,,Reuniunea ApicuZtoPilor Bdndteni , initiatsde inv5tatorul banatean Nicolae Grand, inanul 1873, la Buzia$ ;d) afirmarea ca animator a1 stuparituluimodern din Banat a lui Vichente Schele-jan din Timirjoara (1830-1898), ale chruicontributii la imbogritirea patrimoniului api-ulturii rominerjti sint de importanta mljo-r5. Vichente Schelejan a fost premergbto-rul brazilianului de origine german5 Ilane-mann, In inventarea $i folosirea, iilcri din


9/29

anu l 1859 a grati ei de ip5rt itoar e pentru se-pararea mstcilor, tprezentat5 d e autor cameto d5 propr ie la Congresul a1 XVIII-leaa1 apicultorilor germani de la Salzburg inanul 1872, in timp ce in Europa aceastagratie a ap5ru t sub denumirea de gratieHanemann abia in anul 1877 ;e editarea primei reviste de informare

$i tehnic5 apicol5 in lilnba romanti, dininitiativa gi sub redactia inin2osului patriotromin Svetoniu Petrovici, revista avind da-ta de aparit ie 1 wptembrie 1889, in locali-tatea Sinicolaul Mare din cimpia bLin5teanri.

Reorganizarea apiculturii rornfine~ti pcbaze noi, prin constituirea l a 3 0 decembrie1957 a Asociatiei Cresc5toriior de Albinedin R.S. Romania, ca organitatie obgtcass8de larg5 cuprindere, a f5cut ca Rom2niaSocialist5 s5 fie propulsat5 pe coordonatelestatelor mari productitoare gi exportatonrede m iere din lume. ca Argentina, MexicChi na, ,Australia. U.R.S.S.. Spa nia , U~lga:-iaCuba, Brazilia, Bulgaria gi Grecia.

Prestigiul s tup5ritului . ~ i tiintei romii~?e$lmai este confirmat $i de alegerca in 4ncilegislaturi consecutive, a cite 4 ani, d e cB-tre Congresele Internationale de apicultur8... ale APIMONDIEI, ca prevedinte a1 foruluinpicol mondial amint it, romBnului prof.dr. ing. V. Harnaj, care vreme de 25 deani a fost ~i pr e ~e d in t e 1 Asociatiei Cres-c5torilor,de Albine di n tara noast r3 $i car ein prezent este pr e~ ed in te de onoarc a1APIMONDIA indeplinind gi functia de pre-

sedinte a1 Comitetului de directie ai Insti-tutuldi International dc Tehnol.ogie ~i Eco-nomie Apicol3 a1 APIMONDIA, care func-tioneazri , i n Bucurevti de mai bine de u ndeceniu.Aga cu m se cuno a~ te , n rol insemnat inclezvoltarea stupLiritului din t a ra noast r5 1-a

avut .~ s& ci af ia resciitorilor d e Albine dinR.S. Romfinia, care, desfasurind o activitaterodnic5, a reurit ca in cei 30 de ani d e laPnfiintare, sb atrag5 in cadrul celor. 41 fi-liale judetene un n uma r d e peste 70 miimembri organizati in 1.400 cercuri apicole.Dintre acestea aproape 200 sPnt cercuri apl-cofe cu gestiune prin ele asigurindu-se 1provizionarea apicu ltor ilor c u utilaj e gi ma-teriale precum $i desfacerea produselor re-al ~z at e e baz5 de produse apicole.

Complexul apieol de p e platforma B5-neasa, infiintat in urrn5 cu 22 de an1 (1965),in care i$i desf&oat-5 activitatea un num5rde trei unit5ti specializate pe profile, de lapractica $i produqia apicol5, la cercetarea$tiinf ificB gi invi?it5llll^ntul' de specia lit ate ,reprezint5 un unicat mondial. Gama larg5

rde metode $i utilaje destinate dezvoltririii

continue a . stup5ritului romfinesc i puse CUgenerozitate de asociafie la dispoz1;ia api-cultorilor ne d5 garantia realizirii progra-mului special de dezvoltare a apiculturii inactualul cincinal, astfel incit in 1990, patri-moniul national.apico1 sB ajun ga l a 2 45 mi-lwa ne farnilii de albine, iar productia demiere marfB la 21 mii toneIn contextul afi rmtir ii 'ap'lctdturii romfi-n e ~ t i e plan mondial; apicultura bgn5tean5s-a impus tot mai mult p i n potentialbl sBufor mat .din cei peste 7 mii ' d e membri. aiasociatiei noastre posesori ai apr oap e .I 00mii falnilii de albine. Apicultorii isi desf5-$oar5 activitatea in cadrul a 90 de cercuriteri tori ale dint re care 17 cercuri apicolecu gestiune. Realizarile obtinute de apicul-tura b5n5tean5 de-a lungul anilor s-au cir-cumscris constant pe coordonate superioarede cantitate si calitate ceea ce a f5cut castup3ritul din zon5 s5 se bucure de apre-cieri elogioase chiar si din partea apiculto.

rilor din alte t5ri. A7a cle excmplu, la pri-ma expozitie international3 de apidulturg,organizat5 in anu 1965 la Bucuresti, filialajudetean3 A.C.A. Timi$ a obtinut ~nednliade argint. .Preocuparea. per man ent 5 a com:tetului ju-det ean A.C.A. Timi$ a consti tuit o atrage-rea oamenilor muncii la practicarea stups-ritului i a1 ridicgrii .nive?lului profesionala1 apicultorilor, prin foloslrea celor niai va-riate gi adecvate forme $i mijloace instruc-tiv-documentare. Toat e acesl rs s-au reali-zat prin actiuni specifice plintre care cnu-

rnerim urm8toarele :1 hfifnfarea 5i fuhcfionarea sta-jiei zo-nale Timi~oarade ameliorare a albinelor giproducere a materialului biologic {aparti-nind Institutului de cercetare $i productiepentru apiculturZ), dotat5 in anul i983 cuun -imobil nou, corespunz5tor cerintcloi- d ecercetare gi productie, precurn gi c u ap a-ratura necesar5 producerii de lll3tci selec-tionate pentru intreaga Z 0 l l 3 . de vest a tarii,

in vederea, pcistrarii yi i rnbull iitat irea fondu-lui genetic apicol autohton din Banat.

2. Organizarea $i punerea in functiune acabinetului tehnic de documentare apicolga fili alei judete ne A.C.A. Timi$, cuprinzind4 sectoare didactico-documentare distincte :o bibliotcca in care probleniatira actual5din litcratur a de specialitate se al5tur5in 3-4 limbi , cu vec him e d e pestc un se-col ; o colectie de miere cuprinzind ~ r i n - .cipalele sortimente din productia anilor 1921pin5 in 1987 ; colectia $tampilelor organiza-tiilor apicole din Banat, care au existat inultimii' 108 ani, din 1879 pin5 in prezent,gi un laborator cu aparatura necesarFi unoranalize a produselor apicole.


10/29

3 Reprezentarea apicultorijor briniitcni .lasesiunile ~impo zionul ui national dc istorie9i retrologie agrard a Rom6nit.i $i susti~lereade comuniciri despre istoria apicultu~i dinBanat.4) Ggzduirea schimburiior dc expericnts$i documentare apicola, a delegatiilo: i stu-pari din tar5 i striliniltate (R. P. Bulgaria,

R F Germans, Italia yi Indonezia).5) sustinutii cont ributic .a imbogafireapatrimoniului docum~ntara1 tehnologiei a-piculturii, cu materia le e labo rate ~i publi-cate in revi5ta ,Apicultura i n Ron~cinia".6) Popularizaj-t'a pr in toate ~nijloacele acunoa~terii$i aprecierii juste 'de catre or-

gan~srne ~ - Ftc


11/29

FURTUNA, Petru ILEAemperatura din interiorul stupi-lor ;einperatura exterioar5 la yrnbr5;- emperatura exterioar5 la soare ;xistenta curentilor de aer pu-ternici ;nsolatia.Programarea unei anumite tempera-turi in interiorul stupilor i a .nivelu-.rilor de crestere ale acesteia reflect5strategia adoptat5 de apicultor si. estei n functie de anumite conditii, cum arfi : puterea familiilor de albine, rasa

-lor, pcrioada calendaristic5, particula-rit5tile climato-geografice ale zonei deamplasare ek.fntr-una din strategiile adoptate s-a. ;. urmsrit, de exemplu, crearea conditi-. ilor pentru efectuarea zborurilor de cu-rstire in timpul iernii, ftir5 riscul pier-derilor de albine.Aceastj. p'osibilitate s-a bazat pe ob-servatii i experiment5ri fscute incursul iernilor anilor 1978,-1982. in zo-na de cimpie si zona colinar5, care aucondus la concluzia c2 poate fi deter-.minatii efectuarea zborurilor de curs-tire in cursul sezonului rece, dac5 sintlndeplinite o serie de conditii minimecum ar fi :

emperaturs la umbra mai marede °C ;xistents insolatiei care mai alesin zonele colinare asigurti producereaunei temperaturi la suprafata corpuluialbinelor, de natux-5 55 creeze confor-tu1 necesar efectu5rii zborurilor ftirtiriscuri ;lasarea 'stupilor in locuri des-chise, cu urdiniqele orientate spre sud,eli,minindu-se astfel riscul de intrare aalbinelor aflate in zbor in conuri deumbr5.

de +1O0C,, numai dac5 a u fost inde-plinite cdnditiile de : temperatur5 po-zitivg la umbra mai mare de +2 C,existents a insolatiei, lipsa cureritilorputernici de aer. In momentul dispa-ritiei uneia dintre aceste conditii, tem-peratura inferioarti a coborit la nivelulprogramat initial. putut fi valorifi-cat astfel un interval de timp de circaor5 in luna ianuarie pentru efectua-rea zborurilor de curatire. Familiile dealbine iernate in mod traditional nu auefectuat zborul de cur5tire. Operatiu-nile sus mentionate se desf5~oar5 artia fi necesar5 prezenta apicultorului.Pentru a preveni totusi riscurile in-tervenite in m u 1 defectgrii instalatieisi in special mentinerea sub tensiunetimp mai indelungat a elementilor deinc5lzire ap t ce ar putea declansaponta mtitcii la u moment nepotrivit-a folosit telesemnalizarea functio-nsrii instalatiei la una din locuiriteleaflate in apropierea l a u i de ampla-sare a stupilor.Receptorul a fost dotat cu semnali-zare optic5 i/sau acustic5 a functionalrii instalatiei i cu releu de timp pro-grarnabil, ce semnalizeaz5 functionareadefec tuod a instalatiei, alarmind per-soanele aflate in locuinta respectiv5.Corelarea efectusrii zborurilor de cu-rstire cu alti factori cum ar fi : tem-peraturile programate in interiorul stu-pilor, hrana proteicti administrats, con-ditiile clirnato-geografice exisfente, aupe'rmis obtinerea de farnilii ssn5toase,au dus la declawarea tirnpurie a cres-terif de puiet si la dezvoltarea accele-rats in prim5var5.Autorii consider5 c5 nu au epuizattoate posibilitstile oferite de tehnolo-gia folosiGi.

Tinind cont de conditiile enumerate NOTA :mai sus, s-a programat cresterea tern- Iarna grea a anului 1986 1987 a impusperaturii in interiorul stupilor de la va l utilizarea arocedeului sus mentionat i laloarea initial5 d& °C pin5 la valoarea celelalte familii de albine


12/29

D IN ARHITECTURA GEOMETRIAMATEMATICA FAGURILORIng Traian VOLCINSCIII

Scfu 1 Servlciului tehnic a1 Asociatiei Crescitorilor de Albinen cuibul albinelor, fagurii sint dis- gonal q e z a t pe o temelie piramidalg si. p ~ iertical ~i paralel unii f at5 de fiecare fagure este compus din douaaltii rji pe ei se desf%?oar8 ntreaga ac- straturi de celule lipite la bak5, incitt ivitate a familici. f n ace ~t i .aguri, ce fiecare din cele trei romburi care con-formeaz5 schelctul de sustinere a stitu ie baza piramidalh a unei celulepopulatiei, albinele, vor aduna strinsura de pe o fat& formeaz5, in acelasi timp,de miere qi polen si vor c r e ~ t e ume- baza, de asemenea piramidah a treiroase generatii de puiet: celule de pe partea opus5. Acest mo-

~i~~~~~ agure este cornpus &ntr-un del d e repartizare constituie, poate, ceaperete median, pe ambele psrti fiind mai robust5 constructie de inginerie.dispuse orizontal rinduri de celule he- Cind cele 7aSe plalluri ale celulclorxagonale. ~ / l ~ l t iercet5tori culn au fast sint cel putin 114 ingltate, albinele cls-~ ~ i ~ t ~ t ~ l ,irgilius, ~ ~ ~ l ~ ~ ,~ ~ ~ i ~ ,itoare corecteaz5 unele abateri. La a-~~b~~ Si altii au studiat cu atelltie ca- ceasta finisare intervine numai grupulpacitate,i albinelor de. a construi faguri albinelor constructoare. Regular itatea

cu celule ast.~ate simetric, de fo rm5 lor se datorea'zrl mai cu seam5 actiuni-hexagona15 si cu fu nd ul rombo-pris- lor executate in comun dc multe al-matic, cu ul,ghiuri si l,lanuri inclinate bine ce construiesc acei pereti subti riprecis. Celulele fagurelui sint prisrna- $1 friabili'.tice, cu sase planur i. Perete le median 111 aceste celule se depoziteaz5 mie-ce desparte celulele de pe fata a doua rea care este mul t mai grea decit cea-a unui fagure are o grosime de 1/20 ra si pentru a evita scurgerea ei pe tim-mm. Marginile superioax-e ale celulelor pul coacerii, albinele le-au asiguratfagurilor sint illt5rit.e si consolidate cu inclinat ie usoar5 cu u11 unghi de 4-5i7n inel de cearZ s propolis, iar albine- grade, spre partea superioard.le spoiesc si lustruiesc cu un balsam de Avantajele pe care le prezint5 struc-propolis interiorul celulelor. Albinele tu ra hexagonalii, fat5 de alte f ormeincep clgdirea fagure lui de. la baz5. geometrice (pgtrata , triungh iularg, oc-Fundul cclulclor cste construit din trei togonal5 sau rotund;t) au fast dovcditeromburi a c3ror inclinatic, in raport pentru prima oars de un matematiciancu peretii celulei, cstc dat5 dt unghiul si astronom grec dill secolul IV Pap-ascut it al fieciirui ronlb care este de pus din Alexandria.70 si 32 . Darchen arat5 c5 albinele 1111712 astronomul francez Jacques-au ado pta t acest unglli care a fost ye- Philippe Maraldi a m5surat dimensiu-pf ic at de matematicieni astfel incit cele nile celulelor de tear-5 din stup, iarsase planuri ce formeaz5 hexagon111 55 mai tirz iu, matematicianul elvetian.Sa-permi t5 fieciirei celule s5 contina ma- muel Koening a utilizat aceste m%su-xirnum de miere, folosind in construe- r5tori pentru a demonst,ra c5 baza certie o can tita te minim5 d e cear5, cu Lulei de fagure este construit5 de al-maxilnu~nde rezistent5. For1n.a hesa - bine, folosind in mod optin1 nlater ialu lgonala a celulei dd siguran ta si o re- de cl5dit.zisteng deosebitj edificiului, fiind cel Maurice Maeterlillclc, laureat al pre-ma i bun pent ru repartizare uniforms miului Nobel, scrie in lucrarea sa ,,Via-a presiunii, atit la intindere tit ~ la ta a lb in e lo ~ ,De mii de a lb ine lecornprimare. Fiecare din aceste celuie c16desc fag ul-ii ac eqtia ui772itori c6rol-aeste compush dintr-un recipient hexn- n-a i pu t ea st j le atlaugi ni m i c .yi ni c f


13/29

s le iei ceva $i incare se unesc, intr-0des6vir~ittimEisurd, ~ t i i n t a himistuluicu cea a geometrului, ingeniozitateaarhitectului cu cea a ingineruluiu.De asemenea, Charles Darwin spu-nea c5 este imposibil s5 nu fii p5trunsde o profund5 admiratie cind exami-nezi atent structura fagurelui, atit deperfect adaptat5 scopului.Cuibul familiei de albine se compunedintr-un num5r .variabil de faguri CIS-diti de albine lucrgtoare. htr-un stupputernic sin t circa 200 000 celule. eregul5, fagurii au pozitie verticalg sis e construiesc de sus in jos. Faguriiproasp5t construiti sint albi $i cu tim-pul se inchid la culoare. In scorburi saustupi primitivi, fagurii sint fixati d i ~ e c ~de tavan ~i peretii lateral i ~i nu p ~ tiscosi far5 a se degrada.In stupii sistematici, fagurii sint f i -xati in rarne mobile, fiind asezati ver-tical si paralel unul fat5 de altul i dis-p q i de obicei perpendicular fat5 deurdinis (pat rece) sau paralel cu urdi-n i ~ u l pat cald). Fagurii mai mici demultietajat sint lucrati mai repede ~iin num5r mai mare fa@ de fagurii dinramele Dadant. Albinele, cind cl5descfagurii intr-un stup sistematic cu ramegoale stau in formatii de perdele co-nice cu baza in sus, se prind de pi-cioare si formeaz5 lan$ul albinelor subspetezele goale ale unui nunl5r de 3-4 rame ce au fost luate in lucru.Pe cele 3-4 perdele cu ochiuri largi,albinele nu stau inghesuile unele inaltele, ele fiind inconjurate de u in-velis format din trupurile majorit5tiialbinelor, qezate ca intr-un ciorciiine.Tnveliqul ciorchinelui este format din2-3 stra turi de albine strinse int reele pentru a p5stra o temperatur5 uni-form5, de 33,34 C, care este nece-sar5 elaborgrii $i prelucr5rii solziquri-lor de cear5.fn functie de temperatura mediuluiambiant, albinele organizate in form5de ciorchine se string sau se resfir5pentru a-$i regla temperatura optiminecesarg secretiei cerii ~i constructieitrainice a fagurelui.Un fagure in rama de cuib de 435X

Fagurc con5truit tic un 1 0 , I I , I ~ U I ~ I ~ ,rinsde creanga unul poln300 mm are pe ambele fete 8 000-9 000 celule de albine lucrgtoare. Su-prafata unui fagure crescut intr-o ase-mcnea ram5 este de 11,20 dm 2. Pedm2 fagure sint circa 400 celule, iarpe ambele fete ale fagurelui circa 800celule de a1bin.A lucrgtoare, revenind4 celule/l cm2 pe o parte.celul5 de albing luci-5toare are di-ametrul de 5,3-5,5 mm $i adincimeade 10-12 mrm, putind cuprinde 0,40-0,43g miere sau 0,19 g polen. Grosimeafagurilor cl5diti cu celule de albin5lucr5toare este de circa 25 mm, iar dis-tanta intre faguri de 12-12,5 mm.Distanta intre perctii mediani a doi fa-guri vecini este de 37-37,5 mm.

Cercet5rile facute de Eugen MBrza siAurel M5laiu cu privire la dirnensiu-nile celulelor de albine din tara noas-tr5 au concluzionat faptul c5 popu-latiile de albine prezint5 o variabilitatein ceea ce priveqte dimensiunile diame-trelor celulelor fagurilor naturali, infunctie de zon5 e la 5,50 mm inPodisul Transilvaniei la 5,33 rnrn inPod i~u lMoldovei. Autorii arat5 c5 intredimensiunea corporal5 a albinelor idimensiunea celulelor fagurilor exist%o corelare direct&


14/29

D TE PRELIMIN RE P R IV l lD C UZELE

DE A BINEIng, Stelian ONEA . dr. Radu. TRI , dr. Constantin NICOLCIN .chimist Maria ONEA ., ing. Constantin FELIX

Situatia deosebit.5 in care s-a aflatapicultura din zona de influent5 a sta-tiei zonale apicole Timisoara in anul1986 si in primsvara anului 1987 .a f5-cut oportun5 investigarea unor factoricare au putut contribui la inregistra-rea de pierderi, la reducerea puteriifamiliilor de albine $i in paralel, stabi-lirea eficientei unor mijloace terapeu-tice.Ancheta epizootologir5 de sf s~ urat5in zona d e in f h e n g a statiei zonale Ti-migoara (judetele Arad, Bihor, SatuMare $i Time) a relevat c5 desi in teh-nologia de intretinere si exploatare nuau survenit modifictiri, pierderile la fa-miliile de albine au fost ingrijor5toi-de mari. Familiile de albine care pre-zentau fenomenul de depopulare se ca-racterizau prin : reducerea co:ltinu5 apopulatiei din stup, cu foarte multecelule goale, urmare mortii larvelor, al-bine muribunde in fa@ stupului, albinecu malformatii si albine aparent nor-male, dar la care se manifest5 imposi-bilitatea de a zbura.Din discutiile cu apicultorii care auavut pierderi in stupin5 a reiesit fap-tul c5, d g i s-au efectuat tratamentede primhvar5 $i toamnil, folosind sub-stantele medicarnentoase utilizate inmod curent in apicultur5, rezultatelenu au fost similare cu cele .obtinutein anii precedenti. *Complexitatea fenomenelor semna-

I.C.P.A. Statia zonalii apicola Tlmiqoara.Institutul tAgronomic Timi~oara.

late cit $i informatiile din literatura despecialitgte str5inh yi din tarii, ne-audeterminat s5 presupunem cii la apari-tia manifestsrilor patologice mentionateau contribuit si unele bacterii condi-tionat patogene.Plecind de la aceast5 ipotez5 s-a con-siderat necesar a se face determin5ribacteriologice si a se urmgri eficaci-tatea principalelor substante medica-mentoase utilizate uzual in tratamen-tele curativo-profilactice la albine.ORGANIZARE I METODELEDB INVESTIGARE

fn experient5 s-au inclus familii dealbine care prezentau fenomenele sem-nalate, si care au fost grupate in patruloturi a 4 familii, corespunz5tor celor4 substante utilizate : penicilins, tera-micin5, streptomicin5 si sulfatiazol. fncadrul fiec5rui lot s-au constituit grupede unittiti biologice Pn greuta te 0,5 kg0,750 kg $i 1,O kg.Examenele bacteriologice s-au facutatit inainte rit si duph efectuarea tra-tamentelor. fn acest scpp s-au recoltatprobe de albine $i larve de la fiecarefamilie de albine, la inceputul si sfir-$itul perioadei experimentale. Din o-mogenizatul intestinal s-au facut ini-tial inshint5ri in bulion cu ser lo%,apoi o incubare la 37 timp de 18 ore,dup5 care s-au executat frotituri co-lorate prin metoda Gram $i examinatemicroscopic.Din culturile unde examenul micro-scopic a evidentiat germeni uniformis-au fhcut transplantari pe gelozii cu


15/29


16/29

Tabelulq2.~ ~ ~ L U T IUTERII FAMILIEI DE ALBIPE

Puterea tam. de albine g fam. ILa Pnceputul perioadei La s f l r~ i t u lperioadeiLotul expenm entale experimentale

I PENICILINA- 10 500.0 8 562,5&82,48 4 1,35

TERAMICINA 9 750,O - 7 571,4+ 80,98 37,415 1000,O 4 775,0& 154,78 39,94

7 500,O - 6 533,3& 95,81 43,83 ISTREPTOMICINA 9 750,O - 9 633,3& 92,79 43.95S 1000,O - - 8 275,0& 77,57 79,55

24 760,4&40,36 25,95 23 534.7,t 60,56 50,6112 500,O - 12 516,6& 60,16 40.28SULFATIAZOL 6 , 750,O 5 460,0+ 81,45 39,48

6 1000,O 5 360,8+ 154,OO 95.4024 687,5&42,39 30,15 22 468,2& 32,75 50.37

/fat5 de inceputul perioadei experi- la care tratamentul s-a fiicut cu tera-mentale, la loturile tratate cu terami- micinz, streptomicin5 $i sulfatiazol. Lacin5, streptomicin5 ~i sulfatiazol, pe lo tu l t ratat .cu penicilin5, evolutia aces-cind la lotul la care s-a folosit peni- tu3.f parametru este total di fe ri a, incilina se inregistreaz5 o crestere a aces- sensul. cii puterea unitiitilor biologicetei puteri. Diferenta privind cantitatea prezintZi. 0 cr e~ te re a sfirsitul perioa-de albins unitate biologic5 in cazul lo- dei exper mentale, indiferent de pu-tului tra tat cu penicilinii, fat5 de cele- terea initia ls a familiei de albine.lalte loturi este semnificativii. Considergm cZ rezultatele bune ob-Analizind acest parametru in cadrul tinute prin utilizarea penicilinei se da-fiec5rui lot, avind in vedere puterea toreaz5 specificitiitii acestui antibiqtic-.initial& se constat5 cii indiferent de fa t5 de bacteriile mentionate, ip st pri i-lot, unitstile biologice cu o populatie rii imediate a efectului terapeutic ~redus5 (500 g .albin5) au rsspuns pozi- probabil rolului biostimulator a1 aces-tiv 'la cele patru substant6 antiinfecti- tui antibiotic.oase utilizate. Unit5tile biologice cu, 0 Sc5derea puterii unitiitilor biologicepopulatie de 750 g albine respectiv cele fa% Be inceputul perioadei experimen-cu : 000 g albine la inceputul perioa- tale constatat5 la loturile la-care s-audei experimentale inregistreaz5 sc5- utilizat celelalte antibiotice poate fideri :fa@ de situatia initial5 la loturile explicatii prin instaurarea mai tardivii16


17/29

Tabelul 3SITUA'J'IA SUPRAFQEI DE .PUIETLA SFIRSITUL PERIOADEI EXPERIMENTALE

otul Puterea familiei Suprafata de puietalbinii) d2)initial final X z cv

500 562,5 8 19,5&2,50 36,40TERAMICINA 750 571,4 7 15,8&3,30 55.7010000 775,50 4 24,2&5,50 45,SO

500 5 16,6 12 17,5& 1,90 h , 3 0SULFATIAZOL 750 460,O 5 15,4&2,50 36,301000 360,O 5 16,2&4,20 58,60

6873 468.2 22 16,7& 1,55 1,56

a efectului celor trei antibiotice utili-zate asupra albinelor adulte care fiind. puternic infectate i cu rezistentii sc8-zu E, au dispiirut lnainte de instaurarea

efectului curativ a1 substantelor ad-ministrate.

Suprafata de puiet s-a apreciat ti-nind seama atit de puterea initial5 afamiliei de albine cit de substan a me-dicamentoas5 utilizat5. Datele obtinuteevidentiaz5 uprafata de puiet cea

mai mare s-a obtinut la lotul la cares-a utilizat penicilin5, pe cind la cele-lalte loturi valorile acestui paramet~usint mult mai mici (tabelul 3). Ihter-pretarea statistic5 releva c5 aceast5cre tere in cazul lotului tratat cu pe-nicilin5 fa@ d e celelalte loturi es te :.semnificativg. ...

Y .ri .Diseminarea puietului s-a apreciat .iri

fuhctie.d e :humSrul.cdulelor goaleflk'p~puiet c5p5cit1 numgr5toarea f5cindu-se


18/29

Fotoy e fotografii realizate la fiecare fami-lie in parte, eliminind familiile ce nuprezentau suprafete compacte de puiet(foto si foto 2).Datele obtinute relev5 c5 procentulcel mai sciizut de celule goale s-a con-statat la lotul la care s-a folosit peni-d i n 5 de 7,65 +0,82, cu o limit5 de va-riatie cuprinss intre 3 2 si. 15,7. Re-zulta tele cele mai necorespunziitoares-au inregistrat la loturile la care s-afolosit teramricin5 si sulfatiazol undeprocentul ; celul; goale a fost cel rnairidicat de 21,90 1,10, respectiv de20,37 1,11/O Analiza variatiei eviden-tiaz5 diferente semnificative prin tes-tul T h e y la lotul cu penicilin5 fat2 decelelalte loturi.

Analizind pierderile prin mortalitatela familiile bolnave luate in'experientga t e de remartat c5 singurul lot in ca-drul cgruia nu s-au inrcgistrat pierderi

Foto 2

a fost lotul tratat cu penicilin5. fn ca-dm1 celorlalte loturi procentul de pier-deri a vaiiat intre 17 si 41° b in func-tie de substanta medicamentoas5 uti-lizat5.

ON LUZnhc5rcStura mare de b'actcrii pus5 in

evident5 prin examenele bacteriologiceefectuate la fainiliile de albine afectatede depopulare pledeaz5 pentru, inclu-derea intre cauzele care au condus lapierderi in apicultur5 yi a unei infectiiku o etiologie polibacterian5, generat5in conditiile existentei unor factori fa-vorizanti.

enicilina a avut o eficieng teratpeutic5 superioar5 celorlalte substantefolosite (teramicin5, streptornicin5, -1-fatiazol) in,cazul tuturor bacteriilor pa-togene determinate.

enicilina a actionat favorabil a-supra viabilitgtii ~i longevitstii albine-lor adulte iar teramicina, ~t'r e~ tor nic inasi sulfatiazolul nu au avut nici un efectin acest sens.Penicilina a influentat pozitiv canti-tatea de puiet crescut, fapt ce pledem5pentru utilizarea acesteia in actiunileterapeutice i pentru faptul c5 stinlu-leaz5 cresterea puietului.

knicilina actioneazs favorabilasupra reducerii disemin5rii puietului,procentul de celule goale pe dm2 depuiet c5p5cit fiind cel mai mic, pe lo-cul doi situindu-se teramicina.int necesare in continuare cer-cet5ri compaiative pe pei-ioade expe-rimentale mai indelungate pentru a de-termina cit mai exact efectul benefica1 antibioticelor adminis trate separatsau combinat nefiind de neglijat niciaspectul efectului sinergic in cazulunor tratamente simultane cu dou5 saumai multe substante antibacteriene.


19/29

Relata ri de la apicultoriTR T RE STUPILOR CU V R CHET

Ing. Virgilius VASILACHE. prof. Ion VASILACHEGhisindu-ne. cu stupii n comuna ~i s to l i t a . ou.6 picaturi pentru un s t l ~ p ri-

judetu l Mure , Pntr-o zon5 de munte n zonal u 4 9 rame acoperite cu al-perioada iulie-septembrie 1987 - impre- bine ;un8 cu alti stupari inimosi ca Natalia Trip a O U ictituri pentru fiecare corp5i Aurel Luca, tot din judetul 5'1ure5, am plin cu albine la stupii muttietajaJi..cercetat, toti stupi? n q t r i i am constatat i L~ 7zzlcleii n7ici de rarnecu ochiul liber f5r 5 lup5 - cB esi st a acoperite cu albine n a m adnzinistratm d ti acarieni. p e aceea, dup5 ~nult edeli- ntedicam.ent. . .ber5ri am hot5rIt ca I n perioada 1-10 au-gust. s5 tratgm cu Varachet cele trei stupinr Familiile celor trfi stupive -I f h .ale noastre, cu un efectiv de 120 familii de tinute sub obsetpvatie timp de ase s l e iaLbil>e. Am folosit rn primul rind indica- constathdu-~e ~rmritoarele , au 'cszuttiile din prospectuI.care in so te ~t e iecarc cu- mulli piiduchi ; albinele a u avut zbortie, cit ?i &servatiile unor stupari cu es normal ; afbine moakte am giisit zilnicperienta care in urma tratamentului cu de la 3-10 ceca ce era i illainte deVarachet au obtinut rezultate diferitc. tratament lerve moarte n-ally obser-

prim5 problem5 ridicatii in q s - vat- I .cutiile noastre a fost aceea a stabiltrii Tot u~i r i ~ l intre stupari a dat ex-- unui dozaj optim de picdturi cu medi- perimental picstura de medicamentcament, diferentiat dupii numzrul de Si unui nucleu pe dou5 rame acope-rame acoperite cu albine la data tra- rite cualbine, format pentru cre~te-tapentu lui . Cei care nu au respectat rea unei mztci. Deschiziild nucleul du-acekt5 norm5 au obtinut, rezultate ne- p5 25 dc minute, majoritatea albine~satisfiiciitoare. Am pornit de la expe- lor ei-au ciizute pe fundul nucleului, fi-

rienta stuparilor cu rezultate valoroase ind intr-adev5r ametite.si anume cg stupii Se ggsesc strimtorati IaG dovad5 (-5 ~i piciiturj estecu diafragme pe cite rame acoperitc prea mult la uns sau dous rame ace-exist& Ori, administrind patru pic5turi perite & albine i a r e efecte negative,la Un stup cu 17 rame acoperite ~i tot ducind la dezechilibrul iau &iar lapatru picsturi la un stup orizontal nu- moartea albinelor.mai cu cinci -rame acoperite, efectul un alt stupar din zol,B, care nuva f i dife'rite pentru cii i spa tiu l din- tinut seama ;e nu..,srul de picaturitr e diafragmele celor doi stup e mai prescris ill prospect a pus lnai lnultesus este diferit. La primul stup fumi- pic;turi cu g indu , sR ornoare p5-ga\ia va f i o p t h i , iar la eel cu cinci duchii, dup5 tratamentul cu Varachetrame, fumigatia va f i prea puternice de a observat multe albine amortite pela patru piciituri, d ind efecte negative. scindura de zbor i pe fundul stupului. .,Astfel stind lucrurile, d ~ p 5ncercgrile ~~b~~~~~,azute pe nu mai re- :noastre $i ale altor stupari am ajuns se ridice. slgura a gresitla concluzia c5 numgrul de picaturi si' a obtinut rezultate nesatisfgciitoa;.etr ebuie administrat diferentiat, dupg heoarec nu a tinut de I.ecoman-cum urmbeaz5: d5rile din prospect. Varachetul este :atru piciituri pentru un st'lF ori- foarte bun, dar trebuie administrat cu ,-zontal cu 16-20 rame acoperite de al- atentie, in limitele prescrise. .bine ;

rei piciituri pentru un stup ori- Cel care administreaza Va rachetul 'zontal cu 10-15 ,rame ,acoperite de al- trebuie sg fie atent la numgrarea pi-..,'bine ; ciiturilor, sii aib5 Vederea bun5 i d,

1 9.


20/29

fi e calm. Am asistat odat5 la efectuareaacestei operatii de c5tre o persoan5 invirst5, care a numarat o pic5tur2, dard e fapt au picurat trei pictituri. fn-tr-o astfel de situatie, cind num5r5-toarea difera de piciiturile administratepot fi omorite famlliile. Deci subliniemimportanta acorddrii unei atentii deose-bite la numkarea pic5turilor de Va-rache t administrat.problem5 foarte import an ti carene-a preocupat a fost g5sirea unei so-lutii de a efectua tratamentul u Va-rachet ftirit a deschide stupii. Am por-nit de la ideea c5 totwji, deschiderea~i inchiderea unu i st up cu scoatereacitorva scindurele de podi~or,a unorTame libere, care poate trebuiau si sca-turate, ne lua timp mult $i produceamu n deranj destul de mare albinelor,alarmindu-le, obtinind ~i citeva in@-p5turi. Astfel, am ajuns la conc uziac5 este mult mai usor, mai simplu, inaieficient s5 administi-kn medicamentulprin introducerea pe urdinis a fisiei detabla cu banda de hirtie, c5reia i s-aupus pic5turile necesare. Mai intii amscos katul bloc care se g5segte la fie-care urdiniv hiar si la paviliondin exterior, apoi am introdus fisia detab15 cu banks de hirtie avind la uncap5t picaturile ~i la cel5lalt fiind 8prins8 ; am pus leatul bloc la loc $i am?nchis stupul cu scindurica de zbor. nciteva situatii unde scindurica de zbo;nu inchidea ermetic stupul am astupaturidinisul cu o buc5tic5 de hirtie r5su-cit5, apasata cu o surubelnitg ca s5inchid5 cit mai ctans. Dup5 30 de mi-nute am deschis urdinisurile.Ne-a preocupat de asemenea tim-p z ~ optim cit pot sta stupii inchisi cufumigatia. Dup5 experienlele mai mul-tor stupari care au tratat stupii cu Va-rachet si au obtinut rezultate bune, s-aajuns la concluzia c5 timpul optimestc cle la 25-30 minute.

PHEG TIRE TR T MENTULUICu una-dou5 zile inainte de a efec-tu a t ratamentul , preg5tim n i ~ t e i ~ i is a u benzi dreptunghiulare din tab15zincat5 sau neagr5 cu dimensiunile de

2

12 4 cm. Noi, fiind, pe cimp am con-fectionat aceste f i ~ i i e tab15 din cu-tii de conserve. Pe aceste fiqii de tabI5,in ziua tratamentului, se pune bandade hirtie cu pic5turile corespunz5toare.F1iec5rei f i ~ i ide tab15 i-pm f5cut lacapst o gaur5 cu ajutorul unu i cui,-unde am . prins o bucat5 de sirma deinsirmat rame, lung5 de circa 15 ctn,care ajut5 la scoaterea tablei afarz,dup5 cele 3 de minute de fumigatie.Banda de hirtie cu pic5turile pe ea oasezzm pe aceas6 tab15 in momentulefecturirii tratamentului, cu indoituralongitudinal5 in sus, pentru ca aeruls5 intre pe dedesupt $i aceasta s5 ardHin intregime, mocnit ~i rapid.Benzile de hirtie pentru impregn&cu generator de oxigen se indoaie lon-gitudinal, pe mijloc, inainte cu o zi,ca s5 nu influenteze ncgativ timpul defumigatie. Pictiturile le punem pe dun-ga creat5 de indoiturz benzii, la uncapzt, una ling5 alta, ca s5 fie mai vi-zibil, numai in momentul cind incepet ra tam~ntul .La cap5tul opus pic5tu-rilor d5m foc hirtiei in momentul cindefectu5m tratamentul propriu-zis.

ORG NIZ RE TR T MENTUIJJICU V R CHETPentru a avea o bun5 eficieng or-ganiz5m o echip5 din patru persoane,incredintind fiec5reia cite o sarcinsdup3 cum urmeaz5

1 o persoan5 indoaie benzile de hir-tie lbngitudinal e mijloc, dac5 nu aufost indoite din ziua precedent5 si leaseazg pe f i ~ i a e tabl5, tinind in d n 2cite una, pfn5, vine persoana a doua$i pune ,pic5turile necesare ;

2) a doua persoan5 pune pic5turilepe un cap5t a1 cartona~uluide hlrtie,pe dunga rezultat5 din indoitura pecare o efeotueaz5 prima persoan5, dupPnumarul de rame acoperite, cite spuneapicultorul care cunoaste stupii ~i arecaietul de evident5 in min5 ;3 a treia persoan5 d5 foc cartona~u-lui la cap5tul opus pic5turilor, cap5tulcare are sirma. C art on a~ ul e giisegtepe f i ~ i a e tab15 in mina primei pere-soane. Cel cu evidenta stupilor scoate


21/29

leatul bloc de la u rd in i~ i prim qtecartonqul aprins cu fisia de tab15 sus-@n:toare e la prima persoan5 -introducindu-1 cu cap5tul cu .med ia -ment inainte i cu partea aprinsa ~isbma ap5tat5 de tab15 in spate. In-chide repede blocul de la urdini? iscindurica de zbor ca la transport. Dac5scindurica de zbor nu inchide etan ,atunci astup8m ur din i~ul u hirtie r5-sucit5, presat5 putin cu o ~urubelniw.

OBSERY TII 1 DISCUTIIFacem precizarea c5 am vizitat rnaimulte stupine, dar i noi am fost vi-zitati de alti stupari ~i discutind aceas-t5 problem5 au rezultat cfteva idei ge-nerale- oti stupii trebuie tratati cu Va-rachet care este foarte bun ;- peratia de tratare a stupilor cuVarachet trebuie efectuata de 3-4 per-soane ca s5 se poat5 lucra corect i 13.* imp neinfluentindu-se negativ cele30 minute de fumigatie. Este contrain-dicat de a fi efectuat5 de o singur5perspang, rnai ales la pavirion undetrebu.ie urcat i pe scaun sau scar8 ;--'tratamentul trebuie efectuat in li-niqte pentru a nu agita albinele ~i estenecesa'r un maxim de atentie din par-tea tuturor membrilor echipei privindtoate aspectele de rnai sus. Toate per-sonele care lucreazt-1 in echip5 trebuies5 stie precis ce au de f8cut fiecare,s5 fie foarte atente la toate fazele siamgnuntele, pentru a nu se face g*elicare s5 coste scump ;- ozajul de pic5tuii trebui; s5 fie

in functie de num5rul dB rame acope-rite, cum s-a ar5tat mei sus ;nii stupari u cwk am discu-

tat - ustin c5 ei pun banda de hirtiecu &cggturi direct pe f&dul stupului,pe la urdinis, in contact direct cu lern-nul, f i r 5 o tab15 protectoare pe dede-subt, deoarece este rnai simplu. Nu sin-tem de acdrd cu aceasti3 p8rere, intru-cit banda de hirtie se aprinde ~i arde(relativ, lent, mocnit) ca un c5rbune

aprins, totuy far5 flac5r5, care poateintilni ~i farimituri de cear5. Acesteapot lua foc i declan~a atastrofa. Tg-blita pus5 dedesupt asigur5 protectiaimpotriva incendiului. Banda arde lent,lRsind uneori un c5rbune care r5minep e fisia de tabl5, i o dat5 cu scoatereaei se indep5rteazH 'qi csrbunele, fundulr5minind curat ;entru a'prinderea benzii impreg-nate cu generator de oxigen experientane-a condus la n i ~ t e olutii rnai prac-tice i rnai simple i anume aprinde-rea acesteia de la o bucat5 de iasc5qrins5, o singurii dat5, cu un singui-b5t de chibrit. alt5 procedurii,: amaprins banda de la o tigarii aprins5. Infelul acesta am eliminat flac5ra de la

fiecare b5t de chibrit. Apoi, unele betede chibrit nu se aprind, producind intirzieri in dauna celor 30 de minute.Deci, cu un singur b5t de chibrit amaprins o bueat5 de iasc5 sau o tigar2de la care se aprind in continuare al-tele.nii stupari sustin c5 avind para-ziti multi, ei au tratat tot efectivul cuVarachet chiar i vara, in sezonul ac-tiv si nu au observat anomalii. Adic5nu le-a atacat nici puietul pici larvele.albinele avind un kbor normal. Noi nuam iyercat un tratwnent in mijloculverii. Totu i considerh c5 tratind co--rect la interval de 7 zile, de 2 3 dribamna i primiivara, dac5 e cazul, to-pind fagurii vechi si cu celule de trin-tori nu mai e nevoie s5 trat5m si vara.%mine s5-si spun5 psrerea si alti api-cultori.

N .R . Tratamentul cu Varachet se efectu-@a26 conform prospectului ~ indrumiirilordate' n revista ,,Apicultura En Rom6niam-~rumerele5 si 8 din acest an precum ~ tbrosura ,,Mdsuri sanitar veterinare in stupine de dr. MirCea Marin, difuzat& gra-tuit prin filialele Asoctatiet Crescdtorilor de-Albine.Referttor la organizarea tratamentului,numzrul de persoane mentionat pentru efec-tuarea acestuia ni se pare exagerat, deoarecesint suficiente numai 2 persoane chiar incazul stupinelor mari.


22/29


23/29

.aN ;1a.H~'.a-mT

'a ~r-a -n-o~~r ~gn3 -

?L3-M A

.e a15e.Sae'M+'0u J@

- In2 e- aUaU

-y lN--1aepa-- Ia

.aa -aI,3l g-muU uC.aaunucS -,-I@1I a 1'esU >nY'a-'e0p -1.l

eH -ea-Uaa -a r-1 -,u~"


24/29

4 Vasile PADURARU i? ;, In vara acestui a n , cu sprijinul orga- i Lucrari apic0Ie? nelor locale, n orawl Tg. Neamt a fost +.+ organizat un- concurs dedicat Pmplinirii a4 65 ani de la infiintarea organizatiei @ fn luna ianuarie? U T C $i Conferintei Nationale a parti- .? dului. Luna ianuarie la noi in tar5 se caracte-Concursul a avut ca tern5 ,,Prihtenii rizeaza prin temperaturile cele mai scazute? albinelor" $i s-a bucurat de o larg5 par-@ $i ninsorile cele mai abundente, timp i?$ ticipare : 125 pionieri de la Casa pio-; care, albinele parcurg drumul lor greu 1nierilor din orasele P iatr a Neamt, Ro -4 lung de rotire In ghemul de iernare, pentru4 care s-au adaplat in decurs de milenii. Dac5

preggtirea pent ru iernare a familiilor dealbine s-a facut Pn mod core unzator iotulf va decurge normal, iar api%ltorul urrni-reste in special doar urmgtoarele aspecte : .prevenirea deranjgrii albinelor de ciitresoareci, pasriri s i alte animale domestice sausiilbatice, trepidatii $i zgomot indelungatetc. ;prbtejarea suplimentarg a stupinei cdn-tra vinturilor si a curenlilor reci ; dacriaceastd luerare nu s-a f5cut din toanln5 Yrealiz5m prin istalarea de paravane con-fectionate din de$euri lemnoase, tulpini dcporumb, floarea-soarelui, stuf ;supravegherea iernzrii farniliilor de al-

4 bine $i Endepsrtarea stgrilor anorinalg care' man, ~g b i r e n i i Tg. Neamt ~i 150 pio-; pot f i : urniditate excesivs datorit5 h p a -.@ .nlerl $i $oimi ai patriei din caclrul celor chetarii defectuoase a stupului $i a spatiu-. 8 celtcuri apicole $cblare care-@ desfj- lui de iernare mare, in raport cu puterea>oar5 activitatea sub Pndrumarea cercu- @ fieciirei familii, prezenta $oarecilor In stupi,? lui apicol din ora$ul Tg.'Neamt. datorit5 nefolosirii gratiilor de urdini$ sau

,@ La pregdtirea concursului contribu- + instalarea acestora cu intirziere la stupi.$ie Peosebita si-au adus ~i -membrii cer- Umezeala excesivB in cuib au stupi i In care4 culu~apicol tlin Tg. Neamt, printre care in permanent5 ,scindurica de zbor si blocul? amintim pe tovara~ii Celestina fiIure$an, + de urdini~sint umede, de asemenea dac5- scoatem prin urdini~reziduuri de cear5 $ialbihe,.moarte constat5m c5 si acestea s h tumede: ji mucegilite. Prezenta soarecilor in

stupi o constat2m priri zgomotul presistentf a1 albinelor interceptat de noi la ascultareaacestore cU stetoscopul sau cu un furtun de4 cauciuc introdus prin ~ d i n i ? , it 'si prin ro-

zl tu ra eliminats din. stup, (albinele moartela care lipsevte capul) etc. la stupii respec-tivi trebuie sil intervin5 de urgent5 si 55+ eli mi n~m ' tarile anormale ;f indepgrtarea fgr5 zgomot a zapezii ~ ia glietii de pe scfndurelele de zbor se face ,i in conditii foarte bune in zilele cu moinl,+ cind temperatura este de 3-4°C. De ase-menea, este bine ca in permanent& urdi-nivele s& fie libere : dac5 sint astupate eli-minam flril zgomot albinele moarte cu aju-torul unei buc5ti de slrms ;

~ t i - fn a doua jumgtate a lun ii pot apareo ~ ~ o ~ o + ~ o ~ o ~ ~ ~ o ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ oile cslduroase 'cu temperaturi de 12-14 C.

I ,+e+e e ~+e ~ ~ e e4e e e464e+ ++? Concursul Calendarul opicultoruluiPrietenii albinelor


25/29

4de care apicultorul trebuie s profite pen-tru a inlesni efeetsatea unui zbor de curs-tire a1 albinelor, care are mare important5la .menfinerea ssnst5tii $i dezvoltarea tim-purie a familiilor de albine. In acest S C O ~pe cit posibil, indepartam zapada de pe va-tra stupinei iar apoi pressram paie, frunze.coceni $i alte materiale pe care s5 ser a$ezealbinele, la ie5irea din stup. In momentulcind razele soarelui reu$esc s5 incalzeascsstupii, deschidem capacele ca albinele s5prirneascii cit mai mult3 c5ldur5 ;

apicultorii 'care ~ t i u 5 nu au p'utut asi-gura din' toamni rezerve suficiente de miere(12-18 kg) , n 'raport cu . puterea fiecareifamilii, este bine ca in zilele cu timp li-nistit, mai c5lduroase s i intervinri $i Sadministreze cite. pla cl de, zah lr candisau ~erbe t , produse la Combinatul aplcolsau de noi ,apicultorii, in casa, dup:~ re-tetele cunoscute.fN ATELIERUL STUPINEINe preocup5rn de curiitirea, dezinfectarearji repararea inventarului apicol, confectio-narea elementelor i dispozitivelor rnai-..simple pentru stupins. Cele de bazii, esteb,ne s5 le cumparam cfe,la magazinele api-cole. Tncheiem $i perforim ramele nece-sare in sezonul activ a1 anului.ORGANIZATORICE

r~ r e & m ceara la filialele AsociatieiCrescAlorilor de Albine, la achizitie sauschimb cu faguri artificfali.Aprovizioniiin stupina cu utilajele qi ma-teria lele de consum pecesare in sezonulactiv.Ne fix5m vetrele temporare ~i solicitllnautorizatii pentru practicarea stup5rituluipastoral.

PPREGATIREA PROFESIONALA J. .Si aceastj activitate are mare important5

I n practicarea $i rentabilizarea activit5fiiapicole, de aceea recornandam urmatoarele :- articiparea la toate conferintele, me-sele rotunde, schimbul de opinii $i expe-rient;i organizate de cercurife $i filialeleapicole ale Asociatiei Crescatorilor de Al-bine ;- tudierea cu atentie a tuturor publica-tiilor apicole apsrute $i In special a re-vistei .,Apicultura in Rom8nian, care nepune la dispozitie nout5tile ~i metodele celemai practice ~i eficiente in cr e~ te re aalbi-nelor.

Ion POPESCU

pentru lunaianuarieCaractcristicile probabile .lu na ia-.nuarie ale circulatiei atmosferice ii trop'bsfera lnedie la nivelul de transport a1 no-rilor purtiitori de precipitafii $i ale 'centri-lor barici de la nivelul solului nu vor fa-vor iza des fs~bareaunui ,,Gerarb autentic.Tn altitudine. predominanta curentilor deNY va antrena deasupra continentului rnasede aer de natur5 oceanicri, astfel lncft vorciiclea precipitatii mirte, in Banat, Oltenia,Muntenia, Dobroged si sudul Moldovei CUo pondere destul de ridicatd a lapovitei, bur-nitei si ploii. Sub aspect cantitativ precipi-tatiile vor fi normale pentru aceast5 lunsinsumind in general tntre 25 s 5 l /m2 va-lori situate in jurul mediilor ~nul tianuale $ipe alocuri uvor peste accstea. Natura pre-cipitafii or .va- favor,iza protlucerea fenome-nului de polei.Numiirul zilelor cu precipitatii va f i cu-prins pe teritoriul t5rii Zntre 1 si 15 ceea cereprezint5 un regim mediu, exceptind zo-nele dealurilor subcanpatice care .in condi-tiile circulaflei predominant nord-vestice, subpaviiza muntilor, vor inregistra un nun15rinai redus de zile cu precipitatii.La nivelul solului anticiclonul de iarn5est european se va forma Pn extremitateanord-estic5 a continentului, astfel lncft sIntpurine Tanse de formare a unui. briu hnti-ciclonic ln tr e acesta $i mas imul barometrictiin Azore. In acest an este mai probabilca briul de inalt5 presiune peste Europa,care n cuplaj cu orclogeneza din marca Alediteran3 genereaz5 fenomenul de viscol inregiunile din sudul ~i estul Romftniei sB seproduc5 In luna februarie.Din punct de vedcre terinic in vestul rji

centrul tsrii se asteapta un regim lnediuapropiat de normal, cu valori de tempera-turi cuprinse intre 1 $i -4 , iar In sud$i es t. temperatur ile medii luna re se vor si-iua 3°C nlai ridicate chiar pe litoral undevor fi u ~ o r este limita de in.ghet.Direcf ia predominant5 a intensif ic5rilorde vint va fi din sectorul. vestic. Frecvenfamai mare a acestora se va face simtia inzona de munte, nordul Moldovei, Dobrogeaai in Cimpia RornBnB.Ca fenomen caracteristic sezonului se va

forma $i ceata, dar cu o frecvenf5 mai re-dusa decft media climatic5 de aparitie.

Corneliu POP


26/29

26 de ani de la disparitia unui mare scriitor, iubitor a1 albinelor

Addenda sadoveniana'Prof. Emiila POPESCU DICULESCU.

in cercetarile unor documente de farni-l ie se despr inde un fapt surpr inzator $ i ca-tegoric : ma rele poves t itor Mihai l Sadoveanua fost u n practician desiivirsit intr-ale albi-ndri tu lu i . A s t f e l c 3 la tura poet ics despr ins idi n atitea scrieri i5i are acoperirea d e ri-goare ( in sem nsr i le de fa t3 sin t marginal iiale articolului : , ,AlbinB ritul pasiune ma iput in cunoscuta a lu i M Sadoveanu", pu-blicat in acea.st5 revista n nr.. 111976. p 17-1 8).,,De t re i zeci dc an i a m to t umbla t , a mcercetat si a m viizut. O bservafii le vincitoru-lui si pe.scarului, ale rura lului care a m fost ,a le p r is ii c a r u u i ~i cult ivato rului depomi, ale scrii torului le -am siimfinat i n toatevo lu m el e pe care le-am scris. Un eo ri acesteobs erv afii au apiirut fantezie" mrirturiseaM . Sad ove an u in articolul ,Solia tariinimii"(v ol . ,,Publicisticii", Op ere 20, E.P.L., p 96).Autorul are ' tar ia de a ne face peste t im p-pur i r ep ro ~u r i e lor care ar f i t r ebu i t sS f i mla cur en t c u ,,solia su fle tul ui" s5u $i a1 pri-sicarilor : ,,De ce le ma i n ~ u l t c ori acesteciirt i n-au aj uns la cun osti nfa $i In intele -gerea celor pe care i-am dorit cetitor"( i d e m ) .Din m5rtur is irea fra telu i s5u maf, m i c ,Vasi le Sadoveanu, , ,bun pr ieten ingiae rugronom s i p ro fesor la Ia~ i"T,,Anii de uce-nicie" , Editura Min erva , 1970), a f l a m c 6 ,dup5 ce .,biidia Alihai" rji-a intemeiat o fer-mecatoare l ivad5 , , in capiitul din deal lstriizii Rdddseni d in orasul Fdlticeni" (,,Isto-r ia une i l ivez i" Va s i l e Sadovean u , vo l .,,Biidia Mihai", E.P.L. 1968) s-a simfit nevoiaunei f i in te care sS-i aducS , ,u~L olos in do i t :miere pentru casii s i mdrirea capacitdti i defecundare a pomilor i n t imp ul in f lor i tu lu i" ,albina."Ideea cu stupii" $i-a giisit acoperirea inprirriavara anului 1908, clnd a plecat la Ga-lati $i Braila u nde a vea prieteni cu carepescuia i vin a d in cind i n c ind i n b5lf i ledin acea re giune , $i a v en it , dupri aproapesap ta mh a c u , nici m a i m u l t , n ic i ma i pu-t i n d e 32 de stupi pe care i -a qezat , , in unadin parcelele cu pomi tineri". , ,Aceastii in-deletn icire a t ras dupi i ea: constru irea unui ,temeinic adiipost de iarnd, procurarea uti-la ju lu i aplcol necesar pentru albine ~ i orga-

prof Warin POPESCU DICULESCU.nizarea unui mic a tel ier de t impldr ie in tr -odespiiri turd a magaziei . Aici , f ra tele m e u,lu ind i n serios s tupiir itu l, lucra rame le d eschim b necesare i n t imp ul ro i tu lu i s i con-s tru ia s tupi s is temat ici de t ip nou, ce eraudescr is i in d l fer i te le tra ta te de apicul turb ,pe care le consulta cu mar e ate nfie . Dincind i n &id vizi ta instalati i apicole strdine,pentru a deprinde nbua ocupatie ce-1 pa-s iona. i n e lu l ' aces ta a reus i t sd in tem eiezes tupdrie m odel , deven ind u n ap icu lto r in -cercat care-si ingrije,a singur coloniile dealbine" (, ,Biidia Mihai", Vasile Sadoveanu.E.P.L. , 1968, p. 29-39).In ,,gospodiiria bine intenleiat? a scriito-ru lu i pe lEngri alte a car etu ri, n u lipse 5, , temnicul pentru stupi" (id em , p. 8 8 ) ., ,Dupii ce se odihnea doud-trei ceasuri, in-cepea sii colinde liv ada , sd cerce teze stup ii ...( 0 f a r 6 cu revers", de Vasi le Sado 'veanu,vol. . idem, p 82). iDe la un alt m ein bru a1 fam iliei ' jscrii to-ru lu i , de la Prof ira Sado vean u, care .a tra i t,, in um bra marelu i s te jar" a f l t i m cri min aprisricarului era i n to ate i n acea sta ,,durn-bravii minunatii", C B micu te le $ i harn ice legize munceau pe rupte , ,recunoscindu-1 depiirinte" (,,La lucru", din vo l. In m b r a m a -relu i s tejar", Edi tura Ti m re tu lu i , p. 26).10 felul acesta Mihai . Sado vean u a d eve-nit;, ,, transformist si scamator", f i ind c5 subrn1na-i mSiastrS , , toate-s ferm ec ate i n grd-dind ", .disp?irfnd ,,intre ro iu ri ,ca-ntr-un- nor."Dhrnicia albinelor e pe mrisura grijii pur-tate , caci ,viriT,p ina pin la coate / i n s tu p i,si fa guri de -a ur , scoate". P en tru (scrii tor al-binele sint , ,gospodine" vr sji te $i d e aceea,,nu-i de mi rar e oiul sin copac / Ca laporuncc i se virti-n sac ld,(,,Cu gospo dinele",vo l . ide m , p: 27 .Asemanarea : j rani lor cu a lb inele , des- .c ins3 de la D . C a nt er nir (,,Isto ria i e r o g l t f ~ " ,g k i m ~ i - n onc eptia fa m il ie i S a d o v e a n u :, ,Sint vrednici gospodarii , trudesc / Ca ~ialbinele care roiesc / Dar p in ' la urm d n ualeg nimic, / Cu greu agonisesc ci te u n p ic ...(, ,$i gospodarii" P ro fit a Sa do vea nu , vol .i d e m ) .Orice cuvi n te s in t de pr isos c ind ne ' ref e-r im la M . Sadoveanu , exem plu l persona l eridicat la rangul de fapta qi vis .


27/29

PR Z NT ROIRevista lunar5 a Uniuniinatibnale a apiculturii fran-

ceze (Revue fran~uzsedlApi-culture - U.N.A.F.) pl~blicriperiodic suplimente docu-mentar-informative, cu tema-tic3 special6 din domeniul~t ii nt ei , ercethrii, tehnologiri~i patologiei apicole, inclu-

siv studii privind utilizareaproduselor stupului in scopterapeutic. In acest mod sepune la dispozitia tuturorapicultorilor $i cercet5torilordin lurne tot ce este prco>u-pa re gi nou tate in apicu turamondialg, inclusiv rezumatuldiferitelor comunic5ri prezen-tatetL a diverse manifestari in-te rn at io na l~ apicole. Ne re:amintim de suplimentul Revistei franceze de ap~culturdnr. 42 din iulie 1983 diiuzatcu prilejul celui de a1XXIX-lea Congres internatio-nal a1 AFI&fONDIA de laBudapesta, Sn care regre tatu ldr. Jean-Pierre Bqnimond,prgedintele U.N.A.F.-ului $ia1 Comisiei permanente deapiterapie a APIMONDIEI,pe ling5 numeroase studii ~iComunicSri ~tiintificeapicoleprivind un. lai-g evantai a1cercetririi $i tehnologiei, a in-serat $i un capitol detaliatasupra trituratului larvar

,,ApilarnilW,datora t apiculto- tru ApiculturB in cadrulrului r o m h Nicolae V. Ilie- ,A.C.A.$iu (pag. 70-73). Aceste s u p l i m w e specinleSuplimentul revistei nr. 465 ale Revistei franceze de api-(luna iulie-august 1987) edi- cultur5 se g5seau de vin-ta t ch pril ejul celui de a1 zarc - lgturi de alte publi-XXXI-lea Congres a1 API- catii editate de revis t5 la 'MONDIA tinut intre 19 25 standul espozitional U.N.A.F.august 1987 la V ar ~ov ia fost organizat in cadru l API-dedicat integra l de critre EXPO '87 Varvovia $i s-aUU.N.A.F: problemelor d e api- bucura t dc o atentie $i o so-terapie (,,Aujord'hui l'api- licitare deosebite din par teatherapie"). Prefatat de profe- apicultorilor, vizitatorilor gisorul Remy Chauv in in acest participantilor la Congresulsuplim ent sin t prezentate o XXXI a1 APIMONDIA.swie de considerente rezul- Este de subliniat cri intregta te din ultimele cercetriri acest capitol (,,Produse api-efectuate pen tru cunoarjterea sole asociate") apartine ncompozitiei $i efectelor ,pro- exclusivitate specialiritilor ro-duselor apicole miere, cea- mdni respectiv colectivuluird, polen, liipti~orde m d c b format din farm. Elenl /-'a-propolis, venin de albine $i los, dr . Mircea Popescu,altq produse apicole asociate, farm. Filofte ia Popescu,i n cop profilacticl $i terapeu- bioch. Cristina Mateescu ~itic. Studiile de baz5 - em- dr . Claudiu Popovici, colectivn at e de cunoscuti speciali~ti care s-a afirmat atit i n ar5asupr a principalelor produse cit $i p e plan international.apicole sint insotite de nu- Ce rc et ki le lor atest5 priori-meroase comunicriri pe teme t2,tilc ro m dn qt i in domeniulspecifice privind actiunea utilizsri i produselor apicoleapite rapeu tics a acestor pro- in afectiuni oculare, farin-duse. Astfel semnal5m comu- giene $i laringiene, auto riinic3ri .cazuistice primite de la avind $i brevete ale un orcrrcct5tori din : In di a, , Polo- produse api terapeu tice origi-nia, Jap onia, Cehoslovacia nale. Apa riti a lucr5ri lor IorAnglia, Canada, ~u lga ria intr-o grup are compact5 acu-U.R.S.S., Romln ia, Egipt, pind un int reg capitol dintr-oS.U.A., Fra nta etc. prestigioasg luc rare editatriIn capitolul ',,Produse api- in Franta ne bucurg. DesigurCole asociateu sint pub lica te cri acest succes se constituieurmhtoarele lucrriri elabo- ca un indernn pe nt ru noi' r a te iil Romania descoperiri care s5 confere1? , L,Tratamentul apiteru- tririi noastre u n loc de fru ntepeutic a1 inflamafiilor larin- in circuitul mondial a1 vageZui $i faringelui" (autoi-i : lorilor apicole. Nu putem Pn-C. Popovici, E. Palog,. E. Po- cheia fa r5 a nota cil farm..'pescu $i C Mateescu). Elena Pal,os a fost aleas5 ca2 . - Eficienta terapeu to-' membrg a Comisiei perma-biologic& complex6 a prepa- nen te de apiterapie a API..ratelor apicole in cinele afec- MONDIA iar conf. dr . Mir;tiuni oculare" (auto ri M. P. cea Fopescu este membru a1Popescu, Elena Palo$ $i Fi- grupului de luc ru "Mierea ~iiofteib Fopescu). produsele deriva te provenite3 - ,,Produsele stupului de la albine" a1 comisiei cezautilizate in tr atame ntul unor ce confirms inc5 o da ta pres-afectiuni oculare": lucrar e tigiul intern ationa l a1 com-pre zen tat i de Sectorul @e patriotilor nogtri.apiterapie a1 Institutului debCercetare $i Productie pen- relucrare de IN.V. ILIJQIU


28/29

P R R E EFICIENTP POTRIVAACARIANU LUl VARROA

In stupina experimental5 a sectiei de cer-cetare apicola din Giid6110, parazitul a . fostdepistat la 4 faMlii Pn prirn5vara anulni1983. In toamn5 60 din colonii au fost in-festate, ia r l a finel~e anului 1984 infestatiaera generalizatti la toate familiile. fn toat5aceast i p-crioadii s-au respectat prescriptiileveterinare privind aplicarea benzilor fumi-gene, pe baz5 de amitraz ,,VarescensU.U1terior s-a constatat c2 in conditiile respec-Sr ii ' acestor instruqiu ni num5rul para-zitilor c5zuti cu ocazia tratamentelor detoamn5 cre~tean de an . Autorul s-a con-vins $i de faptul cii efectul acaricid a1 pre-paratului coresp'unztitor, deci rezultatele ne-concludcnte aveau alt5 cauzri. S-a T/ccZutato procedur5 de tratament, care s5 fie con-form5 cu prescriptiile veterinare $i de igien5a1 alimentelor in vigoare.Cu ocazia tra tamente lor de prinkivar5 aucazut putini paraziti. Condwi de instinctulde reproducere ace~tiase ghseau deja incclule, pe puiet. Tratamentul aplicat fn lunafebruarie, cu familia in ghem de iernare,poate' pricinui pagube mai mari, decit fo-losul adus prin riirirea parazijiilor rrimagidups tratamcntul din toamn2.Cerc,eGrile ulterioare au confirmat faptul

c5 in lunile rnartie-aprilie marea majoritatea parazitilor se g5sesc pe puiet .(in medie18.4 De familia cercetat5. fat2 de 2.8 uara-ziii liberi).In vederea reducerii' numirul ui de para-ziti care ierneazil, ln luna octombrie,- ina-intc de lratament s-a scos puietul capricitcu furculifa de desciipiicit, In acest fel ob-tinindu-se un nivel minim de-infestare tnprinibvar5.Ccrcetind nunl5rul parazifiilor la un g r u cde colonkinaintea tratamentului de toamn5,s-a const.atat c5 in cele 1600-3 200 cclule cupuiet se giiseau 201 6-4 576 paraziti, care arfi supravietuit dup5 tratament, fiind pro-tejati de ciipacealg.Pierderea unei suprafete de 2-4 dm2 pu-iet in luna octombrie este r5spl5tits dlnplin prin reducerea masiv5 a nurn2rului deparazifi care ierneaz5 $i fornleaz5 baza pa-razitismului anului urmjtor. Aceste albintt,hl parte sint neviabile, iar parazitii eclozio-nati tulbura li ni ~t ea hmilie i in iernare.Picrderea procius5 de parazitii r5ma~iTnviatti este mai mare dedt cea .cauzatii dedistrugerea puietului la sffrqitul lunii oc-tombrle.

Dupd articolul Zui Jeno Suhayda f i f u tin revista ,,MChPszetn nr. 3/1987 din R PUngm25

, .~

Prm distrugerea pdetului de albi~ePna-intea tratamentului de toamn5 se poate renunta la tratamentele de prim5varZ $i d evar5. Eliminarea puietului de db in e in lunaoctombrie nu riecesitft mai mult5 munc5 de-cit executarea tratamentelor repetate inprimtivar5 $i var5.Pentru a face metoda mai expeditivll, inultima 'perioadii s-au elirninat d in ,cuibul d eiernare in luna octombrie, Pnaintea t~ata-mentelor de combatere, fagurii cu puiet ;acgtia au fost depozitati $i folositi in pri-

Z .nl5var5 pentru lsrgirea cuibului f i r 5 nlciun inconvenient. Cercetirile intreprinse au . . - ,dovedit c5 in fagurii tinuti in a fa ra cuibu- .:;.lui, la temperatura camerei, atit puietul cit ,:.::: .$i parazqii Sn diferite stadii de dezvoltare, , . . .la 40 de zile au pierit. . .Prelucrare de dr Iosif DAN .

,->

OBSERVATll PRlVlN 1COMBATEREA ACARIENILOR

Lajos SZUCS -Pe la mijlocul 'lun ii august am terminathriinirea .de stimulare $i fiu am constatatsimptome ale infesttirii cu acarieni. La con-trolul sanitar din toamn5 - csutind $i Ulupa - am gasit doar doi acarieni pe al-

birie. M-am hotgrit s5 agtept pin5 la ince-tarea pontei $i disparitia puietului. Antf5cut greseala ca, descap5cind faguri eu pu-tin5 miere, s5 ii restitui famililor respec-tive. Albinele au inceput s3 care polen is5 creasci puiet.Constatind o puternica infestare cu aca-rieni Varroa la ' o stupin5 din apropiere,soldat5 $i cu pierderea unor familii, n-ammai avteptat $i la 22 septembrie am Pnceputtratamentul cu .VarrascensU, prin afum&iadministrate de trei ori, la patru zile inter-val; l&.. timpul verii, jumfttate din stupi i-amom en aj at -f a n$a fel, incit scZ pot introduce$i scoate,'brfchd coala de hirtie albi pen-tru control, f &r&s5 deranjez familia de.albine. Am tinutastfel sub observatie 2 fa-milii. , , . .In ziua urmiitoare -admin istriri amfost surprins d e numzrul 'mare de acarieni, \care abia au putut f i observati. M-am li-nistit, constatind c5 sint sub 500 la numar(de la 35 la 430). Am ,,cur5@tU colile .dehirtie $i le-am pus la loc. In urm;itoarel&-'-'.patru zile de la primul tratament, num5- - .rul para~i~tilor5zuti a fost aproape dublu :fat5 de prima zi. Numir5toarea din primazi nu d5 informatii. suficiente. Rczultatuldefinitiv a1 primului tratament, In medie,pe familie, a fost de 576 paraziti. -Unde aufmt zile ac e~ tiacarieni ? AgZtati de al-bi ne ? Au fost ,,cur5tafiU din celule mat


29/29

L 7tirziu A intirziat efebtul "varrascens-'dhiAre iLmportant5 c5 am administI'at odoz5 ma1 mare? La indicatia controlu-lui sanltar .am folsit o fi$e $i jum5-tate. Am &it despre cazul folosirii a 2-3fi$ii pe familia de albine. Dac5 gazul i$i faceefectul mai tirziu asupra acarienilbr, atuncif Sn cazul albinelor e la fel. Modul de uti-lizare a fi ~ ie i e ,VarrascensU ar trebui s3specifice la ce volum arderea sa are efectmaxim, la ce volum e s t ~nsuficient, respec-tiv periculos. Dac5 este mai putin dens sauscap5, nu poate fi eficace

Documents

Apicultura in Romania Nr. 12 - Decembrie 1987