UNIVERSITATEA”PETRE ANDREI”FACULTATEA”MEDICINA DENTARA”

REALIZAT DE:ATANASOAEI ELENA ANUL I GRUPA II

1

Aparitia biomaterialelor in stomatologie

Scurt istoric Evolutia materialor dentare urmareste evolutia medicinei dentare.Sistematizarea evolutiei notiunilor despre biomateriale cuprinde 5 etape istorice: 1.Perioada antica; 2.Perioada medievala;

3.Perioada timpurie(1500-1800); 4.Perioada moderna de dezvoltare tehnologica(1840-1900); 5.Perioada moderna(dupa 1900); 1.Perioada antica Cele mai vechi dovezi de utilizare a aliajelor nobile in realizarea protezei dentare sunt de la fenicieni,de la greci si romani.Aurul este cel mai fregvent utilizat in anii 1300 Î.Hr.apare tehnologia ce utilizeaza bronzul,iar in 90 Î.Hr.se foloseste fierul. In perioada acea se cunostea foarte bine extinderea mijloacelor de sudura la piesele protetice la care se atasau dinti umani sau animale. La unele civilizatii sud-americane precolumbiene s-au descoperit incisive din scici marine. Hiprocrate(460 Î.Hr.)realize lingura fragmentelor osoase din fracture cu sarma si placi de aur,el fiind inventatorul clestilor de dinti si a altor multe instrumente stomatologice. Celsius recomanda pentru operatii largimea cavitatilor si aplicarea de fibra,plumb sau alte substante. 2. Perioada medievala Istoricii impart perioada medievala in: -perioada dominanta de scoala araba; -perioada Evului Mediu; -perioada Renasterii; In perioada dominanta de scoala araba putem evidentia realizarea detartrajului minutios. In perioada Evului Mediu se remarca aparitia universitatilor medievale in Italia,la Salermo si Padova. In perioada Renasterii evolutiei cunostintelor stomatologice este marcata de Leonardo da Vinci care desemneaza si descrie sinusul maxilar,muschii masticatori,morfologia si inervatia dintilor. 3. Perioada timpurie(1500-1800) In perioada 1600-1840 stomatologica prezinta o dezvoltare importanta.La inceput tehnicele sunt practicate de frizer,apoi e medici.

2

Ceara este recunoscuta in stomatologie si utilizata pentru calitatile ei de a fi modelata de practicieni. In 1788 se utilizeaza portelanul intr-un bloc la realizarea arcadei dentare. In 1789 se introduce arderea portelanului pentru dinti. In uzul stomatologic se foloseste amalganul.In 1767 in SUA sunt introdusi dintii de portelan.In 1840 se consemneaza prima opturatie cu aur. 4. Perioada moderna de dezvoltare tehnologica(1840-1900) In medicina dentara s-au realizat progrese remarcabile.Au fost introduce in practica dentara aliajele aur-platina. Apar rasini,cementurile cu sticla ,sunt diversificate rasinile acrilice.Apar cementurile fenolice noi,materialele de amprenta. Un prim aspect deosebit important in cazul utilizarii materialelor dentare se refera la aspectul de biocompatibilitate. Se urmareste atat perfectionarea tipurilor de implante cat si descoperirea de noi mjateriale care sa fie cat mai bine tolerate de organism.In Romania ultimelor decenii implantologoa cunoaste o ampla dezvltare.

Biomateriale utilizate in profilaxia stomatologica Profilaxia este definite ca un ansamblu de masuri utilizate in prevenirea aparitiei si raspandirii unei boli.Masurile profilactice in stomatologie se adreseaza cu predilectie afectiunilor cu morbiditatea cea mai ridicata caria dentara si parodontopatia. Indiferent ca se adreseaza unei colectivitati sau a unui individ,activitartea profilactica trebuie tintita asupra lantului etiopatogenetic,urmarind cresterea resistentei generale a organismului si a tesuturilor odonto-parodontale la care trebuie adaugate si mijloace care impiedica dezvoltarea si activitatea microbismului bucal prin formarea placii bacteriene. In cadrul masurilor de profilaxie,un rol important il are aplicarea mijloacelor de curatire artificiala ,prin care se realizeaza igiena bucala. Prin igiena bucala se urmareste eliminarea contactului direct dintre flora microbiana,hidrantii de carbon si suprafetele dentare,urmarind indepartarea cat mai precoce a resturilor alimentare. Mijloacele locale de profilaxie sunt reprezentate de curatirea artificiala prin periaj dentar ca mijloc principal si alte mijloace secundare de igienizare a cavitatii bucsale,la care se adauga cresterea rezistentei tesuturilor dentare si sigilarea santurilor si fosetelor coronare dentare. Periajul dentar este principalul mijloc de realzare a curatirii aartificiale,singurul care asigura indepartarea placii bacteriene.Pentru a realize un periaj dentar correct este necesara utilizarea periutelor dentare si a pastelor de dinti.

3

Dintii pot rezista o viata daca se practica regulat masuri de igiena dentara, care implica spalatul dintilor cu regularitate si folosirea atei dentare, consumarea de alimente care sa creasca sanatea dintilor si vizitele regulate la medicul stomatolog sau la tehnicianul de igiena orala pentru control si curatare. Dezvoltarea unor obiceiuri dentare sanatoase e cel mai eficient mod de a preveni aparitia cariilor si a afectiunilor gingivale.Igiena orala implica spalatul pe dinti si folosirea atei dentare cu regularitate, vizite la medicul stomatolog pentru controale de rutina, curatarea dintilor si o alimentatie optima pentru sanatatea cavitatii bucale. O astfel de alimentatie include alimente bogate in seminte de cereale, fructe si legume si produse lactate.

Importanta ingrijirii primare: - previne deteriorarea dintilor;

- previne aparitia bolilor ce afecteaza gingiile, ce pot afecta tesuturile si oasele gingivale, iar pe termen indelungat pot induce caderea dintilor;- tratamentul stomatologic este mai putin dureros;- previne necesitatea de implanturi si lucrari mai costisitoare decat lucrarile obisnuite - previne respiratia urat mirositoare. Periatul dintilor si folosirea atei dentare scad cantitatea de bacterii de la nivelul cavitatii bucale (gura), ce pot provoca mirosuri neplacute - mentine culoarea alba a dintilor si indeparteaza petele de la alimente, bauturi sau tutun - imbunatateste starea de sanatate a organismului;- prelungeste viata dintilor. SANATATEA DENTARA Aproape toate bolile cavitatii bucale si ale gatului pot fi prevenite. Totusi, ele nu sunt prevenite adesea datorita unei igiene dentare deficiente. Copiii care provin din familiile cu venituri mici sunt mai predispusi sa dezvolte probleme dentare de la o varsta mai mica, deseori pentru ca nu fac vizite regulate la medicul stomatolog si nu au notiuni de igiena dentara. Cariile dentare se produc cand acizii produsi de bacteriile din placa dentara degradeaza dintele. Oricare parte a dintelui se poate caria, de la radacinile de sub linia gingivala pana la suprafata de masticatie (mestecare). Cariile dentare variaza de la usoare pana la severe si pot duce la probleme mai severe si maladii gingivale, daca sunt lasate netratate. Carierea precoce a dintilor afecteaza: - aproape 20% din copiii intre 2 si 4 ani - mai mult de 50% din adolescenii de 18 ani - mai mult de 75% din adolescentii de 17 ani.

4

IMPORTANTA SPALATULUI PE DINTI SI FOLOSIRII ATEI DENTARE

Spalatul pe dinti si folosirea atei dentare pot ajuta la: - prevenirea aparitiei cariilor: cariile pot determina si probleme mai serioase, cum ar fi infectiile; - prevenirea parodontitei (o afectiune gingivala), care poate afecta tesutul gingival si oasele care sustin dintii, ajungandu-se la pierderea dintilor; - mentinera unor dinti sanatosi intreaga viata; - scurtarea vizitelor la medicul stomatolog sau la tehnicianul de igiena orala, cu transformarea lor in vizite cat mai placute; - economisirea de bani: prin prevenirea cariilor dentare si a parodontitei, se pot reduce nevoile pentru plombe sau alte proceduri costisitoare; - prevenirea aparitiei respiratiei urat mirositoare: spalarea pe dinti si folosirea atei dentare elimina bacteriile care determina aparitia respiratiei urat mirositoare; - pastrarea unor dinti albi prin prevenirea patarii acestora datorita alimentelor, bauturii sau tutunului; - imbunatatirea starii de sanatate la modul general. SPALATUL PE DINTI

5

Dintii se spala dupa fiecare masa sau gustare si inainte de culcare. Se foloseste o periuta de dinti cu peri moi, cu perii rotunjiti la capete si cu un cap care sa fie destul de mic pentru a ajunge in toate partile gurii. Periuta trebuie inlocuita la fiecare 3-4 luni. Se pot folosi si periutele de dinti electrice care sa fie aprobate de asociatiile nationale stomatologice. Studiile arata ca periutele de dinti electrice care au o miscare de dute-vino (de rotatie si oscilare) sunt mai eficiente decat alte periute, inclusiv alte periute electrice. Periuta de dinti trebuie plasata la un unghi de 45 de grade fata de dinti, in zona unde dintii intalnesc gingiile. Se apasa cu fermitate si se imprima miscari de dute-vino folosind miscari circulare. Nu trebuie frecat prea tare. Periajul prea viguros poate face ca gingiile sa se retraga sau poate zgaria smaltul. Trebuie periate toate suprafetele dintilor, partile laterale ale limbii si obrajii (mucoasa jugala). Trebuie acordata o atentie speciala dintilor din fata si tuturor suprafetelor dintilor din spate. Trebuie periate suprafetele de masticatie (mestecare) cu miscari scurte si viguroase. Limba trebuie periata din fata in spate. Unii pun pasta de dinti sau apa de gura pe periuta cand fac asta. Periajul limbii ajuta la indepartarea placii bacteriene, care determina respiratie urat mirositoare si cresterea bacteriilor. Unele periute de dinti au si o periuta speciala si pentru limba. Igiena orala a copiilor Ingrijirea orala a copiilor trebuie inceputa in jurul varstei de 6 luni, cand se face o evaluare primara de catre medicul stomatolog. A doua consultatie se va face la 6 luni dupa aparitia primului dinte, iar apoi la fiecare 6 luni sau mai des, in functie de opinia medicului dentist. Sanatatea dintilor copilului este determinata chiar de starea de sanatate a mamei. Datorita faptului ca dintii copilului se formeaza chiar inainte de nastere, este necesar ca gravida sa aiba o alimentatie echilibrata si cu un aport optim de vitamine si minerale. Este important ca o gravida sa aiba tratate toate problemele stomatologice pentru ca poate face o infectie in tipul sarcinii care poate afecta copilul.Este necesara educatia de ingrijire a dintilor inainte de aparitia dentitiei definitive. - adesea parintii si ingrijitorii folosesc aceleasi tacamuri ca si copiii. Saliva depusa pe aceste tacamuri poate contine bacterii ce pot produce carii. In unele cazuri sarutul poate favoriza acest transfer de bacterii. Sanatatea danturii copiilor se mentine printr-o igiena orala familiala corespunzatoare. - nu este indicata hranirea copiilor cu formule de lapte sau sucuri ce contin zahar inainte de culcare fara sa se realizeze apoi o curatire a cavitatii bucale. Alimentarea la san in schimb nu prezinta nici un risc pentru sanatatea dintilor. Este necesara incurajarea copiilor de a renunta la biberon in favoarea unei cani in jurul varstei de 9 luni. - se suplimenteaza cu fluor alimetele in cazul in care apa din zona nu contine destul. - este necesara o alimentatie sanatoasa a copilului pentru a mentine sanatatea gingiilor, pentru dezvoltarea unor dinti sanatosi si pentru a preveni aparitia cariilor. Este indicat sa se

6

minimalizeze procentul de alimente ce contin zahar sau alti carbohidrati, de exemplu, pastele, produsele din faina alba. - nu se face igiena orala la copii cu apa de gura ce contine alcool. In jurul varstei de 6 ani se poate folosi o apa de gura ce contine fluor, dar este necesar sa supraveghem sa nu o inghita. - se evita expunerea copiilor la fumul de tigara. Tutunul poate produce afectiuni ale gingiilor, carii sau alte probleme de sanatate. - se dezobisnuieste copilul de obiceiuri ca suptul degetelor. - in cazul unor accidente care au ca efect ruperea ditilor se acorda asistenta medicala de urgenta. Cand este indicat controlul stomatologic?- control de rutina. Majoritatea medicilor recomanda un control la 6 luni, dar persoanele cu risc scazut pot face control doar o data pe an. - in cazul in care gingiile sangereaza la apasare sau la periaj. - in cazul in care dintii se misca sau apar modificari in pozitia unora fata de ceilalti. - daca gingiile sunt rosii, sensibile sau daca apare puroi. - in cazul in care apar durerile de dinti. Inainte de vizita la medicul stomatolog se indica administrarea unui antiinflamator nesteroidian (de exemplu aspirina sau ibuprofenul). Nu se administreaza aspirina la persoanele cu varsta sub 20 de ani. - in cazul traumatismelor la nivelul fetei, maxilarului sau dintilor. - daca o rana la nivelul cavitatii bucale nu se vindeca in 2 saptamani. - daca respiratia urat mirositoare persista. Periuta de dinti

Periuta de dinti trebuie sa fie alcatuita din peri moi, din nailon, cu fire rotunjite la capete, pentru a se evita iritarea dintilor si a gingiilor. Cel mai bine este ca dintre cele trei oferte de periute de dinti de pe piata - hard, medium si soft - sa o alegi pe cea cu indicatorul medium. Daca periuta este prea tare va rani gingiile, iar daca este prea moale nu curata eficient dintii. Periuta trebuie schimbata la un interval de aproximativ 3 luni.

7

Despre pasta de dinti

Pastele de dinti au in general aceeasi compozitie aprobata de Ministerul Sanatatii. Atat timp cat pasta ta de dinti contine fluor, marca nu are o importanta deosebita, indiferent ca este sub forma de pasta, gel sau chiar pudra, sau ca aceasta are o anume aroma. Toate pastele de dinti pe baza de fluor actioneaza eficient impotriva placii si curata si lustruiesc smaltul dentar.

Daca dantura ta este hipersensibila la fierbinte sau rece, trebuie sa iei in considerare posibilitatea utilizarii unei paste de dinti proiectata special pentru dantura sensibila. Pasta de dinti trebuie sa contina bicarbonat de sodiu si/sau peroxid de hidrogen (ambii agenti de curatire). Acestea confera cavitatii bucale o senzatie placuta de curat, de proaspat, care poate reprezenta o motivare de a te spala mai des, insa adevaratul ingredient activ care protejeaza dintii tai este fluorul. Unele persoane prefera o pasta de dinti care sa controleze aparitia tartrului, care contine pirofosfati astfel incat sa impiedice depunerea de tartru pe dinti. Pastele de dinti noi ofera formule avansate de albire cu scopul de a indeparta petele si de a face dantura mai alba si mai stralucitoare, desi nu pot egala nici pe departe eficacitatea unui tratament de albire profesional administrat sau prescris de un stomatolog. Folosirea atei dentare Folosirea atei dentare este esentiala pentru procesul de curatare al dintilor pentru ca indeparteaza placa bacteriana atat dintre dinti cat si de la nivelul gingiilor. Ata dentara, ca si apa de gura, se dovedeste ideala atunci cand vrei sa iti cureti dintii in locurile in care periuta este mai greu de manevrat. Iata cum trebuie procedat pentru o curatare eficienta: • Se ia aproximativ 50 cm de matase si se rasucesc pe degetele mijlocii; • Apoi cu ajutorul degetelor mari se ghideaza usor firul intre dinti si sub gingie, evitindu-se ranirea gingiei; • Fiecare dinte se curata separat, cu miscari sus - jos. Apele de gură - nocive asupra ţesutului gingival Cercetătorii Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii din Pavia, Italia, au realizat un studiu asupra efectelor pe care le pot avea apele de gură ce conţin alcool. Departamentul de Medicină Experimentală al Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii din Pavia, Italia, au comunicat rezultatele cercetărilor realizate cu privire la apele de gură ce conţin alcool.

8

Apele de gură sunt utilizate pe scară largă în cadrul procedeelor de igienizare a cavităţii bucale. Majoritatea apelor de gură comercializate conţin alcool drept excipient în cantităţi variate. Numeroase studii clinice, însă, încearcă să pună în evidenţă efectele adverse ale acestor ape de gură, datorate tocmai conţinutului alcoolic. Componenta alcoolică este metabolizată deja în cavitatea bucală, proces în urma căruia se eliberează local aldehida acetică, o substanţă toxică pentru ţesuturile vii.Pornind de la ideea că fibroblastul reprezintă elementul cheie în menţinerea sănătăţii ţesuturilor orale, cercetătorii au analizat in vitro efectul diferitelor doze de aldehidă acetică asupra fibroblastului din gingia umană. Astfel, culturi de celule fibroblastice au fost expuse la diferite concentraţii de aldehidă (între 0,0001 şi 0,01 moli/l). Rata de adeziune celulară a fost determinată la 3 ore de la incubaţie, iar viabilitatea celulelor la 5 zile de la punerea în contact cu substanţa toxică. Medicii au analizat structura celulară şi citoscheletul cu microscopul electronic de transmisie, apoi au realizat determinări imunocitochimice.Rezultatele au arătat că aldehida acetică a generat o inhibiţie a adeziunii şi a viabilităţii celulare, în funcţie de concentraţia substanţei toxice. De asemenea, s-au pus în evidenţă zone cu distrucţie şi fragmentare celulară. Aceste modificări, însă, erau reversibile la suspendarea contactului cu aldehida. Concluzii: deşi sunt necesare studii aprofundate, cercetătorii presupun că aceste fenomene nedorite pot apărea şi in vivo. În aşteptarea rezultatelor viitoare mai ample şi în spiritul promovării sănătăţii orale, se recomandă evitarea apelor de gură cu conţinut alcoolic şi avertizarea pacienţilor în acest sens. Clătirile zilnice cu apa de gură nu afectează lucrările dentare

Se acordă o atenţie tot mai mare efectelor pe care le au asupra dinţilor anumite lichide precum cafeaua, băuturile citrice sau chiar peria de dinţi. Nici apele de gură nu fac excepţie. Apele de gură conţin uleiuri esenţiale, ce includ eucalipt, timol, mentol, alcool, sorbitol. Apele de gură sunt utilizate din mai multe motive , de la faptul că ar albi dinţii şi până la efectul dezodorizant sau protecţia împotriva cariei. Există, însă, riscuri în

folosirea apelor de gură ce conţin uleiuri esenţiale?Într-un studiu publicat recent în numărul din noiembrie/decembrie 2006 al revistei Academiei de Stomatologie Generală(AGD), autorii au evaluat apele de gură ce conţin uleiuri esenţiale, precum şi efectele lor asupra materialelor folosite în restaurările dentare. Materialele restauratoare incluse în studiu au fost: amalgamul utilizat pentru obturaţii, ionomerii de sticlă folosiţi pentru obturaţii de bază şi cimentarea lucrărilor protetice, precum şi răşinile compozite.Autorii au expus aceste materiale la contact permanent cu ape de gură şi apă distilată timp de 10 zile. Blocurile de materiale (amalgam, CIS şi compozit) au fost aplicate pe gutiere

9

prevăzute cu 3 orificii corespunzătoare şi apoi au fost purtate de subiecţi voluntari incluşi în studiu, zilnic, timp de câte 12 ore, pe o durată de 10 zile. Pacienţii au clătit cavitatea bucală de două ori pe zi cu o apă de gură obişnuită, iar după 10 zile materialele au fost demontate din gutiere şi supuse unei ample examinări. S-a evaluat rezistenţa şi aspectul materialelor testate, iar apoi rezultatele au fost analizate comparativ.În final s-a constatat faptul că şi utilizarea mai îndelungată a apelor de gură cu conţinut de uleiuri esenţiale au efect minim asupra rezistenţei şi caracteristicilor de suprafaţă pe care o prezintă diferitele materiale restauratoare de orice fel. J. Anthony von Fraunhofer, liderul grupului de cercetători afirmă că „rezultatul este unul pozitiv, din moment ce pacienţii noştri sunt tot mai circumspecţi cu privire la utilizarea zilnică a apelor de gură, îndeosebi a celor pe bază de alcool. În privinţa materialelor de obturaţie nu există nici un risc.În continuare se testează posibilul efect al apelor de gură asupra materialelor din care se realizează restaurările protetice fixe şi mobile sau aparatele ortodontice. Stimulatorii gingivali Sunt dispozitive cu aspect triunghiular,confectionate din cauciuc sau lemn.Varful lor ascutit,dar rotunjit,patrunde in spatiile interproximale,unde,prin presiuni moderate,realizeaza masajul papilei gingivale,determinand si indepartarea depozitelor moi de pe fetele cu care vine in contact. Fluorizarile dentare In prezent, fluorizarea sarii ar parea sa fie singura alternativa la apa fluorizata. Cand sarea pentru industria de panificatii este fluorizata ca si sarea casnica, acoperirea populationala este aproape completa.Oricum, ar putea exista obiectii la introducerea ei, datorita relatiei sarii cu bolile de inima. Cercetari amanuntite se fac in cazul laptelui fluorizat. Pastele de dinti cu fluor sunt un excelent adjuvant al altor forme de sisteme de livrare a fluorului. Alternativele care raman sunt scumpe si necesita cercetari comlexe. Incercarile de a schimba comportamentul fata de sanatate nu sfarsesc intotdeauna cu succes, mai ales cele mai vulnerabile colturi ale societatii. Programele de control al placii si dietei in interiorul comunitatilor nu au dat rezultate prea eficiente. Sunt fluorurile periculoase?

Fluorurile nu sunt periculoase in cantitatile in care sunt in apa, dar in cantitati mai mari ele pot deveni toxice. Gradul de toxicitate

depinde de greutatea corpului. O doza letala de fluoruri pentru un copil de 3 ani este de 500mg, iar pentru un copil cu varsta mai mica, cantitatea este mai mica. Este necesar sa nu se tina la indemana copiilor produsele ce contin fluoruri ca pasta de dinti sau apa de gura. In cazul in care copilul a inghitit unul din aceste produse este necesar consultul medical de urgenta.

10

Excesul de floruri in perioada de maturare a dintilor poate determina producerea de pete pe dinti (fluoroza). Majoritatea petelor sunt albe, desi uneori pot parea maronii. - fluoroza se produce in primii 8 ani, cand smaltul (stratul extern) dintilor este in formare. - fluoroza nu este daunatoare. Medicul dentist poate in unele cazuri sa albeasca dintii pentru a indeparta petele sau sa introduca anumite rasini care sa le acopere. Indicatori de placa bacteriana Reprezinta o modalitate de vizualizare a placii bacteriene care,in mod normal,este invizibila,in scopulde a realize educatia sanitara,evidentierea ei inainte de indepartare,control al eficientei metodelor de igienizare. Colorarea placii bacteriene este metoda de vizualizare,colorare ce se poate extide si la tesuturile din zur,insa are dezavantajul ca nu poate colora decat placa supragingivala. Existamai multi coloranti utilizati ca indicatori de placa: -eritrozina,sub forma de tablete sau solutie,solutie care coloreaza in rosu placa bacteriana dar si tesauturile gingivale; -fluoresceina,permite vizualizarea placii dentare cu ajutorul unei surse de lumina ultraviolete,placa bacteriana capata o culoare galbuie-un indicator selective,care indica placa tanara in rosu iar pe cea matura in albastru; -diferiti coloranti,cum ar fi albastru de metilen,preparate de iod,fuxina,mebromin maro BISMARK. Produsele folosite ca indicatori de placa bacteriana se aplica prin badijonare,clatire sau prin utilizarea de drajeuri sau tablete.

Materiale de sigilare a santurilor si foselor Asiguraprotectia antgicarioasa in zone de retentie alimentarasi loc de formare a placii bacteriene reprezentata de santuri si fosele dentare coronare. Sigilarea santurilor si foselor este considerate de ADAca mijloc profilactic local in cadrul profilaxiei specifice a cariei dentare. Calitatile ce trebuie indeplinite de materialele de sigilare a santurilor sifoselor -fluiditate -aderente pe suprafete gravate acid -sa faca priza sufficient de rapid

-proprietatile termice si mecanice asemanatoare cu tesuturile dentare dure -sa nu fie toxice pentru tesuturile pulpare -sa nu aiba modificari cromatice -sa nu modifice relatiile ocluzale Clasificarea rasinilor diacrilice utilizate in tehnica de sigilare a santurilor si fosetelor -dupa tipul de polimerizare: # rasini autopolimerizabile # rasini fotopolimerizabile -dupa cantitatea de umplutura anorganica # rasini incarcate

11

# rasini neancarcate Compozitia rasinilor diacrilice este formata dintr-o faza organica si o faza anorganica; -faza organica -monomeri de baza:Bis-GMA si/sau uretandimetacrilat -monomeri de dilutie mono sau difunctional -sistem de initiere diferit -pt. autopolimerizabile:peroxide organic/amina tertiara aromatica -pentru fotopolimerizabile:UV/eter metilic al benzoinei sau radiatia vizibila cu amina ca agent de reducere -aditivi cu inhibitori de polimerizare,coloranti si pigmenti -faza anorganica contine o cantitate redusa de rasina la care se adauga si agenti de cuplare silanici Proprieteti -fizice:umecteaza cel mai bine smaltul grazat acid -mecanice:nu impun o rezistenta deosebita la abraziune,fiind necesara realizarea zonelor -biologice:-fara reactii adverse -unele produse au si compusi care elibereaza treptat fluorul,relizand Si un effect anticariogen

Benzile adezive, cea mai noua metoda de albire a dintilor. Aparatul cu ajutorul caruia se pot pune sase dinti intr-o singura zi, benzile adezive care albesc dintii in maximum doua saptamani sau gelul care trateaza paradontita sunt doar cateva dintre noutatile prezentate la "Expozitia internationala pentru servicii, produse si echipamente stomatologice" deschisa ieri. Dintre acestea, doar gelul pentru paradontita poate fi gasit in cabinetele din Romania, celelalte produse urmand sa apara in curand. Expozitia este deschisa in perioada 10-13 mai, la Sala Palatului din Capitala. Dinti albi in doua saptamani

Benzile adezive sunt cea mai noua metoda prin care va puteti mentine dintii albi. Acestea se folosesc timp de doua saptamani, de doua ori pe zi, cate 30 de minute. Tratamentul trebuie repetat insa dupa sase luni, dar benzile se pot folosi si mai des, fara ca

dintii sa fie afectati. "De regula, benzile se folosesc dupa albirea dintilor intr-un cabinet stomatologic, pentru prelungirea efectului. Daca dintii sunt de buna calitate si nu sunt foarte inchisi la culoare, acestea se pot utiliza si ca metoda de sine statatoare pentru albirea danturii", afirma Ramona Brad, specialist in relatii externe la o companie multinationala de bunuri de larg consum. Pentru ca au o concentratie mai mica de 6% de peroxid de hidrogen, care nu afecteaza gingia, benzile adezive nu prezinta contraindicatii.

12

Fumatul, cafeaua si bauturile racoritoare colorate reduc insa efectul benzilor adezive, dintii revenind la culoarea initiala intr-un timp mult mai scurt, ceea ce se intampla si atunci cand sunt folosite metode clasice de albire. Noul sistem de albire costa in SUA si Polonia in jur de 25 de dolari, specialistii estimand ca produsele vor avea aproximativ aceleasi preturi si la noi. Alimentatia corecta Fiecare individ are un grad diferit de imunitate, de care depinde reactia organismului la orice infectie dentara. O dieta corespunzatoare ajuta la cresterea imunitatii si la mentinerea sanatatii dentare. In mare trebuie sa aveti o alimentatie bogata in:• Calciu (produse lactate si legume verzi); • Magneziu (cereale, nuci, alune, carne rosie); • Fosfor (galbenus de ou, peste, lapte); • Fluor (ceai, peste); • Vitamine; • Minerale. Curatirea regulata a dintilor si consumul de legume si fructe crude, asigura buna sanatate a gingiilor si dintilor. Daca nu va puteti spala pe dinti dupa fiecare masa, foarte sanatos ar fi sa mancati un mar sau un morcov crud.

13

BIBLIOGRAFIE:-Biomateriale folosite in cabinetu de tehnica dentara – Bretu-Materiale dentare folosite in cabinetul de stomatologie –Bretu-Practica dentara – Burlui Vasile-www.sfatulmedicului.ro

14