Stiri 05 februarie 2021 , prima parte

Cursul de schimb 05.02.2021 1 EUR 4.8744

1 USD 4.0700

COD PORTOCALIU DE INUNDAȚII. Sunt vizate râuri din 3 județe, 6 februarie 2021

Sâmbătă, 6 februarie 2021, hidrologii au emis noi alerte de inundații, valabile până luni. Aceștia au emis un cod portocaliu care vizează râuri din trei județe, dar și un cod galben cu privire la pericolul iminent de pe râurile din 11 județe.

Concret, reprezentanții Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) au informat despre scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale cotelor de apărare în bazinele: Tisa, Vişeu, Iza, Tur, Someş, Crasna, Crişul Negru, Mureş și Bistriţa.

De altfel, în intervalul sâmbătă, ora 11:00 – luni, ora 12:00, este în vigoare un cod galben pe râuri din bazinele hidrografice: Tisa – sector aferent S.H. Valea Vişeului (intrarea ȋn ţară), Vişeu, Iza, Tur – bazin amonte Ac. Cӑlineşti şi afluenţii aferenţi sectorului aval Ac. Cӑlineşti (judeţele: Maramureş şi Satu Mare), Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud), Someş – afluenții aferenți sectorului aval S.H. Dej (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare), Someşul Mic – bazin superior (judeţele Cluj şi Bihor).

De asemenea, potrivit INHGA, codul galben este în vigoare și pe râurile din bazinele hidrografice Crasna (judeţele: Sӑlaj şi Satu Mare), Crişul Negru – bazin superior (judeţul Bihor), Mureş – bazin amonte S.H. Glodeni şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Glodeni – amonte confluenţă Arieş (judeţele: Harghita, Mureş şi Bistriţa Năsăud), Bistriţa – afluenţii aferenţi sectorului amonte S.H. Straja (judeţele: Suceava, Harghita şi Neamţ).

1

O altă alertă, tot de cod galben, a fost emisă de duminică, ora 12:00, până luni, ora 12:00, pe râul Someş pe sectorul aval S.H. Dej (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare).

Codul portocaliu va fi în vigoare în intervalul sâmbătă ora 11:00 – luni ora 12:00 pe râul Tur – sector aval Ac. Cӑlineşti (sector ȋndiguit – judeţul Satu Mare).

Totodată, alerta vizează, de sâmbătă, ora 11:00, până duminică, ora 14:00, râuri din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza (judeţele: Maramureş şi Satu Mare), Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud), Lăpuş (judeţul Maramureş).

Avertizarea hidrologicӑ cod portocaliu vizeazӑ în principal fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte severe de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate mai mare în intervalul 6 februrarie 2021, ora 18:00 – 7 februarie 2021, ora 09:00, pe unele râuri din judeţele: Bistriţa Năsăud şi Maramureş.

ANM: ”Nu există zone de secetă în acest moment!” Ce ne așteaptă în perioada următoare? 5 februarie 2021

Dacă seceta de anul trecut a provocat pagube imense în culturile fermierilor, semnele de anul acesta sunt mult mai îmbucurătoare. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu șeful laboratorului de agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Daniel Alexandru, care a venit cu vești bune pentru fermierii din întreaga țară.

”În opinia noastră ca specialiști în agrometeorologie și pe baza datelor înregistrate în primele cinci luni ale acestui an agricol, este un an foarte bogat din punct de vedere pluviometric. Din cele cinci luni, sunt patru luni care au depășit în mod frecvent valorile de precipitații normale, excepție

2

făcând luna noiembrie. Au fost excese care au depășit cu 50-200% valorile normale din lunile respective. (…) Avem areale foarte mari în care avem între 300-400 litri/mp cumulați la începutul acestui an agricol”, a explicat Daniel Alexandru, șef laborator agrometeorologie ANM.

Specialistul a precizat că, datorită faptului că precipitațiile au fost împărțite în cantități mici pe mai multe zile, apa a putut fi înmagazinată în sol și nu au fost cazuri de inundații.

”Este important de precizat că numărul de zile în care au căzut precipitații nu a fost unul restrâns. Au fost precipitații de cantități reduse zilnic, care s-au cumulat treptat, ceea ce a permis solului să înmagazineze mare parte din precipitațiile primite.

Din punct de vedere al umidității, în cele 68 de puncte în care facem noi măsurători, avem o aprovizionare satisfăcătoare până la optimă în trei sferturi din țară. Nu există zone de secetă în acest moment. În ultimii cinci ani, este pentru prima dată când o să intrăm în primăvară fără suprafețe de secetă”, a mai subliniat Daniel Alexandru.

Potrivit specialistului ANM, în zona Dobrogei, cea mai afectată de seceta de anul trecut, cantitățile de precipitații căzute în ultimele luni au fost peste media multianuală și au fost suficiente încât să reducă, într-o anumită măsură, deficitul de apă din sol. În aceste zone, aprovizionarea cu apă din sol depășește 50% în acest moment, încadrându-se la un nivel satisfăcător.

În ceea ce privește precipitațiile din următoarea perioadă, agrometeorologul a subliniat că zăpadă va cădea doar în nordul Moldovei, la începutul săptămânii viitoare, însă cel mai probabil aceasta se va topi imediat, din cauza temperaturilor ridicate. În ceea ce privește restul țării, precipitațiile vor fi preponderent sub formă de ploaie.

APIA si SUBVENTII

MINISTRUL OROS: AJUTOR DE 300 DE MILIOANE DE EURO PENTRU FERMELE DE CREȘTERE A ANIMALELOR! Agroinfo 05 februarie 2021

SUBVENȚII CRESCĂTORI DE ANIMALE! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat joi, 4 februarie 2021, în cadrul unei intervenții video, că sunt alocate 300 de milioane de euro pentru ajutoare de care beneficiază fermele de creștere a animalelor.

3

Ministrul agriculturii a spus că pentru cei doi ani de tranziție, 2021-2022, fermele din zootehnie beneficiază de un ajutor distinct acordat pe măsura 4.1 investiții în exploatații agricole. Suma alocată este mare, 300 de milioane de euro.

Am alocat și-n următorii doi ani, pe investiții, 300 de milioane de euro pentru zootehnie și ne-am gândit, în primul rând, la sectorul de reproducție porc și pasăre. Am alocat o sumă consistentă, 300 de milioane de euro pentru zootehnie, chiar dacă colegii din celelalte sectoare, vegetal, legumicol, au spus că este o disproporție, a spus ministrul agriculturii, în intervenție video pe care a avut-o joi, 4 februarie 2021, la evenimentul online "Orașe și comunități. Viziune 2030".

Șeful MADR a anunțat că toate măsurile de finanțare pentru acest an, pentru ferme, vor fi lansate în luna iunie a acestui an.

Schița primei liste de măsuri de sprijin de care vor beneficia fermierii, anunțată de ministrul Oros pentru cei doi ani de tranziție, arată așa:

Măsuri dezvoltare rurală, investiții în ferme:

Măsura 4.1 Investiții în exploatații agricole:

- pentru investiţii în procesare şi condiţionare în fermă, integrarea în fermă, vor fi alocate în jur de 100 de milioane de euro;

- pentru investiţii în exploataţii agricole pe legumicultură şi aici mă refer la sere şi solarii - 100 de milioane de euro;

-  pentru investiţii în exploataţii din zootehnie - circa 200 de milioane, iar pentru zootehnie în zona montană - 90 de milioane de euro;

- investiţiile privind achiziţiile simple şi echipamente în ferme cam 100 de milioane euro;

- investiţii privind procesarea şi condiţionarea legumelor 50 de milioane euro;

- investiţii în exploataţii pomicole - 110-115 milioane euro.

Măsura 4.2  Investiţii în marketingul produselor agricole - 130-140 de milioane euro, în jur de 80 de milioane de euro la nivel naţional şi 30 de milioane pentru zona montană.

Măsură nouă, investiții în culturi proteice - 25 milioane de euro.

4

Programul LEADER - 50-70 milioane de euro.

Măsura 17.1 Prime de asigurare a culturilor agricole și animalelor - 10-15 milioane de euro.

Măsurile care vor fi finanțate din PNRR (Programul Național de Relansare și Reziliență):

Submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri - 80-100 de milioane de euro.

Submăsura 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici - 80-90 milioane de euro.

Submăsurile 6.2 și 6.4 Investiții nonagricole - 150 milioane de euro.

Cooperarea pe orizontală şi verticală pe lanţul de aprovizionare - 50 milioane euro.

Ministrul agriculturii  a precizat că lansarea tuturor măsurilor de dezvoltare rurală va fi făcută la mijlocul lunii iunie 2021.

CÂT O MAI DUCE PORCUL ROMÂNESC! Agroinfo, 05 februarie 2021

PE CALE DE DISPARIȚIE?! Avem 10 milioane de hectare de culturi agricole și creștem în România doar 4 milioane de porci pe an în timp ce Belgia are 3 milioane de hectare culturi agricole și crește 10 milioane de porci pe an, spune Iosif Pazuric, proprietarul grupului de ferme Nutrientul SA Palota, județul Bihor. Producția de porc românesc acoperă doar 25% din necesarul de consum din țară, restul este import.

Fermele mari de creștere a porcilor sunt puse la pământ de pesta porcină africană care nu va dispărea în grabă, nici izolate nu sunt zonele roșii, cum li se spune, deci, boala se răspândește în continuare. Cu ajutorul vectorilor, mistreți, om, samsari care cumpără porci dintr-o parte și-i vând în altă parte.

Pierderile financiare din marile exploatații agricole de creștere a porcului sunt colosale.

Prețul cărnii de porc este dezastruos de mic, istoric, 3,5 lei, nu cred că am avut prețul ăsta nici acum 10 ani sau 20 ani, la începutul carierei mele de crescător, spune Iosif Pazuric, care este vechi crescător de porci din România, cu o experiență îndelungată.

5

În timp ce prețul pe kilogramul de porc este derizoriu, prețul furajelor a crescut spectaculos pe fondul secetei care a lovit România în 2020.

Porumbul a ajuns peste 1.000 de lei, grâul, la fel, șrotul de soia, peste 600 de dolari. Deci, este un dezastru financiar în toate complexele zootehnice, spune crescătorul de porci din Bihor.

Pe lângă toate acestea, Directiva 60 a Comisiei Europene impune restricții de mișcare a efectivelor de porcine din exploatațiile agricole care se află la o distanță relativ mică de zonele cu focare active de PPA. Astfel, chiar dacă în fermele respective nu există focar activ PPA, proprietarii fermelor se trezesc cu afacerile blocate.

Din 6 ferme (ale grupului de ferme Nutrientul SA), 4 ferme sunt blocate din cauza pestei porcine apărută în gospodăriile populației, spune Pazuric.

Practic, din cele 4 ferme blocate nu pot fi vânduți porci, nu pot fi mișcate efectivele de porci. Deci, afacerea stagnează, pierderile cresc, prețul porcului este în cap. 

Pe lângă toate necazurile, aceste ferme de creștere a porcului blocate nu beneficiază de niciun fel de compensații financiare.

Despăgubirile se acordă doar fermelor unde a fost depistat focar activ de pestă porcină africană și unde au fost uciși porcii pentru limitarea răspândirii bolii.

Potrivit informării făcută de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în cursul anului 2020, au fost ucise un număr total de 194.211 porcine, din care:181.265 de porcine în exploatații comerciale profesionale;743 de porcine în exploatații de tip A;12.203 de porcine în exploatațiile nonprofesionale, adică gospodării țărănești.

Valoarea totală a despăgubirilor acordate până-n decembrie 2020 pentru proprietarii a căror animale au fost afectate de virusul pestei porcine africane a fost în sumă de 204.109.981 lei.

Dacă fermele mari, exploatațiile agricole comerciale o duc din greu în mai greu, micii crescători de porci, țăranii, aproape că sunt împinși să renunțe la creșterea porcului. Anul trecut, în decembrie, țăranii nu au reușit să-și vândă porcii crescuți în bătătură, așa cum o făceau, de Crăciun, în alți ani. VEZI

6

DETALII AICI: ȚĂRANII RĂMÂN CU PORCUL ÎN BĂTĂTURĂ ȘI FĂRĂ UN BAN ÎN PLUS DE SĂRBĂTORI!

Anul acesta, ministrul agriculturii Adrian Oros a emis un ordin prin care gospodăriilor țărănești li se interzice să crească mai mult de 5 porci, dar nu porci pentru reproducție, porci pentru îngrășare, nu porci destinați vânzării, ci doar consumului familiei. VEZI DETALII AICI: ORDIN MADR! GOSPODĂRIILE ȚĂRĂNEȘTI AU VOIE SĂ CREASCĂ MAXIM 5 PORCI!

Măsura este luată, spune ministrul agriculturii, cu scopul respectării biosecurității și pentru a limita răspândirea pestei porcine africane.

Anul trecut, am încercat să facem un ordin privind biosecuritatea în care să stabilim care sunt măsurile de biosecuritate care trebuiesc respectate de orice crescător de porci, că este mic, că este mare, că este gospodărie țărănească sau că este o fermă mare, declară ministrul agriculturii. Anul acesta, ordinul a fost modificat cu limitarea numărului de porci crescuți într-o gospodărie, exploatație noncomercială.

În timp ce porcului românesc i se dă în cap, importurile de carne de porc cresc vertiginos, pentru că România nu are cum să acopere consumul intern de carne de porc. Doar 25% din acest consum provine din producția internă de porc.

DEZASTRU ÎN FERMELE DIN ZOOTEHNIE! CE I-A SPUS UN CRESCĂTOR DE ANIMALE MINISTRULUI AGRICULTURII! Agroinfo, 05 februarie 2021

ZOOTEHNIA LA PĂMÂNT! Este un dezastru în fermele din zootehnie! Pe fondul secetei, prețul la furaje a explodat, dar prețul la produsele din ferme a scăzut la un minim istoric, cum este în cazul prețului pe kilogramul de carne de porc, 3,5 lei. Pe lângă prețul de nimic, pesta porcină africană decimează efectivele de porcine, dar blochează și fermele de porci unde nu există depistat un focar activ PPA. Unul dintre marii crescători de porci din România, Iosif Pazuric, Nutrientul SA Bihor a discutat cu ministrul agriculturii.

AGROINFO vă pune la dispoziție integral dialogul dintre ministrul agriculturii, Adrian Oros, și Iosif Pazuric, Nutrientul SA Palota, județul Bihor, una dintre cele mai mari exploatații zootehnice de creștere a porcului din România.

7

Iosif Pazuric, Nutrientul: Activez în domeniul zootehnic, avem o producție de 120-150.000 de porci anual. În momentul de față, din 6 ferme, 4 ferme sunt blocate din cauza pestei porcine apărută în gospodăriile populației. V-aș ruga, dacă este posibil, să rezolvăm problema despăgubirilor pentru fermele blocate fără să aibă nicio vină. Dacă în fermă, mi-ar intra pesta aș sacrifica tot și aș fi despăgubit, dar dumneavoastră sunteți de profesie și știți prea bine ce se întâmplă când o fermă lucrează la capacitate și este blocată, interdicție totală de mișcare a populației porcine.

Ministrul Adrian Oros: Sigur, în calitatea mea de medic veterinar cunosc problema, iar o să considerați că încerc să mă eschivez, dar este Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) care nu este subordonată ministerului, dar cu care colaborăm foarte bine și mai ales pe ceea ce înseamnă problema porcului în România pentru că știm cu toții că, pe lângă pagubele produse de pesta porcină africană care a decimat efectivele și mai ales în fermele mari, profesionale, avem cealaltă problemă, care din când în când ne este semnalată, doar 25-27% din producția de carne acoperă consumul intern. Și atunci, problema aceasta, aș vrea să o discutăm cu toții, și crescătorii mari și crescătorii mici, dar și celelalte autorități. Să o discutăm responsabil. Anul trecut, am încercat să facem un ordin privind biosecuritatea în care să stabilim care sunt măsurile de biosecuritate care trebuiesc respectate de orice crescător de porci, că este mic, că este mare, că este gospodărie țărănească sau că este o fermă mare.

Iosif Pazuric (stânga), ministrul agriculturii Adrian Oros (dreapta).

Pentru că această pandemie este la fel ca și Covid 19. Dacă nu respectăm niște reguli dure care, chiar dacă sunt neplăcute, sunt eficiente, nu vom scăpa niciodată de această pestă porcină africană. Și aici, sigur că Ministerul Agriculturii are scopul de a ajuta și de a veni cu măsuri de sprijin pentru cei care cresc animale. Și am alocat și-n următorii doi ani, pe investiții, 300 de milioane de euro pentru zootehnie și ne-am gândit, în primul rând, la sectorul de reproducție porc și pasăre.

8

Dar celelalte instituții, ca să aibă succes investițiile pe care dumneavoastră le faceți și noi le sprijinim, prin Ministerul Agriculturii, trebuie să vină și să vă apere, în primul rând, de cei care nerespectând legea, că sunt crescători, că sunt samsari, duc la această răspândire a bolii, să vâneze porcii mistreți care și ei sunt vectori. Și aici, sunt mai multe instituții, vorba aceea, trebuie să facem toți deodată și toți la fel.

Adică, și ANSVSA, și Poliția și cei de la Mediu și noi de la Ministerul Agriculturii, dar noi avem doar pârghii financiar să sprijinim acest lucru, ar trebui să acționăm ca să obținem ceea ce ne dorim. Să scăpăm de pestă sau măcar să o izolăm, pentru că știți mai bine, de această pestă vom scăpa doar dacă apare un vaccin sau, în cel mai bun caz, în câțiva zeci de ani, să reușim să o izolăm. Asta se întâmplă în toată Europa, acolo unde a apărut această pandemie. Dar măcar să reușim să o izolăm, să avem zone libere măcar acolo unde sunt crescătorii mari să reușim să eliberăm zonele astfel încât activitatea să crească.

Modificarea Directivei 60, care reglementează modul de combatere și eradicare a pestei porcine africane, încercăm la Comisia Europeană să o modificăm și să le spunem că atunci când această directivă a apărut erau alte condiții și această directivă a fost construită și măsurile din ea după experiența evoluției pstei porcine africane în Spania. Între timp, în alte părți ale Europei s-a schimbat foarte mult modul de răspândire a acestei pandemii și directiva trebuie modificată. Colegii mei de la ANSVSA iau niște măsuri, care par ilogice, dar pe care Comisia, prin directivă, le impune.

Am făcut chiar zilele trecute o întâlnire cu asociația crescătorilor de porcine, am modificat ordinul privind biosecuritatea și am trimis încă o scrisoare justificativă la Comisie pentru a modifica această directivă și a permite ca în România să avem derogări legate exact de situația în care sunteți dumneavoastră, în care nu aveți focar de pestă porcină în fermă, dar pe o rază de X kilometri există, iar dumneavoastră vă blochează activitatea. Și nu face altceva autoritatea decât să vă țină acolo să așteptați până vine virusul la dumneavoastră. De fapt, asta se întâmplă respctând Directiva 60.

Iosif Pazuric, Nutrientul: Există pierderi financiare colosale, domnule ministru. Pe lângă prețul dezastruos de mic, istoric, 3,5 lei, nu cred că am avut prețul ăsta nici acum 10 ani sau 20 ani, la începutul carierei mele de crescător.

Ministrul Adrian Oros: În condițiile în care furajele anul acesta vor fi mai scumpe.

9

Iosif Pazuric, Nutrientul SA: Nu! Sunt mai scumpe, porumbul a ajuns peste 1.000 de lei, grâul, la fel, șrotul de soia, peste 600 de dolari. Deci, este un dezastru financiar în toate complexele zootehnice. Solicit și vă rog frumos să încercați să interveniți pentru salvarea acestui sector care acoperă abia 25% din necesarul de consum.

Facem un calcul sumar, dacă e posibil, ce ar însemna să producem în România 10 milioane de porci care ar asigura 80% din necesarul de consum vizavi de consumul de cereale, nu am mai importa materii prime, ar angrena multe alte sectoare de activitate, transport, consum de energie electrică, medicamente, ar fi un plus pentru economia românească și pentru bugetul României. Nu este posibil ca România care are 10 milioane de hectare să aibă 4 milioane de porci produși într-un an și Belgia care nu știu dacă are 3 milioane de hectare, produce 10 milioane de porci.

Ministrul Adrian Oros: Să știți că toate aceste calcule le-am făcut și atunci când am fundamentat bugetul de stat, dar și atunci când am fundamentat această măsură 4.1 pentru care am alocat o sumă consistentă, 300 de milioane de euro pentru zootehnie, chiar dacă colegii din celelalte sectoare, vegetal, legumicol, au spus că este o disproporție. Astea au fost argumentele pe care noi le-am avut, ne-am bazat exact pe aceste calcule și pe aceste analize pe care chiar dumneavoastră acum le-ați pomenit.

Discuția dintre ministrul agriculturii și proprietarul grupului de ferme Nutrientul SA a avut loc în cadrul unui eveniment desfășurat online pe data de 4 februarie 2021, Orașe și comunități. Viziune 2030.

Subvenții APIA 2021: Fermieri penalizați la noile plăți deblocate în acest an Ramona Dascălu - 4 februarie 2021

Fermieri penalizați la noile plăți deblocate! Aproape 2.800 de fermieri suceveni, care au primit subvenţii necuvenite de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Suceava, în valoare de peste 1,3 milioane de lei, trebuie să dea banii înapoi. Dacă aceștia nu vor restitui banii, prin plata directă, APIA va efectua deduceri din plățile viitoare sau va demara acțiuni de executare silită.

Potrivit directorului executiv al APIA Suceava, Delia Moldoveanu, la finalul anului 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava avea 34.201 de debitori europeni, rezultați din acordarea sprijinului financiar pentru schemele aferente cererii unice de sprijin pe suprafaţă în campaniile 2007-2019, dintre aceştia 2.776 fiind înregistraţi pe durata anului trecut.

10

Conform procedurilor, stingerea creanţelor se face prin conformarea voluntară, adică prin plata directă, de către debitor, ca efect al propriei voinţe. Dacă debitorii nu-şi plătesc obligaţiile bugetare la termenele în care acestea au devenit exigibile, APIA poate efectua deduceri din plăţile viitoare sau poate demara acţiuni de executare silită, transmiţând titlurile executorii către ANAF. ”Sperăm într-o creştere semnificativă a acestui procentaj prin compensarea sumelor din plăţile care urmează a se efectua pentru campania 2020, dar şi prin recuperarea sumelor prin executarea silită de către ANAF”, a declarat Delia Moldoveanu, directorul executiv al APIA Suceava, potrivit crainou.ro.

Potrivit Deliei Moldoveanu, APIA Suceava a întocmit şi transmis 257 de procese-verbale de calculare de accesorii la debite, iar 42 de fermieri care au făcut plăţi voluntare, dar pentru care între timp au intervenit compensările, au beneficiat de restituirea sumelor achitate de bună voie. În 64 de situaţii, APIA a revocat drepturi de încasare ale unor subvenţii în valoare de 25.036 de lei, constatându-se că fermierii cu pricina au decedat între timp. Pe de altă parte, atunci când nu s-a reuşit recuperarea prin conformare voluntară sau compensare, dosarele au fost transmise Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), în vederea demarării procedurilor de executare silită. Este vorba despre 87 de documentaţii, suma de executat ridicându-se la 105.249 de lei.

Din 2007, de când se fac plăţi europene, APIA Suceava a recuperat 29,34 de milioane de lei, la sfârşitul anului trecut încasările ajungând la 87% din totalul cu probleme.

Mesajele-cheie pentru fermieri și decidenți pe care Comisia Europeană le-a transmis României. Ce trebuie să facem pentru a profita de PAC 2021-2027 Vlad Macovei - 5 februarie 2021

A fost ținut destul de bine la sertar un document extrem de important, lansat pe 18 decembrie anul trecut, și despre care nu prea au vorbit nici reprezentanții Ministerului Agriculturii și nici ai unei mari părți a mediului asociativ. Iată că acum punem în dezbatere acest document, în cadrul Asociației Forța Fermierilor. Acest raport extrem de important se numește “Recomandările Comisiei

11

Europe pentru planul strategic PAC al României” și ar trebui să fie baza oricărei consultări ce va avea loc între fermieri și autorități pentru conceperea și redactarea PNS. Documentul cu pricina îl puteți consulta AICI.

Am încercat să traduc un pic din “bruxeleză” și, în același timp, să sintetizez un pic semnalele, unele dintre ele extrem de încurajatoare, pe care Comisia ni le transmite. Membrii Asociației Forța Fermierilor îi transmit, încă o dată, ministrului Adrian Oros că nu trebuie să ratăm acest moment. Iată punctele-cheie pe care trebuie să le discutăm, în viziunea oficialilor europeni.

1. Soia, soia, soia. În mai multe rânduri, documentul vorbește despre oportunitatea ca România să devină producătorul de soia numărul 1 al Europei, cu care să compensăm o parte din importuri. Culturile proteice (cred că și lucerna va fi determinantă, alături de soia) trebuie să fie parte esențială din strategia agricolă a României. Sunt condiții, există piață, UE ne va sprijini, vom putea vinde iar fermierii să facă bani.

2. Nu ne interesează irigațiile, zice Comisia Europeană. Dacă vreți să le faceți, folosiți bani naționali. Comisia vrea perdele forestiere, soluții tehnologice, lucrări minime ale solului, conservarea apei, rotație lungă, asta interesează. Investiții sustenabile, care nu consumă curent electric ca să iei apa de la vale și să o arunci la deal. Ideea de investiții în irigații nu apare nicăieri în document deși, evident, se vorbește mult despre combaterea efectelor secetei. E interesat de aflat de unde vine această neîncredere a Comisiei în capacitatea României de a implementa un sistem de irigații eficient energetic și care să acopere întregul teritoriu.

3. Fermele mici trebuie să se dezvolte, fermele mari trebuie protejate. Despre plafonare nu se vorbește nimic însă se vorbește negru pe alb despre nivelul următor pentru clasa de mijloc a fermierilor. Comisia transmite clar mesajul că PAC 2027 trebuie dedicată în primul rând susținerii fermierilor mici și mijlocii, atât cu plăți directe cât și cu fonduri din proiecte. Plata redistributivă trebuie regândită, pentru o sumă mai mare și pentru un număr mai mare de hectare. Comisia critică faptul că valoarea plății la hectar scade după 30 de hectare și sugerează că ar trebui să fie o atenție specială până la pragul de 500 de hectare, când începe ferma mare. Ferma de familie este o prioritate a UE, trebuie să devină și o prioritate a României, de data asta pe bune.

4. Fermierii mari sunt lăudați pentru avansul tehnologic, pentru investiții, pentru productivitate și pentru orientarea către piață. Practic, ei nu ar trebui să piardă nimic prin PNS, nu neapărat să câștige ceva în plus. Comisia vorbește de fermă mică până la 30 de hectare, de fermă mare peste 500 de

12

hectare, deci ferma mijlocie ar fi între 30 și 500 de hectare. Și mai vorbește de un prag psihologic de venituri anuale în valoare de 50.000 de euro. Interesant.

5. Probleme cu zootehnia. Deși se menționează că bani s-au acordat, mulți, atât din bugetul național cât și din cel comunitar, efectele nu prea s-au simțit. Ponderea valorii produse de zootehnie este foarte jos, la 25% din total agricultură. Soluția sugerată de europeni este să se lege dezvoltarea zootehniei de consumator. Convingeți lumea să consume produse din zootehnia românească, aveți verde.

6. Soluția pentru agricultura de subzistență și semisubzistență trebuie legată de dezvoltarea mediului rural. Adică dacă veți crește prosperitatea la sat, va dispărea și autoconsumul. Cum facem asta? Prin politici europene, dar și naționale. Dar nu mai amestecați producția pentru piață cu autoconsumul. Politici diferite, bugete diferite.

7. Comisia vrea tineri fermieri mai mulți și vrea fermieri profesioniști mai mulți. Vrea noi fermieri. Și sugerează ca PNS să prevadă sume consistente pentru acest proiect. Depinde de noi cum o jucăm inteligent și eficient.

8. Agricultura ecologică trebuie legată de Green Deal și trebuie insistat mult pe asta. Mesajul Comisiei e că dacă vom face asta, și vom avea reconversie masivă de fermieri în zona bio, am scăpat de o mare parte din belelele Pactului Verde European. E un semnal foarte puternic și foarte util.

9. Investiții în digitalizare și în comunicarea online. Nu există alt viitor. Mulțumesc Comisiei Europene în numele Agrointeligența, pentru că ne-a validat strategia noastră de comunicare cu fermierii. Strategie care ne-a permis să dominăm piața media agricolă. Prin know-how, investiții, experiență și transparență. Aceasta este direcția și pe dezvoltarea Asociației Forța Fermierilor. Cam asta trebuie să facă și PNS.

10. Cum punem agricultura în ofensivă? Comisia, poate pentru prima dată, dă un semnal extrem de favorabil: Fiți serioși, lăsați prostiile, găsiți un echilibru între dezvoltarea fermierilor mici și mijlocii și interesele fermierilor mari, lăsați populismele și consultările de formă, fructificați oportunitățile de piață și gândiți “verde”.

Trebuie să înțelegem ce ne transmite Comisia Europeană și să prindem această mână întinsă. Am impresia că la București încă se doarme deși la Bruxelles e lumina aprinsă deja. Treziți-vă!!!

13

Peste 40.000 ha de teren necultivat înregistrat la APIA Viorela Pitulice, feb. 6, 2021

Suprafețele necultivate înregistrate la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) s-au ridicat la  40.840 ha în Campania 2019, în scădere față de anul anterior, când era atins un nivel 43.955 ha, potrivit infomațiilor furnizate FoodBiz.

Oficialii agenției ne-au comunicat și o serie de informații utile, inclusiv condițiile pe care trebuie le îndeplinească fermierii care declară teren necultivat (pârloagă) în cererea unică de plată de care aceștia trebuie să țină seamă dacă nu vor să fie penalizați.  

Conform articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an, întreținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă așa cum este definită la alin. (2) lit. c). Perioada în care terenul este lăsat în pârloagă este de minimum 6 luni într-un an calendaristic și acoperă lunile aprilie – septembrie;

Activitățile minime care trebuie efectuate în acest caz sunt îndepărtarea vegetației prin lucrări de cosit sau discuit ori prin erbicidare cel puțin o dată pe an pe terenul arabil.

Condițiile pe care trebuie le îndeplinească fermierii care declară teren necultivat (pârloagă) în cererea unică de plată sunt condițiile generale de acordare a plăților directe prevăzute la art. 8 din OUG  nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Terenul necultivat declarat pe același amplasament  mai mult  de 1 an  nu este eligibil la plată, iar fermierii care se află în această situație trebuie să

14

declare parcelele cu teren necultivat și au posibilitatea de a nu solicita plata pentru această suprafață pentru a nu fi sancționați.

În cererea unică de plată fermierii vor trebui să declare parcelele cu teren necultivat selectând codurile de cultură 970 – teren necultivat sau 972 – teren sub sere și solarii necultivat.

Lista codurilor de culturi se regăsește în Anexa 2 din Ordinul MADR nr. 52/2020 de aprobare a formularului de cerere unică de plată și este disponibilă în aplicația IPA Online pusă la dispoziția fermierilor de către APIA.

Nu sunt eligibile la plată suprafețele de pârloagă declarate/determinate pe același amplasament mai mult de 1 an, cu excepția suprafețelor arabile menținute necultivate pe o perioadă mai mare decât 1 an pentru respectarea angajamentelor din cadrul măsurii prevăzute la articolul 33 alineatul (2), litera a) din ordonanță, dacă este respectată activitatea agricolă definită la art. 2 alin (2) din ordonanță;”

In anul 2021 daca fermierul declară o parcelă de teren necultivat (cod 970 şi/sau 972) și dacă aceeași suprafață a fost declarată şi în anul 2020 cu cod 970 şi/sau 972, în aplicația IPA-Online, fermierii primesc mesaj de atenționare.

Fermierii care declară aceste suprafețe în cererea unică de plată, trebuie să aibă în vedere faptul că solicitarea plății pe aceste suprafețe poate determina sancțiuni conform prevederilor art. 19 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare şi Control.

Referitor la plată, treuie menționat că terenul necultivat se califică la plată în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață (SAPS), întrucât legislația în vigoare nu condiționează această plată de cultivarea terenului.

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS) presupune acordarea unei plăți unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de  producție, iar cuantumul plății unice pe suprafață se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului (ex. H.G. 819/2020 – schema de plată unică pe suprafață: 98.7381 euro/ha).

De asemenea, în cazul în care fermierii solicită plată în cadrul schemelor de sprijin cuplat și plata pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu trebuie să respecte condițiile specifice acestor scheme de plată,

15

prevăzute în Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Suprafețele de teren necultivat nu sunt eligibile pentru plata redistributivă, înverzire, tânăr fermier sau Ajutor Național Tranzitoriu.

VEȘTI BUNE! BANII PENTRU SUBVENȚIILE APIA, ÎN CONTURI!, Agroinfo, 04 februarie 2021 -

OFICIAL! Ministerul Agriculturii anunță că banii pentru subvențiile agricole cuvenite fermierilor au fost rambursați României de către Comisia Europeană.

A fost rambursată în totalitate de către Comisia Europeană declarația FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă n.r.) a Agenției de Plăți și Intervenție pntru Agricultură aferentă lunii decembrie 2020. Suma rambursată este de 435.757.712,92 de euro, a anunțat Ministerul Agriculturii, miercuri, 3 februarie 2021.

Subvențiile europene cuvenite fermierilor sunt achitate din bugetul de stat și apoi sumele sunt rambursate României de către Comisia Europeană în urma unui audit și al unei declarații depusă la Comisie de APIA.

APIA a comunicat pe data de 2 februarie 2021 că au fost autorizați la plată un număr de 767.907 fermieri, reprezentând un procent de 93,54% din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 2,14 miliarde euro, din care:

    - 1,69 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);    - 373,36 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);    - 74,21 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

APIA, noutati despre o practica des intalnita in randul fermierilor, insa total interzisa , februarie 5, 2021

APIA aminteste fermierilor pericolele la care se expun ei si mediul inconjurator prin arderea miristilor si a resturilor vegetale de pe

16

terenurile arabile si ofera un pachet de bune masuri pentru eliminarea vegetatiei moarte, fara a produce daune mediului.

Cerintele legale in materie de gestionare si standardele privind bunele conditii agricole si de mediu ale terenurilor, enumerate in Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, sunt transpuse in legislatia nationala prin Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecoconditionalitatea in cadrul schemelor si masurilor de sprijin pentru fermieri in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

Standardul pentru bunele conditii agricole si de mediu ale terenurilor GAEC 6, ”Mentinerea nivelului de materie organica din sol, inclusiv interdictia de a incendia miristile arabile”, prevazut in Anexa la Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015, este incadrat in domeniul ”Mediu, schimbari climatice, bunele conditii agricole ale terenurilor”, aspectul ”Sol si stoc de carbon”.

Una dintre cerintele obligatorii pentru fermieri aferenta standardului GAEC 6 se refera la interdictia arderii miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente.

Precizam faptul ca arderea mirstilor si a resturilor vegetale afecteaza sechestrarea carbonului in sol. Astfel, creste riscul la eroziune si in atmosfera se degaja CO2, conducand la amplificarea gazelor cu efect de sera.

Pentru a intari masurile de verificare a respectarii GAEC 6.2. de catre fermieri, APIA a incheiat Protocolul de colaborare nr. P 205/10.04.2019 // 2330/GM/08.04.2019 // 2848/08.04.2019 cu Garda Nationala de Mediu si cu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, in baza caruia partile se angajeaza sa colaboreze pentru cresterea eficientei actiunilor de control privind respectarea de catre fermierii care solicita sprijin financiar din fonduri europene si nationale a bunelor conditii agricole si de mediu, referitoare la arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil si la arderea pajistilor permanente, pentru protejarea mediului impotriva poluarii si prevenirea incendiilor.

Potrivit Protocolului de colaborare, reprezentantii GNM/IGSU localizeaza incendiul prin intermediul unei aplicatii informatice pusa la dispozitie de catre APIA, iar intre reprezentantii GNM/IGSU si cei ai APIA avand loc schimbul de informatii referitoare la locul producerii arderilor (localitatea, localizarea aproximativa in teren, elemente de orientare in teren sau adresa), momentul in care s-a produs sau semnalat arderea (data si ora), respectiv natura culturilor/miristilor afectate si/sau datele de identificare ale fermierului/fermierilor. Informatiile sunt transmise prin e-mail, insotite de

17

marcarea zonei in care s-a produs arderea miristilor si a resturilor vegetale ori a vegetatiei pajistilor permanente (print-screen-ul din aplicatia informatica). Reprezentantii APIA intreprind vizite in teren, identifica si comunica reprezentantilor GNM/IGSU datele de contact ale fermierului/fermierilor pe terenul caruia / carora a avut loc arderea, efectueaza verificari la fata locului in scopul intocmirii raportului/rapoartelor de control si realizeaza fotografii relevante.

Mentionam ca, respectarea cerintei GAEC 6.2 se verifica la nivelul parcelei agricole a fermierilor care au depus cereri unice de plata, elementul de control reprezentandu-l existenta unor indicii privind arderea miristilor sau a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente, potrivit Anexei nr. 2 din Ordinul MADR nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sanctiuni administrative pentru ecoconditionalitate aplicabil schemelor si masurilor de sprijin pentru fermieri incepand cu anul 2016, cu modificarile si completarile ulterioare.

In temeiul prevederilor art.91, alin. (1) si (2), art. 97, alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finantarea, gestionarea si monitorizarea politicii agricole comune si de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 si (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, pe toata suprafata agricola a exploatatiei, coroborate cu cele ale art. 1 si art. 4, pct. 1, din Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr. 999/2016, cu modificarile si completarile ulterioare, “in situatia in care nu sunt respectate normele privind ecoconditionalitatea in orice moment in cursul anului calendaristic in cauza si cand respectiva neconformitate este rezultatul unei actiuni sau omisiuni direct imputabile beneficiarului care a solicitat plati in cadrul schemelor si masurilor de sprijin privind schemele de plati directe sunt aplicate sanctiuni administrative sub forma unor reduceri sau a unor excluderi din cuantumul total al platilor efectuate sau care urmeaza sa fie efectuate beneficiarului”, cu exceptia cazurilor de forta majora sau a circumstantelor exceptionale prevazute de regulamentul mentionat (de la 5% pana la 100%).

In anul de cerere 2020, totalul suprafetei de teren arabil si pajisti permanente arsa de catre fermierii care au incalcat cerinta obligatorie GAEC 6.2 „Este interzisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente”, aferenta standardului pentru bunele conditii agricole si de mediu ale terenurilor GAEC 6 ”Mentinerea nivelului de materie organic din sol, inclusiv interdictia de a incendia miristile arabile” este de 2031,03 ha.  Din situatiile privind arderile miristilor sau ale vegetatiei uscate de pe pajistile permanente si a masurilor luate, transmise lunar de catre centrele judete ale APIA, se observa ca in lunile februarie,

18

martie si aprilie s-au inregistrat cele mai mari suprafete arse (februarie: 824,34 ha, martie: 290,17 ha si aprilie: 561,99 ha).

Interdictia arderii miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente este o norma promovata prin masuri legislative, care contribuie la stabilizarea sau  reducerea concentratiilor de gaze cu efect de sera si este important ca fermierii sa constientizeze ca arderea miristilor, a resturilor vegetale rezultate dupa recoltarea culturilor de pe terenurile arabile are consecinte negative asupra solului si mediului inconjurator.

Fermierii trebuie sa devina constienti ca intensificarea producerii incendiilor miristilor si resturilor vegetale pe terenul arabil creste riscul la eroziune a solului si in atmosfera se degaja CO2, conducand la amplificarea gazelor cu efect de sera.

Printre actiunile intreprinse anual de catre APIA, IGSU si GNM in cadrul planului comun de masuri, se enumera:

desfasurarea de controale de specialitate in vederea stoparii fenomenului de incendiere a miristilor, a resturilor vegetale de pe terenurile arabile si a pajistilor permanente;

colaborarea in vederea elaborarii de materiale informative (afise, pliante etc) cu privire la interzicerea focului deschis pentru arderea miristilor si a resturilor vegetate de pe terenul arabil, precum si a vegetatiei uscate a pajistilor permanente in vederea diseminarii catre populatie in cadrul campaniilor de informare public;

aplicarea, cu exigenta, a masurilor sanctionatorii din domeniile de competenta ale celor trei institutii in scopul descurajarii persoanelor care recurg la igienizare prin incendiere etc.

AFIR si FINANTARI

România, condiţionată de îndeplinirea unor reforme pentru a accesa o parte din fondurile europene 5 februarie 2021, 12:03 de Afrodita Cicovschi

Marius Vasiliu, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene FOTO Inquam Photos / George Calin

19

România va putea încasa sume de la Comisia Europeană, în primii doi ani, în baza îndeplinirii unor paşi sau a unor reforme care nu sunt bazate pe proiecte, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marius Vasiliu.

În cadrul consultărilor privind actualizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Vasiliu a spus că aceste sume vor putea fi considerate avans pentru reformele asumate, dacă acestea sunt precedate de crearea unui cadru instituţional şi legislativ prin politici, strategii sau acte normative. Potrivit sursei citate, PNRR şi reformele finanţate pot fi implementate până la 31 august 2026. Consultările pentru actualizarea PNRR au continuat joi la sediul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene prin dezbaterea propunerilor pentru următoarele domenii: Mediu de afaceri, ecosisteme antreprenoriale, respectiv Cercetare, inovare, digitalizare. În cadrul dezbaterilor, Marius Vasiliu, secretar de stat MIPE, a insistat asupra importanţei pe care o are PNRR din perspectiva reformelor necesare României.

"Faţă de ceea ce am precizat ieri privind criticile Comisie Europene asupra bucăţilor transmise, încercăm să corelăm lista de investiţii cu prevederile Regulamentului şi cu solicitările Comisiei Europene", a declarat secretarul de stat MIPE. În cadrul dezbaterii privind Mediu de afaceri, ecosisteme antreprenoriale, reprezentanţii Ministerului Economiei au propus ca prin intermediul PNRR să fie finanţate instrumente financiare, dar şi simplificarea vieţii antreprenorilor prin digitalizare.

În ceea ce priveşte dezvoltarea domeniului Cercetare, inovare, digitalizare, în timpul reuniunii reprezentanţii ministerului de linie au atras atenţia că propunerile lor anterioare nu au fost luate în considerare, deşi au făcut demersuri prin cinci canale diferite. "Astăzi, au propus un set de reforme structurale care să conducă la o mai bună finanţare a sectorului de cercetare, la internaţionalizarea cercetării şi la valorificarea economică a rezultatelor cercetării. În domeniul digitalizării reformele propuse sunt orientate către digitalizarea registrelor de date guvernamentale, interconectarea şi interoperabilitatea sistemelor informatice existente, actualizarea serviciilor digitale şi lansarea unora noi, promovarea tehnologiilor care cresc calitatea vieţii", se precizează în comunicatul MFE remis AGERPRES. MIPE a început în această săptămână consultările pentru actualizarea PNRR, vineri este prevăzută cea de-a cincea zi de consultări, fiind vizate domeniile domeniile Agricultură şi dezvoltare rurală, respectiv Rezilienţă în situaţii de criză. România va avea la dispoziţie 30,4 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

20

21

ALTELE

Ministrul Oros, despre necesitatea ca fermierii romani sa se asocieze: formarea de cooperative este singura solutie, februarie 6, 2021 In timp ce 40% dintre fermele romanesti sunt lucrate de 0,56% de fermieri, alte 40% sunt exploatate de 97% de fermieri, ceea ce indica

22

faptul ca in Romania, numarul exploatatiilor mici si de subzistenta este unul masiv, iar nevoia de asociere este una urgenta, atat pentru a asigura continuitatea acestor ferme, cat si pentru profitabilitatea sectorului agricol.  

„Am aici o situatie care m-a ingrijorat inca de la inceput: peste 40% din teren in Romania este lucrat de 0,56% dintre fermieri, in ferme mai mari de 300 de hectare. Sigur ca nu este neaparat rau, mai ales in unele zone ale tarii, unde se face un anumit tip de agricultura. Dar alte 40% din suprafata lucrata este lucrata de 97% din fermieri, de 795.000 de fermieri, in ferme mici, sub 50 de hectare. Trebuie sa recunoastem ca majoritatea acestor ferme nu sunt ferme reale, comerciale, care ar rezista pe piata. Sunt acele gospodarii ale populatiei, ale bunicilor nostri, ale parintilor nostri, care fac o agricultura de subzistenta care intotdeauna este sustinuta de o pensie sau de un salariu”, a precizat ministrul.

Seful MADR considera ca agricultura de subzistenta nu este una care poate fi sustinuta independent, si ca singura solutie este asocierea acestora in cooperative.

„Ar trebui ca in aceasta perioada de sapte ani sa reusim ca cat mai multe din aceste ferme sa devina comerciale, care sa reziste pe piata, iar acest lucru nu se poate decat daca acesti oameni se asociaza in cooperative. Am cautat peste tot in Europa si nu exista alta forma de supravietuire pentru un fermier mic, chiar si pentru un procesator mic, daca nu face parte din asemenea cooperativa”, a mentionat Oros.

Ministrul a subliniat faptul ca el crede in ferma de familie, specifica satului romanesc, insa considera ca asocierea economica a exploatatiilor este masura care le va asigura acestora un viitor.

„Dar fermele de familie si fermierii mici nu pot exista pe piata fara aceasta asociere economica, pe care noi o numim cooperativa. Singura solutie realista, oricat am vrea noi sa gasim alte solutii, care rezolva foarte multe

23

probleme ale fermelor mici si ale celor de familie este aceasta cooperativa”, a sustinut oficialul guvernamental.

El a aratat ca, in tara, a gasit multa reticenta la aceasta idee din partea fermierilor mai inaintati in varsta, din zone unde nu au existat CAP-uri in vremea comunistilor.

„Cei de varsta mea sau mai mari imi spuneau “Domnule ministru, cum sa ne asociem? Ca aici la noi in munte nici Ceausescu nu a facut CAP-uri”. Sigur ca este foarte greu sa le explici unor oameni care gandesc asa sau care reactioneaza asa sa le explici ce important este sa se asocieze ca sa-si creasca puterea de negociere, sa poata sa-si procure imputuri la preturi rezonabila, sa poata sa-si vanda intotdeauna productia, sa poate sa-si integreze productia. E foarte greu”, a continuat Oros.

In schimb, ministrul sustine ca tinerii fermieri sunt mult mai deschisi la ideea de asociere si ca acestia au inteles beneficiile unei astfel de masuri.

Eu am mare incredere ca generatia tanara va face lucrul acesta. Este mult mai pragmatic. Ei nici macar nu le-au apucat, doar au auzit de CAP-uri si sunt convins ca, cu un sprijin foarte bine articulat, vizionar, privind modul in care se va finanta agricultura in urmatori sapte ani, se pot obtine rezultate foarte bune”,  a conchis ministrul.

Sprijinirea crescatorilor de porcine si pasari, ajunsa din nou pe masa ministrului. Ce masuri propune MADR, februarie 5, 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a explicat ca isi propune ca plafonul national pentru sprijinul cuplat sa includa o alocare de cel putin 15%, pentru sprijinirea crescatorilor de porci si pasari. 

„Referitor la plata redistributiva, tara noastra considera ca trebuie sa se acorde o mai mare flexibilitate Statelor Membre, tinandu-se cont de specificul fiecarei regiuni/categorii de fermieri, cat si de politica nationala de dezvoltare a agriculturii. In acest sens, a fost sustinuta eliminarea prevederii limitative a platii redistributive sau modificarea acesteia, astfel incat fiecare

24

Stat Membru sa aiba flexibilitatea de a stabili nivelul sumei planificate pentru un an de cerere fara constrangerea de a se incadra in plata medie pe hectar pentru plati directe. In ceea ce priveste sprijinul cuplat pentru venit, Romania sustine o alocare a cel putin 15% din plafonul national pentru sprijinul cuplat si ca in lista produselor eligibile pentru plati cuplate sa fie introduse carnea de pasare si de porc”, se arata intr-un comunicat al MADR.

Oros: bugetul alocat pentru eco-scheme ar trebui decis de fiecare stat in parte

Seful MADR a precizat ca in Romania nu se poate introduce un procent minim din bugetul FEGA pentru eco-scheme insa, in spiritul compromisului, ar putea accepta un plafon de 5%, care poate fi introdus gradual.

„Referitor la stabilirea unui procent minim din bugetul FEGA pentru eco-scheme, ministrul Adrian Oros a apreciat necesitatea ca aceasta decizie sa fie lasata la latitudinea Statelor Membre. In acest context, ministrul a precizat ca Romania nu poate sustine introducerea unui procent minim pentru eco-scheme in forma propusa, dar in spiritul compromisului, poate accepta un plafon minim de 5% introdus gradual. In egala masura, Romania propune flexibilitate in transferul intre eco-scheme si alte plati directe, fara aprobarea anuala a Comisiei pentru utilizarea eficienta si evitarea pierderii de fonduri. Totodata, ministrul a exprimat necesitatea elaborarii unei liste orientative a eco-schemelor de catre Comisie. Ministrul a sustinut ca pentru GAEC 9 procentul de 5% nu ar trebui crescut, avand in vedere ca pe terenurile ocupate cu elemente productive, respectiv, culturile fixatoare de azot si strat vegetal nu sunt aplicate produse fitosanitare”, se arata in comunicatul Ministerului Agriculturii.

Totodata, ministrul Oros a transmis ca Romania sustine intentia Presedintiei germane de a mentine platile pentru zone cu constrangeri naturale in procent de 30%. De asemenea, seful MADR ministrul a afirmat ca un aspect extrem de important pentru ambitia de mediu si clima a noii PAC este stabilirea corecta a ratei de cofinantare UE pentru masurile de mediu si clima si stipularea clara a ratei de contributie a UE de 85% pentru regiunile mai putin dezvoltate.

Ministrul Agriculturii, despre promovarea vinului romanesc: astept propuneri mai concrete de la organizatiile vitiviticole februarie 5, 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca asteapta propuneri mai concrete de la organizatiile din domeniul viticol, pentru promovarea vinului romanesc.

25

„Sigur exista ONVPV si exista ONIV-ul. Eu am avut de-a lungul anului trecut cateva intalniri cu aceste organizatii unde am discutat chiar despre promovarea vinului romanesc si am incercat sa sugerez si eu… cum am auzit, ca nu ma pricep la toate… am inteles ca in alte tari vine si statul cu o contributie, vine si sectorul respectiv cu o contributie pentru a face promovare. Am vazut cat de eficienti sunt la promovare colegii dvs din Republica Moldova. Eu astept in continuare ca din partea organizatiilor din domeniul vitivinicol sa vina spre noi, sa zic asa, niste dorinte de colaborare mai concrete, pentru ca noi suntem deschisi cel putin in partea aceasta de promovare care si eu am constatat ca este prea mica si e pacat”, a declarat ministrul Oros.

Ministrul Adrian Oros a precizat ca se incearca salvarea oricarui sector agricol, amintind in acest sens platile facute anul trecut pentru distilare si cei 500 de euro pe hectar compensatii, precum si intentiile din acest an.

„Anul trecut atat din bani europeni, cat si de la buget am venit cu aceste compensari de pierderi din cauza evolutiei Covid in toate domeniile de activitate. Stiti si dvs ca am avut doua masuri: una privind distilarea vinului si un ajutor de 500 de euro pe hectar. Atunci am avut o reactie din partea altor sectoare ca era prea mult. Noi am fixat acea suma dupa ce am discutat cu sectorul si dupa ce am facut niste analize si am stabilit ca acea suma a fost una realista la ceea ce aveam disponibil in buget. Orice strategie o gandim in functie de banii pe care ii avem la dispozitie”, a spus ministrul.

In ce priveste preocuparile de viitor, ministrul a declarat ca exista discutii deocamdata cu Comisia Europeana pe anumite subiecte.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 136/2021 de rectificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/1119 privind aprobarea unui sistem eficient

26

de iluminat exterior cu diode luminescente, destinat utilizării în vehicule cu motoare cu ardere internă şi în vehicule electrice hibride fără sursă de alimentare externă, ca tehnologie inovatoare de reducere a emisiilor de CO 2 generate de autoturisme, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului, precum şi a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1339 privind aprobarea, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European şi al Consiliului, a unui sistem eficient de iluminat exterior cu diode luminescente destinat utilizării în vehicule, ca tehnologie inovatoare de reducere a emisiilor de CO 2 generate de anumite vehicule utilitare uşoare, în legătură cu procedura de testare a vehiculelor uşoare armonizată la nivel mondial (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 42 din 05.02.2021. Va intra în vigoare la 25.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 134/2021 de reînnoire a aprobării substanţei active cu risc redus Akanthomyces muscarius tulpina Ve6 (anterior Lecanicillium muscarium tulpinaVe6), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 42 din 05.02.2021. Va intra în vigoare la 25.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 130/2021 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte rubrica referitoare la Regatul Unit din lista conţinând ţări terţe, teritorii, zone sau compartimente din care anumite păsări de curte şi produse obţinute de la acestea pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul gripei aviare înalt patogene (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 07.02.2021

………………….

INTERNE

Congresul Anual International ” De la Fermieri pentru Fermieri” 2021, 11 februarie, ora 10:00, 6 februarie 2021 Daniel BUDA – Eurodeputat, Vicepreședinte ComAGRI Parlamentul European – speaker în cadrul Congresului “DE LA FERMIERI PENTRU FERMIERI”

27

“Ultimul an ne-a adus pe toți în fața unei crize fără precedent, care ne-a obligat să ne stabilim noi obiective și a afectat în mod major toate economiile. Prioritățile mele din această perioadă vizează în special domeniul agricol. De altfel, agricultura reprezintă sursa noastră de hrană, fermierii având un rol primordial în evitarea unei crize alimentare.Producătorii locali și toate persoanele angajate în domeniul agricol trec prin momente dificile.

În acest sens, trebuie să acordăm o atenție sporită tuturor măsurilor politicii agricole comune, mai ales în contextul în care circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Doar printr-o colaborare strânsă vom putea traversa această criză și vom putea consolida poziția fermierilor pe piața europeană și internațională.”

Conferința va avea loc Online, rămâi conectat cu noi pentru a afla link-ul de transmisie live prin ZOOM. 11 FEBRUARIE, ORA 10:00

Congresul Anual International ” De la Fermieri pentru Fermieri” 2021, 11 februarie 5 februarie 2021 Mihai Dumitru – Director General Adjunct Comisia Europeană Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) – speaker în cadrul Congresului “DE LA FERMIERI PENTRU FERMIERI”

“Reforma PAC post 2021 a intrat în faza trialogului după ce Consiliul și Parlamentul European au adoptat mandatele de negociere la finele anului trecut. Discuțiile interinstituționale în trei s-au concentrat până acum pe aspectele cele mai sensibile (arhitectura verde si noul model de gestiune).

28

Discuțiile pe arhitectura verde, au confirmat structura propusă de comisie cu cele trei componente (condiționalități, eco-schemele în pilonul 1 și angajamentele de mediu și climat în pilonul 2) și au ajust la compromis pe majoritatea elementelor ce constituie lista condiționalităților și aria de acoperire a eco-schemelor precum și modalitatea de stabilire a nivelului plăților asa cum a propus Comisia.

Rămân încă de agreat elemente cheie cu implicații bugetare importante și anume procentul din buget dedicat eco-schemelor, cel dedicat măsurilor de mediu și climat din pilonul 2 și flexibilitatea dintre ele. Elementele încă de agreat au implicații importante asupra nivelului de ambiție pt protecția mediului și climat politica agricolă comună este chemată să participe substanțial la obiectivele și țintele din cadrul Pactului Verde și al strategiei « De la ferma la consumator » .

În ceea ce privește noul model de gestiune ambele instituții sustin în pricipiu modelul de gestiune bazat pe performantă propus de Comisie dar Parlamentul încă are un amendament prin care dorește ca aspectele de legalitate și regularitate să rămână în atribuțiile Comisiei. Alte elemente tehnice importante care garantează robustețea modelului propus rămân de agreat.»”

Conferința va avea loc Online, rămâi conectat cu noi pentru a afla link-ul de transmisie live prin ZOOM. 11 FEBRUARIE ORA 10:00

Cum trag de preț traderii când cumpără porumb de la fermierii mici. „Trebuie să ne lepădăm cu toții de hoție!” 6 februarie 2021 Într-o postare dură la adresa unei multinaționale care se ocupă cu comerțul de cereale și cu care face afaceri, Nina Gheorghiță, asociat în cadrul unei ferme de familie, cu experiență inclusiv în managementul firmelor de agribusiness, povestește o situație deosebit de neplăcută care

29

implică diferențe de umiditate la o partidă de porumb comercializat.

Într-o intervenție telefonică făcută pentru ediția online a Agro TV, Nina Gheorghiță recunoaște că diferența de umiditate a porumbului între ceea ce a plecat din silozul fermierei și rezultatele firmei contractate de traderul achizitor o dezamăgește, este pentru domnia sa o surpriză, o premieră și un act premeditat.

„Și pentru noi a fost o surpriză, așa cum am scris și în postare, este pentru prima dată când se întâmplă atât de flagrant. Așa, mici discuții, la jumătate de procent, până într-un procent, OK, de acord, poți să accepți. Însă, la momentul la care diferențele sunt de 2-3 procente, acolo nu mai este nici eroare, nici neuniformitatea masei de semințe, acolo este cu intenție”, a declarat pentru Agro TV fermiera, sâmbătă, 6 februarie 2021.

Tot domnia sa explică și posibilitatea prin care, voit sau nu, un angajat al cumpărătorului final să poată manevra rezultatele materiei-prime cumpărate.

„La momentul la care se face recepția mărfii în siloz, multe dintre aceste facilități de stocare s-au modernizat și, teoretic, ei (n.r. – manevranții, laboranții) nu mai au contact cu proba. Spun teoretic pentru că, practic, este imposibil, pe lanț, chiar să nu se întâmple, laborantul să nu poată înlocui proba sau să n-o poată măslui.

„Din camion se recoltează cu o sondă pe care n-o poți controla. Există o regulă de sondare, o metodologie, o procedură, de acord. Numai că, ce se întâmplă mai departe, tot ochiul laborantului și mâna lui contează, chiar dacă proba este pusă într-un umidometru”, a continuat Nina Gheorghiță.

„Nici nu mi-a trecut prin minte că n-o să îndeplinesc indicii de calitate”

Tot domnia sa a mărturisit că, la semnarea contractului, nici nu s-ar fi gândit că și în cazul în care ar fi existat diferențe de umiditate atât de mari de la

30

plecare (nivel testat empiric, în fermă), față de cele de la sosirea în silozul cumpărătorului, vânzătorul să nu fie informat.

„La semnarea contractului, nici nu mi-a trecut prin minte că, la capătul celălalt, când se va face recepția pe calitate, eu n-o să îndeplinesc indicii de calitate, pentru că eu știam ce marfă am, știam care îmi este umiditatea, pentru că mi-o făcusem la momentul la care am băgat materia-primă în magazie și am stat liniștită.

„Ei (n.r. – traderii), în momentul în care fac recepția mărfii – că eu am semnat un contract și m-am angajat că la porumb, îl voi da cu umiditate 14,5%, asta era scris la mine în contract, că între 14,5% – 15% traderul nu-mi va plăti în raport de 1:1, adică 0,5 procente de umiditate nu mi-o va plăti, iar ce depășește peste 15%, mă va pune să plătesc și uscarea -, pentru fiecare procent de umiditate peste 15% are un anumit preț pentru uscare.

„Și, atunci, eu am livrat marfa și nici măcar nu m-au anunțat (n.r. – de situație). În mod normal, când îți ajunge o marfă în siloz, la alți parametri decât ai tu trecut în contract, în mod normal, laboratorul din Constanța ar fi trebuit să-l contacteze pe trader, iar traderul pe mine și să-mi spună că au o problemă cu porumbul meu, că umiditatea este 16,5% sau 16,9% sau 16,3%, pentru că, în prima zi, toate erau peste 16 procente”, spune cu amărăciune în glas Nina Gheorghiță.

Ca atare, a continuat ea, s-ar fi deplasat personal în port Constanța, s-ar fi adresat unei companii acreditate internațional, ale căror rezultate nu pot fi contestate, și s-ar fi prelevat două-trei probe pentru control.

„Una îmi rămânea mie, ca fermier, cu sigiliu, una rămânea în siloz, iar cea de-a treia probă spunea – porumbul are umiditate 13,6%. Atunci, silozul trebuia să accepte. Dacă nu accepta acel indice de 13,6%, din proba deținută, traderul trebuia să trimită mostre unui alt laborator acreditat, să vadă ce spune și acela. Din păcate, partenerul nostru contractat nici măcar nu ne-au informat.

„Prima regulă a fost încărcată prin faptul că nu ne-au anunțat de situație. Eu am aflat întâmplător de la un șofer. Pentru niște companii acreditate este inadmisibil. Ei trebuiau să mă anunțe, nu să mă autosesizez eu.

„Dacă n-aș fi aflat de la șofer, la momentul la care mi-ar fi trimis ei calculația, astfel încât eu să facturez marfa, n-aș fi avut nicio garanție că ei nu m-ar fi penalizat, pentru că ei n-ar mai fi putut reconstitui marfa pe care am livrat-o, dat fiind faptul că am descărcat-o în siloz”, a precizat totodată Nina Gheorghiță.

31

„Eu, ca fermier, nu sunt acreditat să-mi fac singur analizele”

Și povestea neplăcută continuă. Interlocutoarea a precizat că și dacă s-ar fi apelat la instanță, dacă fiecare parte implicată în contract ar fi afirmat că are dreptate, ce dovadă ar fi putut aduce vânzătorul că are dreptate? Și asta în condițiile în care fermierul nu poate emite de unul singur certificate doveditoare.

„Sigur că există instanță. În instanță, dacă am fi mers, ce dovadă puteam eu să aduc că am dat o marfă în parametri? Eu, ca fermier, nu sunt acreditat să-mi fac singur analizele. Nu am laborator și aparatură acreditată. Eu, ca fermier, merg pe bunul simț și pe ochi. Iau o mână de porumb și văd că n-am spărturi. Iau 100 de grame, separ spărturile, separ impuritățile, dar nu pot să-mi scriu singură certificat de calitate.

„I-am trimis traderului meu fotografii de pe umidometru. La mine, în magazie, umiditatea variază de la 9% la 13%. De de ce așa? Nu că ar avea umidometrul vreo problemă, ci pentru că am recoltat etapizat și am avut sole pârjolite de la secetă; aveam umiditate 10%. Am însămânțat anul trecut 230 ha cu porumb, dar diferența a fost enormă, de la 700 kilograme de boabe de porumb la hectar, în anumite sole, până pe la 4.000 de kilograme, acolo unde am irigat. Am băgat marfa asta laolaltă cu porumb recoltat cu 13-14%. De aici este variația”, a mai precizat Nina Gheorghiță.

Domnia sa a precizat în final că reprezentantul multinaționalei cu care a întâmpinat această problemă este unul cu care are o relație comercială de peste un deceniu, motiv pentru care a și încheiat contract cu firma la care acesta lucrează.

„Când zici traderi, pentru mine este multinațională. Lucrăm de mulți ani. Cu reprezentantul de zonă lucrăm de 10 ani. Noi ne-am dus cu ferma după el, pentru că aveam o relație foarte bună cu persoana respectivă care reprezintă traderul”, a menționat fermierul.

Nu în ultimul rând, ea a spus că există și cazuri de fermieri care au fost penalizați, în situații asemănătoare.

„Câte vreme mie, până acum, nu mi s-a întâmplat, eu nu pot spune că este o practică generalizată. La postarea mea, în comentarii, veți vedea însă că sunt și alții care s-au confruntat cu situații asemănătoare. Cineva a fost chiar penalizat”, a conchis Nina Gheorghiță.

32

Piața porumbului la data de 1 februarie 2021

Conform raportului publicat de Cezar Gheorghe, de la Casa de Trading a Fermierilor, la data de 1 februarie a.c., piața porumbului din România – recolta 2020-2021, arată în felul următor:

„Prețul porumbului românesc crește după reculul încasat în 20-21 ianuarie 2021. Dacă la acea dată cumpărătorii ofereau un maxim de 200-202 euro/tonă, în paritatea CPT Constanța, vineri, oferta se ridicase în jur de 212-214 euro/tonă. Cu o paritate de euro-dolar de 1,2137, prețul în USD/tonă este de 260.

„În piața internă, fermierii cu stocuri au interes de vânzare la un nivel de 960-980 lei/tonă, după ce, inițial, ridicaseră așteptările la 1.000 lei/tonă.

„Porumbul are încă potențial de dezvoltare la nivelul prețului. Cererea există și, combinată timpul până la noua recoltă, vor juca în favoarea prețului acestuia, cu siguranță”, scrie analistul pe pagina Clubului Fermierilor Români.

Postarea integrală de pa Facebook a Ninei Gheorghiță

„Oare de ce nu realizăm că hoția o întreținem noi, în România, fiecare dintre noi? De la început, îmi cer scuze față de cei care nu se regăsesc printre hoți! Știu că sunt și din această categorie, însă într-o proporție infimă față de restul societății!

Săptămâna aceasta am livrat bruma de porumb pe care am recoltat-o în toamnă. Am o magazie în fermă, de 1.000 tone. Am livrat 350 tone. Tradițional, lucrez cu doi traderi. Unul, la 10 km de fermă, și unul livrează mai mereu direct în port Constanța, marfa pe care de obicei mi-o ia din câmp, iar iarna din magazie.

În magazie, întotdeauna am grijă să duc recolta cu umiditatea care nu depășește STAS-ul. Am umidometru portabil și, înainte să intru la recoltat, dar și pe măsură ce recoltez, fac multe umidități. Deci, am introdus în magazie porumb cu umiditate de la 10% la maxim 15%. Am urmărit umiditatea și peste iarnă. Nu mi-a arătat umidometrul niciodată 15%.

În prima zi am livrat șapte camioane. În contract, cantitatea finală era la livrare, deci la mine în curte, iar indicii de calitate se făceau la descărcare. N-am delegat să-l trimit în port să asiste. Am mers mereu pe încredere în trader și pe simțul corect al celor care fac analizele.

33

În a doua zi de livrare, au venit aceleași camioane, spre norocul meu, și unul dintre șoferi îi spune gestionarei mele că l-au ținut în port fără să-l descarce șase ore, că porumbul ar fi avut 16,5 umiditate.

Au zis, inițial, că-l vor descărca în uscător ca, apoi, să-l descarce tot în siloz. Și, atunci, gestionara m-a sunat, eu l-am sunat pe trader să văd ce se întâmplă, i-am trimis poze cu umidități făcute la restul porumbului din magazie. Atunci, tot ce-am încărcat ieri și ajuns în port Constanța – cinci camioane – au chemat o altă firmă să sondeze marfa și să facă analizele de calitate. Surpriză! Umiditățile au ieșit în limitele pe care i le-am spus că le-am obținut și eu în ferme cu umidometrul meu.

Și acum mă întreb: – oare acei laboranți plus restul angajaților din siloz, nu se vor fi săturat în ce țară mizerabilă trăim? S-or fi întrebat vreodată cine întreține hoția în România? Când merg la spital, s-or fi revoltat că nu li se schimbă lenjeria sau pansamentul sau nu li se aduce un pahar cu apă decât dacă dau 10-15 lei?

Dacă acel șofer nu ne-ar fi spus, livram toată marfa și vedeam tocmai când ne-ar fi trimis calculația că eram penalizați c-am livrat marfă peste umiditatea din contract (15%) și mai plăteam și uscarea.

Menționez că marfa cumpărată de trader, era vândută în port la un alt client. Deci respectivii, în capul lor, credeau că pierderea o suportă traderul, dar, la rândul lui, acesta mi-ar fi rostogolit-o mie!!! Așa e mereu!Și atunci, oameni buni, cine întreține hoția în România? Doar politicienii? Ei sunt câteva sute, iar pe lângă ei, funcționari care au mentalitatea laboranților care mi-au făcut mie analizele la porumb.

Aștept acum calculația să văd dacă traderul care nu mai poate reconstitui marfa mea, livrată în prima zi, mă va penaliza sau nu! Eu sper să nu! Lucrez cu ei de multa vreme, și am livrat mereu ce m-am angajat. Ce-i drept, el era cumpărătorul final, acum a fost intermediar, dar eu am aflat de la șofer, când mi-a spus că, înainte să descarce, li se schimbă avizele cu care au plecat.

Dragi români, dacă vreți să trăiți într-o țară fără hoție, atunci trebuie să ne lepădăm cu toții de hoție!!! Altfel n-avem nicio șansă!”.

34

35

De ce a crescut prețul zahărului, al uleiurilor vegetale, grâului, lactatelor și al cărnii. Fermierii, dezamăgiți 5 februarie 2021

În prima lună a anului în curs, prețul grâului la nivel mondial a urcat cu 6,8%, pe fondul cererii globale solide, dar și al dublării taxei la exporturile de grâu rusesc care ar urma să intre în vigoare în 1 martie 2021.

Și prețul lactatelor s-a majorat cu 1,6% în ianuarie a.c., ca urmare a cererii masive venită din China, contabilizată înainte de sărbătorile de An Nou, a anunţat joi, 4 februarie 2021, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), citată de Reuters.

Acestea nu sunt însă cele mai mari creșteri de prețuri la alimente. În topul întocmit de FAO, costul de achiziție al zahărului a crescut cel mai mult în ianuarie 2021, mai exact cu 8,1%, pe baza temerilor cu privire la recoltele din UE, Rusia și Thailanda, dar și pe fondul efectelor secetei înregistrată în America de Sud.

Tendința de creștere a prețurilor alimentelor continuă cu uleiurile vegetale, care au urcat cu 5,8%, până la cel mai ridicat nivel din mai 2012, pe fondul producției mai scăzute de ulei de palmier înregistrată în Indonezia și Malaezia, în mare parte cauzată de ploile însemnat cantitative. De altfel, creșterea prețurilor la uleiul de soia se bazează pe cererea mărită la export, dar și pe efectele grevelor din Argentina.

Nu în ultimul rând, preţul cărnii s-a întărit cu 1%, în urma majorării importurilor de carne de pasăre din Brazilia, după ce gripa aviară a afectat exporturile din unele state europene.

Majorare a prețurilor alimentelor pentru a opta lună consecutiv

Potrivit aceleiași surse, indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut luna trecută, pentru a opta lună consecutiv, ajungând la cel mai ridicat nivel din iulie 2014.

36

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În ianuarie, acest indice a crescut până la 113,3 puncte, de la o valoare de 108,6 puncte în decembrie (o cifră revizuită uşor în sus faţă de valoarea iniţială de 107,5 puncte).

Recoltele de cereale pe plan global rămân în grafic pentru a atinge un nivel anual record în 2020, a informat FAO, avertizând asupra scăderii semnificative a stocurilor şi a cererii de import neaşteptat de mari din China.

În ianuarie, preţurile la cereale au înregistrat o creştere cu 7,1%, după ce preţul porumbului pe pieţele internaţionale a urcat cu 11,2%, datorită achiziţiilor semnificative din China şi a producţiei mai scăzute în SUA.

Potrivit noilor estimări ale FAO, producţia mondială de cereale în 2020 va fi de 2,744 miliarde tone, faţă de 2,742 miliarde tone cât estima anterior.

În Rusia, lucrurile sunt departe de a se fi temperat. Fermierii sunt într-un moment în care vor să vândă grâu către piața de export cât mai mult, astfel încât să scape de efectele taxei care va intra în vigoare din 15 februarie, cu o dublare a ei începând cu 1 martie.

La mijlocul lunii ianuarie, analiștii Casei de Trading a Fermierilor subliniau amploarea vânzărilor rusești în ianuarie. De altfel, luna trecută, volumul de export al Rusiei a atins 3.300.000 tone, înregistrând o creștere de la an la an de 57% și un volum al vânzărilor de grâu în ianuarie care nu fost atins niciodată.

Bălțata Românescă, pe placul fermierilor 5 februarie 2021,

Fermierii romani incep sa isi indrepte din ce in ce mai mult atentia asupra raselor de vaci autohtone. Crescatorii le considera profitabile, atat timp cat productiile de lapte sunt pe masura. Românii preferă Bălțata Românească! In plus  au un randament mai mare la taiere, iar calitatea carnii este foarte buna. Ilie Chivan din judetul Arad a adunat in ferma lui nu mai putin de 500 de capete de bovine din rasa ”Baltata romaneasca”. El spune ca vacile din ograda lui

37

nu le-ar da la schimb pe altele.

https://youtu.be/i6voIVQdKiQ

Adrian Oros, anunț pentru fermele de porci! Se modifică normele privind PPA? 5 februarie 2021 Pesta porcină africană (PPA) face în continuare ravagii în fermele din întreaga țară, iar producția de carne de porc a României atinge cote negative istorice. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, recunoaște că măsurile regulile de biosecuritate din ferme sunt unele neplăcute, însă acestea sunt necesare și trebuie respectate dacă vrem să scăpăm de această boală. 

”Știm cu toții că pe lângă pagubele acestea produse de pesta porcină africană, care a decimat efectivele mai ales în fermele mari, profesionale, avem cealaltă problemă care din când în când este semnalată – acoperim doar 25-27% din consumul intern cu producția de carne de porc. Problema aceasta aș vrea să o discutăm cu toții în mod responsabil.

Anul trecut am încercat să facem un ordin privind biosecuritatea, în care să stabilim care sunt normele de biosecuritate care trebuie respectate de orice crescător de proci, că este mic sau mare, gospodărie țărănească sau fermă profesională. Această pandemie este la fel ca și COVID: dacă nu respectăm niște reguli dure, chiar dacă sunt neplăcute, nu vom scăpa niciodată de

38

această pestă porcină africană”, a precizat Oros într-o intervenție la conferința „Orașe și Comunități. Viziunea 2030”.

Șeful MADR a vorbit și despre măsurile de sprijin care vor fi derulate în următoarea perioadă, pentru a-i ajuta pe crescători. În acest sens, Ministerul Agriculturii a alocat deja sume considerabile pentru fermele zootehnice pentru următorii doi ani.

”Ministerul Agriculturii are scopul de a ajuta și a veni cu măsuri de sprijin pentru cei care cresc animale. Am alocat și în următorii doi ani pentru investiții 300 milioane pentru zootehnie, și ne-am gândit în primul rând la sectorul de reproducție porc și pasăre. Dar ca să aibă succes investițiile pe care le fac fermierii și noi le sprijinim, celelalte instituții trebuie să vină și să-i apere de cei care nu respectă legea – că sunt producători, că sunt samsari – și duc la răspândirea acestei boli; să vâneze porcii mistreți care sunt vectori de răspândire. Aici sunt mai multe instituții. Vorba aceea: trebuie să facem toți de-odată și toți la fel; și poliția, și ANSVSA, și cei de la Mediu, și noi, cei de la MADR”, a mai spus Adrian Oros.

Ministrul susține că a pornit demersurile la Comisia Europeană pentru a modifica directiva 60, care reglementează modurile de eradicare și combatere a PPA. Oros a subliniat că aceasta nu mai este de actualitate, iar măsurile pe care ANSVSA este nevoită să le ia par de multe ori ilogice.

”Încercăm la Comisia Europeană să modificăm directiva 60, care reglementează modurile de eradicare și combatere a pestei porcine africane, pentru că atunci când această directivă a apărut, erau alte condiții. Aceasta a fost construită după modelul evoluției PPA în Spania. Între timp, în alte părți ale Europei s-a schimbat foarte mult modul de răspândire, iar directiva trebuie modificată. Colegii de la ANSVSA iau niște măsuri care par ilogice, dar pe care Comisia, prin directivă, le impun. (…) Am trimis chiar zilele trecute încă o scrisoare justificativă la Comisie pentru a modifica această directivă și a permite ca în România să avem derogări legate de situația în care nu există focare de pestă porcină în fermă, dar pe o rază de x kilometri există, iar activitatea din fermă este blocată. Respectând directiva 60, fermierii nu fac altceva decât să aștepte până când virusul ajunge la ei în fermă”, a mai subliniat Adrian Oros.

Producătorii agricoli verificați în piețe. Ce sancțiuni au primit aceștia, 5 februarie 2021 Încă de la începutul lunii februarie, polițiștii locali din cadrul Compartimentului Activități Comerciale au desfășurat multiple activități de control, în piețele de pe raza municipiului Pitești și au vizat peste 100 de producători agricoli și agenți economici.

39

Controalele s-au derulat în Piața Smârdan și Piața Trivale și au avut ca scop verificarea privind efectuarea unui comerț civilizat dar și respectarea măsurilor impuse pentru prevenirea pandemiei de Covid-19.

Cei peste 100 de producători agricoli și agenții economici au fost verificați, cu privire la deținerea și valabilitatea atestatelor de producători, a carnetelor de comercializare, afișarea corectă a prețurilor, precum și respectarea suprafeței de comercializare.

Toate zonele adiacente piețelor au fost verificate în vederea depistării persoanelor ce desfășoară activități de comerț neautorizat.

” Ca urmare a controalelor au fost aplicate un număr de 8 sancțiuni contravenționale conform Legii nr. 145/2014 și H.C.L. nr. 197/, în valoare totală de 1800 lei, pentru efectuarea de comerț ambulant. Acțiunile vor continua și în perioada următoare”, a transmis purtătorul de cuvânt al Poliției Locale Pitești, Bogdan Aristănțoiu.

Micii crescători de pui și iepuri, duși de nas de Comisia Europeană (eurodeputat) 6 februarie 2021

Într-o întâlnire stuferiantă în Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European (COMAGRI), de joi, 4 februarie 2021, un reprezentant al Comisiei Europene (CE) a încercat să explice micilor crescători de pui și iepuri cum își pot ei sacrifica animalele în fermă, deși, în realitate, nu pot!

40

„Exercițiul de PR al reprezentantului CE i-a nemulțumit profund pe eurodeputații Comisiei AGRI, care însă nu s-au lăsat păcăliți”, a declarat Carmen Avram, eurodeputat S&D din partea României.

Concluzia, mai precizează Avram, a fost că regulile s-au schimbat pentru crescătorii mici de pui și iepuri, aceștia fiind obligați, de la începutul acestui an, să apeleze la autorizații sanitar-veterinare și la abatoare, ceea ce presupune costuri mari și contrazice toate noile strategii pregătite pentru agricultori.

Potrivit precizărilor eurodeputatei Carmen Avram, obiectivul strategiei „De la fermă la furculiță” și al noii Politici Agricole Comune (PAC) este furnizarea, direct de la producător, de produse proaspete.

„Sprijinind acești mici producători, acoperim cererea directă de hrană proaspătă, dezvoltăm piețe locale, cu lanțuri scurte de aprovizionare și asigurăm bunăstarea animalelor, scurtând durata transportului.

„Acum, se pare, am ajuns în punctul în care această derogare, vitală pentru fermierii mici, s-a terminat. Nu doar că punem în pericol viabilitatea economică a multor ferme din zonele rurale, ci chiar contrazicem orice strategie care se află, chiar acum, la masa de negociere.

„Nu doar că derogarea s-a sfârșit, ci și condițiile pentru obținerea aprobărilor pentru abatoare, conform Regulamentului 853, sunt prea scumpe pentru marea majoritate a acestor ferme. De asemenea, ar înseamnă și întârzieri în livrarea produselor.

Vreau să știu ce măsuri a luat Comisia Europeană pentru a corecta această situație legată de derogări? Cum a acționat și care crede că va fi impactul finalizării derogării și al schimbărilor care vor urma, asupra fermelor mici de pui și iepuri?”, a continuat Avram.

La aceste întrebări, reprezentantul Executivului de la Bruxelles a evitat un răspuns direct și a adâncit și mai mult nebuloasa creată de încetarea acestei derogări și aruncând responsabilitatea în curtea statelor membre.

Conform spuselor lui Eric Thévenard, șef de unitate în cadrul Comisiei Europene – Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară, sacrificarea păsărilor și a iepurilor în fermă va fi posibilă în continuare.

„Este o prevedere a legislației europene sanitar-veterinare, prin urmare, nu va suferi modificări. Deci, nicio modificare pentru sacrificarea la nivelul fermei a păsărilor și iepurilor.

41

„Cât despre reglementările privind carnea de pui și produsele din carne de pasăre, a existat o perioadă de tranziție, prelungită timp de 15 ani, care s-a încheiat, din păcate, în 2020. Deși înțeleg contextul creat de criza sanitară COVID-19, nu mai există posibilitatea să fie prelungită, întrucât temeiul legal a dispărut odată cu adaptarea legislației privind igiena sanitar-veterinară la Tratatul de la Lisabona

„În acest fel, a dispărut baza legală atât pentru prelungirea derogării, cât și pentru o noua legislație în acest sens. Din acest moment, această perioada s-a încheiat și nu mai poate fi prelungită.

„Am ascultat părerile statelor membre exprimate în cadrul Consiliului Miniștrilor Agriculturii și am contactat reprezentanții acestora pentru a clarifica acest aspect. Am înțeles că problema acestora e legată de sacrificarea păsărilor și a iepurilor. Însă acest lucru nu se schimbă cu nimic. Deci, sacrificarea păsărilor și a iepurilor în fermă ESTE POSIBILĂ.

Consider că legislația e suficient de flexibilă pentru a permite statelor membre să autorizeze aceste abatoare mici, la nivelul fermelor, notificând Comisia Europeană și celelalte state membre”, a mai menționat Eric Thévenard.

„În concluzie, descifrând mesajul reprezentantului Comisiei Europene, derogarea a încetat, nu poate fi prelungită, în teorie, micii producători vor fi nevoiți să apeleze la abatoare, dar, practic, deocamdată condițiile rămân neclare”, a conchis europarlamentarul român în comunicatul său de presă pe acest subiect.

Cum se fraudează bugetul cu despăgubirile pentru pestă porcină africană. ANSVSA sesizează DNA, februarie 6, 2021 agrimanet

Documente oficiale ale instituțiilor de stat, consultate de Sursa Zilei, arată că Premium Porc Group, unul dintre cei mai mari crescători de porci din România, ar fi implicat în scheme de fraudare a bugetelor publice și de evaziune fiscală, în contextul epidemiei de pestă porcină africană (PPA) și despăgubirilor

42

acordate de stat. La această concluzie contribuie și relatările unor surse judiciare și din industrie, dar și date publice care se constituie în probe circumstanțiale.

“Sursa Zilei a documentat acest subiect de la începutul lunii ianuarie, ancheta fiind construită pe mai multe direcții. Toate datele arată un sistem complicat, corupt, construit pentru a se obține fonduri ilicite. Procurorii DNA verifică și ei acest circuit.

Pe 2 ianuarie 2021, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vrancea a transmis că a fost confirmată prezența PPA într-o fermă din localitatea Golești, cu un efectiv de aproximativ 30.000 porci. Conform legii, au fost anunțate procedurile de eutanasiere, dezinfecție și despăgubire de la bugetul de stat. Anunțul DSVSA a fost coordonat cu un anunț similar al companiei.

Într-o relatare de pe 5 ianuarie din presa locală, apare următoarea declarație a prefectului de Vrancea: ”Vorbim despre aceeași firmă care, pe 1 ianuarie 2018, înregistra focar PPA în Brăila.”

De la această declarație, care pare a fi o aluzie la coincidența temporală, pornește curiozitatea jurnalistică. Aflăm astfel că, pe data de 6 ianuarie 2020, a fost declarat un focar de PPA la ferma Olsuin, din Gulianca, județul Brăila, cu 26.000 de capete. Evident, este aceeași fermă afectată și în 2018.

Pe parcursul documentării, pe 22 ianuarie 2021, a apărut un nou focar PPA la ferma din Avrig, județul Sibiu, cu peste 28.000 de animale.

Toate aceste incidente au două puncte comune: Au avut loc doar în luna ianuarie, iar fermele aparțin Grupului Premium Porc. Potrivit unor surse oficiale, virusul PPA a fost detectat în altă fermă a grupului, focarul urmând a fi declarat în curând.

Mai mulți specialiști din această industrie, care au solicitat anonimatul, au explicat cum funcționează acest circuit, în care sunt implicați oameni din business și funcționari din Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dar și din direcțiile județene subordonate. Miza, susțin ei, o reprezintă obținerea de venituri nejustificate de la bugetul de stat, din fondurile de despăgubire, prin falsificarea datelor din ferme referitoare la animale și prin artificii contabile.  

43

Mecanismul este gândit în felul următor:

PPA apare în ferme din neglijență (ipoteza autorităților) sau cu intenție (varianta specialiștilor din industrie);

Luna ianuarie este preferată pentru că firma are posibilitatea de a accesa imediat fondurile de stat pentru despăgubiri, prevăzute deja în buget. În cazurile fermierilor care au focar PPA mai târziu, de-a lungul anului, există riscul unor întârzieri, eventual până la o rectificare bugetară. Pentru fermierii care au parte de un focar și nu pot fi despăgubiți imediat, o întârziere poate însemna falimentul, pentru că le distruge cash-flow-ul necesar pentru dezinfecție și repopulare. Anual, într-o fermă sunt crescute în medie 2,3 serii de porci, ceea ce înseamnă că o suspendare de doar câteva luni a activității poate duce la faliment. De exemplu, în cazul Olsuin / Brăila din 2020, pentru cele 26.000 de capete declarate ca sacrificate, despăgubirile au fost de aprox. 30 milioane de lei;

Un alt motiv este că luna ianuarie este cea mai slabă din punctul de vedere al prețurilor la carne. Astfel, prețul de despăgubire este superior prețului pe care producătorii îl pot obține la poarta abatorului;

Numărul de animale sacrificate, deci pagubele reale, este mai mic decât pagubele declarate în documentația oficială. Acest lucru poate fi realizat cu complicitatea unor funcționari de la DSVSA. În toate cazurile amintite mai sus, s-a comunicat oficial că numărul de porci care urmează să fie sacrificat este similar cu capacitatea maximă declarată a fermei – caz puțin probabil în realitate, mai ales în luna următoare Crăciunului. Un element circumstanțial confirmă această ipoteză: în cazul sacrificării animalelor de la Golești, Premium Porc a refuzat oficial folosirea unui incinerator mobil pus la dispoziție de ANSVSA, afirmând că preferă îngroparea animalelor. În afara unor motive tehnice de fațadă, explicația esențială, așa cum a fost detaliată de o sursă din interior, este că incineratoarele sunt automatizate și înregistrează cantitățile pe care le procesează, care, evident, trebuie să fie similare cu cantitățile din acte. În cazul îngropării, nu se mai face nicio verificare;

Un alt mod de fraudare a bugetelor publice se bazează pe un artificiu contabil. În mod deliberat, nu se actualizează valoarea de inventar a scroafelor (care sunt considerate material reproducător) în contabilitate, deși posibilitatea de a amortiza cheltuielile înregistrate cu creșterea scroafelor până la maturitate, când ajung să devină productive, este o prevedere fiscală în favoarea producătorului, pe care acesta nu o aplică. Scopul este de a menține o valoare de inventar neamortizată mare pentru scroafe, astfel încât despăgubirea pe care o

44

solicită în situația apariției unui caz de pestă porcină africană să fie mult mai mare decât în situația în care s-ar fi înregistrat amortizare;

În restul anului, susțin aceleași surse, fermele Grupului ar fi fraudat bugetele publice în alt mod: un număr foarte mare de animale rezultate prin fătare nu au fost înregistrate și au fost comercializate fără respectarea prevederilor sanitare veterinare și fiscale (nedeclararea și neînregistrarea în evidențele contabile);

În acest fel, s-ar fi favorizat atât răspândirea PPA, cât și eludarea obligațiilor fiscale către bugetul de stat, prin neînregistrarea veniturilor obtinute ca urmare a valorificării animalelor. O parte din sumele neînregistre ar reprezenta, se arată în documente aflate pe masa inspectorilor antifraudă din ANAF, o sursă pentru cumpărarea bunăvoinței unor funcționari publici;

Dovada că există animale neînregistrate, dar crescute și îngrășate în fermă, poate fi stabilită din calculul de consum/fermă raportat la normele prevăzute în autorizația integrată de mediu. Prin raportarea datelor la numărul de porci declarați din fermă, se constată un consum foarte mare la furaje și medicamente. Toate aceste date se regăsesc în documente publice;

În situația în care numărul de porcine aflate în fermă depășește capacitatea autorizată a acesteia, este evident că nu pot fi indeplinite condițiile pentru bunăstarea animalelor, ceea ce înseamnă că subvențiile pentru condiții de bunăstare a porcinelor ar fi încasate în mod necuvenit. De exemplu, doar pentru ferma de la Golești, Premium Porc a încasat aproximativ 1,58 milioane de euro anual, în ultimii doi ani, conform unor calcule în care intră numărul declarat de capete (25.000) și coeficienții specifici, potrivit legislației. Premium Porc deține 10 ferme în România. Sumele pentru bunăstarea animalelor și o parte din sumele acordate ca despăgubiri în cazuri de PPA reprezintă fonduri europene;

Prin declararea PPA într-o fermă de scroafe, se înlocuiește tot efectivul, iar ferma este curățată de toate bolile și toți virușii. Ferma de la Golești avea mai multe tipuri de viruși, fapt care impunea cheltuieli mari pentru medicamente, deci reducerea profitabilității. Prin mecanismul de despăgubiri, compania ar putea rezolva și alte tipuri de dezinfecție necesare;

Într-un răspuns oficial, Grupul neagă toate acuzațiile aduse, unul din argumente fiind că activitatea firmei este controlată de autoritățile statului. 

Procurorii intră pe fir. Procurorii verifică existența unui astfel de mecanism pentru că acesta afectează bugetele publice, distorsionează concurența pe această piață și implică sprijinul unor funcționari.

45

La sfârșitul lunii ianuarie, o sesizare penală a plecat dinspre ANSVSA spre Direcția Națională Anticorupție. În aceasta se arată că fermele Premium Porc din Golești și Avrig au făcut livrări încrucișate către un abator din județul Călărași, în perioada octombrie-decembrie 2020. Abatorul este proprietatea unei companii care deține și o fermă de porci, în imediata vecinătate. Ferma a fost declarată focar PPA în 24 octombrie, iar focarul a fost închis pe 15 decembrie. Astfel, circulația virusului PPA s-a făcut prin mișcările efectuate de Grupul Premium Porc. În sesizare, apare acuzația că funcționari din ANSVSA au falsificat documente care au permis aceste transporturi și livrări. Implicarea DNA se justifică prin faptul că despăgubirile către fermele afectate sunt foarte mari, provin parțial din fonduri europene, iar acordarea lor se poate face doar dacă sunt respectate toate condițiile de biosecuritate. Sesizarea către procurori mai arată că aceste condiții nu au fost respectate. Ironia situației: în comunicările publice, Premium Porc Group afirmă că angajații săi sunt ”atenți și prompți în respectarea celor mai stricte standarde de biosecuritate”.

La începutul acestei săptămâni, procurorii au ridicat acte de la ANSVSA pentru a verifica toate aceste aspecte. Și ANAF, prin Direcția Generală Antifraudă, face verificări privind activitatea Grupului Premium Porc.

articol preluat de la Sursa Zilei

Agroland inaugurează al treilea magazin de tip MEGA din rețea, după o investiție de 500.00 de euro , Angela Alexandru, 05 Feb 2021 - Știri și Noutăți

Agroland a inaugurat primul magazin MEGA în 2021, dintre cele opt planificate pentru anul acesta. Investiția este de aproximativ 500.000 euro, sumă în care nu sunt incluse stocurile. Magazinul este situat în comuna Afumați și este al treilea din rețea, construit cu investiție tip greenfield.

Cea mai nouă unitate de tip MEGA din rețeaua Agroland este situată în comuna Afumați, pe Șoseaua București-Urziceni nr. 254, în apropiere de fostul magazin Agroland care

46

avea o suprafață de doar 70 mp și la circa 35 kilometri de centrul Bucureștiului. Magazinul ocupă o suprafață de 600 mp, are opt angajați și o ofertă de peste 3.000 de produse. Din punct de vedere al gamelor, aici vor fi disponibile:

produse pentru grădină: material săditor, îngrășământ și echipamente pentru întreținere;

produse destinate animalelor de companie, de la hrană, la suplimente și accesorii;

produse pentru hobby farming; alte produse pentru casă și gospodărie.

Potrivit reprezentanților companiei, unitatea va genera venituri anuale de un milion euro, începând din 2022. Aceasta este al treilea magazin MEGA din rețea deschis în urma unei investiții de tip greenfield. Astfel, întregul proces a durat 12 luni, a pornit de la zero și a inclus identificarea terenului în comuna Afumați, achiziția acestuia și obținerea tuturor aprobărilor, construcția propriu-zisă și amenajarea spațiului. Conceptul Agroland MEGA este unic în România, a fost lansat în 2017, și se referă la magazine specializate, cu produse dedicate grădinăritului, îngrijirii animalelor de companie și hobby farming-ului, având o suprafață mai mare cu 300% decât magazinele Agroland tradiționale.

Horia Cardoș, fondator și Director General al rețelei Agroland: “Am început 2021 în forță, prin inaugurarea primului magazin MEGA cu investiție greenfield din rețea, din acest an, și vrem să continuăm în același mod. Pentru noi, anul acesta va sta sub semnul consolidării rețelei, la nivel național, la fel cum am procedat în 2020. În prezent, ne concentrăm pe deschiderea de unități cu o suprafață cât mai mare, pentru a putea pune la dispoziția clienților un număr considerabil de produse și pentru a le putea asigura tot confortul necesar, atunci când vin în magazin. Ne dorim să întărim poziția Agroland atât în București, unde am deschis prima unitate la finalul lui octombrie, cât și în zonele limitrofe. Inaugurarea recentă a Agroland MEGA Afumați este primul pas în această direcție pe care îl facem în 2021, și consider că am pășit cu dreptul!”

Fondatorul rețelei consideră că în prima jumătate a anului, piața va fi asemănătoare ca dinamică cu ceea ce s-a întâmplat în 2020: creșteri pe categoriile de grădinărit, îngrijirea animalelor de companie și hobby farming.

47

În prezent, în preajma capitalei funcționează nouă unități Agroland tradiționale, iar în primul trimestru din 2021, în afara Agroland MEGA Afumați, va mai fi deschisă o unitate MEGA și în Bolintin Vale. 

Agroland este o rețea de magazine agricole din România, care are capital 100% românesc și a fost fondată în 1997, la Timișoara, de către antreprenorul Horia Cardoș. În prezent, rețeaua Agroland are 250 de unități, localizate în 29 de județe, și 400.000 de clienți unici/ an. Printre produsele comercializate se află: pui de o zi, furaje şi echipamente pentru ferme mici şi medii, produse pentru grădinărit (seminţe, material săditor, fertilizanți, echipamente) şi hrană și accesorii pentru animale de companie. Agroland a înregistrat o cifră de afaceri de peste 30 milioane de euro, pentru primele nouă luni ale 2020.

Cu ce preţ vor pune fermierii tomate cu gust pe masa de Paşte. „Ce program am? Două-trei ore de somn pe noapte“ 6 februarie 2021, 06:04 de Alina Mitran

Cu ce preţ vor pune fermierii tomate cu gust pe masa de Paşte. „Ce program am? Două-trei ore de somn pe noapte“ Fermierul din pleşoiu produce în ferma proprie răsadul de tomate FOTO: Facebook: Ion Păunel

Pentru că românii vor tomate gustoase, produse în România, încă din primăvară, chiar dacă li se par de fiecare dată scumpe, fermierii s-au apucat de treabă. Munca, însă, este una pe care, spun cei mai mulţi, copiii lor nu vor mai fi dispuşi să o facă.

48

Munca pentru a pune pe masa de Paşte roşiile româneşti a început în ferme încă de la sfârşitul lunii noiembrie, pentru acei fermieri care îşi produc singuri răsadul. De câteva zile, legumicultorii din Olt au trecut şi la plantat. Doar că lucrurile nu se termină aici. Odată plantate, tomatele au nevoie de îngrijire zi şi noapte, iar liniştea legumicultorilor s-a dus pe apa Sâmbetei.

„Ce program are un fermier? Două-trei ore de somn pe noapte, pentru că trebuie să alimentezi centrala. Merg de la un capăt la altul al solarului, să văd cum e temperatura, cum se simt, cum e aici, cum e la celălalt capăt... Dimineaţa începi din nou munca“, spune fermierul Simon Idita, singurul care în comuna Pleşoiu, o localitate vestită în care se produc legume, mizează pe roşiile extratimpurii. A fost la început mai mult o ambiţie, s-a gândit şi la câştig, pentru că „trufandalele“ sunt scoase pe piaţă cu cele mai bune preţuri, însă de la an la an pare tot mai greu. Oboseala s-a acumulat, la fiecare cinci ani te prind din urmă lucrurile care trebuie înlocuite, iar ce pare profit se transformă din nou în chletuială.

Simon Idita a început plantarea tomatelor la sfârşitul lunii ianuarie FOTO: Facebook/Ion Păunel

„Era 0,8 lei kilogramul, în septembrie a crescut la 1,4 lei“

Puţini sunt legumicultorii care să parieze pe o asemenea cultură, pentru că, oricât de mult şi-au îmbunătăţit tehnologia, „de fapt tot împotriva naturii te pui“, spune fermierul. Tomatele au nevoie de căldură pentru a se dezvolta, dar şi mai mult au nevoie de lumină, exact ce le-a lipsit în primele zile de la plantare. Ar exista o posibilitate, spune Simon Idita, însă lămpile necesare sunt extrem de costisitoare. „Ceva bun costă de la 300 euro în sus şi îţi asigură lumină pe doi metri pătraţi, nu reuşeşti aşa ceva nici măcar pentru răsaduri“, spune fermierul, care mai că s-ar împăca cu zilele geroase, dar cu soare, decât cu lipsa lui şi cu temperaturi pozitive. „Dacă e soare, o scoatem cumva la capăt, deşi nopţile sunt albe când e gerul mare, aşa însă plantele suferă, deja se vede, s-au înălţat mult, merg după lumină“, explică

49

legumicultorul. Are, din acest motiv, emoţii foarte mari, pentru că nu ştie cum vor fi roadele. De asta depinde, în mod categoric, şi câştigul, de cât de multe roşii vor fi pe fir şi de cât de viguros se vor dezvolta plantele.

Tomatele roşii produse la Pleşoiu au clienţi fideli FOTO: arhiva Simon Idita Legumicultorii fac tot ce le stă în putinţă. Anul s-a arătat greu încă din toamnă, când şi-au făcut stocurile de combustibil solid pentru centrale. „În primăvară era 0, 85 lei kilogramul, în septmebrie a sărit la 1,4 lei. Şi băiatul de la depozit ne-a avertizat că vin scumpiri, dar, recunosc, n-am crezut“, spune fermierul.

Pentru cei 3.500 metri pătraţi deja cultivaţi cu tomate consumă câteva sute de kilograme de cărbune pe noapte. Legumicultorii, de altfel, cumpără combustibil cu tirurile, încă de vara. Acum, că a venit anul în care trebuia schimbată folia, a constatat alte scumpiri. „Şi se va ajunge, am fost avertizaţi, la scumpiri de aproape 40% în continuare, la ţeavă, la folie, la...“, mai spune Simon Idita. La un calcul sumar, legumicultorul spune că se aşteaptă la o cheltuială de aproximativ 7-8 lei pentru a obţine un kilogram de tomate. El vinde mai puţin în piaţă, îşi valorifică marfa direct din fermă, livrând celor care o vând la rândul lor în pieţe, unde au clienţi fideli.

Simon Idita „Vă daţi seama că trebuie să vindem peste 8 lei/kg ca să putem vorbi de profit. Şi sper să obţinem preţul ăsta, pentru asta nu dormim noaptea“, spune fermierul. La un asemenea efort nu mulţi sunt dispuşi, cei mai mulţi legumicultori aşteptând să facă lucrurile firesc, atunci când vremea o permite, chiar dacă preţurile obţinute nu mai sunt nici pe departe atât de tentante. „Ştiţi ce mi-a spus un prieten, de ce nu face asta? Mi-a spus: «Măi, Petrică, eu fochist nu mă fac. Vara nu dorm, nici iarna să nu dorm?». Pentru că asta faci, n-ai linişte nici ziua, nici noaptea“, explică fermierul.

50

De ani buni, Simon Idita petrece ore, zilnic, asigurându-le plantelor temperatura necesară FOTO: arhiva personală

„Şi gustul românesc dacă se duce e o problemă“

Legumicultorul recunoaşte că îi e dor de anii în care avea o exploataţie mult mai mică, nu avea solar încălzit şi nici atâta bătaie de cap. A vrut să încerce să pună pe piaţă foarte devreme tomatele cu gust, a reuşit, şi-a mărit suprafaţa, are clienţi fideli, de asta nu se poate plânge, doar că lucrurile par să se complice de la un an la celălalt. Nu vrea să-şi vadă copiii făcând acelaşi lucru, iar asta din mai multe motive. „Asta e ce am făcut eu şi mama lor, atât am putut noi să facem, dar n-aş vrea să mai treacă şi ei prin ce trecem noi, de dimineaţa până seara, an după an. Acum, de dormit o noapte întreagă mai dorm peste 6 luni. De fapt, peste 6 luni termin cultura asta, dar voi avea altceva, poate cu un pic mai puţină bătaie de cap. Însă nu ştiu dacă merită. Ajungem să nu le mai vorbim copiilor care trăiesc cu noi în casă, n-avem când. Îi lăsăm dimineaţa dormind, seara nu ştiu dacă mai schimbăm trei vorbe, pentru că ei au intrat la somn”, spune fermierul.

Tomatele atât de căutate se obţin cu multă sudoare şi cheltuieli mari FOTO: arhiva personală Simon Idita „De asta nu aş vrea ca ei să facă asta. Sau nu aşa. Se poate şi fără atâta bătaie de cap, se poate şi cu soiuri rezistente, dar nu au gust, iar clientul vrea gust, şi gustul românesc dacă se duce e o problemă. Pe piaţă, lumea încă îl caută, avem

51

pământ viu, creştem legumele în pământ, încă. La noi, de când se coc primele roşii şi până la ultima recoltare salata de roşii nu lipseşte de pe masă. Nu vreţi să ştiţi cât costă produsele pe care le folosesc pentru a evita chimicalele. Dau 1.200 lei la un stropit. Două luni durează recoltarea, soiurile acestea nu iubesc căldura“, mai spune fermierul. El mai explică şi că 2020, în ciuda pandemiei, a fost un an bun, legumele au avut căutare. Dacă n-ar fi fost cheltuielile absolut necesare pentru refacerea infrastructurii... „Au fost nişte cheltuieli serioase, de asta nu pot vorbi de profit, dar acum sper să stau liniştit următorii 10-20 ani, vorbesc de structură. Însă cheltuieli se ivesc tot timpul, folia o schimbăm la cinci ani...“.

Țăranii nu mai au voie să țină scroafă cu purcei, nici fermele n-au voie să vândă gospodarilor purcei!Ramona Dascălu - 6 februarie 2021

Românii nu vor mai avea porc românesc pe masa de Crăciun, trage un semnal de alarmă senatorul Călin Mătieș, care spune că se va ajunge ca oamenii din mediul rural să nu mai crească porci în propriile gospodării și asta atât din cauza limitării numărului de capete la 5, ceea ce înseamnă că țăranii nu vor mai avea voie să facă reproducție, cât și din cauza faptului că fermele mari nu mai au voie să vândă purcei către populație.

”Crescătorii de porci sunt cei care mi-au tras semnale de alarmă cu privire la acest Ordin 24, care prevede ca ţăranul să nu crească mai mult de 5 porci în gospodărie, nu are voie să aibă scroafă cu purcei, adică nu are voie să facă reproducţie. Fermele mari nu au voie ca să vândă către populaţie purcei şi atunci ceea ce se va întâmpla în următorii doi ani este că nu vom avea porc în gospodăriile românilor. Toate acestea ei le pun, cumva, în cârca pestei porcine africane, dar există atâtea măsuri de a preveni pesta porcină africană”, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, senatorul Călin Matieş, care este, totodată, şi preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale.

52

În acest sens, senatorul PSD de Alba, Călin Matieş, îi solicită ministrului Adrian Oros să revină asupra Ordinului nr. 24/29 ianuarie 2021 privind stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploataţii de suine. De asemenea, acesta a solicitat chiar pe această temă și o întâlnire în Comisia de Agricultură, care se pare că va avea loc marţi, 9 februarie, și la care vor participa cinci crescători de porci.

Crescătorii cu peste 5 porci trebuie să aibă medic, vestiar, punct de pază

Călin Matieş susține că regulile de biosecuritate nominalizate în ordinul MADR sunt ”imposibil de respectat” de către ţăranii care vor să crească în gospodărie mai mult de 5 porci, întrucât ”de la 6 porci în sus” trebuie să ai, printre altele, un medic angajat, să treci zilnic într -un registru date despre supravegherea sanitară a porcinelor, să ai o sală de necropsiere, un punct de pază amenajat, vestiar-filtru, birou pentru şef de fermă, farmacie etc. ”Dacă depăşeşti 5 porci trebuie să respecţi regulile de biosecuritate. Sunt reguli imposibile pentru o fermă de 6 porci”, este de părere parlamentarul.

”Porcul de Crăciun va ajunge să fie adus din Olanda sau Germania”

Acesta consideră că dacă nu se va face nimic în acest sens, românii nu vor mai avea porc românesc pe masa de Crăciun în viitorul apropiat. ”Nu e normal. S-ar putea ca în viitorul apropiat să nu mai avem porc de Crăciun sau porcul de Crăciun să fie adus din Olanda sau din Germania. (…). O să rămânem, cumva, la mâna samsarilor. Adică, a celor care aduc din Germania sau Ungaria pe ascuns sau cu acte false”, a conchis Călin Matieş.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat în dezbatere publică, pe site-ul instituției, un proiect de act normativ care limitează în continuare creșterea porcilor la 5 capete în cazul gospodarilor, iar ce depășește acest efectiv se consideră exploatație comercială și trebuie să se înregistreze la Registrul Comerțului și să se transforme în persoane juridice.

53

Producătorii mici sunt cinstiți, iar producătorii mari ne păcălesc , De Food Biz La feb. 5, 2021 Ultima actualizare feb. 5, 2021

Continuăm cu Episodul III, din seria “Cumpărătorul și Dubla lui morală”. Astăzi avem”Producătorii mici sunt cinstiți, iar producătorii mari ne păcălesc”. Sigur că e foarte frumos să sprijini producătorii mici. Au și ei tradiții locale, au familii de hrănit și evident, chiar și produse bune. Dar marea majoritate vând mai scump sau chiar cu mult mai scump decât producătorii mari.

De fapt, în spatele intenției de cumpărare a consumatorului se află pur și simplu ideea că producătorii mari au produse cu ingrediente care fac ca produsul să poată fi ieftin și să aibe un termen de valabilitate mai îndelungat. Și atunci el, consumatorul preferă să ia de la producători mai mici, chiar dacă mai scump.

Nu intrăm în a analiza produsul producătorului mic, ci vom analiza dacă suspiciunea consumatorului e fondată în a fi reticent la produsele făcute de producătorii mari.

Hai să luăm produsele lactate. Poate sunt și cele mai senzitive produse din acest punct de vedere.

Consumatorul crede că producătorii cei mari, datorită tehnologiilor precum și aditivilor, reușesc să vândă la un preț mic. Iar produsul să aibe și o valabilitate îndelungată.

Dar ei nu știu că producătorii mari dau o foarte mare atenție calității laptelui crud (materiei prime), adică cu bacterii cât mai puține pe mililitru (sub 100,000 NTG/ml). Și pot spune că nu sunt foarte multe ferme care pot să dea un lapte crud în acești parametri de calitate. Tocmai de asta s-a mai auzit cum că aceste companii mari mai iau lapte crud cu cisternele din Ungaria. Ce urât!

54

Cu ce se hrănesc bacteriile? Cu proteină, nu cu grăsime. Un lapte gras nu e neaparat să fie și bun.

Să precizăm că mare majoritate a lăptăriilor mari măsoară calitatea laptelui prin cantitatea de proteină, ci nu prin cât de gras este laptele. De multe ori, compania procesatoare dorește ca fermierul să standardizeze laptele la fermă în așa fel încât el să ridice laptele crud la un maximum de 2,5% grasime. Fiindcă proteina este cea care dă calitate produsului finit în primul rând. Dar asta se întâmplă mai mult prin alte țări. Din păcate.

Un lapte cu multe bacterii pe mililitru va avea întotdeauna și un conținut redus de proteină, iar acest lapte nu va fi nicioadată colectat de companiile mari.

Există tehnologia, de mulți ani, de a separa bacteriile din lapte și de a avea un lapte mai curat (bactofuga), însă proteina este deja puțină, deci valoarea laptelui este deja compromisă.

Și dacă aceste companii mari sunt atât de grijulii în ceea ce privește laptele crud, credeți că au vreun interes să înșele lumea cu produse ce au o calitate îndoielnică? Sau credeți că au ajuns mari păcălind lumea?

Companiile mari nu-și permit scandaluri. Cu toate astea, apar tot felul de articole care incriminează procesatorii mari de tot felul de practici sau rețete de fabricație îndoielnice. Iar ziarele pare-se că sunt înebunite după scandaluri de acest fel. În mod ciudat însă, nu se ajunge la procese. De ce? Fiindcă toate aceste scandaluri sunt în fapt total nefondate. De fapt, de câțiva ani nici nu prea au mai fost astfel de scandaluri.

Ne întrebam de ce avem brânzeturi galbene semi-tari, cum ar veni clasicul cașcaval (brânză opărită), care nu are nici un gust și mai are și consistența unui cauciuc. Simplu! Fiindcă materia primă (laptele crud) are o calitate joasă, adica cu multe bacterii. Și până la urmă, un lapte cu puțină proteină nici nu e spornic, deoarece va trebui să consumi mai mult lapte ca să obții un kilogram de brânză. Și atunci mă

55

întreb de ce se miră mulți fermieri mici de prețul atât de mic pe lapte pe care-l obțin? Sau că nu primesc bonusuri de calitate?

Din păcate, gradul de exigență al consumatorului, de cele mai multe ori, lasă de dorit. Și asta fiindcă timp de decenii, el s-a obișnuit cu acel cașcaval care nu era decât galben și cu un vag miros de grajd și lapte. Și cam atât.

Acum lucrurile au început să se îmbunătățească în ceea ce privește pretențiile gustative ale consumatorului și asta fiindcă consumatorul a început să intre în contact cu brânzeturi ce provin din locuri unde cultura brânzeturilor este mult mai amplă ca la noi.

Dar sunt semne bune și care vin de la producătorii locali, tot de la ăia mari, dar și medii. Și anume faptul că au început să producă și să introducă pe piață brânzeturi ce provin dintr-o tradiție, fie ea chiar mică, dar care a început să-și facă loc din ce în ce mai mult: brânza de Năsal, Ţaga, Peştera etc.

Prin anii României comuniste, se mai găseau, dar rar, brânzeturi cu mucegai albastru, dar și alb, produse de câteva I.C.I.L.-uri (lăptarii) cum ar fi cea din Brașov sau Ploiești. Produceau brânză ”Homorod” și ”Bucegi” (mucegai albastru) și mai era una într-un pachet cartonat dreptunghiular care era cu mucegai alb. Dar au dispărut brusc, atunci când ”împărăția” a vrut să extermine decadența capitalistă. Iar adevăratul aur, adică munca celor ce au obținut și ținut în viață banca de bacterii ce era vitală pentru aceste tipuri de brânzeturi, a fost pur și simplu aruncată la gunoi printr-un simplu ordin de ”a scoate din priză” incubatoarele existente din laboratoarele acelor lăptării. Mda! Un act de-a dreptul criminal. Ca și multe alte acte tot criminale ce s-au întâmplat în vremea comunismului.

La produsele din carne lucrurile sunt mai puțin complicate și asta fiindcă piața producătorilor de carne este mult altfel sedimentată, adică sunt mult mai mulți producători de mărime medie locali (la producții de 2-5 to/zi) ce co-există relativ pașnic cu cei mari. Ce putem spune e că produsele premium sunt mai mult “monopolul” producătorilor mici și medii locali cu ceva inflexiuni provenite din importuri. În ceea ce privește consumul de carne, el este concentrat pe carnea de porc, unde consumul nu este acoperit nici măcar la jumătate de

56

producția locală, restul trebuind să fie acoperit de importuri. Tocmai din această cauză, marca “Porc Românesc” sau “Produs din porc crescut în România” a ajuns să reprezinte o plus valoare destul de mare, chiar dacă procesatorii sunt de fapt mai satisfăcuți de randamentul porcilor proveniți din import.

Deci și spre consecință, piața lactatelor este cea în care consumatorul încă stăruie într-o “dublă morală” bazată pe o nefondată lipsă de încredere acordată producătorilor mari. Ceea ce putem spune e că cei mari încep să acorde o atenție din ce în ce mai mare produselor tradiționale, în mare parte (re)descoperite de ei, și astfel am putea spune că factorul “încredere” o să mai reducă din această “dublă morală” ce mai există astăzi. Autor: B. D.

Anunț de vânzare: Sămânță de mazăre certificată la prețuri extrem de atractive, agrointeligenta.ro - 5 februarie 2021

S C AGRICOLA HOLDING MANGALIA SRL, una dintre cele mai importante ferme perfomante din județul Contanța, societate înființată în anul 1998 de către Dr.Ing. Vasile Olan, este producătoare de samanta de grâu, orz și mazăre de top încă din primii ani de la inființare. În campania de primăvară 2020, compania are spre vânzare sămânță certificată de mazăre la prețuri extrem de atractive pentru fermieri.

Oferta la sămânță de mazăre furajeră: Sămânță Mazăre Volt C2 – 1,75lei /kg + TVA Sămânță Mazăre Volt C1 – 1,9 lei /kg + TV

Sămânța este ambalată în saci BB 1.000kg, iar prețurile sunt valabile în condițiile de plată cash.

Ridicarea se face de la sediul din comuna Albești, jud. Constanța. Contact: Ing. Mihai Peniu, 0757013491, agricola.holding@yahoo.com

. ... citeste si partea a doua ...

57