Stiri 14 mai 2021, a doua parte

UNIUNEA EUROPEANA

Când va începe producția curentă de carne de cultură în Uniunea Europeană? meatmilk , 14 mai 2021

Când se va produce carne de cultură în Uniunea Europeană? Întrebarea este pe buzele fiecărei persoane din industrie dar, mai ales, pe buzele fermierilor și este adresată experților din industrie de la BioTech Foods și Peace of Meat, dar și EFSA.

Trei provocări

Este, în general, recunoscut faptul că sectorul cărnii cultivate în laborator se confruntă cu cel puțin trei provocări cheie: scalabilitate și costuri, acceptarea consumatorilor și aprobarea de reglementare.

În acest ultim punct, bărbații au dat din decembrie 2020, când Singapore a devenit prima țară care a autorizat comercializarea cărnii cultivate. De aceea e de înțeles, europenii vor să știe când va fi rândul lor: când va fi servită carnea cultivată pe farfurii din UE?

Carne pe bază de celule la vânzare în 3-5 ani? La conferința ProVeg International pentru 2021 New Food, participanților li s-a pus această întrebare exactă.

O mică proporție (8%) a spus că nu cred că carnea cultivată va fi comercializată vreodată în Europa. Unsprezece la sută au fost semnificativ mai optimiste, considerând că carnea cultivată în laborator va ajunge la farfurii în următorii doi ani.

1

Vânzări ”în vrac”

Mai mult (34%) au spus că carnea cultivată în laborator va fi comercializată în cele din urmă în bloc, dar că va dura cinci ani sau mai mult, iar majoritatea (58%) au declarat că carnea cultivată va primi aprobare în termen de trei până la cinci ani.

În ansamblu, David Brandes, director general la Peace of Meat din Belgia, este de acord. Biotehnologia a dezvoltat o tehnologie bazată pe celule stem care produce grăsimi animale, cum ar fi cele de la bovine, pui sau gâște, în bioreactoare la scară industrială.

Peace of Meat speră să furnizeze grăsimi cultivate – despre care Brandes spune că este „la fel de suculentă” și „la fel de cărnoasă” ca animalul original – companiilor de carne pe bază de plante.

Oferind o „observație la nivelul UE”, mai degrabă decât planul de comercializare Peace of Meat, Brandes a spus publicului că aprobarea de reglementare în termen de trei până la cinci ani este răspunsul „cel mai probabil”.

Se calculează termenul de aprobare

„Guvernele se trezesc acum la ideea că, dacă vrem cu adevărat să îndeplinim obiectivele Acordului de la Paris, trebuie să permită un sistem alimentar mai puțin intruziv”, a spus directorul general. „Deci, urgența este acolo.”

Întrucât carnea și grăsimile cultivate sunt alimente noi, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) cere ca acestea să fie aprobate ca atare. În luna martie a acestui an, EFSA a publicat îndrumări științifice și tehnice pentru pregătirea și depunerea cererilor de autorizare a alimentelor noi.

În cadrul celor mai recente îndrumări, EFSA indică ce date sunt necesare pentru depuneri, inclusiv cele legate de identificarea produselor, procesele de fabricație și compozițiile profilurilor nutriționale, a explicat Brandes.

Odată ce se depune o cerere „perfectă”, se așteaptă ca procesul de aprobare să dureze cel puțin 18 luni. „Orice reiterare va avea nevoie de cel puțin șase luni în plus”, a spus directorul Peace of Meat. „Deci, să presupunem că 24-30 de luni este realist de la momentul depunerii.”

2

Continuându-și calculele, Brandes a spus că speră că primele cereri vor fi depuse în trimestrul următor. Adăugând doi ani în plus, estimarea sa pentru o primă aprobare va ajunge la cel puțin trei ani de acum înainte.

Speranțe pentru procesul de pre-depunere

Iñigo Charola, CEO și cofondator al start-up-ului spaniol de carne de cultură BioTech Foods, „este de acord” cu funcționarea lui Brandes.

Cu toate acestea, Charola a dezvăluit speranța că o modificare recentă a procesului de depunere al EFSA ar putea îmbunătăți procedura de reglementare.

În luna martie a acestui an, EFSA a publicat îndrumări administrative pentru pregătirea cererilor privind alimentele noi, acoperind noi prevederi în faza de pre-depunere.

Fără să știe factorii care stau la baza acestei decizii, CEO-ului BioTech Foods îi place să creadă că va permite autorității de reglementare să „se pregătească în avans”, să ofere feedback companiilor cu privire la informațiile precise care vor fi evaluate și, în cele din urmă, să ajute companiile să „se pregătească puțin” mai bine’.

Un fel similar de dialog a fost observat în abordarea Agenției pentru Alimentație din Singapore (SFA), pe care Charola a lăudat-o în cadrul Conferinței privind alimentele noi. „În cazul Singapore, lucrul bun este că poți vorbi cu autoritatea de reglementare, poți avea feedback de la ei și cred că este evident o situație mult mai bună decât depunerea unui dosar …

„Deci, sperăm că odată cu această nouă modificare a procesului de depunere, [inclusiv] a depunerii cererii preliminare, lucrurile se vor îmbunătăți.”

Birocrația, în centrul atenției

Peace of Meat’s Brandes urmărește, de asemenea, abordarea Singapore, descriind-o ca pe o „stea de nord”.

În ceea ce privește procesul de reglementare al UE, Brandes a sugerat că birocrația și interesul politic o împiedică. „Este foarte greu să inducem un anumit nivel de agilitate și inovare în procesul de aprobare în cadrul organismului de reglementare din Europa.”

3

Singura evaluare a riscurilor a EFSA durează nouă luni, a continuat el, fără a lua în considerare niciun ciclu de feedback. „Deci, acest proces, în opinia mea, este mult prea rigid și prea lent.

„Sistemul de aprobare din Singapore este stabilit pentru a vinde un produs cultivat în termen de trei până la șase luni, susțin ei, așa că este necesar ca EFSA să răspundă cererilor pieței, când vine vorba de agilitate și productivitate de reglementare. Și de asta avem nevoie urgentă în Europa „.

...................................................

R MOLDOVA

Igor Grosu: Pâinea s-a scumpit. Stopaţi exportul de grâu din rezerva de stat 14 mai 2021, 11:48 de Iurii Botnarenco

Igor Grosu, lider PAS La semnalele din teritoriu că pâinea s-a scumpit, chiar şi cu un leu, preşedintele interimar al Partidului Acţiune şi Solidaritate, Igor Grosu, a comentat că problema este că nu s-a stopat exportul grâului din rezerva de stat în contextul secetei de anul trecut. La un briefing de presă, acesta a cerut ca Guvernul să interzică de urgenţă exportul, iar grâul din rezerva de stat să fie acordat morilor şi brutăriilor, transmite IPN.

„Acum o lună şi ceva, pe platforma Consiliului Suprem de Securitate, au fost discuţii legate de acel scandal sau schemă, mai bine zis, pusă la cale de ministrul agriculturii Perju, din întâmplare şi prin coincidenţă cumătrul lui Igor Dodon, de şeful Agenţiei Rezerve de Stat, un coleg mai vechi al ministrului afacerilor interne Voicu. Ulterior, s-a aflat că în joc mai este şi un oligarh, un monopolist pe piaţa de cereale – şi grâu, şi floarea-soarelui – un oarecare Vazha. Au pus la cale o schemă prin care şi-au propus să scoată, sub pretextul împrospătării grâului din rezerva de stat, au pus la cale să exporte acest grâu din ţară”, a declarat Igor Grosu. Potrivit parlamentarului, în contextul secetei de anul trecut, când roada la grâu a fost de două ori mai mică, PAS a atenţionat despre riscul creşterii preţului la pâine. Formaţiunea a solicitat să fie introdus moratoriu la exportul grâului din rezerva de stat.

4

„Însă, guvernul lui Dodon a tot insistat că astfel de pericole nu există şi că în ţară este suficient grâu. Iată că am ajuns să vedem că şi atunci, şi acum, au minţit. Pentru că în spatele acestor declaraţii nu a fost decât interesul financiar al lui Dodon şi al acestui oligarh. Aceleaşi scumpiri care s-au produs la uleiul de floarea-soarelui iar fac parte din înţelegerea dintre Dodon şi acest oligarh, fost partener al lui Plahotniuc, care în lipsa acestuia şi-a găsit un alt partener – un hoţ şi un fricos în persoana lui Dodon”, a mai spus Igor Grosu. PAS i-a solicitat premierului interimar să ia toate măsurile pentru a interzice exportul de grâu din rezerva de stat. „Gândiţi-vă, vă rog frumos, la oameni, nu la Dodon, care este gata să dea foc la ţară, care este gata să facă orice pentru a-şi salva pielea de toate încălcările, schemele, kulioacele etc.”, a declarat liderul PAS. Acesta a mai spus că „în aceste clipe partenerul lui Dodon, cu ajutorul lui, încarcă grâul din Portul Giurgiuleşti şi a reuşit să obţină permis de la şeful Vămii pentru a-l exporta.

SANATATE si GASTRONOMIE

ATENȚIE: Legumele și fructele care pot cauza toxiinfecție alimentară dacă nu sunt spălate cum trebuie

Cristina Popescu

Toxiinfecția alimentară este o afecțiune foarte neplăcută, care se manifestă prin vărsături, diaree, crampe abdominale puternice, greață, lipsa poftei de mâncare, dureri de cap și de gât.

În majoritatea situațiilor, simptomele nu persistă pe termen lung, mai mult de 48 de ore și cedează la administrarea unor medicamente specifice. Există însă și cazuri când toxiinfecția alimentară poate cauza complicații. Bătrânii cu boli cronice, gravidele și copiii mici sunt categorii predispuse la apariția unor astfel de complicații.

5

Legume și verdețuri

Legumele și verdețurile sunt o sursă obișnuită de toxiinfecție alimentară, mai ales atunci când sunt consumate crude.

Cele mai periculoase sunt:

salata verde, spanacul, varza, țelina, roșiile, conopida, castraveții, pătrunjelul, broccoli castraveții.

Acestea pot fi contaminate cu bacterii dăunătoare, cum ar fi E. coli, Salmonella și Listeria. Contaminarea poate apărea din cauza apei și a scurgerilor murdare, a echipamentelor de procesare insalubre și a practicilor incorecte de igienizare.

Între anii 1973 și 2012, 85% din focarele de toxiinfecție alimentară din SUA au fost cauzate de consumul de legume și verdețuri contaminate.

Pentru a reduce riscul, spălați întotdeauna bine frunzele de salată înainte de a mânca. Nu cumpărați pungi cu amestec de salate care conțin frunze stricate și moi și evitați salatele care au fost lăsate la temperatura camerei.

Fructe

Fructele de pădure și pepenele sunt cele mai periculoase categorii de fructe ce pot fi contaminate.

Acestea prezintă un risc ridicat de a provoca intoxicații alimentare din cauza bacteriilor Listeria, care se pot dezvolta pe coajă (în cazul pepenelui) și se pot răspândi în pulpa fructului.

Între 1973 și 2011, în SUA au fost raportate 34 de focare de intoxicații alimentare asociate cu consumul de pepene contaminat. Acest lucru a dus la 3.602 cazuri de toxiinfecții alimentare, 322 de spitalizări și 46 de decese.

6

Fructele proaspete și congelate, inclusiv zmeura, murele, căpșunile și afinele, sunt, de asemenea, o sursă obișnuită de otrăvire alimentară din cauza virusurilor și bacteriilor dăunătoare, în special a virusului hepatitei A.

Spălarea în mai multe ape a fructelor înainte de a le consuma poate reduce acest risc, dar nu complet. În special în cazul murelor, zmeurei, căpșunilor, suprafața acestora nu este netedă iar acest lucru favorizează pătrunderea bacteriilor în fruct.

Evitați salatele de fructe preambalate care nu sunt depozitate la frigider. Spălați întotdeauna fructele înainte de a le consuma și mâncați imediat fructe proaspăt tăiate sau păstrați-le la frigider.

Nutrivita susține printr-o campanie dedicată Asociaţia Română pentru Intoleranţă la Gluten (ARIG) , La zi , Maria Vaschi Publicat Vineri, 14 Mai 2021

Nutrivita, unul din principalii jucători de pe piaţa de comercializare a produselor fără gluten din România, lansează pe 16 mai 2021, cu ocazia Zilei Mondiale a Bolii Celiace, o campanie de donaţie în sprijinul activităţii Asociaţiei Romane pentru Intoleranţă la Gluten (ARIG), unica organizaţie naţională de profil ce derulează programe de sprijin a pacienţilor intoleranţi la gluten sau suferind de boala celiacă.

 Campania „Implică-te ŞI TU! Împreună susţinem comunitatea Fără Gluten din România“ se derulează în perioada 16 mai 2021 – 31 octombrie 2021 şi constă în strângerea de fonduri din vânzarea produselor fără gluten din portofoliul Nutrivita. Pentru fiecare produs fără gluten achiziţionat din gamele Abonett, Balviten, Bauckhof, Bio Junior, Bjorg, Gerble Fără Gluten & Fără Lactoza, Nutrivita va redirecţiona un procent din preţul de vânzare al produsului către proiectele Asociatei Romane pentru Intoleranţă la Gluten de susţinere a creşterii calitãţii vieţii persoanelor cu afecţiuni digestive şi în mod particular a persoanelor diagnosticate cu boala celiacã.

 Singurul tratament pentru boala celiacă este dieta strictă fără gluten, asa cum am precizat în numeroase articole publicate în revista Piata în ultimii 3 ani. Boala celiacă nu se vindecă, însă pacienții care respectă strict dieta pot avea o viață normală. De aceea creşterea gradului de informare şi educare a pacienţilor este una din axele principale de lucru pentru ARIG alături de susţinerea activă a pacienţilor defavorizaţi.

7

  „Campania este o invitaţie deschisă pentru fiecare dintre noi de a sprijini pacienţii cu afecţiuni digestive, mai ales pentru cu boala celiacă. Perioada pe care o traversam este una complicată pentru mulţi dintre noi, cu atât mai mult pentru acele categorii defavorizate. Iată de ce, împreună cu clienţii Nutrivita, ne dorim ca în acest an să oferim ARIG sprijinul necesar derulării cât mai multor campanii de conştientizare şi suport pentru pacienţii afectaţi de intoleranţă la gluten”, a declarat Adelina Păsat, director comercial Nutrivita.

DOSAR

Lupta fermierului Iulică Dinu cu seceta și deșertificarea , mai 14, 2021, agrimanet

Din 1882 și până în 1989, sudul țării a fost protejat de vântul arid și de lipsa ploilor cu perdele de păduri. În anii ’90, tăierile ilegale au distrus pădurile, sub privirile inerte ale Poliției și Romsilva. Acum, localnicii au rămas fără culturi agricole din cauza „nisipurilor zburătoare”.

Agricultura se mai poate face în Oltenia – dar și în alte zone din sud, estul și vestul României – numai cu foraje pentru a scoate apa din subsolul terenurilor, iar culturile de cereale care au nevoie de precipitații din belșug sunt înlocuite cu cele iubitoare de căldură sau exotice, cum ar fi căpșunele și curmalii, mai puțin pretențioase din punct de vedere al consumului de apă.

400.000 de hectare de teren riscă să devină în câțiva ani dune și suprafața va continua să se extindă. Oltenia, Bărăganul, sudul Dobrogei, sud-estul Moldovei și Banatul sunt regiunile cele mai afectate.

Două sunt motivele care duc la apariția nisipului pe terenurilor arabile. Lipsa precipitațiilor, sunt ani în care între mai și mijlocul lui august nu plouă deloc. Apoi, absența perdelelor forestiere care să protejeze pământul de vânt și să păstreze apa în sol.

Mulți fermieri din regiunile în proces de deșertificare aleg să nu-și mai cultive terenurile secetoase pentru că nu-și permit să sape puțuri și să achite o notă de plată de peste o mie de euro pe hectar pentru irigații.

Ministerul Mediului a început un program de împădurire în Oltenia, dar micile păduri de salcâm care au apărut în ultimii ani nu fac față

8

secetei. În plus, împădurirea s-a făcut comasat, nu sub formă de bariere verzi.

Uneori împăduririle s-au făcut pe fondurile forestiere ale foștilor șefi din Ministerul Mediului. De ce? Pentru ca aceștia să nu cheltuiască din buzunar ca să își împădurească terenurile tăiate la zero.

În lipsa unui program național serios, sudul României va deveni rapid o zonă de tip deșert, acoperită definitiv de „nisipuri zburătoare”, cum se exprimă localnicii. Specialiștii susțin că deșertificarea sudului țării este o realitate, nu mai este doar o poveste. Soluția: un program național serios de reîmpăduriri. E necesar de ani de zile și nu e gata nici acum.

După recunoșterea Independenței, modernizarea țării a însemnat și folosirea eficientă a terenurile, prin urmare și protejarea de deșertificare a sudului țării. În anul 1906, după ce împăduririle înaintaseră substanțial, se organizează primele studii sistematice privind influența pozitivă a perdelelor forestiere asupra producției agricole. Concluziile acelor studii sunt valabile și astăzi: barierele forestiere pot salva sudul țării să nu devină deșert.

Constantin Garoflid, ministru al Agriculturii în mai multe mandate între 1918 și 1927 și primul președinte al Academiei de Agricultură din România, este cel care stabilește prin programe de împădurire că agricultura din sudul țării are nevoie de perdele de păduri, spune profesorul universitar Florin Stănică intervievat de Radio Europa Libera România

„Au fost două perioade de apogeu ale împăduririlor. Prima în anii ’20-’30 din secolul trecut, în perioada lui Garoflit. A doua, în perioada comunistă, când s-au făcut sistemele de irigații”, ne amintește Florin Stănică.

Ideile acestor agronomi în exercițiul funcțiunii înainte și în timpul comunismului au fost abandonate în anii ’90. În sălbăticia primilor ani ai tranziției spre democrație, perdelele de arbori și întregi păduri din sudul țării au fost tăiate în totalitate. A fost ca o invazie barbară. Vorbim despre tăieri ilegale sub ochii indolenți ai Poliției și ai Romsilva. În Oltenia, hoții de lemne au devenit în ultimele trei decenii personaje populare: ei vând buștenii ieftin, iar localnicii fără păduri se bucură că fac economie la lemnele de foc. Localnicii care și-au recuperat pădurile fac la rândul lor cereri la ocoalele silvice să își taie pădurile: dacă nu le taie ei, le taie hoții.

În prezent, situația se află într-un relativă acalmie: noile păduri sunt prea tinere pentru ca lemnul lor să aibă valoare de piață, iar, după câte se pare, hoții de lemne au ajuns suficient de înstăriți ca să se reprofileze. Unii au intrat în politică.

9

Povestea nisipurilor mișcătoare

Fâșia de 50 de km din sudul țării, dinspre Dunăre spre centrul țării, este una dintre zonele unde solul nisipos este întâlnit în aproape fiecare sat sau comună. Profesorul Florin Stănică, de la Facultatea de Horticultură, Universității de Agronomie din București, ne amintește că terenurile din zonă au avut mereu un aspect nisipos, dar că atât timp cât au existat păduri și irigații, această caracteristică nu a afectat prea mult viața oamenilor din regiune.

Cum pădurile au fost distruse, iar arborii care protejau terenul de vântul arid și păstrau apa în subsol au dispărut, pământul a devenit în multe zone chiar nisip, la propriu.

Nisipul din Mîrșani

Una dintre comunele afectate după Revoluție de fenomenul deșertificării este Mîrșani, din județul Dolj.

„Perdelele de pădure nu mai sunt. S-au distrus în ultimii ani. După Revoluție, încet-încet s-au tot distrus. În copilărie erau perdele de păduri și atunci toate terenurile dintre perdele erau plantate cu secară, porumb, cu toate plantele. Atunci era apă. Acum nu mai este pentru că s-au tăiat pădurile”, povestește Alexandru Dunoiu, președintele Asociației Proprietarilor de Păduri din Mîrșani pentru Radio Europa Libera România

La rândul său, Iulică Dinu, unul dintre fermierii care are curajul să mai cultive în Mîrșani, spune că tăierile de păduri sunt cele care au adus nisipul în Oltenia. „Au fost bariere verzi, dar în anii tranziției, pădurile s-au tăiat în masă. În zece ani s-a distrus o mare parte din pădurea care era înainte”, spune acesta.

Tăierile masive de copaci au adus la apariția „nisipurilor zburătoare”. Sintagma e folosită frecvent de localnici, iar sensul ei este că Oltenia nu mai este numai o zonă cu precipitații reduse, ci o regiune în care trăsăturile deșertului s-au instalat deja.

Cum Oltenia este o regiune în care oamenii pun o pâine pe masa familiei din munca în agricultură, acum fermierii trebuie să găsească soluții să învingă seceta și terenul nisipos pentru a supraviețui.

„Toată zonă este cu seceta, de la noi, de aici de la Mîrșani, până la Sadova, Bechet, Corabia, până la Dunăre, în toate zona sunt nisipuri”, mai spune

10

Dunoiu. Adaugă amărât: „Plouă rar! Agricultura se face pe suprafețe mici, cartoful, legumele, lubenițele, atât se mai cultivă”.

Seceta s-a accentuat

Majoritatea localnicilor au abandonat însă lupta cu seceta și își lasă terenurile pârloagă. Se declară înfrînți pentru că ultimii doi ani a fost secetă accentuată în sudul României. „A plouat foarte rar, puțin primăvara și apoi toamnă, dar în timpul verii a fost arșiță mare. Anul trecut a plouat puțin undeva pe 10 mai și după probabil prin august. Între aceste momente, nu a mai plouat”, spune fermierul Iulică Dinu. pentru Radio Europa Libera România

„Din ce în ce seceta devine mai mare, precipitații tot mai puține, clima s-a dereglat. Principala problemă este seceta care este peste tot în Oltenia, este o zonă defavorizată din punctul acesta de vedere”, este trista sa concluzie.

Pe vremuri creștea și grâul în Oltenia

Acesta își amintește că tot terenul din zonă era cultivat până în 1990. „Se cultivau cartofi, porumb, secară – grâul merge mai puțin pe nisipul de la noi, dar se cultiva -, soia, rapiță, floarea soarelui. Înainte mergea și sistemul de irigații, zi și noapte se uda”, spune el.

Din cauza secetei, fermierii au renunțat la culturile de cereale, care au nevoie de apă multă. Au renunțat și la culturile de cartofi, din cauza secetei care presupune un efort mare, situație care se corelează ineficient cu prețul mic.

Și Iulică Dinu ne povestește despre tot mai multe terenuri lăsate pârloagă din cauza lipsei apei și a costurilor ridicate ale irigațiilor. „Oamenii nu mai cultivă pe suprafețe mari, cultivă pe suprafețe pe maximum o jumătate de hectar, unde au un puț forat pentru a scoate apa din subsol”, ne explică acesta.

Ca și în alte zone din țară și în Oltenia există mari fermieri care au luat în arendă terenuri întinse pe care cultivă secară și porumb, dar aici și aceștia se descurcă greu.

Fermierii au trecut la culturi exotice, ca în deșert

În loc de cereale și cartofi, unii fermieri olteni s-au reprofilat în ceea ce privește culturile. Nu aveau altă șansă de supraviețuire. Familia Dinu a început să cultive căpșuni din anul 2008.

11

„Și căpșunile merg foarte bune. Este o plantă care se pretează foarte bine la nisip. Și în Spania, și în Italia se plantează căpșuni pe nisip. Avem o plantație de 12 hectare de căpșuni, am început cu căpșunele acum peste zece ani, avem diferite soiuri de căpșuni”, ne spune Iulică Dinu.

„În fiecare an ne-am extins. Avem copii, unul dintre băieți e student la Horticultură la Universitatea din Craiova. Pot să vă spun că și eu sunt în anul trei, suntem colegi, mergem la Horticultură să învățăm cât mai mult despre plante, pentru vrem să facem ceva de viitor aici”, mai adaugă acesta.

Dar și culturile de căpșuni au nevoie de apă. Cum sistemul de irigații construit în vremea comunismului a fost distrus, acum fermierii sapă puțuri la adâncime pentru a scoate apa din subsol. Apoi, folosesc sisteme de irigare prin picurare pentru a asigura apa necesară căpșunilor.

Fermierii au luat-o înaintea Ministerului Agriculturii

Aceste sisteme prin picurare sunt sisteme moderne, prietenoase cu mediul. Au făcut minuni în Israel unde terenurile nisipoase sunt regula. Cu toate acestea, Ministerul Agriculturii a ignorat această soluție. Este unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană nu a aprobat încă finanțări de miliarde de euro pentru modernizarea sistemului de irigații național prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Ministerul Agriculturii a cerut bani pentru refacerea canalelor proiectate în epoca lui Nicolae Ceaușescu, canale din care se pompa, uneori și antigravitațional, apa spre culturi, unde se iriga prin stropire, un sistem depășit și mult mai costisitor.

Chiar dacă Ministerul Agriculturii a rămas ancorat în variante de irigat ceaușiste, fermierii din Oltenia au apelat pe bani proprii la aceste sisteme de picurare moderne și relativ simple. În acest timp, fermieri din alte state obțin finanțare din bugetul european, buget la care și România contribuie substanțial, dar de care nu e capabilă să se folosească. De fapt, sistemele de irigații prin picurare sunt singurele eficiente, nu consumă multă energie și nu risipesc apa.

„Sistemele de picurare sunt extraordinare, fără ele nu am putea face față. Cu ajutorul lor, dăm apa precis la rădăcină, adică nu împrăștiem pe tot câmpul. Aici avem sistemul de irigare, prin care apa ajunge la plante. Vedeți și dumneavoastră, cu robineți, prin picurare prin care se merge la rădăcina plantei”, ne explică Iulică Dinu.

„Mai putem face câte un puț forat să udăm cu pompițe alimentate cu benzină, cu energie electrică, cum se poate. Ne descurcăm cu un puț, am făcut un puț, am cumpărat o pompiță și astfel ne descurcăm aici. De la 1 mai

12

începem cu cantități mai mari de apă. În august începe să se mai răcorească, să fie nevoie de mai puțină apă”, mai punctează fermierul.

Vechile sisteme de irigații din canalele făcute în perioada comunistă nu ar fi rentabile pentru fermieri, din cauza consumului mare de energie. Dar, oricum, acestea nici măcar nu mai există în zonă.

„Este o investiție costisitoare un sistem de irigații clasic aici. Un hectar de căpșuni ne costă la 9.000-10.000 de euro pe an. Din acest preț, cred că irigațiile ne costă undeva la vreo o mie de euro pe hectar”, ne mai spune Iulică Dinu.

Investiția e însă rentabilă. Într-un an bun, familia Dinu scoate din fiecare hectar de căpșuni o sumă dublă. De curând, ferma sa a încheiat un contract cu un supermarket. După ce culeg căpșunile, acestea sunt puse în caserole și ajung în București. Până la căpșuni, familia Dinu cultiva cartofi. Iulică Dinu spune că această cultură nu le-ar mai asigura supraviețuirea din cauza prețurilor mici la cartofi.

„Sperăm să fie mai bine de acum. Nu știu cum va fi viitorul, dar populația este îmbătrânită. Tineretul pleacă, ce să facă aici?! Nu s-a făcut o fabrică, ceva, nimeni nu vine, să vină să spună «vreau să fac ceva în comuna dumneavoastră». Din 1989 și până acum nu a venit nimeni să încerce ceva”, se arată dezamăgit fermierul.

„Terenul are potențial, problema este apa. Dacă ar fi apă, comuna Mîrșani este o comună de oameni muncitori. Așa a fost din totdeauna, s-au cultivat cartofi, varză, lubenițe, deși mai mult la Dăbuleni se cultivă lubenițele”, se încurajează fermierul.

„Suntem câțiva băieți care ne încăpățânăm să stăm în picioare. Sperăm că poate, poate guvernul vede ce se întâmplă în Dolj, aici la noi, și o să vină cu soluții”, atrage atenția Iulică Dinu.

Când este întrebat dacă s-a gândit să renunțe, acesta răspunde instant: „Nu, pentru că acum vreau să dau ștafeta băiatului meu”. Sebastian Dinu, fiul său cel mai mic, e viitor agronom.

Familia Dinu e însă o excepție printre fermierii din Oltenia. Soluțiile majore sunt de competența autorităților.

„Deșertificarea este aici, este o realitate. Nu trebuie să credem altceva. Singura soluție este să împădurim zonele în proces de deșertificare. Este vorba de o suprafața de 400.000 de hectare care este afectată de

13

deșertificare. Oltenia, Bărăgan, Dobrogea – sudul țării în general – plus părți din vest și din sud-est sunt în acest pericol. Trebuie o companie națională, trebuie luate măsuri cât mai rapide și cât mai concrete”, ne atrage atenția și profesorul universitar Florin Stănică.

În mai multe localități din Dolj s-au plantat salcâmi pe suprafețe de aproape 10.000 de hectare. Finanțările au fost făcute prin Ministerului Mediului.

Profesorul Florin Stănică atrage atenția că nici statul, nici fermierii încă nu știu cum să învingă deșertificarea. Soluții ar putea fi mult mai diverse, dacă s-ar apela la expertiza de secol XXI.„Nu doar salcâmul, sunt multe alte specii care poate sunt mai profitabile”, punctează acesta. Însă fermierii nu sunt interesați, iar statul este mereu cu un pas în urmă. „China a stopat deșertificarea din anumite zone cu ajutorul curmalilor. Pot fi o variantă bună și pentru sudul țării. Nu este greu, dar e necesară o strategie coerentă”, mai spune specialistul.

Împăduriri pe bani publici pentru un fost secretar de stat în Ministerul Mediului

Din 2010 și până acum Ministerul Mediului a demarat mai multe programe pentru împădurire. Sumele nu au fost mereu mari. Au fost ani când sumele nu au trecut de 2-3 milioane de lei, dar au fost și ani când s-a ajuns și la 30 de milioane de lei. Ultimii trei ani au fost unii dintre cei mai bogați, direcțiile silvice au scos la licitație contracte de câteva zeci de milioane de lei. În 2020 s-au oferit 10 milioane de lei numai prin Fondul de Ameliorare, pentru rezolvarea problemei terenurilor degradate.

„România are cel puțin 500.000 de hectare de terenuri degradate. Dacă toate acestea ar fi împădurite, am realiza cea mai mare extindere de fond forestier din ultimii 30 de ani. Însă, aici, în zona Olteniei, efectul împăduririi celor 100.000 de hectare ar decide viața a altor sute de mii de hectare și a zeci de mii de locuitori. Avem bani: 10 milioane de lei doar anul acesta, prin Fondul de Ameliorare.”, spunea în 2020 fostul ministru al Mediului, Costel Alexe. Declarația era făcută într-o vizită de lucru în 2020, chiar la Mîrșani, printre nisipurile mișcătoare.

Pe lângă investiția din Mîrșani, tot în Dolj, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a investit 20 de milioane de lei și în comuna învecinată, la Dăneți. Acolo au fost împădurite de la zero 1.000 de hectare. Alte 1,2 milioane de lei au fost investiți la Ostroveni, unde au fost acoperite cu arbori 82 de hectare nisipoase.

14

De asemenea, în județul Olt au fost împădurite 610 hectare în localitățile: Urzica (280 de hectare), Vădăstrița (50 de hectare), Ștefan cel Mare (200 de hectare), Dobrun (80 de hectare). Dar pentru toate aceste vești bune există și reversul medaliei – rețelele politice clientelare și abonații la contractele cu statul.

Talentatul domn Popescu

Unul dintre oamenii care au lucrat la programul de reîmpădurire a României este Dan Popescu. Fost șef în direcțiile din Dolj ale Romsilva și apoi manager de firme și șef de ocol silvic, Dan Popescu devenea la începutul lui 2015 secretar de stat în Ministerul Mediului, minister condus de Grațiela Gravilescu.

Nu a rămas în funcție decât până în noiembrie. În 2017 se întoarce în Ministerul Mediului unde devine consilier. După numai un an iar pleacă din institiție.

El este și persoana care coordonează Ocolul Silvic „Renașterea Pădurii” din Mîrșani, ocol silvic care a primit din 2008 și până acum 24 de milioane de lei pentru împăduriri.

Pădurile există la fața locului, însă salcâmii au fost plantați comasat și nu asigură în acest fel decât în parte rolul de perdea forestieră pentru terenurile aride din zonă, așa cum spun experții că este eficient.

Revenind la împăduririle de la Mîrșani, ministerul unde a lucrat Dan Popescu a dat bani ocolului silvic coordonat de acesta. Mai mult, o parte din împădurirea de peste 1.200 de hectare a fost făcută cu o firmă în care el era acționar și care este acum este deținută de soția sa.

Levant SRL din Olt este una dintre firmele cele mai norocoase firme atunci când vine vorba de contracte câștigate pentru împădurire. Societatea l-a avut acționar unic pe Dan Popescu până în 2015. Acum, soția sa este parteneră cu o altă persoană, așa cum reiese din datele obținute cu ajutorul termene.ro.

În primăvara lui 2008, firma fostului oficial din Ministerul Mediului este declarată câștigătoare a unui contract de 11 milioane de lei, fără TVA, pentru lucrări de împădurire a peste 580 de ha din zona localității Dăneți. Lucrările au fost licitate de Garda Forestieră Râmnicu-Vâlcea.

În aprilie 2008, a mai fost semnat un contract pentru suma de 8 milioane de lei pentru „Lucrări de execuție perimetru de ameliorare Cuculeanu nr. 3 – Mîrşani”. Termenul de execuție este de cinci ani.

15

Levantul SRL a obținut contracte de peste 12 milioane de lei pentru împăduriri din 2017 și până acum, conform datelor obținute cu ajutorul aplicație lege5.ro.

Nu l-am putut contacta pe Dan Popescu pentru a ne explica daca a fost implicat în vreun fel cât a lucrat în minister în acordarea contractelor de împădurire către firma soției.

De la preluarea guvernării de către PNL, anul trecut, prin programul „Bariera verde” patronat de Președinția României, au ajuns la Mîrșani bani pentru a se planta copaci pe încă 30 de hectare.

Dar majoritatea plantărilor cu care politicienii și corporațiile se laudă în presă sunt o himeră

Țară în service | Atacul nisipurilor mișcătoare. Cum poate fi oprită deșertificarea Olteniei , 12 mai, 2021 , Alexandru Miron , Marian Păvălașc

Deșertificarea sudului țării nu mai este un avertisment. După distrugerea pădurilor, terenurile au devenit nisipoase chiar lângă fostele instalații de irigații.

Din 1882 și până în 1989, sudul țării a fost protejat de vântul arid și de lipsa ploilor cu perdele de păduri. În anii '90, tăierile ilegale au distrus pădurile, sub privirile inerte ale Poliției și Romsilva. Acum, localnicii au rămas fără culturi agricole din cauza „nisipurilor zburătoare”.

Agricultura se mai poate face în Oltenia - dar și în alte zone din sud, estul și vestul României - numai cu foraje pentru a scoate apa din subsolul terenurilor, iar culturile de cereale care au nevoie de precipitații din belșug sunt înlocuite cu cele iubitoare de căldură sau exotice, cum ar fi căpșunele și curmalii, mai puțin pretențioase din punct de vedere al consumului de apă.

16

400.000 de hectare de teren riscă să devină în câțiva ani dune și suprafața va continua să se extindă. Oltenia, Bărăganul, sudul Dobrogei, sud-estul Moldovei și Banatul sunt regiunile cele mai afectate.

Două sunt motivele care duc la apariția nisipului pe terenurilor arabile. Lipsa precipitațiilor, sunt ani în care între mai și mijlocul lui august nu plouă deloc. Apoi, absența perdelelor forestiere care să protejeze pământul de vânt și să păstreze apa în sol.

Mulți fermieri din regiunile în proces de deșertificare aleg să nu-și mai cultive terenurile secetoase pentru că nu-și permit să sape puțuri și să achite o notă de plată de peste o mie de euro pe hectar pentru irigații.

Ministerul Mediului a început un program de împădurire în Oltenia, dar micile păduri de salcâm care au apărut în ultimii ani nu fac față secetei. În plus, împădurirea s-a făcut comasat, nu sub formă de bariere verzi.

Uneori împăduririle s-au făcut pe fondurile forestiere ale foștilor șefi din Ministerul Mediului. De ce? Pentru ca aceștia să nu cheltuiască din buzunar ca să își împădurească terenurile tăiate la zero.

În lipsa unui program național serios, sudul României va deveni rapid o zonă de tip deșert, acoperită definitiv de „nisipuri zburătoare”, cum se exprimă localnicii. Specialiștii susțin că deșertificarea sudului țării este o realitate, nu mai este doar o poveste. Soluția: un program național serios de reîmpăduriri. E necesar de ani de zile și nu e gata nici acum.

În drum spre frontul din Bulgaria unde s-a desfășurat Războiului de Independență dintre 1877-1878 , domnitorul Carol I a observat că în Oltenia sunt suprafețe mari de terenuri nisipoase nefolosite. „În campania militară din timpul Războiului de Independență (1877-1878), Carol I și-a stabilit cartierul general la Poiana Mare (n.r. comună din județul Dolj). Acolo el a putut vedea întinsele suprafețe ocupate de nisip. Domnitorul și viitorul rege s-a interesat de posibilitățile de fixare a acestor terenuri, de eliminare a nisipului”, ne povestește directorul Direcției Silvice Dolj, Daniel Drîgnei.

Domnitorul Carol I și ofițeri în casa care a găzduit Cartierul General românesc în Războiul de Independență în comuna Poiana/Dolj din sudul Olteniei, în apropierea Dunării. Arhivele Naționale.

„După terminarea războiului și redresarea economică a țării, Carol I a cerut guvernului să ia măsuri de combatere a deșertificării. Astfel, începând cu anul 1882, după ce s-au făcut unele pregătiri și studii, au demarat lucrările de împădurire cu salcâmi, desfășurându-se într-un ritm de peste 500 de

17

hectare pe an. În anul 1904, suprafața ocupată cu păduri însuma 11.077 ha, iar până în 1948 s-au mai plantat 38.000 ha”, precizează Daniel Drîgnei.

Modernizarea României a însemnat și perdelele de păduri

Povestea lui Drîgnei nu este o legendă, urmele lui Carol I în Poiana Mare se găsesc și acum. Aici se mai află casa în care a fost amplasat, în 1877, Marele Cartier General al Armatei Române, în reședința familiilor Marincu-Măgereanu. Acesta este locul de unde domnitorul Carol l a coordonat intre aprilie-august 1877 operațiunile din sudul Dunării care aveau să aducă Independența țării. După telegrama de sprijin trimisă de Marele Duce Nicolae al Rusiei ale cărui trupe fuseseră înfrânte în Balcani, domnitorul și-a mutat Cartierul General la sud de Dunăre, în satul Poradim, la 20 km de Plevna. A rămas pe front până în decembrie, după cucerire orașului apărat de Osman Pașa.

18

Casa Marincu-Măgereanu, locul care a fost Cartierul General al lui Carol I în Războiul de Independență 1877-1878, cel aflat pe teritoriu românesc.

După recunoșterea Independenței, modernizarea țării a însemnat pentru Carol și guvernele de atunci inclusiv folosirea eficientă a terenurile, prin urmare și protejarea de deșertificare a sudului țării. În anul 1906, după ce împăduririle înaintaseră substanțial, se organizează primele studii sistematice privind influența pozitivă a perdelelor forestiere asupra producției agricole. Concluziile acelor studii sunt valabile și astăzi: barierele forestiere pot salva sudul țării să nu devină deșert.

Ideile lui Carol I privind barierele de păduri capătă valoare științifică în perioada interbelică. Constantin Garoflid, ministru al Agriculturii în mai multe mandate între 1918 și 1927 și primul președinte al Academiei de Agricultură din România, este cel care stabilește prin programe de împădurire că agricultura din sudul țării are nevoie de perdele de păduri, ne spune profesorul universitar Florin Stănică.

„Au fost două perioade de apogeu ale împăduririlor. Prima în anii '20-'30 din secolul trecut, în perioada lui Garoflit. A doua, în perioada comunistă, când s-au făcut sistemele de irigații”, ne amintește Florin Stănică.

Ideile lui Carol I, ale lui Constantin Garoflit, ale altor agronomi în exercițiul funcțiunii înainte și în timpul comunismului, au fost abandonate în anii '90. În sălbăticia primilor ani ai tranziției spre democrație, perdelele de arbori și întregi păduri din sudul țării au fost tăiate în totalitate. A fost ca o invazie barbară. Vorbim despre tăieri ilegale sub ochii indolenți ai Poliției și ai Romsilva. În Oltenia, hoții de lemne au devenit în ultimele trei decenii personaje populare: ei vând buștenii ieftin, iar localnicii fără păduri se bucură că fac economie la lemnele de foc. Localnii care și-au recuperat

19

pădurile fac la rândul lor cereri la ocoalele silvice să își taie pădurile: dacă nu le taie ei, le taie hoții.

Nenumărate fărădelegi care au măcinat viețile oamenilor mărunți într-o țară care se străduia în discursuri și seminarii la București să instituie domnia legii. În prezent, situația se află într-un relativă acalmie: noile păduri sunt prea tinere pentru ca lemnul lor să aibă valoare de piață, iar, după câte se pare, hoții de lemne au ajuns suficient de înstăriți ca să se reprofileze. Unii au intrat în politică.

„Situația e foarte gravă mai ales pentru județele de câmpie din sudul României, cele mai expuse în fața aridizării produsă de schimbările climatice. Acestea mai au pădure pe numai 5-6% din teritoriu, mult sub media națională de 29%, care oricum ne situează abia pe locul 19 în Uniunea Europeană”, explică reprezentanții organizației Greenpeace România.

POVESTEA NISIPURILOR MIȘCĂTOARE

Fâșia de 50 de km din sudul țării, dinspre Dunăre spre centrul țării, este una dintre zonele unde solul nisipos este întâlnit în aproape fiecare sat sau comună. Profesorul Florin Stănică, de la Facultatea de Horticultură, Universității de Agronomie din București, ne amintește că terenurile din zonă au avut mereu un aspect nisipos, dar că atât timp cât au existat păduri și irigații, această caracteristică nu a afectat prea mult viața oamenilor din regiune.

Teren nisipos din comuna Mîrșani/jud. Dolj, România

20

Cum pădurile au fost distruse, iar arborii care protejau terenul de vântul arid și păstrau apa în subsol au dispărut, pământul a devenit în multe zone chiar nisip, la propriu.

Nisipul din Mîrșani

Una dintre comunele afectate după Revoluție de fenomenul deșertificării este Mîrșani, din județul Dolj.

„Perdelele de pădure nu mai sunt. S-au distrus în ultimii ani. După Revoluție, încet-încet s-au tot distrus. În copilărie erau perdele de păduri și atunci toate terenurile dintre perdele erau plantate cu secară, porumb, cu toate plantele. Atunci era apă. Acum nu mai este pentru că s-au tăiat pădurile”, ne povestește Alexandru Dunoiu, președintele Asociației Proprietarilor de Păduri din Mîrșani.

Alexandru Dunoiu povestește că „nisipurile zburătoare” se instalează în multe zone ale Olteniei începând cu luna mai și până la începutul toamnei.

La rândul său, Iulică Dinu, unul dintre fermierii care are curajul să mai cultive în Mîrșani, spune că tăierile de păduri sunt cele care au adus nisipul în Oltenia. „Au fost bariere verzi, dar în anii tranziției, pădurile s-au tăiat în masă. În zece ani s-a distrus o mare parte din pădurea care era înainte”, spune acesta.

Tăierile masive de copaci au adus la apariția „nisipurilor zburătoare”. Sintagma e folosită frecvent de localnici, iar sensul ei este că Oltenia nu mai este numai o zonă cu precipitații reduse, ci o regiune în care trăsăturile deșertului s-au instalat deja.

21

„Este secetă, sunt și nisipuri zburătoare dacă nu este pădure. Vântul zboară nisipul și îl face dune pe unde poate. Da, vara este greu de respirat, vântul zboară nisipul, îl băgă și în casă”, mai adaugă Dunoiu. Întrebat de câte ori se mătură/aspiră pentru a se scoate nisipul din casă, președintele proprietarilor de păduri răspunde bătrânește că „femeile se ocupă de măturat, ele știu de câte ori scot nisipul din casă. Femeile știu, e treaba lor!”. Necazul e că nisipul din plămâni nu poate fi scos nici cu mătura, nici cu aspitatorul...

Cum Oltenia este o regiune în care oamenii pun o pâine pe masa familiei din munca în agricultură, acum fermierii trebuie să găsească soluții să învingă seceta și terenul nisipos pentru a supraviețui.

Căldura apăsătoare face ca pământul să „fiarbă” chiar de la începutul lunii mai. Comuna Mîrșani, județul Dolj.

„Toată zonă este cu seceta, de la noi, de aici de la Mîrșani, până la Sadova, Bechet, Corabia, până la Dunăre, în toate zona sunt nisipuri”, mai spune Dunoiu. Adaugă amărât: „Plouă rar! Agricultura se face pe suprafețe mici, cartoful, legumele, lubenițele, atât se mai cultivă”.

Seceta s-a accentuat

Majoritatea localnicilor au abandonat însă lupta cu seceta și își lasă terenurile pârloagă. Se declară înfrînți pentru că ultimii doi ani a fost secetă accentuată în sudul României. „A plouat foarte rar, puțin primăvara și apoi toamnă, dar în timpul verii a fost arșiță mare. Anul trecut a plouat puțin undeva pe 10 mai și după probabil prin august. Între aceste momente, nu a mai plouat”, ne spune fermierul Iulică Dinu.

22

Nisipul de pe terenurile din Oltenia se formează chiar lângă plantele udate cu irigații / comuna Mîrșani, județul Dolj

„Din ce în ce seceta devine mai mare, precipitații tot mai puține, clima s-a dereglat. Principala problemă este seceta care este peste tot în Oltenia, este o zonă defavorizată din punctul acesta de vedere”, este trista sa concluzie.

Pe vremuri creștea și grâul în Oltenia

Acesta își amintește că tot terenul din zonă era cultivat până în 1990. „Se cultivau cartofi, porumb, secară - grâul merge mai puțin pe nisipul de la noi, dar se cultiva -, soia, rapiță, floarea soarelui. Înainte mergea și sistemul de irigații, zi și noapte se uda”, spune el.

Din cauza secetei, fermierii au renunțat la culturile de cereale, care au nevoie de apă multă. Au renunțat și la culturile de cartofi, din cauza secetei care presupune un efort mare, situație care se corelează ineficient cu prețul mic.

Și Iulică Dinu ne povestește despre tot mai multe terenuri lăsate pârloagă din cauza lipsei apei și a costurilor ridicate ale irigațiilor. „Oamenii nu mai cultivă pe suprafețe mari, cultivă pe suprafețe pe maximum o jumătate de hectar, unde au un puț forat pentru a scoate apa din subsol”, ne explică acesta.

23

Iulică Dinu a fost obligat de terenul nisipos să cultive căpșuni, în loc de secară și cartofi. Acestea suportă seceta din Oltenia. Comuna Mîrșani, județul Dolj.

Ca și în alte zone din țară și în Oltenia există mari fermieri care au luat în arendă terenuri întinse pe care cultivă secară și porumb, dar aici și aceștia se descurcă greu.

Fermierii au trecut la culturi exotice, ca în deșert

În loc de cereale și cartofi, unii fermieri olteni s-au reprofilat în ceea ce privește culturile. Nu aveau altă șansă de supraviețuire. Familia Dinu a început să cultive căpșuni din anul 2008.

„Și căpșunile merg foarte bune. Este o plantă care se pretează foarte bine la nisip. Și în Spania, și în Italia se plantează căpșuni pe nisip. Avem o plantație de 12 hectare de căpșuni, am început cu căpșunele acum peste zece ani, avem diferite soiuri de căpșuni”, ne spune Iulică Dinu.

„În fiecare an ne-am extins. Avem copii, unul dintre băieți e student la Horticultură la Universitatea din Craiova. Pot să vă spun că și eu sunt în anul trei, suntem colegi, mergem la Horticultură să învățăm cât mai mult despre plante, pentru vrem să facem ceva de viitor aici”, mai adaugă acesta.

Iulică Dinu și fiul său, Sebastian Dinu, verifică dacă fructele căpșunilor sunt destul de mari pentru a le putea culege. Comuna Mîrșani, județul Dolj.

Dar și culturile de căpșuni au nevoie de apă. Cum sistemul de irigații construit în vremea comunismului a fost distrus, acum fermierii sapă puțuri

24

la adâncime pentru a scoate apa din subsol. Apoi, folosesc sisteme de irigare prin picurare pentru a asigura apa necesară căpșunilor.

Fermierii au luat-o înaintea Ministerului Agriculturii

Aceste sisteme prin picurare sunt sisteme moderne, prietenoase cu mediul. Au făcut minuni în Israel unde terenurile nisipoase sunt regula. Cu toate acestea, Ministerul Agriculturii a ignorat această soluție. Este unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană nu a aprobat încă finanțări de miliarde de euro pentru modernizarea sistemului de irigații național prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Ministerul Agriculturii a cerut bani pentru refacerea canalelor proiectate în epoca lui Nicolae Ceaușescu, canale din care se pompa, uneori și antigravitațional, apa spre culturi, unde se iriga prin stropire, un sistem depășit și mult mai costisitor.

Chiar dacă Ministerul Agriculturii a rămas ancorat în variante de irigat ceaușiste, fermierii din Oltenia au apelat pe bani proprii la aceste sisteme de picurare moderne și relativ simple. În acest timp, fermieri din alte state obțin finanțare din bugetul european, buget la care și România contribuie substanțial, dar de care nu e capabilă să se folosească. De fapt, sistemele de irigații prin picurare sunt singurele eficiente, nu consumă multă energie și nu risipesc apa.

Unii fermierii din sudul arid al României folosesc sisteme de irigații prin picurare. Apa este eliberată doar la rădăcina plantelor pentru a nu fi risipită. Comuna Mîrșani, județul Dolj.

„Sistemele de picurare sunt extraordinare, fără ele nu am putea face față. Cu ajutorul lor, dăm apa precis la rădăcină, adică nu împrăștiem pe tot câmpul. Aici avem sistemul de irigare, prin care apa ajunge la plante. Vedeți și

25

dumneavoastră, cu robineți, prin picurare prin care se merge la rădăcina plantei”, ne explică Iulică Dinu.

„Mai putem face câte un puț forat să udăm cu pompițe alimentate cu benzină, cu energie electrică, cum se poate. Ne descurcăm cu un puț, am făcut un puț, am cumpărat o pompiță și astfel ne descurcăm aici. De la 1 mai începem cu cantități mai mari de apă. În august începe să se mai răcorească, să fie nevoie de mai puțină apă”, mai punctează fermierul.

Teren nisipos cultivat cu căpșuni la ferma familiei Dinu, comuna Mîrșani, județul Dolj.

Vechile sisteme de irigații din canalele făcute în perioada comunistă nu ar fi rentabile pentru fermieri, din cauza consumului mare de energie. Dar, oricum, acestea nici măcar nu mai există în zonă.

„Este o investiție costisitoare un sistem de irigații clasic aici. Un hectar de căpșuni ne costă la 9.000-10.000 de euro pe an. Din acest preț, cred că irigațiile ne costă undeva la vreo o mie de euro pe hectar”, ne mai spune Iulică Dinu.

Investiția e însă rentabilă. Într-un an bun, familia Dinu scoate din fiecare hectar de căpșuni o sumă dublă. De curând, ferma sa a încheiat un contract cu un supermarket. După ce culeg căpșunile, acestea sunt puse în caserole și ajung în București. Până la căpșuni, familia Dinu cultiva cartofi. Iulică Dinu spune că această cultură nu le-ar mai asigura supraviețuirea din cauza prețurilor mici la cartofi.

„Sperăm să fie mai bine de acum. Nu știu cum va fi viitorul, dar populația este îmbătrânită. Tineretul pleacă, ce să facă aici?! Nu s-a făcut o fabrică,

26

ceva, nimeni nu vine, să vină să spună «vreau să fac ceva în comuna dumneavoastră». Din 1989 și până acum nu a venit nimeni să încerce ceva”, se arată dezamăgit fermierul.

„Terenul are potențial, problema este apa. Dacă ar fi apă, comuna Mîrșani este o comună de oameni muncitori. Așa a fost din totdeauna, s-au cultivat cartofi, varză, lubenițe, deși mai mult la Dăbuleni se cultivă lubenițele”, se încurajează fermierul.

„Suntem câțiva băieți care ne încăpățânăm să stăm în picioare. Sperăm că poate, poate guvernul vede ce se întâmplă în Dolj, aici la noi, și o să vină cu soluții”, atrage atenția Iulică Dinu.

Când este întrebat dacă s-a gândit să renunțe, acesta răspunde instant: „Nu, pentru că acum vreau să dau ștafeta băiatului meu”. Sebastian Dinu, fiul său cel mai mic, e viitor agronom.

Întoarcerea la salcâmii lui Carol I

Familia Dinu e însă o excepție printre fermierii din Oltenia. Soluțiile majore sunt de competența autorităților. Iar acestea, după aproape 30 de ani de dezorientare, s-au întors la Carol I. Programul de împădurire a Olteniei cu perdele forestiere inițiat acum 150 de ani este aplicat timid din nou.

„Deșertificarea este aici, este o realitate. Nu trebuie să credem altceva. Singura soluție este să împădurim zonele în proces de deșertificare. Este vorba de o suprafața de 400.000 de hectare care este afectată de deșertificare. Oltenia, Bărăgan, Dobrogea - sudul țării în general - plus părți din vest și din sud-est sunt în acest pericol. Trebuie o companie națională, trebuie luate măsuri cât mai rapide și cât mai concrete”, ne atrage atenția și profesorul universitar Florin Stănică.

Florin Stănică, profesor universitar în Horticultură la Universitatea de Agronomie din București, este gata să-i sfătuiască pe fermieri.

27

În mai multe localități din Dolj s-au plantat salcâmi pe suprafețe de aproape 10.000 de hectare. Finanțările au fost făcute prin Ministerului Mediului.

Mîrșaniul a fost o comună norocoasă. Aici s-au împădurit peste 1.200 de hectare de teren cu 6 milioane de arbori, cel puțin pe hârtie. Investiția statului a fost de aproape 24 de milioane de lei.

„S-au făcut împăduriri din 2006, atunci am înființat noi asociația, am împădurit în jur de 1.500 de hectare de atunci. Am făcut împăduriri ca să stopăm seceta, să stopăm nisipurile zburătoare, să menținem solul”, ne spune Alexandru Dunoiu, președintele Asociației Proprietarilor de Păduri din Mîrșani.

„Salcâmul crește aici, nu crește alt copac. Nu că ajută mai bine, însă doar salcâmul crește pe la noi. Nu mai sunt perdele vechi din timpul lui Carol I sau mai vechi de o sută de ani. Perdele forestiere de acum sunt din perioada comunistă sau cele care s-au plantat acum”, ne mai spune acesta.

Profesorul Florin Stănică atrage atenția că nici statul, nici fermierii încă nu știu cum să învingă deșertificarea. Soluții ar putea fi mult mai diverse, dacă s-ar apela la expertiza de secol XXI.„Nu doar salcâmul, sunt multe alte specii care poate sunt mai profitabile”, punctează acesta. Însă fermierii nu sunt interesați, iar statul este mereu cu un pas în urmă. „China a stopat deșertificarea din anumite zone cu ajutorul curmalilor. Pot fi o variantă bună și pentru sudul țării. Nu este greu, dar e necesară o strategie coerentă”, mai spune specialistul.

Împăduriri pe bani publici pentru un fost secretar de stat în Ministerul Mediului

Din 2010 și până acum Ministerul Mediului a demarat mai multe programe pentru împădurire. Sumele nu au fost mereu mari. Au fost ani când sumele nu au trecut de 2-3 milioane de lei, dar au fost și ani când s-a ajuns și la 30 de milioane de lei. Ultimii trei ani au fost unii dintre cei mai bogați, direcțiile silvice au scos la licitație contracte de câteva zeci de milioane de lei. În 2020 s-au oferit 10 milioane de lei numai prin Fondul de Ameliorare, pentru rezolvarea problemei terenurilor degradate.

„România are cel puțin 500.000 de hectare de terenuri degradate. Dacă toate acestea ar fi împădurite, am realiza cea mai mare extindere de fond forestier din ultimii 30 de ani. Însă, aici, în zona Olteniei, efectul împăduririi celor 100.000 de hectare ar decide viața a altor sute de mii de hectare și a zeci de mii de locuitori. Avem bani: 10 milioane de lei doar anul acesta, prin Fondul de Ameliorare.”, spunea în 2020 fostul ministru al Mediului, Costel Alexe.

28

Declarația era făcută într-o vizită de lucru în 2020, chiar la Mîrșani, printre nisipurile mișcătoare.

Pe lângă investiția din Mîrșani, tot în Dolj, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a investit 20 de milioane de lei și în comuna învecinată, la Dăneți. Acolo au fost împădurite de la zero 1.000 de hectare. Alte 1,2 milioane de lei au fost investiți la Ostroveni, unde au fost acoperite cu arbori 82 de hectare nisipoase.

Împădurire finanțată de Ministerul Mediului în Oltenia

De asemenea, în județul Olt au fost împădurite 610 hectare în localitățile: Urzica (280 de hectare), Vădăstrița (50 de hectare), Ștefan cel Mare (200 de hectare), Dobrun (80 de hectare). Dar pentru toate aceste vești bune există și reversul medaliei - rețelele politice clientelare și abonații la contractele cu statul.

Talentatul domn Popescu

Unul dintre oamenii care au lucrat la programul de reîmpădurire a României este Dan Popescu. Fost șef în direcțiile din Dolj ale Romsilva și apoi manager de firme și șef de ocol silvic, Dan Popescu devenea la începutul lui 2015 secretar de stat în Ministerul Mediului, minister condus de Grațiela Gravilescu.

Nu a rămas în funcție decât până în noiembrie. În 2017 se întoarce în Ministerul Mediului unde devine consilier. După numai un an iar pleacă din institiție.

29

El este și persoana care coordonează Ocolul Silvic „Renașterea Pădurii” din Mîrșani, ocol silvic care a primit din 2008 și până acum 24 de milioane de lei pentru împăduriri.

Pădurile există la fața locului, însă salcâmii au fost plantați comasat și nu asigură în acest fel decât în parte rolul de perdea forestieră pentru terenurile aride din zonă, așa cum spun experții că este eficient.

Pădure de salcâmi plantată din fonduri ale Ministerului Mediului. Comuna Mîrșani, județul Dolj. România.

Revenind la împăduririle de la Mîrșani, ministerul unde a lucrat Dan Popescu a dat bani ocolului silvic coordonat de acesta. Mai mult, o parte din împădurirea de peste 1.200 de hectare a fost făcută cu o firmă în care el era acționar și care este acum este deținută de soția sa.

Levant SRL din Olt este una dintre firmele cele mai norocoase firme atunci când vine vorba de contracte câștigate pentru împădurire. Societatea l-a avut acționar unic pe Dan Popescu până în 2015. Acum, soția sa este parteneră cu o altă persoană, așa cum reiese din datele obținute cu ajutorul termene.ro.

În primăvara lui 2008, firma fostului oficial din Ministerul Mediului este declarată câștigătoare a unui contract de 11 milioane de lei, fără TVA, pentru lucrări de împădurire a peste 580 de ha din zona localității Dăneți. Lucrările au fost licitate de Garda Forestieră Râmnicu-Vâlcea.

30

În aprilie 2008, a mai fost semnat un contract pentru suma de 8 milioane de lei pentru „Lucrări de execuție perimetru de ameliorare Cuculeanu nr. 3 – Mîrşani”. Termenul de execuție este de cinci ani.

Levantul SRL a obținut contracte de peste 12 milioane de lei pentru împăduriri din 2017 și până acum, conform datelor obținute cu ajutorul aplicație lege5.ro.

Nu l-am putut contacta pe Dan Popescu pentru a ne explica daca a fost implicat în vreun fel cât a lucrat în minister în acordarea contractelor de împădurire către firma soției.

De la preluarea guvernării de către PNL, anul trecut, prin programul „Bariera verde” patronat de Președinția României, au ajuns la Mîrșani bani pentru a se planta copaci pe încă 30 de hectare.

Președintele Klaus Iohannis îi vizitează pe voluntarii participanți la campania „O pădure cât o țară”.

„S-au făcut plantări pe terenurile vechilor păduri retrocedate. Pe alte terenuri nu s-au putut face pentru că proprietarii respectivi nu au cadastru. Dar este o suprafață mică de 2-3 hectare într-o zonă care este complet împădurită”, ne povestește Alexandru Dunoiu, de la asociația care se ocupă de împăduriri la Mîrșani.

Declarațiile sale pot fi confirmate și pe teren, două mici poiene au rămas neîmpădurite în Mîrșani față de planurile aprobate la Ministerului Mediului.

În această săptămână, Recorder a publicat un material legat la împăduririle de anul trecut, din 2020, realizate sub patronajul lui Klaus Iohannis, în

31

campania „O pădure cât o țară”. Materialul a documentat mai multe zone în care s-au raportat împăduriri, dar acesta nu erau realizate propriu-zis.

Organizația GreenPeace a atras atenția încă de anul trecut că majoritatea plantărilor cu care politicienii și corporațiile se laudă în presă sunt o himeră. Evident, ele nu rezolvă problema lipsei de fond forestier a României.

„Majoritatea plantărilor pe care Ministerul Mediului - România și Regia Natională a Pădurilor - Romsilva le-au organizat nu aduc păduri noi pe teritoriul țării, ci fac obiectul unor regenerări artificiale în zone în care s-a tăiat la ras, la zero, și în care oricum există obligația legală a administratorului de a replanta”, susțin reprezentanții ONG-ului.

Din 2008 și până acum, conform datelor obținute de la Ministerul Mediului, s-au plantat efectiv aproape 30.000 de hectare de salcâmi în sudul țării, puțin față de ceea ce este necesar.

Alte firme cu contracte din bani publici pentru împăduriri

LVM SRL din Dolj

- a primit contracte de 6,5 milioane de lei din 2017 și până acum pentru împăduriri, conform lege5.ro;- acționar unic și administrator este Oprica Moantă. Aceasta este soția lui Ion-Liviu Moanță, un apropiat al fostului consilier Dan Popescu.

Actual Expert Development SRL din București

- acționar și administrator este Renata-Liana-Oana Colțea;- a primit contracte de peste 10 milioane de lei din 2017 și până acum pentru împăduriri.

Marsilva SRL din Dolj

- a primit contracte de împăduriri aproape 500.000 de lei- acționar unic este Traian BădoiuÎn firmă a fost acționat și Marogel Silvica, rudă cu inginerul silvic Tiberiu Marogel de la Direcția Silvică Dolj.

Silv Florida SRL din Neamț

- acționar unic este Florin Neagu;- a primit contracte de peste 15 de milioane de lei pentru împăduriri din 2017 și până acum.

32

Silv Petropin SRL din Neamț

- a primit contracte de 8,7 milioane de lei pentru împăduriri din 2017 și până acum;- acționat și administrator este Petru Neagu.

Remcet Prim SRL din Suceava

- a primit contracte de peste 5 milioane de lei pentru împăduriri din 2017 și până acum;- acționat și administrator este Alexandru Radu Ungurașu.

SC Validium SRL din Neamț

- a primit contracte de peste 2 milioane de lei pentru împăduriri din 2017 și până acum;- acționar unic este Constantin Dumitriu.

Marbo Woods SRL din Suceava

- a primit a primit contracte de 4,4 milioane de lei pentru împăduriri din 2017 și până acum;- acționar este Constantin-Bogdan Marinescu.

Valdo Forest Industries SRL din Neamț

- a primit contracte de peste 20 de milioane de lei pentru împăduriri din 2017 și până acum;- acționar este Mihaela Arsenoaia.

Conform presei din Piatra Neamț, societatea ar fi controlată de Constantin Dogariu, inginer silvic la Ocolul Văratec. Din datelor consultate de Europa Liberă, rezultă că în această firmă a fost asociat și fratele său, Vasile Dogariu.

Terra Silva SRL din Dolj

- acționar este Iulian Ionică Băcioiu;- a primit contracte de peste 10 milioane de lei pentru împăduriri din 2017 și până acum.

* * *

33

Prima pădure inteligentă din România se află în judeţul Covasna. Ce presupune ea şi cum contribuie la salvarea ultimelor areale virgine din România?14 mai 2021

 Pădurea conectată la Internet care „strigă“ după ajutor în momentul în care urmează să fie exploatată ar putea fi salvarea ultimelor areale virgine din România şi un exemplu autentic despre cum ajută tehnologia la rezolvarea unor probleme în viaţa de zi cu zi.

Prima pădure inteligentă din România se află în judeţul Covasna şi este conectată la reţeaua Supernet a Vodafone printr-un sistem de dispozitive numite gardieni digitali instalate pe copaci şi dotate cu senzori acustici pentru a capta şi transmite sunetele din pădure. Datele sunt trimise, prin internet, către o platformă aflată în cloud, dotată cu Inteligenţă Artificială, unde sunt analizate în timp real.

„Odată detectate zgomotele specifice exploatărilor forestiere, platforma trimite tot în timp real alerte către o aplicaţie instalată pe telefoanele pădurarilor şi/ sau către un centru de monitorizare zonal sau naţional. Pădurarii şi autorităţile au astfel posibilitatea să asculte ce se întâmplă în pădure în orice clipă şi să intervină prompt pentru a face verificări atunci când primesc alerte“, spune Cătălin Buliga, Chief Technology

Officer la Vodafone România. Pentru a fi în permanenţă funcţionale, dispozitivele se alimentează cu energie solară cu ajutorul unor panouri proprii şi sunt protejate de intemperii pentru a face faţă celor mai aspre condiţii meteo.

Grija pentru mediu

Decizia unui proiect pentru păduri a fost luată în cadrul unei întâlniri interne a echipei Vodafone în care se dezbăteau cele mai presante nevoi cu care se confruntă România în domeniul mediului înconjurător şi pe care compania ar fi putut să le soluţioneze cu ajutorul tehnologiei. „Defrişările ilegale constituie o problemă veche, care a luat amploare în ultimii ani, care afectează pe toată lumea şi pentru care se caută soluţii. Iar soluţia găsită de Vodafone împreună cu partenerii de proiect este diferită de toate celelalte existente prin faptul că intervine în faza de prevenţie, înainte ca defrişarea să

34

fi avut loc, asigurând astfel salvarea efectivă a pădurilor oricând există suspiciunea de ilegalitate“, adaugă Cătălin Buliga.

Soluţia tehnologică bazată pe analiza sunetelor specifice exploatărilor forestiere a fost dezvoltată de start-up-ul nonprofit american Rainforest Connection, în prezent fiind implementată în ţări din America Latină (Brazilia, Peru, Ecuador, Costa Rica, Belize şi Suriname), în Africa de Sud şi în Filipine. „În România, pe lângă  Rainforest Connection, am colaborat pentru introducerea soluţiei cu specialiştii locali în problematica defrişărilor ilegale, ONG-ul Agent Green, şi cu Zabola Estate, clientul şi beneficiarul soluţiei“, completează Cătălin Buliga.

Un singur dispozitiv are o rază de acoperire de 1 kilometru şi poate preveni defrişarea a peste 3 kilometri pătraţi de pădure. Însă bugetul necesar dezvoltării unui asemenea proiect variază în funcţie de suprafaţa de pădure ce trebuie protejată, de relief, de calitatea semnalului reţelei mobile în respectiva zonă şi dacă e nevoie să fie îmbunătăţit.

„Împreună putem!“

„Acest prim proiect a fost primit nesperat de bine de autorităţi şi de opinia publică. Încă din ziua anunţului am şi avut primele solicitări pentru replicarea proiectului în alte zone ale ţării. Interesul crescut ne întăreşte convingerea că această soluţie va ajuta la salvarea multor păduri, fie că este vorba de arii protejate, parcuri naţionale sau proprietăţi private“, mai spune Cătălin Buliga. Soluţia de pădure inteligentă a fost testată vreme de patru luni, timp în care gardienii digitali au transmis 200 de alerte.

De ce a ales însă Vodafone să se implice în problema defrişărilor din România?

Pentru că „România este printre puţinele ţări din Europa în care mai există păduri virgine. În faţa perspectivei de a pierde această bogăţie verde printr-o exploatare excesivă, ilegală, rolul nostru ca indivizi, dar şi ca societate e să facem tot ce ne stă în putere pentru a preveni dispariţia ei“, precizează Cătălin Buliga.

În cadrul Vodafone, unul dintre angajamentele asumate este acela de a proteja planeta şi de a utiliza tehnologia pentru a genera impact pozitiv în societate. Astfel, pădurea inteligentă ilustrează cum nu se poate mai bine acest angajament pentru că răspunde unei nevoi imediate de a preveni exploatările forestiere ilegale, de a putea interveni în timp util pentru a proteja ultimele areale seculare, dar răspunde şi unui obiectiv pe termen lung, de acţiune împotriva schimbărilor climatice. În definitiv, grija faţă de

35

viitorul planetei este o responsabilitate care revine tuturor – autorităţi, companii, organizaţii de mediu şi cetăţeni.

„În consiliul director al Vodafone sunt responsabil, pe lângă partea de reţele de comunicaţii fixe şi mobile şi tehnologie, şi de programul de protejare a planetei, program ce reprezintă una dintre cele trei direcţii ale misiunii Vodafone, alături de crearea unei societăţi digitale şi asigurarea incluziunii pentru toţi. În cadrul programului de protejare a planetei, avem nişte obiective foarte clare: să reducem amprenta de carbon la nivel de grup cu 50% până în 2025 şi cu 100% până în 2030, să folosim 100% energie regenerabilă pentru operaţiunile noastre (obiectiv deja atins din aprilie 2020) şi să ne reciclăm deşeurile“, mai spune Cătălin Buliga.

Obiectivul suprem este reducerea la zero a emisiilor indirecte – din cadrul lanţului de aprovizionare – până în 2040. În aceste condiţii, Vodafone a implementat deja tehnologii avansate şi eficiente de  răcire în centrele sale de date pentru a reduce consumul de energie, a început acum doi ani implementarea panourilor fotovoltaice în reţelele fixă şi mobilă pentru a genera energie verde şi a implementat primul generator de energie electrică din Europa ce foloseşte hidrogenul drept combustibil. A redus, de asemenea, cantitatea de plastic folosită prin introducerea eSIM-urilor, a diminuat cantitatea de hârtie prin introducerea contractelor în format electronic pentru clienţi şi reciclează echipamentele de reţea.

„Împreună putem“ e promisiunea sub care Vodafone îşi continuă misiunea şi angajamentele asumate pentru protejarea planetei, digitalizare şi incluziune. 

* * *

Am putea mânca cu toții așa ceva! Idee revoluționară pentru alimentație, cercetată în premieră pentru România, tocmai la Iași Valentin Hutanu 14 mai 2021

La Universitatea de Științe Agricole și Medicina Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" din Iași (în curând Universitatea pentru Științele Vieții), se derulează studii privind posibilitatea introducerii în consumul alimentar a frunzelor de quinoa.

Planta originară din America Latină, quinoa ar putea în viitorul apropiat să fie cultivată pe suprafețe de teren importante și în România datorită cercetătorilor de la USAMV Iași, unde se studiază valoarea alimentară și agrotehnologică care o fac pretabilă în vederea valorificării pentru frunze

36

Idee revoluționară pentru zona de alimentație, în premieră, pentru România! Aceasta este cercetată la Iași. Concret, la Universitatea de Agronomie se derulează studii privind posibilitatea introducerii în consumul alimentar a frunzelor de quinoa. Planta originară din America Latină, quinoa ar putea în viitorul apropiat să fie cultivată pe suprafețe de teren importante. Asta datorită cercetătorilor de la USAMV Iași, unde se studiază valoarea alimentară și agrotehnologică care o fac pretabilă în vederea valorificării pentru frunze

Frunzele de quinoa ar putea fi consumate pentru prima dată în România! Totul are la bază o cercetare în curs derulată în Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Quinoa este considerată „pseudo-cereala viitorului”. Universitatea ieșeană derulează studii privind posibilitatea introducerii în consumul alimentar a frunzelor de quinoa. Planta originară din America Latină, quinoa ar putea în viitorul apropiat să fie cultivată pe suprafețe de teren importante și în România. Asta datorită cercetătorilor de la USAMV Iași, unde se studiază valoarea alimentară și agrotehnologică care o fac pretabilă în vederea valorificării pentru frunze.

În serele USAMV Iași sunt folosite, de exemplu, de către doctoranzi, pentru cercetări, două soiuri quinoa ce sunt omologate în Danemarca

În serele USAMV Iași sunt folosite, de exemplu, de către doctoranzi, pentru cercetări, două soiuri ce sunt omologate în Danemarca.

„Experimentul de față este despre specia «Chenopodium quinoa», o specie originară din America de Sud care este foarte cunoscută pentru semințele sale deosebit de valoroase, fiind considerată un aliment bogat nutritiv alături de nuci, gojii sau semințele de in. Semințele de quinoa au un conținut ridicat de substanțe nutritive, cum ar fi: potasiul, manganul, fierul, cupru, zinc, fosfor, proteine, acid folic, dar și fibre nutritive. Beneficiile acestei plante ne-au convins că trebuie studiată și varianta introducerii în cultura românească, dar ca plante legumicole, respectiv pentru consumul frunzelor,

37

nu doar al semințelor”, a transmis Raluca Chiriță, doctorand al USAMV Iași.

Quinoa este folosită pentru semințe, însă la fel de valoroase din punct de vedere alimentar sunt și frunzele, care pot fi consumate în salate

În general, quinoa este folosită pentru semințe, însă la fel de valoroase din punct de vedere alimentar sunt și frunzele care pot fi consumate în salate, de exemplu.

„În Europa este cultivată doar pentru semințe, care au un strat de saponină care o face amăruie, de aceea trebuie spălată bine înainte de a fi consumată. Studiile noastre au în prim-plan «pseudo-cereala viitorului» și datorită faptului că nu conține gluten, se adaptează foarte ușor condițiilor diferite de mediu, iar la noi producțiile ar fi mai mult decât satisfăcătoare. Încercăm diferite metode experimentale pe două soiuri ce sunt deja omologate în Europa, în Danemarca (în România nu este încă niciunul omologat), le-am avut în cultură și în studiu în ultimii doi ani.

Aplicăm diferite tratamente de fertilizare utilizând microorganisme sau fertilizarea minerală coroborate cu stresul hidric. Luând-o în calcul ca plantă legumicolă, putem avea o producție foarte bună, la fel și deschiderea către consum a românilor credem că va fi una importantă, numai piața de desfacere va rămâne o situație de rezolvat”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Stoleru, coordonator al cercetărilor derulate și prorector la USAMV Iași.

Quinoa a devenit cunoscută, în ultimii ani, drept un adevărat superaliment, plin de nutrienți

Quinoa a devenit cunoscută, în ultimii ani, drept un adevărat superaliment, plin de nutrienți, cu puține contraindicații și foarte ușor de inclus în orice dietă, indiferent cât de restrictivă ar fi. Vechii incași numeau quinoa mama tuturor cerealelor sau „chisaya mama”, iar plantațiile de quinoa erau considerate sacre. Chiar dacă incașii o numeau cereală, în prezent aceasta este o „pseudo-cereală” din specia de plante din genul Chenopodium, familia Amaranthaceae. Din planta de quinoa se mănâncă semințele, care au calități nutritive deosebite. Planta de quinoa este originară din Peru și Chile, însă astăzi se cultivă în mai multe părți ale lumii. Statele Unite ale Americii, dar și Franța, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Germania și Spania sunt producători importanți.

Quinoa se cultivă cu succes și în România, însă sunt puțini fermieri care au pariat pe această plantă. Quinoa se găsește în zeci de varietăți, însă cele mai răspândite sunt quinoa albă, quinoa roșie și quinoa neagră. Semințele sau

38

boabele de quinoa sunt mici, rotunde, parțial aplatizate și tari, însă prin fierbere se înmoaie, având după preparare textura orezului. Quinoa este numită un superaliment datorită conținutului ridicat de vitamine, minerale și alți nutrienți esențiali sănătății noastre. Totodată, quinoa nu conține gluten, este ușor de digerat și nu are un conținut caloric ridicat, astfel încât o pot consuma fără probleme atât persoanele cu intoleranță sau alergie la gluten, cât și persoanele care urmează o cură de slăbire. Având un conținut ridicat de proteină, quinoa esta un aliment consumat de cei care urmează o dietă vegetariană sau raw-vegană.

* * *

Benone Sinulescu, despre usturoiul care-i poartă numele: „După ce îl primesc, să staţi departe de mine!“ VIDEO 14 mai 2021, 04:02 de Iulian Bunila

Benone Sinulescu este pasionat de grădinărit Sursa: Facebook.com/Benone Sinulescu Usturoiul Benone, cultivat pentru prima oară la Râmnicelu, în judeţul Buzău, stârneşte curiozitatea chiar celui care i-a inspirat pe producătorii lui la botezarea noului soi. Cunoscutul rapsod Benone Sinulescu spune că este onorat de acest gest, mai ales că vine de la buzoienii săi.

Decis să relanseze tradiţia cultivării usturoiului în apropiere de Râmnicu Sărat, fermierul buzoian Valentin Jecu a apelat la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare în Legumiculură din Buzău pentru a-i dezvolta un sortiment rezistent şi gustos. Cercetătorii de aici au reuşit să preia de la grădinari din Râmnicelu soiurile locale aflate în pericol de dispariţie şi să dezvolte altele noi. Dintre acestea, usturoiul Benone a fost deja omologat şi este aproape gata să ajungă pe mesele românilor. E mai dulceag, mai aromat şi mai iute decât cel din import, spun creatorii acestui usturoi. ”M-am consultat înainte de a da denumirea de Benone pentru că el reprezintă Buzăul. Sigur, este şi un mare iubitor de legumicultură. De aceea am ales să îl botezăm, să-i dăm denumirea Benone, pentru că în fiecare primăvară eu îi trimit răsaduri şi dumnealui le cultivă cu multă dragoste”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.

39

Artistul născut în judeţul Buzău şi stabilit în judeţul Arad s-a bucurat când a aflat că numele său este atribuit unui soi local de usturoi. ”Mă aşteptam la aşa ceva de la prietenul meu, domnul Costel Vânătoru, pentru că ştia că îmi place usturoiul. Consum mult usturoi, pentru că este foarte sănătos, şi abia aştept să-l gust pe acesta produs la Râmnicelu. După ce îl primesc, să staţi departe de mine!”, spune rapsodul născut la Siriu, în judeţul Buzău. Usturoiul Benone va ajunge la sfârşitul lunii iunie în pieţele din Buzău, Vrancea şi Bucureşti.

https://youtu.be/1IeetPW-bg0

* * *

Sfârșitul emigrației, Dan Ungureanu, 14/05/2021

Au emigrat din România spre Europa occidentală peste trei milioane de români, din 2000 încoace.

O parte au emigrat spre Italia și Portugalia. Și Italia, și Portugalia sunt țări de prosperitate recentă, și au fost țări sărace în perioada postbelică. Și Portugalia, și Italia au avut, între 1945-1970, emigrații masive. Când românii emigrează spre Italia sau Portugalia, emigrează printre oameni care au avut rude emigrate în acei ani vitregi. Perioada de emigrație a durat puțin peste două decenii, și a fost stopată de instalarea prosperității occidentale în cele două țări.  Același fenomen  îl observăm și în Italia postbelică. Germania are 700 000 de italieni emigrați după 1945, și Elveția 500 000 de italieni. Emigrarea a fost intensă între 1946-1971, când economia italiană își revine complet. În sec. XX au emigrat definitiv 20 de milioane de italieni.  Italienii emigranți lucrau în mine (Belgia) hoteluri (Elveția) ; în agricultură (Franța) și ca muncitori necalificați în Germania.

E vorba de 25 de ani de emigrare ; probabil că și România va cunoaște o evoluție asemănătoare, iar emigrarea nu va fi un proces permanent, ci un episod din perioada de declin economic.

Putem crede că și emigrarea din România va încetini considerabil încă din următorii cinci ani. Între 1960-1970, PIB-ul per capita al Portugaliei crește

40

de șapte ori, și emigrarea stopează, parte din considerente politice interne (revenirea democrației în Portugalia) parte din considerente economice externe (criza economică de după primul șoc petrolier) – dar și din cauze economice interne – creșterea economică a Portugaliei.

Reducerea decalajelor

Criteriul Anul România Spania Proporția

PIB per capita 2000 1650 $ 14700 $ de 9,4 mai mic

  2019 12900 $ 29600 $ de 2,3 mai mic

PIB per capita la paritate a puterii de cumpărare 2000 5800 21 600 de 3,7 mai mic

  2019 33 000 $ 43 000 $ de 1,3 mai mic

salariul mediu anual 2000 1200 euro

17300 euro

de 14 ori mai mic

  2020 8400 euro

28 000 euro

de 3,3 ori mai mic

rata șomajului 2000 10 %    

  2019 3,9 %    

Cele de mai sus pot părea cifre seci, dar, în nici o generație, România a redus foarte mult decalajele față de țările occidentale. Pur și simplu, și rata șomajului a scăzut,  salariile au crescut în România, și în absolut, și comparativ cu salariile din vestul Europei.  România intră în convergență, nu doar ca legi, ci și ca nivel de trai și ca venituri, cu Europa apuseană. Comparațiile cu alte țări vestice, Grecia și Portugalia, sunt și mai favorabile :

Criteriul Anul România Grecia Proporția

PIB per capita 2000 1650 $ 12000 $ 7,2 x

  2019 12900 $ 19 000 1,47 x

PIB per capita la paritate a puterii de cumpărare 2000 5800 $ 19 500 $ 3,36 x

  2019 33 000 $ 32 500 $ egal

41

salariul mediu anual 2000 1200 euro 18000 euro 15 x

  2020 8400 euro 17600 euro 2,09 x

Cum vedem, România trece de la un salariu de 15 ori mai mic decât cel al Greciei la unul care e la jumătatea celui din Grecia.  Iar ca putere de cumpărare, cele două țări sunt la paritate.

Un alt parametru cu putere predictivă importantă e scăderea natalității după 1990, care duce, pe termen lung, la scăderea șomajului.  România se apropie de deceniul în care se vor pensiona decrețeii (născuți între 1967-1970) cele mai numeroase cohorte de vârstă ale României, care vor fi înlocuite de cei născuți acum 20 de ani.   2026 e ultimul an în care deficitul va fi suportabil.

Anul

Pensionari bărbați la 65 de ani mii

Pensionate femei la 60 de ani mii

Număr brut de pensionați bărbați + femei mii  

Număr total de pensionari, date recalibrate (attrition de 20 %)

Cohorta de înlocuire în vîrstă de 20 de ani

Deficit de persoane, în mii

2025 176 139 315 252 221 31

2026 162 137 299 239 219 20

2027 150 263 413 330 214 116

2028 147 263 410 328 221 107

2029 143 232 375 300 222 78

2030 139 213 352 281 212 69

2031 136 200 336 268 196 72

2032 263 194 457 365 201 164

2033 263 189 452 361 214 147

2034 232 213 445 356 202 154

42

2035 213 209 422 337 206 131

2036 200 209 409 327 203 124

2037 194 212 406 326 205 121

2038 189 208 397 317 206 111

2039 213 205 418 334 188 146

2040 209 199 408 326 188 138

2041 209 190 399 359 –  

Cum se citește tabelul de mai sus ?

În anul 2030 vor ieși la pensie la 65 de ani bărbații născuți în 1965.  În acel an s-au născut 278 000 de copii, dintre care aproximativ jumătate băieți, deci 139 000 pensionari.  Vor ieși la pensie și femeile în vîrstă de 60 de ani, născute în 1970.  În 1970 s-au născut 426 mii de copii, dintre care aproximativ jumătate femei, deci 213 000.  Dintr-o cifră brută de 352 000 de persoane pensionabile, vom reduce un cuantum de 20 %  de morți, inactivi, lucrători pe cont propriu, casnice  și emigrați.

În total, în 2030 se vor pensiona aproximativ 281 mii persoane.  Presupunem că vor fi înlocuiți pe piața muncii de persoanele în vîrstă de 20 de ani, cohorta născută în 2010, în întregimea sa. Această cohortă a fost de 212 mii. Presupunînd că nu emigrează,  și intră pe piața muncii,  o cohortă de 212 mii de persoane înlocuiește una de 281 de mii;  grosso modo, emerge un  deficit de 69 de mii de muncitori.

Din 2025, România va fi complet capabilă să absoarbă întreaga forță de muncă, ba chiar va avea un deficit de forță de muncă.   Putem considera că emigrarea va încetini, și, pentru un număr considerabil de români plecați în străinătate, întoarcerea va deveni o alternativă interesantă.

Putem prevedea și o creștere a salariilor mai rapidă, datorită lipsei de mână de lucru, și o reducere și mai mare a decalajului de venituri medii dintre România și țările occidentale. 

Concluzii Nici reîntoarcerea unei părți din diaspora, nici ipotetici imigranți, și în nici un caz creșterea (absolut improbabilă) a natalității nu vor putea compensa penuria forței de muncă după 2027.  Poate o creștere relativă a salariilor va compensa această penurie. Iar generația născută în 2007, și următoarele, vor fi destul de mulțumite.

43

* * *

Fructul Physalis, sursa excelenta de vitamina C, se poate planta și în România, 14 mai 2021, Diana Vasilescu

Physalis peruviana este un fruct de culoare portocaliu-intens, care face parte din familia de plante Solanaceae, fiind strans inrudit cu tomatillo (rosia mexicana), vinetele, tomatele si cartofii. Fructele sunt rotunde, de mici dimensiuni, cu un diametru de cel mult doi centimetri, asemenea rosiilor cherry sau cireselor.

La exterior, physalis este invelit de niste frunze subtiri precum hartia, care poarta denumirea de caliciu si care se indeparteaza inainte de consum. Aceste frunze protejeaza fructul si reprezinta sepalele ramase in urma coacerii fructelor.

Pulpa fructelor are o textura asemanatoare cu cea a rosiilor si contine numeroase seminte mici, comestibile. Fructele physalis au gust dulce, tropical, oarecum similar cu cel de ananas si mango. Pe langa faptul ca sunt extrem de gustoase, aceste fructe contin numeroase substante nutritive.

Physalis peruviana mai este cunoscut si sub denumirile de catina incasa, ciuperci peruviene, boabe poha, cirese cu coji si agrise cu pelerine.

Physalis reprezinta o sursa bogata de nutrienti, minerale si vitamine. In ceea ce priveste valorile nutritionale, 140 de grame de physalis contin:

92 mg de vitamina B3; 4 mg de fier; 4 mg de vitamina C; 154 mg de vitamina B1; 68 mg carbohidrati; 56 mg potasiu; 50 µg de vitamina A; 66 g proteine; 056 mg de vitamina B2; 13 mg calciu.

De altfel, physalis contine de doua ori mai multa vitamina C decat o lamaie si are numeroase proprietati benefice pentru organism. In plus, in compozitia physalis se regaseste si vitamina P, recunoscuta pentru proprietatile sale antiinflamatorii, antioxidante si antivirale. Continutul ridicat de carotenoide si polizaharide ajuta la intarirea sistemului imunitar. De asemenea, physalis contine 18 aminoacizi si cei opt aminoacizi esentiali, dar si vitamina K.

44

Printre principalele beneficii ale fructelor physalis se numara:

Efect antioxidant, care ajuta la intarirea sistemului imunitar si la protejarea organismului impotriva bolilor; de altfel, coaja fructului contine de trei ori mai multi antioxidanti decat pulpa;

Proprietati antiinflamatorii; Ajuta la mentinerea sanatatii oaselor, datorita continutului bogat in

vitamina K; Protejeaza sanatatea ficatului si a rinichilor; Pot ajuta la imbunatatirea vederii, deoarece contin luteina si

betacaroten; Ajuta la scaderea nivelului colesterolului; Sunt benefice in alimentatia femeilor insarcinate datorita continutului

ridicat de fier; Pot ajuta la ameliorarea simptomelor artritei; Contribuie la imbunatatirea memoriei si a capacitatii de concentrare; Sunt benefice pentru sanatatea inimii, datorita continutului bogat in

vitamina B1 si pot reduce tensiunea arteriala; Mentin sanatatea sistemului nervos central; Sunt de ajutor in curele de slabire, deoarece in 100 de grame de

physalis se gasesc numai 53 de calorii.

Printre principalele beneficii ale fructelor physalis se numara:

o Efect antioxidant, care ajuta la intarirea sistemului imunitar si la protejarea organismului impotriva bolilor; de altfel, coaja fructului contine de trei ori mai multi antioxidanti decat pulpa;

o Proprietati antiinflamatorii;o Ajuta la mentinerea sanatatii oaselor, datorita continutului

bogat in vitamina K;o Protejeaza sanatatea ficatului si a rinichilor;o Pot ajuta la imbunatatirea vederii, deoarece contin luteina si

betacaroten;o Ajuta la scaderea nivelului colesterolului;o Sunt benefice in alimentatia femeilor insarcinate datorita

continutului ridicat de fier;o Pot ajuta la ameliorarea simptomelor artritei;o Contribuie la imbunatatirea memoriei si a capacitatii de

concentrare;o Sunt benefice pentru sanatatea inimii, datorita continutului

bogat in vitamina B1 si pot reduce tensiunea arteriala;o Mentin sanatatea sistemului nervos central;

45

o Sunt de ajutor in curele de slabire, deoarece in 100 de grame de physalis se gasesc numai 53 de calorii.

Cultivare:

În total, există 3 grupuri principale de Physalis, care sunt în cerere astăzi, și anume:

1. Decorativ – acest tip de cultură este cel mai des întâlnit. Planta are un arbust cu o înălțime de până la 70 cm, trunchiul este ușor coborât, dar mai ales drept, frunzele sunt ovale în formă. Asemenea fizalis este o planta perena. Florile acestei specii sunt de neconceput, dar recursul lor nu stă în acest sens. Acestea cresc de dragul unor fructe neobișnuite care seamănă cumva cu faimoasele felinare din China. Pe un trage până la 10 astfel de fructe pot fi formate. Datorită acestui aspect neobișnuit, ramurile acestei flori sunt adesea folosite de florariști și decoratori pentru a compune compoziții magice de iarnă. Dar merită să ne amintim că fructele unei specii decorative nu pot fi consumate din nici un motiv, sunt extrem de otrăvitoare;

2. Legume – acest local își ia rădăcinile din America Centrală, dar a apărut la mijlocul latitudinii destul de recent. Printre oameni există alte nume pentru floare: pământ cireș, roșii mexicane, mere evreiesc. Fructele acestui fizalis sunt mari și pot cântări până la 150 de grame. Mananca-l brut, de regulă, nu este acceptat, deoarece fructele nu au un gust foarte plăcut, ele sunt în principal tratate termic înainte de a ajunge la masă. Din astfel de felinare poți să faci sosuri extrem de originale sau mâncăruri laterale. Dacă păstrați aceste fructe, apoi cu ochii închiși, le puteți deosebi greu de roșiile decapate. Disperați bucătari gătesc de la Physalis tot felul de gemuri și conserve, cu toate acestea, în aceste scopuri este mai bine să se utilizeze speciile de fructe de padure;

3. Berry – acest aspect este mai exigent la plecare. Fructele sale sunt mici și pot fi consumate în condiții de siguranță crude. Physalis poate gusta strugurii, ananasul sau chiar căpșunile. Aceste fructe de padure fac bomboane excelente, compoturi, bauturi din fructe si umpluturi pentru coacere. Fructele pot fi uscate și apoi vă vor aminti de stafide.

Pe teren cald, Physalis poate fi semănat cu semințe direct în sol deschis, deoarece această plantă este suficient de rezistentă la frig. În mod surprinzător, va fi suficient pentru voi să semănați Physalis o singură dată, iar apoi va începe să se înmulțească prin însămânțare și va trebui doar să subțiri răsadurile.

46

După 4 ani de creștere, semințele plantei vor începe să piardă germinarea. Pentru a evita însământarea în gol, înmuiați materialul de plantare într-o soluție de sare, îndepărtați specimenele plutitoare, clătiți restul și lăsați timp de aproximativ o jumătate de oră într-o soluție luminată de permanganat de potasiu. Apoi clătiți și uscați semințele.

Începând să semene Physalis este mai bună în aprilie sau chiar la începutul lunii mai. Faceți caneluri și puneți semințe în ele, dar nu dens. Păstrați o distanță de 30 cm între rânduri Când majoritatea răsadurilor apar, ar trebui să fie subțiri și 25 de cm stânga liberă între ele Răsadurile pe care le îndepărtați pot fi transplantate într-un alt loc, se vor rădăcina bine, dar vor purta mai multe fructe mai târziu. Este posibil să se semene Physalis în octombrie chiar în chiar iarnă.

În banda de mijloc se preferă să se planteze Physalis imediat prin răsaduri. Deci răsadurile se înrădăcinează mai bine și încep să dea roade mult mai devreme. Când în recipiente separate, semințele tale au crescut și au crescut în dimensiunea corectă, este timpul să le transplantăm în teren deschis.

Un loc excelent pentru transplant va fi o zonă bine luminată, solul în care trebuie să fie neutru sau puțin alcalin. Ei bine, dacă înainte de acest lucru, castraveți sau varză au fost în creștere în aceeași zonă. Dar după ce însuși Physalis, cartofi, vinete, piper sau roșii, este mai bine să nu plantați planta timp de 4 ani. Acest lucru se datorează faptului că astfel de culturi suferă de aceleași boli, ale căror agenți patogeni sunt capabili să rămână în sol timp îndelungat.

Plantarea în sol deschis Deoarece majoritatea speciilor de Physalis tinde să se înmulțească, se recomandă să se planteze răsadurile într-un mod eșalonat, la o distanță de jumătate de metru. Dacă alegeți un soi mare, atunci în viitor planta va trebui să fie legat, nu uitați despre acest fapt, atunci când plantare. Gaura pentru răsaduri ar trebui să fie adâncimea de a avea suficient de până la 1 frunză.

Înainte de plantare, apa este turnată în gaură și răsadurile sunt așezate direct în ea, astfel încât rădăcinile să se îndrepte în mod natural. După aceea, gaura este acoperită cu sol și compactată ușor. Răsadurile care sunt plantate la timp, nu au nevoie de astfel de manipulare, după plantare ei trebuie doar să fie bine vărsat.

Cultivarea și îngrijirea culturii, procesul nu consumă mult timp. În timpul creșterii, planta necesită udare periodică și slăbirea ulterioară a solului. Nu fiți îngrășăminte inutile, substanțe organice, cum ar fi mullein sau gunoi de găină. Îngrășămintele trebuie să fie strict după udare. Plantarea și îngrijirea

47

plantei oferă, de asemenea, tufărișuri în vara rece și umedă. Este de remarcat faptul că tufele nu trebuie tăiate și mărunțite, pe măsură ce fructele se dezvoltă în ramuri, astfel încât cu cât sunt mai multe ramuri ramificate, cu atât mai bogată vă așteaptă cultura.

Dar pentru a obține fructele gustoase de la Physalis, planta trebuie să asigure cultivarea și îngrijirea corespunzătoare. Cel mai important lucru pentru el este alegerea unui loc de aterizare, principalele cerințe pentru care se află în următoarele puncte:

Planta de flori sub Physalis ar trebui să fie bine cultivată, adică dacă ar fi crescut alte culturi sau flori de mai mulți ani, acest lucru este foarte bun;

Physalis iubește zonele bine luminate care sunt acoperite de soare toată ziua;

În nici un caz nu ar trebui să se acumuleze topitură și apă de ploaie în această zonă;

pe teren este necesar să eliminați în mod regulat toate buruienile; Physalis practic nu supraviețuiește pe soluri acide și de multe ori se

îmbolnăvește; prin urmare, dacă nu aveți alt loc pentru plantare, aveți grijă de limpezirea solului în avans.

Înainte de a cumpăra Physalis, este important să învățați cum să plantați și să creascăți acest arbust. Singura modalitate de a se reproduce este să seamănă semințele și să se obțină răsaduri din acestea, care pot fi apoi plantate într-un loc pregătit.

Physalis implică creșterea de la semințe, dar acestea pot fi semănate ca pahare și răsaduri de plante în condiții de origine sau de seră sau plantate direct pe teren deschis. Pentru a crește Physalis pentru răsaduri, este necesar să se pregătească un film de seră încălzit, o seră bine acoperită sau o peliculă opacă sub care se pot însămânța semințe. Pământul înainte de însămânțare este în mod necesar slăbit, buruienile sunt îndepărtate și fertilizate, dacă există o nevoie urgentă.

La însămânțare, semințele trebuie să fie îngropate de 1-1,5 cm în sol. În același timp, nu ar trebui să încercați să semănați cât mai multe plante pe o suprafață mică, deoarece densitatea excesivă va duce în mod necesar la întinderea și slăbirea răsadurilor. Temperatura optimă pentru primele lăstari este de la 15 la 17 ° C, astfel încât în timpul zilei puteți scoate filmul de la acestea.

În cazul în care seamănă semințele pentru răsaduri se efectuează la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie, atunci se plantează în sol deschis nu

48

mai devreme de ultimele săptămâni mai sau chiar la începutul lunii iunie Semințe Physalis pot fi plantate în sol deschis doar atunci când solul începe să se încălzească la 4- 6˚C la o adâncime de 10 cm. În acest caz, este de asemenea important să slăbiți solul pentru semințe, să le curățați de buruieni și să vă fertilizați. În timpul însămânțării pe un metru pătrat, trebuie să cheltuiți numai 0,1 g de semințe. Între rândurile de Physalis ar trebui să fie indentate 50-60 cm.

De obicei, răsadurile trebuie încă să fie subțiate, lăsând o distanță de 50 cm între tufișuri. Astfel, în momentul înfloririi, nu mai mult de 5 plante ar trebui să rămână pe 1 metru pătrat.

* * *

Agricultura, ca o roată, 14 mai 2021

În ciuda problemelor cu care se confruntă fermierii, din ce în ce mai des în ultimii ani, unii comparând agricultura cu o roată care se învârte și care aduce fie perioade bune pentru afaceri, fie perioade mai puțin faste, aceștia își iubesc meseria aleasă.

De altfel, potrivit precizărilor făcute de Cristian Ţandea, proprietar al Cristian Ţandea PFA, exploatație care se ocupă de creşterea vacilor din anul 1996, membră a Cooperativei Agricole Someş Arieş, dacă ar fi s-o ia de la început în activitatea sa, tot fermier ar fi.

„Agricultura esta ca o roată, sunt ani buni şi ani mai puţini buni. Eu, dacă ar fi să o iau de la început, nu aş face altceva“, a declarat Țandea în cadrul uneia dintre edițiile recente ale emisiunii ZF Agropower.

În viziunea sa, perioadele mai puțin faste din viețile agricultorilor sunt agravate inclusiv de lipsa forței de muncă specializată. Și asta ca urmare a deficitului înregistrat pe zona pregătirii tinerilor în sectorul agrozootehnic.

„Din punctul meu de vedere, lipsa pregătirii agricultorilor, dispariţia clasei şi orei de agricultură din mediu rural, nemaiexistând şcoli şi licee agricole, a dus la faptul de a nu putea creşte tineretul, de a nu putea să pregăteşti oameni să acopere necesarul şi lipsa de agricultori tot mai puternică în România.

Din 2000-2015 am fost în străinătate şi am văzut ce se face acolo în şcoli şi cum se dezvoltă fermele de familie. (…) E greu să aduci înapoi la coada vacii pe cei care au renunţat la acest sector“, a declarat cu amărăciune în glas Țandea.

49

În context, fermierul a precizat pentru sursa citată că, la noi în țară, copiii trebuie încurajați să se îndrepte spre agricultură, mai ales în familiile care au o mică afacere de profil.

Mai mult, trebuie susţinută dezvoltarea fermelor de familie, cum este și exemplul Franţei, nu doar expansiunea fermelor mari.

„În România există cele mai mici şi cele mai întinse exploataţii, dar ar trebui să permită mai mult apariţia fermelor medii, de familie, ca în străinătate. Eu sunt adeptul formei asociative pentru dezvoltare. În 1998 am făcut prima asociaţie a fermierilor din Cluj, cu 17 ferme, care aveau efective de la 25 de capete până la 400 de capete de animale“, a continuat Cristian Țandea.

Nevoia de negociere pe piața laptelui

În ceea ce privește problemele înregistrate în sectorul laptelui, potrivit spuselor fermierului, producătorii de la noi din țară primesc în prezent doar 10% din preţul perceput la raft, faţă de 25% cât primeau în 1990, motiv pentru care este greu ca aceștia să-şi susţină investiţiile în dezvoltare.

„Este nevoie de o masă a negocierilor, în care să fie cei trei actori din lanţ: producătorul, procesatorul şi comerciantul”, a completat membrul cooperatist.

Tot el a adăugat că, din anul 1990 încoace, s-a înregistrat un declin în sectorul zootehnic, acest lucru fiind vizibil în cifre. De altfel, şeptelul a scăzut la aproape toate tipurile de animale, „din cauza schimbării sistemului şi a promovării negativismului despre agricultură“.

Țandea vorbește însă și de speranța unei redresări a sectorului producției de lapte. În viziunea sa, „secretul” este reprezentat de asociere.

„Dorim ca în cadrul cooperativei să procesăm o cantitate mai mare de lapte, dar şi să producem mai mult. Ca şi membrii cooperatori suntem în creştere, iar cei existenţi îşi cresc efectivele.

Avem multe ferme de familie, cu 50 de vaci, care produc între 350 şi 500 de litri de lapte. Dacă la început, acum zece ani, aveam 20 de săli de muls, acum avem 68 de săli de muls, pentru că a crescut producţia şi productivitatea din ferme“, a mai precizat fermierul.

Cristian Țandea deține o fermă ecologică de peste 300 de vaci din rasa Bălţată Românească. Din acest total, în medie, 100 sunt vaci la muls, care produc între 5.500 – 5.700 de litri de lapte pe an pe cap de vacă.

50

Ferma sa face parte din Cooperativa Agricolă Someş Arieş, una dintre cele mai mari din ţară, cu afaceri anuale de circa 50 de milioane de lei, care vinde 90% din lapte către marii procesatori şi 10% din lapte este prelucrat în fabrica proprie de la Ţaga.Autor: Ionel Vaduva

* * *

Pericol de INUNDAȚII! 100 de oi au murit din cauza viiturilor, în județul Satu-Mare , 14 mai 2021, Andra Moldoveanu

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o avertizare Cod portocaliu de inundaţii, valabilă până astăzi la prânz în două bazine hidrografice din patru judeţe, respectiv un Cod galben de fenomene hidrologice importante pe alte 15 cursuri de apă.

Se vor înregistra creşteri de debite şi de niveluri, cu posibile depăşiri ale Cotelor de apărare, pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna – bazin aval S.H. Supuru de Jos (judeţele: Sălaj şi Satu Mare) şi Someş – afluenţii mici aferenţi sectorului aval S.H. Dej (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare).

 

Codul portocaliu de inundaţii vizează, în principal, fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate mai mare pe unele râuri din judeţele Sălaj şi Satu Mare.

51

Prefectul din Satu Mare, Altfatter Tamas, a solicitat serviciului de specialitate din cadrul Instituţiei Prefectului, primăriilor în cauză şi Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială o estimare a valorii pagubelor rezultate în urma inundaţiilor de joi. Documentul va fi înaintat Guvernului pentru sprijinirea persoanelor afectate. Prefectura informează că apele sunt în retragere şi cotele râurilor sunt în scădere în acest moment.

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Tanczos Barna, care s-a deplasat de urgenţă la Satu Mare, a convocat o şedinţă operativă la sediul Primăriei Supur, joi după-amiază, la care au participat, pe lângă conducerea judeţului, şi reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa şi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Satu Mare.

După informarea ministrului privind măsurile de salvare a vieţilor omeneşti şi pe cele de limitare a pagubelor materiale desfăşurate în cursul zilei de joi, acesta a dispus o deplasare în satul Hurezu Mare, Supur, pentru o evaluare la faţa locului. Văile Nanda şi Cerna, afluenţi ai Crasnei, au avut debite istorice din cauza acumulării de pe versanţi a apelor.

În urma inundaţiilor, pe raza comunei Socond, un pod provizoriu a fost distrus de viitură în satul Socond, 64 de gospodarii din localitatea au fost inundate, 12 persoane au fost evacuate. De asemenea, la o fermă de ovine din Socond au fost înregistrate aproximativ 100 de oi moarte şi 900 au fost izolate.

* * *

Productii mari se obtin cu o fertilizare optima, aprilie 14, 2021

Asigurarea elementelor nutritive in cantitati optime prin lucrarea de fertilizare este esentiala pentru cresterea tolerantei plantelor la conditiile de stres si pentru obtinerea unor productii rentabile.

Plantele cultivate pe soluri bine aprovizionate cu elemente nutritive pot tolera mult mai bine stresul cauzat de lipsa de precipitatii. De aceea mai ales in cazul porumbului a carui perioada de vegetatie in mare parte acopera lunile de vara, o fertilizare de baza cu ingrasaminte tip NPK este esentiala.

Asigurati culturii de porumb elementele nutritive de baza

Porumbul in primele faze de vegetatie are un sistem radicular slab dezvoltat. Pentru a asigura germinarea semintelor si o rasarire rapida este important ca lucrarea de semanat sa inceapa atunci cand temperatura solului a ajuns la 8-100C si are tendinta de crestere.

52

Pentru a asigura o cantitate suficienta de elemente nutritive pentru plantele tinere de porumb, o mare parte din cantitatea totala de ingrasaminte sau in unele cazuri chiar toata cantitatea de ingrasaminte este aplicata inainte de semanat. Elementele nutritive de baza in special fosforul si potasiul au o eficienta mai mare administrate in acest fel .

Fosforul este un element nutritiv cu o mobilitate scazuta in sol si de aceea este foarte important ca el sa se regaseasca in cantitati suficiente in solutia solului din apropierea radacinilor pentru a putea fi adsorbite.

Daca fosforul nu se gaseste in cantitati suficiente porumbul va prezenta simptome de deficienta in special in primele faze de vegetatie (vezi poza). Aplicarea si incorporarea in sol a ingrasamintelor de tip NPK si NP inainte de semanat asigura cantitatea de fosfor necesara in apropierea radacinilor.

Poza deficienta fosfor la porumb: culoare violacee a frunzelor si tulpini

Sursa: iPNi fotograf: M.K sharma si P.Kuma

Plantele adsorb mare parte din azot, fosfor, potasiu, calciu, sulf si oligoelemente din sol, daca exista suficienta umiditate. Capacitatea sa de a furniza elementele nutritive necesare pentru plante variaza in functie de nivelul de fertilitate. toate elementele nutritive sunt importante dar datorita rolului sau fiziologic, potasiul(K) este cel mai valoros element din punct de vedere al tolerantei plantelor la stresului hidric.

Concentratia de K este esentiala in celule pentru a mentine presiunea osmotica, astfel are un rol extrem de important in deschiderea si inchiderea stomatelor. Daca plantele au un aport redus de potasiu(K), functionarea stomatelor este perturbata; prin urmare pierderea de apa datorata transpiratiei va fi mult mai mare. Potasiul creste eficienta utilizarii apei din plante, ceea ce inseamna ca plantele vor avea nevoie de mai putina apa pentru producerea unei unitati de substanta uscata.

53

Prin urmare, mai ales in cazul porumbului – a carui perioada de vegetatie in mare parte este in lunile de vara cu temperaturi ridicate si precipitatii putine – este esentiala o fertilizare de baza cu ingrasaminte tip NPK.

Un alt subiect important – este alegerea formei corecte de azot. In conditiile unor temperaturi ridicate din primavara conteaza, cat de mult din azotul aplicat va fi folosit de plante si cat de mult se va pierde sub forma de amoniac in aer. O eficienta mai buna a utilizarii azotului are ca rezultat productii mai mari cu costuri mai mici.

Aplicarea azotului sub forma nitrica este mult mai eficienta, deoarece pierderile prin volatilizare – care pot fi de pana la 13% in cazul ureei – sunt aproape de zero.

Recomandarile noastre

Fertilizarea de baza cu ingrasaminte tip NPK si mentinerea nivelului bun de K in sol este o necesitate. Recomandarea noastra este sa folositi ingrasaminte tip NPK de inalta calitate, cum ar fi COMPLEX 15/15/15 + 7sO3 + Zn si COMPLEX 14/10/20 + 10sO3. Pentru a evita deficienta temporara de fosfor(P), va recomandam COMPLEX 20/20 + 7sO3 + Zn ca ingrasamant starter. Ingrasamintele azotoase care contin azot sub forma nitrica precum nitrocalcarul – NaC 27 N -sunt mai eficiente si mai prietenoase cu mediul.

Pentru determinarea cantitatilor de ingrasaminte necesare culturilor in functie de productia scontata si conditiile specifice locatiei utilizati gratuit programul de planificare a fertilizarii Nutriguide® de la Borealis L.A.T.

* * *

Rezumatul saptamanii 10.05 – 14.05.2021 Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe mai 14, 2021

Sanatatea Plantelor iti aduce rezumatul saptamanii…

1. Odata cu caldura, afidele (Aphis) au aparut peste tot, observandu-se atacuri puternice la culturile de cereale paioase. Daca nu se intervine la timp cu masuri de combatere, pagubele cauzate pot fi foarte mari, ajungandu-se pana la moartea plantelor. Cu ce putem combate afidele? Vezi aici.

54

2. Si in acest an MADR a aprobat tratarea semintelor de porumb cu NUPRID AL 600 FS, pana pe 24 mai, in zonele si pe suprafetele puternic afectate de atacul daunatorilor Tanymecus dilaticollis si Agriotes. Vezi aici ce solutii avem pentru floarea soarelui.

3. Rapita e in floare… si la fel si daunatorii! Citeste aici ce produse putem aplica pentru limitarea daunelor aduse de catre daunatorii rapitei specifici acestei perioade?

4. Vremea capricioasa din aceasta primavara a pus probleme fermierilor din multe zone ale tarii, intarziind semanatul culturilor de primavara. Pentru a inregistra o eficacitate cat mai ridicata in combaterea buruienilor din culturile de porumb si floarea soarelui, pot fi aplicate mai multe tratamente, in functie de speciile de buruieni existente si de dominanta acestora. Ce erbicide puteti alege pentru preemergenta? Raspunsul, aici.

* * *

Corteva Agriscience lanseaza Sclerotinia Protector, o noua tehnologie in cultura de rapita , Redactia Sanatatea Plantelor , mai 14, 2021

Corteva Agriscience continua sa isi extinda gama de produse pe piata semintelor, venind cu noutati in portofoliul de hibrizi de rapita, oferind acces fermierilor la o genetica avansata care impacteaza imbunatatirea calitatii recoltelor, maximizand astfel potentialul productiv al fermelor agricole.

Dupa mai bine de 10 ani de cercetare in sere si laboratoare, realizand mai mult de 100 de testari in intreaga Europa, cercetatorii de la Corteva aduc in camp o combinatie de hibrizi cu cel mai bun randament de productivitate si in plus, toleranta impotriva Sclerotininei, in acelasi produs, in acelasi sac de seminte.

Sclerotinia Protector este o tehnologie unica aplicata culturii de rapita. In plus, aceasta noua genetica este adaptata pe scara larga si furnizeaza rezultate excelente in diferite regiuni si areale, de-a lungul anilor. Programul este axat pe imbunatatirea potentialului genetic de productivitate, prin livrarea de gene defensive puternice si imbunatatirea calitatii recoltei.

55

Programul de cercetare a rapitei de toamna  este parte a programului global de cercetare a culturii de rapita si am dezvoltat o expertiza puternica in transferul trasaturilor si tehnologiilor in germoplasma europeana de elita folosind markeri moleculari.

Corteva lanseaza in sezonul de semanat 2021, hibridul PT303, Sclerotinia Protector (SP), care reprezinta o trasatura unica a culturii de rapita de toamna. Aceasta caracteristica a fost obtinuta ca urmare a multor ani de ameliorare specifica si testari in Europa. Am vrut astfel sa ne asiguram ca vom oferi fermierilor nostri o protectie consistenta si stabila, folosind germoplasma noastra de elita pentru performante de productie mai ridicate si mai sigure.

„Beneficiul imediat si vizibil pentru fermierii care cultiva hibrizi de rapita Sclerotinia Protector, este scaderea gravitatii bolii pe camp si impactul asupra productiei este de asemenea vizibil in momentul in care comparam hibridul Sclerotinia Protector (SP) cu un hibrid sensibil, in aceeasi situatie.” a declarat Jean Ionescu Country Leader Romania si Moldova. „Primul nostru candidat, hibridul PT303 este exemplul perfect al acestei linii noi de produse, care ofera siguranta prin cel mai bun pachet de trasaturi si un potential productiv ridicat, confirmat de rezultatele inregistrate.”

Pana in prezent, niciun hibrid de rapita nu a prezentat rezistenta la Sclerotinia. Astfel, singura solutie a cultivatorilor de a controla boala, a fost aplicarea in mod sistematic de fungicide la caderea primelor petale, pentru a preveni contaminarile foliare.

In 2021, lansarea primului hibrid tolerant va permite regandirea strategiei de protectie impotriva  sclerotiniei. Cu hibridul PT303, devine posibila rationalizarea protectiei fungice impotriva sclerotiniei. Acum, fermierul poate sa adapteze strategia de aplicare a fungicidelor in functie de factorii agronomici specifici terenurilor sale si contextului meteorologic la momentul infloririi culturii de rapita.

„In 2021, vom continua cercetarile cu scopul de a completa baza noastra de date si de a ne imbunatati cunostintele legate de optimizarea programelor de utilizare a fungicidelor pe hibrizii toleranti din portofoliul Corteva.” a declarat Maria Cirja – Marketing Manager Romania si Moldova

Si cel mai important aspect il reprezinta angajamentul Corteva de a raspunde solicitarilor consumatorilor de produse si practici ecologice si de a raspunde cerintelor fermierilor de produse noi care sa le asigure venituri stabile.  Acesta este obiectivul nostru in ceea ce priveste ameliorarea, iar Sclerotinia

56

Protector este parte a angajamentului nostru pentru o inovatie continua si o agricultura mai sustenabila.

Despre Corteva Agriscience

Corteva Agriscience este o companie globala, 100% dedicata agriculturii, tranzactionata pe bursa, care ofera fermierilor din intreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie – inclusiv un mix echilibrat si divers de seminte, solutii pentru protectia culturilor si solutii digitale axate pe maximizarea productivitatii si cresterea randamentului si profitabilitatii. Avand in portofoliu unele dintre cele mai cunoscute marci din agricultura si o linie de produse si tehnologii de top in industrie, care pot genera cresteri viitoare, compania se angajeaza sa colaboreze cu partile interesate din intreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a imbogati viata celor care produc si a celor care consuma si asigurand progresul generatiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a devenit o companie independenta listata la bursa pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricola a DowDuPont. Mai multe informatii sunt disponibile pe www.corteva.ro

Urmariti Corteva Agriscience pe Facebook, Instagram, LinkedIn, Twitter si YouTube

TM ® SM Marci comerciale ale Corteva Agriscience si ale afiliatilor acestora sau ale detinatorilor lor respectivi

Contact

Maria Cirja – Director Marketing Romania si MoldovaCorteva Agriscience+ 40 74 622 8902maria.cirja@corteva.com

Atentie la afide! Monitorizati culturile de cereale paioase! Redactia Sanatatea Plantelor , mai 14, 2021

Odata cu caldura, afidele (Aphis spp.) au aparut peste tot, observandu-se atacuri puternice la culturile de cereale paioase. Daca nu se intervine la timp cu masuri de combatere, pagubele cauzate pot fi foarte mari, ajungandu-se pana la moartea plantelor. Pragul economic de daunare este de 2-25 afide/spic sau 10 afide/planta.

57

De asemenea, afidele sunt vectori pentru viroze, care odata intrate in plante sunt greu de combatut. Poate cea mai buna masura de combatere a virozelor este stoparea vectorului, adica combatera afidelor si a altor insecte care inteapa si sug sucul celular al plantelor.

Alegeti KARIS 10 CS, piretroid iscusit pentru combaterea afidelor din culturile de grau, orz, ovaz si grau durum de toamna si primavara.

De ce este KARIS 10 CS iscusit? Pentru ca actioneaza atat prin contact, cat si prin ingestie asupra adultilor si a larvelor, avand efect rapid si de soc. Totodata, este compatibil cu majoritatea programelor de protectie a plantelor.

Cum se aplica? Tratamentele se aplica la avertizare, in timpul perioadei de vegetatie. Doza recomandata este 0,05 l/ha. Pentru imbunatatirea eficacitatii este important ca produsul sa fie aplicat astfel incat sa se asigure acoperirea uniforma a plantelor cu solutie.

Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: https://aplicatia.alcedo.ro/

https://youtu.be/URZ-Z44s_7E

* * *

19 zimbri aduși din Germania și Suedia se alătură celei mai mari populații de zimbri liberi din România, Marian Averescu , Publicat vineri, 14 mai 2021

58

  13 exemplare de zimbru au ajuns ieri în zona de resălbăticire din Măgura Zimbrilor, Armeniș, tocmai din Germania, urmând ca la finalul acestei luni, alte șase exemplare, din Suedia, să li se alăture. Proiectul de reintroducere a zimbrilor în Carpați a început în 2014 și, în prezent, în zona Munților Țarcu trăiesc în libertate aproximativ 70 de exemplare.

 Cei 13 zimbri care au ajuns ieri la Armeniș provin din nouă rezervații, iar ultimul an și l-au petrecut împreună, această etapă făcând parte din procesul de adaptare la noua viață care îi așteaptă în libertate. La Măgura Ziumbrilor de la Armeniș, animalele vor sta 21 de zile în carantină, perioadă în care vor fi monitorizați de rangerii proiectului LIFE RE-Bison. După cele trei săptămâni petrecute în țarcul de aclimatizare, zimbrii vor fi eliberați în sălbăticie, în Situl Natura 2000 Munții Țarcu.

 Potrivit specialiștilor de la Rewilding Europe și WWF România, care coordonează proiectul de resălbăticire încă din 2014, înainte de a ajunge la Armeniș pentru a fi eliberat în sălbăticie, fiecare zimbru trece printr-un proces complex de selecție care să asigure diversitatea genetică a generațiilor viitoare. „Cunoaștem arborele genealogic al fiecărui zimbru care este transportat. Spre exemplu, zimbrii care au ajuns acum provin din nouă rezervații și au petrecut aproape un an împreună pentru a forma grupuri sociale non-habituate cu prezența oamenilor în două rezervații: zece exemplare în rezervația Springe și trei în rezervația Donaumoos. Lucrăm cu peste 16 centre de reproducere și rezervații din Europa și ne consultăm cu numeroși specialiști pentru a identifica exemplarele de zimbru potrivite pentru a se alătura grupurilor aflate deja în libertate”, spune Alexandra Sallay-Moșoi, manager tehnic în Proiectul LIFE Re-Bison.

59

 Deciziile  cu privire la realizarea unei populații viabile din punct de vedere genetic sunt importante, în viziunea specialiștilor, deoarece zimbrii influențează în bine viața a peste 596 de specii de animale și 200 de specii de plante, conservarea pe termen lung a speciei fiind esențială pentru întregul ecosistem.

„Suntem o echipă imensă de oameni care au un scop comun. Medici veterinari, biologi, agricultori, rangeri, vânători, turiști, mass-media – cu toții suntem pârghiile care sprijină conservarea zimbrului și sporirea biodiversității din România. Drumul către reușita care ne aduce beneficii tuturor este complex, dar necesar, iar rezultatele până în acest punct sunt îmbucurătoare, avem pui născuți în libertate și turiști care stau în sălașe restaurate”, spune Marina Drugă, manager proiect LIFE RE-Bison.

 La finalul acestei luni, alte șase exemplare, care provin din rezervația Avesta, Suedia, vor ajunge în zona de resălbăticire de la Măgura Zimbrilor și, ulterior, se vor alătura celei mai mari populații de zimbri liberi din România, care acum are între 65 și 70 de exemplare.

 Reprezentanții WWF-România precizează că proiectul de resălbăticire a zimbrilor, care este co-finanțat prin programul LIFE al Uniunii Europene, se derulează, de șapte ani, cu ajutorul și cooperarea mai multor instituții – Ministerul Mediului, Romsilva, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Garda Forestieră, Direcția Sanitar Veterinară, Primăria Armeniș și Ocolul Silvic Teregova, a rezervațiilor și a comunităților locale din Armeniș și Teregova.

 Sursă foto: WWF-România

* * *

60

IMAGINI RARE Castor surprins pe Lacul Ciucaș, din Harghita , Andrei Mocanu 14.05.2021

https://youtu.be/HcL8rVzYUZw

Un castor a fost surprins zilele acestea pe Lacul Ciucaș, de lângă Băile Tușnad. Animalul a fost surprins de un pasionat al naturii, care a trimis Newsweek România mai multe fotogragii și un scurt video.

Brebul (Castor fiber), sau castor european sau castor euroasiatic, este un animal rozător semiacvatic (cel mai mare din Europa și Asia). A fost vânat pentru blană și castoreum până aproape de exterminare; în 1900 mai existau circa 1.200 de exemplare în opt populații relicte din Europa și Asia.

Din România a dispărut în urmă cu 70 ani și a fost văzut din nou începând din 2014. Dar a fost rareori fotografiat, pentru că e un animal discret.

„Oamenii din zonă știu de el, l-au văzut, l-au admirat de la distanță,  dar nu au reușit să-l imortalizeze”, a declarat Florin Bălțătoiu, autorul fotografiilor. 

Castorul construiește baraje pe cursul apelor medii sau mici, din ramuri, nuiele, pietre, mâl și alte elemente vegetale, ridicând astfel nivelul apei, pentru a se proteja de prădători și a-și extinde teritoriul. Este un semn incredibil de bun pentru biodiversitate!

61

Vinul de azi: Enira Reserva 2015 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Bulgaria este una dintre cele mai vechi regiuni viticole ale lumii, însă de aproximativ 15 ani vinurile produse aici cu ajutorul tehnologiei moderne au urcat în topul celor mai apreciate vinuri pe plan internațional.

Dintre producătorii de vin bulgari, Bessa Valley, împreună cu brandul său, Enira, se face, de departe, ramarcat, cunoscând un succes enorm. În mai 2006, Enira este recunoscut ca fiind cel mai bun vin produs în Bulgaria. Este un cupaj de Merlot, Syrah, Petit Verdot și Cabernet Sauvignon.

Un vin elegant, cu o structură excelentă, cu arome de fructe roșii, vanilie, mentol, pe care va recomandăm să îl asociați cu brânzeturi sau carne roșie.

* * *

România ar putea cumpăra 10-12 trenuri cu hidrogen pentru a fi introduse pe linia București – Pitești – ministrul Transporturilor Anemona Andone - vin, 14 mai 2021,

Primele trenuri cu hidrogen din România ar putea circula pe linia București - Pitești, potrivit ministrului Transpoturilor Cătălin Drulă, care a anunțat vineri

62

intenția de a achiziționa 10-12 rame de acest fel. Astfel, trenurile vor pleca din Capitală spre Pitești din oră în oră, a precizat ministrul Transporturilor.

„Un proiect pe care îl propunem prin PNRR este chiar București – Pitești. De altfel, la el se lucrează și anul acesta. Vom reface 12 kilometri numai, pentru că finanțarea doar atât permite, în regie proprie. Se ridică acolo viteza de la 50 la 120 de kilometri pe oră. La Săbăreni se lucrează, 4 kilometri sunt deja gata. Iar pentru București – Pitești în ansamblu, este traseul pe care am vrea să introducem trenul cu hidrogen. E vorba de un număr de 10 sau 12 rame, ar trebui să fie trenuri din oră în oră, cu timp de parcurs la viteza de 120 km/oră. În momentul de față se fac două ore între București și Pitești, e neatrăgător”, a explicat Drulă într-un interviu pentru Europa FM.

Luna trecută, reprezentanţii Siemens Mobility au discutat cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi cu ONG-uri aspecte de mediu, tehnice şi financiare privind o posibilă achiziţie viitoare de trenuri cu hidrogen pentru România. Atât reprezentanţii Ministerului Transporturilor, cât şi cei ai Siemens Mobility, spun că operarea unui tren cu hidrogen pe ruta Piteşti-Bucureşti (Gara de Nord) este una foarte fezabilă, o decizie în acest sens urmând a fi luată până la finalul anului.

O altă linie pe care se intenționa introducerea de trenuri cu hidrogen este Gara de Nord – Aeroportul Otopeni.

ECONOMICA.NET a prezentat imagini de la premiera mondială din septembrie 2018, când Coradia iLint – primul tren cu hidrogen din lume – a început să circule cu pasageri în Germania.

Proiectat să ajungă la o viteză de 140 km/oră, trenul fabricat de Alstom are zero emisii poluante şi este conceput pentru căile ferate neelectrificate, deservite în prezent de trenuri diesel.

Noile automotoare sunt alimentate de la o staţie de hidrogen mobilă şi au o autonomie de 1.000 de kilometri.

Potrivit lui Stefan Schrank, coordonatul echipei de ingineri care a lucrat la proiectul Coradia iLint, investiţia intr-un astfel de tren se amortizează în primii 10 ani de operare. Alstom va asigura operarea si mentenanţa trenurilor pe această cale ferată din Germania pentru o perioadă de 30 de ani.

Coradia iLint este primul tren de pasageri din lume acţionat de o celulă de combustie pe bază de hidrogen, care produce energia electrică necesară

63

tracţiunii. Acest tren cu zero emisii prezintă un nivel redus de zgomot, singurele reziduuri fiind aburul şi apa condensată.

https://youtu.be/OF5xvYvPj3w

* * *

Ministrul Mediului: Fără soluţii, braconajul va fi răspunsul cetăţenilor la situația urșilor, Wall-Street 14 Mai 2021 ,

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, susţine că dacă instituţiile statului nu reuşesc să gestioneze problema urşilor, ale căror atacuri sunt tot mai frecvente în ţară, braconajul va fi răspunsul cetăţenilor la această situaţie.

"Fără soluţii, braconajul va fi răspunsul cetăţenilor. Braconajul şi soluţiile individuale vor fi generalizate dacă instituţiile statului nu reuşesc să gestioneze această problemă, dacă plăţile la pagube se fac cu o întârziere de doi-trei ani, dacă procedura de constatare a pagubelor este prea complicată, omul nu mai vine să rezolve problema prin instituţiile statului, ci caută o soluţie locală şi individuală. Dacă bugetul nu este asigurat, la fel cum nu a fost asigurat în ultimii doi ani, vor fi probleme. Sunt 15 milioane de lei plătite în 5 ani pe acest capitol din bugetul naţional, deci este o problemă despre care trebuie să vorbim, o problemă pe care trebuie să o gestionăm", a declarat Tanczos Barna, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş.

64

Ministrul Mediului susţine că există în curs de semnare un contract de finanţare cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru un program care include şi realizarea unui nou sanctuar pentru urşi, scrie Agerpres.

"Există în curs de semnare un contract de finanţare de 10 milioane de euro între Ministerul Mediului şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, acest program include şi realizarea unui nou sanctuar. Are un buget de peste 2 milioane de euro pentru garduri electrice. Deci sunt măsuri în implementare, pregătite, prin care anumite probleme, cu siguranţă, vor fi rezolvate. Sanctuarele sunt o soluţie bună pentru anumite exemplare, fără doar şi poate, gardurile electrice sunt o soluţie în anumite situaţii şi tocmai prin complementaritate multitudinea de soluţii vor duce la o gestionare corectă şi durabilă a acestui fenomen", afirmă ministrul.

Tanczos Barna a afirmat că numai în prima parte a zilei de vineri au avut loc patru atacuri ale urşilor, care au provocat pagube.

"Şi astăzi am avut semnale din partea colegilor din instituţiile descentralizate, sunt încă patru cazuri de atac de urs şi de pagube generate de aceste atacuri, este un fenomen generalizat, de câteva zile nu trece o oră să nu primesc un semnal, ori din Suceava, ori din Mureş, ori din Harghita, ori din Botoşani, ori din Argeş. Aceasta este situaţia şi este cea pe care trebuie să o gestionăm şi care trebuie abordată cu promptitudine, acolo unde este nevoie de intervenţie pentru a proteja viaţa umană, pentru a proteja vieţile sau bunurile şi prin alte soluţii de relocare, acolo unde se poate, pentru a asigura un habitat normal pentru acele exemplare", a subliniat Tanczos Barna.

* * *

VIDEO Vaccinare la țară: Mini-centre amenajate în curtea unor localnici din Ciugud (Alba), pentru grupuri de vecini. Cum s-au pregătit oamenii, în așteptarea echipelor de la DSP , Analize • 14 Mai 2021 • Ovidiu Hațegan •

Gospodăria lui Florin Borza din satul Șeușa (comuna Ciugud, județul Alba) a fost transformată într-un mini-centru de vaccinare. În așteptarea echipelor de la DSP, oamenii discută și, mai ales, se bucură să fie împreună, din nou. Satul a trecut până acum prin mai multe valuri de Covid, și chiar prin carantină, iar oamenii au înțeles cât de gravă a fost situația.

65

Pe masă au fost aranjate frumos platouri cu bunătăți, dar și diferite băuturi alcoolice, pentru că, spun oamenii, nu se cade să îți aștepți musafirii cu masa goală.

”Ăsta-i faizăru, astra zeneca și ăsta-i alalalt, cum îi zice… Johnson”, glumește Florin Borza, arătând spre sticlele cu băutură.

Chiar dacă sunt pregătite, sticlele rămân neatinse: oamenii află că alcoolul și vaccinul nu merg împreună, așa că paharele rămân pline pe masă.

Autoritățile din Ciugud (județul Alba) au organizat, vineri, prima zi a unei campanii de vaccinare de trei zile, inedită în România. Echipele de vaccinare s-au deplasat în satele comunei, iar oamenii s-au adunat în gospodăria câte unui vecin, în așteptarea lor.

Gazdele s-au pregătit încă de dimineață, pentru musafiri. Au făcut curățenie și au pus pe masă cozonaci, prăjituri și cu câte un pahar… pentru musafiri.

”E bine pentru comunitatea din sat pentru că suntem oameni mai în etate (în vârstă – n.red.), ne deplasăm mai greu, așa că vine acasă, sunteți bine primiți, ne facem vaccinul și mulțumim pentru tot… Mai și discutăm că noi numa ne făceam cu mâna până acuma”, spune Florin Borza.

66

”Suntem aici cu constătenii, este aproape, nu mai umblăm pe la Alba… Este o idee bună. Am ales să ne vaccinăm pentru că este necesar”, spune și vecinul acestuia, Ioan Oargă.

”Ne dorim să fie o provocare pentru satul românesc pentru că România este țara din UE cu cea mai numeroasă populație în zona rurală.

De ce este o provocare? Pentru că în general aici nu sunt centre de vaccinare, sunt foarte multe persoane în vârstă care nu știu să utilizeze un gadget, să își facă o programare online, nu au posibilitatea să se deplaseze spre centrele de vaccinare.

Sunt departe de centrele medicale, de spitale. Considerăm că această campanie de vaccinare nu este doar atributul guvernului, al direcțiilor de sănătate publică, este și atributul nostru, al autorităților locale, pentru că în această coloană vertebrală de la guvern la cetățean, noi suntem cei mai aproape de ei” a declarat primarul Gheorghe Damian.

În spatele primăriei, în aer liber, funcționează un alt centru de vaccinare. Mai multe femei în vârstă s-au prezentat de la prima oră, neliniștite mai mult de înțepătură, decât de efectele adverse posibile.

O asistentă îi citește chestionarul de vaccinare unei femei în vârstă de 86 de ani. Întrebările stârnesc amuzamentul celorlalte femei.

”Ce boli aveți? Aveți boli de inimă, de plămâni, aveți cancer, leucemie, HIV, SIDA? Ați avut vreodată reacții adverse după ce v-ați vaccinat? Când v-am făcut antigripalul? Știți, eu trebuie să vă întreb”, se scuză asistenta din sat.

”Niciodată dragoste scumpă. Cu inima numa am… Acuma tu știi ce… M-o ferit Dumnezeu de restul”, răspunde femeia.

67

Inițial, autoritățile locale programaseră o campanie din poată în poartă însă din cauza timpilor de așteptare, de cel puțin 15 minute pentru fiecare persoană vaccinată, au decis ca oamenii să se adune la un vecin.

”Este un alt fel de maraton. Personalul DSP Alba se va deplasa în toate satele comunei pentru a veni în sprijinul persoanelor care doresc să se vaccineze” a spus directorul DSP Alba, Alexandru Sinea.

Campania se va încheia duminică.

* * *

Cum putem asigura cultura de grâu împotriva căderii plantelor? Diana Vasilescu , 14 mai 2021

Căderea plantelor de cereale constă într-un defect de rigiditate la baza tulpinilor plantei. Rigiditatea bazei tulpinii se formează la începutul alungirii paiului și depinde atât de viteza de alungire a primelor noduri, cât și de calitatea structurală a tulpinii. Căderea plantelor de la nivelul rădăcinilor este una dintre cele mai comune forme de cădere (în special la cultura de grâu), unde cauza o reprezintă o perioadă lungă cu precipitații care nu mai permit ancorarea suficientă a rădăcinilor.  

Pentru optimizarea alungirii internodiilor și reducerea riscului de cădere pot fi utilizate produsele de tip regulatori de creștere.  

În cadrul evenimentului Ziua Grâului Bărăgan vor fi prezentate un numar de 42  soiuri de grâu iar genetica provine de la 9 companii producătoare de seminte.  Întreaga platformă a fost semănată în aceleași condiții și tratamentele cu  produsele fitosanitare se aplică unitar pe suprafață.  

Diversitatea soiurilor de grâu din cadrul evenimentului Ziua Grâului Bărăgan face ca riscul de cădere să  fie mare. Astfel pentru optimizarea alungirii internodiilor și reducerea riscului de cădere se utilizează  produsul

68

Ormet, din portofoliul companiei ADAMA, in doza de 0.75 l/ha. Produsul este un regulator  de creștere pe bază de etefon, ce are ca efect direct îngroșarea paiului și creșterea suprafeței foliare  pentru a îmbunătăți recoltatul.  

Regulatorii de creștere trebuie aplicați în cele mai bune condiții pentru a profita la maximum de  potențialul lor. Aplicarea tratamentului se realizează pe culturile sănătoase și în condiții climatice  favorabile. Diferitele strategii de control sunt posibile în funcție de nivelul riscului fiziologic de cădere.  

Acest regulator acționează împotriva căderii, unde eficacitatea acestuia poate duce la scurtarea  nodurilor, reducând astfel înălțimea și/sau îngroșând pereții tulpinii. Strategia de combatere a căderii  trebuie adaptată în funcție de nivelul de risc. Densitatea mare de semănat poate duce la o predispunere  la cădere și în același timp alegerea soiurilor cu o înălțime mare a tulpinii.  

Aplicarea regulatorilor de creștere în condiții meteorologice favorabile 

Pentru a evita orice risc de fitotoxicitate pentru plantă și pentru a optimiza eficiența produselor, acestea  trebuie aplicate culturilor în stare bună (fără boli) și dacă este posibil, în condiții climatice  corespunzătoare, temperaturi blânde fără amplitudini termice mari, lumina bună și umiditate relativă a  aerului de peste 60%.  

De exemplu, nu ar trebui realizat tratamentul dacă sunt preconizate temperaturi mai mici de 8 °C sau  mai mari de 15 °C în zilele următoare aplicării, în condiții de uscăciune, tratamentul trebuie amânat. 

* * *

Imagini foarte rare cu o pisică sălbatică, într-o pădure din Vaslui. Cum se deosebeşte de pisica de casă ,13 mai 2021, 18:29 de Andrei Luca

Romsilva O pisică sălbatică, ce seamănă foarte bine ca aspect cu pisica de casă, a fost fotografiată într-o pădure din judeţul Vaslui.

Imagini foarte rare, cu o pisică sălbatică, au fost surprinse într-o pădure din Vaslui, fotografiile fiind postate pe pagina de Facebook a Direcţiei Silvice Vaslui. Pădurea în care a fost văzută pisica sălbatică este administrată de compania naţională Romsilva. Reprezentanţii regiei spun că astfel de întâlniri sunt foarte rare.

„O întâlnire rarisimă cu un exemplar superb de Felis silvestris - pisica sălbatică, femelă probabil proaspăt devenită mămică, după aspect şi comportament, consideră colegii noştri care au observat-o. Imaginile provin

69

dintr-o pădure administrată de Ocolul Silvic Epureni, Romsilva Direcţia Silvică Vaslui”, au scris reprezentanţii Romsilva, pe Facebook. Deşi seamănă foarte mult ca aspect cu pisica de casă, există numeroase diferenţe între cele două feline.

„Seamănă ca aspect cu pisica de casă. Are însă, întotdeauna, fondul cenuşiu tigrat cu dungi negre, deosebindu-se de pisica de casă prin mărime, prin părul mai lung, prin forma cozii şi prin forma petelor de pe coatele picioarelor. Coada este cilindrică si groasă până la vârf, prezentând 4-8 inele, din ce în ce mai estompate, care devin incomplete spre baza cozii”, explică specialiştii.

Pisica sălbatică este un animal solitar care vânează noaptea şi care este este văzut foarte rar de oameni în mediul său natural. Se hrăneşte cu mamifere mici şi păsări.

* * *

70