Stiri 24 august 2020, a doua parte

INDUSTRIE ALIMENTARA

Traderul de cereale Promat Comimpex Satu Mare a ajuns la afaceri de 775,4 mil. lei, plus 8,5%. Compania este controlată de antreprenorul Cristian Moldovan şi de grupul elveţian Ameropa Laurentiu Cotu 24.08.2020,

În 2018 agricultura a adus economiei României 41,9 miliarde de lei (8,9 mld. euro).

Compania Promat Comimpex din Tăşnad, Satu Mare, cu activitate în domeniul agricol, controlată de antreprenorul Cristian Moldovan şi degrupul elveţian Ameropa, unul dintre cei mai mari traderi de cereale de pe plan local, a raportat pentru 2019 o cifră de afaceri de 775,4 mil. lei (163,6 mil. euro), în creştere cu 8,5% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Compania a avut anul trecut un profit net de peste 32,1 mil. lei (6,8 mil. euro), în uşoară scădere faţă de anul anterior, şi un număr mediu de 105 angajaţi, conform datelor publice.

Grupul elveţian Ameropa a cumpărat la jumătatea anului 2018, 40% din acţiunile companiilor Promat Comimpex şi Agroind Cauaceu, două afaceri româneşti, cu activităţi în distribuţia materiilor prime agricole şi comerţul cu cereale.

Promat Comimpex desfăşoară servicii auxiliare pentru agricultură şi exploatare forestieră. Compania comercializează imputuri pentru agricultură. Printre partenerii Promat Comimpex se află companiile Monsanto, Pioneer, DuPont, Bayer, BASF, Azomureş, Syngenta, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Nufarm, Mewi sau Volvo.

1

Grafic ZF: Top 5 companii de pe piaţa pastelor în funcţie de vânzările din 2019

Italienii domină piaţa de 300 mil. lei a pastelor făinoase, cu trei afaceri din top cinci. Mărcile locale Băneasa şi Pambac îşi fac şi ele loc la vârf Florentina Niţu 21.08.2020,

În prezent, în România sunt 115 companii care au CAEN de fabricare a macaroanelor, tăiţeilor, cuşcuşului şi a altor produse făinoase, conform datelor Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor

♦ Liviu Semenescu, director executiv Pangram, ce deţine Monte Banato: „Nivelul de trai al românilor a crescut în ultimii ani, iar veniturile fiind mai mari consumatorii s-au îndreptat spre produse premium. Românii văd brandurile italieneşti de paste ca fiind premium.“

Vânzările de paste făinoase în România au ajuns anul trecut la o valoare de 305,5 milioane de lei, în creştere cu 6% faţă de anul precedent, arată datele oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

„Consumatorul de paste a devenit mai specific decât acum zece ani, când după criza economică a scăzut numărul clienţilor, deşi pastele erau un produs ieftin. Între timp, românii şi-au schimbat obiceiurile de viaţă, caută mâncare mai proaspătă, semipreparată, iar pastelor le-a crescut

2

popularitatea. Nu este o creştere spectaculoasă a pieţei în volume, ci în valoare“, spune Liviu Semenescu, director executiv al Pangram, care deţine brandul Monte Banato. Compania este jucătorul numărul trei din piaţă, cu o cotă de 11%. Povestea brandului Monte Banato a început în 1994, odată cu înfiinţarea Pangram, o firmă mixtă româno-germană, care şi-a deschis o secţie de producţie de paste făinoase cu ou, având o capacitate de producţie de 60 kg/oră, la Reşiţa, în judeţul Caraş-Severin. Apoi, firma şi a început să livreze paste către Bulgaria şi spaghete industriale către Cehia.

Afaceri de la zero. Matei Lucescu a readus la viaţă brandul de bere Griviţa şi pregăteşte un nou proiect de 5 mil. euro, într-o fabrică de la zero, finanţată şi prin fonduri UE 22.08.2020, Alexandra Matei

♦ Matei Lucescu a pus bazele companiei Fabrica Griviţa şi a relansat brandul de bere Griviţa în iunie 2019, iar un an mai târziu berea artizanală produsă în fabrica din Capitală a ajuns în zeci de locaţii HoReCa, dar şi în lanţurile Mega Image şi Auchan  ♦ Tânărul antreprenor pregăteşte un nou proiect de investiţii, de 5 mil. euro, finanţat şi prin fonduri UE, într-o fabrică ridicată de la zero în afara Capitalei.

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-matei-lucescu-a-readus-la-viata-brandul-de-bere-19506423

Matei Lucescu, 26 de ani, a pus bazele unei afaceri cu origini româneşti, prin care a readus la viaţă una dintre cele mai iubite beri ale anilor ‘90. Brandul de bere Griviţa a reapărut pe piaţa din România în iunie 2019, iar fabrica din Bucureşti în care se produce berea artizanală a devenit funcţională după investiţii de un milion de euro în construcţie şi echipamente.

„Când m-am întors din Olanda, de la studii, am lucrat o perioadă într-o multinaţională în telecomunicaţii. După un timp, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Mi-am dorit să lucrez la un proiect în care să simt că atunci când iau o decizie impactul meu şi al fiecărui membru din echipă să fie mult mai important“, spune Matei Lucescu. El povesteşte că deşi atât tatăl –

3

Răzvan – cât şi bunicul – Mircea Lucescu – şi-au dedicat viaţa fotbalului, el a ştiut din facultate că vrea să fie antreprenor. „Partea de antreprenoriat a ve-nit din facultate, unde am avut multe cursuri în acest domeniu“.

Procesul prin care a trecut dezvoltarea brandului de bere Griviţa a fost unul destul de lung, povesteşte Matei Lucescu, întrucât a durat trei ani până la livrarea primei sticle de bere. El a luat businessul de la început, a demolat clădirea fostei fabrici de ţigarete Belvedere din Bucureşti, unde astăzi se află fabrica în care este produsă berea Griviţa, un spaţiu care dispune şi de un bar şi de o terasă de aproximativ 400 mp.

Fabrica Griviţa produce în medie patru tipuri de bere artizanală dintre care trei sunt standard, iar unul este realizat după diverse reţete sau prin încercarea unor noi sortimente. Matei Lucescu se implică inclusiv la elaborarea unor reţete având în spate experienţa acumulată la un curs în Anglia. Ultimul cuvânt îl are însă mereu maestrul berar al Fabricii Griviţa, un business care a ajuns la zece angajaţi. 

Capacitatea actuală de producţie a fabricii este de 20.000 de litri de bere lunar, dar ea poate fi extinsă, mai ales că anul 2020 a venit şi cu două contracte în retailul mare, brandul Griviţa fiind prezent în magazine din reţelele Mega Image şi Auchan. Pe perioada stării de urgenţă, când toate locaţiile HoReCa au fost închise, peste 80% dintre vânzări au fost făcute online, un alt segment de readaptare rapidă pentru brandul de bere. 

„După pandemie, am devenit mai puternici, am reuşit să ne dăm seama care sunt punctele noastre slabe. Contextul actual ne-a forţat să schimbăm modul de gândire şi de a face business.“

Orice estimare de vânzări pentru 2020 pentru Fabrica Griviţa este însă greu de realizat, în contextul în care businessul în zona de HoReCa – terase şi restaurante – este într-o dinamică permanentă, iar măsurile luate de autorităţi în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 schimbă de la o zi la alta strategiile firmelor din sector.

Cu toate acestea, ambiţia lui Matei Lucescu este ca până în 2021 brandul de bere artizanală Griviţa să aibă acoperire naţională, iar exportul ar fi un pas mai departe, în condiţiile în care Fabrica Griviţa va începe un nou proiect de investiţii, o fabrică ridicată de la zero în afara Capitalei.

 „Atunci când o firmă din România reuşeşte să iasă la export este o mândrie pentru ţară, nu doar pentru antreprenor. Este un produs care ne reprezintă, indiferent că este vorba de bere, vin maşini sau orice altceva“.

4

Proiectul noii fabrici este realizat prin fonduri europene, printr-o investiţie de 5 milioane de euro şi urmează să fie finalizat în 2022. Prin prisma acestuia, antreprenorul doreşte să crească atât producţia, cât şi să ofere şi alte variante de ambalaj. În prezent berea Griviţa este îmbuteliată doar în ambalaj de 0,5 litri.

„Noua fabrică va creşte capacitatea de producţie, dar Griviţa va rămâne mereu un brand de bere artizanală“.

Doi producători de cătină din Caraş-Severin şi Galaţi investesc 2,5 milioane lei în procesare Florentina Niţu 24.08.2020,

Ionuţ Adrian Andon din judeţul Caraş-Severin şi Adrian Leica din judeţul Galaţi, ambii cultivatori de cătină, au luat fonduri europene de 1,1 milioane de lei, respectiv 1,4 milioane de lei pentru a construi spaţii de condiţionare şi procesare a cătinei, asfel încât să poată desface într-un timp scurt materia primă pe piaţă, fiind un produs perisabil.

„Numărul producătorilor de cătină creşte de la an la an, dar consumul nu a crescut. Cătina nu se mănâncă în stare brută, iar unităţile de procesare ne lipsesc, dar şi piaţa de desfacere. Avem materie primă, dar ne lipsesc produ-sele finite. Noi acum investim într-o hală de selectare şi condiţionare a cătinei, dar apoi o dăm vrac către procesatori din străinătate, căci în România se procesează foarte puţin“, spune Ionuţ Adrian Andon, care deţine o afacere de tip întreprindere individuală.

Totodată, Adrian Leica, un marinar din Galaţi, ce deţine 6 hectare de cătină în localitatea Malu Alb, acum investeşte 1,4 milioane de lei în construirea unei hale pentru condiţionarea materiei prime şi îşi propune să semneze un contract cu un mare procesator în următorul an.

Acesta estimează o producţie de 40-60 de tone de cătină în anul 2020.

Producătorul susţine că preţul unui kilogram de cătină porneşte de la 6 lei, în timp ce în Mega Image, de exemplu, un suc bio de cătină şi fructe de pădure de 0,33 ml costă 12 lei, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

5

Piaţa laptelui este dominată de multinaţionale; importurile de lapte brut, în creştere cu 57% în primul semestru , 24 aug, 2020 | AgerpresProducţia de produse lactate şi importurile au înregistrat creşteri în primele şase luni ale anului, raportat la perioada similară din 2019, piaţa laptelui fiind dominată de multinaţionale, arată rezultatele unui studiu realizat de Cooperativa Ţara Mea, date luni publicităţii și citate de Agerpres.

Potrivit sursei citate, importurile de lapte brut s-au majorat în primele şase luni (+57,4%), atingând 72.212 tone, raportat la 50.552, în aceeaşi perioadă din 2019. În iunie 2020, importurile au fost de 9.473 tone, comparativ cu 6.019 tone, în iunie 2019. Datele centralizate de Cooperativa Ţara Mea relevă faptul că brânzeturile reprezintă o piaţă dominată de străini.

"România nu are tradiţia Olandei în producţia de lactate, dar are reţetele sale autentice, pe care facem tot posibilul să le păstrăm. Este adevărat că de-abia acum am ajuns la nivelul tehnologic al producătorilor străini, dar avem în continuare aproape ultimele păşuni bio din Europa. De aceea, dorinţa noastră este să susţinem toţi producătorii români de pe acest segment", a afirmat Florin Burculescu, preşedintele Cooperativei Ţara Mea. Astfel, brânzeturile reprezintă categoria cu cea mai mare pondere în piaţa lactatelor, circa 50% din punct de vedere valoric. În luna iunie, producţia a fost de 10.332 de tone, în creştere uşoară faţă de mai 2020, respectiv 50.335 tone în primele şase luni, fiind consemnat un avans nesemnificativ raportat la intervalul similar din 2019. Principalii jucători pe piaţa brânzeturilor sunt companiile Hochland, Savencia, Covalact, Lactalis, Albalact, care deţin aproape jumătate din piaţă din punct de vedere valoric pe segmentul IKA. Cele mai importante mărci 100% româneşti sunt Solomonescu şi Ţara Mea, aflate în topul preferinţelor consumatorilor români. "Dat fiind faptul că, în ultimele şase luni, consumul a scăzut, putem concluziona doar că există stocuri de lactate mai mari decât de obicei. Urmează o perioadă în care producţia autohtonă de lapte scade - firesc, datorită anotimpurilor -, aşadar va fi interesant de observat dacă vor mai creşte importurile sau dacă se vor mări preţurile", reiese din studiul de specialitate, care citează datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Potrivit aceluiaşi studiu, producţia de lapte de consum, în primul semestru, a fost de 183.245 tone, cu 20.333 tone (+12,5%) mai mult faţă de perioada similară din 2019. În luna iunie, producţia a atins 27 479 tone, în scădere cu aproape 2.000 de tone raportat la luna anterioară. "În creştere au fost şi cantităţile de lapte colectate de procesatori - 109.186 tone de lapte în iunie 2020, faţă de 104.156 tone, în iunie 2019. La nivel de semestru, în schimb, volumul colectat a atins 578.131 tone, comparativ cu 582.204 tone, în primul

6

semestru din 2019", se menţionează în comunicat. Studiul mai relevă faptul că piaţa Bio este în creştere.

"Chiar dacă produsele bio la acest moment au o pondere de doar câteva procente în totalul pieţei lactatelor, evoluţia segmentului în ultima perioadă nu este deloc de neglijat. De altfel, şi marii producători au început să se uite cu un interes tot mai mare către această nişă, în contextul în care consumatorii devin tot mai interesaţi de alimente cât mai naturale şi sănătoase", susţin autorii studiului. Cooperativa Tara Mea deţine trei fabrici de lapte şi produse lactate la Berca (judeţul Buzău), Arad (judeţul Arad) şi Bârlad (judeţul Vaslui), fiecare livrând peste 100 de tone de lactate pe lună.

Piața românească a laptelui - dominată de multinaționale. Piața Bio este în creștere Povești cu Profit Piața românească a laptelui - dominată de multinaționale. Piața Bio este în creștere Profit.ro Profit.ro scris astăzi,

Producția locală de produse lactate și importurile au înregistrat creșteri în primele șase luni ale anului, raportat la perioada similară din 2019, piața laptelui fiind dominată de multinaționale.

Importurile de lapte brut au urcat în primele șase luni cu 57,4%, atingând 72.212 tone, raportat la 50.552 tone în aceeași perioadă din 2019. În iunie 2020, importurile au fost de 9.473 tone, comparativ cu 6.019 tone în iunie 2019. "România nu are tradiția Olandei în producția de lactate, dar are rețetele sale autentice, pe care facem tot posibilul să le păstrăm. Este adevărat că de-abia acum am ajuns la nivelul tehnologic al producătorilor străini, dar avem în continuare aproape ultimele pășuni bio din Europa. De aceea, dorința noastră este să susținem toți producătorii români de pe acest segment", a afirmat Florin Burculescu, președintele Cooperativei Țara Mea. Carrefour deschide primul hipermarket din Târgoviște și aduce opțiuni multiple de cumpărare, online și offline

Principalii jucători pe piața brânzeturilor sunt companiile Hochland, Savencia, Covalact, Lactalis, Albalact, care dețin aproape jumătate din piață

7

din punct de vedere valoric pe segmentul IKA. Cele mai importante mărci 100% românești sunt Solomonescu și Țara Mea, aflate în topul preferințelor consumatorilor români. Datele relevă totodată că piața Bio este în creștere. "Chiar dacă produsele bio la acest moment au o pondere de doar câteva procente în totalul pieței lactatelor, evoluția segmentului în ultima perioadă nu este deloc de neglijat. De altfel, și marii producători au început să se uite cu un interes tot mai mare către această nișă, în contextul în care consumatorii devin tot mai interesați de alimente cât mai naturale și sănătoase", arată sursa citată.

Cooperativa Tara Mea: Piata laptelui, dominata de multinationale mai mult ca niciodata! Agrostandard | 24 August, 2020 | Piata laptelui este dominata de multinationale, mai mult ca niciodata. In primele sase luni ale anului, au crescut atat productia de produse lactate, cat si importurile care s-au majorat semnificativ, raportat la perioada similara din 2019. Ar fi fost o veste buna, daca raportul ar fi inregistrat si o crestere a consumului. Dat fiind faptul ca, in ultimele sase luni, consumul a scazut, putem concluziona doar ca exista stocuri de lactate mai mari decat de obicei. Urmeaza o perioada in care productia autohtona de lapte scade – firesc, datorita anotimpurilor -, asadar va fi interesant de observat daca vor mai creste importurile sau daca se vor mari preturile.

– Importurile de lapte brut, in crestere cu 57,4%, in primele sase luni, fata de perioada corespunzatoare din 2019, conform datelor Institutului National de Statistica (INS)

– productia de lapte de consum, mai mare cu 12,5%, in iunie 2020, raportat la iunie 2019 – cantitatea de lapte colectata de procesatori in primul semestru, in scadere usoara fata de aceeasi perioada din 2019

– importurile de lapte brut reprezinta mai mult de o treime din productia interna de lapte de consum – cele mai mari importuri sunt la lapte si smantana neconcentrate, branza si cas, conform datelor INS.

Productia de lapte de consum, in primul semestru, a fost de 183.245 tone, cu 20.333 tone (+12,5%) mai mult fata de perioada similara din 2019. In luna iunie, productia a atins 27 479 tone, in scadere cu aproape 2.000 de tone raportat la luna anterioara.

In crestere au fost si cantitatile de lapte colectate de procesatori – 109 186 tone de lapte in iunie 2020, fata de 104 156 tone, in iunie 2019. La nivel de semestru, in schimb, volumul colectat a atins 578 131 tone, comparativ cu 582 204 tone, in primul semestru din 2019.

8

Importurile de lapte brut, insa, s-au majorat semnificativ in primele sase luni (+57,4%), atingand 72 212 tone, raportat la 50 552, in aceeasi perioada din 2019. In iunie 2020, importurile au fost de 9 473 tone, comparativ cu 6 019 tone, in iunie 2019. Romania a avut, in 2019, o productie de lapte de consum de 329. 677 tone, mai mare cu7,7%, raportat la 2018.

Procesatorii au colectat 1.161.179 tone de lapte, in scadere usoara, fata de 2018, in timp ce importurile de lapte brut (materie prima) au totalizat 113.025 tone, fiind mai mici cu 11,8%, comparativ cu 2018.

Branzeturile, o piata controlata de straini „Romania nu are traditia Olandei in productia de lactate, dar are retetele sale autentice, pe care facem tot posibilul sa le pastram. Este adevarat ca de-abia acum am ajuns la nivelul tehnologic al producatorilor straini, dar avem in continuare aproape ultimele pasuni bio din Europa. De aceea, dorinta noastra este sa sustinem toti producatorii romani de pe acest segment.” (Florin Burculescu, presedinte Cooperativa Tara Mea).

Branzeturile reprezinta categoria cu cea mai mare pondere in piata lactatelor, circa 50% din punct de vedere valoric. In luna iunie, productia a fost de 10.332 de tone, in crestere usoara fata de mai 2020, respectiv 50.335 tone in primele sase luni, fiind consemnat un avans nesemnificativ raportat la intervalul similar din 2019.

In 2019, productia de branza, inclusiv urda, a atins un volum de 96.402 de tone (nivel aproape similar celui din 2018), in timp ce la branza topita a atins 9.784 tone, in scadere usoara fata de 2018. Din pacate, cam la acelasi nivel sunt si importurile.

Romania a importat o cantitate de 88.126 tone de branza si cas, in 2019, in valoare de 283 milioane de euro, ceea ce inseamna un plus de circa 3.000 de tone raportat la 2018, in timp ce livrarile la export au atins 15.065 tone.

Principalii jucatori pe piata branzeturilor sunt companiile Hochland, Savencia, Covalact, Lactalis, Albalact, care detin aproape jumatate din piata din punct de vedere valoric pe segmentul IKA. Cele mai importante marci 100% romanesti sunt Solomonescu si Tara Mea, aflate in topul preferintelor consumatorilor romani.

„Cred ca este timpul sa facem diferenta intre produsele romanesti doar cu numele si produsele autentice romanesti. Un produs autentic romanesc foloseste retete si ingrediente romanesti, forta de munca romaneasca si este detinut de companii romanesti cu actionari nascuti in Romania. Nu este un

9

discurs de patriotism desuet, ci o lectie de economie”, a declarat Florin Burculescu, presedinte Cooperativa Tara Mea.

Cooperativa Tara Mea detine 3 fabrici de lapte si produse lactate la Berca (judetul Buzau), Arad (judetul Arad) si Barlad (judetul Vaslui), fiecare livrand peste 100 de tone de lactate pe luna.

Piata Bio, pe crestere Chiar daca produsele bio la acest moment au o pondere de doar cateva procente in totalul pietei lactatelor, evolutia segmentului in ultima perioada nu este deloc de neglijat. De altfel, si marii producatori au inceput sa se uite cu un interes tot mai mare catre aceasta nisa, in contextul in care consumatorii devin tot mai interesati de alimente cat mai naturale si sanatoase.

Fost angajat la Dorna Lactate: ”Sunt martor la dezmembrarea fabricii unde am lucrat 15 ani” Dobre Roxana 23 august 2020

România mai pierde o fabrică de procesare. Bucată cu bucată în aceste zile a început dezmembrarea Dorna Lactate, una dintre cele mai de succes afaceri din județul Suceava și din bazinul Dornelor. Firma franceză Lactalis a anunțat în urmă cu o lună închiderea fabricilor din zona Sucevei iar ulterior directorul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Suceava, Mirela Adomnicăi, a anunțat că firma a notificat instituţia în legătură cu o concediere colectivă a 158 de angajaţi, de la data de 1 septembrie a acestui an!

Ionel Merticariu, un fost angajat al societății, a rezumat în câteva cuvinte postate pe Facebook plânsul unei întregi zone. ”Nu am crezut că voi fi martor la dezmembrarea unei fabrici unde am lucrat și eu acum 15 ani. Păcat, Floreni”, este mesajul fostului angajat al societății, potrivit www.monitorulsv.ro.

216 angajați, trimiși în șomaj

Potrivit directorului AJOFM Suceava, la cele două fabrici din judeţ ale grupului francez Lactalis, de la Floreni şi Vatra Dornei, Dorna Lactate are 216 angajaţi, fiind făcute demersurile necesare pentru ca dosarele de şomaj să fie depuse la angajator, de unde vor fi preluate de inspectorii AJOFM, astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiţi să vină până la Suceava.

“Vom oferi informare, consiliere şi vom comunica permanent oferta de locuri de muncă pentru a veni în sprijinul celor afectaţi de închiderea fabricilor”, a spus Adomnicăi.

10

Francezii de la Lactalis au anunţat printr-un comunicat de presă decizia de a închide cele două fabrici mari din judeţul Suceava, unde era produs brandul LaDorna, precizându-se că LaDorna se va produce în continuare în judeţele Alba şi Covasna, în celelalte unităţi locale ale grupului, respectiv la Albalact din Oiejdea şi Covalact din Sfântu Gheorghe.

Potrivit Lactalis, societatea Dorna Lactate, preluată de în 2008, va continua să funcţioneze, angajaţii afectaţi de măsura concedierii colective în fabricile din Floreni şi Vatra Dornei urmând să primească sprijin pentru a găsi un alt loc de muncă în cadrul celorlalte societăţi aparţinând grupului francez din România sau în alte companii, dar vor primi şi compensaţii salariale.

Totodată, francezii de la Lactalis susţin că decizia de transfer a producţiei din Bazinul Dornelor nu va afecta în niciun fel activitatea de colectare a laptelui de la producătorii locali, vor fi păstrate contractele încheiate cu fermierii români parteneri, iar laptele va fi direcţionat către celelalte fabrici.

Dorna Lactate a fost înfiinţată în 1998 de omul de afaceri elveţian Jean Valvis, care a construit fabrica de la Dorna Candreni şi a lansat brandul LaDorna, iar în 1999 a construit fabrica din Vatra Dornei. Jean Valvis a vândut afacerea, în 2008, către francezii de la Lactalis, la acel moment grupul LaDorna fiind format din firmele Dorna, Dorna Lactate şi Dorna Helas, companie de distribuţie înfiinţată în Grecia. Grupul Lactalis deţine, în prezent, în România companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Rarăul, Lactate Harghita, Lactalis România, Parmalat România şi Lactalis Logistic şi are peste 2.300 de angajaţi.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

ORBAN DESPRE REDESCHIDEREA RESTAURANTELOR: "Am solicitat grupului tehnic să evalueze. Voi avea o întâlnire cu reprezentanţii din HoReCa" J.P. Politică / 24 august

Ludovic Orban a anunţat că a solicitat o evaluare a specialiştilot din grupul tehnic privind redeschiderea restaurantelor. Premierul a adăugat că va avea în această săptămână o întâlnire cu reprezentanţii din industria HoReCa pentru a discuta aspecte despre subiect, conform news.ro.

"Am solicitat grupului tehnic să evalueze redeschiderea activităţii în spaţii închise. În cursul acestei săptămâni voi avea o întâlnire cu cei din industria HoReCa", a afirmat Ludovic Orban.

11

El a mai spus că aşteaptă "un punct de vedere din partea specialiştilor şi în funcţie de asta va fi stabilit un calendar pentru redeschiderea restaurantelor.

"În cursul acestei săptămâni va trebui să luăm o decizie pentru că se termină sezonul estival, perioadei în care oamenii pot sta pe terase. De exemplu la munte e greu să serveşti micul dejun pe terasă. E o temperatură scăzută şi va trebui să evaluăm şi să luăm nişte decizii", a conchis Orban.

Ludovic Orban anunţă sprijin financiar pentru firmele afectate de starea de urgenţă şi starea de alertă G.U. Politică / 22 august

Companiile din domeniile afectate de restricţiile impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 vor putea solicita sprijin financiar guvernamental prin intermediul unei aplicaţii online care ar putea fi funcţională până la începutul lunii septembrie, a declarat, astăzi, la Arad, premierul Ludovic Orban, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, la dispoziţia firmelor care au avut de suferit pe perioada stării de urgenţă şi stării de alertă va fi pusă suma de un miliard de euro.

"Pregătim o aplicaţie informatică, astfel încât toate cererile să fie depuse online şi să fie soluţionate cu celeritate. Până la sfârşitul lunii august, cred că în jurul datei de 1 septembrie, am convingerea că vom fi capabili să lansăm apelul de proiecte", a afirmat Orban.

El a precizat că în acest program se vor putea înscrie şi firmele din domeniul HoReCa.

Lege pentru ca restaurantele, barurile, cafenelele să aibă clienți în interior pe durata stării de alertă Retail Lege pentru ca restaurantele, barurile, cafenelele să aibă clienți în interior pe durata stării de alertă Ovidiu Bărbulescu Ovidiu Bărbulescu scris astăzi, 06:38

Restaurantele, hotelurile, motelurile, pensiunile, cafenelele sau alte localuri publice, din interiorul clădirilor, vor putea funcționa și în stare de alertă dacă asigură panouri separatoare între mese, pe lângă distanța de 2 metri între mese și un număr maxim de 4 persoane la o masă,.

Măsura este prevăzută într-un proiect legislativ inițiat în Parlament. De ce este important: Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și

12

combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 prevede că, pe durata stării de alertă, poate fi suspendat consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice în spațiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât și la terasele din exteriorul acestora.

Mai este important: Prin hotărâre, Guvernul a suspendat consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice în spațiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, din interiorul clădirilor. În aceste spații sunt permise prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective. Proprietarii de restaurante cer insistent acordul pentru a redeschide și spațiile interioare, declanșând și un protest pe stradă.

În schimb, prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise, între orele 6 și 24, la terasale din exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 metri între mese și participarea a maximum 4 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite. Acum, un proiect de lege inițiat de PMP prevede exceptarea de la interdicția consumului alimentelor în interiorul restaurantelor și celorlalte localuri publice în anumite condiții.

Astfel, potrivit proiectului, interdicția ”nu se aplică în cazul operatorilor economici care asigură păstrarea unei distanțe de minimum 2 metri între mese și participarea maximum patru persoane la o masă, precum și departajarea spațiului comun prin panouri separatoare între mese”. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de Parlament și promulgat de șeful statului. Airbnb impune proprietarilor de locuințe să interzică petrecerile și să limiteze numărul de persoane acceptate în găzduire

Recent, un alt proiect inițiat în Parlament prevede ca firmele și angajații din industria HoReCa să fie scutite de impozite pentru anii fiscali 2020, 2021 și 2022, având în vedere că restricțiile impuse în pandemie au dus la scăderea cifrei de afaceri în domeniu cu aproximativ 70% față de anul trecut și a determinat suspendarea activității în cazul a peste 40% dintre operatori.

Radiografia comerţului alimentar, o piaţă de 22 mld. euro: Hipermarketurile „mănâncă“ cei mai mulţi bani, dar vin tare din spate magazinele mici şi cele de discount Autor: Cristina Roşca 21.08.2020,

ANALIZĂ Principalele produse vândute în segment sunt cele alimentare, cu 52,1% din vânzări, urmate de cele de drogherie cu

13

16,9%. Băuturile alcoolice şi non-alcoolice primesc 15% şi respectiv 16% din banii cheltuiţi în comerţul alimentar.

♦ Comerţul modern a ajuns anul trecut să aibă o cotă de piaţă de 61% în tot ce înseamnă comerţul cu dominantă alimentară  ♦ Sunt incluse aici vânzările hipermarketurilor, ale supermarketurilor, magazinelor de discount, minimarketurilor moderne şi benzinărilor  ♦ Restul de 39% este aportul jucătorilor din comerţul tradiţional.

Mai bine de un sfert din banii cheltuiţi în comerţul cu dominantă alimentară anul trecut au fost lăsaţi la casele de marcat ale hipermarketurilor, acesta fiind în continuare cel mai important segment din comerţul modern, arată datele Kaufland, prezentate în raportul anual de sustenabilitate.

„Sectorul de retail FMCG este o piaţă dominată de 10 jucători internaţionali. Circa 61% din piaţă poate fi încadrată ca modern retail (comerţ modern – trad.), ceea ce include un segment de hipermarketuri ce acoperă 27,5% din piaţă“, spun reprezentanţii Kaufland.

Grafic ZF: Unde cheltuie românii banii de mâncare şi băutură

Dragoș Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, printre puținii antreprenori din turism cu rezerve de cash, se aliază cu proprietarul City Grill pentru un lanț de restaurante, pregătind și o rețea de mici hoteluri Povești cu Profit , Liviu Iancu Liviu Iancu scris marţi, 06:30EXCLUSIV Dragoș Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, printre puținii antreprenori din turism cu rezerve de cash, se aliază cu

14

proprietarul City Grill pentru un lanț de restaurante, pregătind și o rețea de mici hoteluri

Dragoș Anastasiu și Dragoș Petrescu

Omul de afaceri Dragoș Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, care și-a vândut anul trecut rețeaua de agenții de turism către grupul german Dertour, se pregătește să investească într-un lanț de locații turistice - resorturi, hoteluri mai mici și pensiuni în "zone mai deosebite" din țară, care să funcționeze sub o umbrelă denumită ROBELO (Romanian Best Locations). În paralel, alături de Dragoș Petrescu, proprietarul City Grill, cel mai mare lanț românesc de restaurante, pregătește lansarea unui lanț de 25-30 de restaurante, după același model. Carrefour deschide primul hipermarket din Târgoviște și aduce opțiuni multiple de cumpărare, online și offline

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Astfel, el este dispus ca în următoarea perioadă să achiziționeze astfel de unități sau să intre în acționariat ca minoritar și să le finanțeze dezvoltarea. Pandemia Covid-19 transformă comerțul. Achizițiile online vor cunoaște o creștere fără precedent

La momentul tranzacției cu Dertour, Anastasiu nu a prezentat și suma cu care a vândut, însă mai multe surse din piață ale Profit.ro avansează o tranzacție de peste 10 milioane euro. Acum, pentru că este unul dintre puținii oameni din turism care, în acest moment, au rezerve de cash (rezultate, în primul rând, în urma tranzacției cu Dertour), unii proprietari de hoteluri și agenții de turism afectate de pandemie și care vor să le vândă l-au căutat în această perioadă. El crede că, în momentul acesta, 90% dintre proprietarii firmelor de turism ar vinde dacă ar găsi cumpărători care să plătească un preț rezonabil.

"Au fost zguduiți, iar ca să nu-și vadă distrusă întreaga muncă, cei mai mulți ar vinde. La mine au venit multe hoteluri și agenții de turism care să se vândă încă din a doua lună de pandemie și la prețuri care încep să fie rezonabile. Eu n-am avut focusul pe chestia asta, însă încep acum să mă uit

15

atent prin piață, pentru că proprietarii care vând vor să scape și de obligații, adică cine îi cumpără să le preia și datoriile, și toți clienții care sunt la ușă și care vor banii înapoi. În agenții de turism nu am voie să investesc trei ani, dar mie nu-mi plac ciorbele reîncălzite", spune Anastasiu. În schimb, vrea să se concentreze pe hotelărie, mai exact pe unități mici, peste tot în țară, de tipul celor cu 80-100 de paturi.

Vrea să creeze o rețea, așa cum a făcut cu agențiile de turism, un lanț de spații de cazare și cu servicii de mâncare, care să fie sub umbrela ROBELO (Romanian Best Locations) și pe care să le ajute cu management și unde să nu fie neapărat acționar majoritar. "Mă interesează orice locație care e într-o zonă deosebită și are un antreprenor deschis la minte, pe care să-l ajutăm financiar și cu management, dar el să rămână acolo și să optimizăm business-ul. Am buget destul de mare, plus o bancă lângă mine, pentru a avea în următorii trei ani o rețea de 25 de locații", își dezvăluie Anastasiu planul.

El este acționar, în prezent, la resortul Green Village din Deltă și la complexul Valea Verde din Cund (județul Mureș), discutând acum cu alte trei astfel de unități de turism. În paralel, alături de proprietarul City Grill, Dragoș Petrescu, vrea să lanseze un proiect similar și în zona de restaurante și să ajungă la un lanț de 25-30 de localuri. "Scopul e să aducem străini, iar ca să aduci străini pe tipul acesta de industrie, trebuie ca ei să poată să alege dintr-un circuit, să meragă dintr-o zonă în alta și să avem o ofertă în toată țara. Trebuie să existe niște standarde ridicate", spune Anastasiu.

KFC deschide un nou restaurant şi angajează personal 22 august 2020, 08:30 de Afrodita Cicovschi Strategia de expansiune la nivel local vizează atât noi regiuni şi oraşe, cât şi dezvoltarea pe teritorii în care brand-ul activează deja, conform cererii şi evoluţiei pieţei.

În luna noiembrie a anului 2019, Sphera Franchise Group a deschis prima sa unitate KFC din judeţul Dâmboviţa, un restaurant de tip Drive-Thru, respectiv KFC Cube Center, iar în prezent, odată cu noua inaugurare, clienţii se pot bucura de produsele Colonelului Sanders într-o nouă locaţie – Dâmboviţa Mall.

Restaurantul este realizat în conformitate cu standardele de siguranţă KFC, precum şi cu cele impuse de autorităţi în actualul context socio-sanitar şi pune la dispoziţia clienţilor multiple facilităţi: kiosk-uri care eficientizează preluarea comenzilor şi sistemul fusion care presupune un customer display pe care clienţii îşi pot urmări comanda.

16

Sphera Franchise Group continuă planurile de dezvoltare stabilite pentru acest an şi inaugurează un nou restaurant KFC în România.

Locaţia are o suprafaţă de 175 mp şi este situată pe Bulevardul Regele Carol I nr. 51. Pentru a se alinia cu rigurozitate actualelor măsuri de siguranţă, angajaţii din restaurant vor fi dotaţi cu mănuşi şi măşti de unică folosinţă, iar suprafeţele din bucătarie şi din întreaga locaţie vor fi dezinfectate de mai multe ori pe zi. De asemenea, în incintă sunt amplasate recipiente cu dezinfectanţi, iar în zonele de plată şi preluare comenzi au fost montate ecrane de protecţie, fiind încurajată plata cu cardul. Momentan, restaurantul este deschis în regim take away, până la noi directive din partea autorităţilor.

Odată cu dezvoltarea celei de-a doua unităţi din judeţul Dâmboviţa, Târgovişte, KFC România creează noi locuri de muncă şi angajează 35 de persoane în funcţii precum: Lucrător Bucătărie, Casier, Bucătar, Asistent Manager. Angajarea nu este condiţionată de experienţa anterioară de lucru, principalele calităţi ale membrilor echipei fiind atitudinea pozitivă, motivaţia şi dorinţa de dezvoltare în domeniu. „Cu fiecare nouă deschidere, reuşim să consolidăm business-ul KFC, respectând planurile iniţiale de expansiune, şi să fim astfel mai aproape de consumatori şi încrezători faţă de acţionari. Industria HoReCa traversează în prezent o situaţie delicată, iar fiecare aport adus în vederea restabilirii unui echilibru în acest sens nu poate decât să ne bucure şi să ne ofere încrederea unui viitor mai aproape de normalitate. Investigăm constant piaţa şi alegem oraşe-cheie pentru extinderea la nivel local, aşa cum este şi cazul oraşului Târgovişte. În plus, noul restaurant este amplasat strategic, într-un centru comercial, fapt care ne permite să fim cu un pas mai aproape de consumatorii noştri fideli şi să le oferim certitudinea unor servicii şi produse de calitate, aşa cum i-am obişnuit”, a declarat Marian Gogu, Director General, KFC România.

Cum a influenţat pandemia numărul de insolvenţe: În primele luni de pandemie, cu şomaj susţinut de stat, firmele au stat în aşteptare. Din iunie, insolvenţele au explodat : Cristina Roşca 24.08.2020, În total, cele 32 de magazine aveau140 de angajaţi, care au fost trimişi în

17

şomaj în urma măsurii de concediere colectivă.

♦ Printre companiile intrate în insolvenţă în această perioadă se numără retailerul de modă Steilmann şi compania Bake Expert, care operează reţeaua de magazine Casa Brutarilor.

În perioada aprilie-iulie 2020 circa 1.850 de companii au intrat în incapacitate de plată, numărul fiind cu 16% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului anterior.

Există însă evoluţii contrastante de la o lună la alta, mai exact în aprilie şi mai, primele luni de pandemie pe plan local, numărul de insolvenţe a fost mult mai mic decât în aceeaşi perioadă din 2019. Apoi, în iunie şi iulie aceste cifre au explodat.

O explicaţie pentru această situaţie rezidă în faptul că în perioada 16 martie – 15 mai în România a fost instituită stare de urgenţă, astfel că multe sectoare au fost blocate complet sau parţial. Libertatea de mişcare a fost limitată puternic, iar mulţi oameni au lucrat – acolo unde s-a putut – de acasă.

Numărul de insolvenţe a explodat în iunie după două luni de linişte în care statul a ţinut businessul pe perfuzii. Printre companiile intrate în insolvenţă în această perioadă se numără retailerul de modă Steilmann şi compania Bake Expert, care operează reţeaua de magazine Casa Brutarilor, Cristina Roşca, Cristian Hostiuc , 24.08.2020,

Lunile iunie şi iulie au adus o creştere accelerată, de până la 50%, a numărului de companii intrate în insolvenţă comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. La polul opus, în aprilie şi mai, primele luni de

18

pandemie pe plan local, numărul de insolvenţe a fost mult mai mic decât în aceleaşi luni din anul anterior.

O explicaţie pentru această situaţie rezidă în faptul că în perioada 16 martie - 15 mai în România a fost instituită stare de urgenţă, astfel că multe sectoare au fost blocate complet sau parţial. Pentru a compensa aceste blocaje majore, statul român a injectat bani în economie şi a luat măsuri - precum plata şomajului tehnic - pentru a proteja companiile de la insolvenţă sau faliment.

Efectele s-au văzut, astfel că în aprilie doar 72 de firme au intrat în insolvenţă, faţă de 553 în aprilie 2019. După ce firmele şi-au reluat activitatea, chiar şi parţial, numărul insolvenţelor a explodat.

Printre companiile intrate în insolvenţă în această perioadă se numără retailerul de modă Steilmann şi compania Bake Expert, care operează reţeaua de magazine Casa Brutarilor.

Timp de câteva luni companiile nu au încasat bani sau dacă au făcut-o sumele au fost prea mici pentru a acoperi costurile. Astfel au ales insolvenţa.

Centru de echitaţie: Pandemia ne-a afectat atât de tare, încât este posibil să şi închidem. Va veni frigul şi vom fi nevoiţi să închidem activitatea Miruna Diaconu 24.08.2020,

Investiţia în centrul de echitaţie Potcoava, cu pensiune, restaurant şi spa a fost de 500.000 de euro, dintre care 200.000 de euro au venit din fonduri europene. În cadrul centrului de echitaţie Potcoava, care se află la 120 km de Bucureşti, au ajuns circa 6.000 de turişti în 2019.

♦ În perioada stării de urgenţă, centrele de echitaţie au fost închise, dar cheltuielile au fost cu atât mai mari cu cât animalele au avut nevoie de îngrijire în toată această perioadă.

19

Centrele de echitaţie au fost puternic afectate de izbucnirea crizei pandemice, care a însemnat suspendarea activităţii ce a dus la scăderi semnificative ale afacerilor. În ultimii ani, din ce în ce mai multe centre de echitaţie au început să se deschidă pentru turiştii din România, dar pandemia le-a dat planurile peste cap, astfel că odată cu venirea frigului multe centre de echitaţie care au în componenţa lor şi un restaurant riscă să îşi închidă activitatea.

Centrul de echitaţie Potcoava din Dâmboviţa a fost afectat considerabil de efectele pandemiei, astfel că se află sub nivelul de anul trecut al afacerilor, dar şi al turiştilor care calcă pragul centrului. „În perioada aceasta oamenii vin. Nu sunt diferenţe mari în această perioadă  faţă de anul trecut, desigur mai puţin faţă de anul trecut, dar ne-am aşteptat să fie aşa, mai puţin cam cu 10-15% faţă de anul trecut. Pandemia ne-a afectat foarte tare, ne-a afectat atât de tare încât este posibil să şi închidem“, spun reprezentanţii centrului de echitaţie.

DIVERSE

Captură impresionantă de trufe la Bacău. Care este valoarea stabilită de silvicultori 23 august 2020, 10:32 de Borcea Stefan

Trufele au fost confiscate Poliţiştii Biroului Rutier Bacău au depistat un bărbat de 31 ani, din judeţul Botoşani, care, aflându-se la volanul unui autobuz, transporta peste 130 de kg trufe în portbagajul destinat depozitării coletelor.

Vineri seara, 21 iulie, poliţiştii de şa Biroul Rutier Bacău au oprit pentru control un bărbat de 31 ani, din judeţul Botoşani, care conducea un autobuz pe strada Micov din Bacău. Cu ocazia verificărilor specifice, s-a constatat prezenţa, în portbagajul destinat depozitării de colete, a 5 saci în care era transportată marfă pentru care conducătorul auto nu a putut prezenta aviz de însoţire sau alte documente care să justifice activitatea de transport. "În urma verificărilor suplimentare, a rezultat că marfa transportată reprezenta cantitatea de aproximativ 130 kg de trufe. Poliţiştii au sesizat Direcţia

20

Silvică Bacău, reprezentanţii acesteia cântărind cantitatea totală de 139,2 kg trufe, în valoare de aproximativ 18.000 de lei. În cauză a fost luată o măsură contravenţională în conformitate cu prevederile Legii nr. 12 din 1990 iar cantitatea de trufe a fost confiscată şi predată Direcţiei Silvice Bacău", potrivit IPJ Vrancea.

https://youtu.be/Ylt8hX8a33M

Percheziții de amploare la mai multe persoane care vindeau insecticide extrem de toxice!Roxana Dobre Roxana Dobre - 22 august 2020 10:40

Fermieri, atenție de unde vă procurați produsele pentru tratamentele pe care le efectuați la culturi pentru boli și dăunători. Vineri 21 august polițiștii au descins la mai multe adrese din patru județe la persoane bănuite că ar fi comercializat ilegal, ca produse pentru combaterea dăunătorilor, produse foarte toxice, periculoase pentru sănătatea umană şi siguranţa plantelor.

Perchezițiile au loc la Buzău dar și în alte trei județe la persoane bănuite că ar fi comercializat ilegal, ca produse pentru combaterea dăunătorilor, produse foarte toxice, periculoase pentru sănătatea umană şi siguranţa plantelor. Au loc 18 descinderi la Buzău, Gorj, Sibiu și Vîlcea, operațiunea fiind coordonată de poliţiştii Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase (IGPR), sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.

”Acţiunea vizează domiciliile unor persoane şi sediile sociale ale unor societăţi comerciale, bănuite de producerea, deţinerea, precum şi orice operaţiune privind circulaţia produselor ori substanţelor toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conţin astfel de substanţe ori experimentarea produselor sau substanţelor toxice, fără drept”, informează IGPR.

Persoanele verificate, spun oamenii legii, ar fi comercializat ilegal, către publicul larg, produse pentru combaterea dăunătorilor care, în realitate, sunt produse biocide, utilizate pentru eliminarea rozătoarelor, fiind foarte toxice şi periculoase pentru sănătatea umană şi siguranţa plantelor.

21

”Produsele nu pot fi comercializate către publicul larg, deoarece conţin un anticoagulant, „difenacum”, a cărui aplicare este interzisă în grădină sau pe sol”, mai spus oamenii legii.

Acţiune de amploare! Poliţiştii au amendat culegătorii de afine și ciuperci! Marfa a fost confiscată! agrointeligenta.ro - 23 august 2020

Acțiune de amploare a polițiștilor care, la nivelul unui județ, au dat un val de amenzi culegătorilor de ciuperci și afine, confirscându-le marfa pe care aceștia o aveau asupra lor. S-a întâmplat în județul Cluj, în acțiune fiind implicați agenții de la Poliția Rurală, împreună cu efective de polițiști din Cluj-Napoca.

“La data de 19 august a.c., în intervalul orar 09.30-14.30, polițiști din cadrul Secției 6 Poliție Rurală Florești, în colaborare cu polițiști din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca au desfășurat activități de verificare a respectării prevederilor legale privind activitățile de recoltare și comercializare a ciupercilor și a fructelor de pădure.

Totodată, polițiștii au acționat cu scopul prevenirii și combaterii activităților ilicite din domeniu silvic, privind tăierea, transportul și comercializarea materialelor lemnoase.

În urma neregulilor constatate au fost aplicate 14 sancțiuni contravenționale, fiind totodată dispusă confiscarea a 86 de kilograme de ciuperci și 512 kilograme de afine.

Cele 598 de kilograme de ciuperci și afine, în valoare de circa 6.900 lei au fost predate unei unități comerciale de profil în vederea valorificării.

Acțiunea s-a desfășurat cu sprijinul jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj și a Grupării Mobile de Jandarmi Cluj-Napoca.”, se arata în comunicatul IPJ Cluj, preluat de clujust.ro.

Reprezentantii IPJ Cluj au adus completari: “În completare la materialul de presă transmis în cursul zilei de ieri și a răspunsului întrebării dvs precizam

22

faptul ca măsura complementară a sancțiunii contravenționale, respectiv confiscarea fructelor/ciupercilor colectate din flora spontană a fost aplicată conform Legii 12/1990.

Precizăm faptul că fost efectuate controale asupra mijloacelor de transport depistate pe drumurile forestiere din zona comunei Măguri-Răcătău, în urma cărora au fost identificate 14 autoutilitare, iar produsele menționate au fost confiscate conform prevederilor legale, în lipsa unor documente de proveniență solicitate.“

Incendiu puternic: Un autocamion încărcat cu stupi de albine a fost distrus de flăcări Roxana Dobre - 23 august 2020

Un camion cu stupi de albine s-a făcut scrum în urma unui incendiu puternic provocat, din primele concluzii, de un scurtcircuit. Camionul cu stupi se afla pe un teren din localitatea bihoreană Hotar.

Incendiul a fost anunțat vineri, când echipaje de pompieri de la Stația Aleșd au intervenit pe un teren din localitatea bihoreană Hotar, comuna Țețchea. Acolo, camionul ardea ca o torță. La sosirea forțelor de intervenție, flăcările, propagate de la un scurt circuit electric, se manifestau violent la nivelul întregului autovehicul. Au ars autocamionul și stupi de albine cu rame.

Intervenția a fost dificilă din cauza roiurilor de albine agitate. Pompieri au stabilit că cel mai probabil incendiul a izbucnit din cauza unui scurt circuit.

Doi copii au mancat struguri din gradina proprie si au murit. Politia a inceput ancheta Agroromania.ro 24 Aug. 2020 in:

Doi copii din Iasi au mancat struguri din gradina proprie si au murit la scurt timp dupa ingerarea acestora. Politia a inceput o ancheta si se va constata vinovatul. Doi copii au murit dupa ce au mancat struguri stropiti cu substante toxice. Fructele le-au primit chiar de la mama lor, care le-a oferit micutilor fara sa le spele. Politia a deschis un dosar penal in acest caz.

23

Femeia de 24 de ani din comuna ieseana Coarnele Caprei sustine ca a cules strugurii din gradina proprie si i-a dat copiilor fara sa ii mai spele.  Micutii au inceput sa se simta rau imediat, asa ca mama lor a sunat la 112, iar la fata locului a ajuns un elicopter SMURD.

 In ciuda eforturilor disperate ale medicilor, baietelul cel mic, de un an si 10 luni, a intrat in stop cardio-respirator si a murit. Fratele lui, in varsta de 3 ani, a fost transportat la Spitalul de Copiii "Sfanta Maria", dar s-a stins si el dupa numai cateva ore.  Mama copiilor, care consumase si ea struguri, a avut nevoie de ingrijiri medicale, dar este in stare stabila.

 Medicii cred ca atat ea, cat si copiii au fost intoxicati cu substante provenite din pesticide.

 Politistii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpa.

 Tatal copiilor se afla la munca in Germania cand a primit cumplita veste. Va veni acasa pentru a-si inmormanta copiii.

 

GLOBAL

Romania, cele mai mari vanzari la pesticide

 In perioada 2011-2018, vanzarile de pesticide in UE au ramas stabile la 360 milioane de kilograme pe an, informeaza TVR care citeaza Agerpres.  Impreuna, Franta, Spania, Italia si Germania sunt responsabile pentru doua treimi din vanzarile anuale de pesticide in UE, in frunte fiind Franta cu peste 80 milioane de milioane de kilograme in 2018. Comparativ, in Romania in anul 2018 vanzarile de pesticide s-au situat la aproximativ 11 milioane de kilograme pe an.  Cand vine vorba de categorii de pesticide vandute, in 2018 cele mai mari volume de vanzari au fost inregistrate la Fungicide si bactericide (45%), urmate de Ierbicide (32%), Insecticide si acaricide (11%).

 In 2018 comparativ cu 2011, datele Eurostat arata ca cele mai mari cresteri ale vanzarilor de pesticide a fost inregistrate in Cipru (94%), Austria (53%), Franta (39%) si Slovacia (38%). Pe de alta parte, cele mai mari scaderi ale vanzarilor de pesticide au fost inregistrate in Portugalia (minus 43%), Irlanda ( minus 28%) si Cehia (minus 27%). Alte state care au inregistrat scaderi ale vanzarilor de pesticide sunt Italia, Olanda, Belgia si Romania.

 Franta, Spania, Italia si Germania sunt principalii producatori agricoli din UE, reprezentand impreuna 51% din suprafata totala utilizata in agricultura in UE

24

UNIUNEA EUROPEANA

Next AGRI meetings - 2020 , 24-08-2020 - 12:17

In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

The Conference of Presidents has updated the EP's calendar of activities.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on 2 September (9.00-10.00 and 16.45-18.45). The AGRI coordinators meeting in camera will take place on the same day from 10.30 to 12.30.

Comisia Europeană propune acordarea a patru miliarde euro pentru România din cadrul Instrumentului SURE, G.U. , Macroeconomie / 24 august

Comisia Europeană a prezentat Consiliului propuneri de decizii privind acordarea unui sprijin financiar, în valoare de 81,4 miliarde euro, din cadrul Instrumentului SURE pentru 15 state membre, dintre care patru miliarde euro pentru România, informează un comunicat de presă al executivului comunitar, potrivit Agerpres.

Instrumentul SURE este un element esenţial al strategiei cuprinzătoare elaborate de UE pentru protejarea cetăţenilor şi atenuarea consecinţelor socioeconomice foarte grave ale pandemiei de coronavirus. Acesta este una dintre cele trei plase de siguranţă convenite de Consiliul European pentru a proteja lucrătorii, întreprinderile şi ţările.

Potrivit propunerilor Comisiei, ţările membre care ar urma să beneficieze de cel mai mare sprijin financiar în cadrul Instrumentului SURE sunt: Italia (27,4 miliarde euro), Spania (21,3 miliarde euro), Polonia (11,2 miliarde euro, Belgia (7,8 miliarde euro) şi România (4 miliarde euro).

25

Instrumentul SURE poate oferi sprijin financiar în valoare totală de până la 100 de miliarde euro tuturor statelor membre. Propunerile înaintate Consiliului cu privire la deciziile de acordare a unui sprijin financiar se ridică la 81,4 miliarde euro şi vizează 15 state membre, printre care se numără şi România. Portugalia şi Ungaria au prezentat deja cereri oficiale care sunt în curs de evaluare. Comisia se aşteaptă să prezinte în scurt timp o propunere de acordare de sprijin pentru Portugalia şi Ungaria. Statele membre care nu au introdus încă cereri oficiale mai au încă posibilitatea de a face acest lucru.

Împrumuturile acordate statelor membre din cadrul Instrumentului SURE vor fi susţinute de un sistem de garanţii voluntare din partea statelor membre. Comisia se aşteaptă ca procesul de finalizare a acordurilor de garantare încheiate de statele membre cu Comisia să fie finalizat în scurt timp.

"SURE a fost una dintre primele plase de siguranţă pe care am decis să le punem în aplicare pentru a garanta că lucrătorii beneficiază de un venit în perioada în care activitatea lor profesională a fost suspendată şi că locurile lor de muncă sunt menţinute. Instrumentul SURE va contribui, aşadar, la o redresare mai rapidă. În curând, toate statele membre vor fi furnizat garanţiile cu o valoare cumulată de 25 de miliarde euro şi propunem ca cele 15 state membre care au solicitat sprijin să primească împrumuturi cu o valoare cumulată de 81,4 miliarde euro. Acest demers este o dovadă a solidarităţii europene şi a faptului că împreună suntem mai puternici în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni", a declarat comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit.

De asemenea, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a spus adăugat că programele de şomaj tehnic au jucat un rol-cheie în atenuarea impactului pandemiei de COVID-19 asupra locurilor de muncă. "Instrumentul SURE reprezintă contribuţia Uniunii Europene la aceste plase de siguranţă esenţiale. Acesta va contribui la protejarea lucrătorilor împotriva şomajului şi la menţinerea locurilor de muncă şi a competenţelor de care vom avea nevoie pe măsură ce economiile noastre se vor redresa", a declarat la rândul său comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Odată ce Consiliul a aprobat aceste propuneri, sprijinul financiar va fi furnizat sub formă de împrumuturi acordate în condiţii avantajoase de UE statelor membre. Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să facă faţă creşterilor bruşte ale cheltuielilor publice pentru menţinerea locurilor de muncă. Mai exact, împrumuturile respective vor ajuta statele membre să acopere costurile legate direct de finanţarea sistemelor naţionale de şomaj

26

tehnic şi a altor măsuri similare puse în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, în special pentru lucrătorii independenţi.

Planul european de redresare este limitat ca durată şi sferă de acţiune, remarcă Angela Merkel Financial Intelligence 24 august 2020,

Pachetul Uniunii Europene de redresare economică în urma pandemiei de coronavirus este o măsură limitată în opinia cancelarului german Angela Merkel, a declarat luni la Berlin purtătorul ei de cuvânt, Steffen Seibert, transmite agenţia DPA, potrivit Agerpres.

Răspunsul comun convenit de UE este o măsură excepţională pentru situaţia excepţională în care se regăseşte, dar prerogativele acordate Comisiei Europene de a se împrumuta pe pieţele de capital în numele blocului comunitar în ansamblu sunt ”clar limitate” atât în ceea ce priveşte durata, cât şi sfera de acţiune şi sunt menite să răspundă doar crizei actuale, a declarat Seibert.

Opinie care însă contrastează puternic cu cea exprimată de ministrul de finanţe german, Olaf Scholz, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), partener în coaliţia condusă de Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a cancelarului Angela Merkel.

”Fondul de redresare este un progres autentic pentru Germania şi Europa care nu poate fi inversat”, a declarat duminică grupului media Funke ministrul de finanţe social-democrat, un aspirant la postul de cancelar după ce Merkel îşi va fi încheiat ultimul mandat.

UE emite datorie comună pentru prima dată şi se angajează să înceapă să o ramburseze rapid. ”Toate acestea sunt schimbări ample, probabil cele mai vaste de când a fost introdusă (moneda) euro”, a mai spus Scholz, comentariile sale fiind imediat contrazise de membri ai CDU.

Şefii de stat şi de guvern din statele UE au convenit luna trecută asupra emiterii de datorie comună pentru constituirea unui fond de redresare post-pandemie în valoarea de 750 de miliarde de euro, din care 390 de miliarde vor fi accesate de statele membre ca subvenţii şi 360 de miliarde ca împrumuturi.

27

Aceşti bani urmează să fie atraşi de Comisia Europeană de pe pieţele financiare şi partea de subvenţii va fi rambursată pe termen lung prin instituirea de noi taxe la nivelul UE, mai ales taxe de mediu, cum ar fi de exemplu o taxă asupra plasticului nereciclabil.

Comisia Europeană a atenţionat că accesarea sumelor prevăzute în fondul de redresare va fi legată de reforme economice corelate în special cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea.

Romania obtine 80 mld. Euro sprijin european in perioada 2021-2027. SUMA alocata agriculturii 23 august 2020

României îi vor reveni circa 80 de miliarde de euro, sprijin financiar european, în perioada 2021-2027, în urma negocierilor din iulie a Consiliului European. Recent, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a anunțat sprijinul care va fi acordat pentru agricultura României. Potrivit AFIR, pentru Politica Agricolă Comună (PAC) a UE au fost alocați circa 20 de miliarde de euro.

AFIR – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a transmis cum vor fi împărțiți aproximativ banii din acest sprijin. Astfel, fiecărui sector îi vor fi alocați următoarele sume de bani:

Politica Agricolă Comună a UE (atat fondurile gestionate de catre noi, AFIR, cat si de colegii de la APIA) – aprox. 20 de miliarde de euro.

Mecanismul de redresare și reziliență – aprox. 30 de miliarde de euro. Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și

Instrumente Financiare 2021-2027: 2,143 miliarde euro; Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027: 4,615

miliarde euro; Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027: 7,722

miliarde euro; Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027:

2,594 miliarde euro; Programul Operațional Sănătate 2021-2027: 4,73 miliarde euro; Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027: 597 milioane

euro; Programul Operațional Tranziție Justă 2021-2027: un sprijin de 1,76

miliarde euro.

Potrivit AFIR, în curând se vor face cunoscute și detaliile despre fondurile pe care AFIR le va gestiona.

28

Bugetul pe termen lung al UE 2021-2027 a fost convenit de liderii Uniunii Europene, în urma unei reuniri în luna iulie la Bruxelles și a negocierilor purtate. Valoarea totală a acestui sprijin este de 1 074,3 miliarde de Euro, potrivit Consiliului European. Acest buget va contribui la investițiile în tranziția verde și cea digitală. Totodată, liderii UE au convenit asupra pachetului de redresare, stabilindu-se valoarea de 750 miliarde de Euro pentru a ajuta statele UE să lupte cu criza COVID-19. Din acești bani, 390 miliarde Euro vor fi împărțiți sub formă de granturi pentru statele membre, iar 360 miliarde Euro vor fi acordați sub formă de împrumuturi.

UE și SUA au ajuns la un acord pentru reducerea taxelor vamale pentru anumite produse, primele negociate în două decenii InCont.ro, 22 august 2020 08:00

Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au anunţat vineri că au stabilit un pachet de reduceri de taxe vamale pentru anumite produse, precum homarii americani sau brichete.

Acest acord va permite eliminarea unor taxe de sute de milioane de euro în cazul exporturilor.

Comisia Europeană şi Departamentul american pentru Comerţ au anunţat într-un comunicat comun că aceste reduceri de taxe sunt primele negociate între SUA şi UE în mai mult de două decenii, scrie Agerpres.

Conform termenilor acordului, UE va elimina taxele vamale pentru importurile de homari vii şi congelaţi provenite din SUA, un produs care au fost exportat în sumă de 94,3 milioane euro (111 milioane dolari) pe teritoriul comunitar în 2017.

UE va aplica această măsură de la 1 de august, retroactiv, timp de cinci ani, şi va începe demersurile pentru a face ca aceste schimbări să devină ulterior permanente.

Washington, la rândul său, va reduce cu 50% taxele vamale pentru o serie de produse europene printre care mâncare preparată, veselă de sticlă, produse pentru tratarea suprafeţelor, brichete şi părţi ale acestora etc.

Exporturile comunitare în SUA de astfel de produse reprezintă o medie anuală de 136 milioane euro (160 milioane dolari).

Şi SUA vor aplica această măsură retroactiv, de la 1 august.

Comisarul european pentru Comerţ, Phil Hogan, şi reprezentantul pentru Comerţ Exterior al SUA, Robert Lighthizer, au afirmat în comunicat că

29

pachetul de reduceri de taxe va aduce rezultate pozitive pentru economia ambelor părţi.

"Sperăm ca acesta să fie începutul unui proces care să ducă la noi acorduri pentru a crea un comerţ transatlantic mai liber, corect şi reciproc", au afirmat cei doi.

 .............................................

R MOLDOVA

La altii se poate… A inceput plata despagubirilor pentru fermierii din Moldova 24 august 2020

În timp ce fermierii români încă sunt nedumeriți și așteaptă plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate de secetă, agricultorii de peste Prut încep să primească deja banii în conturi. Potrivit agrobiznes.md, începând cu data de vineri, 21 august, au fost autorizate la plată primele cereri de acordare a compensației pentru fermierii care au suferit pagube din cauza secetei.

„De menționat că, cuantumul valoric per cultură, raportat la unitatea de suprafață s-a majorat de 3 ori, astfel că pentru 1 ha de grâu de toamnă afectat, producătorul agricol va obține despăgubiri în sumă de 1500 lei, orz de toamnă – 1530 lei, rapița – 2100 lei, terenurile reînsămânțate – 1620 lei, plantații pomicole – 3800 lei, legume – 2 000 lei, viță-de-vie – 3 000 de lei”, a precizat directorul general al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Răspunsul prompt al Guvernului din Republica Moldova vine după ce fermierii de peste Prut au organizat mai multe acțiuni de protest pentru a le cere autorităților să rezolve urgent problemele cu care se confruntă sectorul agricol, în contextul secetei care a pârjolit culturile agricole.

30

Printre cererile fermierilor basarabeni se numără majorarea subvențiilor până la 3.000 de lei per hectar de culturi cerealiere, declararea stării excepționale în agricultură și returnarea TVA-ului. De asemenea, aceștia au anunțat că nu vor renunța la proteste și se vor întoarce în stradă. Între timp, fermierii moldoveni au delegat un comitet care să negocieze cu autoritățile guvernamentale.

Reamintim că, în România, data la care vor fi plătite despăgubirile pentru secetă este încă incertă. Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Oros, acestea urmează să fie livrate în conturile fermierilor începând din 10-15 septembrie. Șeful MADR mai precizează că prima tranșă de despăgubiri va reprezenta 85% din valoarea totală a acestora, urmând ca tranșa a doua să fie plătită după rectificarea bugetară din luna octombrie. Potrivit ministrului, banii nu pot fi plătiți în întregime acum, deoarece mai sunt și alte sectoare din sectorul agricol afectate, iar bugetul este limitat.

Au început plățile pentru despăgubirile de secetă! În conturile fermierilor moldoveni! Roxana Dobre Roxana Dobre - 23 august 2020 Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a autorizat primele cereri spre plată de acordare a compensației pentru agricultorii afectați de secetă și grindină. Potrivit AIPA, din momentul lansării procesului de recepționare a cererilor de acordare a compensației, au fost recepționate 106 dosare dintre care 101 pentru diminuarea consecințelor calamităților naturale ce au afectat culturile cerealiere de I grupă și 5 dosare pentru grindină.

De menționat că, cuantumul valoric per cultură, raportat la unitatea de suprafață s-a majorat de 3 ori, astfel pentru 1 ha de grâu de toamnă producătorul agricol va obține despăgubiri în sumă de 1500 lei, orz de toamnă – 1530 lei, rapița – 2100 lei, terenurile reînsămânțate – 1620 lei, plantații pomicole – 3800 lei, legume – 2 000 lei, viță-de-vie – 3 000 de lei.

Termenul limită de depunere a dosarului este 18 septembrie 2020.

Moldovenii au renunțat la proteste

După lungi discuții cu autoritățile, agricultorii protestatari din Moldova au anunțat vineri, 21 august, că își retrag tehnica militară din Capitală. Fermierii susțin însă că nu renunță de tot la acțiunile de protest și că vor reveni neapărat în stradă. Totodată, fermierii au creat un comitet care îi va reprezenta în discuțiile de mai departe cu autoritățile.

„Ne așteaptă pământurile acasă, ne așteaptă terenurile, ne așteaptă familiile, trebuie să ne întoarcem acasă ca să facem lucrările strict necesare. Dar asta

31

nu înseamnă că noi ne-am întors și am cedat”, a menționat Ion Plămădeală, protestatar din raionul Leova.

Protestatarii spun că vor continua demersurile către autorități. „Comitetul care astăzi s-a format are misiunea ca în perioada următoare să stabilească niște priorități, să facem niște adresări, să-i dăm în judecată pe cei care ne-au intimidat fiindcă s-au purtat foarte obraznic cu noi”, a declarat Ion Plămădeală.

„Noi le-am dat soluții foarte clare. Le-am spus câte sute de milioane se poate de luat, fără a afecta alte păduri ale societății. Nu am ajuns să atingem și Fondul rutier, că dacă ne băgam acolo, atunci putem să luăm și pentru grupa a doua de cereale deja”, a notat un alt fermier, participant la acțiunile de protest.„Noi o să ne întoarcem înapoi. Mergem acasă pe scurt timp să ne rezolvăm problemele”, a menționat un fermier.

„Neapărat ne vom întoarce și fiți siguri că nu vom fi atâția, dar de 50 de ori mai mulți. Noi nu suntem cerșetori, suntem oameni muncitori. Noi am venit să ne cerem drepturile, nu să cerșim”, a declarat alt protestatar.

Amintim că zeci de fermieri din mai multe raioane ale țării au ieșit la proteste la începutul săptămânii trecute pentru a le cere autoritățile să se implice urgent în soluționarea problemelor legate de agricultură, în contextul secetei severe din acest an, când agricultorii au avut pierderi serioase ale roadei. Cele mai importante revendicări ale agricultorilor au fost majorarea subvențiilor până la 3000 de lei pentru un hectar de culturi cerealiere, declararea stării excepționale în agricultură și returnarea TVA-ului. În cea mai recentă ședință a Guvernului, miniștrii au decis să majoreze subvenționarea per hectar de la 1000 de lei până la circa 1500 de lei, dar au declarat că mai mult nu vor mai fi alocați bani în acest sens.

32

33

FRANTA

Cum au supravieţuit şi chiar prosperat cu o soluţie simplă agricutorii francezi când pandemia a blocat oraşele Bogdan Cojocaru 23.08.2020,

♦ Sistemul este la fel de simplu pe cât este de practic l După ce au plasat o comandă pe Internet, clienţii şi-au putut colecta produsele direct de la producători.

În pofida închiderii târgurilor de weekend în timpul celor două luni de lockdown ordonate de guvern pentru a împiedica răspândirea pandemiei,  fermierii din regiunea franceză Herault au reuşit să-şi menţină şi chiar să-şi extindă vânzările directe către clienţi prin intermediul a noi canale.

Acum, când toate standurile s-au redeschis, unii dintre ei se străduiesc să ţină pasul cu cererea, scrie Euractiv. Într-o piaţă din Montpellier, Veronique şi Antoine servesc lungul şir de clienţi care poartă măşti şi care îşi aşteaptă rândul sub ochiul atent al unui ofiţer de securitate publică. Cuplul nu-şi mai vede capul de atâta treabă. Cu sistemul lor de coşuri de livrare, pe care l-au folosit în timpul blocajelor, şi cu redeschiderea ulterioară a pieţelor „normale“ în iunie, cele 24 de ore ale  zilei abia sunt suficiente pentru a satisface cererea.

Acesta este extazul de după agonia primelor zile de lockdown, când se părea că orice tentativă de afacere va muri. „“n timpul lockdown-ului a apărut brusc un nou tip de clientelă din cartierul vecin care cumpăra direct de la ferma noastră. Astăzi, ei vin şi la piaţă. Este sezonul de vârf al producţiei şi este într-adevăr dificil de gestionat volumul mare de muncă „, explică Antoine. Anunţul închiderii pieţelor timp de cel puţin două luni a cauzat iniţial anxietate în rândul producătorilor locali, precum şi frustrare că cererea puternică de produse din regiune ar putea să nu fie satisfăcută suficient.

Totuşi, câteva comunităţi au reuşit să îşi păstreze funcţionale târgurile de weekend chiar şi în timpul blocajului. Acest lucru a dus la scene bizare, precum cele din Murvielle, un oraş mic din apropiere de Montpellier, unde „standurile erau complet goale la ora 10:00“, îşi aminteşte primarul

34

Elisabeth Touzard. Colapsul vânzărilor pur şi simplu nu a avut loc pentru o mare parte din producătorii organizaţi în lanţuri de aprovizionare locale. Indiferent dacă a fost vorba de vânzări directe la fermă sau de oferte de livrare cu puncte de distribuţie a coşurilor de mărfuri comandate anterior în parcări şi în pieţele din oraşe, producătorii au ajuns la grupul ţintă. „Este chiar dificil pentru unii dintre producătorii noştri să continue să folosească toate aceste sisteme“, confirmă Benedicte Firmin de la Civam Bio34, o asociaţie pentru dezvoltarea agriculturii ecologice din regiunea HÈrault. Asociaţia este membră a InPACT 34 (Iniţiativa pentru o agricultură cetăţenească şi teritorială), o organizaţie care promovează distribuţia produselor agricole la nivel local şi regional. La doar două săptămâni de la lockdown, InPACT34 a fost capabilă să organizeze patru excursii săptămânale ale fermierilor doar în Montpellier. Astfel, fermierii şi-au putut aduce produsele în oraşele şi comunităţile din jur în conformitate cu reglementările de securitate.

Sistemul este la fel de simplu pe cât este de practic. După ce au plasat o comandă pe Internet, clienţii şi-au putut colecta legumele, brânza, carnea, vinul etc. direct de la producători, prezenţi la punctele de distribuţie aprobate de autorităţile municipale. „Rezultatele acestor două luni - cu peste 1.800 de comenzi pentru aproximativ patruzeci de producători - au avut un mare succes“, remarcă Firmin cu satisfacţie. Structura organizaţională locală, care a fost formată în scurt timp ca răspuns la restricţii, a putut astfel să crească oportunităţile de vânzare şi să contribuie la consolidarea lanţurilor de aprovizionare locale scurte. Acest lucru a fost posibil şi datorită instituţiilor precum camerele de agricultură, autorităţile municipale şi departamentale, care au distribuit listele cu producători locali şi au făcut apel la public să contacteze direct fermele.

 Colapsul n-a mai avut loc

Colapsul vânzărilor pur şi simplu nu a avut loc pentru o mare parte din producătorii organizaţi în lanţuri de aprovizionare locale. Indiferent dacă a fost vorba de vânzări directe sau de oferte de livrare, producătorii au ajuns la grupul ţintă.

Acord privind reducerea producției de șampanie, din cauza pandemiei De Food Biz , aug. 24, 2020 Producătorii de șampanie din Franța au ajuns la un acord de ultimul moment cu viticultorii pentru reducerea cantității de struguri pe care o vor recolta în acest an, în încercarea de a-și reveni după scăderea vânzărilor provocată de criza coronavirus.

35

În condițiile în care recoltatul strugurilor a început mai devreme în acest an din cauza secetei, producătorii de șampanie au ajuns la un acord privind scăderea cantității de struguri care va fi recoltată în 2020 până la 8.000 de kilograme pe hectar, o scădere de aproape 22% de la 10.200 de kilograme pe hectar in 2019, a informat marți un purtător de cuvânt de la Uniunea Producătorilor de Șampanie din Franța (CIVC).

Marii producători de șampanie au făcut presiuni asupra viticultorilor pentru a recolta semnificativ mai puțini struguri, în ideea de a evita o saturație a pieței și a susține prețurile. În schimb, viticultorii au susținut o reducere mai modestă în ideea de a profita de recolta promițătoare de struguri din 2020.

Cu toate acestea, volumul de struguri care va fi procesat în acest an va fi ajustat în funcție de evoluția cererii, a informat CIVC.

“Sistemul va permite atât vânzătorilor de struguri să își mențină un venit acceptabil cât și distribuitorilor să raspundă la cererea clienților și să își păstreze fluxul de numerar”, a informat CIVC.

Anul trecut, aproximativ 300 milioane de sticle de șampanie frantuzească au fost vândute în întreaga lume, iar jumătate din aceste sticle au fost exportate spre SUA, Marea Britanie și Japonia.

Pentru acest an, CIVC estimează că până la 100 milioane de sticle de șampanie vor râmane nevândute, ceea ce înseamnă o diminuare a cifrei de afaceri cu 1,7 miliarde de euro.

Această scădere a vânzărilor a dus la dispute aprige între proprietarii de vii și producătorii de șampanie, inclusiv nume renumite precum Bollinger, Moët & Chandon și Piper-Heidsieck, care cumpară struguri de la viticultori și ii transformă în spumant. Sursă: Agrofood Articol editat de Mihaela Bute

GERMANIA

Weltec Biopower și Nordmethan vor opera sub un singur nume meatmilk 24 august 2020

De mai mulți ani, companiile germane WELTEC BIOPOWER GmbH și Nordmethan GmbH au cooperat în cadrul aceluiași grup. În timp ce WELTEC construiește biogaz și uzine de biometan pe tot globul, Nordmethan completează portofoliul cu funcționarea centralelor energetice.

36

În cadrul unei realignări strategice, toate companiile ambelor întreprinderi vor funcționa, de acum înainte, sub marca umbrelă recunoscută global WELTEC BIOPOWER.

„Această realignare a mărcii a fost necesară pentru a ne perpetua povestea de succes globală și pentru a ne consolida poziționarea noastră ca specialist competent în biogaz în toate domeniile industriei. Funcționând sub un singur nume, intenționăm să sporim și mai mult eficiența sinergiilor dintre domeniile de afaceri individuale, pe care le folosisem deja ”, explică Jens Albartus, directorul grupului WELTEC, punctând principalele motive pentru cooperare mai strânsă.

Pe parcursul istoriei sale – care a început în 2001 cu înființarea WELTEC BIOPOWER GmbH – tot mai multe componente ale lanțului valoric de biogaz au fost dezvoltate și grupate în cadrul grupului. Elementele cheie includ proiectarea, planificarea și configurarea planurilor energetice.

„Până în prezent, am înființat peste 300 de instalații cu o putere de până la 10 MW fiecare în 25 de țări. În curând, cinci fabrici suplimentare de biogaz vor fi construite în Asia. Mai mult, în prezent derulăm proiecte în mai multe țări europene ”, spune Albartus.

El adaugă: „Proporția mare de componente dezvoltate la comandă este un USP cheie care ne permite să reducem interfețele.” În ceea ce privește funcționarea instalațiilor de biogaz, Grupul WELTEC nu se concentrează doar pe cele nouă site-uri, care produc aproximativ 96 de milioane m³ de biogaz și biometan ecologic.

„De asemenea, împărtășim expertiza noastră cu alți operatori și avem grijă de exploatarea uzinei în numele băncilor, lichidatorilor și investitorilor, temporar sau în desfășurare”, spune Albartus și adaugă: „Mai mult, asistăm în mod regulat clienții care își administrează propriile instalații de biogaz cu serviciul nostru mecanic și biologic.

37

„De mai mulți ani, operațiunile Grupului WELTEC au inclus și concepte de utilizare durabilă pentru fluxurile de ieșire, de ex. sub forma contractării căldurii. În prezent, biometanul produs de plantele Grupului este utilizat pentru furnizarea comunităților, instalațiilor horticole și altor afaceri din 16 locații. În toate activitățile sale, specialistul în biogaz se străduiește să rămână aproape de partenerii săi de afaceri și să deruleze proiecte la un individ manieră.

Astfel, rețeaua de vânzări și servicii a grupului WELTEC se întinde pe întregul glob. Gama de clienți include întreprinderi din sectoare precum agricultura, alimentația, administrația municipală, deșeurile și apele uzate. Jens Albartus explică:

„Combinația sub un singur nume nu va afecta în niciun caz colaborarea noastră existentă. Mai degrabă, vom putea alinia ofertele noastre de servicii chiar mai eficient cu cerințele de calitate ale clienților noștri. ”

CHINA

Asistăm la deglobalizare? Cât costă mutarea marilor companii din China 21.08.2020

Cum și-ar putea finanța companiile delocalizarea Forță de muncă mai scumpă China caută soluții de rezervă

Blocajele de pe lanțurilor de aprovizionare, dependența prea mare de China în domenii-cheie, precum și formarea unor noi sfere de putere, toate acestea împing la deglobalizare. E un curent, chiar dincolo și de exagerările lui Donald Trump. Doar că nu e atât de simplu. Nu e ca și cum e făcută o valiză și gata, pe aici ți-e drumul! Există costuri, care pot da peste cap planurile companiilor. În aceste condiții, s-au făcut estimări legate de cheltuielile pe care le-ar aduce ieșirea din China. Iar costurile ar putea fi acceptabile.

Mutarea producției din China de către companiile din Statele Unite și Europa ar implica un cost de o mie de miliarde de dolari pentru o perioadă de cinci ani, estimează Bank of America într-un studiu dedicat acestei chestiuni.

Peste 80% din sectoarele economiei au cunoscut întreruperi pe lanțurile de aprovizionare în timpul pandemiei, mai grave sau mai ușoare, ceea ce a făcut ca trei sferturi dintre firme să se gândească la scurtarea lanțurilor pentru a-și securiza producția.

38

Studiul arată că și înainte de pandemie analiștii observau un trend de localizare, care devenea structural. Nu doar conflictul comercial cu Statele Unite a impus curentul, ci și faptul că actuala China nu mai este atât de ieftină din perspectiva forței de muncă.

Cum și-ar putea finanța companiile delocalizarea

Costul total de o mie de miliarde de dolari ar reduce semnficativ profitabilitatea, arată Bank of America. Nu este însă prohibitiv.

Industrii cu rate mari ale fluxurilor financiare, precum sănătate sau tehnologie, pot acoperi costurile din rezerve, pe când companiile din domenii cu marje ceva mai mici pot apela la creditare.

Și în același timp, pot profita de facilități fiscale, pentru că marile economii - Statele Unite, Japonia, Uniunea Europeană - promit facilități fiscale sau subvenții consistente pentru relocare.

Iar țările din Asia de Sud sunt și mai darnice, pentru că vor să atragă producție din China.

Forță de muncă mai scumpă

Una dintre marile temeri este că localizarea producției în economiile dezvoltate va atrage costuri de producție mari. NU investițiile necesare revenirii ar fi cele importante, ci forța de muncă mult mai scumpă.

Însă există avantajele date de automatizare în condițiile în care oricum există un deficit de personal calificat.

China caută soluții de rezervă

Localizarea funcționează însă și în sens invers, pe alte paliere. China vrea să internalizeze cât mai mult tehnologia, mai ales cea a procesoarelor, pentru a evita strangularea.

Sancțiunile impuse la diferite niveluri și perspectiva altora forțează Beijingul să-și reducă dependența de tehnologia occidentală. Chiar dacă cea proprie este totuși mult în urmă, a făcut o strategie de încurajare a celei autohtone.

Iar în centru este tehnologia de procesare Kunpeng, dezvoltată de Huawei. Este mult mai slabă, dar în același timp, comuniștii vor să fie pregătiți cât de cât în eventualitatea în care nu vor mai avea acces la procesoare Intel sau AMD.

39

MAREA BRITANIE

Tesco, cel mai mare retailer din Marea Britanie, va crea 16.000 de joburi după ce perioada de carantină a dus la o „creştere excepţională” a vânzărilor din mediul online Eduard Ivanovici 24.08.2020,

Tesco, cel mai mare retailer britanic, a anunţat că va crea 16.000 de locuri de muncă de vreme ce perioada de carantină a dus la o „creştere excepţională” a vânzărilor din mediul online, conform BBC.

Noile posturi vor include 10.000 de lucrători de depozit şi 3.000 de şoferi de curierat, compania declarând că vor avea prioritate muncitorii angajaţi temporar la începutul pandemiei de coronavirus.

La începutul crizei generate de coronavirus, supermarketurile britanice s-au chinuit să facă faţă cererii tot mai mari din mediul online. Tesco a declarat că numărul de clienţi online a crescut de la 600.000 la începutul pandemiei la aproape 1,5 milioane în prezent.

Înainte de coronacriză, doar 9% din vânzările Tesco erau efectuale în spaţiul digital. Acum, vânzările online reprezintă 16% din total, urmând să atingă 5,5 miliarde de lire până la sfârşitul anului, a declarat compania.

Britanicii se confruntă cu un deficit de 16% din PIB-ul actualului an fiscal, cel mai mare din istoria „pe timp de pace” a Regatului Unit. De altfel, economia britanică – a doua la nivel european şi a şasea la nivel mondial – a scăzut în T2 cu 20,4% şi a intrat oficial în recesiune.

DOSAR

Guvernul vrea să reînvie fostele CAP-uri. Cum i-au colectivizat comuniştii cu forţa pe ţărani 22 august 2020, Afrodita Cicovschi Guvernul ia în calcul stimularea reînfiinţării cooperativelor agricole, prin acordarea unor „finanţări consistente”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

40

"Asistăm cu toţii la un fenomen paradoxal. Deşi fermierii din România ştiu să producă, şi cantitativ şi calitativ, foarte bine, au probleme mari în a-şi vinde produsele. Singura modalitate realistă de a rezolva această problemă, de a-şi creşte puterea de negociere, este aceea de asociere. Aici, noi îi stimulăm şi, în viitorul program naţional strategic, stimulăm ca mulţi dintre fermieri, care nu reuşesc să-şi vândă produsele, să intre în aceste cooperative, unde pot să îşi vândă produsele la nişte preţuri competitive", a afirmat, într-o conferinţă de presă, ministrul Agriculturii. Adrian Oros a susţinut că va fi finanţată "consistent" şi partea de producţie şi partea de depozitare, unde sunt "nişte minusuri foarte mari".

"Chiar în anii în care precipitaţiile au fost corespunzătoare şi producţiile au fost mari, am înregistrat ca ţară un deficit comercial aproape de 1,4 miliarde de euro anul trecut, pentru că exportăm producţii primare, adică cereale boabe sau animale şi importăm mâncare procesată cu valoare adăugată. Trebuie să avem capacitate de depozitare şi de procesare, de a adăuga valoare la aceste produse", a spus demnitarul. Un alt obiectiv important ar fi, potrivit ministrului, consolidarea fermelor de familie. "Noi avem cam 700.000 de ferme de subzistenţă sau semisubzistenţă. Aceste ferme trebuie să le consolidăm, să devină nişte ferme comerciale, care să reziste pe piaţă", a declarat Oros.

Ministrul Agriculturii s-a aflat vineri în judeţul Alba, unde, în prima parte a zilei, s-a întâlnit cu primari şi fermieri din zona Munţilor Apuseni, iar ulterior s-a deplasat în comuna Mihalţ, unde a asistat la inaugurarea oficială a noului sediu al Primăriei. Cum şi când a început Marea Colectivizare Partidul Comunist Român a desfăşurat în perioada 1949–1962 procesul de colectivizare, ce a constat în confiscarea aproape a tuturor proprietăţilor agricole private din ţară şi comasarea lor în ferme agricole administrate de stat. În România, colectivizarea a fost similară cu cea efectuată în URSS, prin aceea că a înglobat terenurile agricole ce puteau fi adunate într-o fermă

41

colectivă. Început întâi greoi şi haotic, procesul de colectivizare a stagnat între 1953 şi 1956, fiind apoi reluat cu agresivitate şi dus la final în 1962.

Numeroşi ţărani, atât săraci, cât şi mai înstăriţi, s-au opus acestei acţiuni, iar guvernul comunist a recurs uneori şi la represiuni violente, ucideri, deportări, încarcerări şi confiscări ale întregii averi a celor implicaţi. În zonele montane au existat însă numeroase zone necooperativizate. Sistemul de agricultură socialist astfel constituit a intrat treptat într-o criză ale cărei efecte s-au simţit şi după ce regimul a fost înlăturat, timp în care s-au depus eforturi pentru reconstituirea proprietăţii private în agricultură.

Ţăranii, păcăliţi şi mituiţi electoral.

Ce cote li se opreau Procesul de colectivizare nu a fost brusc, ci executat lent. Comuniştii, prin guvernul condus de Petru Groza, s-a arătat favorabil ţărănimii, erijându-se în special în prietenii plugarilor săraci. Tocmai de aceea a fost dată la 23 martie 1945 reforma agrară. Scopul ascuns al acestei reforme prin care erau împroprietărite nu mai puţin de 796.129 de familii cu 1.057.674 hectare de pământ a fost unul cât de poate de clar. Prin împroprietărire se urmărea dezintegrarea marii proprităţii individuale în domeniul agriculturii şi câştigarea popularităţii pentru alegeri. Practic comuniştii ştiau punctul nevralgic al ţărănimii, dorinţa de pământ, şi au reuşit să-l exploateze la maximum.

"Vreţi să vă păstraţi pământul cu care aţi fost împroprietăriţi? Votaţi Soarele, semnul Blocului Partidelor Democratice (n.r. - manevrat de comunişti)", se preciza în sloganurile electorale ale vremii. S-au erijat în salvatorii ţăranilor şi cei care le dau ceea ce-şi doresc cel mai mult: pământ. Totodată, au fost reglementate o serie de reguli şi a fost înfiinţate comitete care să se ocupe de probleme agricole şi de aprovizionarea oraşelor cu produse din mediul sătesc. Era, de fapt, o pregătire subtilă a ceea ce va urma. În paralel, în lumea satului s-a încercat prin propagandă discreditarea celor care aveau pământ mult, numiţi „chiaburi“, şi promovarea cel puţin aparentă a celor mai săraci.

A urmat apoi cea de-a doua etapă, şi anume punerea în dificultate a ţăranilor, prin înfiinţarea unui sistem al cotelor. Concret, pentru a compensa lipsa de alimente din oraşe şi necesitatea plăţii de despăgubiri de război Uniunii Sovietice, dar şi pentru a ruina gospodăriile ţărăneşti înstărite, a fost introdus sistemul cotelor. Prin acest sistem, ţăranii erau obligaţi să predea statului o parte semnificativă din producţia gospodăriilor lor.

Dimensiunile acestui impozit în natură au variat. De multe ori, ţăranii erau lăsaţi doar cu grâul de sămânţă pentru anul următor, iar uneori nici cu acesta. Prin sistemul cotelor, multe gospodării agricole mari din zona rurală au fost

42

duse la ruină, ceea ce a cauzat sărăcirea satelor româneşti în ansamblul lor (inclusiv a ţăranilor săraci, pe care comuniştii îi sprijineau declarativ) Cu toate acestea, mulţi au reuşit să reziste şi a avut loc o situaţie asemănătoare ca în Rusia sovietică. Adică, propaganda comunistă s-a dovedit neconvigătoare pentru majoritatea ţărănimii, aşa că s-a trecut la ultima etapă, cea mai dură. Pe 2 martie 1949, prin decretul 84 a început uciderea proprietăţii private ţărăneşti.

Prin acest document erau expropriate toate proprietăţile mai mari de 50 de hectate. În următoarele 24 de ore de la promulgare, forţele de ordine, pe alocuri şi armata au confiscat brutal animalele, clădirile şi utilajele. Au fost înghiţite inclusiv ferme modernizate şi care erau capabile de producţie superioară. Nu a rămas nimic în picioare din marea proprietate agricolă. Clădirile şi grajdurile au fost transformate în GAC-uri şi GAS-uri după model sovietic. „Chiaburii“ au fost pur şi simplu deportaţi cu domicilii forţate şi relocaţi. Cei care se opuneau înfundau puşcăriile comuniste sau pur şi simplu dispăreau. Decretul din 1977, desfiinţat în 1991 Statutul Cooperativei Agricole de Producţie a fost aprobat de Nicolae Ceauşescu prin Decret la data de 28 septembrie 1977, care a fost anulat abia la 5 mai 1991 prin Legea 36/1991. Potrivit Decretului dat de Ceauşescu, cooperativa agricolă de producţie era organizaţia economică socialistă în care ţăranii se unesc de bunăvoie, aducând în proprietatea cooperativei pămîntul şi celelalte mijloace principale de producţie. În cooperativa agricolă munca este organizată în comun, iar retribuirea se face în raport cu cantitatea şi calitatea muncii prestate, cu producţia realizată, precum şi cu dezvoltarea economică a cooperativei.

Redăm fragmente din Decretul publicat în Buletinul Oficial nr. 105 din 04 octombrie 1977: Cooperativa agricolă de producţie are drept obiect cultivarea în comun a pămîntului, folosirea pe scară largă a mecanizării, chimizării, irigaţiilor, a ştiinţei şi tehnicii înaintate pentru obţinerea unor producţii agricole vegetale şi animale din ce în ce mai mari, dezvoltarea de activităţi cu caracter industrial, de prelucrare a producţiei agricole, de construcţii şi prestări de servicii, în scopul creşterii continue a bunăstării ţărănimii, ridicării social-culturale a satului la un nivel tot mai înalt de civilizaţie, sporirii contribuţiei cooperativei la satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei, ale economiei naţionale. Prin întreaga sa activitate, cooperativa agricolă de producţie îşi aduce contribuţia la realizarea sarcinilor stabilite de Partidul Comunist Român pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism, la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare - clasa conducătoare a societăţii - şi ţărănime, la creşterea conştiinţei socialiste a ţărănimii.

43

Cooperativa agricolă de producţie se bucură de sprijinul permanent şi multilateral al partidului şi statului nostru, are create, prin dezvoltarea continuă a bazei tehnico-materiale a agriculturii, condiţiile consolidării sale economico-organizatorice. Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii reprezintă principalul mijloc prin care statul asigură mecanizarea lucrărilor în cooperativele agricole de producţie. Creşterea continuă a producţiei, şi îndeosebi a producţiei-marfă, valorificarea acesteia pe bază de contracte încheiate prin bună învoială cu unităţile de stat şi cooperatiste, asigurarea aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii prime duc la mărirea veniturilor cooperatorilor şi contribuie la progresul întregii ţări.

Cooperativa agricolă este forma cea mai potrivită pentru unirea eforturilor ţăranilor şi împletirea strânsă a intereselor lor cu ale tuturor oamenilor muncii, ale întregii societăţi; ea are un rol deosebit de însemnat în economia ţării noastre, în întreaga perioadă istorică de construire a socialismului şi comunismului. * * *

LUDOVIC ORBAN: ''Vrem să aducem gazul cât mai aproape de comunităţile locale pentru a dezvolta reţele inteligente'' G.U. Politică / 23 august

Premierul Ludovic Orban afirmă că obiectivul Guvernului este de a extinde cât mai mult reţeaua magistrală de gaz, astfel încât comunităţile locale să poată dezvolta "reţele inteligente de gaz", transmite Agerpres.

"Urmărim ca obiectiv extinderea magistralelor pe cât mai multe zone din România, astfel încât să permitem conectarea la reţelele de gaz, înfiinţarea de distribuţii de gaz în cât mai multe localităţi din România, astfel încât gazul românesc să ajungă în casele românilor, să ajungă în comunităţi locale şi mai ales să poată să ofere un pilon de sprijin pentru programele de dezvoltare ale comunităţilor locale. (...) Practic, obiectivul nostru este să extindem cât mai mult reţeaua magistrală de gaz pentru a aduce cât mai aproape gazul de comunităţile locale, astfel încât comunităţile locale să poată să dezvolte reţele inteligente de gaz", a declarat, astăzi, în Gorj, şeful Executivului.

44

Prim-ministrul a participat la inaugurarea Staţiei Turbocompresoare Bibeşti, obiectiv de investiţii realizat de Transgaz, inclus în proiectul BRUA, Faza 1.

În context, el a reamintit despre apelul de proiecte pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale.

"Guvernul a gândit şi deja implementează un program de finanţare a înfiinţării de distribuţii de gaz, de extindere a reţelelor de gaz locale. Pe data de 17 august (...) am lansat apelul de proiecte la care pot să aplice unităţi administrativ teritoriale, administraţii locale, fie localităţi singure, fie ADI-uri, fie localităţi care se asociază într-un parteneriat pentru dezvoltarea reţelelor de gaz. Suma iniţială alocată pentru acest program de extindere de reţele inteligente în comunităţile locale este de 234 de milioane (de euro - n.r.) în prima fază, din exerciţiul financiar multianual 2014 - 2020. Apelul de proiecte care a fost lansat pe 17 august va dura trei luni. În această perioadă, autorităţile locale pot să aplice pentru a obţine finanţări din fonduri europene pentru înfiinţarea de distribuţii de gaz, urmând ca într-un termen cât mai scurt să facem evaluarea proiectelor, să stabilim localităţile care sunt eligibile, să semnăm într-un timp cât mai scurt contractele de finanţare", a declarat Orban.

Totodată, şeful Executivului a menţionat că a avut discuţii la nivelul Comisiei Europene pentru a majora suma alocată acestui program.

* * *

Francezii şi elveţienii cumpără coşuri de răchită lucrate în atelierul unui meşter vrâncean. Ce întrebuinţare le dau 23 august 2020, 04:04 de Borcea Stefan

În atelierul lui Nicu Ivan se lucrează la coşurile de răchită Vrânceanul Nicu Ivan este printre ultimii meşteri răchitari care duce mai departe tradiţia moştenită de la părinţi şi bunici. El se ocupă de acest meşteşug de aproape trei decenii, timp în care activitatea de producţie a fost şi mai diversificată.

45

Deşi la bază este veterinar, Nicu Ivan el nu a profesat această meserie, ci s-a dedicat împletiturilor, o activitate de pe urma căreia trăieşte de aproape trei decenii. Şi-a înfiinţat o societate de profil şi cu ajutorul câtorva salariaţi lucrează coşuri de răchită, marfă pe care în cea mai mare parte o livrează la export.

Recunoaşte că au fost şi vremuri mai bune, când nu putea face faţă comenzilor, fiind extrem de solicitat. “Pe vremuri, trimiteam la export chiar şi trei tiruri la două luni. Acum, trimit trei tiruri tot anul, în special în Franţa şi Elveţia. Francezii cumpără coşurile pentru transportatul lemnelor, am avut cu ei contracte şi pentru coşuri de bebeluşi, în vreme ce elveţienii cumpără târna obişnuită, pe care la rândul lor o vând cu tot cu pomul ornamental care urmează a fi plantat”, ne spune Nicu Ivan . Mobila de răchită nu mai este căutată Acest meşteşug al împletirii coşurilor de nuiele nu este unul chiar uşor.

În trecut, firma administrată de Nicu Ivan se ocupa chiar cu confecţionarea mobilei de răchită, o activitate laborioasă, care necesită o tehnologie mai îndelungată, la care s-a renunţat din cauză că nu era rentabilă, dar şi pentru că nu au mai existat comenzi. “Pentru un fotoliu de răchită un om lucrează şi o săptămână. Cu cât ar trebui să vând eu acel scaun pentru a putea plăti munca unui om? Asta în condiţiile în care tot circuitul de producţie este în cadrul societăţii. Noi producem şi răchita, o şi lucrăm şi încercăm să o şi vindem”, mai spune meşterul.

Colac peste pupăză, afaceristul răchitar a avut şi un mare necaz în iarna care a trecut, după ce un incendiu pus de o mână criminală i-a provocat pagube în societate de aproape un milion de lei. De asemenea, pandemia a dus pentru o perioadă la întreruperea activităţilor şi livrărilor către beneficiari, dar Nicu Ivan încarcă să-şi revină din acest impas. Mărturiseşte că singurul credit pe care l-a avut a fost la început, când a deschis afacerea, apoi toţi banii câştigaţi i-a reinvestit. Astăzi are şi o cultură de câteva hectare cultivată cu răchită, materia primă din care se fac coşurile.

Preţul unui coş oscilează între 15 lei cel mai mic şi 35 de lei, în tarif nefiind inclus şi TVA-ul. Spune că în România mai sunt mici producători

46

individuali, persoane fizice autorizate sau neautorizate, care lucrează coşuri pentru a le vinde la târguri, doar pe piaţa internă, societatea sa fiind singura din ţară care livrează aproape tot la export. Drumul răchitei de la recoltare la produs finit Recoltarea răchitei se face toamna, când se face şi selecţia, în funcţie de grosimea firului. Ulterior, răchita este fiartă în cazane mari, lucru care ajută la decojirea ei uşoară, dar şi la întărire. Următorul proces este cel de spălare şi frecare cu perii de paie, pentru albire. Operaţiunea finală este o baie specială, pentru înăturarea mucegaiului, moment din care meşterii pot trece la confecţionarea coşurilor

* * *

Turism bizar pe timp de pandemie in Apuseni. Cum au ajuns populare doua dintre cele mai poluate zone din Romaniade N.G. Duminica, 23 August 2020,

Doua obiective industriale din Muntii Apuseni, cu mari probleme in ceea ce priveste pericolul de poluare a mediului, sunt de cativa ani veritabile destinatii turistice. Fenomenul s-a accentuat in 2020 pe fondul pandemiei de coronavirus.

Iazul de la Valea Sesei si cariera de la Rosia Poieni sunt vizitate atat de turisti romani, cat si de persoane din strainatate, care sunt socate de ceea ce vad la fata locului.In urma cu mai bine de 30 de ani, despre localitatea Geamana din Muntii Apuseni nu se stia aproape nimic. Iazul de steril care a acoperit satul Geamana, cu tot cu cele 400 de case, s-a transformat in principalul punct de atractie din comuna Lupsa.

Tot ce a mai ramas din satul in care locuiau peste 1.000 de suflete este turla bisericii. Restul este sub ape. Nuantele de rosu si verde ce aduc aminte de deseurile varsate in iaz, de la cariera de cupru de la Rosia Poieni, aduna an de an fotografi si turisti veniti sa vada "minunea". Putini sunt cei care se mai gandesc la suferinta localnicilor care si-au vazut casele, mormintele si gradinile cum dispar sub apele tulburi si rosiatice.

ttps://youtu.be/DqTk7_YD-uE

47

Cei cativa localnici care au mai ramas in zona sunt aproape izolati de lume. Pentru a ajunge de civilizatie au de parcurs cativa kilometri buni pe un drum ingust, neasfaltat si plini de gropi. Pe langa turistii obisnuiti, Geamana este si o destinatie preferata de fotografi si producatori de film. Si din acest motiv, zona a ajuns una dintre cele mai vizibile din Romania pe internet. Mii de fotografii care ilustreaza dezastrul ecologic de aici sunt publicate si pot fi vizualizate pe internet.

Iazul de decantare Valea Sesii se intinde pe 130 de hectare si se vede de la intrarea in zona. O intindere de mal rosu si verde pe care nu o poti cuprinde cu ochiul liber. La o prima privire nici nu iti poti da seama ce este sau cum a fost posibil ca un sat intreg sa dispara. Dupa ce parcurgi un drum de pamant, aproximativ jumatate de ora, ajungi in locul in care au mai ramas urmele unei foste comunitati si cea mai importanta atractie.

Foto: Eduard Gutescu

Turla bisericii ingropate in steril, sigura dovada ca acolo a existat un sat. Nu se poate vedea nimic altceva sub namolul are mai are putin pana sa inghita si ultima bucatica din Geamana. Iarna, totul este acoperit de gheata si zapada astfel incat cei mai curajosi pot sa ajunga pana la turla si acoperisul bisericii din sat

Fostul sat Geamana, intr-o fotografie de arhiva

48

Linistea din peisajul ce inconjoara iazul este tulburata doar de "vuietul" unor conducte groase pe care este adus sterilul cale de mai multi kilometri de la combinatul din Rosia Poieni. Ironia sortii face ca inchiderea sau oprirea activitatii la combinat sa fie echivalenta cu un veritabil dezastru ecologic.

Sterilul de pe conducte contine si var, substanta necesara pentru diluarea actiunii metalelor grele din iaz. La Geamana mai exista doar cateva casute care par parasite si o biserica noua ridicata pe deal. Restul este acoperit de sterilul care creste de la an la an.

https://youtu.be/Czi0s9Zeve4

Decizia de a transforma radical zona a fost luata de Nicolae Ceausescu, care a vrut sa faca la Rosia Poieni cea mai mare exploatare de cupru din Europa. Exploatarea zacamantului a inceput in anul 1978, iar productia de cupru in 1983. O parte dintre cei 1.000 de localnici au fost atunci desapagubiti si au reusit sa se mute din localitate.

Cei care au ramas au fost nevoiti sa se mute tot mai sus pe deal, pentru a se feri de iazul de steril. Ei au fost martorii dezastrului care a urmat. Daca la inceputul anului 1986, cand a inceput deversarea sterilului, traiau sute de familii in zona, acum, in casutele rasfirate in jurul lacului daca mai locuiesc circa 15 oameni.

Cariera din care se exploateaza zacamantul de cupruIazul de decantare Valea Sesii este locatia principala de depozitare a sterilului provenit de la exploatarea miniera de suprafata Rosia Poieni. Aici ajung reziduurile de la cariera exploatata de Cupru Min. Sterilul este

49

rezultatul zacamantului exploatat din cariera uriasa de la Rosia Poieni, al doilea obiectiv turistic din zona. Societatea Cupru Min a amenajat aici un punct de belvedere de pe care se poate observa imesitatea gropii sapate in cei peste 30 de ani de exploatare.

Cimitirul din satul Vinta a fost acoperit de apa din baraj

La Rosia Poieni se ajunge cel mai usor prin localitatea Gura Cornei, doar ca la intrarea in Rosia Poieni exista un paznic care vegheaza zona industriala. Din DN75, la intrare in Abrud dinspre Zlatna, drumul coteste la dreapta si urca cativa kilometric pana in zona exploatarii minere. La barajul de la Valea Sesei se ajunge cel mai facil din comuna Lupsa, cu o masina de-a lungul vaii Sesii, in jur de 5 kilometri, pana la altitudinea de 700 de metri.

* * *

Metoda adevărată prin care McDonald's face miliarde de dolari. Fost CFO: „De fapt, businessul de bază nu este cel cu mâncare” Ioana Matei 23 august 2020 Chiar dacă lanţul de restaurante fast food serveşte miliarde de clienţi din toată lumea, cea mai mare parte a profitului nu este genrată de vânzările de mâncare, scrie Reader's Digest.

Aceeaşi publicaţie scrie că lanţul ar vinde mai mult de 75 de burgeri la fiecare secundă.

Acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător, în contextul în care McDonald's este cel mai mare lanţ de restaurante fast food al lumii.

50

Totuşi, nu meniul acestuia este cel care generează cea mai mare parte a profitului, ci imobiliarele.

Există mai mult de 36.000 de unităţi McDonald's în toată lumea, dar doar 5% sunt deţinute de companie. În rest este vorba despre francize, adică de indivizi care au fost contractaţi de McDonald's pentru a opera restaurantele respective. În acele situaţii, compania cheltuie bani doar pe locaţia respectivă. Francizatul este responsabil de toate costurile operării unui restaurant, în timp ce plăteşte chirie către McDonald's. Plăteşte de asemenea o taxă de francizat de 45.000 de dolari şi o taxă de serviciu de 4% din vânzările brute, scrie Business Insider.

„Nu suntem de fapt parte din businessul cu mâncare” a spus fostul CFO al companiei, Harry J. Sonneborn, investitorilor. „Suntem de fapt în businessul de real estate. Singurul motiv pentru care vindem hamburgeri cu 15 cenţi este că sunt cel mai mare generator de venituri prin care chiriaşii noştri ne pot plăti chiria.” Potrivit Wall Street Survivor, compania a generat venituri de 27,4 miliarde de dolari, iar 9,2 miliarde de dolari au venit de la locaţii francizate, iar 18,2 miliarde de dolari de la locaţii deţinute de companie (în 2014). McDonald's a păstrat doar 16% din venituri în cazul unităţilor proprii şi 82% în unităţile francizate.

Pe piaţa locală, americanii de la Americanii de la McDonald’s operează businessul din România în sistem de franciză începând cu anul 2016, cele peste 80 de restaurante fiind deţinute de grupul maltez Premier Capital (90%) şi de Daniel Boaje (10%). Premier Capital este partenerul americanilor şi în Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta, scrie ZF. McDonald’s este liderul pieţei locale de restaurante cu afaceri de circa 765 mil. lei în 2018, ultimul an pentru care există date publice.

* * *

Oraşul paradis-turistic din Europa care le oferă 100 de euro turiştilor care vin să-l viziteze Eduard Ivanovici 23.08.2020,

Oraşul elveţian Geneva încearcă să atragă turişti oferindu-le 100 de franci elveţieni (93 de euro), scrie The Independent.

51

În loc de cash, vizitatorii vor primi un card cadou pe care îl pot folosi la hoteluri, restaurante, cafenele şi baruri. Oaspeţii trebuie să stea cel puţin două seri într-un hotel pentru a putea beneficia de bani.

De asemenea, banii pot fi folosiţi în peste 100 de business-uri partenere, incluzând aici hotelul de cinci stele Mandarin Oriental Genève, Four Seasons Hôtel şi alte 56 de locaţii. Cardul este valabil până în data de 31 decembrie 2020 şi nu se poate converti în cash.

Într-o decizie asemănătoare, Insulele Canare au început să le ofere turiştilor asigurări gratuite privind incidentele legate de coronavirus.

Mişcarea, lansată de Departamentul Turismului, Industriei şi Comerţului în parteneriat cu firma de asigurări AXA, acoperă atât cetăţenii spanioli cât şi turiştii străini care se cazează într-unul din hotelurile de pe teritoriul insulelor.

* * *

Vinul de azi: Aliento 2019 Profit.ro scris astăzi, 09:05

Aliento este un rose dobrogean în care regăsim aromele fructate de vară. Vinul, realizat de crama Alira, este un cupaj de Merlot, Fetească Neagră și Cabernet Sauvignon, cu arome fructate de grapefruit, zmeură, cireșe și note trandafirii. Un vin proaspăt, revigorant, perfect de savurat la umbră în zilele toride ce vor urma. Recomandarea noastră este să îl degustați rece, la maxim 10 grade Celsius, alături de paste, salate sau brânzeturi proaspete.

* * *

52

Soiuri de pere văratice Duminică, 23 August 2020

Asemenea merelor, perele sunt considerate fructe de toamnă, însă există și soiuri mai timpurii care pot fi savurate înainte încă din lunile de vară. Se preferă în acest caz soiurile cu fructe zemoase, care se coc repede, chiar dacă fructele nu se pot păstra prea mult timp. Ce-i drept, astfel de peri nu prea se regăsesc pe suprafețe mari în livezi, ci mai degrabă în gospodăriile oamenilor care vor să aibă fructe de calitate în fiecare perioadă a anului.

Favorita lui Clapp

Este cel mai cunoscut soi de pere de vară din țară și are diferite denumiri în funcție de zonă. Pomul este viguros, rezistent la ger, are coroana sferică și fructifică pe ramuri scurte. Fructele au între 180-200 grame, scurt piriforme, cu pielița verde-gălbuie pe partea umbrită, iar pe cea însorită devine roșie-cărămizie, cu puncte dese de rugină pe întreaga suprafață a fructului. Florile sunt albe, mici, parfumate și atrag multe albine. Pulpa este albă, foarte suculentă, dulce și aromată, însă la supracoacere se prăbușește în interior. Fructele ajung la maturitate în prima jumătate a lunii august, se consumă în starea proaspătă și rezistă în jur de o lună în depozit/beci.

Acest soi trebuie plantat în locuri cu multă lumină pentru ca dezvoltarea pomului să fie armonioasă, iar coacerea rapidă. La maturitate poate depăși 4 metri înălțime și este considerat acel păr pe care trebuie neapărat să-l ai în livadă sau grădină. În primii 3 ani de la plantare necesită tăieri de formare a coroanei, apoi în anul 4, se fac tăieri de întreținere și fructificare, iar aceste

53

lucrări trebuie realizate în lunile februarie-martie.

Napoca

Un alt soi românesc apreciat este Napoca. Așa cum indică și numele, este un soi obținut de cercetătorii de la Cluj-Napoca, ce oferă o producție de cca 25 tone/ ha. Pomul este rezistent la ger și fructifică atât pe ramuri scurte, cât și lungi. Are coroana larg piramidală, aerisită, înflorește destul de târziu, deci nu există riscul ca florile să fie expuse înghețurilor târzii de primăvară. Frunzele sunt verzi-gălbui, fructele sunt de mărime mijlocie, pot ajunge până la 170 g, pulpa este alb-gălbuie, suculentă, dulce, plăcut acidulată. Fructele se pot consuma în stare proaspătă, însă pot fi preparate în compot sau gem. Acestea se coc după data de 20 august, se pot păstra în jur de 3 săptămâni și rezistă foarte bine la manipulare și transport.

În ceea ce privește plantarea trebuie să știți că acest soi poate fi plantat pe orice tip de sol, însă are nevoie de spațiu atât între rânduri, cât și între plante deoarece pomii cresc viguros și au nevoie de lumină. Îngrijirea lor nu diferă față de tratamentele obișnuite dintr-o plantație pomicolă.

Busuioace

Acest soi este recunoscut și apreciat datorită miezului roșu. Este un soi vechi, însă din ce în ce mai puțin întâlnit în livezi și grădini. Este rezistent la

54

boli, ger și secetă și este un bun polenizator pentru toate soiurile de păr. Pomul este de vigoare mare, rodește abundent în buchete de până la 7 pere. Fructele sunt mici, au în jur de 50 grame, sunt piriforme, au coaja groasă și de culoare roșie-ruginie. Pulpa este fermă, are striațiuni roșiatice. Începând cu sfârșitul lunii iulie fructele ajung la maturitatea necesară pentru a fi consumate.

Acest soi se poate planta pe orice tip de sol, însă, la fel ca și în cazul altor soiuri de păr, necesită plantarea la o distanță mai mare pentru a asigura lumina necesară atunci când pomii ajung la maturitate.

Indiferent de soiul de păr pe care alegeți să-l plantați, trebuie să țineți cont de faptul că pomii au nevoie de atenție și îngrijire pentru a fructifica abundent și pentru a culege ulterior fructe de calitate. Perele sunt bogate în potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier și alte elemente nutritive esențiale organismului. Larissa SOFRON

* * *

Urșii nu mai au voie să intre în Miercurea Ciuc. Cine încalcă interdicția va fi împușcat DE Andrei Mocanu | 24.08.2020

Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă din Miercurea Ciuc a decis, luni, ca se va solicita de la Ministerul Mediului autorizaţie de împuşcare pentru orice urs care va veni în mod repetat în oraş.

Astăzi, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă a fost de acord ca această procedură să fie standard, deci şi pentru alţi urşi care ne vizitează în mod curent să solicităm aceeaşi abordare (autorizaţie de extragere – n.r.). Exact pe soluţia care a fost cu ursul care a vrut să meargă la liceu, acum avem alt urs care a vrut să meargă la şcoala generală, pentru că a apărut pe la ‘Nagy Imre’ în noaptea asta”, a declarat primarul municipiului, Raduly Robert Kalman, citat de Știrile Transilvaniei. Acesta a punctat că se va solicita autorizaţie de împuşcare pentru “orice urs care vine cu caracter repetitiv în oraş”.

Potrivit primarului, “creşterea abruptă a populaţiei de urşi va fi un risc din ce în ce mai important pentru zonele locuite”.

Locuitorii municipiului Miercurea Ciuc au fost avertizaţi, în noaptea de duminică spre luni, printr-un mesaj RO-ALERT, despre prezenţa unui urs în centrul oraşului, dar animalul nu a fost găsit de forţele de intervenţie.

55

Cum crești un business „de mic” – Cereal Crunch On aug. 24,

Sunt colorate, dulci și aduc bucurie sau nostalgie fiecărie categorii de vârstă în parte. Radu Savopol – co-fondator Cereal Crunch – ne descrie într-un scurt interviu cum s-a atașat de ideea all-day breakfast și care sunt planurile de dezvoltare ale acestui concept în viitorul apropiat.

Cum v-a atras atenția Cereal Crunch? Promitea să fie o afacere de succes cu infuzia experienței 5 to go?

Încă din etapa de analiză a conceptului am înțeles că este important să poziționăm Cereal Crunch ca o locație „all day breakfast”, iar pentru asta adăugăm periodic produse noi în meniu, care să poată fi servite de dimineața devreme și până seara târziu.

Un alt aspect legat de meniu a fost să revizuim oferta complementară gamei de cerele, cafea și alte băuturi adiacente. Am creat, în primă fază, patru preparate SIGNATURE by Vlad Ștefănescu, barista anului 2019 în România. Considerăm că experiența și profesionalismul lui vor contribui semnificativ la dezvoltarea meniului de băuturi reci și calde din locațiile Cereal Crunch și, mai mult decât atât, vor oferi clienților experiențe desăvârșite care îi vor face să se întoarcă la noi. De asemenea, am revizuit și portofoliul de băuturi răcoritoare. Vor mai urma și alte schimbări, suntem în plină dezvoltare, așa că nu ne dăm înapoi de la a testa concepte, idei sau de la a face mici ajustări.

Care au fost primele lucruri pe care ați dorit să le îmbunătățiți ca business, ceva care să reflecte amprenta trio-ului antreprenorial care a preluat Cereal Crunch?

56

Încă din etapa de analiză a conceptului am înțeles că este important să poziționăm Cereal Crunch ca o locație „all day breakfast”, iar pentru asta adăugăm periodic produse noi în meniu, care să poată fi servite de dimineața devreme și până seara târziu.

Un alt aspect legat de meniu a fost să revizuim oferta complementară gamei de cerele, cafea și alte băuturi adiacente. Am creat, în primă fază, patru preparate SIGNATURE by Vlad Ștefănescu – barista anului 2019 în România. Considerăm că experiența și profesionalismul lui vor contribui semnificativ la dezvoltarea meniului de băuturi reci și calde din locațiile Cereal Crunch și, mai mult decât atât, vor oferi clienților experiențe desăvârșite care îi vor face să se întoarcă la noi. Pe de altă parte, am revizuit și zona de soft drinks și am semnat în acest sens un parteneriat cu Pepsi România. Vor mai urma și alte schimbări, suntem în plină dezvoltare, așa că nu ne dăm înapoi de la a testa concepte, idei sau de la a face mici ajustări.

Dacă investiția inițială de la recent inaugurata locație din Craiova s-a ridicat la 40.000 euro, care ar fi costurile pentru un spațiu similar în capitală?

Pentru capitală, costurile depind mult de format. De exemplu, acum avem în lucru trei locații în București, pe care le vom inaugura până la finalul anului. E vorba despre o primă insulă dezvoltată în parteneriat cu Park Lake, un concept unic cu o investiție de aproximativ 25,000 euro. O alta va fi în zona Titan – Cinema Gloria unde vom face un flagship Cereal Crunch pe o suprafață de 200 mp și care deveni locul în care vom introduce în premieră produsele noi. Cea de-a treia locație despre care vă spuneam e și prima franciză Cereal Crunch din București, situată într-o zonă de food court în Auchan Drumul Taberei, un spațiu asemănător unei insule, dar pe o suprafață mai mare. Locația e una cu totul specială, e un concept unic, ancoră în aceste spații de food court și ne bucurăm că cei de la Auchan au înțeles asta, la fel ca și partenerii de la Park Lake. Pentru această ultimă locație amintită, investiția se ridică la aproximativ 35,000 euro și pentru concept, la 60,000 euro. Preconizăm că o vom deschide la final de an, octombrie-noiembrie.

Le place românilor mic-dejunul american? De unde luați cerealele și cine face selecția?

Cereal Crunch e un concept aparte, extrem de viu și de colorat, atât prin produsele oferite, cât și prin design, așa că nu are cum să nu-ți atragă atenția. E cool, modern și fresh, iar românii iubesc tipul acesta de locații unde se pot relaxa și destinde la un mic dejun, cât e ziua de lungă. Copiii sunt mari fani ai cerealelor, părinții sau bunicii inevitabil îi însoțesc și se bucură și ei de produsele oferite de noi, dar, așa cum spuneam mai sus, cuprindem toate

57

categoriile de public și observăm, da, o afinitate a românilor pentru genul acesta de locații, construite în jurul unei experiențe.

Cerealele sunt importate din SUA și din Anglia iar selecția e făcută în funcție de trendurile momentului. Suntem mereu atenți la nevoie publicului și conectați la feedback-ul lui pentru a ne plia pe preferințe, ne adaptăm rapid la context și la cerere. În plus, avem un manager operațional care discută săptămânal cu firmele de la care preluăm produsele și avem astfel insights despre ce se vinde cel mai bine la momentul respectiv. Suntem conectați și cred că acesta e un factor foarte important. Ne bazăm totodată și pe unicitatea conceptului, cerealele sunt îndrăgite de toată lumea și încercăm să profităm de acest avantaj al nostru.

E gândit să acopere gusturile diverse ale adultului modern (lapte vegetal, cereale fără gluten, fără zahăr)?

Da, ne-am gândit și la aceste aspecte tocmai pentru că există cerere și-n acest sens. Avem o gamă de 14 tipuri de lapte, multe dintre ele vegetale, dar și fără lactoză. Mai mult, dispunem și de o gamă bogată de granola cu iaurt grecesc și cu fructe proaspete, numai bună pentru cei care vor să-și păstreze stilul de viață sănătos, bucurându-se totuși, de un ambient special și de o atmosferă de vacanță în locațiile noastre. Încercăm să acoperim toate gusturile, toate preferințele, să nu ne scape nimic.

Cum se poate asigura respectarea cerințelor minime de igienă într-o astfel de locație – ce s-a schimbat după pandemie?

Ca urmare a pandemiei mondiale și a măsurilor care s-au luat și se aplică în continuare, ne-am aliniat și noi standardelor de prevenție Covid-19 și nu servim la interior. Dar terasele celor 3 locații ale noastre, respectiv cele două din București, de la Piața Națiunilor Unite și de pe Hristo Botev 1, și din Craiova, din centrul vechi, sunt deschise publicului. Acum dezvoltăm și zona de delivery, fanii cerealelor se pot bucura începând de acum și luând la pachet mic dejunul favorit.

58

Cum e pentru copii să descopere Cereal Crunch? Există ceva gândit special pentru ei? Cum ajungeți la acest public?

Cereal Crunch este, la bază, un concept gândit și dezvoltat pentru copii, însă am deviat puțin de la această idee tocmai pentru că noi credem că merităm cu toții o astfel de experiență, că e chiar pentru toate vârstele și trebuie să ne acordăm fiecare un moment de răsfăț zilnic, la un ”all day breakfast”. Focusul e pe intervalul de public cu vârste cuprinse între 14-25 de ani, dar, așa cum spuneam, ne place să spunem și chiar să vedem că la Cereal Crunch publicul e mai divers de atât, că nu are vârstă. Copiii sunt înnebuniți după cereale, le poți vedea entuziasmul numai prin simplul fapt că nu știu la ce tip de cereale să se decidă, vor de toate, sunt atrași de gust, de culori, de ambalaje. Un alt motiv cu care îi cucerim pe ei, dar și pe toți clienții în general, îl reprezintă și designul propus de noi, cu influențe tropicale, de junglă, care dau un ton aparte locului și completează experiența din locațiile noastre.

Ați identificat un profil pentru francizatul Cereal Crunch?

Cred că Cereal Crunch e un concept care se pliază ideal pe managementul familiei, așadar îl văd un business de familie, cu posibilitate mare de dezvoltare regională. Necesită implicare permanentă, dedicare, muncă și sprijinul familiei e esențial în acest caz.

Planurile de dezvoltare pentru 2020, mai ales că am trecut de jumătatea anului?

Așa cum am menționat și în urmă cu câteva luni, planul cu Cereal Crunch pentru acest an este să dezvoltăm 5 noi francize. Una dintre ele s-a întâmplat deja, la Craiova. Am ajuns așadar pentru prima dată în afara Bucureștiului și feedback-ul e unul foarte bun! Avem în plan și alte deschideri atât pentru

59

capitală, cât și pentru provincie, eu spun că vom depăși targetul propus și că vom încheia anul cu cel puțin 6 noi locații Cereal Crunch.

E important că avem o echipă solidă și o structură de management în cadrul companiei care face ca lucrurile să se întâmple firesc și să se dezvolte frumos. Cei 3 acționari se și implică activ în activitatea Cereal Crunch, iar experiența lor în domeniu aduce valoarea adăugată conceptului. Eu și Lucian venim cu spiritul fresh 5 to go, Andrei aduce expertiza Utopia Coffee Bar, și alături de restul echipei reușim să punem la punct toate aspectele businessului – Nina, manager operațional, Andra, brand manager, Mădălina, marketing intern, și agenția WefflerMark, care gestionează extern partea de PR și comunicare.

Parcă Jerry Seinfeld spunea că din postura de adulți avem voie să ne stricăm pofta de mâncare… Când te-ai gândit să mănânci cereale chiar dacă nu era mic dejun? 😊

Norocul meu, sau ghinionul, depinde cum privești lucrurile, e că locația de pe Hristo Botev este chiar la parterul biroului nostru. Așa că tentația e mare ca în pauze să cobor la Cereal Crunch și să aleg ceva din meniu. Se poate întâmpla dimineața sau pe la amiază, nu am un anume moment din zi. Oricând am drum și am drum mai mereu 😊 Nu sunt un pofticios din fire, însă asta mă mai salvează în această situație 😊

* * *

Tuio este noua agenție de brand a Starbucks România On aug. 24, 2020

Tuio și-a consolidat portofoliul de clienți de renume după ce a fost desemnată noua agenție de brand, cu focus pe digital, a Starbucks România. Celebrul brand internațional este prezent pe piața locală cu 53 de cafenele.

Principalele direcții ale colaborării Tuio – Starbucks se concentrează pe creșterea prezenței brandului în mediul digital și pe adaptarea strategiei de comunicare pe plan local, în contextul „noii normalități” generate de pandemie.

60

„Cei de la Starbucks ne-au oferit provocarea de a îi susține în perioada post carantină. Soluțiile pe care le-am propus au la bază o comunicare adaptată, individualizată și autentică, care a fost foarte bine primită. Am construit o formulă câștigătoare pentru brand, indiferent de contextul în care ne vom regăsi peste 3 săptămâni sau 3 luni”, spune Andrei Gingirov, Business Development Director Tuio.

„Ne-am străduit mereu să perfecționăm momentele care ne leagă atunci când ne bucurăm de o cafea într-o locație Starbucks. În contextul actual, am căutat agenția potrivită pentru a susține comunicarea generală a brandului și care, în același timp, să traducă această experiență în zona digitală. Așa i-am găsit pe Tuio”, declară Maria Feer, Brand Manager Starbucks.

Colaborarea dintre Tuio și Starbucks România a început deja, iar aceasta va include activări de brand integrate (online și offline), social media, media digitală, dar și alte proiecte de comunicare în alte canale relevante.

  * * *

FIHR lansează un mesaj public Primului-Ministru On aug. 24, 2020

Scrisoarea deschisă, adresată domnului Ludovic Orban – Prim- Ministrul României, reprezintă un cuprinzător apel făcut de Călin ILE – Președinte FIHR pentru ca Statul Român să acorde mai multă atenție contextului economic în care industria ospitalității a fost împinsă să iasă în stradă.

“Domnule Prim Ministru, Industria ospitalității a iesit în stradă din disperare. Așa-zisul sprijin oferit de statul român special pentru sectorul turism nu ajută la salvarea locurilor de muncă și ale afacerilor din turism și asta pentru că de fapt el nu există! Ziua de 19 august a fost una marcantă pentru industria ospitalității din România. Faptul că o întreagă ramură economică a ajuns la limită și a ieșit în stradă manifestând, reprezintă un moment de cotitură în dialogul dintre patronatele din turism și autorități. Industria Horeca a ajuns la capătul puterilor, operatorii nu văd posibilități de ieșire din acest coșmar, iar angajații sunt măcinați de temeri, neliniști

61

privind locul lor de muncă (vorbim despre cei care mai sunt încă angajați deoarece circa 40% din ei au plecat deja în alte părți sau pur și simplu sunt în șomaj). Toate acestea vin însă în ciuda unei percepții induse insistent de autoritățile române că cei din HORECA ar fi fost puternic susținuți de stat în aceste momente dificile. Însuși Președintele României a afirmat public faptul că guvernul a susținut prin mai multe măsuri industria și că va fi nevoit să o mai facă prin alte compensări fără însă a ridica restricțiile până la momentul diminuării efectelor  pandemice în țară. Despre opinia publică ce să mai spunem, percepția generală este că industria noastră a cerut și a fost ajutată serios de către autorități, lucru care ar trebui să ne facă mai puțin vocali și să fim ceva mai liniștiți până trece pandemia. Pandemie de care mulți ne acuză, spunând că HORECA este vinovată de creșterea cazurilor din ultima perioadă, uitând faptul că nu există nicio dovadă în acest sens, nici măcar autoritățile medicale neputând susține cu cifre, documente sau statistici ideea că vinovatul de serviciu pentru al doilea val de infestări ar fi turismul.”

În mesaj s-a făcut o scurtă recapitalure a măsurilor de sprijin luate de autorități și care au avut efecte și în domeniul HORECA, cu mențiunea că această industrie este cea mai afectată de pandemie, afacerile scăzând în medie cu cca 70% la nivel național:

Anularea impozitului specific pe perioada stării de urgență și pe o perioadă de 90 de zile după încetarea stării de urgență;. În definiția impozitului specific este stipulat faptul că plata impozitului specific se face doar pentru perioada în care unitatea activează (începand cu semestrul următor modificărilor datorate începerii/încetării unei activități corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de lege sau modificărilor suprafețelor aferente desfășurării fiecărei activități, în mod corespunzător, se recalculează impozitul specific aferent perioadei rămase din an/perioadei din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat, prin împărțirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice și înmulțirea cu numărul de zile aferent perioadei rămase din an pentru care contribuabilul a existat.); Practic, prin anularea impozitului specific s-a simplificat procesul prin care operatorii din turism obțineau această anulare și nu au mai fost nevoiți să suspende activitatea pentru restaurant sau să reducă suprafețele, ceea ce însemnă o imensă birocrație, statul luând măsura de anulare parțială a impozitului specific; Dacă se vorbește de sumele în cauză, anual industria contribuie cu circa 42 de milioane euro ca impozit specific, deci prin măsurile statului a fost redusă suma de circa 21 milioane euro – aproximativ 790 euro de firmă dacă împărțim la cele 26.566 companii care activează în domeniul hoteluri și restaurante în România.

62

Măsura susținerii șomajului tehnic pe perioada stării de urgență; Această măsură a fost apreciată și îmbrățișată de operatorii din turism în proporție de peste 90% dar nu este neapărat o măsură dedicată special industriei, ci este o măsură generală aplicabilă în întreaga economie. În acest context, nu este corect să se aplice aceeași măsură pentru o industrie care înregistrează pierderi în proporție de 70% la fel ca pentru una care înregistrează un recul de 20%;

Susținerea forței de muncă cu acoperirea costurilor salariale în procent 41,5%; O altă măsură cu caracter general, dar cu anumite probleme de aplicabilitate pentru domeniul HORECA, cum ar fi: Nu s-a permis mixarea soluțiilor, adică pentru cei din restaurante cu restricții de operare să meargă pe somaj tehnic și pentru cei angajați în hoteluri să se aplice suport de 41,5%; Sumele s-au încasat extrem de greu, plățile nu se fac în termenele prevăzute de lege; Nu există mecanism de compensare a celor 41,5% cu alte sume de încasat de la stat, mai ales în condițiile în care plata sumelor de încasat din TVA sau din concedii medicale încă este așteptată de mulți operatori; Solicitarea ca plata tuturor impozitelor să fie la zi pentru a folosi această facilitate, face ca sprijinul oferit de amnistia fiscală să fie imposibil dacă se dorește susținerea acestor 41,5%

Program de lucru redus ( kurzarbeit) ; A fost o măsura susținută puternic de mediul de afaceri și și-ar fi arătat viabilitatea și pentru sectorul HORECA dacă era adoptată din timp. Apariția ei la 6 luni de la declanșarea pandemiei este extrem de târzie, deoarece în această perioadă operatorii au fost nevoiți să restrângă echipele la minimul impus de activitatea (restricționată de stat) astfel încat nu prea își mai are aplicabilitate. Există semne de întrebare privind normele de aplicare și modul de decontare, lucru firesc după experiența susținerii celor 41,5%

Lucrul de acasă; Altă masura care face referire mai degrabă la alte industrii ( IT&C, banking etc) unde lucrul de acasă este posibil, dar nu aduce nimic aplicabil/benefic pentru industria Horeca din motive evidente;

Granturi și împrumuturi pentru capital de lucru sau investiții cu garanția statului; Măsura aceasta, la prima vedere, este una foarte bună: un program prin care 1 miliard de euro va ajunge la companii din sectoarele afectate, dar întârzierea aplicării va face ca mulți operatori să fie deja in colaps și implicit în imposibilitatea de a accesa aceste fonduri; Înscrierea alături de HORECA (cel puțin la credite de investiții susținute din acest miliard) și a altor sectoare afectate mult mai puțin, va face ca aceștia să acceseze o mare parte din sumele alocate; Alocarea după principiul primul venit/primul servit va duce la blocaje de sistem și la irosirea multor resurse;

63

IMM invest – Un program îndelung promovat de guvern pentru succesul său prin care peste 10.000 companii au fost susținute; pe 20 august erau 190 de companii din domeniul hotelier înscrise și 444 din domeniul baruri restaurante. 634 companii din cele 26.566 active in domeniu, puțin peste 2% din companii..

Ce simt operatorii că lipsește:

o explicație pentru faptul ca România este SINGURA țară din UE în care restaurantele sunt închise la interior;

o listă de condiții pe care ar trebui să le respecte hotelurile și restaurantele pentru a gestiona riscul epidemiologic, eventual deschiderea acestora în cel mai scurt timp;

o comunicare coerentă din partea autoritaților privind pandemia și legătura cu industria Horeca;

un plan de măsuri adaptat fiecarei zone sau sector din turism, principiul one measure fits all, nu funcționează pentru turism, ci punctual pentru restaurantele de hotel sau pentru cele din mall, pentru hotelurile din statiuni și din orașe, pentru balnear sau litoral etc. Solicitarea FIHR nu se dorește a fi privită de autorități ca o măsură de relaxare, ci practic o măsură care ar reduce aglomerația pe terase;

orice măsură care să ducă la ELIMINAREA impozitelor pe terenuri si clădiri pentru toată perioada in care activitatea este restrictionată TOTAL sau PARȚIAL; Argumentul că aceasta ar fi o problemă a administrațiilor locale nu are justificare în condițiile în care restricțiile au fost impuse de o altă autoritate; Guvernul ar putea subvenționa aceste impozite parțial – Este mai degraba o problemă de legalitate in a solicita un impozit pentru un bun/activ pe care NU ai dreptul sa il folosești!

o măsură care sa reglemeteze regimul taxelor ORDA pe perioada in care nu funcționează – Nivelul acestor taxe e stabilit pe baza unor venituri dintr-o perioadă care nu se va mai repeta in următorii 4-5 ani – NICIUNUL din organismele de colectare a taxelor pentru drepturile de autori NU a redus nivelor acestora.

CE URMEAZĂ?

Ne apropiem cu pași repezi de sezonul rece în care opțiunea de a oferi masa turiștilor va deveni o imposibilitate, dorința ca aceste servicii să fie incluse în sejur nu reprezintă un moft, ci o nevoie umană;

De la 1 septembrie dispare ajutorul pentru angajatii din HORECA. Va veni momentul achitării datoriilor rostogolite de catre operatori (datorii catre bănci, chirii, bugetele de stat etc);

64

SOLUȚII PROPUSE:: Programe DEDICATE acestui sector, cât mai repede cu putință, altfel operatori și antreprenori vor pune lacăte pe afacerile lor. Meseriile de bucătar, ospătar, recepționer sau cameristă aproape ca nu vor mai exista in viitor în România dacă nu se iau aceste măsuri cu prioritate. Patronatele din turism IȘI DORESC cu insistență o formă de dialog bazată pe cifre, statistici și argumente logice, nu pe subiectivisme sau păreri formate din auzite.

FIHR este prima organizație patronală din turismul românesc și cea mai reprezentativă din industria hotelieră, prin cifra de afaceri și numărul de angajați, reunind 4 din top 5 companii hoteliere din România după cifra de afaceri, fiind prezentă la nivel național în 31 de orașe și cumulând aproximativ 10.000 camere în proprietățile hoteliere membre. FIHR este afiliată la Confederația Patronală Concordia, o confederație patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri din România, reunind cele mai puternice federații sectoriale din economia românească și cuprinzând 7 din primele 10 companii după numărul de angajați și cifra de afaceri. Concordia este singură confederație patronală românească afiliată la International Organization of Employers și Business Europe.

* * *

Apelul organizațiilor din turism pentru redeschiderea res taurantelor On aug. 24, 2020 Organizațiile din turismul românesc HORA, FIHR, ANAT, FAPT și OPTBR au organizat miercuri, 19 august 2020, la restaurant Pescăruș, conferința de presă ReStart Industria Ospitalității.

Printre vorbitorii principali ai evenimentului s-au numărat reprezentanții organizațiilor, respectiv: HORA – Președinte Daniel Mischie, FIHR – Președinte Călin Ile, ANAT – Președinte Dumitru Luca, OPTBR – Președinte Nicu Rădulescu, iar discuțiile s-au axat pe temele importante în contextul pandemiei actuale și a declinului pe care îl înregistrează industria ospitalității. În acest moment industria ospitalității asigură 400.000 locuri de muncă prin intermediul celor 40.000 firme din domeniu, iar în context actual încasările au scăzut cu 60%. Organizațiile patronale prin reprezentații lor, solicită autorităților redeschiderea restaurantelor în interior în condițiile în care oaspeții sunt rugați să poarte masca atunci când tranzitează localul; personalul angajat să nu fie nevoit să poarte mănuși, dar să se igienizeze frecvent; și nu în ultimul rând măsuri economice concrete și compensații. Măsurile de precauție exagerată nu par să-și aibă temei dacă luăm în considerare faptul că restaurantele sunt deschise la interior în toată Europa.

65

39% din angajații din industria hotelieră se află în șomaj, iar acestora li se adaugă încă 5% cu fiecare lună în care nu se ridică restricțiile sau Statul nu intervine cu măsuri compensatorii. În stațiunile balneo-climaterice s-a înregistrat o scădere dramatică de 70% față de sezon similar în alți ani. Conferința de este un preambul al protestului pașnic anunțat pentru astăzi de către operatorii care aleg să se alăture demersului HORA – aproximativ 200.000 de persoane au răspuns pozitiv. Operatorii sunt îngrijorați și își vor manifesta astfel preocuparea față de apropierea iminentă a toamnei în condițiile în care terasele din orașe sunt oricum la un grad de ocupare de 20%, iar cifra de afaceri urmează să scadă cu un procent similar. Preocuparea pentru angajații din domeniu este cu atât mai mare cu cât veniturile acestora au scăzut considerabil în lipsa bacșișului, iar șomajul calculat dintr-un venit minim pe economie abia asigură traiul de pe o zi pe alta.

S-au reluat aspecte relevante dintr-un Studiul de caz realizat împreună cu analistul financiar Iancu Guda. Vă reamintim că Iancu Guda este responsabil pentru dezvoltarea liniilor de servicii din poziția de Director General al Coface Credit Management Services, acumulând o experiență de peste 15 ani privind managementul riscului de credit în cadrul companiei. Începând cu anul 2013, este lector asociat la Institutul Bancar Român (IBR), precum și la Institutul de Studii Financiare (ISF), unde predă cursuri de analiză financiară avansată și finanțe corporative în cadrul programului CEFA.

Studiul analizează impactul în economie și situația financiară a companiilor active în 11 sectoare din industria HoReCa (conform listei detaliate din tabel). Calculele sunt realizate de autor în baza situațiilor financiare publice depuse de companiile analizate către administrația fiscală pentru perioada 2014-2018 (ultimul exercițiu financiar finalizat și raportat la momentul elaborării prezentului studiu).

CAEN CAEN Text (cifra exprimate mil RON)

Nr. firme active

Cifra Afaceri (mil. RON)

5510 Hoteluri si alte facilitati de cazare similare 2.207 5.414

5520 Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata 2.049 553

5530 Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere 72 36

5610 Restaurante 9.266 11.244

5621 Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente 891 766

5629 Alte activitati de alimentatie n.c.a. 388 620

66

CAEN CAEN Text (cifra exprimate mil RON)

Nr. firme active

Cifra Afaceri (mil. RON)

5630 Baruri si alte activitati de servire a bauturilor 8.096 2.697

7911 Activitati ale agentiilor turistice 1.329 1.7177912 Activitati ale tur-operatorilor 903 1.654

7990 Alte servicii de rezervare si asistenta turistica 326 270

8230 Activitati de organizare a expozitiilor, târgurilor si congreselor 1.039 546

Total HoReCa 26.566 25.518

Impactul sectorului HoReCa în formarea PIB este compus din:

Impactul financiar direct al sectoarelor analizate in valoarea adaugata din economie: Pe parcursul anului 2018, cele 26.566 companii active in sectoarele analizate au inregistrat o cifra de afaceri cumulata de 25,52 mld RON, ceea ce reprezinta 1,7% din cifra de afaceri a tuturor companiilor active in România in acelasi an. Contributia directa la valoarea adaugata a acestor companii este de 3,4%, calculata astfel: Profitul net obtinut de firmele active in sectoarele analizate se ridica la 2,74 mld RON, ceea ce reprezinta 10,8% din cifra de afaceri inregistrata, dublu comparativ cu media inregistrata la nivel national (5,4%); și Marja bruta (diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie al marfurilor, materiilor prime si serviciilor de la furnizori) inregistrata de companiile active in sectoarele analizate, care se ridica la 63% pe parcursul anului 2018, de doua ori peste media inregistrata la nivel national (31%). Marja bruta superioara este datorata valoarii adaugate prin procesul de procesare si serviciile conexe oferite clientilor de catre companiile active in acest sector.

CAEN CAEN Text (cifra exprimate mil RON)

Nr firme active

Cifra Afaceri

Marja Bruta

5510 Hoteluri si alte facilitati de cazare similare 2.207 5.414 75%

5520Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata

2.049 553 58%

5530 Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere 72 36 56%

5610 Restaurante 9.266 11.244 52%

67

CAEN CAEN Text (cifra exprimate mil RON)

Nr firme active

Cifra Afaceri

Marja Bruta

5621Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente

891 766 48%

5629 Alte activitati de alimentatie n.c.a. 388 620 51%

5630 Baruri si alte activitati de servire a bauturilor 8.096 2.697 52%

7911 Activitati ale agentiilor turistice 1.329 1.717 94%

7912 Activitati ale tur-operatorilor 903 1.654 91%

7990 Alte servicii de rezervare si asistenta turistica 326 270 83%

8230Activitati de organizare a expozitiilor, târgurilor si congreselor

1.039 546 85%

Total HoReCa 26.566 25.518 63%Total ROMANIA (2018) 526.123 1.516.832 31%

Pondere HoReCa % Romania 5,0% 1,7%

Indicator pentru anul 2018 Metoda I Metoda II

Absolut (mil RON) Marja / Cifra afaceriProfit Net HoReCa (mil RON) 2.745 10,8%

Profit total companii Romania 81.342 5,4%

Contributie HoReca / Valoare adaugata 3,4% = 1,7% x (63%/31%) =

3,4%

Impactul social al sectoarelor analizate (aportul salariilor angajatilor in consumul gospodariilor populatiei): Pe parcursul anului 2018, cele 26.566 companii active in sectoarele analizate au inregistrat un numar total de 449 angajati, ceea ce reprezinta 3,9% din totalul locurilor de munca înregistrate în sectorul privat pe parcursul anului respectiv. Salariul mediu brut lunar inregistrat de companiile din sectoarele analizate este de 2.840 RON, ceea ce reprezinta 57,5% din salariul mediu brut inregistrat la nivel national (4.938 RON in luna decembrie

68

2018, conform INS). Astfel baza de salarii generata de companiile din sectoarele analizate pe parcursul anului 2018 se ridica la 5.89 mld RON, respectiv 2,2% din totalul bazei de salarii la nivelul economiei. Astfel, salariile platite angajatilor din sectoarele analizate contribuie cu 0,91% in formarea PIB prin consumul generat pe lanțul economic;

CAEN CAEN(cifra exprimate mil RON)

Nr. Angajati

Salariu mediu brut

5510 Hoteluri si alte facilitati de cazare similare 37.597 3.156

5520Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata

4.607 2.311

5530 Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere 293 2.629

5610 Restaurante 88.627 2.598

5621 Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente 5.725 2.267

5629 Alte activitati de alimentatie n.c.a. 4.059 3.276

5630 Baruri si alte activitati de servire a bauturilor 22.854 2.519

7911 Activitati ale agentiilor turistice 4.194 4.0357912 Activitati ale tur-operatorilor 4.06 4.199

7990 Alte servicii de rezervare si asistenta turistica 1.43 4.31

8230Activitati de organizare a expozitiilor, târgurilor si congreselor

2.003 3.528

Total HoReCa 175.449 2.84Total ROMANIA (2018) 4.530.000 4.938

Pondere HoReCa % Romania 3,9% 57,5%

Pondere consum economie (INSSE)  71%Impact consum PIB (salariatia HoReCa) = (2,2% / 1,72) * 71%=0,91%

Sursa: situatiile financiare ale companiilor active in sectoarele analizate pentru anul 2018, INS INS Castigul salarial

69

Impactul financiar indirect al sectoarelor analizate (furnizori si investitii pe termen lung): Majoritatea companiile active in cele 11 sectoare din industria HoReCa nu produc materia prima sau produsele intermediare utilizate in dinamica procesarii acestora in vederea oferii serviciilor catre clientii finali. Astfel, industria HoReCa genereaza un puternic efect de tractiune prin serviciile achizitionate de la terti, precum si materia prima sau marfurile cumparate de la furnizori. Conform situatiilor financiare depuse la ANAF (conform si bazelor de date detaliate in anexele atasate), companiile active in sectoarele analizate au inregistrat achizitii de la furnizori in valoare de 9,35 mld RON pe parcursul anului 2018, ceea ce reprezinta 0,9% din totalul achizitiilor de la furnizori de catre companiile active in Romania.

CAEN CAEN Text Nr firme active

Cifra Afaceri

Marja Bruta

Achizitii furnizori

(cifra exprimate mil RON)

5510Hoteluri si alte facilitati de cazare similare

2.207 5.414 75% 1.345

5520

Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata

2.049 553 58% 235

5530Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere

72 36 56% 16

5610 Restaurante 9.266 11.244 52% 5.391

5621

Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente

891 766 48% 400

5629 Alte activitati de alimentatie n.c.a. 388 620 51% 301

5630Baruri si alte activitati de servire a bauturilor

8.096 2.697 52% 1.282

7911 Activitati ale agentiilor turistice 1.329 1.717 94% 103

7912 Activitati ale tur-operatorilor 903 1.654 91% 150

7990 Alte servicii de 326 270 83% 45

70

CAEN CAEN Text Nr firme active

Cifra Afaceri

Marja Bruta

Achizitii furnizori

rezervare si asistenta turistica

8230

Activitati de organizare a expozitiilor, târgurilor si congreselor

1.039 546 85% 83

Total HoReCa 26.566 25.518 63% 9.35Total ROMANIA (2018)

526.123 1.516.832 31% 1.046.614

Pondere HoReCa % Romania

5,0% 1,7% 0,9%

Astfel, considerand si impactul comercial (achizitii furnizori) si investitional (alocarea de capital pentru finantarea investitiilor pe termen lung), companiile active in sectoarele analizate din industria HoReCa au generat un efect pozitiv pe orizontala de intoarcere a capitalului in economie in valoare de 11,09 mld RON, din care 9,3 mld RON achizitii furnizori si 1,74 mld RON investitii pe termen lung (achizitii de la furnizori). Aceste rulaje comerciale reprezinta venituri pentru furnizorii acestor companii, care se convertesc in proportie de 63% in valoare adaugata pentru formarea PIB-ului (conform raportului dintre PIB si suma cifrei de afaceri a tuturor companiilor active in Romania pe parcursul anului 2018). In concluzie, considerand si efectul financiar indirect al sectoarelor analizate din HoReCa, achizitiile comerciale de la furnizori precum si investitiile realizate pe termen lung de catre companiile din aceste sectoare genereaza o contributie suplimentare la formarea PIB-ului de 0,74%.

Estimare impact HoReCa în formarea PIB-ului

Impact financiar direct (valoare adaugata)           = 3,42%

Impact social (salarii angajati si aport consum)   = 0,91%

Impact financiar indirect (furnizori si investitii)  = 0,74%

———————————————————————-

Total impact HoReCa in impact formare PIB  = 5,07%

71

La conferință s-a discutat de asemenea statusul actual al industriei în condițiile în care înainte de criza COVID-19, in industria HORECA activau:

40.000 de societăți comerciale cu capital 100% românesc având o cifră de afaceri de 5 miliarde euro; și

Aproximativ 400.000 de angajati reprezentând 10% din numarul total al angajaților care activează in sectorul privat (190.000 de angajați direct implicați si aproximativ 210.000 angajati ai furnizorilor de produse, materii prime si servicii).

Industria ospitalității contribuia semnificativ la evoluția unor companii ce dezvoltă afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizorii locali de ingrediente, producători și distribuitori materie primă în bucătărie, importatori și distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum și sisteme de gestiune, curățenie, transport, logistică, ambalaje.

Urmare a crizei datorată pandemiei și a măsurilor restrictive instaurate de autorități, industria Horeca este în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% față de primele șase luni ale anului trecut și a determinat suspendarea activității în cazul a peste 40% dintre operatori.

Propunerile organizațiilor prezente la conferința de astăzi sunt evaluarea obiectivă a faptului că redeschiderea teraselor la 01.06.2020 nu a atras o creștere a numărului de persoane infectate, iar redeschiderea completă a restaurantelor se poate face în siguranță în unitățile în care se respectă reglementările.

* * *

Sănătate curată pe timp de vară – Beneficiile extraordinare ale consumului de roșii și castraveți Cristina Popescu Atunci când ne gândim la roşii şi la castraveţi, parcă vedem un bol cu o salată apetisantă. Însă, pe lângă faptul că sunt delicioase, ele pot fi porţia ta zilnică de sănătate în perioada verii.

72

Deşi sunt cunoscute drept legume, în realitate roşiile şi castraveţii sunt fructe. Sunt ideale în zilele caniculare de vară datorită conţinutului ridicat de apă, ceea ce creşte gradul de hidratare al organismului. Există însă şi multe alte motive pentru care ar trebui să profităm la maximum de ele.

Roşiile sunt recomandate bolnavilor de inimă

150 de grame de roşii îţi oferă jumătate din porţia zilnică necesară din vitamina A, precum şi potasiu. Roşiile sunt sărace în sodiu, iar din acest motiv nu trebuie să lipsească din dieta cardiacilor, potrivit clicksanatate.ro. În acelaşi timp, licopenul din roşii, substanţa care le oferă culoarea, previne oxidarea lipidelor serice, adică scade nivelul trigliceridelor şi al colesterolului „rău“. Mai mult, 1 roşie are aproximativ 2 grame de fibre, adică 7% din necesarul zilnic.

Sunt o sursă de antioxidanţi

Licopenul şi vitamina C, care se găsesc în roşii, se numără printre cei mai puternici antioxidanţi, care apără celulele organismului de acţiunea nocivă a radicalilor liberi. Astfel, riscul de apariţie a celulelor canceroase va fi mult mai scăzut şi va fi evitată în acelaşi timp şi îmbătrânirea prematură a ţesuturilor şi organelor. Ceea ce nu ştiai este faptul că roşiile au un conţinut ridicat de calciu şi vitamina K, două substanţe esenţiale pentru întărirea sistemului osos.

Combat durerile cronice

Persoanele care se plâng de neplăceri cauzate de artrită şi de dureri de spate ar trebui să includă în alimentaţia lor cât mai multe roşii. Acestea abundă în bioflavonoide şi carotenoide, două substanţe antiinflamatoare, care ameliorează durerile.

Alte beneficii ale roşiilor

ajută la menţinerea sănătăţii dinţilor, a părului şi a ochilor protejează pielea împotriva razelor UV

73

previn constipaţia şi stimulează eliminarea substanţelor toxice din organsim

Ştiai că…

… roşiile gătite oferă de 4 ori mai mult licopen decât cele crude?

Castravetele, sursa ta de hidratare

În zilele caniculare este esenţial să bei cel puţin 2 litri de lichide. Castravetele vine să completeze această cantitate, deoarece este format în proporţie de 90% din apă. De asemenea, are în componenţa sa aproape toate vitaminele de care are nevoie organismul zilnic, în timp ce în coaja sa se găseşte o cantitate însemnată de vitamina C. Întrucât are puţine calorii şi multe fibre, castravetele este aliatul celor care doresc să scape de kilogramele în plus. Combină-l cu legume proaspete, înlocuieşte o masă cu această salată şi vei vedea cum talia va fi din ce în ce mai subţire.

Reglează nivelul de zahăr din sânge

Sucul de castravete are în componenţă compuşi care ajută la menţinerea glicemiei în limite normale, atât de necesară bolnavilor de diabet. De asemenea, cercetătorii au observat că sterolul, o substanţă prezentă în castravete, poate reduce nivelul colesterolului „rău“

Combate celulele canceroase

Din pulpa castravetelui nu lipsesc nici substanţele anticancerigene, care scad riscul de apariţie a mai multor tipuri de cancer, printre care cel de sân, ovarian, de col uterin sau de prostată.

Alte beneficii ale castraveţilor

au rol diuretic şi din acest motiv previn formarea pietrelor la rinichi conţin sulf şi siliciu, care ajută astfel regenerarea părului prin aportul de electroliţi sucul de castraveţi este ideal în caz de

mahmureală

Caseta specialistului Anca Alungulesei, specialist în programe de detoxificare şi terapeutice cu sucuri naturale, Bucureşti

Roşiile constituie o parte integrantă a bucătăriei în întreaga lume, în special în regiunea mediteraneană, iar consumul zilnic de roşii ne oferă atât beneficii pentru sănătate, cât şi o îmbunătăţire a gustului celorlalte alimente

74

pe care le consumăm la o masă. În acelaşi timp, roşiile contracarează efectul provocat de tutun.

Cele două componente principale ale roşiilor, acidul cumaric şi acidul clorogenic, sunt esenţiale în lupta împotriva nitrozaminelor care se găsesc în tutun şi care sunt principalele substanţe carcinogene din fumul de ţigară. Pe de altă parte, conţinând siliciu, castravete întăreşte articulaţiile, pentru că această substanţă creşte rezistenţa ţesuturile conjunctive. Va puteţi pregăti un suc de castravete amestecat cu suc de morcov. Acest suc reduce şi cantitatea de acid uric din organism.

* * *

Alarmă la instalațiile frigorifice cu freon. Soluții oferite de FRIGO Consult Tehnic AB meatmilk 24 august 2020

Uniunea Europeană se află sub spectrul transformărilor tehnologice, iar cele mai importante se referă la dezvoltarea durabilă. La rândul ei, Industria tehnologiilor de refrigerare este direct vizată de o serie întreagă de tratate și acorduri internaționale, cu aplicabilitate directă pe plan național.

Dezvoltarea durabilă, în centrul preocupărilor

Noul ciclu legislativ al Uniunii Europene a venit cu un nou concept de dezvoltare, așa-zisul ”Green Deal”, care pune în centrul tuturor preocupărilor principiile ecologiei și ale mediului. Ulterior, a fost anunțată și noua Strategie Alimentară europeană, denumită ”From Farm to Fork”, strategie care nu este altceva decât parte a conceptului ”Green Deal”.

Acestea două vin în completarea și în continuarea mai multor tratate și acorduri globale. Pentru Industria mondială a frigului tehnologic, cele mai importante sunt Protocolul de la Montreal, Protocolul de la Kyoto, Regulamentul EU (EC) Nr. 2037/2000 & Nr. 1005/2009 privind substanțe care degradează stratul de ozon și  Regulamentul EU (EC) Nr. 842/2006, privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră.

Deosebit de important pentru Industria frigului, protocolul de la Montreal, în ceeea ce privește eliminarea freonilor HFC ,a intrat în aplicare de la 1 ianuarie 2019. Scopul lui principal este implementarea standardelor F-Gas și reducerea globală a agenților HFC, cu obiectivul trasat pentru finalul anului 2020 de a reduce utilizarea freonului ca agent de refrigerare cu 55 %.  Ca rezultat se interzice, începând cu 01.01.2020, servisarea instalațiilor frigorifice cu R404A și freoni, cu GWP>2500.

75

România, restantă la capitolul durabilitate

Din păcate, în România. s-au făcut foarte puțini pași în diminuarea cantității de freon utilizată în instalațiile frigorifice și foarte puține companii sunt angajate în tranziția către tehnologiile de frig durabile, bazate în special pe agenți naturali. Asta, deși unele interdicții sunt deja în vigoare, iar altele, foarte dure, vor fi aplicate peste puțin timp.

În țările nordice (Danemarca, Suedia, Norvegia), și Spania, sunt taxe ecologice. Aceste taxe ecologice înseamnă:

-un cost dublu al freonului

-taxe de exploatare ale instalațiilor cu freon

-amenzi pentru pierderi de freon

La rândul ei, de anul viitor, Franța va adopta această politică ecologică. Ce se va întâmpla dacă România va adopta aceste taxe ecologice care vor fi cerute de UE ? 70% din instalațiile frigorifice din industria alimentară din România sunt cu freon. Este pregatită industria alimentară din România să suporte noi taxe?

Astfel, din acest an, nu este permisă decât utilizarea freonului R404A reciclat. Iar, service-ul pentru instalațiile tehnologice care utilizează freon R404A va fi interzis, cu excepția unor încărcări mai mici de 40 t/CO2ec. (pentruR404A: 10,2kg), pentru temperaturi sub -50 C, și pentru echipamente militare.

Alternativa durabilă există

Pentru a răspunde necesităților companiilor, pe lângă alte produse și servicii, FRIGO Consult Tehnic AB poate furniza solutii pentru orice aplicație frigorifică.

Se poate face  o analiză și, la fiecare proiect, poate fi o soluție optimă:

-schimbarea cu freon cu GWP mai scăzut, dar aceasta este o soluție tranzitorie și, oricum, costisitoare, iar în maxim cinci ani și acest freon va fi înlocuit

-utilizarea noilor tipuri de freon cu GWP foarte mic, dar care sunt sintetici, toxici și fără viitor; sau:

76

-trecerea pe folosirea unui agent frigorific natural (CO2, amoniac, propan), este o soluție radicală, dar care vă scutește de cheltuieli ulterioare, îmbunătățindu-se performanțele energetice ale noii instalații.

Adrian Balaoi: CEO FRIGO Consult Tehnic AB: Industria face tranziția la agenții naturali de refrigerare

Referindu-se la necesitatea stringentă a adoptării celor mai noi tehnologii de refrigerare, recent, domnul Adrian Bălăoi -CEO FRIGO Consult Tehnic AB, a declarat pentru revista de specialitate de circulație internațională Climate Control:

”Prețul din ce în ce mai mare al energiei electrice a îndemnat părțile interesate să diminueze costurile de exploatare, investind în sisteme de refrigerare de calitate mai bună. Pentru cei care se ocupă doar de operațiuni pe termen scurt, a spus domnul Bălăoi, freonul constituie agentul frigorific preferat, dar în rândul părților interesate care au o viziune pe termen lung a sistemelor lor de refrigerare, există mult entuziasm în jurul agenților frigorifici naturali. Acesta este viitorul.

Așadar, vă recomand să luați în considerare cele mai performante tehnologii, pentru a nu pierde timp, energii și bani.  În acest scop, FRIGO Consult Tehnic AB a organizat seminarii, pentru a ajuta tehnicienii în selecția agenților frigorifici naturali, cum ar fi amoniacul, CO2 și propanul, cerând furnizorilor să facă prezentări tehnice în încercarea de a educa piața”.

Despre FRIGO Consult Tehnic AB

Încă din 2002, FRIGO Consult Tehnic AB reprezintă o companie autonomă de consultanță în tehnologia instalațiilor frigorifice. Firma derulează proiecte de instalatii frigorifice  în România, Republica Moldova, UK, Turcia, Macedonia etc.

Compania FRIGO Consult Tehnic AB realizează proiectare pentru instalațiile frigorifice și distribuție, pentru diferite piese componente.

În anul 2019, compania a organizat seminarul ”Natural refrigerants-www.naturalrefrigerants.ro – despre noile tendințe în industria frigului și utilizarea agenților frigorifici naturali.

Susținând agenții naturali, FRIGO Consult Tehnic AB a proiectat și coordonat realizarea în 2019 a primei instalații frigorifice din Europa de Est cu ammoniac DX (cu cantitate redusă de ammoniac).

77

Echipa FRIGO Consult Tehnic AB urmărește dezvoltarea continuă și succesul în domeniul instalațiilor frigorifice și al sistemelor de climatizare.

Contact: FRIGO Consult Tehnic AB, Str. Alunișului Nr. 164, Sector 4, București, Cod postal 040747, Tel./Fax:    021.332.08.48; E-mail: office@ab-frigoconsult.ro

* * *

STUDIU WVR: Impactul pandemiei asupra copiilor din mediul rural meatmilk 24 august 2020

Peste 60% dintre părinții din mediul rural nu au lucrat în perioada pandemiei, arată o cercetare realizată de Fundația World Vision România.

În jur de 40% dintre părinți nu au reușit să asigure alimente, rechizite pentru copii, produse de igienă, curățenie ori medicamente sau le-au asigurat parțial.

Şcoala online nu a fost posibilă pentru toți copiii în România offline: Peste 40% dintre elevi nu au participat la şcoala online.

1 din 3 părinţi spun că nu au petrecut mai mult timp cu copiii lor pe perioada stării de urgență, deşi aceștia ar fi avut nevoie de suport socio-emoțional sporit.

Viaţa pentru copiii din mediul rural s-a înrăutăţit considerabil în perioada pandemiei, arată o cercetarea realizată de World Vision România în perioada 10 mai – 27 iunie 2020.  

Peste 60% dintre părinţi nu au lucrat, iar 40% dintre cei chestionați nu au reuşit să asigure deloc sau au asigurat parţial alimentele, medicamentele sau produsele de igienă.

Cercetarea derulată de Fundația World Vision România face o radiografie a bunăstării copilului din mediul rural în perioada pandemiei de COVID-19, urmărind trei aspecte esențiale: bunăstarea materială, cea emoțională și accesul la educație. Rezultatele cercetării arată că la niciunul dintre aceste capitole copiii din mediul rural nu stau bine. Mai mult, pe măsură ce gradul de vulnerabilitate al unei familii creşte, nivelul de bunăstare emoţională şi educaţională a copilului scade considerabil.

Familiile și gospodăriile vulnerabile, pe minus la alimente, produse de curățenie și igienă sau medicamente

78

Cercetarea şi-a propus să evalueze dacă familiile din mediul rural şi-au diminuat veniturile în pandemie.

Aproape 19% dintre respondenţi au declarat că veniturile le-au scăzut din cauza concedierii, şomajului tehnic ori a imposibilităţii de a mai lucra cu ziua. Pentru alţi peste 40% dintre părinţii respondenţi, asistați social, însă, pandemia nu a făcut decât să le adâncească problemele. Părinţii au fost întrebaţi dacă reuşesc, în situaţia dată, să asigure necesarul familiei pe anumite categorii de produse. 

41 % (2 din 5) au fost nevoiți să adopte strategii de reducere a cheltuielilor familiale în perioada de izolare.

27 % dintre cei care au adoptat strategii de reducere a cheltuielilor declară ca au rămas fără locuri de muncă, din cauza concedierii, a șomajului și imposibilității de a lucra cu ziua.

aproape 40%  din totalul respondenţilor nu au reușit să asigure alimentele sau le-au asigurat parțial.

Nici când vine vorba despre medicamente sau produse de igienă lucrurile nu au stat mai bine: peste 40% dintre părinți nu au reușit să le cumpere ori le-au achiziționat parțial. 

Şcoala online nu a fost posibilă în România…offline

Aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online. Doar 64% dintre cadrele didactice au organizat ore online. Restul au trimis și exerciţii prin telefon, Whatsapp, Messenger ori teme printate copiilor, pentru că aceştia nu aveau mijloace de conectare online. Peste 55% dintre părinţi nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie; 8% dintre respondenți afirmă că nu dețin niciun dispozitiv care să-i permită copilului să-și continue educația acasă. Doar 20% au afirmat că în familiile lor copiii au urmărit emisiunile Teleşcoala organizate de Ministerul Educaţiei; 8 % din cauză că nu au avut televizor care să le permită să urmărească emisiunea, proporția atingând valori foarte mari în Cluj (22 %) și Vaslui (15%).

Partea calitativă a cercetării World Vision România a constat în interviuri telefonice cu 62 de directori de școală din mediul rural, din comunitățile în care Fundația activează. Conform directorilor, noul an școlar va începe sub următoarele auspicii:

1 din 4 şcoli nu are conexiune la Internet. 9 din 10 şcoli nu are laptop/ PC/ tablete pentru educația digitală. 87% dintre directorii de școală cred că învăţarea online nu mai trebuie

extinsă.

79

60% dintre ei cred că procesul educațional va fi afectat din cauza pandemiei și materia trebuie reluată, 16% cred că starea emoțională a elevilor va fi afectată și 13% cred că riscul de analfabetism va crește ca urmare a crizei COVID-19.

Emoţiile copilului, neglijate în mediul rural în perioada pandemiei

Aproape un sfert dintre părinții chestionați (22,85%) nu și-au lăudat niciodată copilul sau au făcut-o doar câteodată în perioada pandemiei. Aproape o cincime din părinții chestionați au declarat că își îmbrățișează copiii necondiționat doar câteodată sau deloc. O treime din respondenții părinți (31,4%) nu au petrecut aproape deloc mai mult timp cu copiii lor pe perioada stării de urgență, când aceștia ar fi avut nevoie de suport socio-emoțional sporit. Cu toate acestea, proporția părinților care consideră că au gestionat pozitiv starea de tensiune indusă de pandemie a fost de aproape 81%.

Se remarcă din nou faptul că proporția părinților care nu au oferit copiilor confortul emoțional de care aveau nevoie în perioada pandemiei este foarte mare în cazul familiilor vulnerabile din punct de vedere economic.

„Rezultatele studiului ne-au arătat, încă o dată, că urmele lăsate de pandemie au adâncit sărăcia și au accentuat factorii care influenţează negativ bunăstarea oamenilor din mediul rural. Se evidențiază foarte clar relația strânsă între bunăstarea emoţională, accesul la  educaţie, implicarea părinţilor în viața școlară a copiilor și vulnerabilitatea economică a familiei.

Cei care şi-au pierdut total sau parţial veniturile din cauza crizei ori cei care sunt asistaţi sociali sunt şi cei care nu au acces la educaţie, deşi declară că educația ar însemna supravieţuire și singura şansă a copiilor de a ieşi din sărăcie. Atunci când ne uităm la bunăstarea emoţională, starea de bine şi climatul în care un copil trebuie să se dezvolte, devine evident că familiile vulnerabile trebuie ajutate, în special cu şedinţe de consiliere psiho-emoţională şi educaţie parentală.

Pe lângă programele de susținere a copiilor prin care am ajutat peste 20.000 de copii și familiile acestora în perioada pandemiei, World Vision continuă în comunităţile rurale un program foarte important în acest sens: ‚,Școala Părinților’’, prin care părinții sunt însoțiți, pas cu pas, de consilieri, asistenți sociali și psihologi să depășească situații dificile în creșterea și educarea copiilor.

80

De asemenea, este important de amintit că, în mai puțin de două luni, începe școala. Nu știm în ce formă, dar cursurile vor fi reluate, iar acești copii au nevoie de intervenție imediată pentru a nu rămâne în urmă. Facem un apel la solidaritate şi îi invităm pe toți care pot și doresc să contribuie la Fondul de Urgență pentru educație și intervenție imediată pentru copiii și școlile din mediul rural să trimită un SMS cu textul Speranţă, la 8864.”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Metodologia și eșantionul cercetării

Cercetarea a fost derulată telefonic în perioada 10 mai – 27 iunie 2020 și a vizat colectarea de informații din cele 6 județe (Cluj, Dolj, Ialomița, Vaslui, Iași, Vâlcea – 139 de comune cu 313 sate), în care World Vision România derulează intervenții.

Cercetarea a vizat două grupuri ţintă şi a folosit două categorii de metodologii:

componenta cantitativă materializată prin aplicarea unui chestionar adresat părinţilor copiilor beneficiari ai proiectelor World Vision România.

componenta calitativă ce a folosit un ghid de interviu adresat directorilor de şcoală şi reprezentanţilor autorităţii locale (primar, vice-primar şi asistenţi sociali).

Cercetarea cantitativă a cuprins un univers de 1.769 părinți ai copiilor de vârstă școlară. Peste 75% dintre cei chestionați provin din familii cu multiple vulnerabilități.

World Vision România face un apel la sprijinirea continuă a școlii românești, în special al învățământului rural. Astfel, Fundaţia a lansat campania de strângere de fonduri dedicate intervenției de urgență în sprijinul școlilor și copiilor din mediul rural, odată cu începerea școlii.

World Vision are în vedere pentru debutul noului an școlar intervenția pentru cel puțin 6.600 de copiii şi 100 de profesori din 80 de comunităţi nevoiaşe de la sate și 27 de şcoli şi 6 grădiniţe pentru renovări și reabilitări în regim de urgență. Persoanele care vor să-i sprijine pe copiii de la sate care vor să continue să înveţe, însă ar putea fi lăsaţi în urmă pentru că nu au resurse, pot să doneze fie prin SMS la 8864 cu textul SPERANŢĂ (cost 4 euro/ lună), fie direct pe site-ul campaniei – https://bit.ly/2X6T8oZ, unde se poate dona orice sumă

* * *

81

Arad: 17 focare de pestă porcină africană sunt în evoluţie, toate pornite de la porci mistreţi de Sabina Roman 24 august 2020

Numărul focarelor de pestă porcină africană din judeţul Arad a ajuns la 17, toate în gospodării, virusul fiind adus de porci mistreţi care au migrat din păduri către zonele cultivate.

Directorul adjunct al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad, Marcel Roşu, a declarat, luni, că cea mai afectată localitate este Şiria, cu zece focare în gospodării. Aici au fost ucişi preventiv, pentru evitarea răspândirii bolii, 130 de porci.

În localitatea învecinată Galşa au fost descoperite, în ultimele zile, două focare, aici fiind ucişi 76 de porci. Mai există focare în evoluţie în gospodării din localităţile Curtici (două), Covăvânţ (unu), Mâsca (unu) şi Socodor (unu). În total, autorităţile au ucis peste 220 de porci din cele 17 gospodării afectate.

În toate cazurile, autorităţile consideră că pesta porcină africană a fost adusă în zonele locuite de porcii mistreţi.

„Suntem în sezonul în care mistreţii migrează din păduri în zonele în care există culturi agricole, în căutarea hranei. Ei contaminează culturile, care apoi sunt recoltate şi folosite ca hrană pentru animalele domestice. Recomandăm populaţiei să nu hrănească porcii cu recoltele recente, să păstreze hrana cel puţin două săptămâni, pentru a se distruge virusul. Totodată, utilajele care lucrează terenurile agricole pot fi contaminate şi pot aduce în localităţi boala”, a declarat Marcel Roşu.

El a precizat că în trei zone din judeţ au fost găsiţi mistreţi bolnavi, respectiv Şiria, Arăneag şi Covăsânţ. Recent, Centrul Local pentru Combaterea Bolilor Arad a decis să interzică, pentru o perioadă de 60 de zile, accesul în pădurile din judeţ.

Astfel, nu mai sunt permise drumeţiile, raliurile, competiţiile sportive, activităţile turistice şi de campare, nici accesul cu biciclete, ATV-uri şi alte vehicule.

82

Treizeci de noi specii marine, descoperite în Insulele Galapagos: Lidia Neagu in Biodiversitate, 22 August 2020

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă au descoperit 30 de noi specii marine în adâncimile rezervaţiei arhipelagului ecuadorian Galapagos, a anunţat conducerea acestei rezervaţii, una dintre cele mai mari din lume, relatează phys.org.

Printre noile nevertebrate descoperite se numără patru specii de languste, circa 15 specii de corali, o specie de stea de mare şi 11 specii de bureţi.

Aceste descoperiri au fost făcute cu ajutorul dispozitivelor subacvatice teleghidate care pot coborî până la o adâncime de 3.400 de metri, a precizat Parcul Naţional Galapagos (PNG).

“Aceste descoperiri includ primul coral moale solitar uriaș, cunoscut pentru Pacificul de Est Tropical, un nou gen de burete de sticlă care poate crește în colonii cu peste un metru lățime și, bureţi colorați care găzduiesc o multitudine de specii asociate”, a declarat Fundaţia Charles Darwin (FCD) într-un comunicat.

Explorările, care au avut loc în 2015 şi ale căror rezultate tocmai au fost dezvăluite, s-au concentrat pe trei munţi subacvatici din rezervaţie, la marginea insulelor Darwin şi Wolf.

“Aceşti munţi subacvatici se găsesc în rezervaţia marină din Galapagos şi sunt protejaţi de practici umane distructive cum ar fi pescuitul cu plase sau activitatea minieră în ape adânci, care au efecte catastrofale asupra acestor comunităţi fragile”, a declarat el.

Cu o întindere de 138.000 de kilometri pătraţi, rezervaţia marină Galapagos este a doua ca mărime din lume. Adâncimile sale ascund habitate foarte diverse care hrănesc biodiversitatea insulelor, situate la circa 1.000 de kilometri de coasta Ecuadorului.

“Adâncimile mării rămân ultima frontieră a Pământului, iar acest studiu oferă o perspectivă completă” asupra faunei care trăieşte acolo, a declarat oceanologul spaniol Pelayo Salinas de Leon – membru al Fundaţiei Charles Darwin (FCD) şi proiectului Pristine Seas, al postului de televiziune National Geographic – aflat la conducerea studiului.

Între Insulele Darwin şi Wolf, în nordul arhipelagului, există un sanctuar natural de 38.000 de kilometri pătraţi, care adăposteşte cea mai mare populaţie de rechini din lume.

83

Arhipelagul Galapagos, situat la 1.000 de kilometri la vest de Ecuador, este un ecosistem fragil care adăpostește cel mai mare număr de specii de animale unice de pe planetă.

* * *

84