Stiri 2 aprilie 2020, prima parte

CURSUL DE SCHIMB 02.04.2020

1 EUR 4.8288

1 USD 4.4163

Prognoza agrometeo: seceta pedologica la culturile de grau si sanse de inghet Aprilie 2, 2020

Urmatoarea saptamana se va caracteriza prin temperaturi maxime de 19 grade Celsius si printr-o seceta pedologica moderata la culturile de orz si grau de toamna. De asemenea, in zonele depresionarea exista posibilitatea de inghet la sol, se arata in ultima prognoza agrometeo ANM, valabila in intervalul 2-8 aprilie.  

Caracteristici meteorologice

La inceputul intervalului va predomina un regim termic al aerului mai scazut decat in mod obisnuit, dupa care, spre sfarsitul perioadei se va produce o incalzire treptata a vremii, in aproape toata tara.

Temperatura medie diurna a aerului va oscila intre -3…9°C in primele zile, abaterile termice negative fiind de 1…8°C si 2…13°C in restul intervalului, limite apropiate de mediile climatologice.

Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa intre 7…19°C, pe intreg teritoriul agricol. Temperatura minima a aerului se va situa intre -12…7°C

1

in cea mai mare parte a tarii, valorile cele mai scazute inregistrandu-se in zonele depresionare, producandu-se bruma si inghet la sol.

Sunt posibile precipitatii sub forma de ploi locale, dar si mixte (ploaie, lapovita si ninsoare), acestea fiind insotite de intensificari ale vantului la nivelul intregului teritoriu.

Caracteristici agrometeorologice

In cultura graului de toamna, continutul de umiditate pe adancimea de sol 0-100 cm, se va incadra in limite scazute (seceta pedologica moderata) si deosebit de scazute (seceta pedologica puternica si extrema), in Moldova si Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, local in nordul si nord-vestul Banatului, sudul, estul, nord-vestul si izolat in centrul Transilvaniei. In Maramures, Crisana si Oltenia, local in nord-estul si vestul Banatului, nordul, nord-estul si centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, sudul si sud-vestul Munteniei, rezerva de apa a solului va prezenta valori satisfacatoare si apropiate de optim.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

Pe ansamblu, procesele de crestere si dezvoltare, atat la culturile de camp, cat si la cele pomi-viticole vor evolua normal indeosebi in primele zile, cu exceptia zonelor depresionare, unde ritmurile vegetative se vor desfasura mai lent. In general, starea de vegetatie a plantelor se va prezenta buna si medie in culturile semanate in epoca optima, respectiv medie si slaba la cele tardive, precum si pe arealele agricole cu deficite de apa in sol.

Orzul si graul de toamna semanate in perioada optima se vor afla la infratire (30-100%) si alungirea tulpinii (10-30%), iar culturile infiintate tardiv vor parcurge aparitia frunzei a treia si infratirea (60-100%).

Sub aspect fenologic, la cultura de rapita se vor mentine fazele de dezvoltare a aparatului foliar (9-17 frunze) si alungirea tulpinii (10-15%).

In majoritatea plantatiilor pomicole se vor inregistra inmugurirea, dezmugurirea si inflorirea. Vita de vie isi va continua faza de „plans”, izolat fiind posibila declansarea inmuguririi, in cea mai mare parte a podgoriilor.

Pe ansamblu, lucrarile agricole in camp (pregatirea patului germinativ, semanatul culturilor de primavara, tratamente fito-sanitare) se vor desfasura in conditii relativ bune, exceptand zilele cu precipitatii.

2

SECETA EXTREMA! Cadru legal pentru evaluarea pagubelor, DE URGENTA!In apr. 2, 2020

Confederațiile și asociațiile din agricultură și industria alimentară reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare au trimis ieri, 1 aprilie 2020, o scrisoare către autoritățile centrale prin care solicită să elaboreze urgent cadrul legal pentru constatarea și evaluarea pagubelor suferite de culturile agricole.

Așa cum arată și datele recente ale INMH, o mare parte a județelor din sudul și estul României sunt afectate de secetă puternică și extremă, care a început în toamna anului 2019 și continuă până în prezent. Recent, în a doua jumătate a lunii martie, starea precară a culturilor  de toamnă a fost înrăutățită de fenomenul de îngheț, care, în unele zone, a degradat total suprafețe extinse cu rapiță sau păioase.

În absența unui cadru legislativ adecvat, Alianța solicită imperativ elaborarea procedurii de desfășurare a activităților de constatare și evaluare a pagubelor suferite de culturile agricole afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile amintite, în condițiile în care deja lanțul de aprovizionare și desfacere a produselor agro-alimentare este greu pus la încercare de criza provocata de pandemia de Covid-19.

“Este necesar ca acest act normativ să uniformizeze practica la nivel local, deoarece în acest moment cererile fermierilor / înștiințările de calamități sunt blocate întrucât autoritățile locale, în lipsa bazei legale clarificatoare, nu dau curs solicitărilor primite de la fermierii afectați deja”, se arată în documentul trimis de Alianță către Guvernul României (…) “Vă rugăm să dispuneți emiterea cu celeritate a Ordinului de Ministru/OUG/HG, în acest mod acoperindu-se vidul legislativ referitor la constatarea și despăgubirea pagubelor aduse culturilor agricole de fenomenele meteorologice nefavorabile (secetă, îngheț, etc)”.

În apelul Alianței se mai solicită, pe fondul restricțiilor de trafic si măsurilor de distanțare socială, ca măsură urgentă și relativ ușor de pus în practică până la elaborarea actului normativ,  organizarea, unei comisii de constatare județene care să înceapă imediat, la nivel centralizat, evaluarea situația suprafețelor afectate de secetă până la nivel de bloc fizic, pentru o cartografiere precisă a extinderii feneomenului.

3

Procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor sunt necesare pentru a fi prezentate autorităților fiscale de control prin care se justifică efectuarea de cheltuieli cu înființarea și întreținerea culturilor agricole, care fie nu vor avea recoltă, necesitând a fi întoarse, fie vor fi reportate în cheltuielile noilor culturi care se pot înființa. De asemenea, intervenția la nivel legislativ este imperios necesară, având în vedere că, la acest moment, fermierii sunt expuși riscului de neîndeplinire a obligațiilor din contractele futures, inclusiv riscului de acaparare a suprafețelor de teren de către furnizorii de inputuri.

Pentru informații suplimentare: Cristina.cionga@apprs.ro secretariat@cnproagro.ro Florentin.bercu@uncsv.ro info@lapar.org

TUCHILUŞ: În 40 de ani nu am văzut aşa SECETĂ!Liviu GORDEA 01 aprilie 2020 -

De parcă răspândirea pandemică a noului coronavirus nu ar fi fost o chestiune suficient de stresantă, administratorul societăţii Agrimat Matca, Gavrilă Tuchiluş, se luptă şi cu seceta în această perioadă de criză.

De fapt, am putea spune că seceta pedologică îi dă mai mari bătăi de cap fermierului gălăţean decât Covid-19. În această primăvară, şi-a propus înfiinţarea a 800 de hectare cu porumb şi 300 cu floarea-soarelui, pe lângă suprafeţele pe care le alocă în mod obişnuit pentru culturile furajere (lucernă, mazăre şi porumb siloz).

"Am terminat deja de semănat floarea-soarelui. La fel şi lucerna şi mazărea. Am făcut primul tratament la grâu şi erbicidăm suprafaţa însămânţată cu floare. De asemenea, lucrăm intens la semănatul porumbului. Chiar dacă azi şi mâine sunt anunţate temperaturi negative, urmează zile cu temperaturi de până la 20 de grade ziua şi între 7 şi 10 grade noaptea. În sol avem deja 7-8 grade Celsius, temperaturi la care sămânţa poate germina", ne-a explicat acesta.

În toamnă, a semănat 1.600 de hectare cu grâu, 600 cu rapiţă şi 300 cu orz. Deşi culturile au ieşit foarte bine din iarnă, din cauza secetei instalate acestea au mult de suferit în prezent. "De la 1 octombrie şi până acum am înregistrat doar 15 litri de ploaie, ceea ce este total nesemnificativ. Iar din cauza vântului am pierdut rezerva de apă din sol. Nu mai avem apă la rădăcina plantelor. Dacă în următoarele două săptămâni nu plouă, cu siguranţă grâul va avea mari probleme. Luăm în calcul inclusiv să renunţăm la anumite suprafeţe şi să le însămânţăm cu altceva", susţine cunoscutul fermier.

4

"Fără irigaţii nu vom putea supravieţui"

"De regulă, seceta se manifestă la noi în zonă din a doua jumătate a lunii iunie şi până la 1 octombrie. Ce se întâmplă acum nu am mai întâlnit în 40 de ani de activitate în agricultură. A plouat în iunie, apoi în octombrie şi de atunci deloc! Am putea spune că se simte efectul schimbărilor climatice. Dacă înainte, din cinci ani, trei erau normali şi doi cu secetă, acum pare să fie tocmai invers, trei ani cu secetă excesivă şi doi mai buni. Fără irigaţii nu vom putea supravieţui", constată directorul general de la Agrimat Matca.

În momentul de faţă, el poate iriga numai 400 de hectare. Însă are promisiuni că va reuşi în curând să-şi extindă suprafaţele irigate. "Am discutat atât cu conducerea ANIF, a Federaţiei, dar şi cu cei de la minister şi am înţeles că ar fi posibil să se facă un bypass din sistemul vechi de irigaţii în sistemul nou, ca să putem amenaja o suprafaţă mai mare în zona noastră de interes. Iar investiţiile suntem dispuşi să le facem pe cont propriu. Sunt aşadar anumite intenţii, să vedem dacă se va concretiza ceva. Vrem în prima fază să ajungem să irigăm o mie de hectare, cu posibilitatea de a ne extinde apoi în fiecare an. Suntem la capăt de linie, pierderile pe canal sunt enorme, dar dacă statul aduce apa gratis la staţie acesta ar fi un lucru foarte bun", consideră agronomul gălăţean.

APIA si SUBVENTII

BY LANTULALIMENTAR  2020-04-02  

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a informat că, ieri, 1 aprilie 2020, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a efectuat plățile aferente Măsurii M215 – Plăţi privind bunăstarea animalelor – pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, pentru cererile depuse în anul 2019.Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 1 ianuarie 2019. Suma totală autorizată la plată este 8.136.856,76 euro, respectiv 37.946.231,46 lei.

5

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii M215 – Plăţi privind bunăstarea animalelor – pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii M215 din Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 – 2020.

Ministrul Oros, despre plafonarea subventiilor primite de fermieri: Avem doua variante Aprilie 2, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca Romania poarta negocieri pe subiectul plafonarii subventiilor agricole si ca pana acum sunt pe masa doua discutii: cea cu plafonarea voluntara cu plata redistributiva si cealalta, plafonarea la 300.000 de euro fara cheltuielile legate de forta de munca, noteaza Agerpres.

„Pozitia oficiala a Guvernului Romaniei, a Ministerului Agriculturii privind plafonarea este urmatoarea: avem doua variante de negociere. In primul rand plafonarea voluntara, dupa o analiza socio-economica interna, cu plata redistributiva, iar o a doua varianta este plafonarea la 300.000 de euro, sigur in afara cheltuielilor legate de forta de munca”, a spus Adrian Oros.

Dacian Ciolos, reprezentant al Romaniei in Comisia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European,  a explicat ca principala problema care a dus la discutia de plafonarea subventiilor e reprezentata de fermierii care primesc bani de la UE insa nu pot sa justifice modul in care au fost folositi.

„Pozitia mea este ca principala problema care a dus la acest obiectiv al plafonarii subventiilor si limitarii lor vine din perceptia care exista in spatiul public ca multi agricultori primesc bani, sute de mii, chiar milioane de euro si zeci de milioane de euro fara sa dea seama modului in care sunt folositi, doar plata la hectar”, a spus Ciolos.

Ciolos, despre plafonare: Romania nu pierde acei bani

Oficialul roman a mai explicat ca fondurile care depasesc plafonul stabilit vor ramane tot in tara si ca ar putea ramane chiar in ferma pentru care s-au acordat, cu conditia ca acestia sa fie folositi pentru investitii.

6

„Cred ca una dintre solutii pe care o putem oferi la o varianta de rezolvare a acestei chestiuni a plafonarii este ca suma ce trece de acel plafon – care si acela va fi negociat – trebuie sa fie clar ca ramane in tara. Deci, Romania nu pierde acei bani. In al doilea rand eu as sustine chiar ideea ca banii sau cea mai mare parte din banii respectivi sa ramana in ferma respectiva, dar cu conditia ca ei sa fie atribuiti unor masuri de investitii in domenii care sa raspunda la aceste provocari la care si agricultura trebuie sa faca fata si sa fie creatoare de oportunitati pentru agricultori. Adica investesti in tehnologia digitala pentru ferma, investesti in valorificarea produselor pe piata, investesti in atragerea de tineri si crearea de locuri de munca in ferme si in procese de diversificare a activitatii din ferma, care sa fie favorabile si comunitatii pe teritoriul pe care ai terenurile agricole. Cred ca aproape ca nu este fermier care sa nu aiba teren agricol pe cel putin doua sau trei comune. Daca venim cu astfel de idei eu cred ca putem cu totul justifica faptul ca banii respectivi sunt folositi pentru a atinge obiective care sunt stabilite ca prioritare la nivel european”, a mai spus Dacian Ciolos.

Ordonanță de Urgență dată de Guvern pentru a salva subvențiile APIA pe 2020! agrointeligenta.ro - 2 aprilie 2020

Ordonanță de Urgență emisă de Guvern pentru ca subvențiile fermierilor români să poată fi acordate în acest an la timp, fără blocaje! Executivul a aprobat astăzi, joi – 2 aprilie, printr-o ordonanță de urgență, măsuri care vor permite utilizarea înscrisurilor în formă electronică atât pentru comunicarea în format digital între autoritățile și instituțiile statului, cât și între acestea și persoanele fizice și juridice, precum și asigurarea desfășurării unor procese vitale ale statului prin implementarea mijloacelor informatice și de comunicații securizate.

Astfel, potrivit actului normativ, pot fi utilizate la nivelul autorităților și instituțiilor publice semnătura electronică și documentele electronice. Actele emise în format electronic de autoritățile și instituțiile publice vor fi semnate cu semnătură electronică calificată și vor fi asimilate înscrisurilor oficiale, astfel cum sunt acestea definite de lege. De subliniat că în baza acestui act normativ, și funcționarii APIA vor putea prelucra cererile unice de plată pentru subvențiile agricole aferente anului 2020.

De asemenea, începând cu data intrării în vigoare a actului normativ, autoritățile și instituțiile publice au obligația primirii înscrisurilor semnate cu semnătură electronică, fiecare instituție urmând să stabilească tipul de semnătură electronică aplicabilă pentru utilizarea de către persoanele fizice sau juridice a unui serviciu disponibil online prestat de respectiva autoritate/instituție. În vederea primirii documentelor electronice, autoritățile

7

și instituțiile publice vor pune la dispoziție portaluri proprii, vor utiliza astfel de instrumente puse la dispoziție de către terți sau vor utiliza poșta electronică.

Totodată, noile reglementări vor permite desfășurarea în format digital a proceselor vitale funcționării statului, precum procesul legislativ exercitat de către Parlamentul României și procesul executiv exercitat de către Guvernul României.

În cadrul procedurilor de elaborare, avizare și prezentare a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vedere adoptării sau aprobării, actele și documentele Guvernului și ale instituțiilor publice semnate cu semnătură electronică calificată au forța juridică a înscrisurilor autentice.

Fermierii care pot încasa subvențiile ANT numai pe cont de trezorerie agrointeligenta.ro - 2 aprilie 2020 Fermierii care sunt obligați să aibă cont la Trezorerie dacă vor să încaseze subvențiile agricole de la bugetul de stat, achitate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. O problemă pe care ne-au semnalat-o mai multți fermieri este reprezentată de faptul că banii din Ajutoarele Naționale Tranzitorii nu au putut fi încasați pe contul utilizat în mod obișnuit pentru plata subvențiilor APIA. În această situație se află doar persoanele juridice, nefiind afectate persoanele fizice care iau aceste subvenții APIA.

Situația ne-a fost relatată de către fermierul Iulian Paraschiv din județul Ilfov:

”În 2019, când am semnat Declarația APIA, am lăsat cont deschis la ING. Toate bune și frumoase. În lunile de toamna – iarnă 2019, când au început plățile am început să încasez banii.

Surpriză neplăcută a venit în luna ianuarie 2020 când nu am mai încasat ANT (Ajutorul Național Tranzitoriu – n.r.). Am fost sunat de la APIA Ilfov și mi s-a spus că nu este contul bun. Le-am răspuns că ceilalți bani au intrat în cont, ei au insistat să le dau un nou extras de cont. Exact asta am și făcut și am început să aștept să intre și această ultimă parte de subvenție.

Din păcate zilele au trecut, am revenit cu telefoane și email-uri la APIA Central cât și la APIA Ilfov. Mi s-a spus să aștept că vor intra.

Abia pe 23 martie am primit răspuns de la APIA Ilfov care la rândul ei tot ieri a primit un răspuns de la APIA Central cum că nu se poate plăti ANT-ul

8

în conturi deschise la ING și alte câteva bănci – există o informare dată de ANAF – Trezorerie către APIA Central din 8 aprilie 2019 cu numărul de intrare la APIA Central 12444 pe acestă temă”, ne-a transmis fermierul care întreabă public de ce nu a existat o informare despre această situație și de ce nu i s-a comunicat de la bun început, când a întrebat, că nu va putea încasa ANT pe contul de ING.

Ce spune ANAF

Răspunul ANAF către APIA, datat cu 8 aprilie 2020, spune așa: ”Având în vedere că, potrivit art. 5 alin (10) din OUG 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului coroborat cu punctul 5.8.1 – 5.8.7 din OMFP nr. 1235/2003 privind Norma metodologică de aplicare a prevederilor OUG n.r 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului ordonatorii de credite bugetare pot dispune virarea subvențiilor cuvenite regiilor autonome, societăților sau companiilor naționale și societăților comerciale cu personalitate juridică numai în contul 50.70 ”Disponibil din subvenții și transferuri”, deschis pe numele acestora la unitățile trezoeriei statului (dacă legea nu prevede altfel), vă rugăm să analizați și să luați măsurile ce se impun”.

Conform informațiilor Agrointeligența – AGROINTEL.RO, situația este una cu care funcționarii APIA nu s-au mai confruntat până acum. Totodată, gradul de afectare al fermierilor nu este mare, întrucât cea mai mare parte a băncilor din România are încheiate protocoale cu APIA, inclusiv pe partea de creditare a fermierilor și, implicit, pentru virarea tuturor schemelor de plată. ING Bank nu figurează pe listele băncilor cu care APIA are încheiate convenții, fiind posibil ca în situații similare să se găsească și alți fermieri care lucrează/au cont la bănci care, la fel, nu au colaborare formală cu APIA. De aceea, este important ca dacă sunteți persoană juridică și nu ați încasat ANT din schemele APIA, să verificați dacă nu sunteți în aceeași situație cu fermierul din județul Ilfov!

ANAF ANUNTA NOI FACILITATI FISCALE PENTRU FERMIERII CONTRIBUABILI  Agroromania.ro 02 Apr. 2020

Agentia Nationala de Administrare Fiscala anunta noi facilitati fiscale pentru fermierii contribuabili. Iata cat sunt si cum se acorda bonificatiile.

9

Contribuabilii platitori de impozit pe profit care platesc impozitul datorat pentru trimestrul I 2020, respectiv pentru plata anticipata aferenta aceluiasi trimestru, pana la termenul scadent de 25 aprilie 2020, inclusiv, beneficiaza de o bonificatie calculata asupra impozitului datorat, astfel:

5% pentru contribuabilii mari; 10% pentru ceilalti contribuabili. 

Bonificatiile se aplica in mod corespunzator si pentru:

contribuabilii care intra sub incidenta prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare. Acesti contribuabili beneficiaza de bonificatii daca platesc impozitul datorat pentru trimestrul/plata anticipata trimestriala pana la termenul scadent cuprins in perioada 25 aprilie-25 iunie 2020;

contribuabilii care intra sub incidenta Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2020, determinat pentru activitatile desfasurate, altele decat cele corespunzatoare codurilor CAEN prevazute de lege. 

 

Pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor aferent trimestrului I al anului 2020, pana la data de 25 aprilie 2020 inclusiv, contribuabilii beneficiaza de o bonificatie de 10% calculata asupra impozitului datorat pentru trimestrul respectiv.

 Contribuabilii determina impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microintreprinderilor de plata prin scaderea din impozitul datorat a bonificatiei.

 Totodata, Guvernul a aprobat, ca nu se face plata efectiva a TVA la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, care importa, in perioada pentru care s-a instituit starea de urgenta conform Decretului nr. 195/2020, si in urmatoarele 30 de zile calendaristice de la data incetarii starii de urgenta, medicamente, echipamente de protectie, alte dispozitive sau echipamente medicale si materiale sanitare care pot fi utilizate in prevenirea, limitarea, tratarea si combaterea COVID-19, prevazute in anexa la OUG 33/2020.

Organele vamale nu solicita plata TVA pentru importurile acestor produse.

 Taxa aferenta acestor importuri realizate in cursul perioadei fiscale se evidentiaza de catre importatori in decontul de taxa, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, in limitele si in conditiile stabilite la art. 297-301 din Codul fiscal.

10

 Nu uitati! Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 33 din 26 martie 2020 privind unele masuri fiscale si modificarea unor acte normative a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 260 din 30 martie 2020.

 "Eforturile tuturor vor contribui la depasirea cu bine a acestei situatii exceptionale!", mai arata ANAF.

Ajutor de minimis aprobat pentru aproape 5.000 de mici fermieri din Transilvania! agrointeligenta.ro - 2 aprilie

Fundația Pro Economica, în calitate de manager al programului de dezvoltare economică în Transilvania sprijinit de Guvernul Ungariei, a reușit să finalizeze sarcinile întreprinse în cadrul programului de finanțare de minimis în agricultură din județele Covasna, Harghita și Mureș la termenul stabilit.

Programul de ajutor de minimis a fost anunțat de către Magyar Levente, secretar de stat al Ministerului Ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, în luna mai 2019, în cadrul expoziției agrar AgroMania (vezi articolul: FERMIERII DIN ROMÂNIA – SPRIJIN DE 15.000 DE EURO/FERMĂ DIN PARTEA GUVERNULUI DIN UNGARIA!). În cadrul acestui program au fost înaintate peste 5.000 de proiecte din județele Covasna, Harghita și Mureș, urmând ca după evaluarea experților să fie semnate un număr de 4.758 contracte de finanțare. Prin intermediul acestui program va ajunge la agricultori și întreprinderi cu activitate agricolă o finanțare totală de 18.718.261.082 de forinți (57.351.128 de euro), sumă care este utilizată pentru cumpărare de echipamente și utilaje agricole, plantații, animale de prăsilă.

„Planul de lucru într-un ritm alert a fost aprobat anul trecut cu intenția ca agricultorii să beneficieze de echipamentele și utilajele agricole, plantațiile și animalele de prăsilă achiziționate deja din primăvară, deoarece suntem conștienți de necesitatea acestora în lucrările agricole. Deși colegii mei au lucrat peste puteri cu verificarea și acceptarea cererilor de plată, din păcate nu aveam cum să prevedem actuala pandemie și efectele negative ale acesteia asupra economiei. Așa cum am planificat, Fundația a verificat și acceptat cererile de plată în etape săptămânale, în ordinea cronologică a

11

depunerilor, urmând ca și viramentele către furnizori să fie efectuate în fiecare săptămână. Banii pentru cererile care nu au fost încă onorate, urmează să fie virați în curând, dar din păcate fluctuația actuală a cursului valutar ar însemna o sumă mare de plată în plus din partea beneficiarilor.

După cum este cunoscut, Fundația alocă suma finanțării în forinți, care sunt schimbați în lei în ziua plății. Situația actuală a pieții mondiale nu este favorabilă pentru cursul forint, astfel finanțarea acordată astăzi în lei valorează mai puțin, aceasta însemnând, că partea proprie plătibilă de beneficiari este mai mare. Încercăm să evităm o astfel de povară în plus pentru agricultori, din acest motiv le cerem răbdare, de asemenea și furnizorilor, asigurându-i că în zilele următoare se vor face ultimele plăți.

Sper sincer, că în curând cu toții vom putea să continuăm proiectele începute sănătoși și cu credința înnoită, și în curând vom veni cu rapoarte privind verificările la fața locului din cadrul acestui program. În același timp vom publica statisticile noastre finale pentru viitorul agriculturii din cele trei județe”, a declarat Kozma Mónika, președintele Fundației Pro Economica.

Sprijinul de tip ajutor de minimis pentru micii fermieri este în valoare de până la 15.000 de euro/beneficiar.

Pierderi de 8 milioane de euro pentru legumicultori, în urma unei erori. Ministerul Agriculturii a uitat să notifice Comisia Europeană 02.04.2020 22:39

Legumicultorii români vor primi doar 30% din finanțarea europeană obișnuită în ultimii ani. 70% din finanțare s-a pierdut pentru că Ministerul Agriculturii a uitat să notifice Comisia Europeană. Fermierii pierd anul acesta 8 milioane de euro din finanțarea de la UE, potrivit Mediafax.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: „Guvernul PSD a notificat la 1 august 3.450.000 de euro, aveau ocazia până la 16 octombrie să modifice suma ţinând cont de previziunile pe această schemă cu suprafeţe şi producţii, nu a făcut-o”.

Practic, un fermier va primi doar 2.300 de euro pe hectar în loc de 7.600 de euro, cât ar fi trebuit, iar banii aceştia nu vor fi suficienţi ca să-şi acopere cheltuielile.

Aurel Tănase, preşedinte Organizaţia Interprofesională pentru Produse Agroalimentare: „Dacă Ministerul Agriculturii nu şi-a făcut datoria şi nu a notificat în august, să facă bine să ia de la bugetul naţional.”

12

Aceste pierderi lovesc legumicultorii mai tare, după ce deja cererea pentru legume a scăzut. În această perioadă, românii cumpără mai puţin şi preferă produsele neperisabile în locul celor proaspete.

APIA demareaza platile pentru crescatorii de animaleAprilie 2, 2020

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), aduce la cunostinta opiniei publice ca incepand cu data de 01 aprilie 2020, efectueaza platile aferente Masurii M215 – Plati privind bunastarea animalelor – pachet a) Plati in favoarea bunastarii porcinelor, pentru cererile depuse in anul 2019.

Suma totala autorizata la plata este 8.136.856,76 euro, respectiv 37.946.231,46 lei pentru un numar de 33 de beneficiari care au accesat aceasta forma de plata compensatorie in conformitate cu prevederile legislatiei europene si nationale in vigoare.

Valoarea in lei este calculata la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro stabilit de Banca Centrala Europena in data de 1 ianuarie 2019.

Acordarea platilor compensatorii aferente Masurii M215 – Plati privind bunastarea animalelor – pachet a) Plati in favoarea bunastarii porcinelor se realizeaza in conformitate cu Fisa Masurii M215 din Programul National de Dezvoltare Rurala – PNDR 2014 – 2020.

AFIR si FINANTARI

AFIR, fonduri europene pentru investitii in infrastructura de baza Aprilie 2, 2020Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a publicat versiunile consultative ale Ghidurilor solicitantului pentru investitii in arealul ITI – Delta Dunarii privind dezvoltarea infrastructurii de baza (submasura 7.2) si protejarea patrimoniului cultural (submasura 7.6), finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020. Versiunile consultative ale Ghidurilor sunt disponibile pe pagina oficiala de internet a Agentiei, www.afir.info, la sectiunea Dezbatere Publica.

„Lansam in  procedura de consultare publica versiunile consultative pentru doua ghiduri destinate investitiilor in infrastructura de baza, dar si pentru investitii asociate patrimoniului cultural pentru comunitatile din zona Deltei Dunarii.” a mentionat directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

13

Prin intermediul submasurii 7.2 ITI – DD (Instrumentul Teritorial Integrat – Delta Dunarii), se acorda fonduri nerambursabile in procent de 100% pentru investitii in infrastructura rutiera, de alimentare cu apa, canalizare si pentru componenta educationala sau sociala. Valoarea sprijinului acordat este intre 500.000 de euro si 4.000.000 de euro pentru proiecte colective.

De asemenea, prin submasura 7.6 ITI – DD, se obtin maximum 500.000 de euro, fonduri nerambursabile in procent de 100%, pentru sustinerea investitiilor de restaurare, conservare si accesibilizare a patrimoniului cultural imobil de interes local, a asezamintelor monahale inclusiv a asezamintelor culturale.

Perioada de consultare publica este de 10 zile calendaristice de la data publicarii pe site a versiunii consultative a Ghidurilor solicitantului pentru submasurile 7.2 si 7.6.

Vosganian: Trebuie mai multe ajutoare de stat pentru agribusiness Agrostandard | 2 April, 2020 |

Deputatul Varujan Vosganian nu crede ca va exista o criza alimentara in Romania, in ciuda conditiilor dificile detrminate de pandemia de coronavirus. In orice caz pentru a o preintampina, o buna parte de sustinere din partea statului trebuie indreptata catre agricultura si catre industria de prelucrare a materiilor prime alimentare. Poate asa o sa scada si exportul de materie prima care sa fie prelucrata mai mult in tara, arata politicianul intr-un interviu acordat FoodBiz.

• Amanarea platii ratelor la credite pentru persoane fizice este necesara acum in criza?

Toate persoanele care din cauza contextului epidemiei isi vad reduse veniturile si intra in incapacitate de a-si onora obligatiile financiare, trebuie ajutate. Da, cred ca masura aceasta este una inteleapta! La urma urmei si bancile au aceasta practica de renegociere si reesalonare pentru unele credite. Diferenta este ca de data aceasta nefiind imputabila persoanei care este debitoare, nu exista niciun fel de sanctiune si renegocirea se face in baza unor considerente care sunt stabilite prin lege.

14

Am auzit ca Asociatia Romana a Bancilor nu este foarte multumita, dar efectele crizei trebuie sa le impartim cu totii, cu atat mai mult cu cat acesta masura nu pune in pericol bonitatea niciunei banci.

• Care sunt masuri de sprijin utile pentru IMM-uri?

Masurile de sprijin pentru IMM-uri sunt utile in cel putin 3 directii:In primul rand pentru IMM-uri care au fost nevoite sa isi intrerupa activitatea din cauza unor acte normative sau firmele care au fost nevoite sa-si reduca, sau chiar sa isi stopeze activitatea din cauza consecintelor de piata. Pentru aceste firme este important sa-si pastreze personalul. S-a activat Ordonanta de Urgenta numarul 30, care obliga la plata de catre stat a unui cuantum de 75% din salariul avut inainte.

Citeste si Marii retaileri detin 23 centre de distributie in Romania

Cu ceea ce nu am fost eu de accord si nu s-a reglementat pana la capat: discriminarea intre firmele care si-au incetat activitatea in urma unor acte normative – cum ar fi cafenele, restaurante, baruri – si cele care isi reduc activitatea din cauza evolutiei cererii si ofertei de piata ( ex: industria textila, industria incaltamintei)In al doilea rand plata integrala a tuturor salariatilor disponibilizati temporar si nu doar a 75% dintre ei.

Dar mai sunt si firme care isi continua activitatea si care trebuie ajutate printr-un sistem de garantare de catre stat pentru unele credite sau pentru unele linii de credite. Este o masura care s-a luat in multe tari, Guvernul Romaniei nu a anuntat pana acum niciun cuatum in limita caruia sa ofere astfel de sustineri. Ele sunt foarte necesare.

In al treilea rand este vorba de oferirea de garantii si chiar si credite sub forma de ajutoare de stat pentru sectoare care sunt foarte importante mai ales intr-o situatie de izolare sau de reducere a comunicatiilor, cum e cea in care suntem acum. Firmele care prelucreaza materii prime, in primul rand alimentare si nu numai, firme din agricultura care se confrunta cu seceta asta neobitnuita prin care am trecut. La fel de important este ca ar trebui sa sustinem zona constructiilor, care are cateva specificitati: angajatii nu intra foarte mult in contact unii cu altii, nu intra in contact cu clientii, nu exista o zona de reducere a cererii (investitii publice) etc.

Eu daca as fi pentru 5 minute Prim-ministru as proclama 2020 anul marii infrastructuri si as canaliza o parte din bani pe acest sector.Trebuie sustinute IMM-urile in toate ipostazele in care se gasesc: cele care

15

s-au oprit, cele care si-au redus activitatea, cele care s-au ambitionat sa-si continue activitatea, dar si altele noi pentru ca viata merge inainte.

• Credeti ca va exista o criza a alimentelor in perioada urmatoare? Ce ar trebui facut pentru evitarea unei astfel de situatii?

Nu cred ca va exista o criza alimentara, nu exista nici acum cand sunt deja conditii dificile. In orice caz pentru a o preintampina, o buna parte de sustinere trebuie indrepata catre agricultura si catre industria de prelucrare a materiilor prime alimentare. Poate cu aceasta ocazie o sa diminuam exportul de materie prima si o sa prelucram mai mult in tara.

ALTELE

Ministrul Agriculturii anunţă că România şi Europa nu se află în situaţia de a intra în criză alimentară M.I. Politică / 02 aprilie

Adrian OrosRomânia şi Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară, iar coridoarele "verzi" de transport al alimentelor şi inputurilor funcţionează, a declarat, joi, la Digi 24, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, potrivit Agerpres.

"La această oră, România şi Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară. Coridoarele "verzi" de transport al alimentelor şi al inputurilor funcţionează. Noi monitorizăm zilnic stocurile, cât şi preţurile, dar mai ales problemele pe care agricultorii şi cei din industria alimentară le au, pentru că am creat o platformă de comunicare încă din prima zi cu tot ce înseamnă mediu asociativ şi în timp real ştim exact care sunt problemele apărute şi încercăm să le rezolvăm punctual. Chiar ieri (miercuri, 1 aprilie, n.r.) am avut o întâlnire la nivelul Guvernului cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ din agricultură şi industria alimentară unde fiecare a venit şi a prezentat problemele şi soluţiile pe care le gândesc ca în viitor să nu se întâmple ce prevesteau cele trei organizaţii mondiale, că s-ar putea ajunge şi la o criză alimentară. Sperăm să nu ajungem acolo", a afirmat Oros.

16

Ministrul de resort a punctat faptul că toţi cei care sunt pe o anumită filieră de produs trebuie să se aşeze la masă şi să-şi negocieze marjele de profit, astfel încât să rămână pe piaţă în timpul acestei crize.

"Cele trei organizaţii (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, Organizaţia Mondială a Comerţului şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, n.r.) atrag atenţia că ar putea apărea o criză alimentară pe fondul unui comportament de consum bazat pe frică şi insecuritate. Noi tocmai acest lucru trebuie să-l prevenim, să nu agităm prea mult oamenii, să monitorizăm tot ce se întâmplă atât la nivel european, cât şi la nivel naţional privind activitatea din agricultură şi din industria alimentară. De la început am făcut un apel la calm, la responsabilitate, la omenie între toţi actorii, atât producători mici şi mari, cât şi procesatori mici şi mari, cât şi comercianţi. Am spus că, pentru a menţine nişte preţuri rezonabile suportabile de către populaţie şi pentru a fi suficiente alimente pe rafturile magazinelor şi în pieţe, este nevoie să se aşeze la o masă toţi cei care sunt pe o anumită filieră de produs şi să-şi negocieze între ei marjele de profit, astfel încât să rămână toţi pe piaţă în timpul acestei crize", a spus oficialul.

Acesta a adăugat că primii afectaţi de o decizie a statului privind fixarea preţului la raft ar fi producătorii şi procesatorii mici din România.

"Dacă statul vine şi, în mod arbitrar, fixează preţul la raft, primii care sunt afectaţi sunt producătorii şi procesatorii mici, adică cei din România. Comercianţii sunt ultimii care vor fi afectaţi. Nu avem niciun interes să scoatem de pe piaţă exact producătorii şi procesatorii mici. Drept pentru care am făcut un apel la calm, să rămână deschise pieţele agroalimentare, în aşa fel încât ei să-şi poată vinde mărfurile. Am făcut şi acea platformă în care pot să-şi expună cantităţile şi datele, în aşa fel încât retailerii care au o oarecare îngreunare în transportul importurilor şi mai ales al produselor pe care acum producătorii le au din abundenţă, să pună pe raft şi produse româneşti proaspete. Aici mă refer, în primul rând, la zarzavaturi şi la legume. În mare parte se întâmplă acest lucru", a susţinut Adrian Oros.

Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au subliniat, recent, într-un comunicat de presă comun, că incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate provoca un val de restricţii la export şi ar putea genera o penurie pe piaţa mondială, iar astfel de reacţii pot modifica echilibrul dintre oferta alimentară şi cerere, ducând la creşterea preţurilor şi creşterea volatilităţii acestora.

"Am aflat din crizele anterioare că astfel de măsuri sunt deosebit de dăunătoare pentru statele cu venituri mici şi cu deficit alimentar şi pentru

17

eforturile organizaţiilor umanitare de a achiziţiona alimente pentru cei care au nevoie disperată de acestea. (...) Trebuie să ne asigurăm că răspunsul nostru la COVID-19 nu creează, în mod involuntar, penurii nejustificate de produse esenţiale şi exacerbează foamea şi malnutriţia", se notează în informarea celor trei organizaţii.

Potrivit sursei citate, odată cu adoptarea unor măsuri care vizează stoparea accelerării pandemiei COVID-19 sunt necesare şi măsuri de minimizare a efectelor potenţiale asupra ofertei de alimente sau a consecinţelelor neintenţionate asupra comerţului mondial şi securităţii alimentare.

România ar putea asigura necesarul intern de alimente REDACȚIA FIR 2 APRILIE 2020România are capacităţi de producţie care ar putea asigura, la acest moment, în întregime, necesarul de alimente al populaţiei, scrie Agerpres care publică rezultatele unui studiu efectuat de termene.ro. Cel mai important element al industriei alimentare este existenţa materiei prime din care sunt produse alimentele, lucru vizibil prin numărul de companii care activează în sectorul producţiei vegetale şi animale.

„Principalele capacităţi de producţie de alimente ale României sunt grupate în jurul municipiului Bucureşti, unde există peste 17.000 de angajaţi în astfel de infrastructuri, urmat de Prahova cu peste 11.000 angajaţi şi Ilfov cu aproximativ 10.000. La polul opus, cele mai puţine unităţi de producţie sunt în judeţele din sudul României şi din regiunea de sud-vest, unde cu puţine excepţii există sub 3.500 de angajaţi/judeţ”, transmite sursa citată. https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/04/02/romania-poate-asigura-in-intregime-necesarul-de-alimente-al-populatiei-studiu--479282

Scarlat (MADR): Lucram, in cadrul Ministerului, la ”legea porcului” In apr. 2, 2020

Este bine cunoscut faptul că pesta porcină africană a făcut ravagii în rândul efectivelor de suine la nivelul României, ducând la o adevărată criză a cărnii de porc. Anul

18

trecut, România a produs undeva la 30% din carnea de porc consumată la nivelul țării, restul de 70% provenind din import. Mai mult, predicțiile pentru anul 2020 par a fi și mai sumbre.

În acest context, România are nevoie de măsuri drastice și concrete pentru a relansa industria cărnii de porc la nivelul țării. Secratarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Scarlat, a vorbit despre această problemă în ediția de aseară a emisiunii ”Agricultura la Raport”. Acesta a precizat în exclusivitate pentru AGRO TV că, la nivelul Ministerului, se lucrează în acest moment la o ”lege a porcului”, care să vină în sprijinul crescătorilor din acest sector. 

”O să vedeți că eu o să fac dar politica sectorului. Pentru porc, vă spun că în această perioadă lucrăm în cadrul ministerului, împreună cu domnul ministru Adrian Oros și cu domnul președinte al ANSVSA, Robert Chioveanu, la ”legea porcului”. Profitând de starea de urgență și de prezența pestei porcine africane, va trebui să înțelegeți că va fi un pact.

Tocmai pentru interesul țării, am spus să luăm măsurile serioase și corecte, indiferent dacă pentru unii vor vi mai puțin plăcute și poate, pentru unii, vor avea și costuri electorale. Ne asumăm aceste lucruri, pentru că trebuie să facem lucrurile corect în România, astfel încât să se vadă rezultatul.

Dacă facem o mică incursiune în timp, acest ordin 538 (ordinul dat de fostul ministru, Petre Daea, care interzice deținerea a mai mult de 5 porci per gospodărie – n.r.), a fost dat în ultima zi în Ministerul Agriculturii. Nu o spun cu răutate, pentru că acel ordin era și el un mic document prin care am arătat Comisiei Europene că am făcut un pas în combaterea PPA, pentru că ani de zile n-am făcut nimic – mai concret, în cadrul ANSVSA, nu s-a făcut nimic în ultimii trei ani de zile și de aceea eram în riscul în care suntem și astăzi”, a declarat George Scarlat pentru AGRO TV.

George Scarlat, mesaj pentru fermieri: ”Sa nu credeti ca s-a deschis un

sac cu bani in UE!” In apr. 2, 2020 Zvonurile care au circulat în ultimele zile în presa de specialitate au creat multe nelămuriri în rândul fermierilor, cu privire la ajutoarele de stat de 100.000 de euro care ar urma să fie acordate agricultorilor afectați de criza coronavirus. Din acest motiv, Ovidiu Ghinea l-a invitat în

19

ultima ediție a emisiunii ”Agricultura la Raport” pe secretarul de stat MADR, George Scarlat, pentru a oferi lămuriri cu privire la aceste ajutoare.

Oficialul MADR a ținut să sublinieze că aceste ajutoare fac parte dintr-o serie mai largă de măsuri pe care Comisia Europeană le-a permis statelor membre. Însă, atenție, acestea nu vor fi acordate din bani europeni, ci din bugetul național.

”Comunicarea Comisiei, conform cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat, de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii ne-a creat cadrul, cu anumite direcții foarte clare pentru a veni cu ajutoare de stat. Și spune așa: măsuri temporare de ajutor de stat – o măsură: ajutoare sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile sau avantaje fiscale. O să explic pe scurt.

Pentru industria alimentară s-ar putea să se dea granturi de până la 800.000 euro. Bineînțeles că toate aceste ajutoare, și vreau să fiu bine înțeles, nu sunt din bani europeni. Toată lumea a înțeles că Ministerul Agriculturii nu vrea să atragă acei bani europeni. NU! Ajutorul este acordat, pe baza unei scheme, din bugetul național. Ajutorul poate fi acordat cel târziu până la data de 31 decembrie 2020. El nu poate depăși 120.000 de euro pentru fiecare intreprindere în sectorul pisciculturii și acvaculturii, și 100.000 de euro pentru celelalte sectoare din agricultură. Asta este una dintre măsuri – posibilitatea de a da granduri, dacă statul are bani. Nevoie în agricultură va fi întotdeauna, dar să aruncăm așa cu bani, iar unii să considere că au venit banii de sus și să-și schimbe mașinile sau să-și facă nu știu ce, pentru că iertați-mă, sunt și fermieri de genul ascesta, nu se poate.

A doua schemă permisă de către Comisie: ajutoare sub formă de garanții pentru împrumuturi. Pentru împrumuturile acordate, scadența poate fi și mai târziu de 31 decembrie 2020 și există niște criterii, cum ar fi nu mai mult de 25% din cifra de afaceri.

Punctul 3 – ajutoare sub formă de subvenționare a ratelor dobânzilor la împrumuturi; punctul 4 – ajutoare sub formă de garanții și împrumuturi care sunt canalizate prin intermediul instituțiilor de credit și alte instituții financiare.

Deci, în această perioadă, pentru că e o problemă în întreaga Uniune Europeană, pentru ca statul să intervină acolo unde are nevoie într-un sector deficitar, să scurteze timpii de acțiune, Comisia a creat un cadru general, iar noi, în cadrul MADR, lucrăm la o ordonanță de urgență pentru a face un cadru general să acordăm aceste ajutoare. Dar nu credeți că s-a deschis un

20

sac cu bani în Uniunea Europeană, odată cu coronavirusul, și România nu vrea să bage mâna acolo, să ia câte 100.000 de euro să dea la fiecare”, a subliniat George Scarlat în exclusivitate la AGRO TV.

Salariile din MADR, APIA sau DAJ – micșorate pe fondul crizei economice? Decizia este la Guvern! agrointeligenta.ro - 1 aprilie 2020 Salariile plătite de la bugetul de stat pentru angajații din Ministerul Agriculturii, APIA, direcțiile agricole sau alte agenții subordonate MADR ar putea fi micșorate. Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu consideră că și salariile bugetarilor ar trebui diminuate, pe fondul crizei economice.

Florin Cîțu, ministrul de Finanțe, este de părere că și bugetarii ar trebui să suporte costurile crizei economice. Într-un dialog cu jurnaliștii de la Hotnews, Cîțu a spus că și salariile celor care lucrează la Stat se impun a fi diminuate, dar a precizat că o decizie în acest sens va fi luată de membrii Guvernului. Procentul de tăiere adus în discuție a fost de 25%.

„Aici eu vă spun doar o părere personală: este clar că trebuie ca acest cost al acestei crize să fie suportat de toată lumea, trebuie să fim solidari. Ce măsuri vor fi, cum vor fi luate, dacă vor fi luate, aceasta este o decizie pe care trebuie să o ia Guvernul, nu o iau eu singur. Din punctul meu de vedere, cred că trebuie să fim solidari cu toții în acest moment, indiferent de domeniul în care provenim. Repet, este o părere personală.

Nu știu ce decizie va lua Guvernul, dacă va lua o decizie, este posibil să fie ignorată opinia mea. Dar vă spun în acest moment este nevoie de solidaritate, pentru toată lumea, în toate domeniile. Vom vedea care va fi situația și ce decizie se va lua”, a spus Cîțu pentru hotnews.ro.

Medicii veterinari vor închide cabinetele din mediul rural dacă Guvernul nu adoptă normele de aplicare a Legii 236/2019 Ramona Dascălu - 1 aprilie 2020 Medicii veterinari cer Guvernului României să adopte în cel mai scurt timp normele de aplicare a Legii 236/2019, care prevede ca fiecare medic veterinar de liberă practică să beneficieze de o indemnizație de 10.000 de lei pe lună de la stat. Întârzierea aplicării acestei legi nu face altceva decât să conducă la închiderea unităților medicale veterinare din mediul rural, se arată într-un comunicat transmis de Colegiul Medicilor Veterinari.

”România, ca de altfel toate țările lumii, traversează o perioadă extrem de dificilă. Măsurile restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor generate de pandemia COVID-19, aflată în plină evoluție, vor avea un efect negativ

21

asupra întregii economii, dar mai ales asupra securității alimentare a populației globului. Corpul medical veterinar din România este conștient de rolurile și responsabilitățile sale profesionale în ceea ce privește asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, dar mai ales în prevenirea și gestionarea bolilor la animale, inclusiv a celor transmisibile de la animale la om și, de asemenea, în asigurarea siguranței alimentare a concetățenilor. În această perioadă, este mai evident ca oricând rolul esențial al medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți în efectuarea activității sanitare veterinare de interes public, național.

Prin activitatea lor este asigurată indemnitatea teritoriului țării noastre de anumite boli care generează morbiditate și mortalitate mare în efectivele de animale, deci pagube economice însemnate. În același timp, activitatea lor este esențială în asigurarea siguranței  alimentare a populației, fiind veriga de bază a lanțului alimentar. Nu putem vorbi de siguranță alimentară în lipsa activității acestor medici veterinari împuterniciți, întrucât ei sunt cei care trebuie să certifice că produsele consumate de populație nu provin de la animale bolnave”, se arată într-un comunicat al Colegiului Medicilor Veterinari remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

Activitatea medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți este esențială pentru economia României și pentru asigurarea siguranței și securității alimentare a populației: ”Medicii veterinari împuterniciți sunt cei care au intervenit, punându-și în pericol sănătatea și chiar viața, în stingerea focarelor de gripă aviară, zoonoză care a determinat mortalitate ridicată în rândul populației din țările asiatice. Tot ei sunt cei care au intervenit, zi și noapte, pentru lichidarea focarelor de pestă porcină africană (PPA) și limitatea efectelor economice dezastroase  ale acestei epizootii. În contextul în care, în țara noastră încă mai apar focare de PPA, iar în țări vecine au apărut noi focare de gripă aviară, activitatea medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți este esențială pentru economia României și pentru asigurarea siguranței și securității alimentare a populației. În prezent însă, majoritatea medicilor veterinari împuterniciți se află în imposibilitatea de a-și continua activitatea, având în vedere că tarifele pentru acțiunile sanitare veterinare de interes public, contractate cu statul, au rămas cele din 2013, iar Guvernul României nu a adoptat încă, deși termenul legal a fost depășit, normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 236/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor”.

La acest moment, din cauza întârzierii punerii în aplicare a Legii, tot mai multe cabinete veterinare din mediul rural aleg să-și stopeze activitatea, iar acest lucru va afecta securitatea alimentară a țării.

22

”Întrucât, veniturile populației din mediul rural sunt extrem de mici și deci încasările medicilor veterinari de liberă practică împuternici, din activitățile de asistență medicală veterinară foarte scăzute, ei sunt practic obligați să suspende activitatea cabinetelor medicale veterinare individuale și să solicite șomaj tehnic sau indemnizatie conform legislației în vigoare. În ultima săptămână, numeroși medici veterinari de liberă practică împuterniciți au informat Colegiul Medicilor Veterinari că vor să suspende sau să înceteze activitatea cabinetelor medicale veterinare din mediul rural, deci din zona în care este cea mai mare nevoie de ele în perioada următoare, motivat de faptul că încasările sunt mult mai mici decât cheltuiele generate de funcționarea acestora.

Toate demersurile Colegiului Medicilor Veterinari, efectuate până în prezent, atât către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor cât și către ministerele avizatoare ale acestui proiect de hotărâre de guvern prin care sunt aprobate normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 236/2029 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor, au rămas fără rezultat. Solicităm insistent, și pe această cale, Guvernului României, să adopte și să publice cu maximă celeritate normele de aplicare a prevederilor Legii 236/2019 și să evite astfel închiderea unităților medicale veterinare din mediul rural, cu efecte greu de anticipat asupra securității și siguranței alimentare a populației.”

Medicii veterinari de liberă practică trebuiau să primească începând din ianuarie 2020 o indemnizație lunară de 10.000 de lei de la stat. Măsura se lasă însă așteptată întrucât guvernul nu a aprobat până acum normele de aplicare ale prevederilor Legii 236.2019.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere urgent un cadru legal pentru constatarea pagubelor suferite de fermieri Angelica Lefter - 2 aprilie 2020

Confederațiile și asociațiile din agricultură și industria alimentară, reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au trimis ieri, miercuri – 1 aprilie, o scrisoare către autoritățile centrale prin care solicită să elaboreze urgent cadrul legal pentru constatarea și evaluarea pagubelor suferite

23

de culturile agricole, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Așa cum arată și datele recente ale INMH, o mare parte a județelor din sudul și estul României sunt afectate de secetă puternică și extremă, care a început în toamna anului 2019 și continuă până în prezent. Recent, în a doua jumătate a lunii martie, starea precară a culturilor de toamnă a fost înrăutățită de fenomenul de îngheț, care, în unele zone, a degradat total suprafețe extinse cu rapiță sau păioase.

În absența unui cadru legislativ adecvat, Alianța solicită imperativ elaborarea procedurii de desfășurare a activităților de constatare și evaluare a pagubelor suferite de culturile agricole afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile amintite, în condițiile în care deja lanțul de aprovizionare și desfacere a produselor agro-alimentare este greu pus la încercare de criza provocata de pandemia de Covid-19.

“Este necesar ca acest act normativ să uniformizeze practica la nivel local, deoarece în acest moment cererile fermierilor / înștiințările de calamități sunt blocate întrucât autoritățile locale, în lipsa bazei legale clarificatoare, nu dau curs solicitărilor primite de la fermierii afectați deja, (…) Vă rugăm să dispuneți emiterea cu celeritate a Ordinului de Ministru/OUG/HG, în acest mod acoperindu-se vidul legislativ referitor la constatarea și despăgubirea pagubelor aduse culturilor agricole de fenomenele meteorologice nefavorabile (secetă, îngheț, etc)”, se arată în documentul trimis de Alianță către Guvernul României.

În apelul Alianței se mai solicită, pe fondul restricțiilor de trafic si măsurilor de distanțare socială, ca măsură urgentă și relativ ușor de pus în practică până la elaborarea actului normativ, organizarea unei comisii de constatare județene care să înceapă imediat, la nivel centralizat, evaluarea situației suprafețelor afectate de secetă până la nivel de bloc fizic, pentru o cartografiere precisă a extinderii feneomenului.

Procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor sunt necesare pentru a fi prezentate autorităților fiscale de control prin care se justifică efectuarea de cheltuieli cu înființarea și întreținerea culturilor agricole, care fie nu vor avea recoltă, necesitând a fi întoarse, fie vor fi reportate în cheltuielile noilor culturi care se pot înființa.

De asemenea, intervenția la nivel legislativ este imperios necesară, având în vedere că, la acest moment, fermierii sunt expuși riscului de neîndeplinire a obligațiilor din contractele futures, inclusiv riscului de acaparare a suprafețelor de teren de către furnizorii de inputuri.

24

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a publicat anterior materiale jurnalistice în care au fost prezentate problemele agricultorilor legate de culturile distruse de schimbările bruște de temperatură sau secetă prelungită. 

Prin mediatizarea cazurilor, publicația noastră a reușit să deschidă calea dialogului dintre agricultori și autorități, motiv pentru care am primit mulțumiri de la fermieri. Un exemplu este cazul lui Ștefan Gheorghiță din județul Brăila. În urma demersurilor noastre, Instituția Prefectului județului Brăila a dispus formarea unei comisii de specialitate pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse la nivelului județului Brăila.

Detalii găsiți în următorul articol: Fermier afectat de secetă: ”Împreună cu Agrointeligența, am reușit să facem autoritățile județene să se implice!”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Federația Națională PRO AGRO, Asociația Producătorilor de Porumb din România și Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Scrisoare deschisă adresată Președintelui și Primului-Ministru ai României: #HAI LA TREABĂ! meatmilk  2 aprilie 2020

După cum reiese din comunicatul transmis revistei Meat.Milk, în condiții de Covid-19, inițiativa #hailatreaba, aparută în mediul online ca urmare a măsurilor de diminuare drastică a activității economice și sociale adoptate de către factorii politici din România, a trimis Președintelui României Klaus Iohannis șI Prim-Ministrului Ludovic Orban, următoarea Scrisoare Deschisă:

”Stimate Domnule Președinte, Stimate Domnule Prim-Ministru,

 Oprirea generalizată a vieții sociale și a economiei românești prin decrete militare, ar trebui să se încheie. Daunele de durată și de anvergură cauzate de acest precedent autoritar le depășesc cu mult pe cele cauzate de virusul COVID-19. Poporul român – indivizi, familii, afaceri – trebuie să decidă singuri cum și când să revină la viața lor de zi cu zi.Nicio instituție a Statului nu are căderea (cel puțin morală) să închidă viața economică și socială a cetățenilor săi, pe termen nedefinit, sub pretextul unor „situații de urgență”. Funcționarii de stat și locali pot pretinde, sau chiar deține, puteri legale pentru a-și închide comunitățile. Dar ar trebui să reziste la exercitarea acestor puteri.

25

Considerăm “sănătatea” o chestiune ce intră în primul rând în zona de “responsabilitate individuală” și abia apoi de responsabilitate a comunităților (familie, loc de muncă, localitate). Responsabilitatea conceptului de “stat” poate fi asumată eventual în profilaxie, în anumite intervenții punctuale, țintite și în limitele bugetare prestabilite, fiind conștienți că niciun sistem nu este arhitecturat să funcționeze corect în regim de “suprasarcină” conjuncturală.

Nu știm și încă nu putem știi, câți români se vor îmbolnăvi sau vor muri de virus. Știm că predicțiile cu privire la infecția și ratele de deces sunt extrem de nesigure.Chiar și decesele reale atribuite COVID-19 nu sunt atât de ușor de numărat. Vârsta, starea generală de sănătate și comorbiditatea sunt variabile dificil de evaluat, iar oamenii pot muri „cu” virusul, dar nu „din” cauza acestuia în mod necesar – dovadă rata dintre vindecări și decese. De asemenea, este foarte dificil de evaluat letalitatea virusului în raport cu tipurile de gripă și răceli cunoscute anterior.

Până în prezent, decesele COVID-19 în Romania și în alte părți din lume sunt cu mult mai puține decât decesele în anotimpurile gripei obișnuite sau din pandemiile anterioare. Această înțelegere este importantă pentru a pune virusul, iar răspunsul guvernului la acesta, în perspectivă. Chiar și în timpul pandemiilor, depresiilor și războaielor mondiale trecute, oamenii au mers la muncă.

Suntem la curent cu statisticile legate de victimele COVID-19 și cu scenariile estimate în funcție de gradul de intensitate al reacției guvernamentale, la nivelul statelor. Ne dorim un număr cât mai mic de victime ale pandemiei dar, în același timp, nu putem ignora numărul victimelor calculat ca rezultat al întregului proces sau costurile financiare ale diferitelor tipuri de intervenții ale statelor, costuri care sub o formă sau alta sunt și vor fi suportate în final tot de către contribuabili.

În 1850, economistul francez Frédéric Bastiat a ajutat lumea să înțeleagă „costurile văzute și nevăzute” ale politicilor statului. Este simplu să vezi cum carantinele și blocajele vor încetini răspândirea COVID-19. Este esențial, dar nu atât de simplu, să vedeți costurile și prejudiciile cauzate de oprirea economică. Doar atunci vom putea înțelege rațional compromisurile implicate.

În mai puțin de o lună, mii de proiecte antreprenoriale mici și medii sunt complet destructurate. Companii mijlocii și mari se confruntă cu probleme majore. Aproximativ 10% din populația activă este deja în șomaj. Sute de

26

mii de venituri sunt afectate. Libertatea individuală este profund afectată.

Câți români care suferă de alte boli nu pot vedea acum un medic? Câți români își vor pierde locurile de muncă, economiile de viață și sentimentul lor de valoare de sine? Câți vor ceda depresiei, abuzului de droguri, alcool sau sinucidere? Câți își vor pierde casele, vor divorța sau vor suferi abuzuri? Câți nu se vor recupera niciodată în cariera lor? Câte întreprinderi mici, inclusiv cele vitale ale medicilor vor dispărea din comunitatea dvs.? Câți tineri nu vor mai „decola” antreprenorial? Va crește criminalitatea?Aceste întrebări nu sunt retorice. Toate aceste lucruri s-au întâmplat, într-o anumita măsură cu ocazia și în urma recesiunilor anterioare.

Se vor întâmpla din nou – foarte curând – dacă nu reușim să acționăm imediat. Mii și mii de întreprinderi mici și mijlocii sunt destructurate și vor închide, la fel cum au făcut deja mulți angajatori mai mari. Milioane de lucrători sunt deja șomeri, mulți alții vor urma. Efectele vor fi în lanț și se petrec deja.

Considerăm că măsurile draconice impuse populației și agenților economici trebuie să înceteze, făcând loc abordărilor raționale, echilibrate, constructive. Intervenţionismul politicului pentru combaterea epidemiei de coronavirus generează deja un adevărat genocid economic.Considerăm că abordarea ”#stamacasa”, în formă continuată și impusă politic a declanșat și va accentua o criză economică, o posibilă situație de “stagflație”, ce poate depăși ca impact negativ, ca pagube totale, criza medicală provocată de pandemia Covid-19.

Ne este teamă că din această criză provocată de intervenția politicului (care reprezintă Statul) vom ieși cu toții mai săraci și mai lipsiți de libertăți și de independență economică. “Intervenționismul etatist” ocupă gradual un teren aparținând “pieței libere” și considerăm “etatovirusul” mai periculos pentru societate în ansamblu decât “coronavirusul”.

Ne este teamă că există o probabilitate semnificativă ca evoluțiile viitoare să afecteze prin diferite măsuri într-o proporție mult mai mare pe cei mai cumpătați și mai productivi, indivizi și companii, prin diferite măsuri ce vor fi impuse de către factorul politic și justificate apoi prin “nevoia de solidaritate”.

Considerăm ca abordarea politică în problema “coronavirus” este marcată, în general, de populism. Acesta are ca și cauze principale sistemul actual de vot, caracterizat prin necorelarea între puterea de vot și contribuția la

27

bugetele publice și consecința sa directă, permanenta expansiune a statului în dauna sferei private (persoane fizice și juridice), la nivel de reglementări, de arii de responsabilitate și de mărime a bugetelor.

Considerăm că oportunitatea care se cere a fi fructificată în această conjunctură nefericită poate fi aceea de a

deschide o discuție serioasă cu privire la reducerea atribuțiilor statului și implicit a costurilor sale, despre nevoia de echilibru bugetar și despre actuala formă a sistemului de vot, întrucât în aceste aspecte se află rădăcina tuturor problemelor, a abordărilor eronate.

Nu vrem să “primim” nimic de la stat pentru care nu am plătit.Nu vrem să fim “protejați” fără să cerem.Nu vrem să ne fie “îngrădită libertatea” atunci când nu deranjăm pe nimeni.Vrem să fim lăsați să ne “asumăm individual responsabilitatea” pentru propriile decizii!

Considerăm că nu virusul este cauza problemelor economice aparute deja, ci răspunsul inadecvat, disproporționat al politicului la această provocare.

Nu există niciun conflict între preocupările umanitare și cele economice. O Românie mai săracă va fi o Românie mult mai puțin sănătoasă, una mai vulnerabilă la boli viitoare. O abordare locală, de jos în sus, este singura cale eficientă de a lupta cu virusul. După cum vedem acum și am vazut și în trecut, în general, conducerea unui stat manifestă structural un deficit de competență în timp de criză.

La nivel fundamental, libertatea este cu adevarat mai importantă decât securitatea sau – în acest caz – decât o iluzie a securității.

Guvernul nu poate decide ce aspecte ale vieții noastre sunt esențiale sau neesențiale. Poporul nu poate sta pur și simplu acasă și nu poate aștepta ajutoarele guvernamentale din fonduri pe care guvernul, aflat într-un permanent deficit bugetar, nu le are.Știm că nu suntem o societate avansată medical, tocmai din această pricină ținem să menționăm că abordarea de față este în deplină concordanță cu bunele practici pe care țările din prima linie a combaterii pandemiei SAR-COV2, adică Coreea de Sud, Japonia și Taiwan le-au dovedit. Aceste țări, prin cele două măsuri simple și eficace: distribuția de măști și distribuția de teste, acompaniate de izolarea celor simptomatici sau asimptomatici, au reușit să conjuge cele două segmente din societate atât de importante acum: sănătatea și economia fără a le prejudicia împreună sau separat.

28

Economia și urgența repornirii sale nu este, în opinia noastră, un moft sau o atitudine de insubordonare ori de frondă, ci, așa cum arată nenumărați antreprenori, economiști, companii de analiză și strategie, o necesitate imediată interconectată în mod vital și cu strategia de combatere, pe termen mediu și lung a pandemiei, de diminuare consistentă a efectelor sale cumulate și bineînțeles de repornire accelerată a economiei.

După cum știm cu toții, evoluția României nu a fost ușoară în ultimii 30 de ani. De la angajat la angajator, de la firmă mică la companie transnațională, provocările și dificultățile imense ne-au călit pe toți în feluri extrem de complicate. Or, rațiunea, experiența, datele statistice, știința economică și o miriadă de alte discipline, ne arată cât de greu se construiește un climat economic stabil și cât de ușor se pierde.

Prin urmare, pledăm pentru un semnal inechivoc de a ne intoarce în cel mai scurt timp posibil în deplină activitate, doar aceia care găsim de cuviință să o facem, în deplină cunoștință de cauză și prin respectarea firească a regulilor de prevenție în contextul actual.

Numai prin schimbarea de urgență a paradigmei din #stamacasa în #hailatreaba putem reporni economia, limita pagubele produse deja și demara revenirea la o normalitate imperios necesară.

Stimați decidenți politici – Redeschideți economia, redați-ne libertatea! Hai la treabă!

Semnează, în numele inițiativei #hailatreaba,Octavian Bădescu,Fondator Freedom Group

PS: Vă rugăm să luați în considerare o evidență și anume că prezenta scrisoare deschisă nu este un îndemn la nesupunere civică și/sau la nerespectarea ordonanțelor militare și a altor prevederi legale în vigoare. Ea reprezintă exprimarea unui punct de vedere, acela că este necesar a fi luate în considerare și alte soluții, care să aibă un impact mai puțin dăunator asupra activității economice și a vieții a milioane de români”.

Epidemia de speculă şi profitori. De ce nu plafonaţi adaosul comercial cum au procedat şi alte ţări?! Marian MUŞAT 01 aprilie 2020 În plină criză covidiană, când profitorii şi specula cu produse agroalimentare înfloresc, premierul Ludovic Orban a declarat că Guvernul nu poate plafona preţurile la alimente pentru că majoritatea

29

produselor din acest sector provin din import iar producătorii din afara graniţelor ţării au mărit preţurile.

"Dacă furnizorul extern a crescut preţul, eu nu pot să-i impun să vândă la preţul cu care vindea luna trecută. Nu poţi să impui un preţ din burtă, pentru că produsele vor dispărea de pe piaţă, se vor vinde în mod ilegal prin alte reţele. Eu nu pot să fixez preţul la cartoful sau mărul importat din Polonia. Dacă preţul la care se importă a crescut, evident va creşte preţul şi în România. Sigur că pe anumite produse, cum sunt cele de dezinfecţie, preţurile au luat-o razna. Trebuie văzut şi adaosul comercial, trebuie făcută o analiză pe lanţul de la producător la importator, distribuitor. Soluţia cea mai bună este să creşti producţia", a declarat premierul la Realitatea PLUS.

„De ce nu plafonaţi adaosul comercial la vânzător?”Declaraţia şefului Executivului a inflamat membrii Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.  „Domnule premier, în primul rând e bine că recunoaşteţi că produsele agroalimentare vin din import. Aşa este, nu puteţi impune plafonarea preţului la producător, dar puteţi impune plafonarea adaosului comercial la vânzător la 15-20 la sută. Cei are care nu respectă adaosul să fie impozitaţi pe diferenţă cu 90-95 la sută sau chiar cu închiderea activităţii (a se vedea ce măsuri a luat Italia!). Apoi, ne îndemnaţi să mărim producţiile! OK! Dar pe ce resurse financiare? O s-o facem şi cui le vindem, dacă Guvernul pe care-l conduceţi favorizează importul şi specula?”, a venit cu promptitudine replica liderului SPA Olt, inginerul Ion Păunel.

„Plafonaţi odată adaosurile comerciale!”Pe aceeaşi poziţie se situează şi europarlamentarul şi prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan. Iată a scris pe pagina lui de Facebook: „Plafonaţi odată adaosurile comerciale! Germania a făcut asta la produsele de bază la maxim 10%. Sau măcar sporiţi controalele pe marile lanţuri prin Consiliul Concurenţei, ANAF, ANPC! Producătorii români NU au modificat preţurile la poarta fabricii. Am vorbit cu 10/12 giganţi din domeniul producţiei şi procesării”.           “Le pregătim însă o «surpriză» majoră speculanţilor şi ticăloşilor!”Întrucât explozia preţurilor la produsele de bază nu a primit nicio reacţie din partea autorităţilor, doar analize, promisiuni şi măsuri concrete la… Sf. Aşteaptă!, Rareş Bogdan a luat atitudine împotriva “speculanţilor şi ticăloşilor” cărora li se pregătete o “surpriză”.“Nu vă speriaţi, NU este în România. Încă! Le pregătim însă o "surpriză" majoră speculanţilor şi ticăloşilor ce speculează fricile, teama, disperarea oamenilor........ NU există nu se poate, există doar dacă vrei, poţi! Şi vrem şi

30

vom rezolva această problemă într-un fel sau altul. Solicit ca până atunci, cei de la ANPC, Consiliul Concurenţei şi Anaf să îşi facă treaba cu gândul la părinţii lor care sunt victimele unor astfel de speculanţi şi ticăloşi”, a postat prim-vicepreşedintele PNL la 28 martie a.c.

Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

EXCLUSIV! Nimeni nu mai investeste in acest sector. Maine ce veti manca?In apr. 2, 2020

„Oamenii nu mai investesc în acest sector. Oamenii fug!”, a afirmat fermierul Miron Dascălu la emisiunea „Agricultura la Raport”, din cadrul postului de televiziune AGRO TV. Acesta a identificat principalele probleme ale sectorului suin din România, printre care prețurile exagerate sau chiar lipsa materiei prime. „Nu mai avem hrană la animale. Nu avem șiroturi, furaje pentur animale”, spune Miron Dascălu.

Crescătorii de porci au intrat într-o situație alarmantă, fiind afectați atât de criza provocată de pandemia de coronavirus, dar și de vechea problemă – Pesta Porcină Africană. Una dintre dificultățile acestui sector reprezintă lipsa unei colaborări între fermierii locali și marile lanțuri de retail. „Eu am porci în grajd la 140 de kilograme! Nu pot să îi tai în fabrică, pentru că nu se vând garantat”, a spus Miron Dascălu, fermier membru Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin – AFISS.

Sectorul suin a suferit o diminuare substanțială a efectivelor, generându-se o instabilitate în piața cărnii de porc. Acest fapt a fost confirmat de balanța comercială negativă a anului 2019, când s-a importat o cantitate-record de circa 328.000 de tone carne de porc. Restricțiile impuse de evoluția COVID-19 vin să adâncească criza filierei porcului în România, în contextul în care importăm 60% din necesarul de carne de porc pentru consumul intern. Astfel, avem un procent minim de producție a cărnii de porc la nivel național și trebuie luate măsuri în acest sens, afirmă fermierul Miron Dascălu, în exlusivitate la AGRO TV.

Celula de criză la nivelul Ministerului Agriculturii

31

„Este o problemă de siguranță alimentară națională ! Noi trebuie să găsim formula URGENT ! Trebuie să fie luate toate produsele naționale care se produc, să se facă o inventariere urgentă și toate să ajungă în hipermarketuri. Dar nu prin legi care se aplică peste șase luni…”, a transmis fermierul Miron Dascălu.

Activitatea de reproducție a fost grav perturbată, s-au ucis peste 40.000 de scroafe din focarele de PPA și multe ferme de reproducție au fost închise. În acest sens, secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, George Scarlat, a declarat în exclusivitate pentru AGRO TV, că există o celulă de criză la nivelul ministerului, care lucrează la măsuri pentru soluționarea acestor probleme. Printre măsurile cerute de către organizațiile profesionaale din sectorul suin, au fost precizate ca magazinele alimentare și hipermarketurile trebuie să cumpere cu prioritate de la producătorii români, iar diferența să fie completată din importuri; să se impună sancționarea celor care nu achiziționează toate produsele și preparatele din carne cu prioritate de la producătorii români; și să aibă loc securizarea prin legi a produselor românești și a producătorilor români.

„Pentru a ne acoperi necesarul de consum național și importul de purcei, e necesar de aproximativ 190 de mii de scroafe. N-o să putem într-un an de zile să reușim acest ecart să-l acoperim, Dar am făcut monitorizarea prețului de la raft pentru principalele produse alimentare de bază, saptâmănal prin intermediul colegilor din direcțiilor agricole județene, colectăm aceste date să vedem unde și când fluctuează prețurile. Avem monitorizarea de alimente și inputuri la agenții economici. Și aici am un semnal! Ministerul agriculturii a făcut o sesizare către ministerul afacerilor interne că trebuie să găsim o soluție ca TOȚI operatorii economici să raporteze atunci când ministerul agriculturii le cere inventariul și stocurile!”, a declarat Secretarul de Stat la Ministerul Agriculturii, George Scarlat, în exclusivitate pentru AGRO TV.

Alimentele nedistribuite pentru persoane nevoiașe, redistribuite către cei aflați în carantină DE PETRU ZOLTAN | 02.04.2020 -

Bunuri de primă necesitate prin POAD/

Guvernul va adopta o OUG prin care alimentele și produsele de igienă cumpărate din fonduri europene pentru persoanele nevoiașe urmează

32

să fie redistribuite către personele aflate în carantină, izolare, autoizolare, dar și către persoanele și copiii aflați în centre de plasament.

Uniunea Europeană a finanțat Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD), prin care Ministerul Fondurilor Europene achiziționează alimente de bază și produse de igienă pentru persoanele nevoiașe din întreaga țară. Pentru perioada 2014-2020, României i s-au alocat puțin peste 441 milioane de euro iar statul a venit cu o cofinanțare de 77,8 milioane de euro. Programul POAD a beneficiat de o finanțare totală de 518,83 milioane de euro.

Conform planului de finanțare al POAD, pentru anul 2019, Uniunea Europeană a alocat aproximativ 65,5 milioane de euro pentru achiziționarea alimentelor și produselor de igienă. Pentru anul 2020, suma este de aproximativ 78,6 milioane de euro. Produsele achiziționate prin POAD au fost trimise la nivel local către depozitele deținute de prefecturi, iar de aici către administrațiile locale care aveau obligația să le distribuie cetățenilor. Însă o parte dintre cetățeni nu le-au ridicat, din diferite motive. Astfel, la nivel fiecărui județ au rămas mai multe stocuri de produse alimentare și de igienă.

Cum se împart produsele

Conform proiectului de Ordonță de Urgență care urmează să fie adoptat de premierul Ludovic Orban, produsele alimentare și de igienă se vor distribui către persoanele „aflate în carantină, izolare și autoizolare ca urmare a aplicării măsurilor dispuse prin ordonanțele militare, precum și persoanelor vârstnice instituționalizate în Centre de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice si copiilor instituționalizați în Centrele de plasament în regim rezidențial”.

Produsele rămase nedistribuite vor fi alocate la nivelul județului prin direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului persoanelor vârstnice instituționalizate în Centre de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice și copiilor instituționalizați în Centrele de plasament în regim rezidențial, în funcție de nevoile identificate

În cazul în care vor rămâne produse nedistribuite, acestea vor fi puse la dispoziția direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului de către Instituțiile Prefectului.

33

Eurostat: România, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale din UE în februarie DE ALEXANDRU POP | Actualizat: 02.04.2020 -

Preţurile producţiei industriale au scăzut în februarie cu 1,3% în zona euro şi cu 1% în Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2019, iar România a raportat cel mai semnificativ avans în rândul statelor membre, arată datele Oficiului European de Statistică.

În februarie, cele mai mari creşteri anuale ale preţurilor producţiei industriale au fost raportate în România (3,4%), Ungaria (3,3%) şi Bulgaria (3%), iar cel mai semnificativ declin în Danemarca (minus 5,7%), Estonia (minus 4,7%) şi Italia (minus 3,8%).

Conform datelor Eurostat, preţurile producţiei industriale au scăzut cu 0,6% în zona euro şi în UE în februarie, comparativ cu luna precedentă.

Cele mai mari creşteri lunare ale preţurilor producţiei industriale au fost raportate în Slovacia (2,2%), Irlanda şi Cipru (ambele cu 0,2%), iar cel mai semnificativ declin în Danemarca (minus 2,2%), Spania şi Portugalia (ambele cu minus 1,3%).

România a raportat un declin de 0,9% în februarie, faţă de un avans de 1,6% în ianuarie. 

Lege care intră în vigoare: Salariații vor avea mai multe zile libere în fiecare an. Schimbări și pentru profesori și elevi POLITIC Ovidiu Bărbulescu scris ieri, 12:17

Angajatorii vor putea acorda tuturor salariaților zile libere pentru sărbătorirea Paștelui și Rusaliilor, atunci când acestea sunt celebrate la date diferite, în funcție de calendarul fiecărei confesiuni, dar cu recuperarea zilelor acordate în plus, potrivit unui proiect de lege promulgat astăzi de președintele Iohannis.

De ce este important: Codul Muncii prevede obligativitatea acordării salariaților de zile libere cu ocazia celor mai importante sărbători religioase. Printre zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt incluse trei sărbători religioase creștine (Paștele, Rusaliile și Crăciunul), însă dacă data sărbătoririi Crăciunului cade întotdeauna pe aceeași dată calendaristică, în schimb pentru Paște și Rusalii, anual, pot exista date diferite, în funcție de confesiune.În total, de Paște și Rusalii sunt stabiite prin lege 5 zile libere: Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paște, prima și a doua zi de Rusalii.

34

Cum de cele mai multe ori Paștele este sărbătorit în zile diferite de catolici și ortodocși, mulți angajați ar putea beneficia de noile prevederi.

Autorii proiectului arată că în cazul a numeroși angajatori se pune problema aplicării prevederilor Codului muncii coroborate cu cele ale Legii privind libertatea religioasă, astfel încât salariații să poată beneficia de zilele legate libere potrivit religiei sau cultului căruia îi aparțin, dar totodată să nu disrupă activitatea angajatorului. ”Totodată merită subliniat faptul că în zonele locuite de persoane aparținând ambelor culte și îndeosebi în familiile mixte este un lucru obișnuit ca oamenii să sărbătorească Paștele conform calendarului ambelor culte, să respecte tradițiile și obiceiurile religioase ale celorlalți”, arată inițiatorii.

Astfel, proiectul prevede posibilitatea ca, în zonele unde salariații aparțin mai multor culte creștine care sărbătoresc în date diferite Paștele, să poată fi acordate tuturor angajaților cele 10 zile de sărbătoare însumate, urmând ca 5 zile să fie recuperate. ”Pentru salariatii care apartin de un cult religios legal, creștin, zilele libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paștelui, prima și a doua zi de Paști, prima și a doua zi de Rusalii, se acordă în funcție de data la care sunt celebrate de acel cult”, clarifică forma finală a proiectului. Salariații care au beneficiat de zilele libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paștelui, prima și a doua zi de Paști, prima și a doua zi de Rusalii, atât la datele stabilite pentru cultul religios legal, creștin, de care aparțin, cât și pentru alt cult creștin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator.

Proiectul are și prevederi în privința zilelor libere de sărbători religioase acordate în sectorul educației, nu numai din perspectiva cadrelor didactice și nedidactice supuse relațiilor de muncă și prevederilor contractelor colective de muncă, ci și a elevilor sau studenților. Inițiativa legislativă propune ca ministerele de resort și instituțiile de învățământ să țină cont la stabilirea zilelor libere atât de diferența dintre datele la care cultele creștine sărbătoresc Paștele, cât și de sărbătorile religioase ale altor religii recunoscute în România. Astfel, toate cadrele didactice și nedidactice din unitățile de învățământ și toți elevii/studenții vor beneficia de zile libere pentru a se putea bucura de sărbătorile religioase proprii, susțin autorii proiectului.

Ce adaosuri sunt permise la producător și vânzător Conform proiectului, la stabilirea structurii anului școlar, Ministerul Educației și Cercetării va avea în vedere: ”a) pentru beneficiarii direcți ai educației și formării profesionale care aparțin de un cult religios legal, creștin, acordarea zilelor libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paștelui, prima și a

35

doua zi de Paști, prima și a doua zi de Rusalii, în funcție de data la care sunt celebrate de acel cult; b) includerea a două zile libere suplimentare pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru beneficiarii direcți ai educației profesionale apaținând acestora, cât și pentru întreg personalul din învățământ”.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru activitatea de exploatare forestieră, precum şi criteriile de atestare pentru activitatea de exploatare forestieră, din 21.11.2018, Ministerul Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 485/2020 la 31.03.2020

Hotărârea nr. 248/2020 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate" pentru anul 2020, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 272 din 01.04.2020. A intrat în vigoare la 01.04.2020

Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, Parlamentul României Va fi modificat de L 28/2020 la 16.05.2020

Decretul nr. 214/2020 privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, Preşedintele României Publicat în Mof I nr. 274 din 01.04.2020. A intrat în vigoare la 01.04.2020

Legea nr. 28/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 274 din 01.04.2020. Va intra în vigoare la 16.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 268 din 31.03.2020. A intrat în vigoare la 31.03.2020

Ordonanţa nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, Guvernul României Va fi modificat de L 34/2020 la 04.04.2020

Legea nr. 35/2020 privind acordarea unui ajutor financiar familiilor pentru plata serviciilor oferite de bonă, Parlamentul României Publicat în Mof I

36

nr. 271 din 01.04.2020. Va intra în vigoare la 31.05.2020

Ordinul nr. 822/2020 pentru modificarea Ordinului ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri nr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de situaţii de urgenţă operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri Publicat în Mof I nr. 275 din 02.04.2020. A intrat în vigoare la 02.04.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 478/2020 de rectificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 de stabilire a listei cu alimente noi a Uniunii (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 102 din 02.04.2020. Va intra în vigoare la 22.04.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr 479/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1235/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte regimul de import al produselor ecologice din ţări terţe (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 102 din 02.04.2020. A intrat în vigoare la 02.04.2020

.........................

Noi standarde privind etichetarea originii ingredientelor primare din alimente Liviu GORDEA  02 aprilie 2020 - La aproape doi ani de la adoptarea actului normativ de către Comisia Europeană, începând cu 1 aprilie 2020 au intrat în vigoare noile norme privind etichetarea originii ingredientelor primare din alimente.

Potrivit reglementărilor care au fost aprobate prin vot în mai 2018 de către toate statele membre, originea ingredientului primar trebuie indicată atunci când ea nu coincide cu originea alimentului, pentru a nu induce în eroare consumatorii şi pentru a armoniza prezentarea acestor informaţii. Noul regulament promite să asigure "un nivel ridicat de transparenţă, oferind cetăţenilor UE informaţii clare despre originea alimentelor vândute pe piaţa UE".

Obiectivul este de a evita informaţiile înşelătoare sau potenţial înşelătoare cu privire la etichetarea produselor alimentare. Sunt oferite diverse opţiuni prin utilizarea uneia dintre aceste trei indicaţii: "UE", "Din afara UE" şi "UE şi din afara UE". Aşadar, conform noului standard, mărcile de identificare care însoţesc produsele alimentare nu sunt considerate o

37

indicaţie a ţării de origine sau a locului de provenienţă.

"Ingredient primar" înseamnă ingredientul sau ingredientele dintr-un produs alimentar care reprezintă mai mult de 50% din respectivul aliment sau pe care consumatorul le asociază de obicei cu denumirea produsului şi pentru care, în majoritatea cazurilor, este necesară o menţiune cantitativă. Indicarea originii ingredientelor primare este un element cheie pentru consumatori pentru a accesa informaţii mai clare cu privire la produsele alimentare pe care le achiziţionează şi reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru operatorii alimentari pentru a-şi pune în valoare produsele.

........................................

CIFRE ŞOC: CÂTE MILIOANE de PURCEI şi de PUI IMPORTĂ România! Agroinfo 02 aprilie 2020 - :

APELUL FERMIERILOR ROMÂNI CĂTRE GUVERN. Reprezentanţii crescătorilor şi exportatorilor de animale din România cer Guvernului să NU accepte interzicerea transporturilor de animale vii pe teritoriul Uniunii Europene, pe perioada pandemiei de coronavirus.

Aceştia susţin că interzicerea transportului de animale vii va prăbuşi zootehnia României şi spun un „NU” hotărât unei astfel de interdicţii, atâta timp când bunăstarea animalelor este respectată.

Redăm mai jos, integral, scrisoarea deschisă a preşedintelui ACEBOP către Prim-mininistrul României:

38

Către,Domnul Ludovic ORBAN, Prim-ministrul României

Stimate domnule Prim-ministru,

Fermierii crescători de animale de rentă sunt îngrijoraţi privind demersurile făcute de unii europarlamentari şi ONG-uri europene pentru stoparea transporturilor de animale vii, în contextul epidemiei cu Coronavirus, COVID-19.

Este demonstrat ştiinţific că animalele nu transmit Coronavirusul.

Vă aducem la cunoştinţă faptul că România este singurul stat european care are în curs de adoptare un proiect legislativ cu condiţii intărite de bunăstare pentru animalele vii în timpul transportului. Am salutat cu încredere proiectul iniţiat de domnii Miniştri Florin Cîţu şi bunăstare pentru animalele vii în timpul transportului., proiect care va micşora, prin aplicarea lui, riscul ca animalele să suporte condiţii de transport sub standardele europene.

În acelaşi timp, am agreat Ghidul de monitorizare a măsurilor aplicate la graniţă, publicat de Comisia Europeană în data de 16 martie, care cuprinde elemente importante pentru protecţia comercială.

În primele zile ale epidemiei, am întâmpinat un disconfort accentuat datorită restricţiilor de pe teritoriul Ungariei privind transportul de purcei, la fel şi la graniţa Nădlac, unde camioane cu pui de o zi au aşteptat ore întregi la cozile formate.

Odată cu stabilirea „culoarelor verzi”, situaţia s-a ameliorat simţitor, atât pentru animalele vii, cât şi pentru produsele alimentare, decizia acestei măsuri fiind într-adevăr benefică pentru producători.

Evoluţia situaţiei în raport cu COVID-19 este una pozitivă, chiar dacă mai apar neclarităţi sau riscuri, acestea sunt punctuale şi le rezolvăm printr-o bună comunicare cu Guvernul.

România este o ţară dependentă, mai bine de 70%, în domeniul agroalimentar, de celelalte state membre. În acest context, interzicerea transporturilor de animale vii ne-ar aduce mari dezechilibre economice.

Datorită evoluţiei pestei porcine africane (PPA) şi a neaplicării legii reproducţiei la suine, nu avem reproducţie. Achiziţionăm în jur de 1,5 milioane capete purcei din state membre mari producătoare, precum

39

Germania, Spania, Danemarca, Olanda, Ungaria şi milioane de pui de o zi.

În ţară intră zilnic multe transporturi cu animale vii, care ajung la destinaţie cu respectarea regulilor comunitare pentru bunăstarea animalelor.

Este o perioadă benefică şi exporturilor de ovine şi bovine către statele din Golf, ţinând cont de faptul că în această perioadă nu se înregistrează temperaturi care să streseze animalele.

Respectăm bunăstarea animalelor şi considerăm că treptat, printr-un plan pe 4-5 ani, vom ajunge la plus valoarea dată de comercializarea cărnii.

Susţinem poziţia Comisiei Europene din Orientările privind măsurile de gestionare a frontierelor publicate la 16 martie, în care se insistă asupra faptului că transportul de animale între Statele Membre şi ţările din afara UE trebuie să continue, în ciuda problemelor severe impuse de epidemia actuală.

Vă rugăm, stimate domnule Prim-ministru, să ne susţineţi activitatea de producători, exportatori şi să nu acceptaţi interzicerea transportului de animale vii.

Mulţumim pentru sprijin, asigurându-vă de întreaga noastră consideraţie.

Preşedinte ACEBOPDr. Mary-Eugenia PANĂ

………………….

INTERNE

PÂINEA ţării, în pericol?! Aurel Popescu: “Trebuie să ne asigurăm grâul pentru panificaţie!” Marian MUŞAT  02 aprilie 2020 - Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase - ROMPAN atrage atenţia guvernanţilor să analizeze cu maximă responsabilitate stocurile de grâu pentru consumul intern care nu fac obiectul exportului şi să se ia din timp măsurile ce se impun.

În caz contrar, riscul este major ca populaţia să rămână fără pâine!„Până la noua recoltă mai avem trei luni, plus o lună de tranzit (iulie) care, de fapt, înseamnă cel puţin jumătate din consumul lunar, adică 100 de mii de tone de făină, şi vom mânca tot din grâul vechi în luna iulie. Pentru că nu poţi să intri cu grâul nou din plin să-l mănânci tot.Deci, noi ne dorim ca ministerul Agriculturii să facă o analiză serioasă prin Direcţiile agricole judeţene, prin structurile organizatorice pe care le are cu

40

privire la stocurile care sunt neimplicate în exportul de grâu. Şi atunci, în funcţie de acest lucru, vedem dacă e nevoie şi să cerem să se scoată de la rezerva de stat, dacă nu să se iau măsuri cu exportul”, ne-a declarat Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN.  

Îngrijorare cu pâinea noastră cea de toate zilele!ROMPAN are semnale îngrijorătoare pe fondul creşterii preţului grâului, al exportului şi al obţinerii unei recolte mai reduse din cauza anului agricol dificil, în condiţiile stării de urgenţă generate de pandemia cu coronavirusului.„Noi avem semnale îngrijorătoare pentru că preţul grâului în momentul de faţă a crescut destul de mult, la 950 de lei tona adus la moară, ceea ce e clar că această creştere se datorează diferenţei dintre cerere şi ofertă. Cererea e mai mare decât oferta! Nouă comerţul ne-a cerut foarte multă făină să dăm la fondul pieţei, am măcinat din plin şi, sigur, că ne-am diminuat stocurile pe care le avem noi contractate şi achiziţionate”.

Ambalarea făinii şi a mălaiului nu poate face faţă cererii pieţei!De la declanşarea pandemiei de coronavirus supermarketurile au rămas cu rafturile goale la raioanele specializate pe desfacerea făinii şi mălaiului, iar unele reţele au raţionalizat comercializarea alimentelor de bază, argumentând că vând produse doar pentru consumul personal şi nu en-gros. Întrebarea care se pune este din ce cauză lipsesc mălaiul şi făina de pe piaţă?!„Noi avem un consum liniar de făină şi mălai în fiecare lună de circa 100 de mii de tone de făină şi circa 30 de mii de tone de mălai. Dar cum populaţia încearcă să-şi facă stocuri pentru pandemia asta, au crescut cererile de 3,5 ori, de la 100.000 t la 350.000 t. Noi avem făina, avem grâul, dar nu avem maşini de ambalat pentru asemenea cantitate. Şi aici este locul strâmt - să spun aşa -; ambalarea făinii şi a mălaiului nu se poate face în ritmul cererii pieţei”, a precizat Aurel Popescu.

Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

41

Peste 190 de pomicultori au participat la Conferința Națională a Pomiculturii 2020 Ion BANU Joi, 02 Aprilie 2020

Cea de-a VII-a ediție a Conferinței Naționale a Pomiculturii, organizată la Poiana Brașov de către Centrul pentru Management Agricol cu sprijinul Asociației Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare de Legume și Fructe (OIPA Prodcom), a reunit peste 190 dintre cei mai performanți fermieri din sectorul pomicol, alături de specialiști și reprezentanți ai celor mai mari companii producătoare de tehnologii din agribusiness. Motivul principal l-a constituit o discuție realistă despre schimbările aduse de reforma PAC în sectorul pomicol, tendințele pieței, tehnologii inovatoare pentru creșterea productivității și, nu în ultimul rând, despre soluțiile specializate de finanțare în domeniul pomicol.

Principalele direcții ale Planului Național Strategic

În deschiderea conferinței, Mihail Coman, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură de la Pitești-Mărăcineni, a prezentat principalele direcții ale Planului Național Strategic pentru Pomicultură pentru intervalul 2021-2034, menționând faptul că în intervalul 2015-2019 au fost finanțate doar 40% din totalul proiectelor depuse pentru reconversie și modernizare, respectiv 493 de proiecte din totalul de 1.267 depuse, valoarea finanțată prin fonduri europene fiind de 270 milioane de euro.

„Dacă în 2017, în România, consumul de fructe pe cap de locuitor era de 62 de kilograme, pentru 2027 previzionam o creștere a consumului la 85 de kilograme, iar pentru 2034 la 93 de kilograme. În 2017 România a exportat 10.000 tone de fructe, în valoare de 13 milioane de euro, iar pentru 2027 se estimează o cantitate de 80.000 tone, cu o valore totală estimată la 104

42

milioane de euro. În 2020 exploatațiile pomicole noi au reprezentat 8,957 de hectare, iar pentru 2027 estimăm creșterea suprafeței la 17.685 de hectare,“ a declarat Mihail Coman.

Pe parcursul sesiunilor interactive, Aurel Tănase, președintele OIPA Prodcom, a identificat problemele cu care fermierii se confruntă, urmând că acestea să fie supuse atenției Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în cadrul unei întâlniri care va avea loc săptămâna viitoare. Accentul a fost pus pe nevoia de asociere, sub această formă fermierii urmând să beneficieze de condiții mai bune pentru valorificarea producției, precum și de o importantă reducere a cheltuielilor pentru input-uri.

„Situația importurilor, omologarea produselor la nivel european şi național, plafonarea subvențiilor, obținerea unor producții de calitate eșalonate pe o perioadă lungă de timp, nevoia de asociere a fermierilor, situația gravă a livezilor părăsite și care reprezintă focare de infecție sunt doar o parte dintre subiectele pe care le avem în vedere şi pentru care ne dorim să găsim soluții împreună cu reprezentanții MADR,“ a declarat Aurel Tanase, președintele OIPA Prodcom.

Producția românească, tot mai solicitată

Prezent la discuții, Ovidiu Popescu, consilier superior Direcția de Dezvoltare Rurală din cadrul MADR, a discutat cu fermierii despre identificarea de fonduri neconsumate pentru proiectele valoroase din sectorul pomicol, proiecte punctate, dar care nu au primit finanțare, precum și despre alte probleme cu care pomicultorii de confruntă zi de zi.

Producția românească de fructe și legume este din ce în ce mai solicitată la nivel național și are nevoie de permanentă susținere, iar eliminarea concurenței neloiale trebuie să devină o prioritate. Fermierii români sunt pregătiți să folosescă ambalaje de unică folosită marcate cu etichetă pentru identificarea și eliminarea riscurilor, astfel încât piața să se bucure de produse sigure.

43

Pentru intervalul 2021-2027, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură de la Pitești-Mărăcineni a solicitat finanțare în valoare de 500 milioane de euro pentru o suprafață de 17.000 de hectare.

De asemenea, cele mai importante companii de tehnologii din agribusiness – Adama, Intermag, SummitAgro, TimacAgro, Agricover – au fost prezente și au vorbit despre soluțiile eficiente de scădere a costurilor de producție la hectar și despre cele mai noi și performanțe tratamente pentru sector pomicol.

Puiu Ilisei: SUNTEM ai NIMĂNUI! VIN TIRURILE cu CARNE DE PUI din FOCARE CONFIRMATE cu GRIPĂ AVIARĂ! Paula Ciupag02 aprilie 2020

CRIZĂ CORONAVIRUS. Piaţa românească este copleşită de cantităţi uriaşe de carne din import, se plâng producătorii români, care rămân cu marfa nevândută.

În vremea pandemiei de COVID-19 şi a presupusei crize alimentare, la noi în ţară se petrec lucruri… cel puţin ciudate, dacă nu chiar absurde. Se pare că unii se tem mai mult de panica populaţiei, decât de efectele unor decizii pripite.

Iată ce spune Puiu Ilisei, crescător de pui de carne din judeţul Călăraşi, administrator Pilis SRL:

Zilele astea a fost o propagandă pe la televizor că n-avem, c-avem, că sunt rafturile goale… Păi ce mai era pe rafturi era producţia noastră, restul era din import. Noi duceam un tir de carne la supermarket, alte cincizeci de tiruri veneau din afară. Atunci, alea cincizeci n-au mai venit şi a fost doar marfa din tirul nostru.

Săptămâna trecută a fost o cădere extraordinară de piaţă. După ce, cu câteva zile înainte, era o cerere de carne de 7-8 ori mai mare decât puteam să producem, bineînţeles că noi nu puteam mai mult, e vorba de spaţii de creştere, abatorul are capacitatea lui… ei bine, la un moment dat, cererea a

44

scăzut foarte mult, atât de mult încât marţea trecută nu ne-am vândut marfa. După ce, cu câteva zile înainte, nu aveam ce să vindem. De ce? Pentru că cineva responsabil, cineva de la butoane, a dat drumul la carne din import.

Culmea este că această carne din import a venit foarte multă din zona de focare de gripă aviară confirmate, din Polonia. Cine trebuia să o oprească nu a făcut-o, pentru că a primit comanda că trebuie să lase, să fie magazinele pline, ca să nu intre lumea în panică.

După ce se va termina cu coronavirusul, să vedem ce fel de virus va circula prin fermele de păsări. De vreme ce au venit dintr-o zonă contaminată, vă daţi seama că au adus ceva boală pe aici. Noi suntem ai nimănui!, a declarat, pentru AGROINFO, Puiu Ilisei.

Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

UN PARADOX ABSURD. Puiu Ilisei: Noi, românii, parcă suntem în Uniunea Europeană mâna a treia! Paula CIUPAG: 02 aprilie 2020 - Administratorul Pilis SRL, Puiu Ilisei s-a preocupat de biosecuritatea fermei sale de pui permanent, acum însă este altceva. Crescătorul pune mare preţ pe măsurile de igienă şi izolare a angajaţilor săi dincolo de poarta fermei sale.

“Noi aveam şi înainte condiţii de biosecuritate, dar am mărit un pic atenţia la igienă, în sensul că schimbăm dezinfectntul din filtru mai des, ţinem porţile închise cu lacăt, aşa cum le ţineam şi înainte, am făcut instructajul la personal, am cumpărat măşti şi mănuşi de unică folosinţă… dar mai mult decât atât nu avem ce să facem, pentru că personalul pleacă acasă seara şi mâine vine înapoi în fermă. Oamenii sunt conştienţi, se feresc, nu se întâlnesc cu alte persoane, nici familiile lor… Singurul lucru pe care putem să îl mai facem este să ne rugăm să n-o păţim. Deocamdată, Doamne-ajută, nu e nicio problemă de genul ăsta”, a declarat pentru Revista FERMA, Puiu Ilisei.

Aşa cum era de aşteptat, atunci când depindem de alţii apar şi problemele. De exemplu… importurile de furaje sunt puse în

45

dificultate de criza actuală. “Singurul lucru care ne afectează în momentul de faţă este că am avut nişte sincope la alimentarea cu furaje, pe motiv că vaporul care aducea soia din Brazilia a întârziat cu o săptămână şi furajul de pui este pe bază de soia, adică conţine şi soia. Este proteina pentru animale, şi furnizorul o lua de acolo”, ne-a spus producătorul din Călăraşi.

De ce? De ce aşteptăm noi soia din Brazilia?“Pentru că noi nu avem voie, în Uniunea Europeană, să cultivăm soia modificată genetic, dar o importăm din Brazilia şi Argentina… tot modificată genetic. E un paradox absurd.”, ne răspunde Puiu Ilisei.Apoi a adăugat: S-a semnat contractul de către Uniunea Europeană cu Mercosur – ţările din America de Sud - pentru schimb commercial. În America de Sud se face furajare ca şi la noi cu soia modificată genetic, doar că acolo e permisă şi hrănirea animalelor cu hormoni ca să aibă viteză mai mare de creştere. Ei bine, Uniunea Europeană a semnat un contract de schimb comercial, care ce înseamnă exact nu ştiu, dar ştiu că se importă carne de calitatea despre care v-am spus din Brazilia şi din alte state, iar la schimb se dă altceva, nu ştiu… poate tractoare… habar n-am. Întrebarea mea este unde se vinde carnea aia, la Paris? Nu cred… tot prin România se va vinde. Vindem noi tractoare acolo? Nu. Deci, practic totul este în defavoarea noastră. Noi parcă suntem în Uniunea Europeană mâna a treia.

Producător şi de ciuperci, acesta a creat un Grup destinat producatorilor locali pe reţeaua de socializare Facebook! “În primul rând ca să ne cunoaştem şi ca să mâncăm unii de la alţii, să mâncăm româneşte!”, ăsta a fost scopul creării grupului.S-au strâns mii de producători AICI! Căutaţi-i şi cumpăraţi de la ei, spijinindu-i pe ei ne ajutăm pe noi, ca naţie!Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Ioan Niculae: Toate îngrășămintele pentru agricultorii români 1 aprilie 2020, 20:17 (R.C.) Economie 1

Toate îngrășămintele pentru agricultorii români. Este speranța și visul pe care își dorește să îl ducă la îndeplinire omul de afaceri Ioan Niculae. 

Cel mai are jucător român din agricultură cu 45.000 ha de teren exploatate, Ioan Niculae deține, de asemenea, fabrici de procesare ulei sau produse alimentare dar și șase fabrici de îngrășăminte, metanol (care s-ar putea converti rapid pe dezinfectanți). Într-un apel trimis pe adresa redacției, Ioan Niculae atrage atenția asupra unor situații peste care am putea trece cu bine cu puțin dacă statul român pune la punct o strategie similară de ajutorare a producției agricole. (R.C)

46

„De mai bine de 10-15 ani, la marile congrese și conferințe mondiale, una dintre ideile principale care se detașa și ieșea cu mult în evidență, era că omenirea următorilor 20-30 de ani se va confrunta cu doua mari crize: criza alimentară și criza apei.

Desigur, argumentele variau de la creșterea exponențială a populației, la declanșarea unor războaie- având în vedere contradicții și conflicte mai mult sau mai puțin înghețate- sau la apariția unor pandemii la nivel global. Indiferent de situație, concluziile erau întotdeauna aceleași: criza alimentară va veni și va fi urmată de criza apei potabile.Ce se întâmplă acum în lume sunt semnele de început ale unei puternice crize alimentare, confirmate deja de măsuri guvernamentale fără precedent: Rusia și Ucraina au decis să-și limiteze exporturile de produse alimentare – cereale – și vorbim de două țări imense ca potențial agricol, și țări care depind, în bună măsură pentru Bugetele Naționale de Stat, de încasarile din vânzarea produselor agricole.În cazul Rusiei, desigur și veniturile din exporturile de petrocarburi sunt pe primul loc, dar cunoaștem scăderea dramatică, aproape fără precedent, a prețurilor țițeiului și a gazelor naturale (țițeiul la cel mai mic nivel din ultimii 18 ani) iar gazele naturale tind spre un minim istoric.Simultan, țările care dau jumătate din populația globului, respectiv China și India, au decis trecerea agriculturii și a tuturor activităților legate strict de producțiile agricole, respectiv îngrășămintele, ierbicidele, pesticidele să fie trecute pe producții strategice, ce nu numai că nu vor fi afectate de criza coronavirus, dar și ajutate prin intervenții directe ale statelor, inclusiv ajutoare de stat ca să crească producțiile în perioada următoare.Exemplul cel mai recent, India, deși se confruntă cu pandemia de Covid-19 și o serie de orașe și porturi au fost închise complet, pe data de 30 martie a.c. a ținut o licitație de uree la care s-au primit oferte de circa 1,7 milioane tone. Concomitent, guvernul Indiei a decis că îngrășămintele chimice sunt produse strategice si exceptate de la embargoul instituit în toate porturile indiene și vor fi libere la operare (descărcare de vapoare, transport la destinație, etc).Sunt absolut convins că toate țările lumii vor prelua acest model de la statele care au făcut-o deja, și sper din toată inima ca și România să facă la fel.România, care este proprietara unei suprafețe agricole însemnate, poate stabili, și are obligația de a o face cât mai repede posibil, o strategie similară

47

de ajutorare a producției agricole, iar în contextul actual, nu mai are niciun impediment de la U.E. sau alte organisme internaționale.Ajutorul direct la fermieri cu o sumă de bani, dată direct din bugetul României pentru realizarea unei campanii de primăvară care este de abia la început, legată și de campania de toamnă care nu este departe, va da posibilitatea nu numai de asigurare în bună măsura a alimentelor strict vitale pentru populație, dar și de relansare economică rapidă, prin exportul cantităților excedentare (după acoperirea nevoilor proprii) fiind, după parerea mea, sectorul economic care depinde numai de noi și nu depinde de nimeni altcineva.Amintiți-vă anul 2007, lunile mai, iunie si iulie, când, în peste 70% din suprafața cultivată cu păioase, nu s-au putut băga combinele la recoltat, orzul, grâul și rapița fiind total compromise din cauza secetei din perioada august 2006 – iulie 2007. La vremea respectivă, România avea un ministru al agriculturii numit Decebal Traian Remeș. Văzând dezastrul total din agricultură, a avut curajul să acorde o subvenție directă fermierilor de 500 de lei pentru hectarul de grâu și 450 de lei pentru orz și rapiță – reluarea ciclului agricol – anul urmator, în 2008, România a raportat cea mai mare creștere economică din UE, de peste 7%, bazată în principal pe producția obținută în vara anului 2008, dar plecată de la o măsură curajoasă a unui ministru al Agriculturii (ce s-a întamplat după cu „OMUL” Decebal Traian Remeș este treabă pur românească).Legat de agricultura și ajutorul direct dat fermierilor, industria chimică românească „încă” existentă poate răspunde mai mult decât pozitiv.Nu avem neaparat nevoie de ajutoare de stat nerambursabile ca să o repornim, cel puțin, în proporție de 60%. Desigur, ca în maxim un an de zile să avem din nou șase combinate funcționale din șase avem nevoie de astfel de ajutor, dar ca să avem trei combinate chimice repornite pentru îngrășăminte și unul de metanol, avem nevoie de ajutor din partea statului, și, repet, nu este vorba de ajutor de stat nerambursabil CI DE UN AJUTOR RAMBURSABIL, în 2 direcții:

Să ni se livreze gaz metan cu plata la maxim 60 de zile de la livrare, la prețurile pieței de azi (luând în calcul prețurile de la Huburile europene la care să adăugăm transportul până la frontiera română, si

Să fim ajutati cu credite de investiții pe fabrici – vorbesc de câteva milioane de euro pe fiecare fabrică – rambursabile în 1-3 ani, cu dobânda practicată de bâncile românești.

Noi ne putem obliga, irevocabil, ca toate îngrășămintele să fie livrate la intern, sub prețurile celor de import (dacă vor mai putea fi importate) până la satisfacerea totală a cerințelor fermierilor români și, repet, ca să fie bine înțeles, la prețuri cu peste 20% mai mici decât cele de import.Dorește statul roman să acționeze în acest sens?

48

Dorește statul roman să asigure populația României, cu prioritate, așa cum fac marile state europene (Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia, Ungaria etc) cu produsele alimentare strict necesare în situația de criză care abia începe?Și, mai mult decat atât, dorește statul român sî valorifice potențialul agricol (incluzând industriile care susțin acest potențial) pentru relansare economică reală?Dacă răspunsul la aceste câteva întrebări va fi unul pozitiv, cu măsuri adecvate, România va ieși din criză chiar mai întărită decât a intrat.Este o opinie la care cred că am dreptul după atația ani de activitate atât în chimie cât și în agricultură și industria alimentară pe care am construit-o cu multa trudă și greutăți“.Ioan Niculae#cumreînviembusinessul: Industria alimentară merge înainte. Cel mai bun moment pentru industria alimentară românească poate fi acum: se poate dubla de la 50 la 100 mld. lei, dacă toată producţia agricolă de cereale şi animale vii se va procesa intern AGROBUSINESS Florentina Niţu 01.04.2020,

Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj: Au trecut 30 de ani de la Revoluţie şi noi am pierdut timpul. E nevoie de timp şi de condiţii pentru a apărea procesatorii

Industria alimentară românească, un sector de 50 mld. lei în 2019, s-ar putea dubla la 100 mld. lei în contextul investiţiilor în procesare, iar balanţa comercială deficitară a României în zona de produse agroalimentare s-ar putea echilibra dacă fermierii ar trimite mare parte din recolte către fabricile din România. Cu graniţe închise şi cu o nevoie în creştere de produse alimentare, deficitul de materie primă din fabricile locale ar putea fi suplinit tot de producţie agricolă românească. „Au trecut 30 de ani de la Revoluţie şi noi am pierdut timpul“.

„Sunt prea puţini procesatori în România pentru a fi consumată materia primă disponibilă. Noi dăm cât grâu ni se cere procesatorilor de făină, dar surplusul îl trimitem în afara ţării. Dacă ar fi mai mulţi procesatori, produ-cătorii ar da toată materia primă pe piaţa internă. Acum se procesează mai puţin decât se produce. E nevoie de timp şi de condiţii pentru a apărea procesatorii“, a spus pentru ZF Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj.

49

Grupul de firme Cerealcom exploatează o suprafaţă de circa 25.000 de hectare şi comercializează aproximativ 1 milion de tone de cereale pe an, atât din producţia proprie, cât şi de la alţi fermieri. Compania are silozuri cu o capacitate de stocare de peste 500.000 de tone de cereale, amplasate în sud-vestul României, dar şi în portul Constanţa, unde traderul are o capacitate de depozitare de 100.000 tone, care permite încărcarea navelor de mare tonaj.

Gheorghiţă Corbu, cultivator de cereale din Constanţa: „Piaţa cerealelor este nesigură. Vom vedea cum evoluează economia” Florentina Niţu 01.04.2020,

Gheorghiţă Corbu, fondator şi director general al companiei Legam Agro din sectorul cultivării cerealelor, din judeţul Constanţa, spune că nu a avut probleme cu aprovizionarea cu inputuri agricole – seminţe, îngrăşăminte, pesticide, erbicide, motorină, deoarece le-a achiziţionat înainte ca coronavirusul (SARS-CoV-2) să apară în România, însă crede că, la recoltare, vor fi probleme cu desfacerea producţiei.

„Norocul nostru a fost că ne-am aprovizionat din timp, din iarnă, cu inputuri agricole, astfel că la însămânţare nu am avut probleme. Problema noastră este seceta, iar prioritatea statului ar trebui să fie reabilitarea sistemului de irigaţii. Suprapunerea coronavirusul cu seceta e o provocare pentru fermieri, mai ales că piaţa cerealelor este nesigură. Vom vedea cum evoluează economia”, a spus pentru ZF Gheorghiţă Corbu, proprietarul companiei Legam Agro.

Totodată, el consideră că o altă prioritate a statului, pentru a sprijini fermierii, este investiţia în cercetare, mai exact, în conservarea şi dezvoltarea seminţelor 100% româneşti, căci „în toamnă s-ar putea să întâmpinăm dificultăţi în a găsi seminţe”.

Antreprenorul a mai menţionat că autorităţile ar trebui să ia măsuri în ceea ce priveşte specula alimentară, pentru că „preţul unor alimente s-a triplat”. „Dacă acum două săptămâni un kilogram de mere era 4 lei în piaţă, astăzi era 6 lei, o creştere de 50% a preţului, iar dacă un kilogram de cartofi costa 1 leu, acum costă 6 lei.”

Compania Legam Agro a avut o cifră de afaceri de 4,5 mil. euro în 2018, în creştere cu 27% faţă de anul precedent, un profit de 1,3 mi. euro şi un număr mediu de 19 angajaţi, conform confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

50

Agrosel, producător de seminţe: Un ajutor important pentru noi este amânarea plăţii TVA-ului, care ne ajută să avem un cash-flow pentru a putea derula plăţile către salariaţi si către furnizori Florentina Niţu 02.04.2020,

„Agrobusinessurile trebuie să funcţioneze în această perioadă la capacitate maximă.”

Levente Széll, directorul general al Agrosel, producător de seminţe din Câmpia Turzii, judeţul Cluj, cu afaceri de 37,1 milioane de lei în 2019, consideră că este foarte important ca toate companiile din agrobusiness să-şi continue activitatea în pofida pandemiei de COVID-19, aplicând măsurile necesare de protecţie, iar un ajutor important din partea statului ar fi amânarea plăţii TVA-ului.

„Pentru agrobusinessul din România, măsura cea mai importantă este menţinerea funcţionalităţii companiilor, deoarece fermierii români depind de accesul la seminţe şi la alte materiale agricole absolut necesare pentru a putea înfiinţa culturile. Dacă seminţele nu sunt semănate în câmp la timp, rezultatul final ar fi deficienţe grave de hrană şi furaje în a doua parte a anului. Un alt ajutor important este amânarea plăţii TVA-ului, care ne ajută să avem un cash-flow pentru a putea derula plăţile către salariaţi si către furnizori”, a spus pentru ZF Levente Széll, directorul general al Agrosel.

Reprezentanţii statului au anunţat că statul au accelerat rambursarea TVA-ului, însă Levente Széll susţine că posibilitatea de a apărea blocaje la în ceea ce priveşte numerarul sau deficienţe de hrană, sunt „situaţii pe care nu ni le putem permite în aceste vremuri de instabilitate”.

Grupul Văcarilor din România: CONSUMAŢI LAPTE ROMÂNESC!Nicoleta Dragomir : 02 aprilie 2020 -

Indiferent că vorbim de consumatorul final, de procesator, de autorităţile care iau decizii pentru zootehnie, apelul crescătorilor de vaci cu lapte este o CHEMARE LA NORMALITATE, mai ales, dar nu numai în perioada pandemiei.

Reuniţi pe facebook în "Grupul Văcarilor din România", crescătorii de taurine ridică periodic problema opţiunilor de cumpărare ale românilor şi

51

mai ales comportamentul de consum. Produsul românesc de pe rafturi este, de multe ori doar produs în România, laptele materie primă fiind furnizat şi de fermele autohtone, dar şi de importuri.Poate acum, mai mult ca niciodată, înţelegem cât este de important producătorul român, pentru că asigurarea securităţii alimentare nu trebuie să fie dependentă de importuri.

Ne confruntăm cu o epidemie care are efecte sociale majore iar impactul economic nu e deloc de neglijat. Consecinţele sunt resimţite şi în zootehnie. Au apărut deja întârzieri serioase în lanţul de aprovizionare cu furaje proteice şi alte inputuri necesare pentru buna funcţionare a fermelor, laptele în şcoli nu mai este distribuit, vânzările de lapte şi produse lactate au scăzut semnificativ în ultimele două săptămâni. Vânzările directe sunt serios afectate în unele zone ale ţării, de multe ori din cauza unor decizii abuzive ale autorităţilor locale sau din exces de zel iar mulţi producători reclamă deja scăderea preţului de livrare a laptelui. Costurile cu furajarea şi nu numai se estimează că vor înregistra creşteri în următoarea perioadă.Din fericire, mediul online s-a mobilizat rapid şi a preluat o parte din vânzările de lactate de pe piaţa fizică. Sunt fermieri care spun că nu fac faţă comenzilor, semn că mulţi cumpărători s-au orientat spre producătorul român. Dar este suficient?

Cu atât mai mult, campania fermierilor se îndreaptă acum spre toţi cei care procesează şi cumpără lapte şi produse lactate:CONSUMAŢI LAPTE ROMÂNESC. Doar aşa susţineţi producătorul local!

Văcuţa ROMANIŢA a fost aleasă de crescătorii din Grupul Văcarilor din România să transmită vizual apelul la consumul de lapte românesc

 Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

52

EXCLUSIV! Medic veterinar: „Toata lumea asteapta sa dai cu batul magic si sa rezolvi” In apr. 2, 2020

În cadrul emisiunii de ieri „Agricultura la Raport” a avut loc o dezbatere tensionată între fermierii din diferite grupuri asociative. Subiectul principal a fost problemele din sectorul suin. Fiecare invitat al emisiunii de la AGRO TV a avut possibilitatea să expună principalele probleme cu care se întâlnesc în fermă, dar și eventuale soluții pe care Ministerul Agriculturii ar putea să le aplice.

„Din experiența mea, în ultimii ani de luptă împotriva pestei porcine africane, pot spune că de fiecare dată mergând ba la minister, ba la ANSVSA, ba întâlnindu-mă cu fermieri sau autorități, de fiecare dată problema care s-a pus a fost: „Spuneți-ne ce să facem?”. La fel și acuma, toată lumea așteaptă soluții magice. Toata lumea așteaptă să dai cu bățul magic și să rezolvi. Sau de la noi de la fermieri să apară niște soluții care să se rezolve tot ceea ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani”, a spus în exclusivitate la AGRO TV, Adrian Balaban, medic veterinar și crescător de porci.

Cele mai mari prețuri la carnea de porc au fost acum o lună de zile

„Acum suntem într-o situație de criză! Din cauza acestui virus SARS-COV-2 care a declanșat această pandemie mondială și care a distorsionat total piața de porc care ajunsese la maximum istoric care a fost vreodată. Fix acum o lună de zile aveam cele mai mari prețuri la carnea de porc de când sunt eu fermier. Întradevăr, această pandemie a venit ca un uragan și  a măturat tot ceea ce previzionam noi că se va întâmpla în perioada următoare și a făcut ca prețurile să revină la un nivel mai jos. Ce se va întâmpla în continuare? Este foarte greu de apreciat, pentru că e foarte posibil ca China să își deschidă porțile mâine și să înceapă iar importurile masive de carne de porc și atunci nu vom mai discuta absolut nimic despre așa ceva. La fel e posibil ca prețurile să scadă în continuare. Suntem într-o piață imposibil de apreciat”, a afirmat Adrian Balaban, în exclusivitate pentru AGRO TV.

„Depinde de noi toți fermierii să ne găsim cele mai bune măsuri la noi în ferme și să ne protejăm”

„Discutăm de trei ani despre biosecuritatea în ferme de porci și nu s-a făcut nimic! Nici până în ziua de astăzi nu avem stabilite clar măsurile de biosecuritate în fermele de porci, în cea mai afectată țară de pestă porcină africană din Europa. Oficial am pierdut aproape 40% din porcii din fermele comerciale. Deci, ceea ce o să se facă în continuare, oricine ar fi la

53

guvernare, mi-e foarte greu să cred că se va rezolva problema pe termen scurt. Eu cred că depinde de noi de toți fermierii să ne găsim cele mai bune măsuri la noi în ferme și să ne protejăm. Dacă până acum ar fi trebuit să ne protejăm doar porcii, acuma trebuie să ne protejăm și angajații”, a declarat fermierul Adrian Balaban în emisiunea „Agricultura la Raport”.

„Noi oricum ne-am organizat în fermă modul de lucru. Încercăm să evităm contactul între schimburile de angajați. Clar este că situația în continuare va fi foarte dificilă pentru noi toți! Sincer vă spun eu nu văd ce soluții pe termen scurt ar putea să aibă Ministerul Agriculturii! Pentru că  măsurile de prevenire a pestei porcine africane sunt fix aceleași măsuri ca acelea de prevenire a diseminării SARS-COV: spalati-vă pe mâini, faceți duș, schimbați-vă hainele, sunt fix aceleași lucruri legate de igiena personală care este principalul vector”, a menționat fermierul în cadrul emisiunii de la AGRO TV.

Care sunt soluțiile?

Specialistul Adrian Balaban a menționat o singură sugestie în ceea ce privește susținerea fermierilor, mai exact necesitatea muncitorilor de a fi susținuți de către autorități, pentru a-i motiva pe oamenii care lucrează în fermă și vin zilnic la muncă. Să fie încurajați printr-un sistem de premiere a efortului depus.

La această sugestie, secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, George Scarlat a menționat că se lucrează la diferite măsuri de susținere, printre care eliminarea impozitelor a tichetelor de masă care sunt impozitate ca venite salariale. În plus, George Scarlat a susținut că se încearcă ca costurile pe care fermierii le au astăzi cu angajații în fermă să fie introduse ca cheltuieli deductibile. „De asemenea, încercam, cel puțin pentru IMMuri, să se găsească un produs bancabil sub formă de credit de activitate curentă sau linie de credit până la un milion de lei cu garantia și dobândă subvenționată de către stat”, a precizat George Scarlat, secretar de stat MADR, în exclusivitate pentru AGRO TV.

Cum gestionează GAVRILĂ TUCHILUŞ criza COVID-19Liviu GORDEA  02 aprilie 2020

Chiar dacă în zona Matca nu sunt raportate cazuri de persoane care au fost diagnosticate cu coronavirus, Gavrilă Tuchiluş, cel mai cunoscut fermier din zonă, este cât se poate de precaut, pentru a nu risca o posibilă contaminare a angajaţilor săi.

54

"Situaţia de faţă ne îngrijorează. Pentru ca să ne desfăşurăm activitatea normal, am luat măsurile cele mai severe privind protecţia oamenilor şi a fermei de vaci, prin asigurarea materialelor dezinfectante la fiecare post de muncă. Cei care lucrează în sectorul vegetal sunt duşi şi aduşi de acasă cu mijloace de transport, iar capacitatea de încărcare a fost redusă la jumătate. De asemenea, am asigurat combustibil pentru cei care au maşini personale, ca să se deplaseze individual. Fiecare angajat are la dispoziţie măşti şi mănuşi. Am instalat dezinfectoare în tractoare şi maşini. Oamenii sunt conştienţi de ceea ce se întâmplă. Au grijă de igiena personală şi pe cât posibil evită să stea în mijlocul familiei", ne-a declarat directorul general al societăţii Agrimat Matca.

În prezent, aici lucrează nu mai puţin de 120 de oameni. O parte dintre angajaţi, în special cei care îşi desfăşoară activitatea în ferma zootehnică, sunt cazaţi în incinta societăţii, în spaţiile special amenajate. "Protejându-ne pe noi, protejăm şi pe alţii. Ne-am organizat astfel încât să nu avem întreruperi în procesul de producţie. Sperăm să trecem cu bine peste această nenorocire care s-a abătut asupra noastră", afirmă fermierul gălăţean.

Să se oprească exporturile de cereale!

În opinia sa, autorităţile decidente ar trebui să vină cât mai repede cu o serie de măsuri care să protejeze economia naţională şi, implicit, sectorul agricol. "Dacă ne uităm la vecini - Rusia, Ucraina şi Moldova au sistat exporturile de cereale, ceea ce cred că ar trebui să facem şi noi. De asemenea, ar trebui ca să funcţioneze rezerva de stat, pentru toate produsele, nu doar pentru cereale. Astfel încât, atunci când există supraproducţie statul să facă achiziţii şi să menţină preţurile, iar când e nevoie, să vină pe piaţă cu produse ca să nu mai depindem de importuri! La ora aceasta suntem descoperiţi din toate punctele de vedere", consideră Tuchiluş.

Acesta este de părere că fermierul român are o misiune extrem de importantă în această perioadă de criză. "Aşa cum medicii sunt în prima linie pentru a asigura sănătatea oamenilor, şi noi ne aflăm în prima linie pentru a asigura hrana românilor. Să însămânţăm la timp, să îngrijim aşa cum trebuie efectivele de animale. Orice zi de întârziere la semănat poate însemna pierderi de producţie. Lucrările în agricultură se fac când trebuie, nu când vrei. La fel şi animalele, trebuie hrănite".

55

ALŢII NE CAUTĂ LEGUMELE! În Piaţa din Matca, TIR-urile din Polonia au venit să încarce castraveţii Marian MUŞAT 02 aprilie 2020

În această perioadă, tot mai mulţi fermieri din marile bazine legumicole au început culesul la castraveţi şi varză. În preajma Sărbătorilor Sfintelor Paşti vor să intre pe piaţă cu primele cantităţi de tomate. Cultivatorii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că nu merg prea bine vânzările din lipsa cumpărătorilor.

Deocamdată, legumicultorii din Matca sunt ceva mai liniştiţi.

Fasolea păstăi - 20 lei/kg la preţ de en gros

Polonezii au urcat preţul de cumpărare la castraveţi„Cu câteva zile în urmă, în piaţa en gros din Matca vânzarea la castraveţi a fost cam slăbuţă, acum e cerinţă mare care a ridicat preţul. Au început să vină TIR-uri din Polonia să preia la 3 lei/kg. Piaţa e funcţională, nu la parametrii de anul trecut, dar e bine că se mişcă. Marfă este, principala cultură-i castravetele, se adună cantităţi din ce în ce mai mari pentru că e mare comuna, cu peste 12.000 de locuitori, în marea lor majoritate cultivatori de legume”, susţin mătcaşii.  

„Auria de Bacău” aur pentru cultivatoriDespre Costache Radu, am mai scris. O facem din nou pentru că a postat pe o reţea de socializare câteva instantanee din cultura lui de fasole păstăi din soiul Aurie de Bacău. A ieşit printre primii cu trufandaua în piaţa en gros din Matca pentru că are solariile modernizate, acoperite cu folie profesională aditivată şi dotate cu centrale termice pe cocs.   

56

„Prima recoltare am avut-o pe 26 martie! A trebuit să stau cu 500 kg două zile până să vând 500 kg de fasole păstăi până să sparg gheaţa! Preţul la en gros a fost de 20 lei kilogramul, la fel ca şi în ultimii doi ani. Astăzi 1 aprilie (nu e păcăleală!) am să duc echipa să culeagă peste o tonă. Toată marfa e comandată, am primit cereri de la clienţi din Cluj, Timişoara, Braşov, Bucureşti. O să vin la piaţă săptămânal cu cantităţi din ce în ce mai mari şi voi de lucru până pe 15 - 20 iunie pentru că am 4.000 mp de cultură. De câţiva ani fac treabă bună cu „Auria de Bacău”, e aur pentru mine!” susţine cultivatorul care după ce va termina cu păstăile, va defrişa şi va înfiinţa cultura de tomate ciclul al doilea.  Costache Radu a trecut pe la Primăria Matca pentru a se înscrie în Programul Tomata. Va trebui să mai aştepte câteva zile până când vor fi primite cererile.

Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

DATORITĂ VOUĂ, Daniel Lupu din Buzău a reuşit să vândă TOATĂ brânza! Nicoleta Dragomir 02 aprilie 2020 Încă un exemplu că UNIŢI, SE POATE! În doar şapte zile de la postarea noastră despre situaţia crescătorului buzoian aflat în imposibilitatea de a mai comercializa brânza, din cauza pieţelor închise, Daniel Lupu a dat toate cele 300 de kilograme pe care le avea în stoc!

Fermierul din Pietroasele, judeţul Buzău vă transmite din tot sufletul MULŢUMIRI pentru sprijinul necondiţionat pe care i l-aţi oferit prin distribuirea şi promovarea situaţiei cu care se confrunta. A fost contactat de multe persoane fizice, dar şi magazine, reuşind astfel să vândă, în doar o săptămână, toată cantitate de brânză pe care nu mai reuşea nicicum să o mai valorifice.

Întreaga poveste AICI> DANIEL LUPU din Buzău nu mai are unde să-şi vândă brânza. Ca el sunt zeci de mii de producători. CE FAC

57

AUTORITĂŢILE?! 

Mesaj către autorităţi: AŢI STABILIT CUM VEŢI FACE COLECTAREA PRODUSELOR DE LA FERMIERI? CE MAI AŞTEPTAŢI?Noroc cu internetul şi cu facebook, pentru că doar aşa producătorii mai reuşesc să-şi promoveze legumele, lactatele şi produsele din carne. Au apărut rapid grupuri de consumatori din diferite zone ale ţării care caută producători locali. Oameni inimoşi se mobilizează, distribuie postările producătorilor şi doar aşa aceştia mai reuşesc să vândă câte ceva.

Deşi este un demers lăudabil şi binevenit, NU ESTE NORMAL ca presa şi societatea civilă să intervină şi să acopere golurile lăsate de lipsa unui mecanism eficient al statului de promovare şi asigurare a desfacerii produselor agricole obţinute de fermierii români. Şi îmi argumentez afirmaţia prin faptul că nici până la această oră ţara noastră nu are un plan de intervenţie pentru producători, nu a fost creat un sistem de colectare a produselor agroalimentare din ferme în vederea distribuirii lor către comercianţi şi încă nu există răspunsuri pentru întrebări şi probleme concrete ridicate de agricultori cu privire la buna funcţionare a fermelor în această perioadă. De câte ori mai trebuie să repetăm că HRANA şi CEI CARE O PRODUC sunt obiective principale în asigurarea SECURITĂŢII ALIMENTARE? Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Fermier afectat de secetă: ”Împreună cu Agrointeligența, am reușit să facem autoritățile județene să se implice!” Ramona Dascălu - 1 aprilie 2020

58

Încă un caz mediatizat de publicația noastră a reușit să deschidă calea dialogului dintre agricultori și autorități! Fermierul Ștefan Gheorghiță din județul Brăila ne-a trimis un mesaj în care mulțumeste Agrointeligența – AGROINTEL.RO pentru că a ales să vină în sprijinul agriculturilor brăileni, săptămâna trecută, când a mediatizat problemele cu care se confruntă fermierii din județ din cauza secetei și lipsei de implicare a autorităților.

La doar câteva zile după ce Agrointeligența – AGROINTEL.RO a publicat materialul în care fermierul Ștefan Gheorghiță și-a strigat nemulțumirea față de lipsa de reacție a autorităților, prefectul județului Brăila, Cătălin Boboc, a luat decizia de a înființa o comisie de specialitate pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse la nivelul județului Brăila.

”Mulțumim pentru sprijin! Împreună cu Agrointeligența am reușit să facem autoritățile județene să se implice. Nu sunt clare prevederile legale, dar avem comisie. Au răspuns solicitărilor repede. Așteptăm acum să vedem ce va face Ministerul Agriculturii după constatarea calamităților”, este mesajul pe catre l-am primit de la fermierul Ștefan Gheorghiță, cel care nu a stat să privească nepăsător la problemele cu care se confruntă agricultorii brăileni, ci a ales să facă publică situația dramatică din județul său.

Așadar, ieri, 31 martie, Instituția Prefectului județului Brăila a dispus formarea unei comisii de specialitate pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse la nivelului județului Brăila, în urma fenomenelor meteo periculoase. Această comisie se va deplasa în unitățile administrativ-teritoriale care au semnalat pagube produse de fenomene meteo periculoase și va întocmi rapoarte de evaluare a pagubelor, rapoarte ce vor fi centralizate la Direcția pentru Agricultură Județeană Brăila.

Fermierul Ștefan Gheorghiță subliniază însă că, chiar dacă s-a pus bazele unei comisii, în continuare rămân probleme legislative nerezolvate, întrucât ministrul Agriculturii este cel care trebuie să realizeze regulamentul de funcționare al comisiei de constatare și evalaure a daunelor.

59

Solicitarea unui cadru legal pentru constatarea și evaluarea pagubelor suferite de culturile agricole afectate de fenomenele meteorologice 2 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Confederațiile și asociațiile din agricultură și industria alimentară reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare au trimis ieri, 1 aprilie 2020, o scrisoare către autoritățile centrale prin care solicită să elaboreze urgent cadrul legal pentru constatarea și evaluarea pagubelor suferite de culturile agricole.

Așa cum arată și datele recente ale INMH, o mare parte a județelor din sudul și estul României sunt afectate de secetă puternică și extremă, care a început în toamna anului 2019 și continuă până în prezent. Recent, în a doua jumătate a lunii martie, starea precară a culturilor  de toamnă a fost înrăutățită de fenomenul de îngheț, care, în unele zone, a degradat total suprafețe extinse cu rapiță sau păioase.

În absența unui cadru legislativ adecvat, Alianța solicită imperativ elaborarea procedurii de desfășurare a activităților de constatare și evaluare a pagubelor suferite de culturile agricole afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile amintite, în condițiile în care deja lanțul de aprovizionare și desfacere a produselor agro-alimentare este greu pus la încercare de criza provocata de pandemia de Covid-19.

“Este necesar ca acest act normativ să uniformizeze practica la nivel local, deoarece în acest moment cererile fermierilor / înștiințările de calamități sunt blocate întrucât autoritățile locale, în lipsa bazei legale clarificatoare, nu dau curs solicitărilor primite de la fermierii afectați deja”, se arată în documentul trimis de Alianță către Guvernul României (…) “Vă rugăm să dispuneți emiterea cu celeritate a Ordinului de Ministru/OUG/HG, în acest mod acoperindu-se vidul legislativ referitor la constatarea și despăgubirea pagubelor aduse culturilor agricole de fenomenele meteorologice nefavorabile (secetă, îngheț etc)”.

În apelul Alianței se mai solicită, pe fondul restricțiilor de trafic si măsurilor de distanțare socială, ca măsură urgentă și relativ ușor de pus în practică până la elaborarea actului normativ,  organizarea, unei comisii de constatare

60

județene care să înceapă imediat, la nivel centralizat, evaluarea situația suprafețelor afectate de secetă până la nivel de bloc fizic, pentru o cartografiere precisă a extinderii feneomenului.

Procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor sunt necesare pentru a fi prezentate autorităților fiscale de control prin care se justifică efectuarea de cheltuieli cu înființarea și întreținerea culturilor agricole, care fie nu vor avea recoltă, necesitând a fi întoarse, fie vor fi reportate în cheltuielile noilor culturi care se pot înființa. De asemenea, intervenția la nivel legislativ este imperios necesară, având în vedere că, la acest moment, fermierii sunt expuși riscului de neîndeplinire a obligațiilor din contractele futures, inclusiv riscului de acaparare a suprafețelor de teren de către furnizorii de inputuri.

Cosmin Iancu, tânăr fermier: Fermierii, alături de doctori, trebuie să fie considerați “eroii naționali” ai acestor vremuri 2 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Cosmin Iancu administrează peste 1100 ha în Grădiștea, Ilfov. Tânărul fermier, este responsabil de tot ce înseamnă tehnologia de cultură și instrumentele prin care reușește ca această tehnologie să fie pusă în practică, iar prin intermediul ideilor noi pe care le-a promovat a reușit să crească cu mult profitabilitatea și rentabilitatea afacerii.

RALF: Ce măsuri recente ați luat în noul context economic creat de pandemia de coronavirus?Cosmin Iancu: Situația generată de acest context epidemiologic nu este una deloc îmbucurătoare. Observăm perturbări masive atât în viața cotidiană a oamenilor, cât și în viața economică, lucru care afectează și va afecta simțitor sectorul agricol. Având în vedere aceste aspecte, am încercat să abordăm o serie de măsuri pentru a preîntâmpina efectele negative care aveau să apară, astfel încât activitatea noastră să nu aibă de suferit, iar lucrurile să se desfășoare pe cât posibil de normal.

61

Primul aspect pe care am încercat să-l rezolvăm a fost legat de aprovizionarea cu inputuri, lucru pe care l-am realizat cu succes. Ne aflăm la sfârșitul lunii martie, campania de primăvară este în plină desfășurare, lucru care îi determină pe fermieri să iasă în câmp pentru a efectua lucrările specifice acestei perioade (semănatul culturilor prășitoare, efectuarea tratamentelor fitosanitare la culturile de toamnă etc.). Inputurile sunt esențiale în această perioadă însă, în acest context al noului coronavirus, acestea au avut întârzieri în ajungerea la fermieri, producând pagube.

Am reușit, prin propriile forțe, să-mi asigur necesarul de produse fitosanitare, îngrășăminte, motorină pentru întreg anul, astfel încât să nu existe vreo întârziere în efectuarea lucrărilor. Îi sfătuiesc pe toți fermierii care încă nu și-au procurat toate inputurile să o facă cât de repede posibil, până când situația nu se va înrăutăți, iar pierderile să fie maxime.

O altă măsură adoptată în acest context, a fost reprezentată de o creștere a salariilor pentru întreg personalul societăților pe care le administrez. Am vrut să-mi țin oamenii aproape, să-i sprijin în aceste vremuri, să simtă ca sunt aproape de ei și ca, pe cât posibil, să ne facem treaba, astfel încât să producem hrana fără de care nu putem trăi.

RALF: Care sunt solicitările dumneavoastră pentru autorități?Cosmin Iancu: Fermierii, alături de doctori, trebuie să fie considerați „eroii naționali” ai acestor vremuri, fiind principalii responsabili de producerea hranei. Autoritățile trebuie să înțeleagă că lucrările agricole nu se pot efectua de acasă sau din birou. În acest sens sper ca orice set de măsuri va fi adoptat să nu interzică stoparea lucrărilor agricole. Efectele pe termen lung ar fi dezastruoase. Totodată mi-aș dori să avem parte de o relaxare și de o simplificare birocratică pentru a limita deplasările noastre la anumite instituții. Este imperios necesar să fim lăsați să ne facem treaba la câmp.RALF: Cum arată anul 2020, în acest moment, pentru fermieri?Cosmin Iancu: „Semne bune anul n-are” sunt cuvintele prin care pot rezuma situația actuală a anului agricol. Ne confruntăm cu o secetă excesivă, astfel încât capacitatea pentru apă a solului este foarte apropiată de punctul de ofilire, lucru care se va concretiza în pierderi foarte mari de producție dacă în perioada imediat apropiată nu vor apărea precipitații însemnate cantitativ care să mai diminueze din deficitul de umiditate existent.

De asemenea, ne confruntăm cu amplitudini foarte mari ale temperaturii, lucru care a condus la o afectare foarte puternică a culturilor înființate în toamnă. Nu putem efectua tratamente, nu putem erbicida, avand în vedere acest context climatic, care a indus un stres deosebit plantelor de cultură. Fermierii sunt legați de mâini și de picioare pentru că nu există nici măcar o

62

soluție pentru a limita aceste pierderi, iar dacă vremea continuă în același ritm, siguranța alimentară va deveni o nouă problemă a societății în care trăim. 

Cosmin Iancu a participat în calitate de Speaker și de Fermier Invitat  la Forumul Internațional al Marilor Fermieri RALF 2019.Ediția 2020 va avea loc pe 20 noiembrie, la JW Marriott Grand Hotel, în București. Marter Partner RALF 2020 – Corteva. Partener: FMC.

Oierul Gigu Ciprian Doroftei, atac dur la adresa samsarilor: ”Nu le place să muncească, umblă după șmecherii și să înșele ciobanii!” Angelica Lefter - 2 aprilie 2020

Vin vremuri grele cu mâncare puțină și de proastă calitate, prevestește oierul mureșean Gicu Ciprian Doroftei. Crescătorul de animale îi îndeamnă pe colegii fermieri să nu vândă mieii ieftin, ci să țină de ei pentru că prețurile vor crește pe fondul cererii în creștere, în ciuda a ceea ce încearcă aduc samsarii să inducă teamă în piață.

Vădit deranjat de situație, Gicu Ciprian Doroftei, oier din Reghin, județul Mureș, a transmis mesaj tuturor crescătorilor de ovine, prin care îi îndeamnă să nu vândă mieii samsarilor și să țină de preț:

”Am un mesaj pentru ciobani, oamenii care au animale, care munciți la miei. Am văzut că s-au apucat golanii aceștia, de achiziționat miei, cu 9 lei…alții ziceau că vor ajunge 8 lei! Fraților, nu vă descurajați și le dați miei la prețul acesta, că să vă zic care este șmecheria, peste o lună sau două vine o foamete cu treaba asta (n.r. pandemia de coronavirus). Nu vă descurajați că vor umba precum câinii după ei, aceștia care spun că nu trebuie trebuie miei și nu se trec, ei cu 9 lei se trec, dar mai scump nu, cu 9 lei de ce trebuie? Ăștia sunt niște boschetari, mă, niște golani, ăștia care achiziționează miei, că nu-s ăștia trebuie miei la ăștia cu fermele, ăștia-s niște golani, ăștia care bagă în ferme, boschetarii, frate!”

Limbajul nu tocmai ”ortodox” al crescătorului de oi este menit să tragă un semnal de alarmă, căci pot bate la poarta oierilor persoane îndoielnice din

63

punct de vedere moral, care pot să-i înșele la preț, ba chiar să nu le mai dea niciodată banii:

”Ăștia care au avut și ei 2.000 de euro și au cumpărat și ei o rablă de dubă și a făcut un pod la dubă și merg prin sate la niște fraieri ”să luăm miei de la ei”, să ne facem 1-2 lei la kilogram, scăzământuri la miei…Ăștia-s ultimii oameni de la noi din țară la care nu le place să muncească nimic și umblă după șmecherii, dacă poate din 10 pe unul să îl păcălească să nici nu-i mai dea banii după, pe miei, așa cum știu ei să facă! A dat sărăcia în ei, foametea în ei, de aia v-a dat prețul acesta! Sunt plini de camătă și de dobânzi, nu vedeți că se urcă precum hoții, 2-3 într-o mașină, sunt tovarăși și nu știu cum să vă facă de bani și de miei”.

Gicu Ciprian Doroftei face apel la toți crescătorii de oi să își aprecieze munca și să vândă mieii la un preț rezonabil.

”Dechideți-vă mintea, ca vor urma ăia mari după miei și ăia dacă au de achiziționat miei și dacă m-au auzit pe mine, trimiteți voi mașini la noi și dați-ne prețul corect că noi muncim, că de la 1 decembrie ne sunt oile pe grajd și e 1 aprilie, uite ce avem în grajd, e plin de miei! Dar de la mine n-o să-i vedeți și nici de la alți bărbați ca mine n-o să-i vedeți cu 9 lei! Fiți bărbați și dați preț corect pe ei, preț corect, nu am cerut bani mulți, nu cum vorbesc alții de 20-18 lei, dar 15 lei/kilogram era prețul corect la miei, dar tot la prețul acesta ajunge la voi în ferme, dar ajung prin golanii ăștia. În zona Mureș, Bistrița, vă știu pe toți, vă știu că sunteți plini de dobânzi la șmecheri! N-are rost să vă dați mari în fața oamenilor, voi lucrați o dată în an, atunci când puteți să prostiți cu mieii, voi care ați umblat cu piei de oaie, acum veniți să luați de la oameni care au sute de miei!”, mai arată oierul în mesajul postat pe Facebook.

Crescătorul de animale crede că va urma o perioadă în care carnea de miel va fi la mare căutare, având în vedere pandemia de la nivel mondial și modul greoi de aprovizionare a supermarketurilor din cauza restricțiilor de trafic dintr-o țară în alta:

”Vorbiți de bani grei! În 2 luni de zile în marketuri și magazine numai pufuleți vor fi, cipsuri și bere, carne nu va mai fi! Pulpele nu vor mai veni de afară, șoferilor le este frică să se ducă pentru că intră în carantină! Părerea mea, ca om, este să țineți de miei, să nu îi dați la golani! Unde vă sunt asociațiile, că nu ține nimeni cu voi, asociațiile la care dați o grămadă de bani pentru câte o adeverință? Vedeți, nu vă ajută nimeni, ăia trebuia să facă câte o cooperativă, să pună piciorul în prag, să nu îi lase pe golani să vină la noi și la oameni să îi păcăleacă, au dat oamenii miei cu 9 lei pe kilogram, batjocură! Vă rog frumos, să vă uniți, să nu dați mieii! Dacă o fi să dați mieii

64

cu 9 sau 10 lei, dați la oamenii de rând, să mănânce ei, să nu-și bată nimeni joc de munca noastră!”

Fermier despre discuția cu premierul Ludovic Orban: ”Am cerut să nu mai fiu UMILIT de procesator, care-mi oferă un preț de nimic pe laptele produs în fermă” agrointeligenta.ro - 2 aprilie 2020

Fermierii au stat miercuri, 1 aprilie, față în față cu autoritățile pentru a discuta despre probleme survenite în agricultură odată cu pandemia de COVID-19. Alexandru Baciu, producător agricol în județul Călărași a relatat după întâlnirea condusă de premierul Ludov Orban că a cerut în cadrul întrevederii să nu mai fie umilit de procesatorul de lapte care oferă un preț de nimic pe laptele produs în fermă!

”Am participat la videoconferința din data de 01.04.2020. Când am fost invitat am crezut că este păcăleală având în vedere data. Dar nu, a fost reală. Am fost onorați de prezența primului ministru, a ministrului nostru și alții”, a arătat Alexandru Baciu pe pagina personală de Facebook. Acesta a completat că problemele expuse au fost multe și complexe, unele reale altele mai reale. ”Toată lumea cerea câte ceva, unii chiar plângeau cu lacrimi de crocodil că nu au materie primă, ambalaje, semințe, etc. Din cei care cereau nici unul nu oferea nimic, domeniul lui era fruncea. Este adevărat că printre cei care au cerut am fost și eu, dar am cerut să fiu lăsat să-mi repar singur sistemul de irigat să nu mai stau la mâna câtorva firme abonate la lucrări șmenuite pe SEAP, am cerut să nu mai fiu umilit de procesatorul de lapte care oferă un preț de nimic pe laptele produs în fermă invocând așa zisa politica de preturi iarnă-vară, de parca vaca mea vara nu mai mănâncă intră în avarie- nu am primit nici o explicație”, a mai povestit fermierul din Călărași.

Alexandru Baciu a mai subliniat că Consiliul Concurenței ar trebui să urmărească dacă și prețurile la raft ale produselor lactate scad în perioada de vară.

”Am oferit carne de vită atât cât pot eu produce, pentru procesatori și supermarketuri dar nimeni nu este interesat, avem varianta bălăriilor ieftine de afară că vorba aceea trăiască sarea și apa. Videoconferinta s-a încheiat cu

65

ce am notat, o să vedem și cu promisiuni. DECI NU AM CERUT NIMIC. P.S. Mă întreabă un prieten mucalit, dacă cu vacile am vorbit?”, a conchis fermierul.

Conform informațiilor transmise de Guvern, premierul Ludovic Orban a avut pe 1 aprilie consultări cu reprezentanții industriei agroalimentare pe marginea soluțiilor necesare pentru remedierea problemelor cu care se confruntă acest domeniu, în contextul crizei COVID-19. Timp de două ore și jumătate, discuțiile s-au concentrat asupra măsurilor necesare pentru asigurarea continuității aprovizionării pieței cu produse alimentare și a modului în care Guvernul poate sprijini acest sector vital pentru economie.

Fermierul Ion Olteanu, revoltat de lipsa de reacție a Ministerului Agriculturii: ”Tace și nu le face!” Ramona Dascălu - 2 aprilie 2020

Facebook.com/Ion Olteanu Constantin

Fermierul Ion Olteanu, mesaj dur pentru autorități! Cunoscut drept un om împăciuitor, care de fiecare dată se poziționează undeva la mijloc, încercând astfel să nu fie de partea unora sau a altora, de data aceasta cunoscutul fermier  a răbufnit și acuză Ministerul Agriculturii că nu pune în acțiunile nimic din ceea ce se discută și ce convine cu agricultorii. Administratorul holdingului agricol Agromad Crops mai spune că nu se aștepta ca Ministerul Agriculturii să nu aibă niciun fel de reacție atunci când marii fermieri ai României au fost numiți oligarhi la Bruxelles.

Ion Olteanu, administratorul Agromad Crops, se declară revoltat, în ultima postare de pe pagina sa de Facebook, de faptul că Ministerul Agriculturii nu face nimic pentru a rezolva problemele cu care se confruntă mulți fermieri din țară la această oră: ”Ministerul Agriculturii tace …tace și le face, spunea Mamaia, Om din zona Moromeților, geografic, dar mai ales lingvistic, cultural. Eu zic că Tace și Nu le Face. Din când în când mai și Vorbește…dar tot Nu Face. Argumentez, așa e regula, așa e Fairplay. Sunt mari probleme în Zona Asigurărilor…cum o dăm, cum o sucim, tot la Asigurator Cade Profitul. Nici o inițiativă…că de, cum să deranjăm asiguratorii? Nu vrem pomană, vrem doar dreptate. A se vedea problema înghețului târziu, care a afectat grâul. A se vedea seceta, care în unele județe persistă din vară.

66

Tăcere. Am încercat să vin cu o propunere pentru neplafonare și dirijarea a 10% din subvențiile fermierilor mari către cei mici, dar nu mai mici de 10 ha, cine spune că faci agricultură performantă pe mai puțin de 10 ha Minte, sub 10 ha înseamnă doar voturi, bani aruncați…tăcere”.

Fermierul care lucrează terenuri în județele din jurul Capitalei este contrariat de faptul că marii fermieri ai țării noastre au fost catalogați drept oligarhi la Bruxelles și spune că nu se aștepta ca Ministerul Agriculturii să nu aibă niciun fel de reacție. În acest context, Ion Olteanu atrage atenția că marii fermieri nu sunt oligarhi întrucât au teren în arendă și tot ce câștigă împart cu arendatorii.

”Aceeași tăcere când unii de la Bruxelles ne-au numit oligarhi. Nu fraților, nu suntem oligarhi, terenul nu este în proprietatea mea, am peste 3.000 de arendatori, cu ei împart profitul. În cei mai mulți ani, doar arendatorii ies cu profitul și cel care muncește pământul cu încă o datorie la bancă. De parcă, marile companii din West, ale lor, de unde cumpărăm 95% din tractoare, utilaje, inputuri, adică totul, sunt oligarhi. Nu, nu sunt oligarhi, ei sunt investitori strategici, pe care acum țările civilizate, șefii de fapt ai Europei, se grăbesc să îi susțină să nu cadă economia. Tăcere. Mă așteptam sincer la o reacție când ne-au numit oligarhi. De parcă cei 50% din mâncarea României, importată, ce paradox, ce dezastru, provin de la fermele de familie. Nu, provin de la marile concerne cărora parcă li se potrivește mai bine titulatura azi, când vedem cât de strategic este să produci în propria țară mâncarea, toată mâncarea, când vedem cu durere că sistemul medical, infrastructura, agricultura sunt elemente de siguranță națională. Azi poate ministerul Agriculturii nu va mai tăcea și la Bruxelles va rosti tare, răspicat și cu argumente că nu poți să te joci cu siguranța alimentară a unei țări, că oligarhii agriculturii românești produc 70% din producție deși sunt sub 10% din fermieri, că produc pe niște terenuri care acum 10 ani erau pârloagă. Nu am terminat. Mă duc pe câmp. Câmpul vorbește, nu tace. Revin.”

Castraveții de la Matca pleacă în Polonia prin intermediari. Legumicultor: ”Vin tiruri, dar nu multe, marfă este!” Ramona Dascălu - 2 aprilie 2020

67

Castraveți românești (foto: Cristinel Marin)

În județul Galați, în comuna Matca, vestită pentru legumele sale, fermierii nu-și mai văd capul de treabă. În timp ce unii culeg de zor salata, ridichile și castraveții din solarii și caută piețe de desfacere, alții au grijă de roșiile care se află pe ultima sută de metri înainte de a fi culese.

Pentru a lua pulsul din patriei legumelor gălățene, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a stat de vorbă direct cu un legumicultor din Matca. Săndel Pricope are un hectar de solarii pline cu roșii, și nu orice fel de roșii, ci numai specialități. Acesta mai are însă ceva de așteptat până ce tomatele vor fi coapte și numai bune de cules. Dacă anii trecuți, legumicultorul din Matca nu făcea față comenzilor, în acest an, în contextul epidemiei de coronavirus, spune că nu știe dacă lucrurile vor mai merge la fel de bine.

Specialitățile de roșii pe care le cultivă Săndel Pricope sunt foarte apreciate

”Roșiile se vor coace după 20 aprilie. Eu în niciun an nu am avut probleme cu roșiile pentru că am mai mult specialități: roz, creață, galbenă, cherry, am puține roșii normale. Anii trecuți nu am avut marfă să pot satisface toți clienții. Roșiile de obicei le vând în piața angro de aici de la Matca și am clienți care au firme, magazine, sau clienți care la rândul lor vindeau și ei în piețele mai mari, în Suceava, de exemplu. Am mai dat și la depozite care preambalează și vând la supermarketuri. Și eu cum am și roșii cherry, ei le ambalează, le pun la caserole și le dau mai departe. De 20 de ani n-am mai fost la piață la tarabă pentru că am cantități mari. Au mai fost și ceva cantități mici care au mers la export, dar prin intermediari. Anul ăsta nu știu ce va fi”, a declarat Pricope Săndel.

În acest moment la Matca este perioada în care se culeg castraveții și piața din comună este plină de castraveți, ne-a precizat legumicultorul.

”Acum e piața plină de castraveți, dar eu nu am castraveți, am numai roșii. Aici la Matca sunt cantități mari de castraveți pe care nu au oamenii unde să

68

le dea. Se culege foarte mult și chiar dacă într-o zi se deblochează, a doua zi culege lumea iar. Vin TIR-uri să mai ia, dar vin foarte puține, un TIR la câteva zile. Cei care vin sunt intermediari, firme românești care încarcă de aici de la noi din România și duc în Polonia, în niciun caz nu sunt polonezi”, a mai spus Săndel Pricope, legumicultor din Matca.

EXCLUSIV! Disperare in direct: ”Nu mai ascult pe nimeni. Astazi, nu maine dimineata!” In apr. 2, 2020

Criza provocată de noul coronavirus a creat probleme mari în rândul crescătorilor de animale, un sector agricol și așa greu încercat în ultimii ani. Blocarea transporturilor a făcut ca furajele să nu mai ajungă la timp în ferme, punând practic agricultorii în imposibilitatea de a-și hrăni animalele. Pentru sectorul suin însă, problemele sunt mult mai vechi decât pandemia. Efectivele de porci au fost decimate la nivel național de pesta porcină africană, în ultimii trei ani, iar fermierii au ajuns la capătul puterilor. 

Printre aceștia se află și Szepesi Lorand, unul din invitații lui Ovidiu Ghinea în ediția de miercuri a emisiunii ”Agricultura la Raport”. Acesta a pus în evidență problemele cu care se confruntă sectorul din care face parte, lansând către reprezentanții Ministerului Agriculturii și ai autorităților competente un apel la măsuri urgente.

”În primul rând, cea mai mare problemă la momentul actual este desfacerea. În 10 zile, a scăzut cu 1 leu la kilogram prețul cărnii de porc. A doua problemă foarte mare este că materia primă s-a scumpit enorm de mult. Nu este soia. Peste 30% s-a scumpit soia – este deja peste 2,6 lei, de la 1,6-1,7.  Cerealele s-au scumpit enorm de mult. Premixurile în Europa s-au scumpit cu 30-40%, unele chiar  și cu 75%. Abatoarele ne refuză comenzile făcute săptămâna trecută, nu au desfacere la porcul gras, pentru că toată lumea este în carantină, nimeni nu circulă, nimeni nu cumpără un kilogram de carne.

Ce facem? Porcii noștri imediat sunt de 150-200 de kg. Costurile au crescut enorm. Trebuie intervenit urgent, astăzi! Nu mai povestim, nu mai vreau să

69

ascult pe nimeni. Astăzi, nu mâine dimineață! Este o problemă enormă! Nu putem să mai tolerăm chestiile acestea! De trei ani de zile, vorbim de o lege a reproducției pe care o țară întreagă nu a fost în stare să o implementeze. Nu se mai poate tolera așa ceva! Trebuie să facem ceva pentru acest sector, pentru că, dacă nu o să producem nimic în România, o să ne vină străinii cu drag să ne aducă de toate, pentru că noi suntem cei mai buni cumpărători.

Trebuie să punem apă curată în pahare și să ne apucăm de lucru! Nu se mai poate așa! Suntem disperați! Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar trebuie să ne apucăm de lucru și să terminăm cu poveștile”, a subliniat Szepesi Lorand în direct la AGRO TV.

Fermierul care continuă investițiile și pe timp de criză: ”Termin fabrica în luna mai, să vindem lapte românesc în România!” agrointeligenta.ro - 2 aprilie 2020

Investiții care sunt continuate chiar și pe timp de criză, în ciuda tuturor blocajelor! Fermierul gălățean Gavrilă Tuchiluș nu se lasă doborât de criza în care pandemia de COVID-19 i-a aruncat pe majoritatea crescătorilor de animale. În acest an, concret în luna mai, acesta vrea să finalizeze propria fabrică de procesare astfel ca lapte produs de cele 1300 de văcuțe Holstein din exploatația pe care o deține și administrează să ajungă pe mesele românilor!

Ne rugăm la Dumnezeu să intrăm pe producție cu fabrica noastră și să vindem lapte românesc la români, fără speculanți, ne-a spus Gavrilă Tuchiluș astăzi, 30 martie.

Acesta spune că lucrările pentru fabrica românească se desfășoară normal iar în luna mai preconizează că acestea vor fi finalizate așa cum era în plan.

”În paralel cu fabrica de procesare, noi facem două adăposturi din trei pe care le-am început, sper ca în luna mai să fie finalizate să mut vacile într-un nou adăpost de 500 de capete, plus o nouă sală de muls cu anexele. Și totodată fabrica de lapte dacă lucrurile evoluează, fără impedimente. Lucrăm și acolo cu condițiile de siguranță pentru oameni, lucrăm și acolo atât în interior, cât și în exterior la montarea utilajelor și la fel, sperăm ca în luna

70

mai să facem probe și să intrăm în piață pas cu pas. Sunt oameni care au rezervă  (din cauza pandemiei n.r), firme și așa mai departe, până acum nu am întrerupt lucrările, ne rugăm la Dumnezeu să îi țină pe toți sănătoși ca să nu stopăm, dacă se rupe o verigă nu este bine”, a completat fermierul.

Procesatorii scad prețurile pentru laptele cumpărat de la fermieri

Acesta spune că în din cauza crizei provocate de COVID-19 a primit și primele semnale că procesatorii la care dă în prezent laptele vor plăti mai puțin fermierului. Dar până în prezent nimic concret, pe hârtie. ”Laptele se colectează fără probleme. Sunt câteva semnale de la doi procesatori la care vindem noi că nu au vândut atât de mult și posibil să schimbe puțin prețul. Eu nu cred că este o normalitate pentru că, sigur lumea s-a aprovizionat, a luat mai mult decât trebuie, manâncă din stoc acum, dar atât timp cât ma uit pe site-ul dumneavoastră și ministrul spune că sunt probleme cu importurile, nu trebuie să ne facem probleme. Dar sigur că speculează și procesatori treaba aceasta”, a mai spus fermierul.

Gavrilă Tuchiluș rămâne optimist și transmite colegilor fermieri din toată țara să rămână pozitivi pentru că ”sunt în prima linie și trebuie să asigure hrana populației din România”.

”Mesajul meu este să avem credință în Dumnezeu și să luăm toate măsurile să protejăm oamenii. Noi să stăm la cârmă și ultimul, căpitanul, să fie cel care debarcă dacă s-a întâmplat ceva deosebit. Dar dacă, așa cum știm să lucrăm și lucrăm de o viață, trebuie să ne apărăm, să ne protejăm oamenii și să lucrăm în condiții normale pentru că noi suntem cei care asigurăm hrana țării. Așa cum medicii sunt în prima linie și noi trebuie să fim în prima linie asigurând hrana populației din România.

Gheorghe Vlad, CATAR: Primarii să se implice și să facă achiziții de legume pentru cauze sociale! Angelica Lefter - 2 aprilie 2020

Președintele Confederației Asociațiilor Țărănești din România – CATAR, Gheorghe Vlad, a dat asigurări că activitățile din agricultură continuă în această perioadă și consideră necesar un culoar verde al aprovizionării cu inputuri pentru agricultorii români, potrivit unei intervenții la Radio România Actualități.

71

”La noi lucrurile sunt mai punctuale pentru că nu putem ține pasul pe loc și ne vedem de evoluția activităților stricte pe care le avem de desfășurat. Până acum, intervențiile ministerelor au fost punctuale, însă sunt unele scăpări: trebuie un culoar pentru aprovizionarea cu semințe răsaduri, animale, pentru că unii care au stâna, spre exemplu, în zona Munteniei și și aduc animalele din zona de munte sunt nevoiți să-și care fân, nutreț, cereale și toate cele, acesta este unul dintre aspecte”, a declarat Gheorghe Vlad, legumicultor în Vidra, Ilfov, și președinte CATAR.

În ceea ce privește achiziționarea de legume de la producători, Gheorghe Vlad, crede că sunt necesare controalele intense în marile lanțuri de magazine, mai ales în ceea ce privește prețurile la raft, și realizarea unor centre de colectare la nivelul primăriilor din zonele în care se produc legume proaspete:

”Vizavi de legumicultură, în cadrul Organizației Micilor Producători, aș vrea să verifice încă o dată autoritățile care fac controale în supermarketuri, pentru că vine salată din Sicilia, are eticheta pe ea, în marile lanțuri de magazine, iar la noi, cererea de către supermarket este redusă. Vă dau un exemplu: un lanț mare de magazine, am o cerere decât de 2.000 de bucăți de salată. Practic ne dă și un preț derizoriu, este undeva între 0,80 – 1,20 lei, inexplicabil de ce la raft ajunge undeva la 3-4 lei. Aș vrea să punctez că se pot face aceste centre de colectare la nivelul primăriilor pentru achiziționarea produselor de la micii producători sau marile bazine legumicole. Fără doar și poate de aici pleacă ambalate, etichetate, nouă ni se dă un bon cu valoricul lor. Ele se distribuie ori către cei izolați la domiciliu, ori către spitale sau cantine. Indiferent unde, dar reținând că administrația, UAT-ul respectiv în zona respectivă este mult mai credibil în a achiziționa produsele respective și a le distribui unde este necesar”.

Despre platforma online realizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și menită să vină în sprijinul producătorilor, președintele CATAR spune că este un proiect binevenit, însă pot fi zone în care internetul nu este la îndemâna legumicultorilor. Mai mult, acesta cere redeschiderea piețelor agroalimentare, acolo unde au fost închise la inițiativa autorităților locale.

”Bazinul legumicol Vidra este la 17 kilometri de Capitală, deci nu la noi este problema, sunt alte bazine legumicole mai lăturalnice care nu nu sunt aproape de orașe și este posibil să nu aibă acces la internet, dar primăriile pot să facă centrele de achiziție vis-a-vis de produse, ca oamenii să să-și plătească din valoricul lor taxe, impozite, ce doresc, dar numai să știe că vor încasa ceva pe ele. Astăzi, în situația aceasta am cultivatorii de salată, ridichi

72

și ceapă verde, care efectiv aruncă din marfă, nu se vinde pentru că nu există cerere!”,  a explicat la postul public de radio președintele Confederației Asociațiilor Țărănești din România – CATAR.

Alexandru Csokași: ”Mi s-a interzis să mai adap animalele în râul Crișul Repede! Renunț la ele, nu le pot ține fără apă!” Angelica Lefter - 2 aprilie 2020

Oieritul este o meserie pe cât de grea pe atât de frumoasă. Cu toate acestea, chiar în vreme de criză alimentară, Alexandru Csokași, oier din județul Bihor, comuna Girișu de Criș, cu peste 800 de oi, spune că nu mai poate face față problemelor și îl bate gândul să renunțe la animale.

https://youtu.be/kwv4Mj03T_Q

”Problema este că la noi în comună, unii oieri scot oile la râu și unii chiar pe pășune concesionată de la primărie, însă le scot pe riscul lor. Asta pentru că am fost anunțați că este interzis să mai adăpăm oile în râul Crișul Repede. Eu am primit avertismente, că m-au prins cu oile la adăpat, dar dacă mai ies cu ele la râu risc o amendă de 40.000 de lei. Am înțeles că acum zona este considerată arie protejată. Nu am mai auzit așa ceva, de când suntem în județul Bihor, în comunele acestea am adăpat animalele în râu, în Crișul Repede, acum nu mai putem! Din păcate primarul spune că trebuie să respectăm legea, cred că chiar el a trimis controale. Cei de la Apele Române au zis că mă lasă să trag apă din râu, dar consider ideea lor o aberație. Dacă nu mă mai lasă cu animalele la râu le vând sau le abandonez la primărie”, a relatat crescătorul de animale pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

73

Alexandru Csokași a mulțumit echipei noastre pentru implicarea în rezolvarea problemelor adevăraților fermieri și ne-a relatat pe larg cu ce probleme se confruntă. 

Nemulțumirile oierului sunt mai multe. El spune că statul român nu susține tinerii fermieri. Tată a doi băieți, învățați la rândul lor cu oieritul, ciobanul spune că a încercat să obțină sprijin de la stat pentru fiul său cel mare, pe care l-a ajutat să-și achiziționeze o fermă de 50.000 de euro, cu 150 de mioare pe exploatație:

”Are cod de exploatație și am trecut oile pe numele fiului meu. El a făcut cerere la Primărie, nu i-a dat un metru de pășune pentru cele 150 de oi”, a mai spus Alexandru Csokași.

Oierul spune că nici Legea Vânatului îi creează probleme, căci ar trebui să nu mai scoată oile până la 1 decembrie până în 23 aprilie

”Eu sunt caz fericit că am 36 de hectare teren de pășune, am și concesionate de la Primărie încă 34 de hectare, moștenire de familie, și le mai scot aici, însă ceilalți nu au acest privilegiu, le scot pe riscul lor pe pălunea concesionată de la Primărie Să dai să mănânce la 800 de oi de la 1 decembrie până la 23 aprilie, e mult! Depinde și ce rasă sunt oile, la Țurcanele noastre nu le place pe stabulație. Mielul și oaia ținute mult pe stabulație, încep să schioapete”, a explicat oierul.

Ciobanul bihorean ne-a informat că mieii îi va vinde unui cetățean arab, cu 10 lei pe kilogram în viu.

”Sunt riscuri și aici. Am mai dat miei și banii nu ți-i dau imediat, îți dă o hârtie, uneori fără ștampilă. Bine ar fi să nu plece TIR-ul până nu primesc banii pe miei, că eu am dat banii pe alimentație și nu am muncit ca unii doar să profite”, mărturisește ciobanul.

Oierul bihorean, Alexandru Csokași, spune că simte că oierii nu sunt ajutați de către atutorități, ba mai mult, sunt uneori păcăliți de samsari sau chiar de către alți crescători de animale, care shimbă crotaliile.

Astfel, a mărturisit oierul, a aflat că berbecii de origine pe care i-a cumpărat din Alba, aveau ca proprietar un alt crescător de animale, de la Piatra Neamț. Alexandru Csokași spune că a relatat reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) aceste probleme chiar la întâlnirea oierilor de anul acesta de la Sibiu, însă măsurile nu le-a văzut nici până astăzi.

74

Cu toate aceste inconveniente, baciul Alexandru Csokași spune că este dispus să renunțe la activitatea sa de o viață, oieritul, dacă lucrurile în domeniu nu se vor reglementa cât mai rapid.

Răspuns de la Ministerul Agriculturii pentru apicultorii din România! agrointeligenta.ro - 1 aprilie 2020

Apicultorii din România membri ai Federației ROMAPIS au solicitat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale informații despre situația derogărilor privind tratarea semințelor de floarea-soarelui cu neonicotinoide. În premieră, în această primăvară, fermierii nu au mai primit aprobare excepțională pentru tratarea sămânței de oleaginoase, iar potrivit răspunsului oferit apicultorilor, derogarea valabilă la porumb nu va fi extinsă și la floarea-soarelui.

”MADR răspunde pozitiv la solicitarea ROMAPIS de a nu ceda la presiunile marilor organizații ale fermierilor pentru relaxarea regimul tratamentelor semințelor cu produse de protecția plantelor, direct de către agricultori, în ferme, inclusiv al permiterii tratamentelor la floarea soarelui cu neonicotinoide. O decizie care nu poate decât să ne bucure!”, anunță oficialii ROMAPIS.

Campania de primăvară în ferma lui George Drăghici: ”Am luptat cu multe rele, rămânem optimiști!” Angelica Lefter - 1 aprilie 2020

George Drăghici, fermier

Agricultorii români sunt în câmp, indiferent de vreme și de vremuri. Astfel, nici temperaturile scăzute, nici noua Ordonanță de Urgență Militară nu îi pot opri de la lucrările specifice perioadei de primăvară.

75

Un exemplu în acest sens este fermierul ilfovean George Drăghici, care se ocupă de cultivarea cerealelor precum floarea-soarelui, porumb, rapiță, pe 2.000 de hectare, din județele Ilfov și Călărași.

În această perioadă lucrările sunt în toi, după cum a spus fermierul pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO:

”La rapiță am făcut tratamente acum 3 luni, îngrășăminte. Am început de 3 zile însămânțări la floarea-soarelui. Pe câmp n-am avut probleme până acum din cauza crizei create de noul coronavirus. Lucrez 2.000 de hectare. Produsele pe care le aplicăm au fost luate mai demult, din toamnă, în prima lună a anului și am făcut puține completări în a doua lună, în februarie. Hibrizii îi am de la Pioneer și Dekalb, aceste semințe predomină. Solul a fost prelucrat din toamna anului anterior acum doar am intrat ușor cu un combinator și semănăm direct. Fertilizarea o facem o dată la semănat, că avem semănătoare care produce și îngrășământul. Tratamentele urmează să le fac după ce vor răsări la floarea-soarelui și porumb,” a menționat fermierul ilfovean.

Administratorul firmei Gelda Com, George Drăghici, ne-a povestit că activitatea firmei sale nu a fost afectată nici măcar de transporturile care se desfășoară greu, pentru că și-a asigurat din timp inputurile, însă o problemă ar fi seceta din ultima perioadă și schimbările bruște de temperatură:

”Nu am avut probleme cu inputurile, ne facem bine treaba din timp și ne cunoaștem colaboratorii, nu pot spune că sunt probleme. Seceta afectează puțin, iar ce ne-a afectat a fost vremea pentru că se răcește din nou. Diferența de temperatură a afectat puțin plantele, atât rapița cât și grâul. Acum o să vedem dacă se reflectă în producție”, a explicat fermierul ilfovean.

George Drăghici spune că a plecat acum 20 de ani din punctul în care avea câteva hectare de teren pe care s-a hotărât să le cultive, iar astăzi a ajuns să aibă în fermă 25 de angajați și utilaje agricole de generație nouă.

”Am început această afacere în anul 2000, dintr-o joacă și am ajuns unde sunt. Am plecat cu puține hectare…Eu îmi propun mereu să am 6 tone la hectar la grâu. Pentru asta muncim foarte mult. Nu am studii de specialitate, m-am calificat la locul de muncă. Terenurile le am pe două județe, Ilfov și Călărași, în localitățile: Popești-Leordeni, Cernica, Frumușani. Avem toată gama de utilaje, dar în mod special lucrăm cu utilaje de marcă John Deere, tractoare și combine, semănători de la Horsch și de la Vaderstad. Investiția la hectar, depinde de fiecare cultură, dar estimativ 4.500 de lei/hectar. Depinde

76

de an dacă este rentabil, dar noi producem numai cereale de calitate”, a spus fermierul.

Primele recolte vor fi culese din câmp în lunile iunie-iulie la rapiță și grâu, iar în august-septembrie la porumb și floarea-soarelui. Livrările se fac doar în țară, iar fermierul deține spații mari de depozitare.

”Numai în țară livrăm. Oleginoasele merg în mod special către Ungheni, iar cerealele precum grâul și porumbul la moară la GoodMills, fostul Titan. Avem spații de depozitare. Anul trecut am obținut 6.300 de kilograme la ha la grâu, la rapiță a fost puțin mai slab, a fost în jur de 2.000 de kilograme la ha”, a mai spus George Drăghici.

În această perioadă, fermierul ilfovean apreciază că trebuie să acordăm o atenție deosebită Agriculturii, ramură care produce hrană. Pentru a pune pe piață produse agroalimentare și în acest an se fac eforturi enorme, iar în ferma lui George Drăghici nimeni nu se dă în lături de la muncă, însă se respectă toate regulile impuse de autorități în această perioadă dificilă.

”Agricultura românească contează foarte mult pentru România, este o ramură ce nu trebuie abandonată pentru că ea produce hrană. Suntem în câmp acum 25 de oameni, respectăm regulile minime, avem mănuși, stăm cât mai departe unul de celălalt și interacționăm cât mai puțin cu alte persoane. Mesajul meu către consumatori este să cumpere produse românești. Numai așa ne putem dezvolta, iar autoritățile să plece capul către producția românească și să facă proiecte și investiții și să aducem la un nivel la cel puțin pe scara pe care am avut-o în 1990, măcar zootehnia! Cu suprafețele de atunci eram grânarul Europei. Adaptat la tehnologia de acum, am putea produce și mai mult, astfel încât să nu mai plece românii în afară, ci să lucreze în țară! Ca popor ce a luptat cu multe rele, rămânem optimiști!”, a concluzionat fermierul din județul Ilfov.

”Piețele din România sunt pustii și legumicultorii pe marginea prăpastiei! Luați măsuri!” agrointeligenta.ro - 31 martie 2020 Restricțiile guvernamentale impuse după apariția coronavirusului au lăsat piețele pustii și legumicultorii pe marginea prăpastiei, declară Daniel Botănoiu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Botănoiu apreciază că rezolvarea problemelor nu stă în soluții implementate din birouri, ci în acțiuni concrete, în teren, acolo unde producția legumicolă trebuie să fie colectată și mai apoi direcționată către vânzare.

77

Foto: Sorin Buică

Iată, integral, mesajul publicat de fostul secretar de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, despre situația din sectorul legumicol românesc:

”Dragi români,

Este mai clar ca oricând că acum, restricțiile guvernamentale impuse după apariția coronavirusului au lăsat piețele pustii și legumicultorii pe marginea prăpastiei. Lucrurile astea se văd cu ochiul liber, nu are rost să ne mințim!

Există riscul ca legumicultorii să se decapitalizeze, astfel încât să fie în imposibilitatea de a-și mai continua activitatea. Este un dezastru pentru ei, este un dezastru pentru consumatorii români care vor plăti mai mult, și este un dezastru pentru agricultura României!

Aș fi fost încântat să-l văd pe președintele țării, împreună cu prim-ministrul și ministrul agriculturii, în vizită într-o zonă legumicolă, unde erau instalate corturi care să preia legumele proaspete, LEGUME atât de necesare celor care suferă azi în România!

Pentru că ne pasă, pentru că vrem să-i ajutăm, propunem guvernului adoptarea unui set de măsuri urgente care să ajute legumicultorii și consumatorii români, astfel:

– Achiziționarea, de către Casa de Comerț Agroalimentar „Unirea”, a tuturor cantităților de legume proaspete și distribuirea acestora către spitale, către persoanele izolate din cauza COVID-19, către unități militare și către așezăminte sociale;

– Rechiziționarea spațiilor de depozitare de legume-fructe și darea lor în administrare către cooperativele legumicultorilor și grupurile de producători;

– Distribuirea, în bazinele legumicole, a corturilor militare în care să se facă colectarea, sortarea și calibrarea legumelor proaspete;

78

– achiziționarea de mașini specializate de transport marfă perisabilă, linii de sortare-ambalare, mașini de etichetat și înfoliat, cântare și bascule, motostivuitor, sisteme de supraveghere și control, etc.

– Credite bancare, cu garanția statului, cu dobândă zero, pentru capitalul de lucru al Cooperativelor și a Grupurilor de Producători, pentru o perioadă de 18 luni;

– Susținerea entităților economice din mediul rural care angajează forță de muncă în această perioadă de criză.

Dacă aceste măsuri vor fi realizate consumatorul român nu poate avea probleme cu asigurarea hranei.

Daca aceste măsuri vor fi realizate legumicultorul român nu poate avea probleme cu menținerea activităților în sector.

Dacă aceste măsuri vor fi realizate balanța comerciala poate fi menținută la un nivel corect.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – vrem pragmatism, vrem măsuri!

Cele mai mici preturi la legume din ultimii 20 ani in pietele de en-gros! Agrostandard | 2 April, 2020 |

Producatorii de legume se confrunta in aceste zile cu probleme de o gravitate deosebita. Preturile in pietele en gros sunt cele mai mici din ultimii 20 ani: 10 legaturi de ceapa – 1 leu; 10 legaturi de ridichii – 1 leu; castraveti cornichon 2 lei/kg; salata 0.8-1 leu/buc, iar vanzarile sunt infime, se arata intr-un comunicat al Grupului Uniunea Salvati Taranul Roman. Membrii grupului adreseaza mai multe intrebari guvernantilor la care asteapta rezolvare in incercarea de a salva sectorul legumicol de la faliment. Iata scrisoarea integral:

“Timpul nu se scurge in favoarea producatorilor. Marfa este perisabila, in solarii /sera ii asteapta culturi ajunse la maturitate si culturi care trebuie sa

79

fie infiintate. Ca si cum nu era destul, peste noapte, a venit si zapada mieilor cu temperaturi de sub 0 grade care inseamna costuri suplimentare pentru incalzire. Fermierii sunt la capatul puterilor, chiar daca sunt claditi dintr-un aliaj calit de vremuri si vreme. Sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, constienti ca este criza in toata lumea, dar cand vad ca lucrurile in tarile europene se misca in sectorul agricol cu o viteza incredibila, isi dau seama ca singura lor sansa este ca si guvernul tarii noastre sa adopte masurile de urgenta inainte de a fi prea tarziu.

In principalul segment, culturi in spatii protejate-sere / solarii, prin proiectul de HG s-a stabilit un plafon cu mult sub nivelul anului trecut. Fiecare producator si-a conceput bugetul pentru 2020, luand in calcul si suma de 7600 euro/ha, nivel practicat atat in anul 2017, 2018 si speram la marirea plafonului pentru cultura de legume in spatii projetate, astfel incat sa fie cel putin la nivelul anului trecut.

Citeste si EXCLUSIV: Studiu de piata „Producatori si bazine legumicole”

Este firesc sa ne punem urmatoarele intrebari:1. Sectorul legumicol nu mai este o prioritate pentru acest guvern tinand cont de faptul ca in anul 1990 suprafata de sere era de 2460 ha, actualmente suprafata fiind sub 150 ha (6%)?2. Cine si ce suprafata a notificat Romania Comisiei Europeane ?3. De ce a fost redus plafonul alocat sprijinului cuplat in spatii protejate?4. Ce subventii primesc fermierii europeni in sectorul legumicol?5. In temeiul nou adoptatului Cadru temporar pentru ajutoare de stat, fermierii pot beneficia de un ajutor maxim de 100.000 euro/ ferma si 800.000 euro/ societate de prelucrare si comercializare. Care este pozitia guvernului fata de aceste scheme de ajutor si care sunt criteriile de acordare?

Citeste si Sprijin de 3.000 euro pentru producatorii de usturoi

6. Ce solutii de sustinere a identificat guvernul pentru fermierul care nu isi poate comercializa produsele? Ce documente sunt necesare spre a fi intocmite pentru demonstrarea cantitatii pierdute si cine le intocmeste?Citeste si

Pentru a nu pierde lupta cu legumicultura, rugam guvernantii la o mai mare aplecare asupra problemelor reale din acest sector, identificarea solutiilor viabile si sustenabile si de ce nu, daca tot cautam exemple de succes pe care sa le urmam, sa tragem cu ochiul la ce au hotarat germanii”.

Semnatarii acestui comunicat sunt si initiatorii Grupului Uniunea Salvati Taranul Roman sunt:

80

Breazu Claudiu, Presedintele Cooperativei Agricole Legume De Glodeanu Sarat si reprezentantul Bazinului legumicol Glodeanu Sarat jud. Buzau

Tudor Dorobantu, presedinte Federatia Nationala a Sindicatelor Democratice din Agricultura

Rosculet Roxana, Presedintele Cooperativei Agricole Ialomiteana si reprezentanta Bazinului legumicol Ialomita

Ion Paunel, Presedintele Sindicatului Producatorilor Agricoli OLT

Tanase Aurel, Presedintele Oipa Legume si Fructe

Bujor Mircea, Presedinte Organizatia de producatori Tomate Com.

Uniunea Salvați Tăranul Român cere Guvernului României să adopte măsurile de urgență necesare pentru a salva sectorul legumicol2 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Producătorii de legume se confruntă în aceste zile cu probleme de o gravitate  deosebită. Prețurile în piețele angro  sunt cele mai mici din ultimii 20 ani: 10 legături de ceapă – 1 leu; 10 legături de ridichii – 1 leu; castraveți cornichon 2 lei/kg; salata 0.8-1 leu/buc., iar vânzările sunt infime.

Timpul nu se scurge în favoarea producătorilor. Marfa este perisabilă, în solarii/seră îi așteaptă culturi ajunse la maturitate și culturi care trebuie să fie înființate. Ca și cum nu era destul, peste noapte, a venit și zăpada mieilor cu temperaturi de sub zero grade, care înseamnă costuri suplimentare pentru încălzire.

Fermierii sunt la capătul puterilor, chiar dacă sunt clădiți dintr-un aliaj călit de vremuri și vreme. Sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, conștienți că este criză în toată lumea, dar când văd că lucrurile în țările europene se mișcă în sectorul agricol cu o viteză incredibilă, își dau seama că singura lor șansă

81

este ca și guvernul țării noastre să adopte măsurile de urgență înainte de a fi prea târziu.

În principalul segment, culturi în spații protejate – sere/solarii, prin proiectul de HG s-a stabilit un plafon cu mult sub nivelul anului trecut. Fiecare producător și-a conceput bugetul pentru 2020, luând în calcul și suma de 7600 euro/ha, nivel practicat atât în anul 2017, 2018 și speram la mărirea plafonului pentru cultura de legume în spații  projetate, astfel încât să fie cel putin la nivelul anului trecut.

Este firesc să ne punem următoareale întrebări:

1. Sectorul legumicol nu mai este o prioritate pentru acest guvern ținând cont de faptul că în anul 1990 suprafața de sere era de 2460 ha, actualmente suprafața fiind sub 150 ha (6%)?

2. Cine și ce  suprafață a notificat România Comisiei Europeane?3. De ce a fost redus plafonul alocat sprijinului cuplat în spații protejate?4. Ce subvenții primesc fermierii europeni în sectorul legumicol?5. În temeiul nou adoptatului Cadru temporar pentru ajutoare de stat,

fermierii pot beneficia de un ajutor maxim de 100.000 euro/ferma si 800.000 euro/societate de prelucrare si comercializare. Care este poziția guvernului față de aceste scheme de ajutor și care sunt criteriile de acordare?

6. Ce soluții de susținere a identificat guvernul pentru fermierul care nu își poate comercializa produsele? Ce documente sunt necesare spre a fi întocmite pentru demonstrarea cantității pierdute și cine le întocmește?

Pentru a nu pierde lupta cu legumicultura, rugăm guvernanții la o mai mare aplecare asupra problemelor reale din acest sector, identificarea soluțiilor viabile și sustenabile și de ce nu, dacă tot cautăm exemple de succes pe care să le urmăm, să tragem cu ochiul la ce au hotărât germanii.

Semnatarii acestui comunicat sunt și inițiatorii Grupului Uniunea Salvați Țăranul Român sunt:Breazu Claudiu, Președintele Cooperativei Agricole Legume De Glodeanu Sărat și reprezentantul Bazinului legumicol Glodeanu Sărat jud. BuzăuTudor Dorobanțu, președinte Federația Națională a Sindicatelor Democratice din AgriculturăRosculet Roxana, Președintele Cooperativei Agricole Ialomiteana și reprezentanta Bazinului legumicol IalomițaIon Păunel, Președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli OLTTănase Aurel, Președintele Oipa Legume și Fructe

82

Bujor Mircea, Președinte Organizația de producători Tomate Com

De vorbă cu fermierii, episodul 3: ”Suntem pregătiți pentru toate lucrările, dar depindem de vreme!” agrointeligenta.ro - 1 aprilie 2020

Perioada grea prin care trece lumea întreagă aduce cu sine și diverse soluții prin care să fie depășită. Una dintre acestea vine de la fermieri, afectați și ei de pandemia de Coronavirus. “Consumați produse românești! Așa putem trece peste această perioadă. Așa vom putea și noi să lucrăm, pentru a avea recolte la vară. Nu intrați în panică! Este normal să apară frica de necunoscut, dar nu intrați în panică”, sunt sfaturile pe care le are Gheorghe Gheorghiță, un agricultor din sudul țării.

În ferma sa din Armășești, Gheorghe Gheorghiță are destule bătăi de cap, ba cu vremea, ba cu livrările. Coronavirusul a dat peste cap mersul lucrurilor. “Se simte acest lucru, pentru că inputurile și semințele nu au venit toate la timp. Unele nu au venit deloc. Stăm pe telefoane cu distribuitorii. Ne-au avertizat că vor fi probleme cu pesticidele, din cauza blocajelor. Am luat legătura cu firmele de inputuri, o să ne vină semințele. Săptămâna asta se rezolvă totul. Trebuie să punem ceva în pământ, nu acem nazuri acum. Culturile de grâu și rapiță sunt afectate, dar sper să trecem peste această perioadă. Așteptăm să facem lucrările de primăvară. E încă prea frig noaptea. Nu putem însămânța acum. Noi suntem pregătiți de semănat, însă totul depinde de vreme”, a explicat Gheorghe Gheorghiță.

Fermierul din județul Călărași lucrează cu toate firmele importante de pe piață. Doar așa poate avea producții importante chiar și în anii mai grei. Produsele pe bază de aminoacizi sunt preferatele sale.

În clipul de mai jos puteți vedea cum influențează Plyaminol, produs cu 30% aminoacizi liberi, evoluția culturilor:

”Ne ajută foarte mult produsele pe bază de aminoacizi de la Agro-Est Muntenia, își fac foarte bine treaba. O să facem vineri și sâmbătă un tratament cu Plyaminol, pentru a revigora cultura. L-am mai folosit și a dat

83

rezultate bune. Folosim și produse de la Bayer, la porumb avem hibrizi de la Pioneer și Dekalb. La floarea-soarelui folosim Pioneer și Syngenta”, a completat Gheorghe Gheorghiță.

Fermierul George Duțu a dezinfectat toată comuna pe banii lui! Ramona Dascălu - 1 aprilie 2020

Gospodar în fermă, gospodar și în comunitate! Așa sunt fermierii români care nu își lasă vecinii la greu și se îngrijesc atât de sănătatea lor și a familiei, dar și de cea a comunității din care fac parte! În comunca Lungulețu, județul Dâmbovița, un agricultor este cel care a decis să susțină financiar lucrarea de dezinfecție a întregii comune.

Fermierul George Duțu nu a putut să stea cu mâinile în sân și să privească cum primăria din comuna sa nu ia nicio măsură de prevenție împotriva coronavirusului. Astfel, el a luat decizia să dezinfecteze pe cont propriu toate străzile din comună în speranța că va reduce riscul de infectare cu coronavirus a consătenilor săi.

Doar pentru prima dezinfecție, pe care a făcut-o duminica trecută a cheltuit 2000 de lei pe produse speciale de dezinfecție.

”Am dezinfectat toate cele trei sate care fac parte din comună. Am dat 4800 de litri de apă, într-o oră am fost gata. După ce am făcut eu dezinfecția, a făcut și primăria a doua zi. Mă costă 2000 de lei fiecare dezinfecție a comunei. Am câteva depozite și lucrez cu o firmă care vine și îmi face regulat dezinsecția și tot de la acea firmă am cumpărat și acum soluțiile. Părerile oamenilor sunt împărțite, unii spun că dau cu apă goală, alții mă reclamă că nu dau cu soluții bune”, a spus George Duțu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Pentru a împrăștia soluțiile prin comună și-a folosit propriile tractoare.

Fermierul promite însă că nu se va opri aici și va dezinfecta toate străzile din comună, în fiecare duminică din săptămânile care vor urma, pe toată perioada stării de urgență impusă de autorități.

84

”Eu am de gând să dezinfectez pe toată durata pandemiei, în fiecare duminică”, a declarat acesta.

George Duțu lucrează 400 de hectare de pământ, pe 90% din suprafață cultivă cartofi și pe restul varză. Din 2006, cartofii dâmbovițeanului ajung în METRO și Carrefour.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Fermierii dintr-o cooperativă acuză că le-au înghețat legumele într-un depozit la care plătesc chirie 10.000 de euro pe an! agrointeligenta.ro - 1 aprilie 2020

Fermieri păgubiți în plină criză de coronavirus. Ca și cum scăderea vânzărilor nu era de ajuns, producătorii agricoli înscriși în Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic s-au trezit peste noapte cu toate legumele pe care le țineau la un depozit autorizat, Agro Transilvania, înghețate. Aceștia acuză proasta organizare a depozitului deși suma plătită anual pentru chirie se ridică la 10.000 de euro/anul.

”Fax you Agro Transilvania! Ne-au înghețat azi produsele, în hala voastră ”la standarde europene” prin care se vede afară si speriem porumbeii cu pușca. Da, hala aceea pentru care plătim anual vreo 10 000 de euro chirie si cheltuieli, în care de când suntem noi acolo n-ați mișcat un deget!

Ne bucurăm să aflăm că domnul director si-a îndeplinit 118% din indicatorii anuali printr-o ”actualizare a prețurilor” (a se citi mărire) și stimularea angajaților (a se citi tot mărire). Aaaa…și achiziționarea unui autoturism. Bună asta! Cred ca așa aș putea îndeplini 500% indicatorii… Și haideți o dată să ne dati drumul la apă în hală că am schimbat noi conductele crăpate azi iarna, că dacă stăteam să le schimbați, ne prindea nu Paștele, ci Înălțarea Domnului! As fi sunat încă o dată, dar n-am știut pe cine: director executiv,

85

de comunicare, de marketing, de dezvoltare, juridic, economic sau tehnic…”, a fost plângerea în mediul online a celor de la cooperativa agricolă din județul Cluj.

Anca Marcu, directorul executiv al Cooperativei Agricole „Lunca Someșului Mic” a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că situația creată în urma pierderilor cauzate de înghetarea legumelor i-a pus pe cei din Cooperativă într-o dificultatea majoră față de clienții la care urma să livreze marfa.

”Gândiți-vă ce se întâmplă când în aceeași dimineață când tu trebuie să livrezi clienților o cantitate de 2.000 de legături de ridichi și 800 de bucăți de salată te trezești că nu mai poți să faci nimic cu marfa respectivă. Trebuie să găsești soluții repede pentru că în momentul în care nu livrezi o marfă către retail există niște clauze contractuale care te pot pune într-o dificultate majoră. Cei de la Agro-Transilvania s-au transformat în ceva total opus a ceea ce dânșii își propuneau în misiunea aceea frumoasă de a sprijini producătorul local. Nu simțim din atitudinea pe care o au că suntem sprijiniți nici noi sau restul producătorilor locali cu care noi avem o relație de colaborare și ținem legătura tot timpul. Dânșii ne-au ridicat chiria anul acesta și am cerut să ne ofere măcar aceleași condiții pe care le au alții. Au profitat că nu avem alternativă”, ne-a explicat Anca Marcu.

Cooperativa Agricolă „Lunca Someșului Mic” a fost înființată în anul 2013 la inițiativa a 16 producători agricoli locali, cu experiență de peste 5 ani, și a fundației Civitas, este una dintre puținele asociații de acest gen din țară.

”Viziunea noastră implică dezvoltarea durabilă a agriculturii autohtone prin promovarea spiritului antreprenorial în randul producătorilor locali şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor. Misiunea noastră este aceea de a valorifica potențialul agricol al spațiului romanesc, și în special al celui transilvănean, prin asocierea micilor producători locali și colaborarea cu actorii relevanți ai pieței financiare și de a promova produsele locale”, se arată pe site-ul oficial al cooperativei.

Zona de desfășurare a Cooperativei Agricole Lunca Someșului Mic cuprinde bazinul legumicol Someșul Mic: comuna Apahida și Jucu.

Directorul depozitului Agro-Transilvania:”Este problema lor cum le depozitează, cum le organizează”

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a luat legătura și cu Marius Sabo,  directorul de la SC Centrul Agro Transilvania SA pentru a afla care este

86

poziția companiei față de necazul fermierilor din Cooperativa Agricolă „Lunca Someșului Mic”.

”Nu am primit o plângere/acuzație direct de la cei de la Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic, nu știu despre ce este vorba. Habar nu am despre ce vorbiți. Chiar astăzi am văzut-o pe doamna de la Cooperativă și nu a zis nimic. Dânșii au înăutru o hală, înăuntrul halei au o boxă. Probabil nu le-au depozitat cum trebuie. Nu pot să mă dau cu părererea pentru că nu cunosc. Este problema lor cum le depozitează, cum le organizează”, a explicat Marius Sabo pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Covid-19: Smithfield România sprijină prin donații medicii spitalelelor din Timiș  meatmilk 2 aprilie 2020

Compania anunță donații pentru Asociația „Dr. Victor Babeș” și Asociația pentru ATI „Aurel Mogoșeanu”.

Ca parte a efortului global al Smithfield Foods împotriva COVID-19, cei peste 4.500 de angajați ai companiei Smithfield România sunt mândri să sprijine cadrele medicale aflate în linia întâi a confruntării medicale cu pandemia de coronavirus.

Recent, compania a făcut donații Asociației Dr. Victor Babeș Timișoara (100.000 lei) și Asociației pentru ATI „Aurel Mogoșeanu” din Timișoara (100.000 lei), în vederea combaterii extinderii virusului COVID 19. Totodată, compania a demarat achizițiade echipamente medicale de protecțiespre a fi oferite cu titlu de sponsorizare mai multor instituții medicale din județul Timiș, în valoare de 80.000 de lei.

„Mesajul nostru este că,împreună, putem depăși acest moment critic. Este esențial să rămânem calmi, săfim responsabiliși să ajutăm comunitatea din

87

care facem parte, respectând totodată măsurile de protecție și de combatere a transmiterii virusului.

De aceea, vom continua săsusținem eforturile cadrelor medicale din comunitățile noastre, așa cum am mai făcut-o deja, oferind sprijin financiar sau echipamente medicale pentru spitalele din Timișoara”, a declarat Goran Panici, Director General, Smithfield România.

Aceste acțiuni se înscriu în programul prioritar Smithfield Româniade sprijin pentru spitalele și instituțiile medicale din Timișoara și din județul Timiș, care în ultimul an a mai inclus: donațiiîn valoare de 200.000de euro, prin care a fost renovată o secție a noii clădiri a Spitalului de copii Louis Țurcanu din Timișoara; sprijin pentru reparația centrului medical pentru copii și tineri ai Fundației Cristian Șerban; sprijin financiar pentru achiziționarea echipamentelor necesare unui centru de transfuzie mobil care deservește cele 17 spitale din județul Timiș; sprijin financiar oferit Asociației Pacienților cu Reumatism din Banat pentru achiziționarea de echipamentemedicale; sprijin financiar oferit Spitalului Dr. Karl Diel din Jimboliapentru achiziția de aparatură medicală.

Despre Smithfield Foods, Inc.

Cu sediul în Smithfield, Va. din 1936, Smithfield Foods, Inc. este o companie americană din industria alimentară, cu rădăcini în agricultură și acoperire globală. Cei 40.000 de angajați ai noștri din SUA sunt dedicați conceptului nostru de ”Mâncare bună. În mod responsabil®” și au contribuit la statutul nostru de una din cele mai importante companii de proteine, integrată pe verticală.

Am inițiat standarde de sustenabilitate timp de mai bine de două decenii, bucurându-ne inclusiv de multe premiere în industrie, cum ar fi angajamentul nostru ambițios de reducere cu 25% a amprentei de carbon până în 2025. Credem în puterea proteinelor de a pune capăt insecurității alimentare și am făcut donații de sute de milioane de porții de mâncare persoanelor cu nevoi sociale.

Smithfield se mândrește cu un portofoliu de branduri reprezentative de înaltă calitate, cum ar fi Smithfield®, Eckrich® și Nathan’s Famous®, printre multe altele. Pentru mai multe informații, vă rugăm să accesați pagina www.smithfieldfoods.com sau să luați legătura cu noi pe paginile de Facebook, Twitter, LinkedIn, și Instagram ale companiei.

Despre Smithfield Romania

88

Smithfield România a dezvoltat de-a lungul timpului numeroase programe de sustenabilitate și implicare socială, fiind, printre altele: iniţiator al programului “Hrană pentru suflete”- de sprijinire a familiilor cu nevoi sociale, sponsor al proiectului „Ziua Mondială a Monitorizării Calităţii Apei”, un program de analiză şi monitorizare a calităţii apelor implicând elevii şi studenţii, iniţiator al programului de responsabilitate socială ”Smithfield Friends” – program de încurajare a voluntariatului în rândul angajaților.

Programele de responsabilitate socială ale Smithfield România au fost recunoscute local și internațional, voluntarii companiei fiind recompensați cu numeroase premii, printre care: Smithfield Foods “Environmental and Sustainability Awards 2014”, „Diploma de excelență” (PR Awards, 2014), precum și premiul 2 și nominalizări în cadrul galelor Romanian CSR Awards, edițiile 2013, 2015 și 2016, dar și cel mai recent premiu: Smithfield Foods Sustainability Awards 2017 – pentru bune practici în materie de programe de sustenabilitate.

... citeste si partea a doua ....

89