A MAI TRECUT UN AN. {I?A MAI TRECUT UN AN. {I?Cu momente \n care am

\nv`]at unii de la al]ii, ne-am bucu-rat, ne-am \ntristat, ne-am schim-bat, ne-am propus s` fim mai buni,mai iubitori, mai iert`tori, [i c` in-diferent de problemele le-am avut[i \nc` le mai avem, via]a va merge\nainte.

S` fim s`n`to[i, ferici]i [i voio[i\n anul care tocmai a venit.

Se spune „S`rb`tori fericite!”,\n condi]iile \n care nu s`rb`toriletrebuie s` fie fericite, ci oamenii!

A trecut un an, 2018, [i am in-trat \n altul, 2019, despre care nu[tim multe ca oameni, nu [tim ce

ofer` clipa, momentul, dar ziua, luna [i anul. Ce am l`sat \n urm`? Un an plin de evenimente bune, rele [i

foarte rele. Unii ne-au p`r`sit, poate prea devreme, au plecat \nlumea drep]ilor, l`sând o lume plin` de bube, de incertitudine,insatisfac]ii [u mult mai multe ne\mpliniri decât realiz`ri m`re]e.

Am beneficiat de m`rinimia tuturor televiziunilor care, \ngoana dup` rating, ne-au prezentat, zi [i noapte, violen]a \n toateformele ei: verbal`, fizic`, ajungându-se chiar la omor. Am v`zutcrime \n stil mafiot, \n familie [i \ntre prieteni...

M`i, s` fie, o s` zic` ei, dar v-am ar`tat [i v-am b`gat \n case[i c`s`torii al`turi de desp`r]iri celebre.

Da, am zice noi, dar cu toate curvele infractoare [i to]i interlo-pii, ajunși vedete media, cum r`mâne? L`sa]i-o moart`, fra]ilor,c` le face]i mai totdeauna nef`cute!

Le prezenta]i pentru audien]` totdeauna \n breaking news,desigur ca evenimentul momentului. Onoare lor, televiziunilorcare nu ne las` s` pierdem nimic din via]a cotidian` [i mai alesmonden` [i infractoare a României.

Ne tot \ntreb`m [i noi de ce oare nu-[i fac ace[ti patroni deteleviziuni câte un studio la intr`rile din cimitirele din România,c` sigur au marf` cu gr`mada, chiar mai mult, a[ zice, decât laintrarea \n DNA sau la Parchetul General.

\n anul care a trecut, am v`zut poate foarte multe sinucideripasionale [i foarte multe accidente rutiere cu victime [i mul]imor]i.

Ne-am „bucurat” desigur, s` auzim c` ne vom apuca de spi-talele regionale din 2022 [i c` avem autostr`zi, doar \n stadiulde proiectare, avizare sau licitare, adic` pe hârtie, \n niciun cazpe [antier. Le vrem pe toate \n parteneriat public-privat, numaic` am asistat cu to]ii, pur [i simplu buim`ci]i, cum nici dup` 30ani nu am f`cut nici m`car un asemenea parteneriat de succces.

Ni se injecteaz` ura [i dihonia \ntre noi, ca na]iune [i cum nediviz`m [i ne golim de sentimente [i gânduri bune.

Am asistat la tr`d`ri [i tr`d`tori, care mai au [i tupeul s`-[ijus tifice mâr[`viile f`cute.

Am asistat, [i \nc` asist`m cum a[a-zisul stat poli]ienesc, sauRe publica Procurorilor, ambele sub tutela serviciilor de infor -ma]ii, sunt deconspirate [i ne sunt prezentate cu documentemodul \n care au executat [i au distrus oameni cu destinele lordar [i ale familiilor lor, de cele mai multe ori, la comanda a[a-zi[ilor [efi de institu]ii din statul ocult [i mafiot, opera unui fostpre[edinte de trist` amintire care, dup` 10 ani de tr`d`ri, taliba-nism [i dezastru, nu mai merit` nici m`car s`-i mai public`m nu-mele.

Am v`zut c`, de fapt, votul nostru nu conteaz` ci, mai degrab`comanda celor care ne-au cump`rat la bucat`, ne-au inclus \ninstitu]iile lor interna]ionale, ne-au umplut ]ara cu multina]ionale[i ne-au obligat s` cump`r`m mai tot ce produc ei, \n timp cenoi am ajuns s`racii Europei.

Suntem ]inu]i cu fa]a la perete de c`tre marile cancelarii alelumii, care schimb` regulile \n timpul jocului, folosindu-se \nacest sens de tr`d`tori [i delatori interni, dispu[i la orice mizerie[i orice minciuni [i denatur`ri ale realit`]ilor, pentru câteva firi-mituri pe care le accept` de la st`pânii lor de peste grani]`.

Suntem \ndemna]i la revolt` [i nesupunere, la dezordine pu-blic`, tocmai pentru ca apoi s` putem fi pu[i la col]ul de ru[ineal Uniunii Europene [i mereu admonesta]i.

Standardul dublu este folosit de fiecare dat` când cuiva, dinfrumoasa [i prospera Europ`, \i st`m \n drum [i asta nu c` am fifoarte activi \n politica extern` ci mai degrab` pentru c` sehr`nesc cu date [i exclusivit`]i mincinoase de la informatorii lorromâni.

Totdeauna se spune c` niciodat` speran]a nu trebuie s`moar`, a[a zic [i eu, c` poate vine [i timpul adev`rurilor ascunse\n meandrele necunoscutului [i de c`tre to]i cei care nu [i-auiubit ]ara niciodat`.

F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHIPre[edinte fondator O.A.D.O. Pre[edinte fondator O.A.D.O.

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnu l XXAnu l XX

IANUARIE 2019IANUARIE 2019

P a g . 4 - 5

P a g . 6

GENERA}IA GENERA}IA CARE NU A PRIMIT DESTULCARE NU A PRIMIT DESTULGenera]ia "Y", cum au mai fost numi]i, s-a n`scut \ncepând cu primaGenera]ia "Y", cum au mai fost numi]i, s-a n`scut \ncepând cu prima

parte a anilor ’80 [i pân` c`tre 2000. William Strauss d` ca repere 1982-parte a anilor ’80 [i pân` c`tre 2000. William Strauss d` ca repere 1982-2004. Ei sunt „Generation Me" („Genera]ia eu”), dup` cum \i descrie, \n2004. Ei sunt „Generation Me" („Genera]ia eu”), dup` cum \i descrie, \nmod \ndrept`]it, psihologul Jean Twenge, \ntreaga genera]ie având omod \ndrept`]it, psihologul Jean Twenge, \ntreaga genera]ie având oproblem` de narcisism, fiind profund autocentric`, raportându-se \nproblem` de narcisism, fiind profund autocentric`, raportându-se \npermanen]` la propria persoan` [i la propria pl`cere.permanen]` la propria persoan` [i la propria pl`cere.

ZBORUL MORTALZBORUL MORTAL

28 decembrie 198928 decembrie 1989::Avionul TAROM care-l transporta pe fotograful Ian Parry a fostAvionul TAROM care-l transporta pe fotograful Ian Parry a fost

doborât lâng` G`e[ti. Britanicul avea la el film`rile tuturor fotoredoborât lâng` G`e[ti. Britanicul avea la el film`rile tuturor fotore--porterilor englezi prezen]i la Bucure[ti la c`derea regimului Ceau porterilor englezi prezen]i la Bucure[ti la c`derea regimului Ceau --[escu. Taina asupra evenimentului persist` [i dup` 30 de ani...[escu. Taina asupra evenimentului persist` [i dup` 30 de ani...

CINE SUNT DE FAPT,«TEFELI{TII» ? ?

Foto: White IleanaFoto: White Ileana

Amnistia, gra]ierea [i dorin]a de putere fac\mpreun` o acroba]ie politic` scump`, alec`rei costuri pot da peste cap socotelibugetare, aspira]ii [i clasamente electorale.

Miza principal` e puterea, iar libertatea edoar numele ei de artist`.

Amnistia [i gra]ierea pot fi privite din un -ghiul umanitar sau din cel moral, din celpolitic sau din cel judiciar, din unghiul celorcare au f`cut abuzuri sau al celor care le-au\ndurat, din unghiul celor care au c`lcat le -gea sau al celor care nu vor ca legea s` fiec`lcat`, \n fine, din unghiul celor care aunevoie de amnistie [i de gra]iere ca s` poat`dob\ndi puterea sau din unghiul celor care,\n absen]a acestor clemen]e, sper` s-o p`s -treze.

Nu are rost s` ne batem capul cu toat`aceast` geometrie.

Istoria va a[eza lucrurile cumva. Fie c` s\nt\ndrept`]ite sau odioase, amnistia [i gra]ie -rea au un mare merit: coloreaz` interesele [icaracterul adversarilor politici.

S`-i l`s`m un pic la o parte pe “penaliipenalii”vizibili.

Ei poart` stigmatul politic [i mediatic alcorup]ilor, dob\ndit \n urma lacomei [i per-iculoasei lupte democratice.

Ei sus]in pe fa]` – cu voci sc`zute, e drept,dar totu[i sus]in – amnistia [i gra]ierea.

Ei, “penaliipenalii” cu acte, s\nt m`car one[ti \nra port cu propriile inten]ii.

|n schimb, ceilal]i, “penaliipenalii” invizibili, unaspun [i alta a[teapt`. Mai toat` Opozi]ia “is-toric`”, adic` PNL, PMP [i UDMR, trepideaz`de ner`bdare s` dea Tudorel Toader ordo-nan]a.

Ziua \i \njur` cu to]ii pe Dragnea [i pecom plicii lui corup]i din PSD, se cutremur`la g\ndul alunec`rii României \n iad, darnoaptea \ngenuncheaz` la micul altar dindormitor [i se roag` cu m`t`nii pentru s` -n`tatea lor.

Pu[c`ria e o variabil` care poate primi ori -c\nd o valoare concret`, e un destin carepoate t`ia calea oricui, a[a c` trecutul \n -c`rcat al partidelor e co[marul deplin al lide -rilor politici.

Ipocrizia \n care \i ]ine captivi groaza desis tem \i oblig` s` dea zilnic o lupt` su-

fleteasc` cu minciuna [i cu dorin]a de liber-tate.

Pe l\ng` politicieni, s\nt o mul]ime de oa-meni de afaceri sc\rbi]i de corup]ie, careumbl` cu dreapta politic` \n din]i [i cu valo-rile europene \n buzunarul de la piept, dardup` l`sarea \ntunericului implor` [i ei, caprimii cre[tini, venirea pe lume a ordonan]eieliberatoare.

Exist` [i o gr`mad` de magistra]i care tac,dar care [i-ar da o m\n` ca s` scape de pre-siunea dosarelor \ntocmite de poli]ia politic`.

Al]i magistra]i a[teapt` amnistia [i gra -]ierea pentru c` [tiu din interior consecin]ele[antajului judiciar. Nu \ndr`znesc, \ns`, s`deschid` gura, fiindc` ochiul sauronic \ipoate fixa [i pe ei.

E ne\ndoielnic c` [i familia preziden]ial`a[teapt` amnistia [i gra]ierea. So]ul, pentrupuzderia de dosare cu c\ntec ce-l \nso]esc cao mantie de purpur` t\r\t` prin praf. So]ia…hm, da, [i so]ia.

Cu pulpele-i de gazel` trecut` dezvelite [icu rochi]ele bonbon, cu pletele \n v\nt [i cuaerul de profesoar` cuminte, Prima Doamn`nu vrea s` mearg` la Parchet.

S-a potcovit, de pe urma medita]iilor so -]ului, cu o acuza]ie de fals \n acte [i, odat`intrat` \n biroul procurorului, e teoretic“penal`penal`”. Eticheta i se poate fixa \ntr-o cli -pit`, a[a cum se obi[nuie[te \n pres`, perentabila ei poveste de dragoste cu un sas\nalt [i cinstit.

C\t` vreme, “dac` d` Dragnea ordonan]a”,totul s-a [ters. Paradisul din Sibiu \[i poaterelua imaculata tihn`.

Am\n`rile Primei Doamne, organizate depre[edintele republicii, a[teapt`, de fapt,amnis tia. Doamna Iohannis a[teapt` dup`Dragnea.

A[teapt` dup` Iordache, dup` Nicolicea,dup` Tudorel Toader [i dup` ceilal]i “penali”care “vor s` suspende statul de drept \nRomânia”.

Dac` oamenii `[tia corup]i s-ar mi[ca mairepede, ar scoate-o din noroiul care o p\n -de[te. Uff, ghearele presei du[mane s\nt gatar`[chirate la u[a Parchetului!

E, poate, cazul s` ne-o imagin`m cum, tre -mur\nd, \mpreun` cu so]ul, de ner`bdare [ide nervi, se roag` la Dumnezeu s` le deacuraj penalilor [i s`-i gr`beasc` cu h\rtiile.

Doru BU{CUDoru BU{CU

26 Decembrie 2018

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Bogdan POPOVICI, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

Fiul meu, Arin Alexandru Avramescu, avocat, m-a dojenit c` – [iatunci când le critic – fac un favor involuntar personajelor politicecare sunt \mbrâncite de mine \n istorie. {i nu merit`. ”Nu le mai da numele, nici când scrii c` sunt netrebnici, nu te mai

cobor\. Poetul din tine are obliga]ia de a nu promova nimicul,f`cându-l nemuritor”.

Arin are [i n-are dreptate. Sigur c` anonimatul, [tergerea numelor care mânjesc istoria, nea-

mul, credin]ele \nainta[ilor, concentrându-se doar pe strânsur` [iavere, din epistolele mele scriitorice[ti, s-ar cuveni.

Un important scriitor, Eugen Barbu, personaj cu numeroase, abun-dente cusururi, m`rturisea c`-i trist atunci când, r`sfoind presa uneizile – era vremea \n care de la chio[c se mai cump`rau ziare – nu-[i g`sea numele.

Prefera o insult`, t`cerii, o \njur`tur`, comodei ignor`ri. T`cerea\n leg`tur` cu el \nsemna moarte.

Moartea lui ca personaj principal \ntr-o lume \n care se c`lcau pepicioare mai pu]ine personaje principale.

Azi e o lupt` crâncen`, iar \n politic` nimeni nu se vrea secundar.Politica ne-a adus \n fa]` tot zarzavatul pric`jit al maidanelor, neu-

dat cu educa]ie, moral` [i cultur`, proclamându-l izbând` a geneticiibotanice.

Un pric`jit, confuz \n toate, declarat prin repeten]ie inapt [colar, eazi \n scrisul tuturor, pe buzele, \ndulcite de emo]ie, ale femininelordin televizor, nelipsit de la parastasul zilei na]ionale, seme]indu-secând d` mâna cu un nimeni [i redevenit aplecat doar la \ntâlnireaunuia mai potent \n decizii.

Nimeniul din El e, mai mereu, cu majuscul`. El d` banii, El decide fericirea, El aprob` burse mâzg`litorilor pe

hârtie, care se dovedesc \n stare s`-l laude, \nvingându-[i voma.S` nu-l fac nemuritor, zici, fiule!? C`r]ile mele trebuie s`-l lepede, s` nu-i fac onoarea nemuririi?

Dar eu sunt [i jurnalist, blestem care pune \n \ntâmplare mortul sauviul, cel c`lcat pe trecerea de pietoni, de cel iertat prin noroc! Nu potface o ziaristic` abstract`.

Diavolul, dac` e subiect, [i e subiect \n atâtea câte avem de tr`it,trebuie numit. S`-i inventez un pseudonim?

N-am destul` fantezie onomastic`, iar bâlciul e plin de nume careoricum vor fi uitate. Doar Nero, care a dat foc Romei, nu-i uitat.

~[tia vor fi uita]i de istorie, prin scufundarea \n mocirla pe care omerit`, chiar dac` au pârjolit România.

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU

Ampress.ro 8 Decembrie 2018

Seme]ia gârbovit` Seme]ia gârbovit` a mai marilor zileia mai marilor zilei

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

Pu

iu G

`zd

aru

Pu

iu G

`zd

aru

Pentru c` suntem Pentru c` suntem la „cârma” rotativ` la „cârma” rotativ` a Europeia Europei

Austria ne cere s` fim „neutri” \n ches -tiunea aloca]ilor pentru copii. Juliane Bog -ner-Strauss, ministrul austriac al Familiei, arespins criticile Bucure[tiului privind in-dexarea aloca]iilor copiilor imigran]ilor, afir-mând c` România, \n calitatea de pre- [e dinte al Consiliului Uniunii Europene, tre-buie s` aib` o pozi]ie "neutr`".

Pentru o ]ar` care exercit` Pre[edin]iaConsiliului UE, "ar fi normal s` adoptepozi]ia unui coordonator onest [i s`ac]ioneze cât mai neutru posibil", a declaratJuliane Bogner-Strauss, ministrul austriac alFamiliei, conform unui comunicat citat desite-ul DiePresse.com.

"Indexarea aloca]iilor aduce mai mult`corectitudine. |n acest caz nu este vorba desalariu sau de asigur`ri sociale. To]i p`rin]ii

primesc acela[i procentaj raportat la nivelulde trai [i to]i p`rin]ii din UE, din Spa]iul eco-nomic european [i din Elve]ia sunt trata]iegal", a argumentat Bogner-Strauss.

Ministrul român al Afacerilor Externe,Teodor Mele[canu, a declarat duminic`sear`, la ”Digi 24”, c` indexarea aloca]iilorcopiilor nereziden]i ai muncitorilor din Aus-tria reprezint` un caz clar de discriminare,iar Guvernul ia \n considerare s` se adre -seze Cur]ii de Justi]ie a Uniunii Europene(CJUE).

Parlamentul austriac a adoptat legeaprivind indexarea aloca]iilor pentru copiiidin str`in`tate ai cet`]enilor UE care lu-creaz` \n Austria. Astfel, pentru cele maimul te state, inclusiv România, aceast` m` -sur` \nseamn` o reducere a sumelor pl`tite,prin ajustarea la nivelul de trai din ]`rile co-munitare unde tr`iesc ace[ti copii.

M`sura a intrat \n vigoare la 1 ianuarie2019.

amosnews.roamosnews.ro

7 Ianuarie 2019

P~CATULP~CATUL{I IERTAREA{I IERTAREA

Doamne fere[te! Teama de a nu fitra[i la r`spundere profesional` pentrurateurile \ncasate, indignarea ce \i cu -prinde când aud de Sec]ia pentru in-vestigarea infrac]iunilor din Justi]ie [i deInspec]ia Judiciar`, dar [i grij` de al]iprocurori prin[i cu mâ]a-n sac, \i fac peunii procurori s` se autodenun]e \n di-rect.

Probabil, cu inten]ia de a minimizaefectele \nregistr`rilor de la DNA Ora -dea, prim-procurorul Parchetului de pelâng` Tribunalul Bra[ov, Claudiu Sandu(foto) a acordat un interviu pentruZiare.comZiare.com \n care a dezv`luit non -[alant c` a ]inut \n arest preventiv uninculpat timp de 5 luni, pentru c` \nfinal s` dispun` solu]ia clas`rii.

Motivul priv`rii de libertate pentruaproape jum`tate de an a fost, sus]ineSandu, de a-l \mpiedica pe inculpat s`ia leg`tura cu alte persoane.

Halucinant este c`, din modul \n carese dest`inuie, deducem c` procurorulClaudiu Sandu, cu o vechime \n magis-tratur` de aproape 12 ani, nu are nicicea mai mic` remu[care pentru pri-varea de libertate a unei persoane carenu s-a f`cut vinovat` de s`vâr[irea vre-

unei infrac]iuni, de[i prin ac]iunile salea v`t`mat \n mod evident drepturi fun-damentale precum dreptul la via]`,dreptul la demnitate uman` [i la liber-

tate.Colac peste pup`z`, [eful Parchetu-

lui Tribunalului Bra[ov, Claudiu Sandu,\[i exprim` \ngrijorarea [i revolta fa]` deSec]ia de investigare a infrac]iunilor dinJusti]ie care, zice Sandu, va face imposi-bil pentru un procuror s` mai poat`rea liza un flagrant.

Cum a ajuns la aceast` concluzie, nu

[tim, dar ne frapeaz` modul \n care unprocuror, care sus]ine c` nu are de ces` se team`, reac]ioneaz` la posibili-tatea tragerii sale la r`spundere mate-

rial` [i chiar penal`. Declara]iile procuroru-

lui Claudiu Sandu sunt,din punctul nostru devedere, halucinante [ivin s` \ntregeasc` ta -bloul [i [coal` de gân -dire a celor care printoamna se cocotau pesc`rile Palatului de Jus -ti]ie din Capital` pentrua protesta pentru nici einu mai [tiu ce. C`ci, a[acum reiese din foto -grafie, procurorul Cla -

udiu Sandu a fost printre primelepersoane care s-au pre zentat la protes-tul ma gistra]ilor, cerând singurel s` fieevaluat.

De remarcat mai este [i faptul c`, dinpostura de procuror care se teme pen-tru viitorul sau, astfel cum a declarat,Claudiu Sandu \[i manifest` \ngrijorareapentru Procurorul General al RomânieiAugustin Laz`r [i pentru [efa |naltei

Cur]i Cristina Tarcea, despre care sus -]ine c` sunt supu[i, \n mod inadmisibil,unui lin[aj.

|n aceea[i situa]ie se afl`, zice Sandu,[i anumi]i judec`tori [i procurori verti-cali. La cine s-o referi?

|ntrebat de ce se mai teme, pro cu -rorul Claudiu Sandu a m`rturisit c` seteme [i de Inspec]ia Judiciar`, fiind pre-ocupat mai mult de faptul c` nu exist`o procedura transparen]` de numire aconducerii acestei institu]ii.

Interesant, apreciem noi, cum \n ul-tima perioada Inspec]ia Judiciar`, care\[i face treaba l`udabil, \n ciuda tuturorpresiunilor, a ajuns s` stârneasc` in-teresul unor judec`tori [i procurori.

Exact al acelora care s-au opus [iSec]iei de investigare a infrac]iunilor dinJusti]ie [i sunt mari sus]in`tori ai MCV.

Halucinant` dest`inuire a procuroru-lui Claudiu Sandu f`cut` Ioanei EneDogioiu poate fi accesat` pe site-ulZiare.com

E l e n a D U M I T R A C H E E l e n a D U M I T R A C H E

Luju.ro 10 Ianuarie 2019

D E Z V ~ L U I R I - C A Z U R I P A T O L O G I C ED E Z V ~ L U I R I - C A Z U R I P A T O L O G I C EV` era dor de procurorul Mircea Ne gulescu (foto),

zis “Zdrean]`”, zis “Portocal`”, celebru pentru pa ra -delile pe care le-a f`cut la DNA Ploie[ti?

Iat` c` a ap`rut o nou` \nregistrare cu Negulescu,\n care acesta \i explic` unui avocat c` nu se \ncurc`cu “panarame”, ci doar cu “sme cheri]i”.

|n \nregistrarea difuzat` de postul România TVRomânia TV, joisear`, 10 ianuarie 2019, Mir cea Negulescu \i dezv` luieavocatului cum a b`gat el fric` \n arabi, dup` ce l-as`ltat pe fostul [ef al ANAF Sorin Blejnar.

Despre acela[i Blejnar, Mircea Negulescu se laud`c` pân` la el “nu a fost b`gat jos”. Nu doar cu Blejnarse laud` “Zdrean]`”. |n aceea[i discu]ie, procurorulNegules cu a trecut \n revist` alte câ teva dintre person-ajele ce le bre pe care le-a rezolvat, cum ar fi “tovar`[ulPonta” [i “tovar`[ul Blaga”. Este vorba, evident, desprefostul premier Victor Ponta [i fostul ministru de InterneVasile Blaga.

Iat` discu]ia dintre Mircea Negulescu [i avocat:“AVOCAT: Uneori nu e suficient` o singur` \nregis-

trare. {tii mai bine decât mine, dragule.M. NEGULESCU: Da, da. Nu, dar ]i-am zis ca idee,

[tii? Eu ]i-am spus-o.. ]i-am zis c` am \ntrebat-o. Voiams` \n]eleg ce-l anima pe el \n lupta asta [i pe urm`…{i de-asta am f`cut verific`ri pe toate persoanele pecare le-am avut \n gospod`rire, m`-n]elegi? {i tur`m`sesei persoana cu care nu vorbisem, [tii?

AVOCAT: Da, da, da!M. NEGULESCU: A[a l-am sunat [i pe R`zvan Alexe

[i l-am \ntrebat tot pe Whatsapp: 'B`i, ai avut rela]ii cuarabii?' 'B`i, n-am avut', [tii?

AVOCAT: Da…

M. NEGULESCU: '|l [tii pe `sta?' 'Nu-l [tiu' {i pe urm`te-am \ntrebat pe tine: 'Bine, m`, \l [tii pe asta?' 'Da,domnule, e cutare'. {i atunci am f`cut doar leg`tura,m`-n]elegi?

AVOCAT: Da, maestre, dar mai zi-mi o chestie… Ara-bii au dosar la voi?

M. NEGULESCU: Nu, frate. Dar dac` l-am luat peBlejnar… Blejnar a f`cut o gr`mad` de combina]ii cuarabii, m-ai \n]eles?

AVOCAT: Da…M. NEGULESCU: {i pe fructe [i tot ce \nseamn` oa-

meni, m-ai \n]eles? {i acum `[tia, dac` l-am luat peBlejnar, le e fric` c`-i paradesc pe ei, c` ajung peste ei\n martie. Cum a[ fi venit peste tine dac` nu veneai tula noi, m-ai \n]eles acuma?

AVOCAT: Da, te-am \n]eles. {i voiau boii s` se pro-tejeze preventiv.

M. NEGULESCU: Vor s` se protejeze preventiv [i

atunci \ncearc` s` fac` o de-asta… Prima dat`… deci`sta a venit [i cu, cum s`-]i spun eu, [i c` e \ngerulmeu p`zitor, [i c` poate el s` m` ajute. Dar el, de fapt,voia s` pun eu piciorul pe frân` \n dosarul cu Blejnar,[tii?

AVOCAT: Da, dar Blejnar nu cred c` a f`cut vreundenun] pân` acum.

M. NEGULESCU: Poftim?AVOCAT: Blejnar nu cred c` a f`cut vreun denun]

pân` acum [i, dup` ce l-am v`zut eu pe el, el nu o s`recunoasc` [i o s` mearg` cu 'NU' \n bra]e pân` la…

M. NEGULESCU: P`i nu [tim dac` Blejnar a f`cut saunu a f`cut vreun denun]. Problema e c` aia sunt spe-ria]i, da?

AVOCAT: Da, da, da…Dar se sperie degeaba [i or s`piard` ni[te bani, pentru c` Blejnar, din ce l-am v`zuteu, el nu a turnat nimic pân` acum.

NEGULESCU: Mai vedem… Dar Blejnar pân` acumnici nu a fost b`gat jos.

AVOCAT: Blejnar are condamnare \n prima instan]`5 ani la DIICOT la dosarul cu Codru] Marta.

NEGULESCU: Da…?AVOCAT: {i nici m`car nu exist` dosar, pentru c`

Blejnar nu a denun]at. Nu ar avea niciun rost s` fac euvreun denun] mincinos. Singura chestie ar fi s` selaude c` te cunoa[te.

M. NEGULESCU: Ce?AVOCAT: Singura chestie ar fi s` se laude `sta c` te

cunoa[te…M. NEGULESCU: Da, m`…AVOCAT: {i s` ia banii la arab…M. NEGULESCU: Da, m`, da…AVOCAT: |n]elegi…?M. NEGULESCU: |l blocheaz` pe arab, da.AVOCAT: Pentru c`, dac` arabul nu are dosar la tine

[i eu \]i fac denun] mincinos, nu-l ajut` cu nimic pe arab.AVOCAT: Da, tati, am \n]eles. Auzi…?M. NEGULESCU: Eu, despre pro[ti, ce s` zic…?AVOCAT: A[a se face un [antaj…M. NEGULESCU: Mie-mi place s` fac de-`[tia [me -

cheri. Ai v`zut…tovar`[ul Blaga, tovar`[ul Ponta,tovar`[ul Blejnar.

AVOCAT: Am v`zut, dom’ procuror, da…M. NEGULESCU: Smecheri]i, nu panarame…”

G e o r g e T ~ R Â } ~G e o r g e T ~ R Â } ~Luju.ro 11 ianuarie 2019

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

M i z e r i i c u [ t a i fM i z e r i i c u [ t a i fA J U N G E MA J U N G E ML A M C V ?L A M C V ?MON{TRII PROCURATURIIMON{TRII PROCURATURII

”ZDREAN}~” NU SE |NCURC~”ZDREAN}~” NU SE |NCURC~

Prim-procurorul Parchetului Tribu nalului Bra[ov ClaudiuPrim-procurorul Parchetului Tribu nalului Bra[ov ClaudiuSandu ori pileaz` societatea cu dest`inuirile sale: Sandu ori pileaz` societatea cu dest`inuirile sale:

"Am avut un inculpat ]inut 5 luni \n arest preventiv, pentru"Am avut un inculpat ]inut 5 luni \n arest preventiv, pentrucare \n final am dat solu]ia clasarii... Am cerut arest prevencare \n final am dat solu]ia clasarii... Am cerut arest preven--tiv pentru a nu lua leg`tura cu ceilal]i inculpa]i... Dup` ana tiv pentru a nu lua leg`tura cu ceilal]i inculpa]i... Dup` ana --liza tuturor probelor, am stabilit c` nu sunt suficiente pentruliza tuturor probelor, am stabilit c` nu sunt suficiente pentrua-l trimite \n judecat`". a-l trimite \n judecat`".

Sandu, care nu a r`spuns pentru rateu, este unul dintreSandu, care nu a r`spuns pentru rateu, este unul dintreprocurorii care stau mo] la protesteprocurorii care stau mo] la proteste

Asculta]i cum se \mp`una cu scalpurile de la cing`toare procurorul Mircea Ne Asculta]i cum se \mp`una cu scalpurile de la cing`toare procurorul Mircea Ne --gulescu: gulescu: “Dac` l-am luat pe Blejnar, le e fric` c`-i paradesc pe ei, c` ajung peste“Dac` l-am luat pe Blejnar, le e fric` c`-i paradesc pe ei, c` ajung pesteei \n martie... Blejnar pân` acum nici nu a fost b`gat jos... Mie-mi place s` facei \n martie... Blejnar pân` acum nici nu a fost b`gat jos... Mie-mi place s` facde-`[tia [mecheri. Ai v`zut, tovar`[ul Blaga, tovar`[ul Ponta, tovar`[ul Blejnar...de-`[tia [mecheri. Ai v`zut, tovar`[ul Blaga, tovar`[ul Ponta, tovar`[ul Blejnar...Smecheri]i, nu panarameSmecheri]i, nu panarame””

Culmea este c` ace[ti hedoni[ti nu suntferici]i. Dimpotriv`, poart` cu ei o ur` [i osup`rare de propor]ii mitice.

Sunt genera]ia care consider` c` „nu aprimit destul”.

Ca [i cum asta n-ar fi fost \ndeajuns,po liticile publice au schimbat macazul, \nconsonan]` cu ce era pe afar`, u[urândvia]a tineretului [i explicându-le c` suntspeciali [i c` to]i sunt la fel de buni.

S` nu se ofenseze nimeni! Deci cei care, \n mod bizar, se cred de

dreapta au crescut cu cele mai ciudate [istângiste valori.

Problema a pornit, dincolo de familie,din sistemul de \nv`]`mânt, unde min]iluminate au \n]eles s` dea premiul I \n -tregii clase, [i celui mai de[tept, [i

prostanului, punându-i pe picior de egali-tate. S` se elimine corigen]a [i repeten]ia.S` suprime competi]ia [i suprema]ia acelui clasat \naintea incapabilului!

Restul a venit ca o avalan[`!S` ne amintim doar de protestul pl`tit

de George Soros, cu indivizi \nchiria]i depe „Rent a Crowd”, din fa]a Trump Tower,imediat dup` aflarea rezultatelor oficialeale alegerilor.

Cl`direa a fost protejat` cu utilaje desalubritate [i de cordoane ale poli]iei, darlumea era isteric` [i s-a decis s` se uti-lizeze for]a.

Atunci i-a venit unui poli]ist newyorkezideea s` ia un carton [i s` decupeze ni[teecusoane de participant, pe care poli]i[tiile-au \mp`r]it celor revolta]i, care, ferici]i,au plecat spre cas`. |n uimirea general`,

poli]istul a explicat c` avea [i el dou` fete,apar]inând aceleia[i genera]ii, \n conse -cin]` [tia cum gândesc ace[tia.

Sistemul a lucrat la fel [i \n America, [i\n UE, [i \n România.

Cum [i mi[carea #resist#resist a func]ionat\n paralel \n România [i \n Statele Unite.

Analfabetismul social [i func]ional dinRomânia a ajuns la 42%.

|n mod paradoxal, nu pesedi[itii sufer`cel mai tare aici, ci exact tefeli[tii.

Sunt atât de pro[ti (\n cel mai pur sensal cuvântului), \ncât opereaz` cu adev`ruride genul: ”pesedi[tii sunt comuni[ti, IonIliescu conduce PSD-ul, oamenii voteaz`cu PSD-ul pentru c` primesc doi mici, ru[iisunt comuni[ti, tefeli[tii nu tr`iesc binepentru c` ciuma ro[ie fur`, lumea estesp`lat` pe creier pentru c` se uit` la „An-tena 3”, ei sunt [mecheri [i ca s` nu fiesp`la]i pe creier nu se uit` la televizor, ni-meni nu poate lupta cu corup]ii decâtCodru]a Köve[i, Europa este de dreapta,Trump va pr`bu[i economia pentru c`este prost, credin]a cre[tin` \nseamn` s`pupi moa[te, gazul se scumpe[te c` vreaDragnea [i nu c` ar exista o pia]` liber` [ireglement`ri ale Comisiei Europene, esteadev`rat pentru c` a scris pe Facebook,cre[terea salariilor ne destabilizeaz`, pre -[edintele are procurorii \n subordine, bachiar [i Guvernul, deciziile Cur]ii Con sti -tu]ionale trebuie aprobate prin referen-dum, nu sunt spitale pentru c` suntcatedrale”…

A[adar, un \ntreg evantai de inep]ii carear trebui s` fie cel pu]in b`t`toare la ochi,dar care pentru ni[te analfabe]i nu aucum s` fie.

Probleme de aceast` natur` nu aparpeste noapte, ci sunt rodul unor deceniide a[a-zise reforme ratate \n \nv`]`mânt,unde [coala elementar` [i liceul nu maireu[esc s` ofere bazele necesare pentru\nv`]`mântul superior. Iar \nv`]`mânt su-perior d` rateuri tot mai sonore.

Da, de ceva timp, [coala româneasc`produce numai tâmpi]i, dar cu diplome.De aici vin problemele sociale [i econo -mice.

Pentru c` [i-au neglijat propria edu ca -]ie, pentru c` habar nu au cum sau ce s`lucreze, pentru c` nici statul nu \ncura-jeaz` munca, aproximativ patru milioanede oameni \n putere [i perfect ap]i demunc` stau [i protesteaz` sau umbl`brambura prin lume [i se uit` uimi]i cavi]elul la poarta nou` când li se spune c`exist` o penurie de for]` de munc`, decinicidecum nu este adev`rat c` nu s-ar g`sijoburi.

Genera]ia "Y" nu vrea \ns` vreun loc demunc` \n vreun parc industrial, nu vrea s`se scoale diminea]`, nu vrea s` semurd`reasc` pe mâini.

Mai bine se \nscrie la un al doilea sauun al treilea Master, la fel de inutil caprimul. Din aceast` cauz`, genera]ia "Y" adevenit un balast pentru pia]a muncii,pentru firme, afaceri, economie.

Ei sunt adev`ra]ii asista]i sociali ai ]`rii!

BOLILE GENERA}IEI TINEREBOLILE GENERA}IEI TINERESupradimensionarea eului vine \ns` [i

cu pre]uri aferente! Dezam`gire cronic`, depresie, revolt`.

(Vezi Twenge – Generation Me: WhyToday’s Young Americans Are More Con-fident, Assertive, Entitled–And More Mis-erable Than Ever Before).

Tefeli[tii au fost crescu]i f`r` s` cu -noasc` cuvântul „nu”.

Lor li s-a permis orice [i li s-a dat orice\[i doreau, chiar dac` cei care le d`deauo f`ceau pe credit.

Au crescut bazându-se pe o gratifica]ieinstantanee.

Problemele au venit aproape imediat:obi[nui]i s` \[i ob]in` pl`cerea pe loc [if`r` niciun efort, au ajuns ni[te indivizicare nu sunt capabili de empatie, deci nusunt capabili nici s` \ntre]in` rela]ii deprie tenie sau de cuplu, indivizi care se \n -tre]in cu efort.

Pentru una mic` exist` Tinder. La fel, nu sunt capabili s` dezvolte

rela]ii de colegialitate cu cei cu care mun -cesc. Oricum, \i ur`sc pe to]i [i viseaz` s`ajung` manageri sau cel pu]in consultan]i.

Ei sunt, propriu-zis, ni[te indivizi singuri,izola]i, dar cople[i]i de propria lor gran -doare, pe care se mir` c` cei din jur nu oapreciaz`.

Nu sunt aprecia]i nici la locurile lor demunc`, [i asta din cauza instruc]iei pre-care [i a lipsei de abilit`]i, indiferent denum`rul diplomelor ob]inute.

Sunt o genera]ie care nu a citit [i nucite[te c`r]i.

Au trecut printr-un \nv`]`mânt care i-aobi[nuit s` bifeze ceva pe un test gril` [is` copieze.

Au f`cut o facultate de trei ani, unde auauzit chestii teoretice, [i unii s-au dus laun masterat care presupune elaborareaunei fi]uici care s` con]in` mari adev`ruridin alea corecte politic. Cu toate acestea,ei viseaz` s` conduc` de la bun \nceputcompanii sau chiar statul.

Cic` ar fi \ndrept`]i]i. Milenialii au fost cataloga]i drept gen-

era]ia pierdut` a indivizilor care se anga-jeaz` ca s` creeze un impact (deci nu cas` munceasc`) [i, \n scurt timp, realizeaz`c` nu pot crea nimic, nici chiar impact, [iajung pe prima list` a disponibiliza]ilor.

Situa]ia tefeli[tilor din România este\ns` mult mai trist` decât pare la primavedere.

Aproape o cincime din grupa de vârst`

D E N U N } D E A M P L O A R ED E N U N } D E A M P L O A R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

P U N C T E D E V E D E R EP U N C T E D E V E D E R E

...Go]iu doarme pentru c` este plictiseal`, Nicu[or Dan...Go]iu doarme pentru c` este plictiseal`, Nicu[or Danface bilu]e din muci [i le m`nânc`, doamna Presada seface bilu]e din muci [i le m`nânc`, doamna Presada seplânge c` \n trecut au fost b`rba]i care au \ncercat s` fac`plânge c` \n trecut au fost b`rba]i care au \ncercat s` fac`sex cu ea, Chichir`u \l filmeaz` pe {erban Nicolae, iarsex cu ea, Chichir`u \l filmeaz` pe {erban Nicolae, iarAdrian Dohotaru s-a apucat s` m`nânce din co[ul deAdrian Dohotaru s-a apucat s` m`nânce din co[ul degunoi, ca s` demonstreze c` este trist pe planet`, maigunoi, ca s` demonstreze c` este trist pe planet`, maieste unul care punea muzica s` urle, ca s` nu poat` lucraeste unul care punea muzica s` urle, ca s` nu poat` lucracomisia parlamentar` din care [i el f`cea parte...comisia parlamentar` din care [i el f`cea parte...

CINE SUNT DE FAPT,«TEFELI{TII» ? ?

PUBLICITATEPUBLICITATEmonitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

Oameni protOameni protmodific`rile admodific`rile admar]i, 3 iulie 20mar]i, 3 iulie 20

15-35 de ani nu este angrenat` \n nicioform` de \nv`]`mânt, dar nici nu mun -ce[te. Propriu-zis, nu se ocup` cu nimic.

Din 5.300.623 de tineri \ntre 15-34 deani, 1.049.523 nu \nva]` [i nu muncesc.

Stau! |njur` pe Facebook. Se duc \n club sau

\n bar, trag pe nas. [i, da, protesteaz`!Tefeli[tii nu tânjesc dup` libertate, pro-

priet`]i, nu \i intereseaz` chestiunile demediu sau chestiunile sociale.

|n schimb, vor s` aib` ultimele gadge-turi, s` lo cu iasc` \mpreun` cu p`rin]ii [i s`profite de pe urma muncii lor, f`r` s` fac`nimic.

Simptomatic este c` abia 27% dintretefeli[ti spun c` ar fi interesa]i s` por -neasc` o afacere \n sectorul privat (Euro-stat).

Normal c` [i acesta este doar un de -ziderat. Chiar [i cei care se avânt` \naceast` zon` nu reu[esc s` dep`[easc`un pseudo-entuziasm de tip start-up, eia[teptând ca lucrurile s` se fac` singuresau s` vin` cineva [i s` munceasc` \nlocul lor.

Nu \ntâmpl`tor media de via]` a fir me -lor române[ti a intrat \n declin.

Guvernul face eforturi s` mobilizezeaceast` categorie, cu planuri de a oferi40.000 de euro oricui dore[te s` \[i de-schid` o firm`. Iar cei care ar fi viza]i,tefeli[tii, url` c` Guvernul este alc`tuit dinho]i [i comuni[ti.

Mai sunt [i alte genuri de catastrofe:programe de tip RePatriot. Sigur c` \nteorie sun` bine, doar realitatea este alta.

Ideea a fost s` se identifice vârfuri ro -mâne[ti din Occident [i s` se aduc` \n]ar`, crezând c` acestea vor stimula \nvreun fel munca, afacerile [i \ncetini exo-dul \nspre str`in`tate.

Celebra teorie cu unicorni cu care, depild`, Marissa Mayer a dat de p`mânt cuYahoo. Iar când unui asemenea programi se aplic` [i rectific`ri politice, nu estegreu de imaginat finalul.

Deci ce \i intereseaz` pe tefeli[ti? S` participe la evenimente. Conform Harris Poll, principala inves -

ti]ie a gene ra]iei este \n experien]e do bân -di te prin participarea la diverseeve nimente.

Dac` va \ntreba]i de ce sunt ei\ndrept`]i]i s` aib` „pie]uca” lor [i eveni-

mentul lor, unde s` \[i etaleze gadgeturile[i s` dea cu laserul pe pere]ii Guvernului,este singura variant` \n care ei potapar]ine de ceva.

A[a \[i bifeaz` nevoile sociale de apar -tenen]`. A[a-zisa lor ur` \mpotriva PSD-ului nu este decât un adeziv social, oricâtde antisocial` sau antidemocratic` ar fi\ntreaga lor mi[care.

Când, cu ajutorul Serviciilor, au reu[it s`se strâng` \n pie]e [i apoi s` generezeni[te voturi, cei care au ajuns \n Parlamentau dovedit c` habar nu au ce caut` peacolo sau cum func]ioneaz` institu]iile.

Go]iu doarme pentru c` este plictiseal`,Nicu[or Dan face bilu]e din muci [i lem`nânc`, doamna Presada se plânge c`\n trecut au fost b`rba]i care au \ncercats` fac` sex cu ea, Chichir`u \l filmeaz` pe{erban Nicolae, iar Adrian Dohotaru s-aapucat s` m`nânce din co[ul de gunoi, cas` demonstreze c` este trist pe planet`,mai este unul care punea muzica s` urle,ca s` nu poat` lucra comisia parlamentar`din care [i el f`cea parte.

De[i nu par l`muri]i nici cu propria lorvia]`, nici acas`, nici la serviciu – cei careau un loc de munc` –, principala chemarea tefeli[tilor este s` le spun` celor care aumuncit [i au cusut hainele cu care ei se\mbrac`, au f`cut pantofii pe care \i \ncal]`sau telefoanele pe care nu le scap` dinmâini cum s` tr`iasc` sau dac` s` maitr`iasc`.

Doar f`când o succint` trecere \n revis -t` a mesajelor \nl`crimatelor [i sensi-bilelor fiin]e – tefeli[tii – \n fa]a unuipro test al simpatizan]ilor PSD, reg`simcele mai crâncene etichet`ri: ]igani, vier -mi, jeguri, gunoaie, patibulari, ho]i, o \n -treag` gam` de epitete ce vor s`de monstreze c` nimeni nu s-a n`scut egalcu tefelistul, c` ceilal]i sunt suboameni.

Pe alocuri, pe Facebook, se fac pro pu -neri pentru a se strânge bani pentruasasinarea lui T`riceanu, plat` pentruni[te rromi care s` \l \njunghie pe Drag-nea, uciderea \n mas` a pesedi[tilor sauuciderea \n mas` a parlamentarilor. Nu ei!

S` vin` cineva [i s` le ucid` adversarii.Ei au ni[te prafuri de tras pe nas, o bere

in cert` de consumat, un flat white.

Nu \n ultimul rând, o bun` parte dinvin` apar]ine [i tehnologiei.

Datorit` tehnologiei, tefelistul poate tr`isocial \ntr-o lume virtual`, \n care inter -ac]ioneaz` cu al]i marginali social, undeprostia unuia se propag` viral c`tre to]iceilal]i, unde se pot autoiluziona c` lumeaeste altfel decât cea \n care vie]uiescizola]i.

Tehnologia ar putea s` \i ajute. Dar eipur [i simplu nu vor s` [tie adev`rul.

Ar putea bun`oar` s` caute datele ofi -cia le de pe site-uri oficiale, ca s` \[i for -meze o p`rere, dar T`p`lag`, Guran,Chiril` sau Bot par c`i mai facile de infor-mare. Acestea sunt sursele veridice. In-forma]ie gata mestecat` [i regurgitat`. Nugândim!

Plus de asta, a te informa este futil. {i-a[a pesedi[tii fur` tot, deci… fatalita -

te! Mai bine s` d`m drumul la un jocule],mai bine s` ascult`m o a[a-zis` muzic`sau s` ne uitam la filmule]e cretinele, pecare cel pu]in credem c` le \n]elegem…

De ce ne mir`m atunci c` Serviciile [i-au aruncat privirile \n aceast` direc]ie!

De ce s` ne mir`m c` tefeli[tii emit celemai extremiste opinii, de la uciderea s` -racilor, b`trânilor bolnavilor, la interzicereareproducerii pentru cei care nu voteaz`corect pentru c` se opun celor corec]i,adic` lor?

De ce s` ne mir`m c` viseaz` na]iona -liz`ri, confiscarea patrimoniului, banilorfirmelor?

De ce s` ne mire c` viseaz` la o redis-tribuire a averii române[ti c`tre cet`]eni(aici, b`nuiesc eu, pesedi[tii nici n-ar aveavoie s` primeasc`, ei fiind oricum ho]i)?

De ce s` ne mir`m c` vor s` fie condu[ide un alt t`ietor de frunze la câini, [omer,Ciolo[?

Dup` cum am mai spus-o [i pe Face-book, dac` v` este antipatic {erban Nico-lae, ajunge s` o b`ga]i [i pe Chichir`u \npoz`.

Vi se pare Firea insuportabil`? B`ga]i-l pe Nicu[or \n poz` f`când bi -

lu]e. Ace[ti arogan]i [i frustra]i de tefeli[til-ar putea transforma [i pe uciga[ul de Ili-escu \ntr-un b`trânel simpatic, rasat [isofisticat.

Iar costurile sunt deja uria[e. Când ai o \ntreag` genera]ie nesociali -

zat`, frustrat`, care gânde[te \n dihotomiisimple (alb/negru, noi suntem buni/`iasunt r`i, unii au/al]ii n-au) [i false cauza-lit`]i (nu pot munci, pentru c` Dragnea...),odat` cu ie[irea de pe pia]a muncii a Ge -ne ra]iei „X” (genera]ia mea), când aceast`genera]ie de ciuda]i va \ncepe s` parvin`[i s` pun` ghearele pe conducere, va fi ojale cumplit`.

q m a g a z i n e . r oq m a g a z i n e . r o

24 Iulie 201

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Q v i p r o d e s t ?Q v i p r o d e s t ?PsihosocialPsihosocial

testeaz` \n Pia]a Victoriei fa]` detesteaz` \n Pia]a Victoriei fa]` deduse Codului de procedur` penal`,use Codului de procedur` penal`,018. Inquam Photos / Octav Ganea018. Inquam Photos / Octav Ganea

Protest împotriva guvernului D`ncil` [i a modific`rilor aduse Codului deProtest împotriva guvernului D`ncil` [i a modific`rilor aduse Codului deprocedur` penal`, la Parlament, \n Bucure[ti, Miercuri, 27 Iunie 2018. procedur` penal`, la Parlament, \n Bucure[ti, Miercuri, 27 Iunie 2018.

Inquam Photos / Liviu Florin AlbeiInquam Photos / Liviu Florin Albei

Câteva sute de oameni protesteaz` \n fa]a Parlamentului \n timpul mo]iuniiCâteva sute de oameni protesteaz` \n fa]a Parlamentului \n timpul mo]iuniide cenzur` depuse de opozi]ie \mpotriva guvernului Dancil`, miercuri, 21 iuliede cenzur` depuse de opozi]ie \mpotriva guvernului Dancil`, miercuri, 21 iulie2018. 2018. Inquam Photos / Alberto GrosescuInquam Photos / Alberto Grosescu

28 decembrie 198928 decembrie 1989::Avionul TAROM care-lAvionul TAROM care-ltransporta pe fotografultransporta pe fotografulIan Parry a fost doborâtIan Parry a fost doborâtlâng` G`e[ti. lâng` G`e[ti. Britanicul avea la elBritanicul avea la elfilm`rile tuturor film`rile tuturor fotoreporterilor englezifotoreporterilor engleziprezen]i la Bucure[ti prezen]i la Bucure[ti la c`derea la c`derea regimului Ceau[escuregimului Ceau[escu

Pe 28 decembrie 1989, \n apro pie -rea comunei Vi[ina (jude]ul Dâm -bovi]a), [apte oameni - [ase români [iun englez, fotograful Ian Parry, mureau\ntr-un accident aviatic, fiind printre ul-timele victime ale evenimentelor dinacel an.

Mai precis, cei [ase români eraumembrii echipajului cursei Bucure[ti -Belgrad, care a decolat pe 28 decem-brie, la ora 11:06 de pe AeroportulOtopeni, iar britanicul Perry a fostunicul pasager al cursei respective.

Membrii echipajului au fost: Instruc-tor comandant Pilot Moldoveanu Mihai,Pilot comandant

Chifor Ion, copilot Jurcovan Valter,mecanic Cârstea Gilu [i \nso]itorii debord Petre B`nic` [i Marchidan Elena.

Avionul primise autorizarea s` seridice de la sol, pe motive umanitare,de[i \n acel moment era \n vigoare ointer dic]ie de zbor pentru toate aeron-avele.

S-a spus c` avionul trebuia s` ajung`la Belgrad pentru a aduce sânge [imedicamente.

Foarte ciudat, de vreme ce \n 2006,sub semn`tura unui procuror militar,Parchetul a informat familiile victimelorc` avionul fusese \nchiriat chiar deParry!

La 12 minute dup` decolare, \n p` -durea M`lineasca de lâng` satul Vi[ina,aeronava Antonov AN - 24 a disp`rutde pe radar [i s-a pr`bu[it.

|ntr-un articol publicat \n revista „Zig-Zag” din 21 august 1990, jurnalista

Cristina Pa] men]iona c`comisia care a anchetatatunci evenimentele a con-cluziona preliminar: „Cauzacea mai probabil` care a de-terminat catastrofa aerian`din 28 decembrie esteac]iunea unor for]e din exte-riorul aeronavei sau im-pactul cu un obiect dur aflatpe tra iectoria de zbor, care aprovocat intrarea \n picaj aavionului [i a f`cut imposi-bil` ac]ionarea de c`tre

echipaj a comenzilor dezbor”.

Circumstan]ele din ju -rul anchetei las` loc demulte suspiciuni.

Conform spuselor luiMarin Tudose, p`durarulde la acea vreme din satulVi[ina, singurul martorocu lar direct al pr`bu[iriiavionului, la câteva minutedup` accident, de[i nuapucase s` anun]e au-torit`]ile, un elicopter mili-tar a \nceput s` survolezezona, stând \n aer aproxi-mativ o or`.

Probabil de la unitateamilitar` de la Boteni, aflat`la câ]iva kilometri de locul

pr`bu[irii. |n cadrul acestei uni t`]i era localizat

[i un divizion de rachete anti-ae riene. Reamintim c` de la uni tatea militar`

de pa ra[uti[ti de la Boteni a pro venitcomando-ul care l-a executat pe Nico-lae Ceau [escu la Târgovi[te.

Imediat s-a format o comisie de an-chet`, dar rezultatele oficiale nu au fostf`cute publice niciodat`.

În urma demersului jurnalistic rea -lizat de c`tre ”An tena 3” \n 2013, Par-chetul Militar a transmis c` respectivuldosar a fost co nexat marelui dosar alRe volu]iei din 1989, fiind, a[a cum se[tie, \n conti nuare \n lucru.

De-a lungul anilor, membrii familiilorcelor deceda]i au fost anun]a]i c` avio -nul s-a pr`bu[it din cauza ghe]ii, motivrespins ca nefondat de unul dintre spe-ciali[tii de la Otopeni de la acea vreme,inginerul Traian Br`descu.

Acesta a spus pentru ”Antena 3” c`avionul fusese degivrat \nainte de deco-lare [i era prev`zut cu instrumente cares` fi comb`tut acest fenomen dac`ap`rea \n zbor.

Mai mult, \n urma cercet`rii f`cute lafa]a locului, Traian Br`descu a observatc` avionul s-a dezintegrat \n aer, ceeace nu s-ar fi \ntâmplat dac` ar fi \nghe -]at.

Nemul]umi]i de secretomania au-torit`]ilor, membrii familiilor au \nceputs` fac` presiuni pentru aflarea ade -v`rului.

Astfel, au aflat c` respectiva curs` eraprogramat` s` transporte mai mul]ipasageri la Belgrad, dar c` ace[tia aufost da]i jos, \n avion r`mânând doarmembrii echipajului [i fotograful IanParry.

Ian Parry fusese printre fotografiistr`ini care p`trunseser` \n sediul Co -mitetului Central (CC) [i care realizasecadre acolo \n timpul zilei de 22 de-cembrie. De altfel, singura fotografie cuParry din acele zile \l prezint` pe fo-tograf pe balconul CC-ului.

Conform celor descoperite de An-tena 3, Parry ducea cu el c`tre Londra,via Belgrad, toate fotografiile [i film`rilerealizate de britanicii prezen]i la Bu-cure[ti \n acele zile.

În ianuarie 2006, rudele celor de-ceda]i primesc, \n sfâr[it, un r`spunsoficial din partea autorit`]ilor: avionuls-ar fi pr`bu[it din cauza „depunerii deghea]` pe aeronav`”.

Trei luni mai târziu, \ns`, acela[i Par-chet militar, dar sub semn`tura altuiprocuror, informeaz` familiile c` „avio -nul a fost doborât de un proiectil trasde autori neidentifica]i pân` \n prezent,ca urmare a evenimentelor din Decem-brie 1989 din România”.

Concluzia doborârii avionului a fost\nt`rit` de declara]iile fo[tilor pilo]i Flo -rin Georgescu [i Marian Covache, careau declarat pentru ”Antena 3” c` avi o -nul a fost, cu siguran]`, doborât.

Din p`cate, nici pân` azi nu se [tiedac` avionul a fost doborât inten]ionatsau \n urma unei gre[eli, ca urmare ahaosului informa]ional din acele zile.

V` oferim, gra]ie revolu]ionaruluiMa rius Mioc, un fragment dn articoluluiscris de Cristina Pa] \n 1990 [i reporta-jul realizat de Antena 3 pe acest su -biect.

Mihai {OM~NESCU Mihai {OM~NESCU

29 Decembrie 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

A n u l X X XA n u l X X X

ZBORUL ZBORUL MORTALMORTAL

|n 28 decembrie 1989 s-a petrecuto catastrof` aviatic` ciudat`: avionulBucure[ti-Belgrad a fost dobor\t da-torit` “impactului cu un obiect dur”,cum a stabilit comisia de anchet`.

Au murit cu acel prilej 6 membri aiechipajului [i singurul pasager: re-porterul englez de 24 de ani Ian Parry,angajat al ziarului “Sunday Times”, care“f`cuse mai multe filme [i foto grafii laComitetul Central PCR \n timpul rev-olu]iei”, dup` cum afl`m din tr-un arti-col de Ondine Ghergu].

Articolul respectiv se refer` la familiapilotului Valer Jurcovan, care a murit [iel cu acel prilej, familie care pare ur -m`rit` de blestem: tat`l pilotului, Ce -zar Jurcovan, la r\ndul s`u fost pilot, amurit \ntr-un accident de ma[in` \n1995, dup` ce primise amenin]`ri fi-indc` investiga moartea fiului s`u, iar

so]ia, Doina Jurcovan, stewardes`, amurit \ntr-un alt accident de avion \n1995.

Ciudat \n cazul pr`bu[irii avionuluicare-l ducea pe Ian Parry, este faptulc` a existat un singur pasager, anumeziaristul care ducea filme din revolu]ie.

Parc` cineva a avut grij` la aeroports` nu se urce \n avion mai mult` lume,s` nu fie victime inutile. În cinstea zia -ristului englez, \n Anglia se decer neaz`un premiu pentru fotoreporteri carepoart` numele lui Ian Parry.

Este un premiu prestigios pentrucare se lupt` fotoreporteri din \ntreagalume.

Cauza pr`bu[irii avionului cu IanParry este o rachet` tras` de la o uni-tate militar` din Boteni, dar vinov`]iileexacte nu s-au stabilit. Zborul fuseseautorizat, iar avionul era pe traseul

corect, totu[i a fost dobor\t. \n 28 de-cembrie 1989, la 3 zile dup` execu -tarea lui Ceau[escu, chiar [i luptele cu“terori[tii” se mai domoliser`, Ian Parrya fost printre ultimele victime ale rev-olu]iei române. Chiar dac` ar fi existatb`nuieli legate de acel avion, acestatrebuia somat. “Dac` nu r`spundeasoma]iei, avionul trebuia \ncadrat deavioane militare [i iar somat. Dac` nur`spundea nici la aceast` soma]ie,avionul putea fi dobor\t doar la ordinulComandantului Suprem al For]elor Ar-mate, care la acea or` era Ion Iliescu”,scrie Ondine Ghergu].

Poate prima investiga]ie ziaristic`legat` de Ian Parry a f`cut-o CristinaPa] \n revista “Zig-Zag” nr. 24 din 21august 1990.

Articolul Cristinei Pa] este prezentat\n facsimil.)

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

IN MEMORIAMIN MEMORIAM|n ziua de 23 decembrie 2018, \n ca-

drul unei ample ceremonii organizat` deIspectoratul General al Jandarmeriei Ro-mâne, o delega]ie a Organiza]iei pentruAp`rarea Drepturilor Omului, condus`de pre[edintele ei fondator, domnul pro-fesor universitar doctor Florentin Sca -le]chi, a depus - \ntru ve[nic` amintire -o coroan` de flori la Monumentul mili-tarilor jandarmi uci[i \n Decembrie ’89,la Aeroportul Otopeni.

MM oo nn ii tt oo rr uu ll DD rr ee pp tt uu rr ii ll oo rr

OO mm uu ll uu ii

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

C E N T E N A RC E N T E N A RU Z P RU Z P R

”Domeniul jurnalisticii este unul de cultur`[i nu se poate scrie istoria României modernef`r` istoria presei”, a subliniat acad. R`zvanTheodorescu, vineri 11 ianuarie, la evenimen-tul aniversar consacrat s`rb`toririi a 100 deani de la \n fiin]area Uniunii Ziari[tilor Profesio -ni[ti din România (UZPR).

„Domeniul jurnalisticii reprezint` cultur` [icrea]ie. {i am scris cu asupra de m`sur`.

Dumneavoastr` reprezenta]i aceast` cul-tur`. Nu se poate scrie istoria României mo-derne f`r` istoria presei. [i nu se poate scrie,chiar pentru perioada comunist`, nu se poatescrie ceva despre acel moment al liberalismu-lui din epoca totalitar`, f`r` presa cultural`,care era de cel mai mare nivel. Eu, ca istoric,v` spun c` reprezenta]i o parte de istorie, deistorie contemporan` [i este suficient acestlucru ca s` fi]i considera]i o breasl` de cel mai\nalt respect”, a spus R`zvan Theodorescu, vi-cepre[edinte al Academiei Române.

Acad. Eugen Simion a atras aten]ia asupraresponsabilit`]ii jurnalistului \ntr-o lume \ncare gazeta pe hârtie moare.

„Asist cu mare triste]e la agonia gazetelorde hârtie, sau pe hârtie. E un gen care moare,ceea ce m` umple de mult` triste]e. Pentruc`, odat` cu gazeta pe care o cump`rai de di-minea]`, când te sculai [i voiai s` vezi cumeste lumea – sigur c` avem televiziuni -, maiales c` \ntre cele dou` r`zboaie marile gazeteerau [i mari gazete literare. Marii no[tri criticide atunci – C`linescu, Cioculescu, Streinu,Pompiliu Constantinescu – scriau la gazete [i\n fiecare s`pt`mân` erau pagini dedicate li-teraturii. (…) Ei, a disp`rut, din p`cate, acestobicei. (…) Când pronun]i cuvântul na]iuneast`zi, imediat e[ti b`gat \ntr-o anumit` cate-gorie. Nu trebuie s` v` speria]i. Nu e adev`rat.Noi trebuie s` fim ni[te români europeni”, areiterat Simion.

La rândul s`u, pre[edintele UZPR, DoruDinu Gl`van, le-a transmis ziari[tilor prezen]i– printre care Octavian Andronic, Horia Ale-xandrescu, {tefan Mitroi, Sorin Ro[ca St` -nescu, Alexandru Mironov, Dumitru Graur,Cor neliu Vlad, Sergiu Andon, directorul gene-ral al AGERPRES, Claudia Nicolae etc – s` con-sidere evenimentul aniversar „un semn decolaborare [i fr`]ietate”.

„Nu se poate f`r` pres` [i nu se va puteaf`r` pres`. Lans`m acest apel de a fi pe câtposibil \mpreun`. Putem s` ne cunoa[tem,putem s` ne transmitem idei, st`ri, senti-mente [i cred c` lumea va fi mai bun` dac`va \n]elege c` oamenii din pres`, peste pro-iectele pe care le au \n cadrul trusturilor – carepot s` aib` conota]ie politic`, economic` so-cial` -, se pot \ntâlni ca oameni \n]elep]i ai

acestei na]iuni. S` sper`m c` to]i lucr`torii dinpres` vor tinde s` fie asemenea oameni pri-cepu]i, destoinici \n a percepe fenomenulna]ional pe care trebuie s`-l serveasc`. Sper\ntr-o pres` care s` aduc`, \ntr-adev`r, serviciicomunit`]i noastre”, a spus Doru DinuGl`van.

Gazetarul [i scriitorul {tefan Mitroi, fostpre[edinte al Uniunii, a deplâns faptul c`„presa româneasc` a \nceput s` semene cuclasa politic`”. „Am mai spus-o. Politicieniisunt ale[i odat` la patru ani. Dumneavoastr`sunte]i ale[i \n fiecare zi. S-ar putea ca mâines` nu mai cumpere ziarul, s` nu se mai uitela emisiunea de televiziune. E o meserie difi-cil`. Eu am doi b`ie]i. (…) Dac` ar fi din noucopii, eu nu le-a[ spune s` se fac` ziari[ti. Esteo meserie foarte, foarte dificil`. Este greu s`tr`ie[ti din ea, u[or s` mori din ea [i de multeori ca s` fii un bun ziarist trebuie s` fii un omr`u. Eu, d-aia, cred c` n-am fost – social-poli-tic vorbind – un ziarist bun sau foarte bun,pentru c` m` str`duiesc s` fiu un om bun”, aspus Ștefan Mitroi.

Horia Alexandrescu, la rândul s`u fost pre -[edinte al UZPR, a eviden]iat faptul c` „auto-rit`]ile române au uitat complet de ziari[ti”.

„Cred c` momentul `sta ar trebui s` deade gândit inclusiv autorit`]ilor române, careau uitat complet de ziari[ti, au uitat completde pres`, au uitat de drepturile pe care ar tre-bui s` le avem [i de interesul pe care ei ar tre-bui s`-l aib` pentru noi, pentru media, pentrucea de-a patra putere \n stat, care ar trebui s`fim [i nu mai suntem. Pentru c`, din p`cate,dup` câ]iva ani care au urmat din Decembrie’89, presa nu a mai fost condus` de jurnali[ti,a fost condus` de patronate, care au interesepolitice, economice pe care trebuie s` lecunoa[tem, s` le recunoa[tem [i \n multe ca-zuri s` le [i accept`m”, a spus Alexandrescu.

|n opinia acestuia, momentul aniversar alUZPR ar trebui s` reprezinte pentru presaromân` „un moment de verticalitate, de re -g`sire a valorilor pe care le-a slujit [i care, dinp`cate, la ora asta sunt pr`bu[ite \n marem`sur`, pentru c` tr`im [i \n presa român` [iinterna]ional`, epoca vremea fake news-ului”.

„Aceast` aniversare \ndeamn` \n primulrând la o reflec]ie asupra condi]iei ziaristuluiast`zi [i asupra posibilit`]ilor sale de a r` -mâne independent [i onest fa]` de meseriedin dou` puncte de vedere. |n primul rând,este o revolu]ie tehnologic` extraordinar`,c`reia trebuie s` i te adaptezi [i din punct alfilosofiei de realizare a produsului de pres`.{i, \n al doilea rând, este vorba de presiunileexercitate asupra mass-media nu numai dec`tre politicieni [i de c`tre cercurile de afaceri,dar [i de toate sfid`rile care se numesc mainou hibride \n via]a contemporan`. Categoriade ziari[ti a ajuns una foarte vulnerabil`, in-clusiv din cauza concuren]ei cu alte mijloacede comunicare inter-uman`: internetul cutoate formele lui de socializare [i de comuni-care”, a declarat, pentru AGERPRES, ziaristulCorneliu Vlad.

Pentru Octavian Andronic, evenimentul s-a constituit „\ntr-un moment unic, cel pu]in \nistoria presei din ultimi 30 de ani”, fiind „pen-tru prima dat` când jurnali[tii vorbesc printr-o singur` institu]ie care s`-i reprezinte, \nactuala sa organizare breasla jurnalistic` pu-tând s` progreseze \n continuare”, \n timp cepentru Sorin Ro[ca St`nescu aniversarea amarcat semnul de existen]` al ziari[tilor [i alrena[terii \ntr-o alt` form`, \ntr-un momentde schimbare a presei cu o rapiditate maimare decât restul societ`]ii.

A G E R P R E SA G E R P R E S

NESFÂR{ITA FURTUN~

SAGA UNEI SAGA UNEI VIE}I DISTRUSEVIE}I DISTRUSE

De mult, am cunoscut un tân`r marinar, angajat al societ`]ii de statNAVROM Constan]a.

{i-a f`cut datoria cu vârf [i \ndesat pe navele cu care a str`b`tutm`rile [i oceanele lumii. A participat la Revolu]ia din Decembrie 1989.

Locuia \n ora[ul-port la Dun`re - Gala]i, unde \[i f`cuse o familiefrumoas`, cu trei copii, azi, b`rba]i la rândul lor, integra]i \n societate,cu familii.

Provenit dintr-o familie cu tat`l român [i mam` ucrainean`, perso-najul nostru \[i urmeaz` destinul iar pa[ii \l duc spre originile materne.Cunosc`tor indiscutabil al limbii ucrainene, prin munc`, exemplu per-sonal, perseveren]`, intui]ie [i bune maniere, reu[e[te performan]ade a ajunge Pre[edinte ales al minorit`]ii ucrainene din România, maiexact al Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România (UDUR).

Ajuns aici, nu profit` de func]ia sa [i nu alearg` dup` “ciolane”, ne-dorindu-[i un loc \n Parlamentul de la Bucure[ti ca deputat, reprezen-tant al minorit`]ii ucrainene, de fapt, una din cele 18 minorit`]iconlocuitoare, ci r`mâne \ntr-un ora[ de grani]`, ca s`-[i \nf`ptuiasc`proiectul vie]ii lui, acela de a-[i ajuta semenii lui ucraineni, care tr`iescpe grani]a de Nord a ]`rii unde, cândva, era teritoriu românesc, a[a-zisul ]inut al Bucovinei.

{i-a dorit din toat` fiin]a lui s` ridice satele de ucraineni, s`race [ilipsite de infrastructur`, s` le apropie de nivelul ora[ului.

Zi [i noapte, l-am \ntâlnit pe diverse [antiere, fie la un pod, fie la o[osea, fie la un c`min, fie la o [coal`, fie la câte o biseric` pe care octitorea \n religia lui [i a noastr`, cre[tin-ortodox`.

A muncit ca un nebun, [i-a sacrificat familia [i via]a, din dorin]a dea face bine celor care l-au ales [i [i-au pus \ncrederea \n onestitatealui.

Dar cum, de regul`, gesturile [i lucrurile bune nu trebuie s` r`mân`nepedepsite, tot a[a a p`]it-o [i acest stimat domn.

Eu, \n prelegerile mele, ]inute \n fa]a unei numeroase asisten]e, \ns`li pline de sute de suflete, spun un aforism care \mi apar]ine, darcare are \n con]inutul lui mari adev`ruri:

“Totdeauna, cel care munce[te, se zbate, alearg`, pune suflet s`fac` ceva de folos societ`]ii \n care tr`ie[te, are \mpotriva lui pe to]icei care vor s` fac` acela[i lucru, pe to]i cei care fac contrariul [i, dinnefericire, marea mas` ori marea armat` a celor care nu vor s` fac`nimic”.

A[a [i personajul nostru! Primul pe care l-a deranjat a fost [eful statului mafiot – B`sescu,

care, \n cele dou` mandate de câte cinci ani, [i-a b`tut joc de ]ar`, elnefiind \n stare s` construiasc` nici m`car un cote] de câine, ce s` maivorbim de vreun proiect m`re] pentru ]ar`.

A distrus ]ara, a \ngenuncheat-o, a disperat-o, a \ntors-o la metodelesecuristo-comuniste de acum 30 de ani, structure din care el, personal,a f`cut parte [i le-a servit, ca securist [i comunist, \n situa]ia \n care]ara era condamnat` la totalitarism [i izolare, a construit un stat ma-fiot, cum singur a recunoscut \n fa]a na]iunii.

A distrus orice f`râm` de democra]ie, printr-o justi]ie corupt` [i lacomanda serviciilor secrete.

A distrus destine ale oamenilor, a desp`r]it familii, a \ndurerat familii\ntregi prin metode oculte, bine cunoscute de c`tre fosta [i odioasaSecuritate.

A fost un neom \ntre oameni. El e cel care a dictat, din biroul de laCotroceni, execu]ia fostului s`u coleg de breasl`, Dumitru Morhan,c`ci despre el este vorba \n aceast` saga.

{i iat` cum, de 15 ani \ncoace, s-a pornit o poveste care, parc`, nuse mai termin`.

Afla]i mai multe despre ce a urmat, referitoare la personajul nostru,\n num`rul viitor.

F lorentin SCALE}CHI Florentin SCALE}CHI

Episodul 1

Merkel: Germania Merkel: Germania \[i asum` complet \[i asum` complet responsabilitatea responsabilitatea crimelor comise crimelor comise de nazi[ti \n Greciade nazi[ti \n GreciaAtena anun]` c` nu renun]` Atena anun]` c` nu renun]` la desp`gubir i le pe care la desp`gubir i le pe care le cere Berl inului pentru le cere Berl inului pentru al Doi lea R`zboi Mondialal Doi lea R`zboi Mondial

Germania \[i „asum` complet responsabilitateacrimelor” comise de nazi[ti \n Grecia, a declarat vi-neri cancelarul Angela Merkel, \n cadrul primei salevizite la Atena din ultimii 5 ani.

Revendicarea de repara]ii financiare din parteaGermaniei, \n compensa]ie pentru crimele comise\n timpul ocupa]iei naziste (1941-1944) [i "\mpru-mutul" for]at contractat \n 1942, constituie o vechedezbatere \n Grecia, reaprins` de criza datoriei dinultimii ani. Un raport realizat de exper]i greci a eva-luat mai demult aceast` sum` la 162 miliarde deeuro.

Merkel a \ncercat vineri s` relaxeze climatul din-tre cele dou` ]`ri dup` tensiunile din perioada devârf a crizei grece[ti (2010-2014), Germania fiindasociat`, \n viziunea grecilor, politicilor de strict`austeritate impuse ]`rii lor pentru a evita riscul de

intrare \n incapacitate de plat` [i o implozie a zoneieuro, potrivit Agerpres.

„Ne asum`m complet responsabilitatea crimelorcomise de na]ional-sociali[ti \n Grecia". (...) Spriji-nul Berlinului fa]` de Grecia este "\n beneficiul am-belor ]`ri", a subliniat Merkel, potrivit traducerii \ngreac` transmis` \n direct la televiziunea public`ERT.

Ulterior, dup` o scurt` \ntrevedere cu cancelarulgerman, pre[edintele grec Prokopis Pavlopoulos adeclarat c` ]ara sa are motive legale de a \ncercarecuperarea \n justi]ie a sumelor pe care consider`c` le datoreaz` Germania. „Noi, grecii, consider`mc` aceste revendic`ri sunt \nc` active legal [i pot fireglementate pe calea justi]iei, \n forul europeancompetent", a spus pre[edintele grec, informeaz`Agerpres.

a c t i v e n e w s . r oa c t i v e n e w s . r o

12 Ianuarie 2019

Dup` ce l-a trecut Dup` ce l-a trecut [i pe celebrul comisar[i pe celebrul comisarCattani pe lista Cattani pe lista persoanelor care persoanelor care amenin]` securitateaamenin]` securitateaUcrainei, Kievul vrea Ucrainei, Kievul vrea s` interzic` definitiv s` interzic` definitiv intrarea \n ]ar` aintrarea \n ]ar` ab`rba]ilor ru[i cu vârsteb`rba]ilor ru[i cu vârste\ntre 16 [i 60 de ani\ntre 16 [i 60 de ani

Ministrul ucrainean al afacerilor externe, Pavlo Klim-kin, pledeaz` pentru interzicerea permanent` a acce-sului \n Ucraina a b`rba]ilor ru[i cu vârsta cuprins`\ntre 16 [i 60 de ani.

Potrivit [efului diploma]iei ucrainene, introducereaunui regim obi[nuit de vize pentru cet`]enii ru[i nu arfi o m`sur` eficient`.

„Un regim de vize obi[nuit nu ar func]iona nicioda -t`. Dac` vorbim despre un regim de vize cu Rusia,acesta trebuie s` presupun` existen]a pa[apoartelorbiometrice. Un alt regim de vize nu are cum s` func]io-neze. |n acest moment, analiz`m modul \n carefunc]ioneaz` baza de date biometric`”, a mai explicatKlimkin.

La sfâr[itul lunii noiembrie a anului trecut, Ucrainaa interzis accesul \n ]ar` al b`rba]ilor ru[i cu vârste\ntre 16 [i 60 de ani.

M`sura f`cea parte din legea mar]ial` instaurat` \nUcraina dup` ce Rusia a sechestrat trei nave ale mari-nei ucrainene \mpreun` cu echipajele lor, \n MareaAzov. Legea mar]ial` a fost impus` \n 10 regiuni ucrai-nene pentru o perioad` de 30 de zile.

De men]ionat c` anul trecut, \n decembrie, auto-rit`]ile de la Kiev l-au ad`ugat pe actorul italian Mi-chele Placido, care [i-a câ[tigat faima gra]ie roluluicomisarului Corrado Cattani din serialul TV „La Pio-vra/Caracati]a", pe lista persoanelor care amenin]` se-curitatea na]ional` a Ucrainei.

|n urma unei solicit`ri din partea serviciilor de in-forma]ii ale Ucrainei (SBU), Ministerul ucrainean alCulturii a ad`ugat pe lista actualizat` [i numele cunos-cutului actor [i regizor italian, al`turi de alte 145 per-soane. Motivul pentru care ucrainenii \l consider` pecelebrul „comisar Cattani” un pericol la adresa secu-rit`]ii na]ionale nu a fost f`cut public, dar se pare c`la originea acestei decizii ar sta un comentariu elogiosal artistului italian la adresa lui Putin. Pe aceea[i list`se mai afl` [i actorul francez Gerard Depardieu.

{tefania BRÂNDU{~{tefania BRÂNDU{~

activenews.ro 9 Ianuarie 2019

Efectul politicii uEfectul politicii u[[ilor deschise:ilor deschise:

„„Patrule dePatrule deautoap`rareautoap`rare”, \ntr-un”, \ntr-unora[ din Bavaria, ora[ din Bavaria, \n urma agresiunilor\n urma agresiunilorcomise de migran]icomise de migran]i

Mai multe patrule na]ionaliste s-au \nfiin]at \ntr-un ora[ din Bavaria dup` mai multe agresiuni co-mise de migran]i.

For]ele na]ionaliste germane s-au mobilizat \nurma unor agresiuni asupra unor trec`tori comisede migran]i \ntr-un ora[ din landul Bavaria [i au or-ganizat patrule de autoap`rare, a anun]at joi pri-marul localit`]ii, care s-a declarat '[ocat', relateaz`AFP.

„Pot \n]elege insecuritatea care domne[te \ntr-oparte a popula]iei, \ns` amenin]`rile cu violen]a [iura din cele patru col]uri ale ]`rii merg prea de-parte”, a declarat primarul ora[ului Amberg din Ba-varia, Michael Cerny, pentru cotidianul local

Mitteldeutsche Zeitung. El a ad`ugat c` a informatpoli]ia \n leg`tur` cu aceste mili]ii de autoap`rare.

Partidul na]ionalist NPD, apropiat de mi[careaneo-nazist`, a publicat \n paralel pe unul din con-turile sale de Facebook din regiune fotografii cumai mul]i dintre membrii s`i purtând veste ro[ii cusigla mi[c`rii. Ei pot fi v`zu]i m`r[`luind la locurileunde s-au produs agresiunile cu pu]in timp \naintede Revelion, precum [i \n fa]a unui c`min pentrusolicitan]i de azil.

Patru b`rba]i tineri originari din Afganistan [iIran au fost aresta]i de poli]ie dup` ce, \n stare deebrietate, au agresat sâmb`t` sear` zece trec`toripe strad` \n Amberg. Ei vor trebui s` r`spund` pen-tru 'lovituri [i v`t`m`ri'.

Cazul a relansat dezbaterea din jurul solici -tan]ilor de azil \n Germania, \n continuare sensibil`dup` venirea \n ]ar` a peste un milion de migran]i\ntre 2015 [i 2016. Ministrul german de Interne,Horst Seehofer, sus]in`tor al unei pozi]ii ferme pri-vind imigra]ia \n cadrul guvernului condus de can-celarul Angela Merkel, a f`cut apel ulterior lafa cilitarea expulz`rii solicitan]ilor de azil vinova]i deinfrac]iuni \n Germania.

a c t i v e n e w s . r o a c t i v e n e w s . r o 3 Ianuarie 2019

Mondo CaneMondo Cane

Decizie a unei Decizie a unei instan]e din SUA instan]e din SUA \n favoarea politicii \n favoarea politicii lui Trump de a lui Trump de a restric]iona accesulrestric]iona accesulpersoanelor persoanelor transgender \n armat`transgender \n armat`

Un tribunal din SUA a decis recent \n favoareauneia dintre politicile controversate ale admi nis -tra]iei Trump, care \mpiedic` anumite persoanetransgender s` lucreze \n for]ele armate americane,oferindu-i astfel pre[edintelui prima victorie juridic`pe aceast` problem`, dup` mai multe \nfrângeri,scrie thehi l l .comthehi l l .com.

Curtea de Apel a Statelor Unite din Districtul Co-lumbia a anulat decizia unui judec`tor federal dinWashington, DC, care a blocat decizia administra]ieiTrump, sus]inând c` este posibil s` \ncalce dreptu-rile constitu]ionale ale recru]ilor [i membrilor trans-genderi din serviciile armatei.

Donald Trump a anun]at \n martie c` va aprobaun plan al fostului secretar al ap`r`rii, Jim Mattis,de a restric]iona serviciul militar al persoanelortransgender care se confrunt` cu a[a numita „dis-forie de gen”.Aceast` victorie de la Curtea de Apel este limitat`,deoarece alte instan]e federale au emis ordonan]e

\mpotriva deciziei administra]iei Trump, care au fostaplicate la nivel na]ional. Administra]ia Trump a so-licitat deja Cur]ii Supreme s` analizeze aceast` pro-blem`.

Decizia anun]at` de Trump se \nscrie \ntr-uncontext de presiuni exercitate de c`tre o parte a ta-berei republicane pentru a anula m`surile luate ad-ministra]ia Barack Obama \n favoarea persoanelortransgender, un subiect extrem de sensibil \n SUA,\n pofida unui num`r foarte mic de persoane carear urma s` fie afectate.

|n iunie 2016, Ashton Carter, ministrul ap`r`riidin administra]ia Obama, afirma c` persoane trans-gender ar putea sluji \n armat` \n mod deschis [inu vor mai fi concediate sau separate de armat`doar din acest motiv.

a c t i v e n e w s . r o a c t i v e n e w s . r o

8 Ianuarie 2018Foto: sputnik.itFoto: sputnik.it