I-, :

4.

F.,iiI: Finul XIX, Vol. I. 1938

111: il:i

-

;I FINFILELE DOBROGEII: Revista Societätii Culturale bobrogene

..

- Director : C. BRATESCU

IIiiii

i!il il

ii

II.. CFIRILMTERUL ii

I:

1913ii ..

11 ii..

.. ::

.. i

5VOL. I.

CERNAUTITIPFIRUL GLMSCIL BUCOVINEI"

21445

NH: t

,11

5

.

.,

,

..

:i8 :: unt::::::: .......

.

r t t

.........

,...

:: ,-

!i

ii- <

ii

.

fi

Le.

11

6

ii - , ,-,run t 8 t : tunstitintutt:

,., - . _ _

'''''' ::1

:.

:

:

..

- .

www.dacoromanica.ro

Manuscrisele se irimit dAui C. BrAtescu, profesor universitar,Cernguti.

Redactia nu ia sub a sa r5spundere opiniunile emise de autoriia rticolelor publicate.

www.dacoromanica.ro

Cadrilaterul1913-1938

Omagiu

WajesieVii (5ale

..._..._.4 Carol il )_____,

9egele 9omâniei

www.dacoromanica.ro

%

M. S. REGELE CAROL II

www.dacoromanica.ro

CFMRILMTERULPublicMie festivä

bupa un patrar de secol: 1913-1938de stäpânire civilizatoare romäneasca

Sub patronajul Excelentei Sale

N. OTES C URezident Regal al Tinutului /UM.

www.dacoromanica.ro

FINUL XIX, vol. I. 1938

fiNFILELE DOBROGEIRevista Societätii Culturale bobrogene

Director: C. BRATESCU

Sumarul vol. I :

Voite01 P. I.: 1. Evolulia geologid a Cadrilaterului.2. Hidrologia subteranä a Dobrogei prebalcanice.

Popescu G. loan: Cutremut:ele de pämânt in Dobrogea.

Brätescu C-tin: Morfologia Cadrilaterului.Otetellpnu E.: Schila climatologicä a Cadrilaterului.

Prodan 1.: Flora Dobrogei Nou5 (CadrilateruD.

Georgescu C. C-tln: Pädurite Cadrilaterului.

Enculescu P. §1 Oprea V. Cristache: Privire generalä asupra solului din Cadri-later sau Dobrogea Notiä.

flota C.: Biogeografia Märii Negre.

Cillnescu Raul: Scurtä privire asupra faunei terestre §i de apä dulce a Cadrila.terului.

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA GEOLOGICA A CADRILATERULUIDe Dr. I. P. VOITE$TI

Prof. la Universitatea din Bucure§ti

Din punct de vedere geologic, Cadrilaterul face parte integrantädin Dobrogea Prebalcanicä, separatä, la rândul ei, de DobrogeaNordia MAcinului) printr'o puternia linie de fractura, caretrece de la Peceneaga, pe. Dunäre, spre ESE, pe la Baspunar siCamena.Ciamurlia de Sus, pierzändu.se in capátul de NW alBAH Zmeica dependentä de Marea Neagrä.

Pentru o intelegere mai usoarä a structurii geologice a Cadri .laterului, gäsesc necesar a da mai intâi o privire geologia generaläasupra intregei Dobroge, de evolutia cäreia se leagä indisolubiltrecutul säu geologic.

Consideraiä in totalitatea ei, Dobrogea constitueste azi, nunumai din punct de vedere morfologic, o unitate independeniä derestul Pämântului Românesc, dar i o unitate geologicä structuraläaparte, ea flind inconjuratä de trei pärti de regiuni puternic scufundate :spre Est, de marea scufundäturä a Märii Negre ; spre Nord, dedepresiunea. meridionalä Moldavo.Basarabeanä ; iar spre West, deCâmpia Românä, marginile mai scufundate ale ultimelor cloud regiunifiind utilizate Mat de cursul inferior cat si de Gurile Dunärei, indrumul ei spre Mare.

Astfel individualizatä, Dobrogea apare alcAtuitä geologiceste dindouä unitäti distincte : Dobrogea Nordicä, la Nord de linia de frac.turä Peceneaga=Camena si Dobrogea Prebalcanicä, la Sud de aceastälinie, din care de altfel face parte integrantä si Cadrilaterul.

Dobrogea Nordicä, este un rest - un Horst" - din vechiullanf de Munfi Hercynieni", cari pe la fmele Paleozoicului (Carboonifer.Permian) bräzdau mijlocul i Nordul Europei §i din cari azi nune..au mai rämas decât câteva petece ca : Sudefii cu cari MafiiMäcinului se legau pe atunci direct spre NW, masivul Bohemiei,

Pädurea Neagrä, Vosgii, Platoul Central Francez, etc., petececare au mai rämas Inca nescufundate din vechile catene hercyniene,

Analele Dobrogei

(M=Iii

.

M=tii

www.dacoromanica.ro

- 2 -roase $i macinate azi de eroziune aproape panä in fundamentul lorgranitic. Incretirea cea mai puternica a Dobrogei Nordice a avut locin timpul Carboniferului, caci in jurul masivelor granitice din M.tiiMacinului (Pricopanul:Greci, Priopcea, Turcoaia#M.tele Carol, etc.),care sub imperiul acestor miscari au boltit i in parte au metamor .fozat seria de sedimente marine paleozoice increfife aiunci, s'a pututdetermina, pe bazä de resturi fosile, prezenta Devonianului ; iarPermo.Carboniferul este banuii a fl reprezentat printr'o serie deconglomerate si de sisturi rosii violacee, amestecate cu tufuri porfirice,

Stratele de Carapelit" ceea ce ne aratä ca mi$carile tecto#nice au continuat i in Permian, insotite fiind de data aceasta deeruptiuni porfirice puternice.

Peste aceste vechi cute ale Dobrogei Nordice gasim sedimentalmai tarziu Triasicul, cutat apoi si el $i injectat de Porfirite(Niculitel, etc.) si de Porflre (Cineli.Consul, etc.) in timpul misca#rilor kimmeriene din Mesozoicul Mediu, constituind marea majoritatea dealurilor de calcare marmoreene rosietice (Tulcea.Agighiol, etc.)ori vinetii (Enisala, Insula Popina, etc.), mai rar cu marrie i gresiisilicioase la baza i mai ales ea-ire partea superioara, vizibil aziin toata partea mijlocie i orientalä a Dobrogei Nordice. Dupa aceastäcutare, tocmai in Cretacicul Mediu si Superior marea mesozoica vinedin nou dinspre Est, acoperind cu un golf - golful Babadagului -partea meridionalä a Dobrogei Nordice, in care s'a sedimental oserie de depozite calcaroase..marnoase sau marnoase.cretoase, ce seinfind spre West, printre Camena $i Babadag, pana spre Satul Nou(Traian) langä Dunäre. Faptul cä $i aceste formatiuni sunt peunele locuri destul de puternic cutate, ne araf c Dobrogea Nordicaa suferit incretiri $i in timpul Tertiarului.

Dobrogea Prebalcanica reprezinta o portiune din scoartä,incretita $i consolidata mult mai de timpuriu decal Dobrogea Nordica.

In timpul Paleozoicului Mediu i Superior, - and regiuneaDobroge.i Nordice constituia un puternic brat marin in care se sedi .mentau, cum am vazut, gresiile, calcarele $i marnele devoniene,metamorfozate apoi in timpul cutärilor hercyniene, DobrogeaPrebalcanica, de altfel ca i Platforma Rusa, - care se infinde infundamentul Platoului Moldavo.Basarabean din fata Carpatilor Orien .tali cel putin pân in dreptul Vail actuale a Siretului constituiaurama rigida a tarmului continental ce marginea acest brat marin,prin al carei loc de apropiere la diferite epoce, in Paleozoicul

-

-

www.dacoromanica.ro

-3 -Superior, in Mesozoic si in Tertiar, au fost incretite, strivite si in=jectate de magme eruptive (granitice, porfiritice i porfirice) diferiteleserii sedimentare marine ale Dobrogei Nordice.

Din aceste motive, fundamentul stravechiu al Dobrogei Pre:balcanice, care apare numai spre Sud i in imediata apropiere aliniei de fracturä PeceneagaeCamena, este constituit dinteo serie desisturi cristaline verzui $isturile Verzi" intre care se gäsescintercalate, mai ales in apropierea liniei de fracturá i unele micaesisturi (AltâneTepe), in bunä parte mineralizate ulterior si care para tine de baza seriei ; iar in partea superioar5 a lor se intercaleaza

gresii, cuartitizate prin metamorfism, precum si destul de puternicebancuri de conglomerate, Fäsia de $isturi Verzi, vizibilá pe o largäzonä la Sud de linia de fracturd Peceneaga=Camena, apare de subcuvertura de lut eolian (Loess) ce acoperä toatä Dobrogea, pe toateväile, pinä la soseaua HârsovaeValea Neagr5=Mamaia si se pre=zintä ca un fundament puternic incretit si bine consolidat, cu supra:fata nivelata perfect inainte de timpurile Jurasicului Superior, alecárui calcare se gäsesc asezate transgresiv peste aceasta suprafatä,in spre marginea ei meridionalä.

Fundamentul acesta de $isturi Verzi al Dobrogei Prebalcanicese considerä a reprezenta o serie de sedimente paleozoice vechi,cambrianesiluriene, poate si mai vechi in adâncime, incretite, metaemorfozate si consolidate in timpul cutárilor caledoniene de la fineleSilurianului, când au devenu i uscat continental, a cärui suprafatäa fost apoi nivelatä complet inteo lungä perioadä continentalä, care adurat de la finele Silurianului Ong in timpul Jurasicului Superior.

Intinderea acestui vechiu uscat continental era mult mai maredecât cea vizibilä azi, cáci el constituieste nn numai fundamentulintregei regiuni de platou de la Nordul Balcanilor - PlaiformaPrebalcanicá dar i acela al Câmpiei Române pasná la margineaCarpatilor Meridionali, cât i o bunä parte din fundamentul actualal Märii Negre.

Cum suprafata veche nivelatä a acestui fundament de $isturiVerzi inclinä azi in general spre SSE, Insemneazá cä, incepândcu fäsia vizibila din aceste sisturi, 'Mire Hârsova si Capul Midia,vom gäsi asezate, peste acest fundement, intreaga serie de stratesedimentare marine ori lacustre depuse ulterior, din Jurasicul Supe=rior incoace, esalonate in ordinea succesiunii lor de la Nord spreSud. $i, cum fundamentul acesta 'de $isturi cristaline verzi se gäsea

- -

pi

www.dacoromanica.ro

-4 ---

asa de puternic consolidat incä din Paleozoicul vechiu, Inc& a rezistatfara a mai suferi vreo deformare tectonica in timpul perioadelor decutäri postcaledoniene, urmeaz5 ca aceste sedimente se vor gäsidispuse aproape orizontal, formând numai unele usoare ondulatiunifatä de slaba inclinare generala a suportului lor si deci si al lorspre SSE.

Si acum sa incepem a depäna firul evolutiei geologice a Dobroagei Prebalcanice românesti, din care face parte integrantä i Cadrialaterul si a carui structura n'ar putea fi inteleasä fära aceea aDobrogei Vechi.

Vechiul uscat continental de Sisturi cristaline verzi a fost acoperitde apele marine mesozoice incepând numai cu Jurasicul Superior sise intelege ca, având in vedere inclinarea generala actualä a supra.=fetei lui de la NNW spre SSE, calcarele jurasice, care s'au seadimentat in timpul acesta, nu sunt vizibile decal pe marginea mearidionalä a fäsiei de Sisturi Verzi de la linia HarsovaaCapul Midiapang in regiunea liniel ferate CernavodaaConstanta, mai spre Sud elefiind acoperite complect de formatiile mai noui.

In general aceste calcare sunt recifale, masive, sau neritice, inpläci, uneori silicioase prin diagenetizare, cu unele dungi marnoase

trecand in sus, pe alocurea, la gresii silicioase. Resturile fosile cecuprind (Coraliefi, Nerinea, Diceras, Harpagodes, etc.) au fost asade puternic distruse de apele de infiltratie, incat de cele mai multeori nu se gäsesc de cat sub forma de fipare.

Dupä parerea noasträ, apele märii jurasice superioare au venitdinspre Carpati peste vechiul fundament caledonian al DobrogeiPrebalcanice, formând aci un puternic brat marin iar prezentagresiilor i conglomeratelor la partea superioara a seriei ne aratä cä,cu finele Jurasicului, acest brat s'a colmatat in cea mai mare parte,el [find umplut cu material detritic adus de rauri din uscatul, peatunci muntcs, al Dobrogei de Nord.

Incepând cu Cretacicul Inferior, apele marine vin din noupeste Dobrogea Prebalcanicä, dar de data aceasta dinspre Sud, dinspre regiunea Balcanului Oriental, inaintând spre Nord si pesteformatiunile jurasice si sedimentând in regiunea tärmureanä, care segäsea aproximativ in dreptul liniei ferate actuale CernavodaaConstanta,o serie de marne si de calcare marnoase zoogene, foarte fosilifere,at& in partea lor de baza mai marnoasä (Valanginian) cat si inpartea lor superioara, mai zoogenä (Barremian), ea fiind lipsitä de

si

:

www.dacoromanica.ro

-5 -fosile numai in partea mijlocie (Hauterivian) constituità din putinemarne argiloase moi, cu slabe eflorescente saline (MAcovE0.

Spre Sud §i SW de Cernavoda, din cauza inclinárii slabea fundamentului, baza Cretacicului inferior este greu §i din ce ince mai rar vizibilá, a§a cá, in regiunea Cadrilaterului, cea mai vecheformatiune care apare pe fundul väilor mai adânci este Barremianul,constituit in general din calcare marnoase albegälbui, unesori oolitice,alte=ori cu concretionäri silicioase i pe grosimi din ce in ce maimari spre Sud, unde ajung chiar pânä la 150 m grosime (TouLA,ZLATARSKI, MACCWEI) §i continând o faunä destul de bogatä maiales in Lamelibranchiate (Ostrea flabellaia, Exogira plicala, Touscasia carinata, Monopleura trilobata i M. varians etc.). Prin faptulcä, de la Bazargic spre Mare, Barremianul este acoperit pe grosimidin ce in ce mai mari nu numai de Loess ci §i de calcarele sm.,matiene, in Cadrilater el este vizibil numai in väile ce vin din Buisgaria §i se deschid in Dunäre.

Spre W §i SW de Bazargic marnele §i calcarele zoogeneneritice barremiene devin din ce in ce mai fin nisipoase, trecând sprefaciesuri neritic.bathiale mai de adâncime (MAcovEI), in care apar §iresturi de Cephalopode (Nautilus neocomiensis, Neocomites angulicostalus, Crioceras Emerici, Belemnifes subfusiformis, etc.).

La finele Barremianului se pare cä marea Cretacicului Inferiorse retrage inspre Est sau SE, din regiunea Dobrogei care, deve#nind uscat, sufere o destul de puternia eroziune continentalä. Numaicu Aplianul, cätre finele Cretacicului Inferior, apele marine revin dinnou peste aceastä parte a Dobrogei, inaintându..§i tärmul treptat dela Est sau de la SE, spre West sau NW, tärm insemnat prin oserie de petri§uri §i nisipuri cuartoase cu structura torentialä incruci=§atä, de obicei colorate in ro§cat din cauza argilelor reziduale (Terrarossa") näscute prin decalcifierea calcarelor barremiene sub actiuneaapelor de ploaie din timpul perioadei continentale.

In afarä de calcarele barremiene, cu o ráspândire generalä, inCadrilater se mai cunosc, ca formatiuni cretacice, numai conglomerastele i nisipurile conglomeratice de bazá aptiene, pästrate de obiceiunumai ca petece de eroziune, Mat in judetul Caliacra (Stejarul) cât§i in Durostor (Dustubac, Piritiu §i spre Sud de Ostrov).

Este posibil sa se fi sedimentat §i restul Aptianului §i poate, inparte, i redul Cretacicului, aceste formatiuni fiind ulterior erodate inlunga perioadá continentalá ce a urmat de la finele Cretacicului pânä

www.dacoromanica.ro

-6 -In Miocenul Mediu (Sarmatian) si aceasta mai ales pe zona anticli..nalä a Deliormanului, al carei capät de WNW se reazimä pcDunäre intre Rusciuc si Turtucaia, silindso astfel sässi räsuceasc5aci cursul spre NE. Cäci spre NE de aceastä zonä, in DobrogeaVeche si in special in regiunea cäii ferate Cernavoda-Constanta,se gäseste Aptianul sedimentat complect, având peste petrivrile sinisipurile torentiale de bazä : marne argiloase nisipoase albästrui, cal:care gresoase noduroase si marne cu Orbitolina, apoi nisipuri gro#siere rosietice si calcare marnoase pline de cochilii de Exogyra, va.rietale de roce care se explicä prin felul variat de a fi al tärmuluimarin, dealungul cäruia se sedimenta materialul adus de râurile ceveneau tocmai din M.tii Macinului. Cätre finele Aptianului, o datäcu retragerea apelor marine din regiune, s'a sedimental si o argiläcaolinicä -, care dealungul Dunärei s'a pástrat ca petece, - pangla Carali (Caliacra).

In Dobrogea Veche mijlocie, peste Cretacicul Inferior se gä#seste reprezentat si restul Cretacicului si anume : in Cretacicul Mediu :Gaultul (Albianul), format din conglomerate si gresii glauconitice,dispuse transgresiv peste toate depozitele cretacice inferioare din re:giunea väii Cara#Su, ajungând In susul Dunärei pänä la lacul01fina ; apoi Cenomanianul gresos, fin conglomeratic, bine cimentat,si se Crede cä ar fi reprezentai aci si Turonianul, printeun mic bancconglomeratic (reacovEI) pästrat in câteva puncte (Cuza Vbdä) pestegresiile cenomaniene.

De asemenea Cretacicul Superior - Senonianul - ocupä in,tinderi mult mai mari, gäsindusse räspândii in Dobrogea veche, spreSud, pe deasupra Cretacicului Inferior, pânä aproape de limita Ca#drilaterului, el fiind constituit in general din : gresii marnoase fosfa#tice, uneori conglomeratice la bazä ; din cretä albä cu concretiuni decremene in partea mijlocie, si din marne cenusii, uneori silicioase,la parka superioarä ; iar spre Nord ajungând dealungul litoraluluimarin, impreunä cu Cretacicul Mediu, Ong in regiunea Babadagsi de aici pang spre Dunäre, dealungul asa zisului Golf al Babada..gului". De la finele Cretacicului pâtiä in zilele noastre, cu mici ex-ceptii, intreaga Dobroge a constituit un uscat continental in care seingloba si o parte din Câmpia Romänä, ca si o parte din MareaNeagrá. Asa, de exemplu, in timpul Tertiarului vechiu, apele marineale Eocenului Mediu (Lutelian) ocupau aci, ca un canal ingust siputin adânc numai o mica' regiune nordssudicä, cuprinsä la Mare

www.dacoromanica.ro

intre Constar* si Varna, iar spre Dunäre intre 011ina si Cernaovoda, canal care lega geosinclinalul eocenic al Carpatilor cu Mareanumuliticä din regiunea mediteranianä. Desigur, nu mult dupä depu.nerea calcarelor numulitice albe.cenusii, Dobrogea a devenit iaruscat, cäci azi aceste calcare, impreunä cu gresiile i conglomeraotele de la baza lor, nu se mai gäsesc pästrate de cat ca petece deeroziune, cum este cel de la Azarlâc.Tetikioi, din care a fost lucral

SITUATIA PALEOGEOGRAFICA A ROMANIEI IN 1UMMULIT1C.21, n z C..1 (veen..8 el , a 10

/ N:.".

1: tr N s,, ov.*I 11114hT-,i-'re.

'`.1. Cnrn i

diior.9.

°Trd -

Cr'44/-'' jo Arad

.

!Tirrill.oaraI.N...

N'

01-coya

MN tunU sca

Seil Miri Era iova44 E mEocen

() =Oligoc ennt =Marginal tTraostilmnr =rusaru-Tarceiu i- intern

. F.. , .....,

..''. ,CERNkuil: '..

, ...,--y-2%

1 Helife us(Pt -.\--, ..-.. o' N,........

" ." . % 1tt . ' -.1a ..4 .% . , /AZ ,

uichn 'Ir..

C 1'.+, '). ta Na '.'s.:....m.,! .:-/ ; r: ... -C.;

. & I :*.' 'oBr7, vi.: .:

i- '' rn cu c.- ..t.-01.

a. g

eis IV -'. .1,,

.., \ BucuRE,T10 4.

4:45()o

U.44,,.USC1".1Je...-'

" i' o LI . n '.

Sw., , : -

Adir4,

.

,,.

,. \ .'".

' íDI

'

6.'I 4.Aetlea -Alba \'

Jo ' T-, e-

.. <11 Ina olgy 14Surni T

% j , 4t.f

.1 2'.2

.y. ' eto. n et-

. Tk""

: .

13alcie.:

'.... o 1 7? 4icrKenI

ela Pohn:Igtana.Mesh

oliesrl 7931. 2.2 2, 26 Zfi 70

monumentul de la AdamoClisi i cel din cursul inferior al väiiCara.Su (Valea Cismelei), etc.

La fmele Miocenului Mediu, portiunea de sub Câmpia Roomanä se scufundä treptat, aträgând spre ea si apele din SubcarpatiiMeridionali ale märii Mediteranianului Superior (Torionian), care, dincauza aceasta ating i marginea Dobrogei actuale pe o zonä ingustäimediat la Nord de Cernavoda. Tot astfel golful mediteranian de laVarna inainteaza spre Nord panä aproape de Caramurat, in SudulCadrilaterului.

Miscarea aceasta de scufundare a blocului prebalcanic se congtinuä i in Miocenul Superior, in Sarmatian, cand apele salmastre

-z

........

' s, ,. \I.,

:6 ' 4. ".

I All, Alba.)6I, .. ''s. ''''!' I

diFe11 t % -......

'

' et-

li,

www.dacoromanica.ro

-8 --ale Märii sarmatiene subcarpatice pun stäpânire pe intreaga DobrogePrebalcanicä, de la linia Cernavoda-Constanta spre Sud. Succe..siunea de strafe sarmatiene, depuse atunci Ira nsgresiv peste toatecelelalte formatiuni, n'o gäsim bine si aproape complect conservatädecAt pe litoralul maritim al Cadrilaterului si in special in regiuneade la Balcic-Cavarna--Caliacra, cki, de aci spre Nord, stratelesarmatiene au fost din ce in ce mai puternic erodate de atre apele

SITUATIA PALEOGEOGRAFICA A ROMANIEI IN MEDITERANIANE0 2 z,f yl Gree,...ch 26

.

4

-

... __N

r . ' Sa tu, Mal s.."

. Vt'r i e ;' Ore4;a t-1,..md, i,.;.. 0

* '4, o. - 1

0444' -' "",..... -.....-soara, .

s.... 1 o:..11-11",,,, gib

t,

ri., P v.*:`'.'.

IIMUscaiur.r..110,63

RIO M 6 r I

turele FI.5u 1

-4-11a,

...,,,.... ,

IL

..oshi

- -..-Ile/a/el:I-Alb+,

Cr

..all In, ....rd.,kson..°R-

...0.

....- 2'/

a- .

#sr nta .

a-

..!

4

4,

O.? A , .I

--.. ...ks

.jik5

...,

' -ii., .

-f.),

- .....,-

'1' S°o

b LItc: e

c .

v iR A Rusc.:LTOtr.-,',

g ('''''.."7rr c'c,Ito zpne.s.

...., &Out

a s 491) t: Z. 'LS SO

de precipitatie in lunga perioadä continentalá .de la finele Sarma.,tianului panä azi.

Ástfel, la Balcic, la nivelul Märii, apare un orizont de marneargiloase.nisipoase, gros de 2-5 m., care, desi lipsit de fosile, la

Ecrene si spre West de Bazargic se reazimä direct peste Tortonian ;iar unde acesta lipseste, direct peste Cretacic. Orizontul acesta co-respunde desigur Buglovianului si la el se opresc si apele subteranede infiltratie, ca si de condensare, din stratele permeabile mai su.perioare, cki la nivelul superior al for apar si puternicele izvoare dela Balcic. Deasupra lui urmeazä un orizont gresos si calcaros.marnosoolitic, cenusiu.alburiu, cu destul de numeroase resturi fosile (Car=dium Filhoni, Macira, Tapes), dupä care se poate deduce cä el re--,

prezintä Volltynianul.

3 , C. -

...,.

IA... ..

,0 * .

: ..

" --

.

.,

1 .ERNim.,T,

oBalla

.. * * :: -' . T.i I riati

. . : ' . .,. zz 3,...'

ViiSoblu_n T.7 'a-

-

N

,IN

.

NI Br o'] 1

a , ri 11"'/

...0*

' *

4u

..,,,p

..r.

www.dacoromanica.ro

-9 -Peste acesta urmeazä un puternic orizont de calcare organo.

gene albe.argintii (in reflex, de la distantä), care formea7ä toate pan.tele abrupte ale tärrnului marin dintre Ecrene.Balcic si capul Ca.liacra, aspect care a motivat i denumirea de Coasta de Argint",datä de Murgoci acestei regiuni.

Dup5 unele forme de Macira mari (M. Fabreana), acest ori.

SITUATIA PALEOGEOGRAFICA A ROMANIEI 1m SARMATIANt Gmenvich 28. 28

-t

4

lba-Julla oS is#.9

S btu

JPg1 6thisiniu, lo

.Cerala:3:-Mb

o Brao.

Grs v Ploreni

Sulona¢-ku

:c-

REA RUSehls450 IMS Key

zont se poate paraleliza cu Basarabianul. In fine, la partea superioaräa seriei sarmatiene, calcarele organogene devin gälbui si chiar ros.cafe la partea cu totul superioarä, confinând i numeroase forme deMadre mici (Much-a bulgarica, M. Variabilis, M. Caspia), darmai ales in pärtile mai oolitice continând si numeroase resturi deAlge calcaroase (Lithothamnium), care.i dau o rezistentá mare capiaträ de constructie. Acest orizont, care se poate paraleliza cu Ker.sonianul, confine si unele intercalafuni marnoase care opresc pânzede ape subterane, cum este cel de la 50 m., socotit de sus in jos,de la Colonia Nouä de la Balcic, sau cum este cel de la T m., de lasuprafaiä, dintre Caliacra i Mangalia, la Mangalia el find si pu.

9

. .

cul-Vdic

-

=UscaturtMdriRecift oc Dryozoire

5erpule

Voi esTo 49!2 Z2

Etgilcit.

2.r 2.6

www.dacoromanica.ro

- 10 -ternic piritizat, iar prin descompunerea piritelor se comunicä si gustulsulfuros apelor acestui nivel.

Este interesantä si constatarea cä acest orizont calcaros a fostsi cel mai puternic exploatat in vechime la Mangalia, insä numaiOa la nivelul acestei ape sulfuroase, unde exploatärile incetând,golurile mari formate prin exploatare s'au umplut cu apä si astfelau näscut numeroasele lacuri din partea de NW a orasului (CiucurBostan, Cara Oban, Ac Oban, etc.).

De la finele Sarmatianului incoace, Dobrogea intreagä a con'stituit un uscat continental, in care timp a fost din nou nivelatä deeroziune, pânä la nivelul de bazä al lacului pliocenic din CâmpiaRomânä, intreaga serie de formatiuni geologice din Dobrogea Pregbalcanica. La suprafata Sarmatianului s'a näscut in timpul acesta, prin de,calcifiere, sub un climat cald si umed, o argilä rezidualä rosie (Terrarossa) care, dusä si infiltratä odata cu apele de ploaie, a dat si colo.ratia galbenä.roscat5 a orizontului calcaros superior al Sarmatianului,insä care constituieste in general acel lut feruginos rosu si permeabilde la baza Loessului eolian depus in Cuaternar.

In timpul Pliocenului, apele lacului din Câmpia Român5, intimpul scufundärii treptate a acesteia, s'au intins spre Sud si pestemarginea dunäreanä actualä a Dobrogei, din regiunea Beilicu.Oltina(PAscu) pänä din sus de Turtucaia (MANorEscu), unde intrau pe aadâncime maximä de 20 km. spre S. de Dunäre.

Stratele pliocene sedimentate aci peste Cretacicul dobrogeansunt putin groase fatá de cele din Subcarpati si din Câmpia Ro .mânä si ele incep prin marne cenusii cu Cardium Abichi i Ponstalmira Consianliae, apartinând P ontianului Superior, acoperite sidepäsite in spre Sud de o serie de nisipuri micacee divers colonte,bogate in resturi fosile caracteristice Dacianului.

Peste nisipurile daciene se gäsesc sedimentate calcare lacustrecompacte, colorate in general in alb dar si in cenusiu ori in negrucând contin resturi cärbunoase, calcare in care se *gäsesc resturi de :Helix, Planorbis i Limnaeus, care apartin de sigur Levantinului.

Foarte interesante de evidential sunt si miscärile pe vertical5executate de Dobrogea in timpul Cuaternarului.

De sigur a la finele Pliocenului suprafata nivelatä a DobrogeiPrebalcanice se gäsea la un nivel mult mai jos decât cel actual -la nivelul lacului pliocenic - si, in raport cu ridicärile din timpulpostpliocenic, cu peste 1000 m., ale regiunilor carpatice, Peneplaina"

www.dacoromanica.ro

- 11 -dobrogeanä a suferit si ea o ridicare, in timp ce portiunea ei scufun.datä sub Câmpia Româneascä a suferit o usoara asezare pe vet-.ticalk mai intâi spre Sud, apoi spre SE si in fine spre NE.

Din cauza aceasta, lacul cuaternar al Câmpiei Române, dinscurgerea caruia spre Mare, ca si din aceea a tuturor râurilor car=

patice ce se värsau in el, a luat nastere Dunärea actualä, a fost re.pede colmatat de enormul material detritic adus aci de râuri si din.spre Carpati si dinspre Dobrogea. Tot in timpul acesta, prin inälstarea Dobrogei, suprafata ei nivelatä incepe sä fie bräzdatä de noicursuri de apä, unele având värsarea in spre Câmpia Românä, allelespre Marea Neagrä, pe cale de formare prin adâncire, al drei tärminsä se gäsea, la inceputui Cuaternarului, mult mai spre Est, asa deexemplu, in dreptul Constantei cu cel putin 150 km. mai spre Est,cOci pe fundul ei gäsim azi increstafe, in prelungirea väilor actuale,toate cursurile de apä care=si adânciserä patul in suprafla de nive.lare pliocenica a Dobrogei pânä la noua bazä de värsare, baz5 careazi se gäseste cu aproximativ 200 m. sub nivelut actual al MäriiNegre (BRXTEscu, etc.).

Intre timp, dupä adâncirea pânä la atingerea profilului deechilibru al acestor Val in suprafata nivelatä a Dobrogei Prebalcanice,Carpatii in continu5 ridicare, ating si ei - in Wiirmian - inältimilenecesare stabilirii unei glaciatiuni.

Din mäcinisul aeestor ghetari, adus de râuri pânä in zona inun.dabilä a Câmpiei Române, ca si din acela adus de ghetarii nordicicari, in stepa Platformei Rusesti inaintau 'Ana la marginea Carpa.tilor nordici si pânä la Kiew, vânturile si in special Crivatul, in vâr .teje gigantice, au adus praful uscat si räscolit din zonele inundabile sipeste suprafata Dobrogei increstatá de noile vai de eroziune, depu.nându=1 ca un lut nisipos galbui - Loessul - pe grosimi care variazade la câtiva metri, in regiunile expuse Crivätului, pânä la 20 m. inregiunile mai adäpostite.

Asa a luat nastere in Cuaternarul Nou acest lut nisipos gälbui,care acopere, - cu excePtia väilor cu scurgere continuä de apä, -intreaga suprafatá a Dobrogei actuale.

Cu inceperea timpurilor cuaternare mai noi 5i in special intimpurile proto=istorice, pe mäsura ce Câmpia Românä se scufuncläincet, dar treptat, mai intai spre Sud apoi spre SE si E si in tim.purile cu totul noi si actuale chiar spre NE, - miscare foarte bineredatä de apele carpatice de la Est de Olt, care, din cauza aceasta

www.dacoromanica.ro

- 12 -îi schimbä trepiat i ele cursul, mai intai spre SE (Arge§u1), apoispre Est (Ialomita) si in fine spre NE (Buzäul i Râmnicul Sidra°, -Dobrogea, care se separa de depresiunea Câmpiei Române printr'osimplä flexurá, incepe acum o miscare de ridicare, pe linia axialàIsaccea.Balcic, din 'apropierea Câmpiei Române si de scufundaregeneralà spr E si NE, spre depresiunea Märii Negre, dupà o liniede flexurä spre mare, vizibilä azi pe linia Caliacra.Mangalia.Tulcea.

Aceste miscäri de basculä au consecinte decisive pentru con.figuratia actualä a Dobrogei. Mai intâi, flexura in spre depresiuneaCâmpiei Române se fractureazá, iar buza ei scufundatä dinspre Câm.pie atrage in spre ea apele Dunärei, ape care de acum inainte incepsä macine mai mull in buza fracturat i ridicatä a malului dobro.gean, care astfel devine abrupt. Apoi, prin flexurarea stratelor si scufunda.rea lor generalä i treptatä inspre E si NE, apele Märii Negre incep oinaintare treptatä peste vechea margine orientalä a Dobrogei, ca i pesteSudul Basarabiei, care se scufundä incet, odatà cu Câmpia Ro.mânä, apele marine intrând adânc din cauza aceasta i pe Valle cua.¡mare vechi, unde formeaa estuare i golfuri care inträ adânc inuscat. Asa au luat nastere limanurile Basarabiei i Moldovei de Sud,estuarul vechiu al Dunärei, ghiolurile si lacurile litoralului dobrogean,pe vechile väi in care apele Märii Negre au intrat treptat, ulteriordepunerii Loessului in Cuaternarul nou.

Din timpurile protoistorice pânä azi se 13are c Dobrogea n'amai suferit decât putine schimbäri si anurne : regiunea axialä demaximum de elevatie, situatä aproximativ pe o linie Balcic.Isaccea,s'a ridicat cu ceva mai mull in regiunea sudicá Caliacra.Balcic.

Din cauza acestei ridícäri, pe zona dela Caliacra.Balcic.Ecrenezona flexuratä spre mare se fractureazä complect si se scufundä in trepte,formând astfel puternicul golf al Coastei de Argini,. intrând spreWNW, ale cärui tärmuri abrupte i azi se därâmä in trepte spre mare.

Se pare a numai Câmpia Românä, desi incet, dar totusi semai scufundä si astäzi spre NE, pe când4 Dobrogea pare a rämânefixatä la situatia din tirnpurile proto.ist3rice. Curentii aerieni uscatidinspre NE, stabiliti tot in timpul acesta i, odatä cu ei, stabilireaclimatului de stepä si de pustie, atät in Sudul Rusiei, cât si in AsiaMicä, de alifel ca i in Africa de Nord, au adus insemnate schim.bäri si in pärtile dobrogenesbasarabene românesti. Cea mai impor.tantä este impoImolirea, la gurä, a tuturor golfurilor i estuarelor in.trände inspre uscat, prin dâmburi" de nisip, ingrämädite de aceste

www.dacoromanica.ro

- 1 -vânturi si, prin aceasta, transformarea lor in limanuri" (Basarabia siMoldova), in ghioluri" si lacuri" (Dobrogea), in afard de mareleestuar al Dunärei care, din cauza caniiratii enorme de material de.

.tritic ceri aduc apele carpatice, a ¡recut treptat, prin impotmolire, dinfaza de estuar" in faza actualä de deltä".

0 altä consecintá importantá este cä, pe mäsurä ce pustia si,inaintea ei, stepa inaintau dinspre SE inspre NV, dinspre Asia ¡nospre Europa meridionalä, popoarele asiatice vechi, atinse de acestflagel, care le fkea viata (agricolä) imposibilä, au emigre si ele inaceiasi directie, ajungänd in timpurile istorice vechi pânä in Europaoccidentalä, perioadä cunoscuta in istorie sub numele de NävälireaBarbarilor" ; si nici Dobrogea, nici restul Pämântului Românesc n'afost bcutit de influenta acestor näväliri.

AceastaA evolutia geologicä a Dobrogei Noi, cuprinsä in cadrulei mare si natural al regiunilor imediat vecine din Dobrogea vechesi, dacä tärmul Märii Negre pare fixat pentru moment la linia defarm" actualä, aceasta nu insemneaza cä aceastä linie va rämânefixatä aci pe vecie, cki variatiunile geologice sunt asa de incete,incât se resimt numai dupä multe secole. Iar dacä apele Märii nusunt populate de viatä decal in zona litoralä nouä, pe o adâncimenumai de 200 m., aceasta cred cä se datoreste mai mult emanatiu.nilor vulcanice de H2S de pe fundul ei, decât lipsei de aerisire aapelor profunde, cum se admite in general, cäci in dreptul Mangalieisi de aici spre Sud, pänä spre Varna,Burgas, valurile märii scot latärm si material vulcanic nou, andezitic, ceea ce ne vädeste (Vol=TE*11, STANC111) a fundul actual al Märii Negre nusi lipsit de ma.nifestatiuni vulcanice recente, ca cele din Carpati (Hârghita), de cares'ar putea lega H2S caresi oträveste apa in regiunile adânci.

HIDROLOGIA SUBTERANA A DOBROGEIPREBALCANICE.

I. Consideratiuni generale.

Este bine cunoscutä de toatä lumea irnportanta cea mare pecare o au apele subterane potabile pentru viata omului in general sipentru asezärile omenesti in special. Se cunoaste deasemenea ra..portul strâns ce existä intre prezenta pânzelor de apä subteranä uti,lizatà in general ca apà potabilà si, pedeoparte, cantitatea de precis-pitatiuni anuale ce cad asupra regiunii sub forma* de ploaie sau de

www.dacoromanica.ro

- 14 -zäpadä si, in special, cola din aceste precipilatiuni retinutä prin infil:tratie in rocele subsolului säu i, pe de altä parte, intre structura sageologia.

Din datele statistice pe care le publicä Institutul nostru Me:teorologic (OTETELESIANU, DISESCU, in C. BRATESCU1)) exceptând De:liormanul, unde precipitatiunile anuale, trecând de 500 mm.,juesc chiar desvoltarea pädurii, in restul Dobrogei Noi precipita:tiunile anuale sunt cuprinse, in general, intre 250 -300 mm. in apro:pierea litoralului marin si 450-500 mm. la centru i spre maluldual-eau, cantitäti care caracterizeazd in general climatul de stepä.Daa mai tinem seama aci si de vânturile constante i in special deCrivätul care suflä tot anul peste Dobrogea, iarna rece si uscat, pro:vocând ingheturi destul de intinse, vara in general cald si uscat, sicare:i usucä pámântul pâtiä la adâncimi destul de importante, ne pu:tern usor da seama din ce cauzä o mare parte din apa acestor pre:cipitatiuni anuale, si asa insuficientá in Dobrogea, este reevaporatä,reducându:se astfel mult cola infiltrafiei i, cu ea, si posibilitatea de ase acumula in rocele subsolului säu cantitäti suficiente de apesubterane.

Daa la aceste conditiuni clirnatice de stepä mai adäugäm faptula, cu exceptia unei largi zone a litoralului marin si a celui dunä:rean, subsolul Dobrogei Noui, de altfel ca si acela al celei Vechi, delalinia feratä Cernavoda-Constanta spre Sud, este constituit din rocecalcaroase poroase ori compacte dar puternic fizurate, care lasá sätreacä usor, prin ele, apele de infiltratie, pând la suportul lor imper:meabil, ne putem mai usor da seama, dece in regiunea centralá simeridionala a Dobrogei Prebalcanice i, in special, in regiunea cen:tralä si meridionalá a Cadrilaterului, panzele de apd subteraná suntasa de adânci, incât spre a le atinge a fost nevoie de puturi a aroradâncime trece Uneori de 100 rn.

Iatä deci si cauza de ce alimentarea satelor si oraselor dobro:gene cu apä potabilá a constituit totdeauna 51 constituieste si azi unadin problernele cele mai arzätoare, care a necesitat studii geologicesi higrologice numeroase, atât pe teritoriul românesc (MACOVEI, 1411120GOCI etc.), at si pe cel bulgäresc (de LAUNAY). Un fapt de obser:vatie stiintificä precisä insä il constituieste i constatarea (VOITEsTI).

1) C. BRÄTESCU : Clima Dobrogei In Dobrogea 1878-1928, vol. festiv alAnalelor Dobrogei, 1928.

prile:-

www.dacoromanica.ro

- 15 -

cä, o destul de larg5 zonä dinspre Mare a litoralului Cadrilaterului,desi cu precipitatiuni anuale insuficiente (250-300 mm..), este totusifoarte bogatá in pânze i izvoare de apä subteranä si aceasta pe toatädistanta de la Mangalia spre Sud, pan5 la Balcic-Ecrene. Estevorba de pânza de ap5 de la baza Loesssului cuaternar si, in spies

cial, de pânza de la Z m. adáncime de la suprafatä din Sarmatian,care alimenteazä lacurile si puturile bogate in ap5 de la Mangalia side aci spre Sud, pnä la Surtuchioi-Stânca si GhiaursSuiuciuc,lângä capul Caliacra, ca si cea dela baza calcarelor sarmatiene, carealirnenteazä puternicele izvoare de la Cavarna i Balcic.

Este imposibil de explicat bogatia acestor pânze de apä substeranä numai pe socoteala cantitätii, i asa insuficientä, de precipitatiunianuale si mai ales este imposibil de explicat pe calea aceasta cons:tanta debitului cismelelor i puturilor alimentate de panza de la adânscimea de 7 m. a Sarmatianului i pe timpul verilor celor mai secestoase. Fenomenul acesta curios nu poate fi explicat, credem, altfel(VorrEsTI, op. cit. Mangalia) &cat prin condensarea vaporilor deapä, ce se gäsesc in mare cantitate in atmosfera regiunii din aprospierea märii, in porii rocelor ce o constituiesc, in special in timpulnoptii, datoritä nu numai diferentei de temperaturä dintre aer si subssot dar si diferentei de presiune a vaporilor de apä din cele douämedii in contact.

$i cred cä ar prezenta un mare interes pentru aceastä regiunedacä s'ar intreprinde un studiu stiintific sistematic al raporturilor dintreumiditatea subsolului dobrogean i presiunea vaporilor de apä dinatmosfera imediat vecinä lui, studiu care n'ar fi nici greu de executat

nici ingreuiat de prea mari cheltudi. El ar prezenta insä mareleavantaj de a H contribuit la solutionarea stiintifica a unei mari si mulidiscutate probleme, cu privire la originea apelor subterane in general,cäci cine nu 'stie fenomenul cunoscut indeobste de täranul nostru,care, färä datele meteorologice tiinfifice, prezice apropierea ploilor cu1 sau 2 zile inainte de a se aräta orice urmä de nour, numai dupäcresterea debitului izvoarelor i dupä inältarea nivelului apelor in fânstâni, datoritä, desigur, numai märinii cantitätii condensärii vaporilor deapä din atmosferä in porii rocelor, a aror crestere in cantitate in atsmosferä premerge aparitia norilor de ploaie.

Tot fenomenului acesta de condensare credem CA se datoresteabundenta in ap5 a pânzelor subterane i, in legAturä cu acestea,

aceea a izvoarelor din zona apropiatä liforalului dunärean al Dobros§i

si

www.dacoromanica.ro

- 16 -

gei, Dunärea, ca si Marea Neagrä, prilejind o evaporare intensä intimpul secetelor celor mai mari, vaporii räspändindu.se de aci pezone largi in atmosfera de deasupra uscatul vecin.

IL Pânzele de ap5 subteran5 in Dobrogea Prebalcanic5.In aceastä parte a Dobrogei, situatä la Sud de linia de cale feratä Cer.

navoda-Constanta, se cunosc urmätoarele pânze de apä subteranä :a) Pânza de apâ de la baza Lösszului. Cum am väzut din

capitolul geologic, intreaga Dobroge este acoperitä, la partea cu totulsuperioarä, de un lut nisipos--calcaros, gälbui, Löss.u1", adus acide Crivät, in Cuaternarul Nou, sub forma de praf si sedimentat pestevechea suprafatä de nivelare a acestei provincii din timpul Plioce.nului, ca si pe pantele väilor scobite in aceastä suprafatä in limpulCuaternarului Vechiu.

Grosimea stratului de Löss variazä in general intre 4 m30 in ; uneori chiar mai mulf (40 m). Desi aces! lut este emina.mente poros, totusi, prin faptul cä el se reazämä, in toatä DobrogeaPrebalcanicä, peste un lut argilos, calcaros, feruginos, galben roscatsau ros inchis, de terra rossa", provenit prin decalcifierea la su.prafatä a calcarelor mesozoice sau sarmatice in lunga perioadä conti.nentalä din timpul Pliocenului i Cuaternarului Vechiu, - lut care fiindimpermeabil, constituieste un admirabil pat de oprire pentru toate apele,aceste ape, fie din ploi, fie din condensärile vaporilor din atmosferä seinfiltrezä in porii rocii si se adunä la baza Löss.ului, unde formeazäastfel o pänz5 de apä subteranä.

Acest orizont de apä subteranä, desi nu.i prea bogat, totusi eleste cel mai intrebuintat pentru alimentarea satelor dobrogene, maiales in jumätatea orientalä a Dobrogei i in special in pärtile undeLöss.ul se prezintá sub grosimi ce tree de 10-15.

b) Pânza de apâ din Pliocen.Cum Pliocenul Mediu dobrogean (Dacianul) este mai bine des.

voltat pe litoralul dunarean al Dobrogei Vechi (Ostrovu, Rasova, 01 .tina) si al Cadrilaterului (Turtucaia etc.), se intelege ca si pânzele deape subterane pliocenice se gäsesc reprezentate mai ales in aceastä partea Dobrogei. Painl lor este format de obiceiu de marnele si argilele im.permeabile de la baza Dacianului, pe cand roca de acumulare prin in.filtrare directä si prin condensäri o constituiesc nisipurile i calcarele deapä dulce fizurate, superioare.

c) Rinzele de apâ subferang din Sarmatian.Cele mai importante pänze de apá subteranä din Cadrilater sunt

si

-

www.dacoromanica.ro

HARTA GEOLOGICA A DOBROGEI(DUPÀ. LUCRÄRILE INSTITUTULUI GEOLOGIC AL ROMÄNIEI)

q CUATERNAR

p PLIOCEN

MIOCEN

e EOCEN

C3

C2

Cl

{SarmatianTortonian

fsuperiorCRET4C1C

(inferior

JURASIC

ilI TRIASIC

P {Perm.Carbon.PALEOZOICDevon.

0.v qlST. VERZI

E ERUPT/V

INT

rurrucAIA

.

IZ. S. NI L 0

niwAILo

s P"

p,8IANA

E I<(a)

'Granite1PortYre #CERNAWOD

CONSTANTA

glia

:.12

; A40

9r.."."

tn. I niaLi Galati - TulceaBA Lu

AzAPGIC

l Pecineaga-CarnenaEl Buzgu-Mangalia

N

PlANGALIA

a-

o

0

N4 o IV Dun.grii-5 " de Flexurd spre Mare

BALCIC5okm, C- liacra

1938

'

medic:

RUI

113

r.

1 1`;'A'i.:;;>;. ss's,VIss`

8

V

COET/c.

\

'E

I

et

n

e

www.dacoromanica.ro

- 1T -

cele ce apar din Sarmatian, mai ales in zona litoral=marinä, incepând cevamai la Nord de Mangalia si pânä spre Sud de Balcic. Sarmatianul dealtfel confine pânze de apä subteranä si in resful Dobrogei, dar grogsimea sa, care la Balcic atinge minimum 250 m, este redusä treptatde eroziune pe mäsurä ce inaintäm spre interiorul platoului dobro=gean, asa cá, in unele locuri, ea se reduce la câteva zeci de metri ;in multe alte locuri insä Sarmatianul este distrus complet. Stratelematice, de altfel ca i acelea ale fundamentului lor cretacic, înclinin general spre ENE, in spre Mare.

Cel mai important, mai räspândit §i mai bogat nivel de apäsubteranä in Sarmatian este cel care apare la baza calcarelor albesau albe=gälbui mijlocii ale Coastei de Argint" si a nisipurilorcaroase de sub ele, oprit aci de marnele cenusii, impermeabile, dela baza Sarmatianului, care la Balcic apar chiar aproape de ni=velul Märii.

Pânza aceasta, de o bogätie rarä la Balcic=Cavarna, se poateurrnäri spre Nord, in interiorul platotIui dobrogean, Oda' in spreCaraomer (Negru Vodä) si in spre Adam=Clisi (Cetatea), dar cu oimportantä din ce in ce mai slabä, atât din cauza reducerii prineroziune a grosimii calcarelor (50 -60 m) de deasupra mar nelor irri=permeabile de bazä, in care se petrec i condensärile si se produc

cât si din cauza spintearilor nurneroase si complete aleacestor marne impermeabile de bazä, Oa la calcarele aptiene dinfundamentul lor, de catre nurneroasele väi ce se deschid spre Dunäre,in toatä partea centralä si nordic5 a Dobrogei Prebalcanice. Prinaceastä repetatä spintecare, pânza de a pa subteraná, i asa redusä caimportantä din cauza micprärii grosimii calcarelor, singurul lorzervor de condensare i acumulare, este redusä la zone de putinäintindere, care îi imprä§tie §i putina apä ce contin in izvoarele cuslab debit ce ies pe pantele väilor, al cáror pat i=au atins, prin ero=ziune, stratul de marne impermeabile de la bazä.

Un al doilea nivel cu apä subteranä in Sarmatian este celutilizat de Colonia Nouä" de deasupra Balcicului, la intâlnirea so=selei Bazargicului cu aceea a Mangaliei, pe care=l intâlnesc, cuputurile, la o adâncime medie de 50 m. Apa acestui nivel se gá=se§te opritä la suprafata unui strat marnos impermeabil, situat fie labaza calcarelor rosietice superioare ale Sarmatianului, ori la parteacu totul superioara a Sarmatianului, fie la partea cu fotul superioaräa orizontului de calcare albe, mijlocii, ale Coastei de Argint".

An alcle Dobrogci 2

sm.

cal"

infiltrArile,

www.dacoromanica.ro

- 18 -Al treilea nivel cu ape sublerane se gase$te la partea cu totul

superioara a Sarmatianului, la o adâncime de -15 m. de la su=prafata orizontului superior de calcare ro$cate $i el alimenteaza dinbel$ug cu apä toate puturile i civnelele satelor regiunii Morale de laCaliacra spre Nord, pänä dincolo de Mangalia.

Se intelege de la sine ca acest nivel de apa subteranä nu sepoate intâlni cleat in zona litoral=maritima a Cadrilaterului, undeSarmatianul este complet reprezentat i cä', având in vedere încli-

narea slabä dar regulata a Sarmatianului spre ENE, prin intrareafrepfaf süb nivelul märii a stratelor sale de baz i mijlocii, - de laCaliacra spre Nord se va intâlni numai panza aceasta a niveluluisuperior.

De la Mangalia spre 'Nord, intrând sub nivelul Märii nu numaiorizontal superior al Sarmatianului, dar $i Löss ul, iar apa Märiiimbibandu=le i, prin aceasta, respingând apele dulci pe o bunä dis=tanta dela farm spre interior, capacitatea de acumulare a nivelului deapä potabilä din Sarmaticul superior $i din Löss se reduce la o foartemica intindere.

Insä, din cauza ondulatiunilor slabe in suprafata ale calcarelorsuperioare sarmatiene pe zona dintre Mangalia in Nord $i CapulCaliacra in Sud, $i nivelul acesta de apä subteranä nu are o des..voltare egalä in regiunea litorala, el fiind mai bogat in apa pe zonelede slabe depresiuni sinclinale, din care cauzä i satele in toatä aceastaregiune litorala se gäsesc a$ezate pe fundul acestor zone depresionate.

0 particularitate interesantä a apelor acestui nivel, la Mangalia,este datoritä faptului ca, bancul de calcare marnoase impermeabile dinpatul lor este aci piritos ; iar prin descompunerea piritelor intr'o zonaca aceasta, umed i cu totul superficiala, a Sarmatianului, puternicimbibatä de Oxigenul aerului atmosferic, ia na$tere i Hidrogenulsulfurat, care comunica i gustul $i mirosul sulfuros caracteristic apeituturor puturilor din regiunea Mangaliei, a caror adâncime a trecutcu unul pänä la doi metri sub baza Löss=ului. Acela$ gust $i mirosare $i apa lacurilor din partea NW a orawlui (Cara=Oban, Ac=Oban,Ciucur Bostan) care, cum $tim, nu reprezinta decât goluri de exploatari vechi ale calcarelor, adâncite 'Ana la nivelul acestei panzecare, inundânduzle, a facut imposibilä exploatarea lor mai jos. Panzaaceasta de apa are la Mangalia o scurgere generalä in spre mare,dela linia de flexura dela care stratele inclina spre Est cu 5°- r.Din cauza aceasta, la nivelul apelor marine apare o serie de izvoare

r

www.dacoromanica.ro

- 19 -

sulfuroase' ascendente (obane") nu numai in ghiolul Mangaliei delaNord de oras, dar chiar si in apa litoralg a Mgrii (Villa Prof. Iorga).

De asemenea, pe fractura liniei de flexurä, pgtrund in profunezimi si apele slab sulfuroase ale lacului Cara=Oban, locul de pgtruncdere si de disparitie al scursurii lacului Rind usor vizibil in partea deNord a acestuia. Ape le acestea reapar ceva mai spre Sud, in tgrmulnordic al lacului Mangalia, fie ca un puternic izvor vaucluzian", fieimprästiate ca izvoare mici pe o largg zonä in jur, la nivelul apelor laccului, care este si nivelul Mgrii. Legätura directä Mire apele laculuiCaraeOban si izvoarele sulfuroase" exploatate ca bäi sulfuroase de in.sialatia Bäilor" de pe malul lacului Mangalia, ca . si cu apa Obaenelor" din ghiolul Mangaliei, a fost in mod destul de evident demonestratg de cgtre d=1 DR. GHIMPEANU, cu ajutorul Uranitei" pe care aintrodus=o in punctul de disparitie al scursurii lacului CaraeOban sia observat.o apgrând si in apa izvoarelor de la MI si in Obaneleghiolului Mangalia.

Din aceste motive este exclusä hipoteza emisä de unii geologi,cä provenienta izvoarelor sulfuroase de la Bgile lacului Mangalia arfi in leggturg cu unele manifestatiuni vulcanice sulfuroase ce ar venidin profunzime. Temperatura constantä de 21°5 a acestor ape se dactoreste numai fenomenului chimic exotermic al oxidgrii acestor piffle.

d) Pânzele de apâ din Cretacic.Cea mai mare parte a platoului Dobrogei Prebalcanice este con=

stituitä din calcarele organogene ale Cretacicului Inferior (Aptian) care,pe lângg cg sunt destul de poroase, sunt si fizurate si destul de per=meabile pe intreaga lor grosime de 150 -200 m. (Macovei). In toatgregiunea de Apus a jud. Constanta si Caliacra, ca si aproape in totDurostorul - unde, in afarg de petecele de Pliocen, de Sarmatian si deMediteranean, care pot avea pânze de ape subterane, - intreg sub=solul este constituit numai de calcarele permeabile aptiene, asa cä pro=blema alimentkii cu apä potabilá este aci destul de grea de rezolvatsi aceasta mai ales in regiunile indepärtate mult de tärmul Dungrei.

In adevgr, pe când in apropiere de litoralul dunärean apele flu=viului, care se gäsesc cu 12 m. deasupra nivelului Märii, se infiltreazgpe zone destul de largi spre Sud si Est, iar massa permeabilä a cal,carelor aptiene, care se inaltä in Deliorman cu peste 250 m. deasupraMärii, constituiesc astfel un nivel hidrostatic lângä Dunäre, putin adânc,constant si bogat (Macovei) in ape subterane potabile - pe mäsurä cene depärtäm de litoralul 'Dunärei, din cauza inältärii treptate a reliee

www.dacoromanica.ro

- 20 -

fului in bolta Deliormanului, se adâncesc treptat i puturile, ajungin mijlocul platoului dobrogean i in Deliorman, unde nivelul acestase reazemä pe marnele calcaroase, impermeabile, ale Barremianului,sä aibä adâncimi prohibitive pentru mijloacele normale de scos apa.

Acestea sunt i motivele care fac ca, ark in Cadrilater, cât i inDeliormanul bulgkesc, puturile sà* aibä adâncimi din ce in ce maimari, ce tree uneori mult peste 100 m. pânä sä atingä pânza de apäsubteranä, adâncimi care constituesc, in general, o piedieä de multe oride neinvins in alimentarea regiunii cu apá din pânza aceasta, a cäreisuprafatä inclinä slab dinspre Dunäre inspre Mare, ajungând, probasbil, sä se gäseegca la Balcic.Cavarna cu ceva sub nivelul apelormarine.

BucureVi, 8 Mai 1938

LITERATURA GEOLOGICA.

I. ANASTASIU V. - Note préliminaire sur la constitution géologique de la DobrogeaBull. Soc. Géol. Fr. 3,e série, t. XXIV pag. 595. Paris 1896.

2. ANASTASIU V. - Contribution â l'étude géol. de la Dobrogea. Terrains secon.daires. Thèse. Paris 1898.

3. BAKALOW P. - Mastodonreste aus Bulgarien. Beiträge zur Paleontol.Pulgariens.Sofia, 1911.

4. BRATESCU C. - Pämintul Dobrogei. Dobrogea" 1878-1928. Bucure§ti, 1928.5. BRATESCU C. - Mi§cgri epirogenetice i caractere morfologice etc. Bul. Soc.

Reg. Rom. de Geografie, vol. XXXIX Buc. 1920.6. BRATESCU C. - Profile cuaternare in falezele Märii Negre. Bul. Soc. Reg.

Rom. de Geografie, vol. LII Buc., 1934.T. BRATESCU C. - Contributiuni la Cunoa0erea Coastei de Argint i a \tali färä

Iarnä (Batova). Analele Dobrogei, anul XVIII, 1937.8. LAUNAY L. DE - Hydrologie souterraine de la Dobroudja Bulgare, Annales de

Mines. Paris, 1906.9. DRAGHICEANU M. - Les Tremblements de Terre de Roumanie. Buc. 1896.

10. LEP§I I. Coasta de Argint. Analele Dobrogei 1924.11. LEp, I. - Studii asupra litoralului $abla.Ecrene. An. Ac. Rom. Buc. 1927.12. Macovet GH. Asupra vârstei i variatiunii faciesurilor terenurilor sedimen.

tare din Dobrogea Meridionalä. Däri de Searnä ale $ed. Inst. Geol. vol. IIBuc. 1910.

13. MAcovEr GH. Cercetäri geologice in Podiwl Prebalcanic din Dobrogea §iBulgaria. Raport. activ. Inst. Geol. 1911. Pag. XVIII-XIX. Buc. 1914.

14. IVIACOYEI GH. Relatiune sumarä asupra hidrologiei Dobrogci de Sud. Däride seamä ale $ed. Inst. Geol. vol. IV (1914-1915), Buc. 1923.

15. MAcover GH. §i ATANASIU I. - L'Evolution géologique de la Roumanie. Cré-tacé.Anuar. Inst. Geol. Vol. XVI (1931), Buc. 1933.

-

.

--

-

www.dacoromanica.ro

- 21 -1 6. MANOLESCU $i. - Comunicare preliminarä asupra Pliocenului din dreapta Du

närei, din Dobrogea de SW. Däri de seamä Inst. Geol. vol. VI (1914 -1915)Buc. 1923 si Bul. Sect. stlint. Acad. Rom. T. IV Bucuresti 1915.

17'. MANOLESCU $T. .- Comunicarea preliminarä asupra Pliocenului "din val. Canliasi Caramancea. DM de seamä Inst. Geol. vol. VII (1915-1916), Buc. 1917'.

18. MUROOCI M. GH. -. Tara Nouä. Calendarul Minervei" pe 1914.19. MURGOCI M. GH. - Cercetäri geologice in Dobrogea de Nord. Anuarul Inst.

Geol. vol. V (1912). Buc. 1914.20. MUROOCI M. GH. .-- Cercetäri agrogeologice in Dobrogea Nouä etc. Raport.

achy. Inst. Geologic pe 1913. Buc. 1922.21. MUROOCI M. GH. - Harta hidrologicä a Dobrogei de Sud. Buc. 1915.22. PASCU R. - Asupra prezentei Pliocenului in Dobrogea. An. Inst. Geol. vol.

III, Buc. 1913.23. PETERS K. - Grundlinien zur Geogr. u. Geol. der Dobrudja. Denkschrift. d.

K. Ak. der Wiss. T. XXVII, Wien 1867.24. SIMIONESCU I. - Apero géolog. sur la Dobrogea, Guide des excurs. de

l'Assoc. p. avanc. de la Géol. des Carpates. Buc. 1927.25. Smarr F. B. A. -- On the Geologie of Varna etc. Quart. Journal, XIII.

London 1856.26. STEFANESCU SABBA. - Etude Sur les terrains tertiaires de la Roumanie Thèse,

Lille 1897'.27. STANCIU V. -- Sur les roches eruptives de Mangalia. C. R. Ac. Sc. Rom.

T. I. Nr. 4 Buc. 1937.28. STANCIU V. .- Linia de eruptiv Hârghita. Lucr. Inst. Geogr. Cluj vol. VL

Cluj 1937.29. TOULA FR. - Reisen und geologischen Untersuchungen in Bulgarien. Verh.

Nat. Kennt. Bd. XXX Wien 1890.30. TouLA FR. - Eine geol. Reise in d. Dobrudscha. Verh. Nat. Kennt. Bd.

XXXIII Wien 1893.31. TOULA FR. .-. Geol. Untersuch. in Ostlichen Balkan etc. Denkschr. d. Akad.

d. Wiss., Bd. LIX, Wien 1892 si Bd. LXIII, Wien, 1896.32. TOULA FR. .-. Geolog. Beobacht. auf einer Reise in der Gegend von Silistra

u. in der Dobrudscha. Jahrb. d. Geol. R. A. Bd, LIV, Wien, 1904.33. VALSAN GM. - Coasta de Argint. Bul. Soc. Reg. Rom. de Geogr. T. XLIV,

Buc. 1935. .

34. VALSAN GH. - Sur une platforme litorale en Roumanie. Bul. 'Soc. Reg. deGeogr. T. LIV Buc. 1935.

35. VALSAN GH. - Consideratiuni morfolcgice asupra Coastei de Argint Bul. Soc.Reg. Rom. de Geogr. T. LVI. Buc. 1 937.

36. VOITETI I. P. - Mangalia, situatia sa geologicä si originea izvoarelor sale mi.nerale. Analele Dobrogei. 1933.

37. VOITE§TI I. P. - Evolutia geologicApaleogeografica a Pämântului Românesc.Rev. Muz. Geol.Mineral. al Universit. Cluj, 1935.

38. VOITE$TI I. P. - Ce se poate .ceti pe harta fundului Märii Negre. AmiculTinerimii", Tg....liu 1936.

39. ZLATARSKI .-- La série éocrétacée en Bulgarie, Sofia 1907.

www.dacoromanica.ro

CUTREMURELE DE PÂMANT DIN DOBRÓGEADe IOAN G. POPESCU

Prof. la Universitatea din Cernäutí

Dobrogea, cea atat de interesantä din toate punctele de vedere,se infäliseazä, si in ceeace priveste cutremurele de pämânt, ca o re,giune cu totul vrednica de cercetat si de studiat.

Este adevkat cä materialul de observatie, de care am aveanevoie pentru un asemenea studiu, lipseste cu tofu! pang in anul1886. De sigur c i inainte de aceasta data au fost cutremure inDobrogea, dar nu lez.% insemnat nimeni, asa incat amintirea despreele s'a pierdut aproape cu totul. Bätrânii din unele locuri peate îimai amintesc de cutremurele de demult, insá nici pe povestirile lornu putem pune mare temeiu, deoarece aceste povestiri, foarte bogatein amanunte fara de nici o insernnatate, sunt lipsite de exactitatetocmai in ceeace priveste datele cele mai importante anul, luna, ziva,ora când s'a simtit cutremurul.

Dzl Dr. J. Lepsi (1) a publicat asemenea povestiri, culese inDobrogea de sud i privitoare la cutremure observate infre anii 1871si 1922. Date le cuprinse in a ceste povestiri nu ne pot fi, insa, denici un toles, de oarece, desi este vorba de vrezo 24 cutremure, nuzmai frei sau patru dintre ele se pot identifka, prin comparare cualle isvoare. Pentru celelalte, datele sunt cu totul gresite.

Materialele documentare cele mai de toles le afläm numai inAnalele si Buletinele Institutului meteorologic al României (2), in.care St. Hepites, fondatorul serviciului meteorologic si cel dintâiucare s'a ocupat la noi in tara cu problema cutremurelor de pämânt,publica, aláturi cu datele meleorologice, si observatiunile seismice cozmunicate de observatorii dela diferitele statiuni meteorologice, sau desefii serviciilor judetene de masuri si greutati.

Aceste date, publicale in rezumat i in Analele Acgdemiei Rozrnâne, ne ofera informatiuni complete asupra utremurelor observatein loata tam, intre anii 1892 si 1916, deci pe o perioada de 25 anisi pot fi folosite foarte bine pentru studii ca acesta de far& decarece

:

www.dacoromanica.ro

- 23 -prezintä toate garantiile de exactitate si in privinta datei i orei cuwtremurelor i in ce priveste descrierea fenomenelor observate.

Pentru cutremurele observate in Dobrogea de sud, in aceeasiperioadä de limp - 1892-1911 - am folosit i datele din publiwcatiile Institutului meteorologic din Sofia, de sub directiunea lui Sp.Watzoff (3).

Lire anii 1916 si 1920 - in iimpul räsboiului datele nelipsesc iaräsi aproape cu desävärsire. Numai despre un cutremur,dela 9 Ianuarie 1920, al cärui epicentru s'a aflat in regiunea *abla,afläm o mentiune in Index Catalogue of Epicentres 1913-1920/5"dela Oxford.

In ceeace priveste cutremurele dela 1920 pâtiä azi, singureleinformatiuni pe care le putem gäsi sunt cele publicate, mai ales lacutremurele niai puternice, in Buletinele lunare ale Institutului me.teorologic central al României. Aceste date nu mai sunt, insä, cornwplete, asa cum erau inainte de räsboiu, deoarece cutremurele slabe,locale, foarte importante pentru un studiu ca acesta, nu sunk amintitede loc.

Putem spune, asa dar, cä singura perioadä pentru care avetndocumentarea completä, este aceea cuprinsä 'Mire anii 1892 si 1916.

Din toate isvoarele de informatiuni de care s'a arnintit in celede mai sus, se pot identifica I TO cutremure observate in Dobrogea,dintre care 11T au avut epicentrul probabil chiar in aceastä prowvincie.

In catalogul care urmeazä, aceste 1TO cutremure sunt trecutein ordine cronologicä (datele pe stil nou) si la fiecare s'au dal amäonuntele ce pot interesa forta (cifre romane) in grade din scara inter:nationalä, directia si numärul sguduiturilor, ca si durata lor, cum sialte observatiuni. Se aratä, de asemenea, isvorul de informatie prin(M), cand este vorba de Institutul meteorologic central al României ;prin (S), când se citeaza din publicatiunile Institutului meteorological Bulgariei si prin (L), cele câteva informatiuni aflate in lucraread.rului Lepsi.

II

Catalogul cutremurelor observate in Dobrogea

Anul 1790.1. - 6 Apr. 21 h. 29 m. Cutremur foarte puternic, simtit in

toatä tam inclusiv Dobrogea.

-

:

www.dacoromanica.ro

- 24 -

1802.2. - 26 Oct. 12 h. 55 m. Cutremur foarte puternic, simtit din

sudul Greciei pâra in nordul Rusiei, cu intensitatea cea mai marein tam noasträ la Focsani. A fost destul de puternic si in Doebrogea (S).

1829.3. - 26 Nov. 4 h. Cutremur puternic in toatä tara, inclusiv

Dobrogea.

1838.4. - 23 Ian. 20 h. 45 m. Cutremur foarte puternic, simlit de

la Constantinopol pânä in nordul Transilvaniei. In Dobrogea a fostdestul de tare, cu atât mai mult cu cât epicentrul se afla in NEMunteniei.

1866.5. - 19 Aug. 14 h. 38 m. Cutremur observat la Rusciuc (S) ;

probabil cä a fost simtit si in Dobrogea.

18T3.6. - 3 Inn. 22 h. 52 m. Douä sguduituri simtite la Rusciuc

(S) ; observat si la Bucuresti, deci, probabil i in Dobrogea de Sud.

18T5.Z. - 25-26 Febr. noaptea. Cutremur simtitor la Varna, Ruse

ciuc (S) si la noi, in jud. Teleorman. Probabil cä a putut R sirntitsi in Dobrogea de Sud.

1880.8. - 25 Dec. 16 h. 44 m. S'a simtit aproape in toatá tara un

cutremur slab, care a fost observat si la Rusciuc (S), deci, proebabil, i in Dobrogea de Sud.

1885.9. - 13 Nov. 20 h. 30 m. S'a simtit un cutremur la Bucue

resti, Galati (M) si la Rusciuc (S), deci foarte probabil si in Doebrogea.

1886.10. - 22 Febr. 15 h. 40 m. Cutremur observat la Galati si

Bucuresti. La Constanta s'au simtit 3 sguduituri ondulatorii, cu di=rectia NeS (M).

1888.11. - 19 Aug. 6 h. 56 m. S'a simtit un cutremur la Bucue

resti, Galati, Constanta (M) i Cavarna (S).

www.dacoromanica.ro

- 25 -

1892.12. - 14 Oct. 6 h. 38 m. Cutremur foarte puternic, simtit mai

in loatä fara. Pe Dunäre, intre Giurgiu i Cälärasi a atins gr. VIII.Cutremurul acesta a fost destul de puternic i in Dobrogea i a.nume : Sulina; VI ; Isaccea, VII ; Tulcea i Babadag, VII- VIII ;Cernavodä, VII ; Ostrov, Megidia si Constanta, VII-VIII (M) ;Bazargic, VII- VIII ; .Acadânlar i. Sarsânlar (jud. Durostor),VII-VIII ; Silistra, VII ; Turtucaia i Cavarna mai slab (S). In apro=piere de frontiera Dobrogei de Sud, in Bulgaria, la Kemanlar (dep.Rusciuc) i Russlar (dep. Varna), cutremurul acesta pare a fi atinsgr. IX.

Hepites credea cä epicentrul lui s'a aflat pe Dunäre, in aprorpiere de Oltenita. Matei Drägiceanu (4) ii punea in regiunea DelteiDunärei, spre Tulcea.

Vom reveni mai târziu asupra acestei chestiuni.13. - 15 Nov. I h. Cutremur slab, simtit la Bazargic (S).14. - 15 Nov. 10 h. 39 m. Cutremur slab, simtit in regiunea

de SE a Munteniei si in Dobrogea la : Ostrov, Constanta (M), Baszargic, Acadânlar, Sarsânlar, Curtbunar, Silistra i Turtucaia (S).Si acest cutrernur pare a fi avut epicentrul in acelas loc ca i celdela 14 Octombrie.

1893.15. - 1 Mai 19 h. 2 m. Cutremur slab, simtit in cea mai

mare parte a tali si in Dobrogea, la Ostrov i Hârsova, gr. II-III(m).

16. - 17 Aug. 16 h. 20 m. Cutremur cu epicentrul probabilin Sudul Moldovei (VIII). A fost simfit si in Dobrogea la TulceaVI, Sulina III-IV, Constanfa, slab (M), apoi in jud. Durostor la :Acadânlar, Cainargeaua mare, Silistra, Satu.Vechiu, Turtucaia (S).

1T. 10 Sept. 5 h. 40 m. Cutremur simtit aproape in toatätara, cu epicentrul probabil in jud. Tutova- Vaslui. In Dobrogea afost observat la : Tulcea, Isaccea, Babadag i Sarichioi (jud. Tulcea),VI-VII ; Ferdinand I (jud. Constanfa) V (M) ; Acadânlar, Cainarsgeaua mare, Silistra, SaiusVechiu (jud. Durostor (S), in general maislab decât in Nord.

1894.18. - 19 Fehr. 6 h. 50 m. Cutremur simfit aproape in toatä

Ora, iar in Dobrogea la : Tulcea, III ; Isaccea, II-III ; Domnesti (j.

-

www.dacoromanica.ro

- 26 -Constanta), Íii, cu directia EoW ; Cernavoda, III-IV, cu directiaNoS (M).

19. - I Martie. 17 h. 20 m. Cutremur simtit in Estul tärii siin Dobrogea la : Tulcea, IV ; Isaccea, III ; Babadag, V-VI ; ctidirectia NoS (M).

20. - 4 Mart. 8 h. 30 m. Cutremur cu epicentrul probabil inSudul Moldovei, simlit in Dobrogea la : Cainargeaua mare (j. Duorostor) (S), la Tulcea, IV-V ; Sulina, IV-V ; Hârsova III-IV ;Megidia III-IV, cu directia NoS (M).

21. - 10 Julie. 0 h. 3 m. In partea de Sud a tärii s'a simtitun cutremur, al cärui epicentru se afla la Constantinopol. In Doobrogea a fost semnalat numai dela Silistra (S).

22. - 31 Aug. 14 h. 20 m. Cutremur puternic simtit in toatätara, cu epicentrul probabil in regiunea Galati. In Dobrogea a fostsemnalat la Curtbunar, Silistra, Turtucaia, SatuoVechiu (j. Durostor)(S) Isaccea, VI-VII ; Tulcea VII, cu directia NWoSE ; Chiliaveche, VII ; Sulina, VI-VII ; Babadag, VI, NoS ; Constanta,IV, SEoNW ; apoi in j. Constanta la Peceneaga, Iy, N o S ;Tuzla, IV-V, NoS ; Bäneasa, IV, WoE ; Ostrov, III, SoN (M).

acest cutremur a fost mai puternic in Nordul Dobrogei 5i din cein ce mai slab, spre Sud.

1895.23. - 2 Dec. 21 h. 2 m. Slab cutremur simtit la Turiucaia

(S) (Local).

1896.24. - 12 Mart. 1 h. Cutremur simtit in toatä tara, inclusiv

Dobrogea : Turtucaia, IV ; Curtbunar (j. Durostor) (S) ; Constanta,1II-IV, SoN ; apoi in j. Constanta, la : Corbu, IV ; QUina, III,NoS ; Ferdinand I, III, WoE ; Domnesti, IV, SEoNW i in sfärosit la Mkin, V-VI, NWoSE (M).

25. - 24 Nov. 20 h. 46 m. Cutremur slab in Estul Munoteniei si Sudul Moldovei, observat si in Dobrogea la : Constanta, III;Domnesti, III (M) ; Turtucaia, II ; Silistra (S).

1897.26. - 20 lul. 9 h. 20 m. Cutremur slab in Estul frii, simtit

in Dobrogea la : Constanta, III (M), Silistra i Turtucaia, IV (S).27. - 24 Sept. 16h. 26 m. Cutremur slab in Estul tärii, simtit

Dobrogea numai la Turtucaia, III si Silistra (S).in

Si

www.dacoromanica.ro

- 27 -1898.

28. - 14 Aug. 21 h. 50m. Cutremur slab, simtit in &dillDobrogei la Bazargic (S) §i in NE Bulgariei, aproape de fiontieraromânä, unde pare a fi fost i epicentrul.

1899.29. - 12 Ian. 3 h. 4 7 m. Cuiremur slab in Estul tärii, simlit

in Dobrogea numai la Isaccea, TV (M).30. - 3 Iun. 2 h. Cutremur slab, simtit la Silistra (S) i in

NE Bulgariei, aproape de frontiera românä, unde pare a fi fostepicentrul.

31. - 6 Aug. 8 h. 21 m. Cutremur slab in Estul trii, in#

clusiv Nordul Dobrogii, unde pare c5 a fost i epicentrul Ba#badag, IV (M).

32. - 20 Dec.21 h. 28 m. Cutremur slab in SE tärii. Simtitin Dobrogea la Bäneasa, III ; Megidia, ; Isaccea, III-IV ;Babadag, IV (M). Epicentul probabil in Nordul Dobrogii pe liniaGalati- Tulcea.

1900.33. - 14 Ian. 11 h. 53 m. Cutremur slab in Sud#Estul tärii.

Simtit la Acadânlar, Curibunar, Silistra, Turtucala (S), Constanta,III ; arbul de jos (j. C.ta), IV ; Ion Corvin, Negru Vodä, III ;Ferdinand I., ; Domne§ti, III ; Casimcea (j. Tulcea), III (M).

34. - 16 Oct. 2 h. 54 m. Cutremur slab simtit in Sudestultärii. In Dobrogea semnalat numai la Silistra (S).

35, - 19 Nov. noaplea. Cutremur slab, cu douä ondulatiuni,la Topolog a. Tulcea) (M). Local.

1901.36. - 31 Marfie, dis de dimineaffi s'a simtit la Mangalia un

cutremur slab. (Poate a fost un cutremur local, dar mai de grabä separe a este vorba de cutremurul urmätor.)

37. - 31 Marfie 9 h 12 m. Cutremur foarte puternic, simtitaproape in toatä tara, dar mai ales in Dobrogea, unde in unele locuria atins gr. LX. A fost observat la : Acadânlar (j. Durostor), dinspreSE, cu agomot subteran foarte puternic, VIII; Balcic, dinspre NE.Aci au cräpat case, s'au därâmat co§uri i acoperiwri, iar in apro#piere de ora s'au mi§cat din loc bucäti mari dintr'un bot de deal.Se pare cä in aceastä regiune cutremurul a atins aproape gr. IX.

*abla, de ex., au fost därâmate mai multe case i o bisericä.

III-IV

1,a

www.dacoromanica.ro

7 28 -

La Bazargic cutremurul a atins gr. VIII, venind dela Est. La Ca.varna VIII-IX, dela NW; in satul vecin, SaragMqe, a fost ras,turnata o piaträ de 1000 kg., fiind aruncafg de jos in sus. La Curtgbunar (j. Durostor) cutremurul parea a vine dela sud, cu sgomotslab ; au cr5pa1 caleva ziduri vechi, VII-VIII. La Silistra au fostdoua sguduituri puternice, VII-VIII, venind dela NE i care audurat 1-11/2 min. Au crapat foarte multe clädiri. La Staroseloo sguduitura puternicä. La Turtucaia 4 sguduituri, V, care au duratin total 8 sec. (S). In Dobrogea veche a fost de asemenea simfitpretutindeni. Constanta, VII-VIII ; Frarpva §i Mangalia, VII- VIII.In j. Constanta : Corbul de jos, VIII ; Ferdinand I, VI : Vadul, VII ;Cobadin, IV ; Tuzla, VIII; Peceneaga, VII- VIII ; Bäräganul,VII-VIII ; Megidia, VII-,VIII ; Ion Corvin, VIII ; Oltina,VII- VIII ; Domne0), VII-VIII. In j. Tulcea : Sarighiol, VIII ;Topolog, Atmageaua i Casimcea, VII-VIII ; Sarichioi, VI-VII ;Jurilofca, VI-VII ; Babadag, VII- VIII ; Tulcea §i Sulina, VII ;Isaccea, V-VI ; Cerna, VI ; Cârjelari, VI-VII ; Macin, VI (M).

Acesta este cutremurul cel mai puternic simtit in Dobrogea.Epicentrul lui se afla in regiunea *ablagBalcic. El a fost urmat deo serie de cutremure care au sguduit aceste finuturi in tot cursulanului 1901 si in 1902.

simtit38. - 31 Marne. 13 h. 5 m. Cutremur slab la Balcic (S)(Replica)

39. - 31 Marfie 13 h. 30 m. Cutremur mai slab simtit §i inSE tärii i in Dobrogea la : Constanta III, Mangalia, Peceneaga,Corbul de jos Ferdinand I, Vadul, Casimcea, Cernavoda, Mácin,Babadag (M), Acadânlar, Balcic, sguduituri scurte i slabe delaSW, Bazargic, Cavarna, sguduiturä slaba dela NW, durata 5 sec.,Silistra, Turtucaia (S). $i acest cutremur a fost o replica a pre=cedentului.

. 40. - 31 Marfie, 16 h. Slab cutremur sinitit la Constanta,Mangalia §i Corbul de jos (M), precum i in NE Bulgariei (S).

41. - 31 Marne, 24 h. Slabä sguduiturä localä, simtitä laCavarna (S).

42. - 1 Aprilie, 1 h. 50 m. Slaba sguduitura locala la Ca=varna (S).

43. - 1 Apr. 2 h. 25 m. Slabä sguduiturä simtila la Cavarna(S) i Mangalia (M).

www.dacoromanica.ro

- 29 -44. - 1 Apr. 4 h. 25 m. Altä sguduiturä slabä la Cavarna (S)

§i Mangalia (M).45. - 1 Apr. 12 h. 50 m. Cuiremur slab cu durata de 2 sec.

la Cavarna si o jumätate de secundä la Balcic (S).46. - 4 Apr. 16 h. 35 m. Slaba sguduiturä de 1/2 sec. la

Balcic (S).47. - 6 Apr. 3 h. 5 m. Trei sguduituri, cu duratä de 15 sec.

la Peceneaga (j. C.ta) (M) §i la Balcic (S).48. - 7 Apr. 15 h. 26 m. O sguduiturä slabä, de 1/2 sec. la

Balcic (S).49. - 12 Apr. 2 h. Alta' sguduiturä slabä, cu durata 1 sec.

la Balcic (S).50. - 14 Apr. 3 h. 0 sguduiturä destul de tare, de 1 sec.

la Balcic (S).51. - 24 Apr. 12 h. 10 m. O sguduitura apreciabilä la

Balcic (S).52. - 25 Apr. 23 h. 44 m. O sguduiturä destul de tare, de

1 sec. la Balcic (S).53. - 26 Apr. 0 h. 10 m. O sguduiturä puternicä (VI), du=

rând 5-6 sec. la Cavarna (S).54. - 26 Aprilie, 0 h. 10 m. O sguduiturä destul de tare la

Balcic ; la Cavarna sguduitura a fost precedatä de sgomot puotunic (S).

55. - 26 Apr. 4 h. 0 sguduiturà slabS la Balcic (S).56. - 28 Apr. 23 h. 16 m. Tot la Balcic o slabä sguduiturä

de 1 sec. (S).57. -28 Apr. 23 h. 27 m. Sguduiturä destul de tare, duratä de

2 sec., la Balcic (S).58. - 8 Mai 20 h. 45 m. Cutremur simtit in Sudul Dobrogei

la : Constanta, Tuzla, Negru Vodä, Peceneaga (M), Balcic, puteronic, dela NW, durata 1 sec. ; Bazargic, slab ; Ca varna, destul detare, cu durata de 3 -4 sec. ; Silistra, slab (S).

59. - 12 Mai . . . . Cavarna, o sguduiturä foarte slabä (II),cu durata de 2 secunde (S).

60. - 18 Mai, 1 h. 20 m. Sguduitura dela NW, cu duratade 3 sec. Balcic (S).

61. - 20 Mai, 1 h. 30 m.S'a simtit la Balcic, timp de 1 sec.o sguduiturä slabd dela NW (S).

www.dacoromanica.ro

- 30 -

62. - 23 Mai, 0 h. 30 m. Tot la Balcic o sguduiturä slabädela NW (S).

63. - 19 Iun. 6 h. 45 m. La Corbul de jos (j. C.fa), 2 sgu..duituri (M).

64. - 24 lun. 3 h. 30 m. Cutremur simfit la Acadânlar, cudirectiunea dela E, destul de tare ; simfit si la Silistra, dar mai slab (S).

65. - 1 Iul. T h. 5 m. Cuiremur simfit ca o sguduiturä slabadela NE limp de 1/2 sec. la Balcic ; iar la Cavarna de gr. III, delaS, cu o duratä de 3-4 sec. si insofit de sgomot (S).

66. - 6 lul. 23 h. 50 m. Cutremur simfit la Mireasa (j. C.f a),Constanfa, III, (M) ; Balcic, durata 1 sec. dela NE, Bazargic, cudurata 1 m. (?), Cavarna, V, dela S, Silistra slab (S).

67. - lul. 1 h. 20 m. Cutremur simfit iaräsi la Mireasa(j. C.fa), Constanfa, III, (M), Balcic, ondulator, Bazargic, dela E,slab ; Cavarna, IV, dela S (S).

68. 7 Jul. 1 h. 35 m. Cutremur simfit in aceleasi locuri caprecedentul, dar de astädatä atinge la Cavarna gr. VII, venind delaS. ; dureaz5 7-8 sec., produce cräpäturi la unele ziduri i inspäirnântäpopulafia (S).

69. - 7 Jul. 15 h. 30 m. La Balcic se mai simte o sgudui .turä tare (S).

70. - 14 lul. noapiea. La Bazargic se simte o sguduiturä (S).71. - Dela 26 la 29 lul. S'au simfit la Sabla 10 sgudui.

turi (S).72. - 30 lul. 5 h. 30 m. Cutremur destul de tare, dar limitat

la regiunea din Sud.Estul Dobrogei : Balcic, dela NE, dureazä 8sec. ; Bazargic, slab, dar de lungä duratä ; Cavarna VI, dureaza 8 -10 sec. si e insofit de sgomot, iar dupä doug minute urmeazA o sgu..duiturä slabä. In satele vecine cutremurul a fost mai tare, asa Inc&a därâmat unele clädiri. La Sabla depäseste gr. VIII si este insofitde un urlet subteran. Locuitorii inspäimântafi au esit din case si numai indräzniau sä intre inapoi. Aci pate a fi fost i epicentrul acestuicutremur (S).

73. - 27 Aug. 22 h. 32 m. Cutremur de gr. III la Cavarna,limp de 2 sec. dela S (S).

74. - 28 Aug. 5 h. 4 7 m. Tot la Cavarna cutremur ca i celdin ziva precedentä, III, 2 sec. dela S (S).

75. -23 Sept. 20 h. 11 m. Cutremur in Estul Munteniei siSudul Moldovei. Simfit si in Dobrogea la Cerna (j. Tulcea), III, la

7

-

www.dacoromanica.ro

- 31 -Isaccea, III-IV (M) si la Silistra, unde s'au observat 2 sguduiturislabe (S).

76. - 4 Oct. 8 h. 26 m. La Cavarna un cutremur abiasimtit (S).

TT. - 9 Oct. 9 h. 40 m. 0 sguduiturä slabä la Balcic (S).78. - 3 Nov. 15 h. 15 m. La Cavarna cutremur foarte slab

cu durata 2 sec. (S).79. - 15 Nov. 5 h. 30 m. Cuiremur simtit in judetele Bräila,

Covurlui si Tulcea. La Isaccea a avut gr. III (M).

1902.80. - 9 Ian. 22 h. La Cavarna o sguduiturä slabd de 2 sec. (S).81. - 9 Ian. 23 h. Tot la Cavarna, altà sguduiturä slabä (S).82. - 11 Martie, 22 h. 14 m. Un cutremur cu epicentrul pro=

babil in j. Tutova a fost simtit in mai multe pärti ale färii. La Ca .varna a fost observat ca o leganare foarte slabä, urmatä dupä 5-6min. de o sguduitur5 (S). A mai fost observat la : Megidia, IV ;Ferdinand 1 (j. C.ta), III si Sarichioi (j. Tulcea), III (M).

83. - 2 Mai, 21 h. La Sabla, cutremur tare, V- VI, dela NE,insotit de sgomot subteran (S).

84, - 9 Mai, 21 h. Cutremur slab simtit la Baldc, Bazargic(2 sguduituri) si la Cavarna (S).

85. - 26 Mai, 0 h. 30 m. La *abla un cutremur de gr. IV-V, venind dela NE, a fäcut sä cadä tencuelile de pe unele ziduri (S).

86. - 5 lun. 21 h. 30 m. La Peceneaga (j. C.ta), s'a observatun slab cutremur ondulator, cu directiunea EW (M).

87. - 30 Aug. 22 h. 49 m. Cutremur simtit la Babadag ca douäondulatiuni de gr. III (M) ; la Balcic 2 sguduituri precedate de sgomotsi venind dela NE ; la Cavarna o sguduifura de gr. IV, precedatäde sgomot, venind dela NE si cu durata 10 sec. La Silistra, slab cudirectiunea dela SE (S).

88. - 9 Oct. 2 h. 35 m. La Sabla o scurtä sguduiturä delaNE (S).

89. - 9 Oct. 2 h. 55 m. La Sabla altà sguduiturà tot delaNE (S).

90. - 27 Nov. II h. 11 m. Tot la Sabla, 2 sguduituri de gr.IV, dinspre NE (S).

91. - 16 Dec. 10 h. 21 m. La abla o sguduiturä de gr. IV,venind tot dela NE, a durat 3 sec. (S).

www.dacoromanica.ro

- 32 -92. - 29 Dec. 23 h. 30 m. Tot la $abla s'a mai shiitit o sgu=

duiturd slabd (S).93. - 29 Dec. 24 h. Ina o sguduiturg slabS, la $abla (S).

1903.94. - 13 Ian. 15 h. 21 m. Cutremur ceva mai tare, gr. IV,

venind dela NE, la $abla (S).95. - 14 Ian. 16 h. 40 m. Cutremur mai slab, tot dela NE,

la $abla (S).96. - 25 Martie, 4 h. 20m. La Calicichioi=$abla, cutremur

de gr. III, dela W, cu durat5 de 5 sec. si insotit de sgomot sub..teran (S).

97. - 2 Apr. 8 h. 50 m. La $abla cutremur de gr. V din.spre NE. Au chut câteva pietre din biserica clgrâmatä de cutremuruldela 31 Martie 1901 (S).

98. - 3 Mai, 21 h. La $abla s'a simtit o sguduiturS de gr. III,dinspre NE, precedatg de un sgomot subteran, puternic (S).

99. - 27 Mai, 5 h. 20 m. La $abla o usoar5 sguduiturg delaNE, precedaf à. de sgomot i provocând trosnituri slabe ale pereotilor (S).

100. - 8 Iunie, 1 h. 8 m. Cutremur simtit in Sudul tärii si inDobrogea la : Isaccea IV ; Corbul de jos, .III (M) si $abla (S).

101. - 13 Sept. 10 h. 2 m. Cutremur simfit aproape in foatatara. In Dobrogea a fost semnalat la : Tulcea, IV ; Isaccea. V ;Macin, III ; Sarichioi, IV ; Topolog, III ; Babadag, IV ; Bäneasa,(j. C.ta), III ; Ion Corvin, III ; Ostrov, III. In jud. Durostor a fostsimtit la Acadânlar, IV, cu duratä de 5 sec. ; la Curtbunar, sgudui.turâ dela S de gr. IV, timp de T sec., insotitä de sgomot ca devânt violent ; la Sarsânlar, slab, ondulator, dela E, limp de 5 sec.La Silistra 2 sguduituri slabe dela N, timp de 10 -15 sec. La Tur.tucaia sguduiturä tare de 2 sec. dela NW. In Bazargic i in Norduljud. Caliacra cutremurul a fost mai slab (S).

102. - 26 Nov. 1 h. 30 m. Cutremur simtit mai in toatä Bul.garia de Nord. In Dobrogea a fost observat numai la Cavarna, undea atins gr. III si in satde vecine Cavarnei, unde a fost ceva maitare si insotit de sgomot (S).

103. - 27 Nov. 1 h. 30 m. La $abla s'au simtit dou5 sgu=duituri, care au trezit lumea din somn (S).

www.dacoromanica.ro

- 33 -

1904.104. - 21 Ian. 0 h. 50 m. La $abla o sguduiturä scurt5, de

gr III, venind dela NE (S).105. - 6 Febr. 4 h. 48 m. Cutremur simlit in toatä tara, in=

clusiv Dobrogea : Mkin si Cerna, V ; Isaccea IV -V ; Babadag,IV; Tulcea, III ; Topolog, V ; Sarichioi, III ; Megidia si Ostrov, IV ;Oltina si Bäneasa (j. C=ta), V ; Cogelac, IV ; Constanta, III (M).In jucl. Durostor, la : Acadânlar, sguduituri dela N, gr. IV ; la Curt=builar, tot dela N, gr. IV, limp de 5 sec. La Sarsänlar 2 sguduiturislabe dela Est; la Silistra 2 sguduituri de gr. IV -V, dela NE. LaTurtucaia sguduiturä tare deia NE. (Se pare cä au urmat si altesguduituri). La Turcsmil, 2 sguduituri de gr. IV, dela E. La Bazar.-gic 2 sguduituri destul de tari (S).

106. - 8 Febr. 8 h. 16 m. La Sabla un cutrernur absolut localde gr. V- VI, insotit de un sgomot surd, a fkut sä mai cadä bu=cäti din ruinile bisericii (S).

10T. - 4 Apr. 12 h. 4 m. Cutremur cu epicentrul in Mace=donia, simtit si la Constanta si Oltina, de gr. III (M). Â. mai fostobservat la Turtucaia, Acadânlar, Silistra (dinspre Sud), Curtbunar,IV, dinspre Vest, Bazargic (S).

108. - 4 Apr. 12h. 26 m. Cutremur cu epicentrul in Ma=cedonia, simlit la Constanta, IV si Oltina III (M). La Turtucaia aavut durata lungä ; la Acadânlat s'a simtit ca o sguduiturä de gr. III,cu durata de 10-15 sec., venind dela NE ; la Silistra, dela Sud ; laCurtbunar a fost de gr. IV, cu directia dela Vest. La Bazargic s'auobservat douä sguduituri ; prima, slabä, cu durata de 3 sec.; a douamai tare, cu durata de 10 sec. Amândouä päreau cA vin dinspre N.

sec. ; la Cavarna di=La Balcic directia dela NW, durata 2rectia dela NE, gr. III, durata 1 sec. (S).

109. - 19 Apr. 18 h. 31 m. La *ablade gr. IV (S).

110. - 27 Apr. 24 h. La Cavarna oIV (S).

111. - 6 lunie, 16 h. 25 m.Prii si in Dobrogea la : Topolog (j. Tulcea) gr. V, la Oltina si Bä=neasa (j. Constanta) gr. III (M). La Acadânlar cloud sguduituri degr. IV, dela SW. La Bazargic sguduitura slabä, de 2 sec. dela N.La Silistra tot dela N, dar ceva mai tare, gr. IV-V. La Turtucaia2 sguduituri in 15 sec., dar färä sä facä strickiuni (S). Epicentrul

s'a simtit o sguduiturä

sguduiturä de gr. III-.

Cutremur simtit in Suct.Estul

Analele Dobrogei 3

www.dacoromanica.ro

- 34 -probabil al acestui cutremur a fost in Dobrogea de Sud, in regiuneaSilistra.

1905.112. - 4 Febr. 13 h. 40 m. O sguduiturá slabä la Silistra (S).113. - ir Febr. 6 h. 30 m. La Cavarna, sguduitur5 de gr.

III, 3 sec. (S).114. - 18 Febr. 2 h. Tot la Cavarna, sguduiturä de 3-4

sec. (S).115. - 15 Oct. 18 h. 2 m. Cutremur simtit in Sudul

In Dobrogea la Isaccea, gr. III (M). La Silistra 2 sguduituri foarte.slabe, dela West ; la Turtucaia 2 sguduituri slabe dela Sudg West (S).

116. - 20 Oct. 16 h. 10 m. Cutremur de gr. VII, la Sabla,cu douä sguduituri, dintre care a doua a fost foarte puternia. Audurat 10 sec. $i au fkut s5 crape $i sä cadä unele tencueli. La Balgcic cutremurul a fosi ondulatoriu, de gr. III, dela NW $i a durat2 sec. Tot slab a fost cutremurul $i la Cavarna. Epicentrul a fostprobabil la Sabla, dar hipocentrul desigur cä a fost foarte superficial;de aceea cutremurul nu a fost simtit deaf in vecin5tatea imediat5.

117. - 8 Nov. 5 h. 4 m. Cutremur cu epicentrul probabil inregiunea Galati. A fost simtit slab la Constanta, Topolog (M) $i laSilistra (S).

1906.118. - 18 Mari. 14 h. 21 m. Cutremur slab (III), dela SgE,

3 sec. la Cavarna (S).119. -9 Apr. I h. Cutremur destul de tare, la Sabla (IV -V),

dela NgE, simtit $i la Balcic $i Cavarna (S). Epicentrul probabil laSabla.

120. - 13 Apr. 13 h. 26 in. La Babadag un cutremur slab(III), ondulator (M).

121. I lunie, 7h. 27 m. Foarte slab cutremur ondulator, laSilistra, cu durata de 7 -8 sec. (S).

122. - 2 lunie 4 h. 23 m. Cutremur simtit numai la PivagPetrii (j. Ialomita) $i in Dobrogea la : Tulcea, VI ; Casimcea, IV ;Domne$ti, V ; Babadag, III ; Topolog, IV ; Corbul de sus $i Ferdignand I, III (M). Epicentrul probabil a fost in regiunea Tulcea.

123. - 14 lunie . . . Cutremur de gr. VI-VII, simlit numaila Sabla : Dou5 sguduituri dela NW, dintre care a doua mai tare(S). Si acest cutremur, ca $i cel dela 20 Octombrie 1905, a fost

tarn.

-J

www.dacoromanica.ro

- 35 -cu totul local. Foarte probabil cä ele au fost cutremuredeci cu hipocentrul la micA adâncime.

124. - 25 lunie, 21 h. 50 m. Cutremur slab, dela NW, sin=tit numai la Turtucaia (S). Tot local.

125. - 16 Oct. 22 h. 30 m .

in imprejurimi (M).126. 17 Oct. 0 h. 15 m.

§i la Mkin (M).12T. - 18 Oct. 1 h. 15 m.

fost u§or sguduitä de un cutremur128. - 27 Nov. 5 h. 57 m.

WA' limp de 5 sec. la Silistra (S).

de surpare

Cutremur slab, simtit la Mäcin

Cutremur slab, simtit la Tulcea

Partea de NW a jud. Tulcea acu epicentrul in Moldova.0' sguduiturá slabä, dela S, sims

1907.129. - 5 Nov. 22 h. 40 m. Cutremur slab (III), dela NE,

simtit la Turtucaia (S). Acest cutremur a avut epicentrul pe Siret,spre Galati.

1908.130. - 13 Mart. 2 h. 40 m. Un cutremur slab a sguduit o

bunä parte a tärii, inclusiv Dobrogea. Epicentrul probabil a fost inregiunea Galati. A fost simtit la Turtucaia, Silistra i n impreju=rimi (S), apoi in j. Tulcea, la Casimcea, ; Babadag, Cerna §iMkin, III (M).

131. - 9 Aug. 10 h. 15 m. Cutremur foarte slab, insotit desgomot subteran, la Silistra (S).

132. - 18 Sept. 5 h. 0 sguduiturä puternicg dela E, insotitäde sgomot, s'a simtit la Sabla (S).

133. - 18 Sept. 5 h. 30 m. La *abla s'a mai simtit o sgu=duiturä slabä (S).

134. 6 Oct. 23 h. 41 m. Cutremur puternic simtit in toatätara §i in Wile vecine. In Dobrogea s'a observat in j. Durostor la :Sarsânlar, 2 sguduituri ; SatuoVechiu, douä sguduituri dela S=W ;Turtucaia, 2 sguduituri, a doua mai tare (IV-V) : Turc§mil, Aide=mir, 2 sguduituri precedate de ,sgomot ; Acadânlar, tare, Mann,Babuc, dela Sud, cu sgomot slab ; Cainargeaua Mare i Cainar=geaua Mid, 2 sguduituri dela W, cu sgomot subteran ; tot asa laCalipetrovo ; Caraorman §i Popina dela S cu sgomot subteran ; Si=

listra, IV- VI, douä sguduituri dela Est, cu duratä totalä 12 sec. ;Srebârna, tare, dela NW, cu sgomot subteran ; Curtbunar, 2 sgu=

s't -

-;

www.dacoromanica.ro

- 36 -duituri de gr. VI, dela NW. In jud. Caliacra la : Bazargic, 3 sguoduituri destul de tari, dela N ; Esiobel, dela W, cu puternic sgomotsubteran ; Echiscea, dela NW, puternic, cu sgomot subteran ; Balocic, puternic, dela N; GhiauroSuiuciuc, dela N, cu sgomot ; Caovarna, IV, 2 sguduituri dela NW ; Teke, slab, Sabla, tare, insotifde sgomot subteran (S). In jud. Constanta la : Constanta, IV ; Man:galia, Tuzla, Ferdinand I si.Corbul de sus, IV ; Bäneasa, Ion Corovin, Oltina, Peceneaga, Cobadin i Cernavod5, V ; Ostrov i Negru..Vodä, VI. In juci. Tulcea : Isaccea si Cerna, VI ; Sulina, V ; Juri=lofca i Casirncea, IV (M).

Despre acest cutremur, a cärui arie pleistoseisticä a fost destulde intinsä si al cärui epicentru a fost probabil in Sudul Moldovei siEstul Munteniei, vorn reveni ceva mai târziu.

1909.135. - 20 Martie 2 h. 30 m. La Cavarna, cutremur ondulao

tor, gr. IV, dela E, cu durata de 3 sec., insotit de sgomot (S). Local.136. - 18 Apr. 0 h. 2? m. Sguduitur slab, simtitä la Sio

listra (S).137. - 31 Maiu, 10 h. 54 m. Sguduiturä foarte slabä, la Sio

listra (S).138. - 23 Sept. 7 h. 40 m. Cutremur foarte slab, simtit in

SE. jud. Caliacra : Cavarna, IIT, dela NE, timp de 2 sec. ; *abla,tare, dela NE ; Ghiaur Suiuciuc, tare, dela N (S).

139. - 10 Oct. 22 h. 30 m. Cutrernur simtit in Suduf Doobrogei : Balcic, IV, 2 sguduituri dela N. cu durata de 3 sec. ; Gar:galâc, 3 sguduituri ondulatorii, dela NW ; Cavarna, IV, dela NoE,2 sguduituri ondulatorii cu sgomot subteran ; Silistra, lU, ondulator ;Turtucaia, sguduiturä scurtä dela E ; Sabla, tare, dela NE (S), epiocentrul probabil in regiunea $abla.

140. - 28 Oci. 20 h. 59 m. Cutremur slab, simtit aproape intoatä tara, iar in Dobrogea nurnai la Silistra, fl .i Turtucaia,ondulatoriu (S).

1910.141. - 7 Dec. 3 h. 50 m. 'Cutremur simtit nurnai la Cavarna,

slab, si la Ghiaur,Suiuciuc, tare (S). Local.142. - 7 Dec. 5 h. 50 m. Cutremur slab, simtit in regiunea

Sabla, Balcic, Gargalâc, dela NE, cu sgomot subteran ; Cavarna,IV, dela NE, precedat de sgomot ; Sabla, slab (S). Epicentrul proobabil la Cavarna.

HI,

www.dacoromanica.ro

- 37' -

143. - t Dec. II h.' Cutremur slab, simtit numai la Ghiaur.Suiuciuc (S).

144. - 1? Dec. la miezul noptii. La Balcic, cutremur delaN, insofit de sgomot subteran (S).

1911.145. - 12 Ian. 8 h. 10 m. Cutremur foarte slab, sirntit la Si,

listra (S).146. - 28. Febr. 3 h. Sguduiturä destul de tare, simfita la

Turtucaia (S).14T. - 31 Maiu 4 h. 45 m. Cutremur slab, simtit la : Cas

varna, IV, dela SW, durata 5-6 sec., cu sgomot subteran ; ,Sabla,slab ; CihiaursSuiuciuc, cu urlet subteran §i parâiluri (S). Epicentrulprobabil la Cavarna.

148. - 26 lunie 6h. 32 m. Cutremur slab, local, simtit nu,mai la $abla (2 sguduituri) si la Ghiaur,Suiuciuc ceva mai tare sicu sgomot subteran (S).

149. - 8 Sepi. 14 h. 10 m. Cutremur simtit numai in SudulDobrogei, la : Balcic, VI, dela S, durata 2 sec. ; Gargalac, VI, delaNE ; GhiaursSuiuciuc, IV, dela E, cu un slab huruit subteran ;Cavarna, IV, dela S, ondulator ; Teke, VI, dela E ; Bazargic, tare,dela SW ; Silistra, dela SE (S).

1912.150. - 25 Maiu 20 h. 3 m. Cutremur cu epicentrul la Foc=

ani, unde a atins aproape gr. IX. In Dobrogea a fost simtit pretu=tindeni, de gr. V in Nord si de gr. IV in Sud (M).

151. - 25 Maiu, 22 h. 15 m. Replica a cutremurului prece,dent, simtitä in aceleasi locuri, dar mai slab : Cogelac, Topolog, Ba,badag (IV) ; Atmagea (III) ; Cerna (II) ; Tulcea (IH) ; Sarichioi i

Mäcin (M).152. - 25 Maiu, 23 h. 15 m. Alta replica, simtita i in Do=

brogea de Nord, la Tulcea, III, Topolog, Sarichioi §i Macin (M).153. - 26 Maiu, 1 h. 45 m.-2 h. Alfa replica, simtita i la

Babadag (M).154. - r Iunie, 3 h. 58 m. Cutremur, cu epicentrul probabil

in Sudul Moldovei, simtit si in Dobrogea, in jud. Constanta, la :Corbul de sus si Ostrov, IV ; China, IH. In jud. Tulcea : Babadag,Macin i Topolog, IV ; Cerna, Tulcea i Sarichioi, III (M).

155. - 9 Aug. 3 h. 31 m. Cutremur, cu epicentrul in Marea

www.dacoromanica.ro

- 38 -Marmara, simtit in partea de Sud a tärii si in Dobrogea, la : IonCorvin i ,Peceneaga, V ; Ostrov. Cobadin si Corbul de sus, IV (M).

1913.156. - 24 Febr. 1? h. 32 m. Cutremur de gr. IV, cu directia

dela WNW, simtit la Constar* si Mangalia (M). Epicentrul probasbil la Sabla.

157. - 14 Mantic., 5 h. 40 m. Cutremur simtit in Estul Munte.niei i Sudul Moldovei, iar in Dobrogea numai la .Mäcin, II (M).

158. - 14 lunie, 11 h. 33 m. Cutremur cu epicentrul in Buisgaria, simtit in loan.; Dobrogea §i mime in jud. Constar*, la : Fer.dinand I, IV ; Cernavoda, VI ; Cobadin, V ; Domnesti, IV ; Con.stanta, V ; Ion Corvin, IV ; Corbul de sus, VI ; Peceneaga, V; Man.galia, IV ; Oltina si Ostrov, VI ; Bäneasa §i Techirghiol, V. In jud.Tulcea : Babadag, Casimcea i Cerna, IV ; Chilia Veche, Macin,Sarichioi, Sulina i Topolog, ; Tulcea, V (M).

159. - 14 lunie 14 h. 14 m. Replic4, precedentului, simtitä injud. Constar*, la China (M).

1914.160. - 31 Julie, 20 h. 24 m. Cutremur, simtit in Sudul Mol.

dovei, Estul Munteniei si in Dobrogea la : Ferdinand I, III si MA.cin, IV (M).

161. - 26 Oci. 4 h. 59 m. Cutremur, cu epicentrul in re.giunea Buzäu, Râmnicul Särat, simtit in unele locuri §i in Do.brogea (M).

1915.162. - 25 Ian. 10 h. Cutremur cu epicentrul probabil la

$abla, unde a atins gr. VII-VIII. Simtif in toatä Dobrogea, maitare in jud. Durostor i Caliacra, unde a avut directiunea E-W (M).

1916.163. - 26 Ian. 9 h. 39 m. Cutremur cu epicentrul in muntii

Fäggrasului. A fost simtit si in Dobrogea, mai ales in jud. Constanta.

1919.164. - 9 Aug. 16 h. 38 m. Cutremur cu epicentrul probabil

in Moldova, simtit i in Dobrogea, la Cavarna (L).

1920.165. - 9 Ian. 13 h. 58 m. Cutremur simtit la Cavarna (L).

Epicentrul chiar in regiunea Sabla-Cavarna, dupä Index Cataslogue of Epicentres".

www.dacoromanica.ro

- 39 -1923.

166. - 27 Maiu, 3 h. 15 m. Cutremur simtit in jud. Tulcea,la : Sarichioi, Casimcea, Tulcea si in jud. Constanta la Cogelac.Peste tot a fost de gr. Epicentrul probabil se afla in re=giunea Tulcea, in Delta (M).

1925.167. 25 Dec. 4 h. 37 m. Cutremur cu epicentrul in NE

Munteniei, simtit i in Dobrogea la Megidia si in jud. Durostor (M).

1928.168. - 23 Nov. 6 h. 20 m. Cutremur cu epicentrul probabil

intre Galati si Sulina, in regiunea Deltei, simlit in toat5 Dobrogea (M).

1929.169. - 22 Maiu, 20 h. 49 m. Cutremur simtit in Sudul Mol=

dovei 5i in Nordul Dobrogei, la Tulcea, Epicentrul probabil seafla in regiunea Galati (M).

170. - 1 Nov. 8 h. 58 m. Cutremur cu epicentrul in regiuneaBuzau-Focsani. Simtit i in Dobrogea (M).

III

Dintre aceste 170 cutremure care au sguduit Dobrogea, 11 auavut epicentrele probabile in regiunea cuprinsa intre Galati si Su=lina, regiune sträb5tuf5, precum se stie, de o importantä linie tecto=nic5 : falia Focsani-G.alati-Tulcea-Insula $erpilor. Este foarteprobabil ca si alte cutreibure au avut epicentrul in aceasta regiune,dar este foarte greu de stabilit, din cauza lipsei de puncte de obser=vatie, dac5 epicentrul unui cutremur se gäseste pe Siretul inferior,sau in Nordul Dobrogei. Pentru acest motiv, d5m sub toata rezervacifra aceasta de 11 epicentre, care pare prea mica fata de impor=tantul accident tectonic, ce caracterizeazä regiunea.

Ceva mai spre Sud, pe falia Peceneaga-Camena, accidenttectonic de asemenea important in Dobrogea, se aflä epicentrele pro=babile ale altor trei cutremure, toate slabe si locale (la Topolog, Cor,bul de jos si la Babadag).

In Sudul Dobrogei afläm ins5 epicentrele celor mai numeroasecutremure i anume 17 in regiunea frontierei de SW, infre jud.Durostor al nostru i departamentul Rusciuc din Bulgaria si 85,adica 76Vo din numárul total, in regiunea de SE a Dobrogei, spre*abla -Caput Caliacra. La acestea am mai putea addoga un cutre=

III.

www.dacoromanica.ro

- 40 -mur, al cärui epicentru probabil se afla la Peceneaga, in jud. Con:stanta.

Asa dar, din 11T epicentre dobrogene, 14 se aflä In Nord si103 In Sud. Dintre toate aceste cutremure numai douá au avut ointensitate si o arie pleistoseisticä (arie de intensitate mare), mai mare

anume cel dela 14 Octombrie 1892 si cel dela 31 Margie 1901.Celelalte cutremure din Dobrogea au fast cutremure mai slabe §ifoarte multe cu totul locale.

Pe temeiul acestor observatiuni putem impärti Dobrogea, dinpunct de vedere seismic, in trei regiuni

1. Regiunea de Nord, cuprinsä intre Dunäre, Marea Neagrälinia de fracturä Peceneaga-Camena. Cu toate accidentele tedo:

nice din aceastä regiune, nu:si au aci epicentrele decal 120/o dintrecutremurele cu epicentre in Dobrogea.

2. Regiunea mijlocie, cuprinsä intre linia Peceneaga-Camenala Nord, iar la Sud o linie ce ar merge cam dela Rasova la Man:galia. Aceastä regiune mijlocie a Dobrogei este complet sau aproapecomplet lipsitä de epicentre.

3. Rgiunea de Sud, Dobrogea prebalcanicä, cea mai bogatäin cutremure i in epicentre. 880/o dintre cutremurele cu epicentrein Dobrogea au avut epicentrele lor in aceastä regiune.

Din punct de vedere geologic, iatä ce citim intr'una dintre lu:crärile cl:lui prof. I. P. Voitesti (6), cu privire la Dobrogea :

Aceastä regiune a pämântului rorQânesc este constituitä dindouá unitäti, azi unite, insä cu totul deosebite din punct de vederegeologic : Dobrogea de Nord, care reprezintä un rest vechiu, unHorst, al unor falnice catene muntoase, de directie NW:SE, la careerau incorporati si Sudetii i muntii Crimeei ; i Dobrogea sudicä,care pe nesimtite se leagá de Prebalcani. Dobrogea este incon:juratä din frei pärti, prin trei mari depresiuni : la Nord Depresiuneamoldo:basarabeanä, de care se desparte prin fractura Tulcea -Galati-Focsani ; Ia West Depresiunea Câmpiei române, de care se des:parte prin fractura arcuitä a Dunärei ; iar la Est Depresiunea MäriiNegre. Intre Horstul Dobrogei de Nord si Dobrogea prebalcanicäse gäseste o puternicä dislocatie, Linia Peceneaga, dupä care funda:mentul de cristalin al acesteia din urrnä se revarsä, prin indlecare,peste marginea sudia a Horstului Dobrogean".

Fundamentul vechiu al intregii Dobroge pare a:I forma o seriede sisturi cristaline verzi, puternic incretite, cu numeroase cuiburi

si

:

si

www.dacoromanica.ro

- 41 -

filoane de cuarf, sisturi care incing ca o fäsie latä Dobrogea mijlocie,dela Pecineaga si Harsova, pe Dunäre, panä la Ceamurli si Mamaiape tärmul Märii Negre".

Precum se vede, aceastä imagine geologicS se potriveste foartebine cu imaginea seismicä a Dobrogei : regiunea nordicä, agitatä decutremure, ale cäror epicentre se aflä pe cele dou5 falii de aci ; re .giunea de mijloc, linistitä, pe fundamentul ei cristalin de sisturi verzisi regiunea de Sud, unde se face trecerea spre Ptebalcani. Cele maimulte cutremure, cu epicentre in aceastä regiune, sunt desigur denaturä tectonicä. Allele, insä, au hipocentrul asa de pufin adânc, inocat aria lor pleistoseistia se infinde abia pe câfiva kilometri patrafi.Cutremurele acestea, care ating gr. VII si V1H la epicentru, dar nuse simt dealt panä la cel mult 15-20 km imprelur, nu pot fi de...

cat cutremure de präbusire. Inteadevär, nu trebue &A uitäm cä, in reggiunile sudice ale Dobrogei, sub stratul de Loess se intind strateleCretacicului Inferior si Superior, in care cu multä inlesnire s'au pututproduce pesteri, care sä prilejuiasc5 asemenea cutremure de präbusire.

Dintre toate cutrernurele dobrogene, ne vorn ocupa numai de 3si anume de cutre- murul dela 14 Octombrie 1892, de cel dela 31Martie 1901 si de cel dela 6 Octombrie 1908.

Cuiremurul dela 14 Ocrombrie 1892 a fost simfit in toatäDobrogea, in Estul Munteniei, Sudul Moldovei si Basarabiei si inNordoEstul Bulgariei. In aceastä ultimä regiune si anume la Keman.far (depart. Rusciuc) si la Russlar (depart. Varna), cutremurul a atinsgr. IX, ceeace aratä cä numai aci a putut sä fie epicentrul lui. Inof Sudul Dobrogei acest cutremur a fost de gr. VIII ; in centrulDobrogei abia a atins gr. VII, iar in Nord, in regiunea Tulcea -Babadag, a atins iaräsi gr. VIII.

Acei,i forfä a avutoo cutremurul acesta si pe Dunäre, intreGiurgiu si Oltenifa ; de aceea St. Hepites a presupus cä epicentrullui a fost pe Dunäre, pe câtä vreme Matei Dräghiceanu susfinea (4)ca epicentrul nu a putut sä fie dec.& in Delta", aproape de Tulcea.

Tinând seama de forfa pe care a avutoo cutremurul in Do .brogea de Sud, pare foarte probabil CA aci, aproape de frontiera ro .manoobulgarä s'a gäsit epicentrul.

Fundamentul rigid si foarte elastic de sisturi cristaline din Doobrogea centralä a inlesnit propagarea sguduiturilor cu forrä destul demare pana la Tulcea, unde a fost push" in miscare si falia de aci,asa incât in aceastä regiune cutremurul atinge o forfä destul de mare,

www.dacoromanica.ro

- 42 -In limp ce dincolo de Dunäre, in Câmpia romänä, la aceiasi distantä,nu atinge deaf gr. VI.

Este adevärat cä explicatia aceasta ar fi valabilä i in cazulcând epicentrul s'ar fi aflat in De WS, asa cum presupunea Dräghi=ceanu, dar forma isoseistelor, asa cum se vede in fig. 1, aratä färänici o umbrä de indoialä c5 epicentrul cutremurului dela 14 Octom=

Fig. 1. Cutremurul dela 14 Octomvrie 1892

brie 1892 nu a putut sä se afle decât ,pe frontiera de Sud a Do,brogei.

Iii sfârsit, incä un argument in sprijinul acestei ipoteze estefaptul c, o lunä mai târziu (la 15 Noemvrie 1892), un nou cutremur,cu epicentrul evident in aceastä ultimä regiune, a sguduit Dobrogea.De astä datä cutremurul nu a fost simtit de loc in Nordul Dobrogei,

Se poate pune insä intrebarea : care este accidentul tectonic instare sa prilejuiascä aceste cutremure, ca i pe cele incä 15 cutre=mure cu epicentrele in aceastä parte a Dobrogei.

Räspunsul mi se pare cá S2 poate da cu urmátoarele rânduri

www.dacoromanica.ro

- 43 -

din cartea lui De Montessus de Ballore : La Géographie séismorlogique" (pag. 252) (6) :

Le grand Balkan" incline douCement vers le Nord sa couverolure sédimentaire, qui redevient horizontale sous la plaine alluvion.naire bulgare. Tout ce versant est stable, et l'on n'y ressent que peude secousses, d'ailleurs sans importance. Une chute de quelques 150metres amene au sillon danubien proprement dit et quelques pointezments basaltiques, â 40 ou 50 kilometres du fleuve, font penserde Lapparent qu'entre la Roumanie et la Bulgarie doit se cachersous les alluvions, autre chose qu'une simple vallée d'érosion. C'est

cet accident suppose, vraisemblablement un système de fractures,que seraient dues les rares secousses du versant balkanique septen-,trionel".

S'ar putea &I mai presupunem c aceste accidente tectonice säse intindä destul de departe i spre NE, asa 'Meal ele sä fie loculepicentrelor de cutremure dela frontiera románo.bulgarä.

Cutremurul dela 31 Martie 1901 a avut epicentrul, foarte procbabil, in regiunea SablasBalcic, unde a depäsit gr. VIII al scäriiinternationale. Aria lui pleistoseistica a fost destul de intinsä? devreme ce a atins gr. VII-VIII aproape in toalä Dobrogea, afarade Mkin, Ferdinand I i Cobadin, uncle descrierile observaiorilor liarata ca un cutremur de gr. VI. Isoseista de gr. VII- VIII ocolesteaproape in intregime regiunea centralä a Dobrogei (fig. 2), ceeacedovedeste ea hipocentrul acestui cutremur s'a aflat la o adâncimedestul de mare, pentruca sguduiturile de aci sä punä in miscare stra-,tele de mare elasticitate ale fundamentului dobrogean.

Am spus mai sus c epicentrul probabil al acestui cutremurs'a aflat in regiunea Sabla-,Balcic. Se pare insä c pozifiunea acestuiepicentru este de cäutat mult mai spre Est, in Marea Neagrä. AflämindreptAfire nentru aceasta si in forma isoseistelor, dar si in urmä,toarele considerafiuni acciclentul tectonic care sä poatá prilejui cu.=tremure cu epicentrul in aceastä regiune nu se aflä aproape de coastä,ci ceva Mai departe, in largul Märii si este anume linia puternicä de'cutare, cäreia îi corespund isobatele de 100-200 metri. Aceastä liniemerge aproape drept dela Burgas pânä in Sudul Crimeii i pe ease face trecerea foarte repede dela adâncirni de 100 metri la adâncimide 1800- 2000.

Punctul unde prelungirea faliei Peceneaga intalneste aceastälinie ar putea fi locul epicentrelor tuturor cutremurelor, care in decursul

www.dacoromanica.ro

- 44 -

anilor 1901, 1902 si 1903, ca si mai tärziu, au sguduit coasta ro,mânä a Märii Negre. Punctul acesta se aflä la 60-TO km in larg,chiar in dreptul Capului Caliacra si pare a fi un punct interesánt alscoartei pämântului. Inteadevär, tot in aceastä regiune s'au constatatanomalii magnetice, cunoscute tuturor navigatorilor de pe Marea Neagri.Studiul geofizic al regiunii acesteia fägäduieste rezultate interesante.

6a

Nip%

Brd.

Robozia

Turtucal

tiogruvodl ngaha

Fig. 2. Cutremurul dela 31 Malik 1901

Am väzut a 85 cutremure îi au epicentrul probabil in parteaaceasta a Dobrogei. Se intelege c unele dintre ele, cu totul locale,au putut avea epicentrul mai aproape de tärm, sau chiar pe uscat.Acestea ar infra insä in categoria cutremurelor de präbusire, al drorhipocentru este cu totul superficial.

De Montessus de Ballore considera de asemenea isobata de100 metri din Marea Neagrä, ca un important accident tectonic iiatribue, la pag. 250 si 251 din lucrarea citatä mai sus, cutremurelesimlite pe tärmul Märii Negre, dela Odesa pânä la Varna.

Culremurul dela 6 Ockmvrie 1908, al cärui epicentru s'a aflat

arotyl

°Sthstra

/On COM7 Consta

11.)Y1

Sabta

Cavarna

www.dacoromanica.ro

- -in Sudul Moldovei 5i in Nord.Estul Munteniei, a fast simtit dinBulgaria si pn in Po Ionia. In Dobrogea el a fost observat pretuotindeni ca un cutremur de gr. IV-VI. In fig. 3 se aratá isoseistelelui din Dobrogea. Stáruesc asupra acestui cutremur pentru interesulce ne arata propagarea undelor lui seismice in Dobrogea.

Astfel isoseista corespunzaloare gr. VI, venind de peste Duo

Fig. 3. Cutremurul dela 6 Octomvrie 1908

rigre, se intinde aproape peste intreaga Dobroge de SO, urmeazáapoi cursul DunArei dela Ostrov pAriä la Mkin, trece in Dobrogea,din nou in regiunea acestui oras, si ocoleste toatá partea centralá aprovinciei. Tot asa o ocoleste si isoseista de gr. V, asa inatistele acestui cutremur sunt aproape complimentare cu acelea ale cu..tremurului dela 31 Martie 1901. Explicatia acestei particularitáti arputea sa: fie urmätoarea : miscarile stratelor mai putin rigide si maielastice ale Câmpiei Române, ajungând in Dobrogea, pot sA puna invibratie stratele cretatice din Dobrogea de Sud, dar sunt prea slabepentru a pune in miscare sisturile cristaline verzi din Dobrogea ceno

isoseo

www.dacoromanica.ro

- 46 -tralä si de aceea le ocolesc. In Nord, isoseistele urmeazâ aproapefalia Galati.Tulcea, care este pusä si ea in miscare.

In rezumat, Dobrogea este un finut in care, intre 1886 si 1929s'au observat 170 cutremure, dintre care 11? au avut epicentrulchiar ad.

Regiunea cea mai bogatä in epicentre este regiunea de SE,urmatâ apoi de regiunea de SW si de regiunea Nordia

In regiunea Sud.Esticä epicentrele cutremurelor tectonice par ase afla in largul Märii, acolo unde isobata de 100 metri este intâlnitäde prelungirea liniei Peceneaga.

In regiunea Sud.Vestic5 epicentrele par a se grupa spre fron.tiera româno .. bu1gar5, unde se afl5, probabil, oarecari accidentetectonice.

In Nord epicentrele se aflä, evident, pe cele doug linii de frac.furâ : Gala ti - Tulcea si Peceneaga - Camen a .

Centrul Dobrogei este mult mai stabil. Stratele de aci nu potfi pu.se in miscare decât de cutremurele cu epicentrul adânc si cuintensitale destul de mare. Atunci toatâ massa de sisturi cristaline dinaceastä regiune vibreaz5 cu aceiasi intensitate, peste tot. Cutremureleslabe, cu hipocentrul superficial nu se pot propaga prin aceastä massârigidà si de aceea undele lor o ocolesc.

Institutul de Fizic5 CosmicaUniversitatea din Cernäuti

Maiu, 1938.

BIBLIO GR A FIE

1. Dr. I. LEPSI : Coasta de Arginr, publ. in Analele Dobrogei, Vol. V-VII,1924-1925, pag. 108-115.

2. ST. HEP1TES : Registrul cutremurelor de pämânt in România, 1839-1890", inAnalele Inst. Metereologic, Vol. VI, 1890.

- Registrul cutremurelor de pämânt", publicat in fiecare an dela 1894-1900,in Aalele Inst. Meteorologic al României.

- Materiale pentru seismografia României", publicate lithe 1901-1906, inAnalele Academiei Române si din 1906-1916, in Buletinele lunare ale Inst.Meteorologic al României.

3, SP. WATZOFF : Listes des tremblements de terre en Bulgarie", Publicatiunileanuale ale Inst. Meteorologic din Sofia. 1900-1914.

4. MATHEI M. DRÄGHICEANU : ,,Les tremblements de terre de Roumanie et des paysenvironnants". Bucuresti 1896.

5. Prof. I. P. VOITESTI : Elemente de geologie generalä". Bucuresti 1921.6. DE MONTESSUS DE BALLORE : Géographie seismologique - Tremblements de

terre". Edit. Armand Colin, Paris 1906.

.,00.00ocilo.*.ID. e .....

www.dacoromanica.ro

MORFOLOGIA CADRILATERULUIde C. BRATESCUProf. univ. Cernäuti

Pour bien savoir les choses, il en faut savoir ledetail et, comme il est presque infini, nos connais.sances son! toujours superficielles et imparfaites.

La Rochefoucauld.

Cadrilaterul cu rele douà districte ale sale - Caliacra si Duro:storul - nu formeazA o regiune naturalà independentä de regiunilevecine. Daca spre Dunäre 5i Mare podisul dobrogean se terminä inaltsi abrupt, cu povarnisuri repezi si faleze verticale, asa incat aci îi.aflä un hotar firesc si clar, in schimb granitele sale administrative5i politice taie conventional teritorii identice 5i ca fapturà fizicä i caaspect etnografic. In special hotarul din spre Bulgaria - finia Turc,SmilrEcrene - nu e motivat nici din punct de vedere gea=morfologic,intrucal pe de o parte aceleasi formatiuni, de aceeasi varstä 5i cuaceeasi evolutie se pot urmäri färä intrerupere de ambele pärti alesale ; iar de alta, granita aleargá peste suprafata acelorasi platforme cese intind atal in Romania, cat 5i in Bulgaria ; nici din punct de verdere hidrografic, de oarece aceleasi vâi paralele, täiate deacurmezisul,sträbat ambele täri ; nici din punct de vedere filogeografic, fiindcälimita intre Deliormanul pAcluros 5i stepa Dobrogei râmâne departe,in lungul unei linii ce ar uni aproximativ Rasova dunäreanä cu Balrcicul de la Mare ; i nici din punct de vedere einografic, hDtarul fiindtras la 1913 deacurmezisul aceleeasi masse de populatie musulmana-,care ocupa aproape compact at& pärtile limitrofe ale Bulgariei, cat sio bunä parte din tinutul anexat la Romania. Nici mäcar o granitämilitarä bunä nu este, cäci relieful terenului, care urea' in pantá do:moalä spre Bulgaria, ar indica pentru aceasta mai curand cumpäriaapelor ce dominä väile opuse ale Provadiei i Lomului Alb, sträbártute de finia feratä Rusciuc-Varna. El este, pur i simplu, un hotarpolitic conventional, asa cum a putut iesi din conflictul de interese5i din cumpäna tratativelor internationale din preajma pAcii de la Burcuresti un hotar slab, neasigurat macar prin buna vecinätate 5i prier

-

:

www.dacoromanica.ro

- 48 -

tenie reciprocä, dar care poate apäta o motivare etnografia tot maipronuntatá, dacá..., pe urma emigrärilor benevole spre Anatolia aleelementului musulman, s'ar realiza, cu energie si inaltä constiintä pooliticä i patriotia, o intensä i viguroasä colonizare româneasca, COrioform devizei : orice gospodärie de musulman emigrat sä fie, färätärziere, inlocuitä printr'o gospodärie de colonist roman destoinic. Lahotare trebuesc elemente de elitä, cu educatie i organizare speciala.Un cordon de patru.cinci linii de sate românesti in adâncime argura definitiv subrezenia unei granite amfibii si ar ridica procentulpopulatiei rornânesti, in aceastä parte a Prii, in asa mäsurä, in catargumentul etnic sä fie piatra fundamentalä cea mai solidä pe caresä se clädeascä monumentul drepturilor noastre intre Dunäre si Mare.

S'ar parea cä numele de Cadrilater ar indica o unitate fizicä,vrednicä de a fi luatä ca bazä inteo cercetare geomorfologicl De fapt,nu e o denumire poporanä, ci una artificialä, de cabinet, intemeiatäpe consideratii de pura geometrie. Ea nu are de aface intru nimic cuCadrilaterul isioricomiliíar, dominat pe vremuri de cele patru oraseturcesti Rusciuc, Sumla, Silistra si Varna, din care cuprinde numaiun colt.

Existä insä un Cadrilafer real, - färä riguroasä geometrieun sloi terestru, o unitate geo-morfologicä, având ca margini de ramä :

Spre räsärit si la Coasta de Argint, falezele podisului, domionand imensa cäldare a M. Negre ;

Spre apus i miazänoapte, malurile inalte dunärene, dominânddepresiunea Câmpiei Rornâne ;

La nord, Valea Cara-,Su, unde trupul îngustat al Dobrogei îsifrânge profilul &Au NS, între Cernavoda i Constanta, dealungulunei zone de maximä deprimare, predestinatä geologiceste si contiotinuatä, prin anumite caractere, atât dire M. Neagrä, cat si spre Bäsrägan : vale si limitä care reprezintä in afarä de drumul Dunärei,cel mai insemnat culoar al unui imens hinterland spre Orient ;

Iar la SW., vaile opuse ale Lomului Alb si Provadiei, motiovate in localizarea lor prin anumite accidente tectonice i, in genere,structurale, pe unde de asernenea se stabileste o legAturä intre fluviusi Mare.

Intreagä aceastä intindere formeaz5 un sloi terestru, a cärui evoslutie, ceva mai diferitá de cat a unitätilor vecine, se poate urmäri -geologic si morfologic cu caractere speciale §i poate oferi anumite

-

run

asr.

l

-www.dacoromanica.ro

- 49 -

probleme i concluzii, care altfel ar rämânea nepuse si, in orice caz,neclare in cuprinsul Cadrilaterului administrativ.

Deoarece evolutia unui sloi terestru se urmäre$te mai documenatat la zonele de contract cu sloiurile vecine, ordinea capitolelor intratarea acestei unitäti va fi urmätoarea : a) Laturea dunäreanä ; b)Laturea M. Negre ; c) Väile opuse Lom-Provadia ; d) Valea CaratSu ; e) Interiorul podisului, platformele, väile si fenomenele carstice.

I. LATUREA DUNÄREANA

Podisul päduros al Deliormanului coboarä usor dela cumpäriaapelor, unde atinge inälfimi de peste 450 m, pânä la marginea sa deNord, unde arátä cote de 160-180 m, cu o pantä medie de circa3,50 m la km. Numai in stepa räsäriteanä a Dobrogei, intre valea cese deschide S-N in limanul Vederoasa si Valea Cgra.Su, podisulii rästoarnä profilul dela NX7. la E., in dfsonantä cu directia väilordunärene, care merg dela E. la W.

La marginea sa din spre N. Deliormanul dorninä o intinsä plat.=forrnä, care se intinde dela Rasova pänä la Rusciuc, largä pe aloocurea pänä la 20 km. si cu o altitudine absolutä de 120-145 m :este terasa lacusträ levantinä, numitä astfel dupä ultimul depozit aquaticce o acopere sub loess.

La piciorui pantelor sale povârnite curge fluviul, dincolo de care seasterne, verde de vegetatie, lunca aluvialä dunäreanä, largä de 6-15km.Mai spre Nord se succed, ca niste trepte de scará, terasele fluvialequaternare, cinci la numär, cea superioarä fiind însäi Câmpia Românädela W. de gura Argesului, unde se fine intre 80-90 m altitudine abosolutä. Intre Arges si V. Jegáliei, marginea Câmpiei stä la 60-40 msi are o värstä mai tânärä ; iar intre Jegälia, Borcea si gura Ialoomitei urcä din nou, cu o pantä de la S. la N., pânä la peste 85 m.

Ceeace impresioneazä privirea cälätorului, care se opreste pesprinceana podisului dobrogean din spre Dunäre, este in afara deprivelistea apelor intinse inc5 i disimetria väii marelui fluviu. Scriamin altd parte cu privire la aceastä disimetrie, nu numai morfologicä,dar i geologicä, urmätoarele :

In timp ce câmpiile din stânga fluviului sunt acoperite de groasedepoziie quaternare, iar luncile - de aluviuni moderne, podisul dindreapta se infätiseazä ca un mozaic de roce eruptive, apoi paleozoice

1) C. Brätescu: Pämântul Dobrogei, in Dobrogea 1878-1928, Cincizeci deani de vieatä româneascä°, Bucure0i, 1928.

Analde Dobropi 4

1)

-

--

-

www.dacoromanica.ro

- 50 -

mezozoice si tertiare, acoperite in mare parte de mantaua eolicá aa loessului. Ace leasi strafe tertiare, care in Dobrogea acopere supra .fata, in câmpia Munteniei se aflä la mare adâncime sub nivelul Märii.La Märculesti in aärägati, la circa 40 km. spre apus de Cernavoda,in urma sondajului facut de inginerul Alimânesteanu 1), s'a gäsit Qua .ternarul pânä la 72 m sub suprafata câmpiei (+ 40 m) ; Levantinulpânä la 105 m ; Dacicul pânä la 1.70 m ; Ponticul superior intre 170si 178 m ; iar de aici pânä la 318 m s'a sträpuns Sarmaticul, care inDobrogea meridionalä acoperä podisul inalt imediat sub loess".

Pentru a explica aceastä disimetrie a malurilor dunärene, geo.logii CobâIcescu2) si mai ales Dräghiceanu2) au invocat existentaunei falii dealungul Dunärei. Adecä, scoarta pämântului fracturân .du.se dealungul unei linii, cele doug aripi ale sloiului s'au deplasatvertical, in sensul cä sloiul din Câmpia Românä s'a scufundat la mareadâncime, iar cel dobrogeai a rän-ias la inältime in aier. Mai târziuIslrazec §i Teisseyre 4) au conceput aceastä linie a Dunärei ca unsistem de dislocki, care märgineste spre S. si SE. Câmpia Românâ,separând.o de Prebalcani i cutele varisce ale Dobrogei dupä o dj .rectie mai mult sau mai putin paralelä cu Carpatii. De altä parte,faptul cä o buzá din spre fluviu a podisului Dobrogean, dela Rasova

1) C. Alimäneskanu : Sondajul din Bärägan. Bul. Soc. geogr. 1896 si Bul.Soc. politecn. 1895. Fatä de nivelul Märii, am avea urmätoarele cifre, schand 40 m,altitudinea terenului la forajul dela Märculesti Quartenarul pânä la -32 m ; Levan.tinul pânä la -65 m ; Dacicul pânä la -130 m ; Ponticul superior pânä la -138 m ;iar Sarmaticul pânä sub -278 m, sub care urmeaza Cretacicul, dacá nu cumva s'armai intercala vreun etaj tertiar (Macover). Geosinclinalul din Câmpia Românä s'aformat dupä Cretacic; iar flexurarea platformei prebalcanice i fracturarea sa in lungulDunärei, dupä Sarmatic, poate chiar st mai târziu, dupä Ponticul inferior. Pentrustratigrafia Bäräganului, vezi Proopopescu Pache Propuneri, etc., in Därile de SeamäInst. geol. Rom. XVI, Buc. 1930, p. 88-107. Vezi i Harta geol. a României,Foaia 6, 1;500.000.

*2) G. Cobalcescu : Studii geologice i paleontologice asupra unor tarâmuri ter.tiare etc. Bucuresti, 1883.

8) M. Dräghiceanu : Les tremblements de terre de Roumanie et des pays en.vironants. Bucuresti, 1896 ; Tectonica Câmpiei Munteniei etc., Däri de Seamd Sed.Inst. geol. Rom. X, cu hart& Bucuresti, 1922.

4) L. Mrazec: Quelques remarques sur les cours des .rivières en Valachie,p. 35-37, Bucuresti, 1898.

L. Mrazec el W. Teisseyre: Esquisse tectonique de la Roumanie, p. 13,in Guide du Congres internat. du parole, III sés,, Bucuresti, 1907.

L. Mrazec i L PopescuoVoitegi: Contributiuni la cunoasterea pâtizelorflisului, p. 554. Anuar. Inst. geol. Rom. V, 2, 1914.

:

-

www.dacoromanica.ro

- 51 -

spre Rusciuc, pe o lárgime de 11-20 km este acoperitä de str_tepliocene, care s'au a§ternut peste o suprafatä de abraziune a Cretaciocului aproape orizontal, având totu§i o pantä de abia 30/00 pänä ladepozitele de aceea§i värstä dela Märcule§ti, - a deferminat pe geo.logul Murgoci1) sä punä la indoialä existenta unei singure falii §i säadrnitä in locul ei o depresiune cu inflectiuni si falii" ; iar disime.,tria profilului transversal al vaii dunärene el o atribue mai ales eroziuniilaterale indeplinite de fluviu, in urma impingerii apelor sale spre dreapta,din cauza rotatiei pärnântului (legea Babinet- Baer), a vânturilor do-,minante de NE si a bogätiei aluviunilor aduse de râurile ce coboarddin Carpati 2). Probabil, adaugä acela§ autor 8), cA in suportul mezo .zoic de fundament avem multe fracturi. Numai a§a ne putem explicadisparitia, probabil prin scufundare, a boltei anticlinalului din parteastänga a Dunärei, intre Giurgiu si Cälära§i. Cotul Dunärei la Rusgciuc s'ar explica prin abaterea fluviului spre Nord, tocmai spre aocoli aceastä boltä anticlinalä dela Turtucaia".

Popescu Voitesti4) derineste accidentul tectonic din lungul Du .närei ca o flexurä fracturatä" ; iar I. Simionescu 5) scrie, cu privirela vârsta acestor dislocAri : Je suis enclin a considérer la faille li .

mite du grand horst dobrogean d'âge récent, en me basant sur laprésence des couches daciennes - trouvées par Pascu près d'Os.trov - et des couches lévantines de Galati".

Un alt fapt, care atrage atentia cercetätorului in valea Dunärei,sunt terasele. De ele se leagä a doua mare problemä a väii dunä-,rene, pe care unii au explicat.o prin mi§cArile eustatice negative aleM. Negre, altii prin cele epirogenetice pozitive ale uscatului, färä insäa o aprofunda §i a o resolva deflnitiv. Sunt sase terase in total : unatertiarä, pe dreapta Vail, de origine lacustä levantinä dupd structurä ;celelalte cinci, de vârstä quaternarä, clare §i indiscutabile pe stânga,dar discutabile pe dreapta intre Turtucaia §i Rusciuc. Fluviul, delaoriginea sa, abätându.se necontenit spre dreapta din motivele mentiog

1) G. M. Murgoci: Ètudes géologiques dans la Dobrogea du Nord. Anuar,Inst. geol. Rom. VI, 2, P. 542-543.

'2) G. M. Murgoci: La plaine roumaine et la Balta du Danube. III Congrèsinternat. pétrole. Bucuresti, 1907. Vezi si L. Mrazec: Quelques remarques sur lecours des rivières de la Valachie. Ann. du Musée géol. de Bukarest, 1896.

3) G. M. Murgoci: Schitä geofizica a Dobrogei nordice. Butet. Soc geogr.1912.4) Popescu.VoResfi: Mangalia. Fig. 1, p. 6. Analele Dobrogei XIII -XIV, 1933.6) I. Simionescu: Le néocretacé de Babadag. Bullasect. $t. Acad. Rom. II,

1913- 14. p, 67.

www.dacoromanica.ro

- 52 -nate mai sus, a päräsit spre Campia Romanä cateva terase fluviale,rozand la temelie malul cretacic si pliocen din spre podis 1).

Asupra lor vom stärui putin in cele urmOtoare.

1. Terasa levantinä lacustr5 din Cadrilater.

Prin marea ei extensiune s'ar putea numi o platforrnä ; pringerez i formä, e o terasä lacusträ. Cu structura sa geologicä s'auocupat, dintre autorii sträini, mai ales Toula, Zlatarski §i De Launay 2).Toula 3) constatA, in apropierea Rusciucului si la Pirgos, strate cuVivipare, Congeria subcarinata si Unio cf. romanus ; apoi calcarede apä dulce la E. de Silistra, la Haschioi, Vetreni si intre Sre..barna si Doimuslar, iar Datarski mentioneaza spre DunOre calcarede apO dulce, levantine" 4). Dintre autorii romani, Radu Pascu celdintai atrage atentia asupra prezentei Pliocenului in Dobrogea, inmalul Dunärei, in dreptul portului 01fina, de unde îl urmAreste panäaproape de lacul Marleanu, apoi in malul de NE al lac. Beilicu siin malul Dunärei, din dreptul guru vii Canlia, spre SW, panO indreptul punctului Dervent 6). Mai tarziu G. Macovei, cercetand dinpunct de vedere hidrologic cele trei regiuni naturale din Dobrogea deSud, determinate de vârsta si tatura stratelor, distinge langO DunOreo regiune pliocenä, cäreia ii d o lärgime de 12-15 km. i=i fixeazälimita de Sud la o linie ce incepe la Hagifaclar si Covangilar si secontinuS prin Belita, Engechioi, Bosna, Haschioi, Atmagea, printreBabuc i Alfatlar, pe la Bräcima Enichioi, Esechioi, Lipnita, De.

1) C'. Bräiescu: Asimetria väilor. In vol. omagial lui I. Nistor. Cernäuti, 1937.

1) De Launay in L'hydrologie souterraine dela Dobroudja etc.- Annales desmines, 1906, AoCit, considera calcarele lacustre dela Turtucaia drept sarmaticel

3) F. Toula: Geologische Untersuchungen im östlichen Balkan. Denkschr. k.Akad.Wiss.Wien, 1896e p, 280 ; bane cu congerii la Pirgos si 1892, p. 411 : ban.curi de mohiste cu caaja subtire, care-s congerii (Cong. subcarinata Desh.). Mai bogatesunt datele pe care ni le dä in Geolog. Beobacht. auf einer Reise in die Gegend vonSilistria in die Dobroudja im Jahre 1892" (Jahrb. k. k. Geolog. Reichsanst 1905, p.5-12) unde vorbeste despre calcarele de apä dulce, levantine, din Durostor i adaog5 :Der Nachweis des Vorkommens einer räumlich so ausgedehnten Süsswasserbildungjungen Alters ist gewiss von Interesse". Vezi §i Peters K. F.: Grundlinien etc.,p. 53 p. asemenea depozite intre Rasova i Cochirleni.

4) G. Zlatarski: Carte géologique de la Bulgarie, 1 : 300.000, Sofia 1910.

5) 12. Pascu: Asura prezentei pliocenului in Dobrogea. An. Inst. geol. Rom.III, 2, 1909, Bucuresti 1910.

-

www.dacoromanica.ro

- 53 -

mircea, Aliman si Vlachioi 1). In sfärsit, 5/. Manolescu duce maideparte cercetkile i distinge in pliocenul din dreapta Dunkei treietaje : Ponticul superior, Dacicuf si Levantinul. Lärgimea zonei aco,perite de aceastä formatiune merge pânä la 20 km., cam in dreptulcomunei Popina 2).

Etajul pontic superior este format din marnefoarte fosilifere i ajunge in malul Dunärei Oa la o grosime de6-T m. Spre Sud se subtiazä. La Märcule§ti are cam aceeasi gro.sime si se aflä intre 130 -138 sub nivelul Märii cu o grosimede 8 m.

Etajul dacic e format dintr'un complex de nisipuri, cen0i=al.bicioase la bazä, galbene feruginoase deasupra, cu concretiuni si in.tercaläri subtiri gresoase §i marnoase. Grosimea sa la Dunke atinge18 m. Marginea sa de Sud e in transgresiune directä peste Cretacic

intrece marginea formatiunii pontice pe alocurea pänä la 2 Km.La Märculesti are o grosime de 65 m, intre 65-130 m sub ni.velul Mali.

Etajul levantin este format din trei orizonturi principale destrate : la baza sunt calcare lacustre albicioase, brune, cafenii, saunegre, compacte sau moi §i stratificate, cu intercalki subtiri argiloase,gresoase, sau cärbunoase. Deasupra vin nisipuri remaniate din Sm.matic ; si mai deasupra, un strat de marnä vänätä. In total, Levan.linul atinge o grosime medie de 50 m. Ca si Dacianul, el se sub.tiazä spre sud si e transgresiv peste cretacic cu 1-2 km. dincolo demarginea Dacianului. La Märculesti el are o grosine de 33 m, aflân.du.se la 32 -65 m sub nivelul Märii.

In fine, peste Levantin vine o pätura de argilä rosie de decalcifi,care, groasä pänä la 8-9 m. si mai deasupra loessul, cu o grosimecare pe alocurea trece de 40 m.

In urma acestor fapte de observalie, f. Manolescu trage ur,mätoarele concluzii juste :

Lipsa Meoticului i Ponticului inferior, ark in Dobrogea, câtin Câmpia Româna la Märculesti, ne aratá cä, dupä regresiunea sar.

1) G. Macovei : Relatiune sumarä asupra hidrologiei Dobrogei de Sud. Däride seamS $ed. Ist. geol. Rom. VI, 1914-15, Bucuresti 1923, p. 50-56.

2) Si. Manolescu : Comunicare preliminarä asupra Pliocenului din dreapta.Du.närei, cuprins intre V. Canlia si Caramancea. aid de seamS Inst. geol. Rom. VIIp. 278-286, Bucuresti 1917. Comunicare preliminarä asupra Pliocenului dindreapta Dunärci din Dobrogea de SW. Däri de seamä etc. VI, (1914-15), p. 70-82,Buc. 1923.

cenusiisvinetii,

si

si

-

www.dacoromanica.ro

- 54 -

maticä, regiunea a fost e.xondatä prin epirogenczapozitivä. In acest timp,Sarmaticul din regiuneapliocenä din dreapta Du.närei a fost erodat com.plet. La inceputul Pontia.nului superior se produceo scufundare Câmpia Ro.mânä $i marginea podi$uluidin dreapta Dunärei furäacoperite din nou de apä,sub care stau pânä in Qua.ternar, and lacul începe adispare. Miscarea de scu=fundare a mers progresivin intervalul dintre Ponti.cul superior $i Levantin,dupä cum ne aratä a$e.zarea transgresivä a etajelorpliocene peste Cretacic ').

De altä parte, faptulc5 la Märcule$ti Pliocenulatinge o grosime de 106 m,pe cand in marginea po.di$ului dobrogean numai75-80 m, ne aratä cä sunafern in apropierea unui tärmde lac. Ineradevär, formasfiunea levantinä, spre mar.ginea ei dobrogeanä, trecedela nisipuri spre pietrisuri,unele cimentate, din rocecalcaroase cretacice $i sar.matice $i din elemente

Pentru acea socot CA'accentuarea, dacä nu producereafkxurei faliate dunärene, s'a pro.dus dupä Ponticul inferior.

:

www.dacoromanica.ro

- 55 -

quartitice. negre si albe ; iar mai la margine, spre conglomerate decoastä, amestecate cii argil5 rosie. Intre Vlahii si Rasova Manolescuconstatä o falez5 levantin5.

Ast5zi, in urma inältkii podisului fat5 de nivelul de baz5, supra:fata terasei lacustre levantine (peste sol) se gäseste la o altitudine ab=solut5 de 120-145 m, ar5tând o usoar5 pant5 dela S. spre N. Inraport cu nivelul aluviunilor BMA fata terasei ar sta la 108-133 m.Suprimând si grosimea Loessului de deasupra, am gäsi cifre ce s'artine intre 85-110 m, sau, in medie, pela 100 m peste Balt5.

Din punct de vedere al modelärii morfologice, terasa aceastaprezint5 urm5toarele caractere :

a) 0 ruptur5 de pant5 cam intre curba de 180-140 m, carear insemna malul lacului levantin 5i al câmpiei sale litorale.

b) 0 schimbare de directie a unor väi la trecerea lor din plat=forma Deliormanului in zona terasei

c) Altoirea unor väl secundare cu valea principal5 imediat lapoalele platformei.

d) Aparitia unei generatii nou5 de väi ce br5zdeaz5 numai terasa.Orientându=ne dup5 aceste patru caractere - precum si dup5

structura geologia - putem figura usor pe o hart5 marginea teraseilevantine intre Rasova si Rusciuc. Ea ar trece prin apropierea satelorRasova, Vlahii, Aliman, Demircea, Lipnita, Cuiugiuc, Esechioi, Ca=raorman, Br5cima=Ienichioi, Babuc, Casimir, Cocina, Golebina, Has.'chioi, Bosna, Daulgiler, Asfatchioi, Cufalcea, Casimlar, Ahmatlar,Cara=Mehmetler, Cpvangilar si Hagifaclar, pe partea României ; iariar la W. de granit5, prin apropiere de localit5tile Câslaschioi, Or.man= Besevli, Iurucler, Tetovo, Novo=Selo, Cervena=Voda, Basaorabov si Pirgos la SW. de Rusciuc. (Vezi harta).

2. Terasele dunärene quaternare.

Dupä G. M. Murgoci1), existä terase fluviale quaternare si inmalul dintre Rusciuc si Silistra. La Rusciuc, aces! autor d5 supra=fata podisului la 152 m peste nivelul 145rii ; terasa superioarä la 56 m ;terasa medie la 35 m ; iar terasa inferioarä la 22 m. La Silistra, po=disul ar avea 170 m (sic) ; terasa superioar5 60 m ; cea mijlocie 33 m,iar cea inferioar5 20 m, in limp ce Balta se af15 la 12 m. Prin urmareMurgoci distinge numai trei terase quaternare pe dreapta Dun5rei.

In regiunea Giurgului distinge ins5 : o suprafata a câmpiei la1) G. M Murgoci : La plaine roumaine etc., p. 228-237.

www.dacoromanica.ro

- 56 -

peste 85 m ; o treaptá inaltä la T5 m terasa superioarä ja 56 m ;cea miilocie la 38 m i cea inferioarä la 23 m, pe când lunca ar stala 18 rn. Pe alocuri aceste terase sunt suprimate din cauza deplasäriilaterale a fluviului. *i, deoarece pe ambele laturi ale Dunärei ex;stäterase quaternare la acelas nivel, inältarea care a provocat taiereaverticalá a teraselor ar fi fost egalá, de unde urmeaza ca nu s'aprodus in aceastä epocä nici o diferentiare Mire cele douä maluri dinpricina faliei.

In ceeace priveste structura $i vârsta acestor trase, Murgociafirmä CA terasa superioara - cea de 56 m e täiatä in depo#zitele quaternare ale marginei Cämpiei Române, de unde deduce c5,ea »e mai recentä dec.& prundisul quaternar cu Elephas primigenius",ale cärui elemente constitutive (silex, verrucano, sisturi 'verzi) provindin Balcani si din Platforma prebalnicä. Dealtä parte, faptul cä toateterasele dunärene, täiate in roca podisului prebalcanic, sunt acoperitede loess, il face pe autor s conchid c loessul e mai recent decâtterasa inferioarä". Totusi, intr'un lt pasaj [p. 251] Murgoci afirmäc5 in partea de S. a Bäräganului si in vecinätatea Dunärei nu semai gäseste decât loess pia la o adâncime de 30 -40 m" ; de undear rezulta cä, dacä suprafata Câmpiei se tine la E. de Mostiste siGälätui intre 40-50 m, iar lunca dunäreanä la 12-13 m, terasele dinaceastä parte n'ar putea fi erodate decât in loess i, prin urmare, te#rasele ar fi mai recente decât loessul I Asemenea fapte si concluzii -cu nesigurantele si contrazicerile lor - au nevoie de observäri pre#cise pe teren (foragii) si de o documentare mai serioasä. Murgoci nusi#a pus problema relatiei intre vârsta teraselor si numärul orizonturilorde loess ce le acopere. Asupra semnificatiei cronologice a acestor ori#zonturi nici el, nici contemporanii säi nu erau edificati. Problema eraprematura pentru vremea aceea, ceeace l#a pägubit i pe Vâlsan,când afirma cä dacä s'a admis ca posibil un loess (sic) in România,contemporan cu glaciatiile (sic) Mindel#Riss i Riss#Würm 2), e sigur

1) Aceastä determinare a värstei teraselor dunärene din Câmpia Româna amreprodus.o l noi In art. .,Miscäri epirogenetice etc.", rämânând la ea atunci, fiindanu aveam la Indemânä alt material.

2) Dupa R. Sevados: Le postglaciaire dans l'Europe centrale du nord etorientate. Ann. Sc. Univ. Iassy V, 1, pg. 48-65, Iasi 1908 si Raporturile tecto.nice intre Câmpia Românä si regiunea colinelor din Moldova. An. Inst. geol. Rom.I, 2, Buc. 19C7, p. 329-330. Observ. : existenta loessului e un fapi sigur i e ciudatsä se spunä despre el cä se admite ca posibil ; apoi perioadele Mindel.Riss i Riss.Wiirm aunt interglaciare, nu glaciare ; iar loessurile sunt de varstä glaciarä, nu inter.glaciarä. Vezi Soergel: Loesse, Eiszeiten etc.

www.dacoromanica.ro

- 57 -

insä ca loessul nostru e mai ales un depozit postglaciar" 1). Din aceastäcauzä V:ilsan se multumeste numai cu descrierea teraselor, dândwlealtitudinea la suprafata solului si nu la baza loessului ce le acopere sifärä a mai ridica vre=o altd cercetare asupra vârstei (or, spre a ur=märi evolutia cronologia a Câmpiei Române.

Ultimele vederi ale lui Válsan asupra teraselor dunärene le

gäsim in comunicarea fäcutä in Congresul international de geografiedin Cambridge 2). Aci autorul afirma cä in lungul Câmpiei Române,Dunärea e insotitä de un sistem de terase destul de complicat, dintrecare douä sunt constante si cu o valoare morfologicä. Terasa superrioar:1, foarte desvoltatä in Oltenia si gäsindu=se la un nivel precisinferior aceluia al Câmpiei formate din depozite lacustre levantine . . .

Aceastä terasä dispare, ca terasä, 1% gura Arge$ului, unde este incädominatä de Câmpie cu 25 m i dominä fluviul cu 45 m. Mai la vale,altitudinea joasä a restului Câmpiei dovede$te cä in epoca acesteirase (Quaternarul mediu : Eleph. primigenius, Eleph. antiquus, Ca=melus alutensis), pe Câmpia orientalä exista incä o intinsä baltä, ul=timä rämäsitä a lacului levantin. Terasa inferioarg, cu 20-15 m. maijoasä ca precedenta i apropiindu=se de nivelul fluviului in aval, ia omare extindere in Câmpia räsäriteanä i ne permite a urmäri etapelede uscare ale bältii ce exista in epoca ferasei superioare". Prin ur=mare Válsan recunoaste, in ultima sa convingere, numai douä terasedunärene cu valoare morfologicä : o terasä superioarä la 45 m pestefluviu i o terasä inferioarä la 20-15 m mai jos ca precedenta, adecäla 25-30 m peste fluviu, ceea ce ar corespunde cu terasele denumitede noi, mai la vale, Terasa Chirnogi" i Terasa Coadele", adeaterasa Riss $i Wiirm I. Cä acest fel de a privi nu inträ in vede=rile noastre, se va aräta mai departe.

In capitolul Pseudo=terase", St. Manolescu constatä cä peunele väi din Cadrilater se observä inteadevär urme de terase ; darpe valea Dunärei nu apar decâf la Turc=Smil, Popina, SilistraOstrov ; insä acestea sunt terase inferioare, actuale, formate recent inregiunea inundabila (sic). La Turtucaia, ceea ce dá iluzia de terasänu e decât lunecare de loess pe coastä. Stratele pliocene au o pantä

1) G. Vâlsan : Câmpia Românä. Bulet. Soc. geogr. 1915, p. 388 De aceeacap. s5u Date geologice, paleogeografie" din aceastä lucrare trebue in cea mai mareparte cur5tit de erori i refacut in concluziile sale.

2) Internat. Geographical Congress, Cambridge, Iuly 1928, riparitä in 1930,pag. 162-164.

te=

si

www.dacoromanica.ro

- 58 -

usoarä c5tre Dunare. Intre ele se af15 intercalate dou5 pânze princixpale de ape subterane : una la baza etajului dacic si alta la bazaloesului. De aci urmeazA 6, in povârnisul din spre Dunäre, se procduc lunedri si chiar surpäri de maluri, ceeace contribue la formareade faleze. Panza de apa dela baza Dacianului spalá nisipurile neci.mentate ale acestui etaj si produce goluri ; jar calcarul levantin dedeasupra se frânge si, odatä cu el, se pr5buseste i mantaua qua.ternar5, asa cum se intâmpl5 la Turtucaia, Sariar, Popina i Vetrina.De altä parte i panza de ap5 dela baza quaternarului face ca loessuls5 lunece peste temelia sa marnoas5 levantin5 si s ameninte bung.starea soselelor dela Turtucaia, Ostrov.Esechioi si din spre Gärlita 1).

Intre Turtucaia si Rusciuc, harta St. M. Rom. 1 : 100.000 d5spre järmul dun5rean o serie de suprafete etajate, dup5 care s'ar bänuiprezenta mai multor terase mentionate numai, fAr5 altä documen .tare, de Murgoci la altitudinea de 56 m, 35 m si 22 m. Nu ne stäla indemân5 nici un studiu asupra lor, din care sä le cunoastemstructura, grosimea loessurilor ce le acopere si altituclinea precis5 pestetalweg, sau Baltä. CA exista ¡erase fluviale reale intre RusciucTurtucaia, nu ne indoim, c5ci aci Dunärea, impotriva regulei, s'aabätut in ¡recut spre malul românesc, distrugând in mare parte ¡era .sele dintre Giurgiu si Greaca pe o zon5 larg5 Ong la 10 km. si p5.fásind alte ¡erase pe malul drept. Spre gura Lomului, läng5 Rusciuc,in fata podului cäii ferate, J. Pefrbok descrie o teras5 fluvial5 la14-20 m (sic) peste talveg ; iar j partea superioar5 a falezei du.närene din apropierea aceluia§ oras, descrie o a doua terasa fära in .dicarea allitudinei 3). In structura acestei terase mentioneaz5 11,5 m.

1) Si. Manolescu: Comunicare preliminarä asupra pliocenului din dreapta Du.närei din Dobrogea de SW. Däri de seamä. Inst. Geol. Rom. VI, pag. 70-82,Bucur. 1923.

2) J. Peirbok: Shells from the Pleistocene terrace of the river Lom at Russe(Bulgaria). Bull. internat. Acad. Sc. Bohe'me, 1928, cu urmätoarea structurä de josin sus : nisip i prundis fluvial 1,2 m ; lehm brun 0,25 m ; iar mai deasupra, loessin grosime de 3-4 m, färä alte indicatii asupra numärului de orizonturi. Terasa Loomului dela Kula e descrisä in treacät si de Toula, care gäseste aci, sub loess sipeste calcar, un sirat de prundis calcaros. Vezi si fig. 2 (pag. 411) in Denkschr. K.Akad. d. Wiss. Wien, vol. 59, 1892, pag. 410. Terase de Lom cu prundisuriresturi de Eleph primigenius i Bos mai pomeneste Toula si la Razgrad. Denkschr.etc.. 1890, vol. -57. pag. 325.

3) J. Peirbok : Stratigraphie et paléontologie du gisement paléolitique deRusse-Roustschouk (Bulgatie). In ZvlAtni otisk z vetniku státniho geolog. ústavu.sl. rep. ra. I, 3-4 1925. Cu urmätoarea structurä de sus in jos : pämânt arabil

-

ai

si

www.dacoromanica.ro

- 59 -

de luturi loessoide quaternare, dintre care 4 orizonturi de loess deschissi 3 benzi de soluri fosile ; iar dedesubt, mäl fluvial si conglomerat deteras5. 0 monografie a teraselor din dreapta Dun5rei, dintre Rusciuc

Turtucaia, îi asteaptä inc5 maestrul.Mai bine cunoscute, prin urmare, ne sunt terasele dunärene de

sub Cârnpia Romän5, in urma studiilor lui Mrazec, Murgoci, AI.Demetrescu, Vâlsan, Brâlescu, Prolopopescu Pache etc. Totusi, siaci, studiile prezintä dou5 mari lacune : pe deoparte faptul cä altitu.dinea acestor terase s'a luat (desigur, dupä hartä) la suprafata soluluice acopere loesul ; iar de alta, cä nu s'a dat o atentie deosebit5 nu=marului orizonturilor de loess ce acopere fiecare terasä, spre a seputea determina, pe aceasfä cale alaturi de criterii4 altitudineieventual, cel paleontologic - vârsta lor. Nu avem profile structuraleprecise ale fieckei terase, rezultate din foragii fäcute cu aceastâin fen fie.

A) Terasa Mihai Bravul. Intre Giurgiu si gura Argesului,câmpia inaltä se tine intre 90 ni si 80 m si prezintä particularitatea

reteaua väilor mai mari are o orientare dela S la N, neobisnuitäin restul Câmpiei Române, fapt scos in evidentä pentru prima oaräde G. Cobâlcescu1). Artificial si impotriva traditiei populare, aceast5limbä de câmpie a fost introdusä in unitatea Burnasul" de c5treVâlsan, cu toate cä Burnasul, de fapt, nu cuprinde decât terasele in.ferioare dela r5s5rit de Vedea. Câmpia înalt Mihai.Bravul este siea o terasä, in sensul in care a fost intrebuintat acest cuvânt deMrazec si De Marionne. In pärtile sale mai inalte, loessul spAlat cudesävärsire las5 sä se v5c15 fundamentul de argile vinete=negricioaselevantine, care sunt asa de tari, inat ies de sub lovitura tärnäcopuluica mici bucAtele lucii, asa cum am avut prilejul sä v5d inteo poian50,5-0,75 m ; tut loessoid deschis : 4,5 m ; un orizont colorat inchis : 0,5 m ; lutloessoid deschis : 0,33 m ; un orizont inchis : 0,75 m ; lut loessoid deschis : 2 m ; unorizont inchis : 0,75 m ; tut loessoid deschis : 2 m ; nämol fluvial cu faunä aquaticä :-1-7 m ; conglomerat de terasä. Avem, prin urmare, peste depozitele fluviale, 4 loessuri cu 3 orizonturi intermediare de soluri fosile, ceeace ne aratä cä avem de a facecu o ierasä superioarl Precizarea lui Petrbok (in The Mollusca of the Plistoceneterrace of the Danube at Russe in Bulgaria, Bullet. internat. Acad. Sc. Boheme,1931, p4g. 8) cä It is surely younger than the terrace fauna of the rivet Loin atKula likewise formerly described by the author, ant this terrace is about 50 m higherthan the Danube terrace here described", nu ne länture0e mai deloc, ba mai multne incurcä.

1) G. CobhIcescu: Studii geologice i paleontologice asupra unor tärimuritertiare, 1883, pag. 2.

si

$i,-

cif

www.dacoromanica.ro

- 60 -din pädurea dela Mihai=Bravul. Pe suprafetele plane si ferite de si=roire am putea gäsi 4 orizontúri de loess. Fund de lac in Levantinodatä cu inceputul Quaternarului câmpia aceasta iese de sub apä cuo u9oarä pahtä catre Nord si e täiatä vertical in Günz, rämânând cao terasä lacusträ putin inaltä. La indoiala dacä terasa aceasta, caformä morfologicS, ar fi sincronic5 cu terasa levantinä lacusträ dinCadrilater, sau e ceva mai tärzie, s'ar putea emite douä ipoteze : a) saucä sunt sincronice, iar diferenta lor de nivel s'ar datora pantei fun=dului de lac levantin, sau poate si unei accentuäri a fiexurei faliatedunarene la inceputul Quaternarului ; b) sau ca- nu sunt sincronice, siatunci täerea verticalä a terasei din Cadrilater s'ar fl produs dupä Le=vantinul inferior, ca un räsunet al orogenezei valahe din Carpati, undepietrisurile levantine inferioare din Mägura Odobestilor sunt ridicatela peste 1000 m ; iar täerea verticalä a terasei Mihai Bravul s'aprodus mai tärziu, in Günz, aceastä Câmpie rämánând sä fie con=sideratä ca prima terasä quaternarä atre lunca dunäreanä : ipotezecare au nevoie de documentare. Noi inclinäm spre cea din urmd.

B) Terasa Greaca. Sub suprafata terasei Mihai Bravul, -incepând la W_ dela satul Prundu si lärgindu=se spre E, prin fata sa=tului Sboiu, riânä la limanul fluvial dela Cáscioarele, - se intindeo treaptä" (Islurgoci), sau o terasä" (E. Protopopescu Pache), pecare se aflä satul Greaca si care isi are suprafata la o altitudine ab=solutä de 70-Z4 m. Nu avem nici un profil transversal al acesteiprispe, insä structura ei se poate deduce din observärile fäcute laacelas nivel in vecinätate. In literatura geologia gäsim oarecari indi=catii, dupä care ne putem orienta. Ern. Protopopescu Pache scrie cä,dela N de Turnu=Magurele pariä la Prundu=Belu, pietrisuri in ban=curi groase de 3-4 m. apar pe o grosime de 6-8 m hare strafe denisip märunt si, uneori, cu intercaläri de marne cenusii. Elementelepetrografice in toatä aceastä regiune sunt prundisurile de gneis gra=nitoid, porfir roscat, verrucano, corneene, quart filonian, gresii, marnecalcaroase si calcare albe cretacice in bolovani, ceeace aratä cd acestedepozite provin si din podisul prebalcanic, dovadä si fragmentele cu

' Ostrea vesicularis in pietrisul dela Frätesti, la N de Giurgiu 1). Innisipurile si prundisurile dela baza terasei vechi a Dunärei". la B5=

1) Ern. I. Prolopopescu Pache: Cercetäri agrogeologice in Câmpia Românädintre V. Mostistei si Olt. Däri de seam& Inst. geol. Rom. I, 1910 (1923), pag.58-118 (pag. 88- 89).

www.dacoromanica.ro

- 61 -

länoaia, lângä Giurgiu, S. Aihanasiu 1) mentioneazä resturi de Eleph.antiquus Falc. si Eleph. primigenius pastrate in colectia labora:torului de geologie dela Universitatea din Bucure0, precum i frag:mente din Cervus cf. Perrieri Croizet, datând, dupä afirmarea d:sale,din Quaternarul mediu". E. Kitt12) insä studiazä in aceste nisipuri,-pe care le determinä ca pliocene superioare" Elephas meridionalis, Mastodon arvernensis, Rhinoceros leptorrhynus si Rhinocerosetruscus. MentionSm c Murgoci 3) considerä aceste prundiwri de subCâmpia Malta* drept quaternare. De altä parte unele din fo:silele mentionate mai sus au träit in pärtile Europei centrale ping inepoca Giinz:Mindel inclusiv 4). Altele mai vechi pot sä nu fi muritin situ, ci sä fi fost aduse de ape. E regretabil cá aceste ¡erase sestudiaza ap de unilateral : unii urrnäresc numai punctul de vederepaleontologic, care ades nu poate preciza prea mult ; altii se ocupänumai de forma de prispä, care de multe ori poate lipsi, fiind dis=trusä ; §i prea arareori Osim studii, care sä ne dea indicatiile nece=sare cunoa0erii complete a unei terase : forma, dimensiunile, aliiiu-dinea, siructura peirogralkä cu grosimea straielor, fosilele si, in fine,numgrul orizoniurilor de loess ce o acopere, acolo unde aces! de.=pozit eolic s'a depus i nu a fost sp5lat. Asistentul nostru, 01:1 D.Iliescu5),:mäsurând cu un aneroid system Paulin:Stockholm altitu:dinea teraselor dela Giurgiu, gäsgte la Fräte§ti §i Daia suprafata decontact intre prundiwri i loess la 64-6T m. Terasa nu apare subforma morfologia de prispä, ci nurnai structural, Hind distrusä ininarginea Câmpiei inalte ; iar orizonturile de loess, Hind pantä, nus'au pästrat tome. Ele insä trebue sä fie in numär de patru, dupäcum se väd peste terasa corespunzätoare din malul Dunärei la Rus:ciuc, unde orizonturile de loess, cu solurile lor fosile, ating grosimeade 11,5 m. Dupä Proiopopescu Pache, terasele superioare sunt aco:perite de 6-10 m de loess. Ap Hind, adäogând la altitudinea de

1) S. Affianasiu: Contributiuni la studiul faunei tertiare din Romania. An.Inst. geol. Rom. I, 1906 si Cervus Perrieri In Anuar. Inst. geol. Rom. III, 1913.Vezi i däri de seamä. Inst. geol. Rom. III, 1912, p. 168.

2) E. Kitt! : An. k. k. naturhist. Hofmuseums II, 1887, in Fr. Toula : C. R.IX Congrès géol. internat. Wien, 1903.

3) G. Murgoci: La plaine roumaine etc., pag. 228-229.4) C. Brätescu: Criterii pentru determinarea varstei teraselor quaternare. Tao

bloul geologicoopaleontologic al Quaternarului, pag. 25, extras din vol. omagial luiC. Kiritzescu

5) D. Iliescu : Comunicare verbalä.

glim cä

-

www.dacoromanica.ro

- 62 -

64-6T m a suprafetei prundisurilor de terasä dela Frätesti .si Daia,incä 6-10 m loess de deasupra, ajungem exact la inältimea teraseimorfologice dela Greaca, in care Oa acum nu avem o sectiunestructurald corectä.

In ceea ce priveste vârsta ei, terasa Greaca afländu=se imediatsub suprafata terasei Mihai Bravul, ea nu putea fi erodatä decât inGiinz, acumulad cu nisipuri si prundisuri in Oünz#Mindel i täiatävertical din nou, ca prispä, in Mindel, dupä care a putut primi unacoperis cu 4 loessuri : Mindel, Riss, (7iirm I si Wfirm II, a arorprezentä trebuie cäutatä undeva pe suprafata ei orizontalä mai in..

tinsä 1). Ca vârstä morfologicá, prin urmare, terasa Greaca ar fi

terasa Mindel.C) Terasa Chirnogi. Intre Cascioarele i satul Chirnogi din

spre gura Argesului se intinde, ca o treaptä, o nouä terasä, a cäreisuprafatä stä la altitudinea absolutä de 55 -60 m. Ea corespunde, cainältime, cu suprafata Câmpiei dela E de Arges. In malul de la

Frätesti îi corespunde nivelul de prundis de terasä aflat de d.Iliescu D. la circa .54 m. Adäogänd i grosimea loessurilor, gäsimexact inältimea terasei de la Chirnogi. Pentru determinarea vârsteiacestei terase, în lipsa unui foraj, ne putem orienta dupa profileledate de Murgoci2) (D. Rusescu, P. Enculescu ProtopopescuPache) la Märculesti i Fetesti, ca si la Cälärasii Vechi, Cräsanipe Ialornita, Valea Argova i Coconi lângä Mostise, unde ele suntmai bine pastrate i unde constatäm 3 orizonturi de loess cu douäbenzi de soluri fosile interglaciare. Pe baza acestor fapte, putemconsidera c5 atât terasa Chirnogi, cât i Câmpia Bäräganului pânäin Ialomita, se aflau in Mindel=Riss sub apä (lacuri, bal(i, conuride dejectie si delte in câmpie ; luncä de räu in regiunea teraseiChirnogi), când s'au acurnulat peste ele nisipuri si pe alocuri 5i

prundisuri. In epocile urmatoare : Riss, Wiirm I si Wiirm II, au

1) Tot Protopopescu Pache, op. cit., p. 89, afirmä a in malul laculuiGreaca si a Bältii dela Pueni la Cäscioare pietrisul in bancuri groase lipseste ;totusi noi avem indicatii sigure eS existä in panta din spre luncä, unde a fostconstatat in puturile din via de la Prundu a dolui Mihäikscu, Prof. universitar dinCernauti, la altitudini corespunzatoare nivclurilor de prundisuri mai din susul i maidin josul acestui punct. Mai afirmä Protopopescu Pache c malul aci e formatdin loess cu benzi roW, färä a da numärul lor ; dar la pag. 93 mentioneazä cäIn malul Dungrei" se vAd 3 benzi ro$11 (färä a preciza locull. Dar 3 benzi rosiiinseamn5 4 loessuri Igitur

2) In La Plaine roumaine etc. Plansa 10, Profil II, III si IV.

fi

del

I

www.dacoromanica.ro

- 63 -

cgpätat cele 3 orizonturi de loess, care ne apare mai nisipos inpartea inferioarg, mai tipic in partea superioarä, - cu intercalareaa douä soluri fosile interglaciare : Riss.Wiirm I si Warm I.Wiirm IL

0 nouä adasticire a Dungrei cätre un nivel de bazg mai schutin Riss, a läsat terasa Chirnogi ca o treaptä morfologica tätre luncadungreang urmätoare : asa cg vârsta geologicä a acestei terase, cafenomen de acumulare, este Mindel.Riss ; iar vârsta ei morfologicäeste Riss.

D) Terasa Coadele. La E de Arges, pâng dincolo de limanulGälätui, se intinde o noug terasg dungreanä, având inältimea decirca 35 m absolut la suprafata solului. Treapta de terasä dintreArges si Mostiste, intercalatg hare Câmpia Bgrgganului i terasade 35 m, la altitudinea de 45-40 m, nu poate fi, cred, decât o vechelima de Arges, care chiar aratä o pantä cätre E, unde se confundäcu terasa de 35 m.

In privinta structurii acestei terase, tot Protopopescu Pache(op. cit. p. 39) mentioneaz5 cä la S. de Coconi pe Mostiste, deciin terasa de 35 m, apare o singurä bandä roscatä in loess, de undededucem prezenta a doug loesuri : Warm I si Wiirm II. Asa fiind,aceastg terasä a fost erodatä in Riss, a fost asternutä cu depozitefluviale dunärene in Riss.Wiirm I si a fost tgiatä vertical de Dunäre

läsatä ca o treaptä in Wiirm I. Vârsta ei geologicä, ca terasä deacumulare, este Riss,Würrn I, iar cea morfologia este Wiirm I.Aceeasi bandä rosie unicä, aproape de suprafata terasei, se observgsi in profilul III la Murgoci, pe când Câmpia vecinä, la N. deCoconi, are doug orizonturi roscate i trei loessuri. (PL 10 op. cit.,profil III).

Terasa Cálärasi. Ultima terasä i cea mai joasä, dominândimediat lunca Dunärei, incepe intre Arges si Mostiste si se termingla gura väii Jegälia. In dreptul orasului Calgrasi are lärgimea ceamai mare si se tine la o altitudine absolutä de circa 23-20 m. Eaapare si in regiunea Giurgiului 5i reapare i in malul Borcei, spreN. de Cegani, wide e dominatä de terasa imediat superioarg. O vomnumi ierasa Cgkirasi, flindcg in aceastä parte are desvoltarea ceamai frumoasä, atingând o lärgime Ong la 11 km. E acoperitä deun singur orizont de loess, care in unele locuri nu e tipic, ci e maimult un loess nisipos, sau un nisip loessoid cu elemente argiloase,având spre bazg multe conchilii de gasteropode de apd i uscat :

E.

di

www.dacoromanica.ro

- 64 -

Planorbis, Helix, Succinea, Chondrula etc. 1). Acest loess, ultimuldepus, nu pate fi decât Wiirm II, de unde rezultä cä erodareaprin ä a terasei s'a intâmplat in Wiirm I ; acumularea sedimentdordunärene in Warm I .Wiirm II ; täierea treptei morfologice deterasä s'a produs in Wiirm II.

F) Lunca dunäreanä. Vine, in fine, lunca dunäreanä sauBalta, acoperitá de groase sedimente fluviale, depuse in timpul nenu.märatelor inundajii postglaciare. Ea e formatä din terenuri nisipoase,sau nisipoase.argiloase, gälbui ori vinejii si cu lentile de prundivrimä'runte. Erodarea väii dunärene in Warm II a avut proporjii destulde insemnate cätre nivelul de bazä scäzut al M. Negre. Aluviunilede pietris märunt $i nisip au o grosime de peste 29 m spre Borcea,längä pod, $i nu li s'a dat de fund ; jar lânga Cernavoda, abia la30 -32 rn s'a dat de calcarul jurasic, care ar forma aci fundulalbiei dunärene pänä agroape de järmul stâng 2). La Calärasi, alu.viunile terasei Wiirm 2 (depuse in W. 1 .W. 2) odihnesc pesteCretacic la 30 m sub nivelul M. Negre. Valea BAH a fost, prinurmare, erodatä in Wiirm II si a fost aluvionatä in Alluvium. Sediamentarea ei continuä si azi, in timpul marilor inundajii. Lunca Du.närei sau Balta are astäzi la Giurgiu o altitudine absolutä de circa16 m ; in apropiere de Oltenija 15 m ; in dreptul Mostistei 14 rn ;in dreptul Cálärasilor circa 13 m ; in dreptul Jegäliei circa 12 m $iin dreptul Cernavodei.Fete$ti cam 11 m. Popinele $i Grädistile dinBaltä sunt resturi de terasä.

Tot in Alluvium se nasc i limanele fluviale : Mostistea, Gä.CAscioarele, pe partea Munteniei ; Oltina, Märleanu, Vede.

roasa etc., pe partea Dobrogei ; iar dovada pentru aceastä vârstäo avem in insusi faptul cä väile limanelor sunt sculptate $i in ultimaterasd C5läraW, a drei vârstä morfologica am dat.o ca Warm II,and, in urma coborärii nivelului de baza al Märii, Dunärea, i im .preunä cu ea, si afluenjii säi îi adâncesc ultima vale, care in Állu.

Vezi Murgoci : La plaine roumaine etc., Plansa 10, profit II i III, laCälärasi i Chiseletu i Em. Prolopopescu.Pache, op. cit. p. 67.

2) M. Dräghiceanu: Studii asupra hidrologiei subterane, Bucuresti, 1895,p. 48. A. Penck In Geolog. u. Geomorpholog. Probleme in Bulgarien (DerGeologe, No. 38, p. 868), vorbind despre limanele fluviale dunärene, afirmä cävalea cu meandre a Lomului la Rusciuc e acoperitä, spre confluenta cu Dunärea, dealuviuni groase de peste 12 m, in care Toula a gäsit o faunä recentä de 4)5 dulce;deci i aici, la gura Lomului, a fost un liman, al cärui fund mergea pänä aproapede nivelul actual al M. Negre, de unde deduce o scufundare epirogeneticä a regiunii

iar

läjui,

1)

www.dacoromanica.ro

- 65 -

vium urmeazä a fl acumulatä, in urma inältärii din nou a niveluluide bazä fatä de uscat.

Concluzie. Pentru a da un tablou real al tuturor teraselorpomenite mai sus, e necesar, in primul rand, a suprima grosimealoessului sau loessurilor ce le acopere §i apoi a raporta suprafafateraselor de sedimente aquatice la talvegul Dunärei, sau, poate maibine, la nivelul mediu al BAH. Obtinem urmätorul tablou (veziprofilul) :

1. Terasa lacusirg din Cadrilater, la circa 120 -145 m,(udine absolutd peste sol ; sau la circa 106-131 m peste Bah' ; soula circa 85 -110 m sub loess ; adecä, in medie, la circa 100 m pesteBaltä. Vârsta ei, ca terasä morfologicá, ar data din Levantinul superior.

2. Terasa lacustrá Mihai Bravul, adecá suprafafa campuluiîiialf dintre Durfäre §i Argq, la circa 80-90 m absolut, sau lacirca 65- 75 m peste BA'S. Vârsta ei, ca teraä morfologicä, ar datadin Giinz, adecä dela inceputul Quaternarului. Nu cuno4em unprofil complet i corect al loessurilor ce o acopere 1).

Fig. 2. - Profil schematic transversal, reprezentând terasele väii dunärene, altitu-dinea lor peste Balt i varsia lor.

Ci= Crefacic. Ps = Pontic superior. D= Dacic. Lc= Calcare levantine.Ln = Nisipuri levantine. Lm = Marne levantine. Ar = Argila rosie.Ls = Loess. G = Giinz. M R = Riss. Wt = Wiirm I.

W2 = Wiirm 11. All = Alluvium. D = Durfärea.

1) Totusi, clap ar fi sä ne orientäm dupä profilul dela Grädistea, dat deMurgoci, ar trebui s deducem prezenta a 4 loessuri i incä a unui orizont nisiposdedesubt. Profilul IV, dat de acelas autor, intre Crucea de Piatr i Frätesti I! so.cam gresit (cu un singur loess si un singur orizont colorat), deoarece avem dovezisigure c, in malul Câmpiei clzla Giurgiu spre Est, existä cel putin patru loessuri(Prolopopescu,Pache). D.I lliescu a gäsit la Frätesti, pe pantä, resturile a doträloessuri, celelalte fiind spalate. In ofice caz, de aci rezultä cä profilul lui Murgoci

Analele Dobrogei 5

si

altia

Mindel.

www.dacoromanica.ro

- 66 -

3. Terasa Greaca, la T0-T4 m absolut peste sol, sau la circa64 - 67 m sub 4 loessuri, adeca la circa 48-'51 m peste Baltä.Varsta ei, ca terasa morfologica, ar data din Mindel.

4. Terasa Chirnogi, la circa 5T m absolut peste sol, sau la

circa 54 m sub 3 loessuri, adeca la circa 39 m peste Baltä. V:rstaei, ca terasä morfologica, ar data din Piss i se paralelizeaza cuBaraganul dintre Ialomita i Dunare.

5. Terasa Coadele, la circa 35 m absolut peste sol, sau la circa33 m sub 2 loessuri, adeca la circa 19 m peste Baltä. Vaista ei, caterasa morfologica, ar data din Wiirm J.

6. Terasa Cáljrasi, la circa 21 m absolut peste sol, sau la circa20 m sub un loess, adica la circa 7-8 m peste Baltä. Vârsta ei, caterasa morfologica, ar data din Wiirm

Z. Lunca aluvial4 actualb sau Balta (in panta), la circa 16 m-11 mabsolut, sau la 0 m dad e luatä ca bazä. Val-Ma ei este aluviaM post.glaciarä §i se sedimenteaza, in continuare, i azi.

In aceste trepte, etajate la 100 m, 65-75 m, 48-51 m, 39 m,19 m i 7-8 m peste Balta, in malurile vii dunärene, putem cititoatä evolutia acestei vai din Levantin pana in vremea noastra. In Sar...matic, intreaga regiune considerata stä sub apele acestei Mari. InMeotic si Ponticul inferior, se produce o exondare a tinutului panä laNord de Märculesti in Bäragan, iar podisul Cadrilaterului, devenituscat, îi schiteaza primele sale Val principale. Tot in post,sarmatic seschiteaza - dupa unii autori - si falia, sau sistemul de falii duna..rene, dupa altii flexura faliata sau numai flexura, care se accentueazädupa Ponticul inferior, and apele se intorc din nou peste fundamen..tul Baräganului si ineacä si o zonä din marginea dunareana a Cadri,laterului. In Dacic i Levantin, transgresiunea apelor progreseaza ; iardin Quaternar incepe o noua exondare in etape, cu pauze, in carelimp se creeaza terasele fluviale ale vaii dunärene, dominate pe dreaptade intinsa terasä levantina. In sfarsit, in Alluvium, valea Dunareijunge din nou sub nivelul de baza i capata un depozit gros de se.=dimente, a caror suprafatä reprezintä lunca actualä sau Balta.

Ar mai fi de observat cá unele cifre, care indica altitudinea te-raselor quaternare peste nivelul Baltii, se apropie de cele din scara

trebueste reväzut pe teren, printeun foraj. Ceeace e mai curios, este faptul cä, peaceeasi planse Murgoci d in profilul IV un singur loess la Frätesti, iar aläturi, in-tr'o sectiune separatä, sub titlul Profil du bord de la plaine â Frätesti", dä 2 loessuri

mai jos un orizont nisipos sub al doilea sol fosil 1

a#

si

www.dacoromanica.ro

- 6Z -

Depérel, in care terasa Günz se aflä la 95-100 m; Mindel la 55-60 m ;Riss la 30-35 m ; Würm la 18-22 m ; iar terasa cea mai recentä,la - 10 m peste talveg. Singure terasele superioare aratä valor; maimici. Am putea deduce oare de aci cä in Quaternarul vechiu s'aprodus o scufundare spre Câmpia Românä ; sau cä in acest rästimpM. Neagrä, nefiind incä in comunicare cu Mediterana, a avut un ni=vel de baz5 al ei propriu ? Problema e prea vastä si prea dificiläspre a o trala aci, unde nu=si aflä locul. Din Quaternarul nou insäparalelismul altitudinilor acestor terase cu cele din scara Depéref estesurprinzätor i aceasta ne clä Inteadevär de gândit.

II. LATUREA M. NEGRE

Aci distingem un tärm räsäritean, de la Constanta pânä la Ca=liacra, si un tärm sudic, sau Coasta de Argint, dela Caliacra pänäla gura Väii=färä=iarnä (Batova). Ambele au in fata falezelor lor depresiunea M. Negre, care=si prelinge apele, intre fundurile adânci sitärmuri, peste o platformä continentald submarinä sau self, in care seobserva väile inecate ale râurilor dobrogene ce curgeau peste acestself in faza sa continentalä. In dreptul Constantei, izobata de 100 inse aflä la circa 120 km, ceea ce ar da selfului o pantä de 0,83 rn lakm. In dreptul capului Caliacra, aceeasi izobatä se aflä la circa56 km, ceea ce ar da o pantä de 1,78 m la km. Curba de 50 m,care trece pe la 8-10 km departe de acest cap, lasd golfului dinfata Coastei de Argint o adâncime inferioará acestei cifre 1). Prinurmare selful se ingusteazä cätre sud.

Din punct de vedere tectonic, M. Dräghiceanu admite la 1895,c5 la finele Levantinului s'au produs indoituri", sau dislocäri tan=gentiale si verticale" ale uscatului spre M. Neagrä. De aceastä staretectonicä este legatä präbusitura M. Negre in partea de Sud" ; te=renul pontic merge pänä in fund, târând cu dânsul capätul final alBalcanilor, cari se sfârsiau in Crimea". La N. de linia Emineh-Cap.Sarici (Crimea), M. Neagra are numai 70-80 m, iar la sud caderepede spre 1000-1800 m 2).

Nu inträin in discutia formärii intregului basin al M. Negre5i a continuarii Balcanilor spre Crimea, sau mai curând spre Ana=lob ; ci ne limitäm numai la tärmurile Cadrilaterului. La 1933 Po=

1) C. Brätescu: PArnantul Dobrogei. Analele Dobrogei vol. I, 1928, p. 10.2) M. .Dräghiceanu : Studii asupra hidrologiei sublerane. Bucuresti, 1895, p. 54.

www.dacoromanica.ro

- 68 -

pescu Voitesti constatä o flexurä" in cuprinsul Dobrogei, detalungulunei linii NtS, ce ar uni Tulcea cu Cap. Caliacra. Dgsa scrie :Zona flexuratä din spre depresiunea M. Negre nu s'a rupt insäpe toatä intinderea ei ; asa c, pe distanta Constanta -Mangalia -Catliacra, ea se mai poate vedea incä destul de bine i azi, redusä insäla o lärgime de numai 3-5 km. Aceastä reducere a ei i, in special,a Dobrogei in lätime, se datoreste faptului cä, in tot timpul Quatersnarului nou fenomenul se continuä i azi treptat cu adâncireapärtilor flexurate si rupte, apele marine au inaintat peste zona fletxurate. Asa se explica faptul cä pe fundul litoral actual al M.Negre se gäsesc incä insemnate prin scobituri väile tuturor apelor cese scurgeau in Quaternarul nou de pe uscat in Mare" 1), ca valeaDunä'rei, Casimcei, Mangaliei, 'efc.

Asupra väilor submarine inecate i asupra epocei când s'aprodus acest fenomen, negam pronuntat i noi destul de clar in altäparte 2). Scriam urmätoarele : Albiile vechi ale räurilor [acoperite dealuviuni in väile fluviale si inecate in Mare, pe self] ar data dinWürm II. Motivul care ne face sä afirmäm aceasta este urmätorulastäzi este o axiom c, in perioadele glaciare, nivelul universal al

Märilor 5i Oceanelor era scäzut cu un numär important de metri(cifrele, rezultate din calcule aprovimative, variazä), din cauza evapoträrii apelor si a imobilizärii lor in irnensele calote si in ghetarii depe glob. Pentru toate râurile de pe fata planetei, prin urmare, fazeleglaciare reprezintä faze de eroziune dire un nivel de bazä mai adânc(afarä de cazul când au intervenit misari epirogenetice negative, sauin cuprinsul muntilor cu ghetari) ; pe când fazele interglaciare repre.zintä faze de inecarea väilor erodate si de acumulare de sedimente(cu anumite exceptii 1), din cauza înälfrii nivelului universal al Mägrilor si Oceanelor in urma topirii ghetarilor si a intoarcerii apelor lavatra lor. In epoca glaciarä Wiirm II trebue, prin urmare, sä ad=mitem c i in regiunea consideralà râurile sitau adâncit väile existtente astäzi pe self, ca säti realizeze un profil de echilibru fatä denivelul de bazä schut al Märii ; iar aceste vai, in epoca urmätoare,

1) Popescu Voitesti: Mangalia. Analele Dobrogei XII- XIV, Cernätqi, 1933,1 - 19. Fig. I, pag. 6.

2) C. Brätescu : Pämântul Dobrogei, p. 10-13 in Analele Dobrogei, vol.festiv 1938 ; Harta geologicä a României, recenzie in Anal. Dobr. 1927, p. 163 -165 ; Geomorfologia Bulgariei räsäritene, recenzie in Anal. Dobr. 1936, p. 174 ;Criterii pentru determinarea vârstei teraselor quaternare, in vol. omagial lui C. Kitritzescu, 1937.

- pi -

www.dacoromanica.ro

- 69 -

alluvialä, au fost *cafe spre gufi i apoi aluvionate. Väile de ero=ziune Würm II, asa dar, trebuie sä se afle sub nivelul M. Negre,tocmai din motivul eustatic de natura climateria pe care loam po=menit mai sus, plus c5 au mai intervenit i oarecare miscäri negativeale scoarfei flexura Voite.Fti - care au aplecat platformele spre sichiar sub Mare".

Dui:A oscilärile repetate, cu pauze, ale scoarfei pe verticalä, incare s'au creat nivelurile de eroziune i terasele din regiunea de W.a M. Negre, - a urmat - dupä epirogenisti o miscare opusä, descufundare, care a creat limanele Ucrainei, României i Bulgariei,precum i luncile mlästinoase spre guri ale vailor din dreptul mun=tiler Strangea. Pe când aceastä scufundare s'a produs in fata far%

mului inalt thraco=bithynic din spre M. Neagrä de=alungul unei falii,färä ca Marea sä se fi extins in paguba uscatului, mai spre nord,in loc de falie avem dupä A. Penck o incovoiere sau o fie=xurä a uscatului, in urma cAreia gurile väilor fluviale au fost trans=formate in golfuri. Flexura aceasta a dpätat proportii mai mari inNord, in cuprinsul golfului Fidonisic, decât spre Sud 1). Dela Cons=tantinopole Ong la gura Donului, prezenta limanelor si a luncilor flu=viale mlästinoase, - independent de structura geologica a coastelor,

apar i in domeniul platformelor mai vechi, dar i in acelaal regiunilor cutate, si lipsa lor la coastele Caucazului i Anatoliei,s'ar explica, dupà A. Penck 2), mai curând printr'o mare scufundareepirogeneticä, sau eventual printeo tendintä de lärgire a basinului M.Negre atre N. si W., de natura thalasso=geneticä in sensul luiKober 3).

Totwi, oscilärile eustatice ale Maribor in cursul perioadelor glasciare si interglaciare au devenit o axiornä si partea lor nu se poatenega in crearea de limane ; asa in cât tärmurile actuale ale M. Negreîi pot afla o infelegere mai completä din cercetarea at& a miscäriloreustatice, cât i acelea ale scoartei terestre : falii, flexuri, miscäri epi=rogenetice.

Vezi §i A. Penck : Geolog. u. geomorphol. Probl. in Bulgarien. Der Geo.loge, 38, 1925.

W. Penck: Grundzüge der Geologie des Bosporus, 1919.I. Cvijic': Das pliozäne Flusstal im Siiden des Balkans Abh. k. k. geogr.

Ges. Wien, VII, 3, 1908, p. 42 ff.s) A. Pend( op. cit. p. 868.3) L. Kober ; Der Bau der Erde. 1921, p. 49.

-

- -

- eaci -

'1

www.dacoromanica.ro

- TO -

Prezenta färmului Dobrogei dinspre M. Neagrä la actuala liniese datoreste, prin urmare, la trei cauze mari : eustatismului pozitivpostglaciar ; flexurei uscatului spre räsärit si abraziunii marine allu#viale, la care s'ar mai putea adáoga, ca. o cauzá ajutätoare, surpareamalurilor din cauza structurii, apelor subterane si a cutremurelor.

1. 6aracterele färmului r5s5ritean al Cadrilaterului, delaConstanfa la Caliacra, pe o lungime de circa 100 km, sunt urmä.toarele 1) :

a) Este un tärm cu faleze si cu limane, unele izolate completde Mare prin perisipuri si de aceea au un nivel mai schut i o sa#linitate mai crescutä ; allele, din cauza izvoarelor puternice care le ali#menteazä, comunia cu Marea prin gârle sau portite, au un nivelceva mai ridicat ca aceasta i o salinitate scäzutä, sau sunt indulcitecu totul.

b) Pe anumite portiuni de litoral aceste faleze sunt duble din cauzastructurii si apelor subterane care, izvorând sau mustind in maluri,la contactul intre loessurile quaternare de deasupra si argilameabilä bazalä, determinä surpäri importante si crearea unor prispeneregulate, pe care le caracterizAm drept terase false. Acesta e cazulintre Constanta si farul Tuzla.

c) In toatä lungimea sa, acest färm nu aratä faleze mai 'Mahede 40 -45 m : pietroase la capul Caliacra i in apropierea sa i lutoasepe cea mai mare intindere, cätre Nord.

d) Temelia falezelor o formeazä stratele de marne i calcaresarmatice care, in sectiunea lor naturalä NS., aratá ondulatii slabe,determinând in fata anticlinalelor capuri, care, abradate, lasä stâncisubmarine peste care spumegA Marea si oferà primejdii navigatiei pelimp de ceatá, iar in fata sinclinalelor, bai cu pläji nisipoase, pealocuri acoperite de alge marine.

e) In partea sa de miazg.zi, in special in zona satului Surtuchioi,coasta prezintä fenomene de surpare i lunecare, care iau proportii e#norme, creind mici insule, peninsule i golfuri cu ajutorul malurilor siblocurilor näruite 2).

1) C. Brátescu : Coasta de räs5rit a Constantei. Anal. Dobr. VII, 1926 ;Profile quaternare in falezele M. Negre. Bulet. soc. geogr. LII, 1933, p. 24-61 ;Falezek M. Negre intre Carmen Sylva i Schitul Costinesti. Anal. Dobr. XVI,1935 ; Pämântul Dobrogei. Anal. Dobr. vol. fest. 1928.

2) Lemi: Studiu asupra litoralului Sabla.Ecrene. An. Acad. Rom. Bucuoresti 192T.

;.

imper.

-

www.dacoromanica.ro

- T1 -

f) Este un ram ajuns aproape de maturitate mai spre Nord, darneajuns incä in aceastä faz5 de evolutie cätre Capul Caliacra, unde mareastä Inca in contact direct cu faleza vie.

g) In fine, este un tärm nefavorabil pentru navigatia modernä sicere lucräri tehnice costisitoare peritru adaptarea sa acestui scop.

2. Coasta de Argint, care se intinde dela Capul Caliacra pandla gura Batovei, pe o lungime de circa 36 km si de aci se continua'pânä la Varna pe incä vreoo 25 km, are caractere ceva mai deosebite :

a) Este un tärm cu faleze inalte M.A. de limane panä la Ecrene.Dela Ecrene spre Sud limanele reapar ; insä acolo unde sedimentareafluvialä a fost mai vioaie, aceste fimane au fost complet sedimentate(Batova, Camcic etc.). Lipsa limanelor la Coasta de Argint se datooreste in primul rand lipsei unor väi adanci i lungi de eroziune flu:vialä, precum i structurii.

b) Pe portiunea dintre capul Caliacra si Cavarna falezele suntvii, cu atât mai vii cu cat ne apropiem de Caliacra, asa in cat nicinu rämâne loc pentru o poieca pe la piciorul lor, unde bate Marea.Dela Cavarna spre Apus, sub falezele podisului inalt se formeaza unsoiu de prispá din näruituri, care mai ales dela Balcic spre Vest caopätä proportii enorme, oferind infätisarea unor blocuri uriase de podisazute in trepte panä in Mare. Vâlsan1) a voit sä vadä in aceastä prispäo terasä marinä inältatä oblic ; insä argumentele aduse de noi intr'unstudiu anterior 2) sunt suficiente spre a inlätura gresala acestei con:ceptii. Am explicat acolo formarea acestei prispe foarte accidentate prinstructura podisului dobrogean in aceastä parte, prin nivelul panzelor deape subterane ce ies in coastä i prin cutremurele violente ce bantuieregiunea i ioam determinat i varsta ei destul de recentä. Nu abraoziunea marinä, ci gravitatia este agentul principal in crearea niveluluiaccidentat dela Balcic. Aceastä prispä se fdrmeaza i astäzi, Coastade Argint fiind Inca in faza regresiunii. Actualele faleze marine dintreCavarna i Caliacra pot fi socotite ca malul stang, In regresiune, alväii Mihäileni!--Cavarna ; iar restul Coastei de Argint n'ar fl de cattot laturea stangä, in simtitä regresiune, a väii principale a Batovei. Mao

1) G. Viilsan: Sur une plateforme littorale en Roumanie. Bul. Soc. geogr. LIV,1935, p. 19-31 si LVI, 1937, p.

9) C. Brälescu : Contributiuni la studiul Coastei de Argint si a Vaii.färMarnä(Batova). Anal. Dobr. XVIII, 1937. Vezi si recenzia din Anal. Dobr. 1936, pag.180-184.

www.dacoromanica.ro

- 72 -

terialul surpat, mkinat de valuri si târât de curenti 1), se aflä asernutpe fundul golfului ce inainteazä pânä la Varna, un golf putin adânc,in crearea cäruia cresterea eustatia a nivelului Märii dupä epoca WarmII, scufundarea regiunii spre E si E, faliile superficiale, lunearile,surpärile, cutremurele si abraziunea Märii au avut un rol capital. GolfulVarna, dupä Geller!, nu e deat continuarea spre E a väii de ero.ziune a Provadiei, care in trecut isi gäsia confluenta cu Marea mullmai departe, spre Räsärit, dupä cum falezele dela S de Varna pänäla cap. Emineh, märturisesc o stare de regresiune litoralä, datoritä a.braziunii, de 6 -? km dela locul initial al tärmului din Pliocen.

Geller! 2) mentioneaz5 cä, in podisul dobrogean dela N. deVarna, placa sarmatia stä peste nisipuri si prundisuri fluviale prezsarmatice, care la Golema Franga ating o grosime de circa 100 m.Placa nu aratä dislocäri tectonice, ci se aplead numai in pantä maisimtitä spre N.E, in pantà ceva mai slabä spre E. La W de Sün .bey, baza plkii sarmatice e la 330- 320 m, lar la Climentinovo -25 km spre N.E - la 120 m, insä grosimea depozitelor sarmaticecreste in aceeasi directie. Paula bazei prin urmare coboarä circa 8 mla km. La Tracata, peste marnele cu Spaniodon, care formeazä falezespre Mare de circa 100 m, vin nisipurile si prundisurile presarma.lice, groase de circa 150 m. Baza pläcii sarmatice stS aci la 250 m.Prin urmare, haza coboarä dela Siinbey la Tracala, in direc fia W.E,dela 330 m la 250 m, sau 80 m la 25 km, sau 3,2 m la km, Cu oasemenea pantä, baza Sarmaticului ar cá.clea la Balcic la 63 m pestenivelul Märii - de fapt e ceva mai jos -, iar la Caliacra la circa14 m sub fata Märii, ceea ce ar 'Area prea putin. Totusi, calculândpanta generalä a prispei de sub Coasta de Argint, in directia W.E,am gäsit o inclinare de 3,3 m la km, ceea ce concordä surprinzätorcu aplecarea W.E a bazei sarmaticului, fapt care devine hotärâtor inexplicarea genezei acestei prispe.

Spre N de Varna, la coasta Märii, placa sarmaticä se spargein sloiuri si .blocuri peste suportul de nisipuri si prundisuri presargmatice, iar aceste blocuri näruite si lunecate capätä de regulä o aplegcare inversä, cAtre podis, adecd spre N.W. La Chestrici (N.E deVarna) sloiurile au o aplecare de 300 spre N.W ; ele au scoborât

1) Vezi RI C'iocârdel : La circulation générale des eaux de la Mer Noire. Bul.Soc. geogr. LVI, 1937, p. 216-229.

2) J. F. Gelled : Die Neogenbucht von Varna und ihre Umrandung, 1929.Räspandirea acestor nisipuri si prundisuri nu e continuä.

-

www.dacoromanica.ro

i

) ,Ì

..^

---------------------

LEGENDAPe laiurea Munieniei: G = Giurgiu, B = B

noaia, F=Frätesti, D = Daia, P= Prundu, G =-- Greaca,C = Chirnogi, MB = Mihai Bravul, G = Grädistea, CCoconi, Co = Coadele. C = Cälärasi, RN =-- Radu Negru,.1 = Jegälia.

Pe dreapia Dunärei: P = Pirgos, R=Rusciuc, T=Turtucaia. P =Popina =Vetrina,S = Silistra, R = Rasova.

Pe rnarginea de S. a lerasei lacusire levanline: B = Basarabov, CV = rvena Voda,NS = Novo Selo. T =-- Tetovo, I =- lurucler, 0 = Orman Besevli, C = Cisla hioi, H = Hagi,faclar, C = Covangilar, CM = Cara Mehmetler, A = Ahmatlar, Ca = Cas lar, Cu = Cufalcea,A = Asfatchidi, D = Dalgiler, B = Bbsna, H = Haschioi, G = Golebina, Cocina, K --= Casimir,B = Babuc, Br = Bräcima Ienichioi, Ca =-- Caraorman; E Esechioi, A = Allman, V = Vlahii.

Pe valea Lomului: Kr = Krivina, LA = Lomul alb.Pe valea Provadiei 0 reg. vecinä : $ umla, A = Ababa, K = Kaspicean, V = Vincean, P -= Provadia,

S = Sultanlar, TA = Turc Arnautlar, I -=- Iasitepe, Co = Coslugea, D = Devnia, Sb = Siunbei, Cl = Clementinovo.In lungul márii: V = Varna, T Tracata, K = Kestrici, E = Ecrene, B = Balcic, C = Cavarna, Gs Gbiaur=

Suiuciuc, S = Surtuchioi, K Caiabeichioi, M Mangalia, CS = Carmen Sylva, C = Constar-4a .

In interior: M = Megidia, NV = Negru Vodä, CH = Ceair Harman, B = Bazargic.

f--""

/-

. .7I

---/.

HARTA CADRILATERULUI111 C. Br. 1938

=--

=--

=--

=

= ---

www.dacoromanica.ro

-- Z3 -

elela 250 m pâtiä la 150 m altitudine, nisipurile si prundisurile preasarmatice servindu.le drept plan de lunecare. Aceste lunecäri creazdun relief cu spinki paralele, cu välcele, cute, zone de strivire, trepte

Lärgimea zonei Morale cu asemenea dislocki este laChestrici de 4 km ; mai la N se ingusteaza la 2 km ; spre granitä la1 km si astfel se continua pänä la Balcic, unde se mentioneazä deToula 1), dar nu dispare complet spre E, cki se continua' pânä laCavarna, unde suprafata de contact intre Sarmatic i formatiuneasubjacentä se aflä sub Mare. In partea Bulgariei, sloiurile näruite seväd pe alocuri i suprapuse, sau inalecate ; iar in alte puncte, celece sunt in imediata vecinkate a podisului, îi pästreazä orizontalitateastratelor, dar sunt dzute in jos cu tin numär de metri, cum am congstatat si noi cazuri la Balcic. Am deduce din pozitia lor c frân#gerea i lunecarea lor e cauzaid de falii superficiale, ce n'ar mergemai jos de suportul lor neconsistent i irnbibat de ape subterane. Ince priveste vârsta acestor dislocki, Gellert inclinä spre Una miopliocenä, ceea ce nu ne pare convingkor. Frângerile si lunecarile seproduc care un gol, care poate fi Marea sau fundul unei väi deeroziune. Am arätat cä in valea Batovei fenomenul este relativ re .cent, dela flnele Quaternarului ; iar dacä l.am considera mio.pliocen,ar insemna c valea Batovei isi atinsese ina de atunci adäncimeasa actual i cä tärmul Märii se afla tot de atunci pe locul actual,ca sä ofere golul spre care sä se produca lunecarea, ceea ce niciGellert nu admite, cel putin pentru coasta dela S de Varna, undementioneazä o regresiune litoralä de circa 6-7 km din Pliocen pâriäazi. Aria de räspândire a fenomenului pledeazä pentru o origine re=centä, ca si în cazul pintenului Lungul din valea Batovei.

Prispa dela Varna pkiä la Cavarna este o prispä determinatáde structurä §i ea are o pozitie oblicä aceeasi ca si a stratelor -fatá de nivelurile de eroziune. Dacä am racorda.o - cum face Vâl.san cu fundurile limanelor Bolata i Sabla, atunci ea ar iei incapátul de E de varstä Warm II, iar in capátul ei dinspre Varna,unde se aflä la peste 100-150 m, pliocenä, ceea ce ar fi o ab.surditate. Terase marine, dacä au existat in tärmul dobrogean, ele audispkut prin regresiunea malurilor ; dar putem urmári fragmentar,eorespondentul lor, adecä terasele fluviale i nivelurile de eroziune, inväile mari ocupate de limanele marine, spre ex. la Mangalia, ca

' F. Toula : Geolog. Untersuch. im östl. Balkan. II. Abt. Denkschr. Wien,Akad. d. Wiss. math.-nat. Kl. LIX, 1892, p. 43T.

indlecari.

-

i

-

-

zi

www.dacoromanica.ro

- 74 -

la Mamaia i Taaul, dar nu i la Coasta de Argint. Orawl Varnasiä pe o terasä de vale fluvia151) la 24 m peste sol, täiat5 in depoozife neogene §i e acoperitä de circa 5 m de argile i lufuri quaternare,de culoare cenu§ie i ro§catä, cu intercalki de nisipuri fine §i concretiuni calcaroase, sau pe alocuri numai de nisip argilos. Värstaacestei terase, studiat5 §i de Petrbok 2), este dat5 ca mitteldiluvial".Gelleri3) o mentioneaz5 ca apartinând nivelului Varna", cäruia îi

altitudinea de 20-40 m i pe care crede c5.1 poate urmäri i latärmul Märii dinspre Sud. Totu§i, A. Penck 4) mentioneaz5 c5 supra,fetele joase de nivelare ce insotesc tärmul dela S de Varna, nu sedatoresc abraziunii marine ; ele se pot urmäri clar, ca suprafete deacela nivel, i departe in interiorul continentului i s'ar datora altorcauze. De bunä seam c in nivelul Varna" trebuie s vedem douäterase quaternare ; insä ele nu se pot racorda in nici un caz cu prispaoblic5 dela Coasta de Argint, cäreia, urcând continuu dela Cavarnaspre W, i s'a dat la gura Batovei 80 m i ar atinge, prin urmare,in regiunea Varnei nivelul de 100-150 m dela fata Märii, socotitde Gellert ca pliocen.

Pentru aceea, putem caracteriza Coasta de Argint ca o coastä

1) Dupä harta lui M. Liloy, in curbe de nivel, vSzutä de mine in Muzeutarheologic dela Gimnaziul de fete din Varna si dupä mäsurätorile cu aneroidul,cute de mine in jurul lacului Devnia, in vara anului 1929.

2) Pelrbok: Problèmes des depôts quaternaires marins des environs de Varna-Vetniku statn. geol. ustav C S R. 1925. - De la stratigraphie et paléontologie dupleistocène près de Varna. Bull. internat. Sc. Boheme, 1925. - Les travertins d'eaudouce contenant une faune marine près de Varna. Ve§tn. etc. 1927. - In profilul Idin art. Dela stratigraphie etc.", autorul gäseste urmätoarea structurä a terasei Varna,in malul dinspre Mare al Grädinii publice : la baza : calcar tertiar ; apoi 0,25 mprundi quartos; 2-4 m argilä alburie ; 2 m loess galben (färj altä mentiune, decka faunei ce o confine) ; 0,50-1 m cernoziom si solul actual. Orientându-se numaidupS criteriul faunistic, autorul declarä (p. 3) : je ne peux pour le moment deter.miner de façon definitive rage de cette assise dans le système pleistocène, par suitedu manque de decouvertes importantes soit de mollusques caractéristiques pour ledegré, soit de restts ostiologiques". Dacä la terasa Varna autorul dä altitudinea decirca 20 m" peste nivelul Märii, la celelalte profile dinspre Galata, Trakata, St.Devnia etc., el neglijeazä cu totul acest criteriu de orientare. In profit VI, pe malulde S al lacului Devnia, menfioneaz5 2 loessuri, dar nu Om dacä e aceeasi terasä.

3) Gelled: Op. cit., p. 39 si 79-80.4) A. Penck : Op. cif., p. 867 scrie : Würde man nicht wissen, dafi die

Fuliflächen sich in das Innere des Landes hinaus fortsetzen, so würde man meinen,eine alte marine Küstenterrasse vor sich zu sehen".

(15

f.

www.dacoromanica.ro

- 75 -

färd limane i terase, dar cu faleze duble pe o anumitä intindere,provocate de regresiunea mai rapida a partii sale superioare decâta celei inferioare.

La statia Varna se mai pomeneste si o ierasa" marinä, inferi.oar5 ca altitudine celei mentionate mai sus. Hochstätier ii d in510

timea de 10-13 m, fiind format5 la baz5 din marne nisipoase#calca#roase i bancuri mai tari de calcar ; iar Toula, mentioneaz5 si el laW. de Varna, pe malul de S A lacului Devnia, prezenta unor de,pozite marine foarte recente, ca si cele dela Burgas, si le trece i inharta sa geologic5 cu indicatia depozite marine postpliocene (aparitieizolat5)" 2). Vârsta acesfeia n'ar putea fi decât Wiirm II i erodareaei verticalä s'ar putea sincroniza cu erodarea fundului limanelor Bo.=lata si Sabla. Pe laturea dunäreanä i-ar corespunde terasa Cälärasi ,

iar terasa fluvialä a orasului Varna, inaltä de circa 19 m sub depo.zitele eolice, s'ar putea sincroniza cu terasa Wiirm I Coadele.

c) Din punct de vedere structural, Coasta de Argint apartinein intregime Sarmaticului. Numai spre W, dire granita Bulgariei sidincolo de granitä, apar sub Sarmatic formatiuni miocene mai vechi :stratele de Ciocrac si cele cu Spaniodon. Dup5 Popescu Voilesti3),sunt reprezentate in falezele Coastei de Argint toate etajele Sarmati#cului : Volhynianul, Basarabeanul si Kersonianul, dintre care cel mij.=lociu, format din calcare organogene si oolitice albe, formeaza pere#tele abrupt al coastei, dela Caliacra pânä la Ecrene, da un as0

1) Hochsteiler, apud Toula, in Denkschr. k. Akad. Wiss. Wien, 1692, p.

429 : 30-40 FuR".2) F. Toula: Geolog. Untersuch. im östl. Balkan. Denkschr. etc. 1896, p.

279, scfie : Ich bringe nur das interessante Auftreten von ganz jungen Meeresab.lagerungcn im W. von Warna, am Südufer des Devno-Sees zur Ausscheidung, einesStrandsees, dessen Abschnürrung vom Meere, ebenso wie diejenigen der Strandseenin der Umgebung von Burgas, erst in jüngster Zeit erfolgt ist. Ob ein Zusammen.hang jenes Vorkommens mit dem Auftreten ganz junger Meeresablagerungen vonecht mediterranem Charakter an den Dardanellen besteht, welche ich in diesem Som.mer selbst zu beobachten Gelegenheit hatte, bleibe vorerst dahingestellt". $i mai de,parte, la pag. 280 : Der Vollständigkeit wegen sei auch der von mir gemachtenAnnahme gedacht, daR die Mytillus.Sandnester südöstlich von Warna diluvialenAlters sein könnten".

Terasa aceasta inferioarä, care ar putea fi Warm II, ca prispä morfologicä, afost studiatà si de Peirbok. Vezi observärile, indoelile i datele acestuia in De lastratigraphie etc.", 1925.

3) Popescu Evolutia geol. si paleogeogr. a Pämânt. românesc. Cluj,1935, p. 124-125.

si,i

Voiteffi:

1)

www.dacoromanica.ro

- 76 -

pect argintos, in contrast cu albastrul Märii, aspect admirat de toticälätorii i dupa care s'a si dat denumirea coastei. Panze de apesubterane, intercalate la diferite niveluri, dau nastere la izvoare, dintrecare cele mai importante sunt cele din vecinätatea orasului Balcic,unde i spargerea podisului in blocuri capätä proporfii mari.

d) Coasta de Argint urca continuu dela capul Caliacra, undeMa la circa 45 m peste nivelul Märii, 'Ana la N de Varna, atingandla Cavarna peste 100 m, la Balci! peste 200 m, la Ecrene, la gra.nila 252 m, iar deasupra Varnei 345 m. Suprafata podisului cadespre E cu o pantä de 6,2 m la km, in limp ce stratele Sarmaticuluicad cu o pantä de circa 3,3 la km.

e) In fine, si Coasta de Argint are insusirile unui farm nefa=vorabil pentru navigatia modernä, ca i pentru legatura feroviara directa a porfului cu interiorul, din cauza micii adancimi a Márii langämal si a marei inaltimi a podisului peste Mare, cu care vine in conitact prin faleze enorme. Balcicul stä cuibarit pe näruituri sub acestefaleze, iar orasul Cavarna s'a refugiat sus pe podis.

III. LATUREA DE S.W.

In aceasta parte Cadrilaterul e märginit de Valle opuse ale Pro..vadiei i Lomului Alb. Nu cunoastem un studiu amanuntit de mop,fologie asupra finutului strabätut de Lomul Alb 1). Valea aceasta edeterminata, in directia sa, probabil de bolta din Deliorman si de in.clinarea stratelor i suprafetei podisului prebalcanic are Dunäre. Arfi o vale normalä consequentä. Insä valea Provadiei, .cel putin injurnatatea sa dinspre Mare, este determinata tectoniceste si, prin uromare, reprezinta o limitä bunä a sloiului Cadrilaterului morfologiccatre miazazi.

Raul Provadia izvoräste din regiunea colinelor dintre RazgradSumla. El dreneaza aci linutul dintre podisul cretacic al Delior.

manului i podisul Sumlei. Cumpana apelor, ce desparte basinuldunärean de cel al Märii Negre, si care pana aci are o orientare

1) F. Toula, in Untersuch. im östl. Balkan (Denkschr. etc., vol. 59, 1892,p. 411 si 414), mentioneaa cä spre Pirgos, 11 km dela Rusciuc, sub calcarelecu orbitoline apar cele cu requiemii, pe când la Dunäre nu apar, probabil din cauzaunei falieri a podisului, care, prin säpäturile dela Giurgiu, s'a vAzut câ coboar5 intrepte faliate sub Câmpia Românä (vezi Dräghiceanu, op. cit.). De asemenea maiobservä câ intre Krasen i Besarabov, localitäti asezate in valea Lomului, ar existaclare Verwürfe" in bancurile aproape orizontale ale calcarelor cu requiemii.- Ace14autor mai constatä falii intre Iantra i Lom (p. 410).

-

.

pi

www.dacoromanica.ro

- TT -

dela E la W, se incovoaie printre obâpiile celor dou5 rani opusesi se indreaptä spre miaz5zi, afre Balcani.

De Ia izvor pânä la localitatea Caspicean, valea Provadiei nuaratä nimic deosebif. De la Caspicean insä, pan5 la confluenfa cuIaila-Dere, in apropiere de Vincean, avem o vale de sträpungere cucaracter epigenetic. Räul ki faie in calcarele Cretacicului superior(Turon, Senon) un canion, ocolind sau nesocotind o depresiune perioferia dela Nord, erodatä mai târziu pänä la marnele hauteriviene $icalcarele valanginiene . din regiunea Iasi4epe. Marfori destul de intin$idin vechiul acoperi$ de Cretacic superior dominä, spre N de canion,platforma lasidepe, care, cu formele sale mature, sculptate in strateleboltite de fundament $i märginitä spre E $i W, dar si spre N si Sde o platform5 mai veche, terminatä cu adevärate cueste dispuse indom, - are mare asemänare cu reliefurile in butonierä, deci cu oPays de Bray.

Dela confluenfa cu Iaila..dere, valea coteste spre S0E $i se an:gajeazä in canionul Provadiei. Pe aceastä porfiune ea este o vale de:terminatä tectoniceste in lungul unor dislocäri longitudinale $i trans..versale. In tot parcursul säu, dela Caspicean la confluenfa cu Ana:dere, râul Provadia lasá spre Sud o AA mare unitate morfologic5,Provadiisca planina" care, dupä structur5, este o cuvetä sinclinaläaplecatä catre räsärit $i drenat5 in interior de Ana.dere. Marginilede N, W si SAX/ ale acesiei cuvete se rerminä prin cueste, dea.supra arora apar, pe anumit5 lärgime, suprafefe structurale 1) ; asac5, prin foate acesfe caracfere, Provadiisca planina oferä, pânä la unpuncf, o mare asemänare cu podisul Babadagului din Dobrogea deN, care $i el e o cuvetä sinclinalä 2), orientatä NW-SE, fermi-natä prin cueste 3) $i drenat5 prin mijloc, are lagunele Märii, derail Slava.

La cotul cel mare din spre S. al v5ii Provadia se aflä mareadepresiune fectonic5 dela Sulianlar, umplutä azi de sedimentele unuivechiu golf si mai apoi liman marin. Pänä la lacul Devnia de sus,valea e sträbätutä de dislocäri paralele, longitudinale si transversale,despärfind spre E. o nouä mare unitate morfologic5 : Avrensca pia:nina". Aceasta nu mai oferä structura in cuvefä, ci mai curând indom, stratele sale având o aplecare spre periferie, iar râurile o dis.

1) J. F. Gellert, op. cit.3) I. Simionescu, op. cit.3) Nordon, Morphologie dobrogéenne. Melanges. Paris, 1930, p. 30-31.

www.dacoromanica.ro

- 78 -

pozitie radiala divergenta din spre axa Avren -Qalata. Intre Avrenscaplanina de la Sud si inaltul podis dobrogean de la N., terminat cupräpastioase cueste ce privesc cu fruntile lor Balcanii, se intercaleazäo largä vale tectonica, ocupatä in ¡recut de un golf de Mare, iar inprezent de cele douä limane Devnia, care continua" spre uscat golfulVa rna.

Contrastul structural intre cuveta plaiului Provadia si bolta plaiuluiAvren de la Sud pe de o parte, iar de alta podisul Dobrogei, care.silasä stratele in pantä intinsä spre NE, E i N, catre Dunäre si Mare,pe flancurile bollii descoperite prin eroziune in regiunea Iasi.tepe, -face ca valea Provadiei, insotita de atâtea accidente tectonicehate aspecte morfologice, sa fie o buna limitä spre S. a Cadrilate .rului morfologic. Varsta disfocarilor, precum o arata 5i Gellert, desigur c e mai tarzie de cat regresiunea sarmatica i, probabil ca,mergând paralel cu cele din valea Dunarei, s'au accentual si maiFarziu, dupa Ponticul inferior si poate chiar si in Quaternar.

In valea Provadiei si regiunile vecine, Mat spre DeliormanDobrogea meridionalä, cat si spre Balcani, Gellert a distins un nu .mar de cel putin T niveluri de eroziune, a caror varsta la unele esteInca discutabila 1).

1. Nivelul superior, care spre Balcanii centrali i Cotel formeaza o platformä intinsä la circa 600 m altitudine absoluta, dar maispre N. a limas numai sub forma de corneturi, cfupa care s'ar puteareconstitui, - in cuprinsul Dobrogei meridionale se continua, pe substratele Sarmaticului inferipr, printeo suprafata de peneplene fosilä,acoperitä de nisipuri si prundisuri fluviale presarmatice, discontinuimai deasupra de stratele Sarmaticului inferior. Varsta sa este pre.sarmaticä.

2. Nivelul Akrikes, care formeaza suprafata cea mai inaltä apodisului dobrogean de sud, de pe la 300-320 m in sus si se continua

spre Balcanii rasäriteni si in Strangea. Vârsta sa e posterioara re .gresiunii sannatice, durând probabil pana in Ponticul inferior, in carerastimp Cadrilaterul si Bäraganul pana in valea lalomifei erau exon=date, fiind lipsite de depozitelele meotice i pontice inferioare.

1) I. F. Gellert: Die Neogenbucht von Varna u. ihre Umrandung, Leipzig,1929 si Die Oberflächengestaltung des Balkans in Ostbulgarien. Leipzig 1933.

Wilhelmy: Die morphologischen Probleme der Neogenbucht von Varna. 1932.C. Bratescu: recenzia dela p. 161-175 in Analele Dobrogei, XVII, 1936.

Vârsta nivelurilor o däm dupä convingerile noastre actuale.

$i vas

$i

si

si

www.dacoromanica.ro

79 -

3. Nivelul Gerdeme, la circa 240-180 m in Bulgaria, aparesub formä de prispe la piciorul cuestei dobrogene din S., sau subformä de platformä intinsä in regiunea Iasi=tepe, ca si in plaiurile dela S. de valea ProVadiei. In Deliorman si Dobrogea ocupä suprafatacea mai mare a podisului i s'ar putea denumi platforma mijlocie",in raport cu cea anterioarä, mai inaltä, de la cunwäria apelor dinBulgaria. Värsta sa ar fi, probabil, din Ponticul superior, DacicLevantinul inferior, când lacul pliocen din Cârnpia Românä inainteazä

peste o buzä a Cadrilaterului.4. Nivelul Keremitlic, la 100-150 m in Bulgaria, ar fi Le .

vantin superior si lui îi corespunde, pe laturea dunäreanä, intinsa te .rasa levantinä, larga pänä la 20 km, care incepe la Rasova si se ter=minä spre W de Rusciuc. Exondarea acestei terase s'ar putea singcroniza cu orogeneza Valahä din Carpati, care a ridicat prundisurilelevantine inferioare din Mägura Odobestilor la peste 1000 m

5. Nivelul Aptarazac, la circa 80 si 60 m, dupä Gellert : arfi mai curänd Quartenar .vechiu : Griinz i Mindel i s'ar paraleliza,pe laturea dunäreaná, cu terasa Mihai Bravul i terasa Greaca, aaror suprafatä sub loess si peste Baltä stä la altitudini mai mici, inurma scufundärii realizate in câmpia Românä.

6. Nivelul Varna la circa 40 si 20 m, dupä Gellert, soco=

tit la Varna ca rnitteldiluvial", dupä criteriul faunistic al lui Peirbok,ar fi mai precis Quaternar nou ; Riss i Würm I si s'ar paialeliza,pe laturea dunäreanä, cu Terasa Chirnogi i Coadele.

T. Terasa. maridá din imprejurirnile Varnei s'ar putea sincro=niza cu terasa CAlärasi (7- 8 m peste Baltä) si ar data din Wiirm II.Tot in Wiirm H se rod albiile räurilor, acoperite azi de aluviuni in

väile fluviale i inecate in Mare pe self 1).In Alluvium, urmeazä apoi formarea de golfuri si apoi de li=

mane 2), din cauzele mentionate mai sus.

1) Gellert poate urmäri valea Provadiei pe fundul Märii numai 'Ana la iso,batha de 25 m, din lipsä de härti marine anfänuntite.

2) De altfel, formarea de golfuri si limane a avut loc si in alte perioade in-terglaciare ale Quaternarului, potrivit cu oscilärile eustatice ale nivelului Märii Negre,care, in perioadele glaciare au inlesnit adâncirca väilor de eroziune fluvialä, iar in celeinterglaciare inundarea bor. In ce priveste nivelurile si mai ales terasele de la Varna,socot c ele au nevoie de o cercetare mai temeinic5 si nu unilateralä in ce privestedeterminarea vârstei lor pe baze faunistice.

inältime.

-

si

www.dacoromanica.ro

IV. LATUREA DE NORD: VALEA CARA-SU

Pe linia acestei väi, in lungul cäreia o cale feratä uneste Cergnavoda cu Constanta, peninsula Dobrogei atinge cea mai mid in.gustime - circa 62 km - intre Dunäre si Mare, dacä facem abstractiede limane ; si tot in zona acestei väi profilul vertical dobrogean N-Satinge o maximä deprimare, având pe cumpäna apelor din apropierede Constanta abia 57 m, ar in apropiere de Cernavoda circa 100 m,in limp ce spre capätul de N. si de S. pesfe 450 m.

In dreptul acestei väi, acolo unde prelungirea ei se uneste cuprelungirea in Mare a faliei Peceneaga-Camena, Dunärea diluvialä(Wiirm II), a cärei albie se poate urmäri pe selful submarin,schimb5 brusc directia N-S intr'una W-E ; si tot in dreptul acesteizone, foragiile dela Märculesti si Bucuresti au dovedit o importantädeprimare, prin scufundare, a fundamentului Câmpiei Române. Zonade fracturi, ce insoteste cursul W-E dunärean pela marginea plat:formei cretacice prebalcanice, se manifestä in Dobrogea ca axä geogsinclinalá in regiunea Väii Cara-Su. Dacä scufundarea acestei axear fi cäpätat proportii, am fi ajuns la aspecte aproape icientice ca celedintre M. Neagra si Marmara la Bospor.

Valea Cara:Su, ca fenomen morfologic, a fost predestinatä geoglogiceste in asezarea sa actualä. In lunga perioadä a Cretacicului, tärmulMärii, care acoperea Dobrogea meridionalä, s'a tinut la o linie cevamai la Nord de aceastä vale ; iar uneori un golf, ce venia din spreCâmpia Românä, se intindea peste o parte din basinul ei. De si morgfologiceste valea incepe a se schita abia dupa regresiunea sarmatid,totusi traseul ei se presimte geologiceste ind din era secundarä. Degpozifele antecretacice din Dobrogea de Nord nu apar nideri la luminäin Dobrogea meridionalä, ci se opresc la aceastä vale.

In Titonic tärmul Märii se afla cam la linia Peceneaga-Camena,läsând spre N. un uscat.

In Valanginian, Hauterivian §i Barremian färmul, retras maispre Sud, rämâne multä vreme cam pe linia Topalu-Mamaia.

In Apfian, marea cretacicä se retrage de peste Dobrogea megridionalä si inainteazä numai un mic golf din spre Câmpia Românäpeste regiunea din jurul Cernavodei '). Acum se inaltä i bolta din

1) G. Macovei: Comunicare in sed. de la 28 Ian. 1911. Däri de sem5 Inst.geol. Rom. II, 1910, p. 61-65. La baza Aptianului, peste calcarele barremiene era.-date, apar la Cernavoda prundisuri feruginoase cu stratificare torentialä, reprezentândconul de dejectie al unui ráu ce aducea material din spre Nord. Prundisuri de varstä.

- 90 -

www.dacoromanica.ro

- 81 -Deliorman si se produc onduläri pronuntate in formatiunile barrerniene,orientate in general in directia cimmeric5 ; iar intre Barremian i for,matiunile suprapuse se observä pretutindeni o clarä discordantä.

In Albian, golful Cernavodei inainteazA spre E. pana in apro.pierea Constantei, iar spre S. pânä la paralela Turtucaiei.

In Cenomanul inferior, golful Cernavodei se mai micsoreazä ;in schimb un al doilea golf sau brat de Mare inainteazä din spre M.

Fig. 3. Har1a paleogeografida Dobrogei

1. Tärmul Märii in Titonic2. Valanginian3. Hauterivian4. Barremian9. Maestrichtian

Dupä Macovei-Athanasiu.

3! .1.-

19 it

Neagrä actualä, peste albia sinclinalä ocupatä azi de podisul Babada,gului, imediat la N. de linia Peceneaga-Camena, unde rämâne pänäla inceputul Senonului superior. Din aceastä dispozitie a celor douggolfuri, unul pätrunzând din spre E. ca un cui in Dobrogea de N. sialtul pätrunzând din spre W. in zona väii Cara.Su, rezult c incadin Cenoman se schiteazA tendinta de a se creea o pantä generalä in,versä a celor douä regiuni dobrogene, dintre care, azi, cea de la N.

aptianä mai apar i in dreptul ins. Hinog, la S. de Cernavoda, apoi pe valea Cara:Su,.in dreptul statiei Siligny, pe parka de N i in cotul de SE si, in fine, pe valea Ti-brinului si Defcei, incepând din dreptul satului Seimenii Mici pânä la Tortoman;unde insä prundisurile bazale aptiene rämân in profunzime.

Analcle Dobrogci 6

,

A

www.dacoromanica.ro

- 82 -se aplracä spre Mare, iar cea de la S. spre Câmpia Rorriânä, prencum neno aratä mersul cumpenei apelor i lungimea ref elei hidrografice.

In Turonul superior, golful Cernavodei dispare, dar rämâne acelal Babadagului.

In Maesirichilan dispare definitiv i golful din geosinclinalulBabadagului ; in schimb Dobrogea meridionalä intrà din nou sub Mare,iar tärmul se stabile* la N. de valea CaraoSu, cam pe linia Capin

Fig. 4. Haria paleogeograliaa Dobrogei

5. Tärmul Märii In Aptian6. AlbianZ. Cenomanul infer8. Turonul superior

Dupä Macovei-Afhonasiu

dava-Tasaul (vezi schitele de 11110').In Tertiar, de patru ori Marea inainteazä peste Dobrogea merin

dionalä 2), dar numai in douä ränduri apele ei tree si spre Nord dezona väii CaranSu.

Odatä in Eocen, când peste o suprafatä de abraziune postnsennonianä Marea Numuliticului inainteaiä un golf sau un brat, al cäruitärm de NE se gäsia cam la o linie Capidava-Sud Techirghiol.

Dupä G. Macovei et I. Athanasiu: L'évolution géologique de la Pourna.nie: Cretacé. Anuar. Inst. geol. Rom. XVI, 1931.

2) Popescu:VoiteVi: Evolutia geologiconmorfologid a Pämântului rornânescCluj, 1936, p. 61 (Fig. 25) ; 8Z ; 93 (Fig. 2Z); 116 ; 11? (Fig. 28) 124 ff.

I I Ltgli I I gpik.)1.

W71.4011-10II II h

, ,,

www.dacoromanica.ro

- 83 -

Faciesul continental al Numuliticului ne aratä pânä unde se intindeaspre Sud insula dobrogeanä dela Nord. Pe o suprafatä triunghiularä

scrie G. Macovei märginitä la W. de Dunäre, la S. de ValeaCara=Su pânä la Caratai (Nisipari), iar spre NE de o linie ce arpleca in directia NW dela aceastä din urmä localitate, pe la N. deDocuzol (Cuza Vod5), Derinchioi, (Dropia), Taspunar (Silistea), Boascic(Dunärea) pânä la Dunäre la Calachioi (Capidava), dea=supra formatiunilor jurasice i cretacice, o serie de depozite cu caracternet forential", a cäror grosime .ajunge, dupä cât se pare, pinä la100 m si care reprezintä conurile de dejectie ale unor forenti ce draumaterial din rocile reliefului de la Nord. Deasupra acestor depozite segäseste mai totdeauna acoperisul sarmatic ; iar vârsta lor, indiscutabilä,a fost stabilitä de acelas autor in valea Cimelii (intre CernavodaSaligny) ca fiind lutefianä 1).

A doua oarä in Sarmalic, când iransgresiunea acestei Mari a=copere, ca un brat larg de apä, toatä Dobrogea meridionalä pânä lamarginea zonei sisturilor cristaline verzi, la N. de valea Cara=Su, dincolo de care Dobrogea nordia rämâne ca o insulä.

Caracterizatä astfel, din punct de vedere geologic si paleogeosgrafic, ca o zonä litoralä a unor Märi secundare i tertiare ce veniaudinspre Sud, sau ca axä a unui golf ce inainta din spre West ; iardin punct de vedere morfologic, ca o zonä de deprimare i incheie=turä intre douä mari unitäti Dobrogea de Nord de o parte si dealta Cadrilaterul in sensul dat de noi acestui cuvânt ValeaCara=Su ne mai sugereaz5 si oarecari comparafii cu Bosporul, iarDobrogea cu platforma thracokithynicA grandia si parvis assimilare licet.

Dacä strâmtoarea Bosporului, ca vale transversalä ce sträpungepragul thracokithynic, se poate asemäna mai curând cu defileul du=närean deacurmezisul pragului carpatokalcanic, in schimb valea Cara=Su, care taie transversal pragul dobrogean, ne poate ofefi mai multep'uncte de asemänare cu Bosporul, atât din punctul de vedere j geosmorfologic, cât i economico.anthropogeografk.

Defileul dunärean uneste dou5 mari depresiuni : Câmpia Pano.=niei si Câmpia Românä, care au fost funduri de Märi, dar au de=

1) G. Macovei: Asupra extensiunii Numuliticului in Dobrogea. Däri de searnäInst. geol. Rom. III, 1912, p. 111-115. Cum vedem, i aici sub sarmatic vin de.pozite fluviale de prundisuri i nisipuri, ca i in podisul dobrogean din spre Varna,numai cä acolo ele sun! intercalate intre Sarmatic si dep. cu Spaniodon, pe când acivârsta lor este data ca lutetiana.

-

- -

- intiinirn,

si

www.dacoromanica.ro

- 84 -

venif uscat in Quaternar ; valea Cara, Su une$te $i ea douä maridepresiuni, dintre care una,' Câmpia IRomânä, e uscat, iar cealaltä eocupatà de M. Neagrä ; Bosporul une$te douä depresiuni ocupateambele de Märi.

Prin Bospor curg doi curenti marini de sens opus ; prin deofileul capafoobalcanic un fluviu ; pe valea CaraoSu Ina drenatà inperioadele glaciare de un rau, se aflä astäzi numai un liman fluvialin proces de disparifie ; i niciodaiä Dunärea n'a trecut pe aci ca säajung5 la Mare, cum färä succes a ineercat a o afirma R. Sevasiosiar acum de curand J. L. Wilser 2) Panä in MindeloRiss, Bärägganul vecin era doar ocupat de lacuri, bälti $i delte, iar terasele dunäorene din malul Borcei nu pot fi duse mai departe de epoca RissoWürm I $i Warm I-Würm II, ca terase de acumulare ; a$anu gäsim, in evolutia morfologica a regiunii, momentul cand fluviul

destul de recent in aceasta parte $i din ce in ce mai tank cucat mergem mai la vale, - sä fl trecut peste podi$ul dobrogeartspre Mare,

La N de zona CaraoSu, Dobrogea septentrionalá este constiotuitä din roce paleozoice $i mezozoice ($isturi cristaline verzi, Devon,PermooCarbon, Trias, Iurasic i Cretacic) ; in limp ce Dobrogea meriodionalá $ioa primit in Sarmatic ultimul acoperi$ tertiar i numai spreDunäre o zonä, largä pariä la maximum 20 km, suportä sedimentepliocene. La E de Bospor, platforma Bithyniei este formatä si ea dinroce paleozoice $i mezozoice, in limp ce la W de strâmtoare, plat,forma ihracia stä acoperitä in bunä parte de Sarmatic $i numai spre

1) R. Sevasios: L'ancien Danube â travers la Dobrogea. Ann. Sc. Univ.Iassy, IV, 3-4, pag. 226-234, 190T si Bullet. Soc. géol. France, 190T. VeziEm. de Marionne: Reponse â l'hypothése de M. Sevastos. Bullet. Soc. géol.France, 1908.

2) J. L. Wilser: Die stratigr. u. tekton. Stellung der Dobrudscha etc. eeolog.Rundschau, XIX, 1928, 3, pag. 209 : Die Donau, die früher über Czernavoda-Constantza ins Meer mündete". Dovada cea mai bunä c5 niciodatä Dun5rea n'a¡recut pe aci spre Mare, este insusi faptul c5 väile afluente axei Cara.Su se orien.teaz5 toate calm W (spre SW cele din N si spre NW cele din S) ; pe când, dac5ar fi fost väi afluente unui brat de Dunäre, ele ar fi trebuit s5 se orienteze spre E(spre SE cele dela N i spre NE cele dela S), ceeace nu e cazul. i totusi, acesteväi sunt foarte vechi ; ele au inceput a fi schitale in podis imediat dup5 iesirea aces.I uia din Marea Sarmalic5, pe când Dun5rea nici nu exista ca fluviu pe lângä Do.brogea, ceeace arat5 c5 panta initialä a podisului era dela Cump5na apelor spre de.presiunea Câmpiei Române i fluviul n'ar fi putut iesi la mare peste un podiimpotriva pantei.

c5

-

si

www.dacoromanica.ro

-liforalul M. Marmara sedimente levantine îi tivesc o buzä ingustä.Din acest punct de vedere, depresiunea Câmpiei Române s'ar puteaparaleliza cu depresiunea M. Marmara.

Sloiul dobrogean este mäginit spre lunca dunäreanä de un sis:tern de falii, in lungul cärora s'a produs o importantä denivelare intrecele douä regiuni vecine ; iar spre Est, o largä flexurä coborâtsub nivelul Märii câmpiile bräzdate de väi fluviale, transformându:le.in self cu vi inecate ; gurile de vai au devenit golfuri, apoi limane,iar unele coline au ajuns insule in Mare, in lagune limane.Sloiul thraco:bithynic este märginit spre M. Neagrä, deopartea Bosporului, de o falie aproape rectilinä, in limp ce spre Marmarael se scufunda usor, ineandu.si väile fluviale i câmpia dominatä decornefuri, care au devenit insulele arhipelagului Prinkipo. Din acestpunct de vedere, depresiunea Câmpiei Române spre Dobrogea s'arputea paraleliza cu depresiunea M. Negre la Bospor.

Ambele sloiuri, i cel dobrogean si czl thraco:bithynic, aratäînlfri succesive cu pauze in Pliocen i Quaternar, dovadä nivelurilelor de eroziune terasele fluviale sau marine.

Ambele sloiuri au suferit dislocki, aplecki inteo parte si di:formäri, care au cauzat disonante intre panta generalä a podisurilor

directia väilor fluviale. Sloiul thraco:bithynic se apleacä spre Mar:mara, in timp ce vechea vale fluvialä a räurilor Kiathane i Alibey,unite in Cornul de Aur, se indreaptii spre M. Neagrä. Sloiul dobro:gean, la S de valea Casa:Su, inclinat la origine dinspre E spre W,dupä curn aratä si directia väilor principale, se apleaa azi dela W laE, impotriva drenärii initiale. Insäsi valea Cara:Su are la obarsie cola5T m, pe când la gura dinspre Dunke, la Cernavoda, podisul stä lacirca 100 rn.

Ambele sloiuri au suferit in Alluvium o subinersiune marginalä,care le:a transformat gurile väilor fluviale in golfuri si mai apoi in li:mane. Submersiunea aceasta este, desigur, in primul rând de naluraeustatia dar i agentul epirogenetic a contribult inteo oarecare mä:surä. In limp ce insä valea fluvialä a Bosporului, in urma proceselorde submersiune, a evoluat Oa la rolul unei strâmtori marine, - va:lea Cara:Su n'a putut evolua deck pânä la proportiile unui liman, ceocupä aproape 2/3 din cingkoarea Dobrogei.

Din punct de vedere mortologic, alât regiunea Bithyniei cât siDobrogea de Nord sunt niste peneplene cu corneturi ; in limp ce re:

85

i.a

i alta

si

siin

si

www.dacoromanica.ro

- 86 -

giunea thracia vecinä, ca si Dobrogea meridionalä, sunt niste pene:plene tipice, inältate si bräzdate de väi adesea in canion.

Nu e locul aci a duce paralela prea departe. Existä, desigur, sideosebiri. Insä, dupä cum culoarul Bosporului reprezintä drumul de scur0gere al bogätiilor unui imens hinterland euxinic, tot asa si culoarul väiiCara:Su reprezintä drumul de scurgere al unui bogat hinterland ro:mânesc. Deosebirea stä numai in proportii. $i dupä cum la capätulmeridional al Bosporului infloreste, prin asezarea sa, marele oras Con:stantinopole, tot asa la capätul räsäritean al väii Cara:Su infloreste, totprin asezarea sa, cel mai important port maritim al României, Constanta.Säparea unui canal Cernavoda-Constanta pe:ar indreptäti sä afirmäm- mutatis mutandis - cä valea Cara:Su este Bosporul României, iarConstanta, Constantinopolea româneaseä, ambele orase amintind, prin

,numele lor, pe acelas impärat romano:bizantin.Din punct de vedere economic, dupä cum Dobrogea de Nord

este märginitä de 2 culoare : Galati-Sulina si Cernavoda -Constanta,tot asa Cadrilaterul este märginit si el de 2 culoare : Rusciuc -Varnasi Cernavoda- Constanta. Pentru aceea, dupa toate aceste consideratii,Valea Cara:Su se poate socoti drept ramä si limitä Mire cele douä mariunitäti dobrogene.

V. PODISUL CADRILATERULUI

Spre a fi inteles in aspectul säu actual, trebueste cercetat dinpunct de vedere al altitudinei, Al pantelor si al formelor variate care:imodeleaz5 suprafata.

A. Inältimea maximä a Cadrilaterului se tine Mire 450-495 min jurul basinului superior ai päräului Devnia pänä la obârsiile Pro:vadiei si Lomului Alb. Aceastä inältime isi are o primä explicare intectonica regiunii. Se mentioneaz5 in literatura geologico:geografica deun anticlinal Ruscitic:Varna sau - dupä propunerea fui Murgoci -de un anticlinal Turtucaia, inlocuif azi prin expresia bolta Delior:manului". Inteadevär, privitä din punct de vedere morfolOgic si tiromäritä dupä curbele de nivel, suprafata Cadrilaterului ne apare ca oboltä foarte largä, asimetricä, ce se apleacä, prelung si usor, clinspreculmea sa orograficä spre NW, N, NE si E, adicä in spre Dunäresi Mare, si brusc eätre valea Provadiei. De aceasta dä märturie siorientarea retelei hidrografice si a väjlor ce bräzdeazä podisul. SpreDunle cade pänä la + 120 m ; spre Mare, la .coasta de räsärit, pänäsub + 50. In urma eroziunii, bolta aceasta, cam dela granita româno:

www.dacoromanica.ro

- 87 -bulgarg spre cumpgnä apelor, îi descopere fundamentul ei cretacic ;in limp ce cgtre Dungre i axa Cara..Su, dar i eatre Valea Prosvadiei spre Varna, depozite terliare, (eocene, miocene, iar la Dungresi pliocene) îi acopere flancurile aplecate.

Bolta morfologicä ii are originea inteo veche boltire tectonicä,de värstä cretacicä, care mai tärziu s'a accentual, provocând discor%dante in stratificare i diformäri ale podisului de naturg epirogeneticä.In regiunea Iasi.tepe din Bulgaria eroziunea a mers pânä la stratelevalanginiene, peste care au Minas câtiva martori cu acoperisul cre..facie superior. Calcarele valanginiene, slab vglurite, îi apleacä stratelemai repecle spre W, S i E si mai slab cgtre Nord ; asa cg, dupgGellert, ele par a forma sub podisul Deliormanului un soiu de crestettectonic, care a avut o mare influentg asupra sedimentärii formatiu,nilor mai tinere.

Spre E si NE de regiunea Iasi.tepe, Cretacicul superior (Turon$Senon) formeazg o placg de calcare i marne ce cad spre NE si clanastere, spre W, la cuesta ce doming valea Devnei.

Gresiile eocene de deasupra formeazä o noug placg cucarea stire E si SE, iar in apropiere de Coslugea spre NE.

Marnele miocene inferioare cad spre E in podisul dela N deVarna, intre Sünbey i Gevrecler.

Stratele de Ciocrac se apleacg spre E si SE.Stratele cu Spaniodon cad de obiceiu spre NE. $i tot spre

NE îi au panta lor genera1 i aluviunile de nisipuri i prundisuripresarmatice de deasupra, ca i placa sarmaticg, cu care se termingseria stratigraficä maring in Cadrilater. Baza acestei pläci, precum s'aarä'tat mai sus, coboarg spre È cu 3,2 m la km (intre Siinbey i Tra

. cata); iar spre NE, cu circa 8 m la km (nitre Sünbeynovo). Toula afirmg cä la E de Balcic, in dreptul unei saline Morale,la 5 km spre rgsgrit de oras, stratele cad cu 6° spre NE 1).

Prin urmare, inclinarea diferitelor formatiuni, ce acopere flanculde E al boltii calcarelor valanginiene din regiunea Iasi.tepe, este spreNE si E i, la unele, i spre SE. Spre N de aceeasi regiune,clinarea se face aire depresiunea Câmpiei Române 2). 0 inclinareslabä irebue sä existe i spre NW de regiunea Tasi.tepe, in echo curge

F, Toula, op, cit. In Denkschriften etc. 1892, p. 43T.2) S'ar pärea cä la o linie Silistra-obär§ia Provadiei am avea o usoarä spi-

nare, dela care stratele pliocene se apleacä slab. cele din josul fluviului spre NE, iarcele din susul fluviului spre NW.

aples

i Climentis

ins

1)

www.dacoromanica.ro

- 88 -

Lomul Alb. Tou menfioneaza cä, intre Iic1ar i Saitangic (spreobarsia Provadiei), stratele cad spre ESE ; la stafia Saitangic ele cadspre NW ; pela km 128 dela Rusciuc ele#s orizontale ; iar la Ca#ralar (100 km dela Rusciuc), cad spre W. Intre Srebarna simuslar tot Toula gäseste c stratele de calcare cu Nerinee se apleacaspre WSW cu 50-1002). Din aceste date rezultä c bolta Delior#manului se apleacä usor si are Rusciuc.

Aceste pante stratigrafice, ca i pantele morfologice ale Delioromanului, scot bine in evidentä forma de boltä largä asimetricä a re#giunii si explic5 bine directia consequentä a väilor roase de rauri,precum i devierea spre NE a cursului Dunärei dela Rusciuc la vale,precum a arätat#o i Murgoci.

Bolta Deliormanului panä la marginile sale a suferit, in cursulepocilor geologice, numeroase osciläri si diformäri pe verticalä, dincare pricinä Cadrilaterul se poate socoti drept un finut clasic al mis#arilor epirogenetice, in care transgresiunile si regresiunile marine s'ausuccedat in repefite randuri, ceeace se vadeste bine atat prin lipsaunor termeni stratigrafici, cat i prin discordanfele dintre formafiunilegeologice.

Din punct de vedere morfologic, pe noi ne intereseaza indeosebimiscärile epirogenetice si diformärile platformei Cadrilaterului ince#pand dela regresiunea märii Sarmatice incoace. Din acest punct devedere, distingem îi Cadrilater douä regiuni : una la W, care arcoincide grosso#modo cu Deliormanul i alb la E, care ar coincidecu stepa Dobrogei panä la valea Cara:Su.

1. In regiunea Deliormanulifi, altitudinea suprafafelor, schim#bärile de pantä i refeaua hidrograficä ne dau indicii spre a distingetrei platforme principale :

a) Plaiforma superioarg, dela cola cea mai inaltä, care se apropiede 500 m, pang la aproximativ curba de 300-320 rn, este o regiunemai accidentatä (coline), mai redusä in suprafará i cu o dispozifie raodialä divergentä a refelei hidrografice, care lasä impresia cä se orien#teazä consequent pe parade stratigrafice i morfologice ale unei bolfi,care boltä e intreagg spre miazg#noapte, dar spartä i muscatä adancspre miazäzi, are valea Provadiei, eat din cauze tectonice, cat si erox

1) F. Toula, Geolog. Untersuch. im östl. Balkan, II. Abt. Denkschriften etc.vol. 59, 1892. p. 417.

2) F. Toula, Geolog. Beobacht. in der Gegend von Silistria. Jahrbuch k, k.geolog. R. A. LIV, 1904, p. 11.

Doi#

www.dacoromanica.ro

- 89 -

vive. Aceastä platformä reprezintä cea mai inaltä suprafatä a boltiiDeliormanului, rnodelatä de agentli exogeni intre regresiunea 04. Sar.4natice §i sfársitul Ponticului inferior, interval de timp in care apele sereträseserä spre Nord, in Câmpia Românä, pânä dincolo de Märcule$ti.

b) Platforma medie cuprinde suprafata Deliormanului dela apro.ximativ curba de 300-320 m pânä la marginea superioarä a terasei

Fig. 5. - Profil N-S 'Mire Dunäre i Krivnja pe Lom.

Fig. 6. - Profit N-S intre Turtucaia si Valea Lomului Iâng5 Rasgrad.

Fig. T. Profil NE-SW infre Silistra i obärsia Lomului.

lacustre levantine, adicä pânä pe la curba de 180 m. Pe aceastä supra.aproape toate vâile care ies din platforma superioar îi schimbä

brusc direcfia, devenind, din radial divergente, paralele are Nord. Sesimte, prin urmare, crearea tectonica a unei pante noi cAtre Dunäre,spre miazIrnoapte. Vârsta acestei platforme ar data din Ponticul su.perior pânä la finele Levantinului inferior, interval de limp in care re.giunea Bäräganului se cufundä, iar apele pliocene inainteaz5 spre Sud,acoperind transgresiv i o zonä a Cadrilaterului, care spre cumpänaapelor se inaltä. Ca efect aI acestor schimbäri tectonice, pe platforma

-

fatä,

www.dacoromanica.ro

90 -

medie apare o generafie nouä de väi, unele afluente ale celor vechi,allele independente, deschizându.se direct in apele pliocene dela Nord,La o cercetare mai amänunfitä a suprafelii acestei platforme, se potdistinge trei trepte slab distanfate, care apar i in profile, mai ales inparka centralä si räsäriteanä a Deliormanului.

c) Plalforma inferioarä, sau mai bine zis ferasa lacusirg levanling,despre care s'a tratat suficient anterior, ocupá suprafafa din spre Duoflare a Cadrilaterului, cuprinsä intre curbele 150-120 m la fafa soolului, peste loess. Am aratat caracterele refelei hidrografice din aceastäplatformä :

a) schimbarea directiei väilor la trecerea lor din platfornia mediepe cea inferioarä, la unele clam cu 90° i, ceeace e mai curios, nuspre E sau NE, ci spre W i NAXT, impotriva cursului dunärean,cum este cazul cu valea Demirbaba dintre Turtucaia i TurcoSmil ;b) confluenfa unor väi secundare cu cea principalä imediat sub maroginea platformei medii si c) aparifia unei generafii nouä de väi ce oocut:4 numai terasa. Vârsta acestei platforme inferioare ar data din Leovantinul superior, când regiunea se inaltä epirogenetic, in limp ce îr

Carpali se produce orogeneza valah5 1).2. In regiunea Cadrilaterului räsäritean, incepând ceva mai la

W. de linia Varna -Cernavoda spre Est, distingem alte caractere.Aci apare numai plalforma mijlocie, care nu se mai g5.;este in wozarea ei initial:4. Ea aratä o diformare, o aplecare ciudatä, dar expliocabilä, care o pune in disonanfa cu refeaua hidrograficä mostenitä-

Cumpbna apelor dintre Dunäre si Mare se arcueste larg intreFlärsova i obârsiile Provadiei i Lomului Alb, imitând arcul descris-de Dunäre intre gura Ialomifei si Giurgiu. Ea repreziniä, de fapl,spinarea de maximh eleva fie a bolfii asimeirice a Deliormanului irrprelungirea ei pe flancul de NE pâng la linia Cara-Su, asa cumera aceasig spinare inainie de diformarea platformei.

a) Spre E. de aceasiá cumpäná de ape, Väile din Cadrilater auo orientare generalä spre NE, cätre axa Cara-Su, prelungitä in Mare-Ele au fost, de bung seamä, la origine consequente. Astäzi insä pantapodisului dobrogean, la E de cumpAna apelor, cade spre E, are M.Neagrä ; si tot are E, ba chiar. i cätre SE, se orienteaz5 prelungirile

Dovada cä §i dupä Levantin regiunea a suferit diformäri, cauzate de mi§cäorile pe verticalä §i de slabe presiuni tangentiale, este §i faptul cä stratele pliocene suntdupä G. Macovei, toate ondulate.

')

www.dacoromanica.ro

-9 rsubmarine ale acelorasi väi inecate pe self 1), ceea ce ne indeamnä adistinge douä faze in realizarea sensului drenärii fluviale a regiuniio fazä mai veche, cu panta generalä a podisului din aceastä parte spreNE si o fazä mai nouä existentä in Wiirm II , când Valle depe câmpia räsäriteanä, devenitä in Alluvium self, se intorc spre E si SE.

Väile dela Coasta de Argint insä se orienteaza chiar in podispre E si SE cStre golful intrat in uscat pâtiä la Varna. Râul¡ova, care pe aproape jumätate din lungimea sa se indreaptä conserquent spre NE si si=ar avea o continuare fireasa peste poliile yercine are valea Mangaliei, - coteste brusc spre räsärit, 'kite() directieparalelä cu Coasta de Argint. Pe cumpAna secundarä de ape ce des.=parte väile ce se indreaptà, uncle spre aceastä Coastä, altele spre NE,.existä o slabä spinare de podis, a cärei aripà de Sud s'a scufundatsi a fäcut loc unui golf, a cärui inaintare in uscal, spre W, si=aravea o explicare i in dislocärile tectonice depe valea lacurilor Devnia,dislocäri prelungite probabil í in Mare.

Valea Mangaliei i celelalte cu orientarea spre NE ne apar azi,in raport cu panta generalä a podisului, ca väi usor monoclinale,careosi mentin vechile directii in care .s'au incätusat, in loc sä meargädire E sau SE, conform cu noua pantä a podisului, asa cum mergpeste self.

b) Spre W de cumpäna apelor dintre Negru Vodä (Cara.-Omer)-Palas Consianta, observäm de asemenea o rästurnare de pror

a podisului tot cätre E sau chiar SE.Pe o linie la S de valea Cara=Su, avem dela W la E urmätoa .

rele cote descrescânde : 158 m spre Dunäre, in vecinätatea Rasoveiapoi 135 rn, 130 m, 85 tri, 5T m pe cumpäna apelor si circa 30 mlâng5 Mare, la S de Constaro.

Pe linia Rasova-Agigea : 158 m aproape de Dunäre ; apoi spre

SE : 147 m, 131 m, 110 m, 83 m pe cumpäna apelor, TO m si 30 mla Tuzla (vezi fig. 8).

Pe linia Allman -Mangalia : 150 m aproape de Dunäre ; apoi

156 m, 134 m, 125 m, 100 m pe cumpäna apelor si 65 m la N deMangalia.

Pânä la realizarea unei härti mai precise a izobatelor selfului românesc alM. Negre, lucrare ce cade in sarcina Marinei Regale Române, folosim izobatele aa

cum apar in harta Atlasului Inst. geol. al României. Credem cä, grossomodo, ele-s

exacte si pot fi utilizate.

Bar

fil

;

-

;

-

8

www.dacoromanica.ro

-92 -In toed' aceastä regiune, väile dunkene, care.si au obârsiile mai

in apropierea Mkii, se orienteazá convergent cätre Balta Ialomitei,spre o linie ce ar prelungi axa CaraoSu in Bärägan. T9tu§i, paniapodisului cade invers, dela Dunke spre Mare, a§a kick cum=pána apelor nu se mai allä pe suprafata cea mai inaltä a podisului,ci regiune deprimalá ulterior prin scufundare. In urma acesteischimbäri, väile afluente axei Cara.Su au cäpätat un profil transverosal asimetric, cu pante povarnite in chip de cueste" ce privesc spreapus. Värsta acestei diformäri i rästurnki de profif a podisului Ire=buie sä fie, de asemenea, anterioarä epocei Wiirm II, and Valle con-,finentale isi schimba orientarea in prelungirea lor peste self si poatefi pusä in leg5tur5 cu procesul de adâncire al basinului M. NegrecAtre SE. Partea Dobrogei, cuprinsä intre o linie sudic5 Rasova-

Fig. 8. - Profil W.E Intre Dunare si Mare, din vecinatatea Rasovei pânä laInstitutul dela Agigea. Liniile punctate reprezintä talvegul

NegruNoc15- Sud Mangalia si valea Cara.Su dela Nord, in caream gäsit mai evident procesul acesta de rásturnare de profil, pare azi

regiune asezatä si mai bine consolidatä de at restul Dobrogei sipoate c5 de aceea cutremurele mai slabe nu o inceara asa de des,precum se vede din studiul colegului I. Popescu. i poate c5 aplecarea eispre SE, pusä in legáturá cu adâncirea in aceea§i direche a basinului M.Negre, sä se fi indeplinit in rama formatä pe deoparte de linia Pe=ceneaga-Camena, de alta de o linie Buzeu-Mangalia, mentionatäde Popescu Voifesti, ambele orientate NW-SE, ca si sloiul cuprins'Mire ele si ca §i cutele zonei cristaline a §isturilor verzi.

In concluzie, eu concep acea axa de . maxima' elevalie", dusäde Popescu Voiresii pe o linie Balcic Mácinului, mai curândca o ax5 dela care spre Est s'a produs o incovoiere, o aplecare largaa podisului spre M. Neagrä si a dat nastere la pomenita rästurnarede profil, in disonantä cu direcha väilor fluviale. Aceastä axä ar cä=dea, in Cadrilater, ceva mai la W. de linia Varna -Ciair Harman-Cernavoda. La W si SW de aceastä linie, pänä la cumpäna apelordin marginea Deliormanului, cotele podisului cresc normal mereu ; la

Indio

cider.

o

www.dacoromanica.ro

- 93 -

E de aceastä linie pänä la cump5na apel& din Caliacra si Constanta)cotele podisului scad anormal mereu ; asa incät e clar c5 aceastä cumrpänä a apelor spre S. de axa Cara=Su, s'a läsat in jos odatä cu por

af1ândurse asfäzi, impotriva legilor eroziunii fluviale, mai apropiat5de nivelul de bazä mai adânc din spre M. Neagrä, deaf de cel maiinalt din spre Dunäre. Inteun tinut de roce permeabile cum e Cardrilaterul, ea se g5seste, de sigur, pe locul ei initial, dar trädeaz5, prinanomaliile sale, stäri altimetrice diferite in trecut.

3. Stilul sculptural al podisului. Vrednic de mentionat e i faptulc5, in cuprinsul Cadrilaterului morfologic, se pot distinge trei stiluriprincipale in cizelarea scoartei prin eroziunea linear :

a) Stilul platformei superioare : radialslobat. Aci relieful penin=sular desface din el martori insulari, mai ales spre Sud, incotro suntorientate si povârnisurile repezi, infocmai ca niste cueste si unde, cumrpäna apelor s'a mutat mai spre Nord, gratie eroziunii regresive maivioaie a väilor cu pant5 mare si cu nivelul de baza mai adânc dinspre V. Provadiei ; iar schimbarea brusc5 a directiei unor v5i, cume cea de la E. de Aboba, ne fac sä bänuim i cazuri de vechi capturi.

b) Stilul platformei medii si inferioare din Deliorman i vestuldistr. Constanta : sfil arboresceni, de p5dure equatorialä in etaje, cumai multe generatii de väi ramificate, care dau regiunii infätisarea uneitexturi destul de bogate. Infätisarea aceasta ne duce la concluziain ¡recut Deliormanul s'a bucurat de un regim climateric mai ploiosdecât Dobrogea rAsäritean5.

c) Stilul stepelor intinse din districtele Caliacra si Constanta,cuprinse intre cumpäna apelor si M. Neagr5 : stil de b;ir'ggane tabulare-cu textura rar5 si spintecate de v5i uscate ce se orienteaz5 transversal=oblic pe actuala pant5 a podisului. (Vezi harta).

VI. VAT, CANIOANE, POLII, GROTE, IZVOARE VAUCLUSIENE,APE SUBTERANE

Podisul Cadrilaterului, din cauza structurii sale calcaroase, nèofer5 multe i variate aspecte carstice.

1. Väl i canioane. V5ile fluviale, in apropierea limanelor dunärrene in jud. Constanta, apoi in cuprinsurterasei levantine si spre mar-ginea platformei mijlocii in Durostor, precum i in apropierea MäriiNegre in districtele Constanta i Caliacra, îi incaluseaz5 meandreleadâncite in canioane inguste, adânci si cu povârnisuri präpästioase, bachiar la unele cu pereti. Cu cal ne apropiem de obârsii, väile devin

distil,

.

cä si

.

www.dacoromanica.ro

- 94 -

de regulä mai largi si mai domoale, cu caractere mature si chiar se=nile spre pärtile kr superioare. Existä totusi i unele exceptii. In flan=

-curile kr se observä, la unele, niveluri de eroziune sau ¡erase, ce s'arputea paraleliza i sincroniza cu cele dela Dunäre si a cär' or värstädateazä din Quaternar. Ele îi asteapfä incä tratarea kr amänuntitä înfr'o monografie. Prundisurile cristaline, rare de altfel, ce se observäpe unele din ele, pot proveni fie din prundisurile si nisipurile fluvialepresarmatice de origine balcanicä, fie chiar din formatiunile mai vechi.Adâncirea eroicä a väilor pânä la 100 m si mai mult, dacä calculämpânä la fundurile lor de sub aluviunile dunärene, s'a produs prineroziune in perioadele glaciare si se pate pune in legaturä atât cukältarea epirogenetica a Dobrogei, cat i cu scäderea sacadatä a ni=velului Märii in cursul acelorasi perioade ; iar inecarea lor spre guri,uncle s'au format golfuri si mai apoi limane, prin creare de grin=duri si perisipuri dateazä, in aspectul lor final, de dupä epocaWiirm II, adicä din Alluvium. Tipice ca vi in canion avem, spreMare, valea Mangaliei i Bolata, dar i valea Mihäileni-Cavarna laCoasta de Argint ; iar spre Dunäre, väile ce se deschid spre lima=nele Vederoasa, MArleanu, Oltina, GArlita si allele mai dinspre apus.Gura Lomului a fost si ea, dupä A. Penck, un liman, azi complectcolmatat ; iar valea Batovei e un vechiu canion lärgit prin proceseenorme de surpare i lunecare a stivei de strate' sarmatice peste unsuport putin consistent, dupä cum dau märturie enormele blocuri cá=zute in jos si aplecate, cum si dislocärile constatate de noi in pintenulLungul (Uzungeala) dela N. de satul Teche.

Putine din aceste väi mai au astki ate o cureluse de ap5 curgä=loare, mai ales in regiunea cu päduri cu cismele ; dar foarte raresunt acelea care reusesc sä ajung5 pAnä in apele colectoare. Cele maimulte sunt complet uscate, din cauza fundamentului poros si strabätutde fisuri si nu curg deaf temporar, dup5 caste o ploaie mai bogatä.La unele se observä, pe fundul lor, un soiu de polii inguste si foarte

despärtite intre ele prin praguri, asa c5, dacä terenul ar fi im=permeabil, ar putea forma o serie de lacuri lunguete insirate peTipice, din acest punct de vedere, sunt väile ce se deschid in lima=nul Vederoasa (Sarpele si Limpezisul) i valea ce se deschide in I.Oltina. Fenomenul se datoreste circulatiei apelor subterane si disolváriicalcarelor. El apare si in nordul väii Cara=Su, langä cumpäria ape=lor de la W de Mamaia.

2. Poliile. 0 altä caracteristica a suprafetii Cadrilaterului sunt

väi.

-

si

lungi,

www.dacoromanica.ro

95 -

poliile asociate si mai rar izolate. Grupa cea mai importantä se afiäin regiunea Negru Vodä (Cara.Omer), unde se numärä T polii marifärä scurgere superficialä. Cea mai meridionalä, de formä lunguiatädrenatä din frei pärti spre ceniru, îi are fundul la circa 60 m sub su=prat.* podisului. Celelalte sase vecine au o formä neregulat.poligo .nalä, cu funduri intre 20-30 m sub fata podisului. Ele se gäsescchiar la cumpAna apelor, asa cä precipitärile atmosferice mai bogate,care ar päfrunde in adânc, s'ar scurge subteran, unele spre basinul väiiMangalia, altele spre basinul väilor din spre Aliman.

Alte douá polii se gäsesc la Nord de lacul Mangalia. 0 marepolie, Ciair Harman, se aflä lângä cumpäna apelor la NE de Ba .zargic, avänd o adâncime de peste 20 m fatä de podis.

Un grup de patru polii, dintre care douä sunt gemene, se gä..sesc la N de valea Batovei, cäreia ii däruesc apele din cismelele ceies in coasta väii. Adâncimea lor e de 15-25 m fatä de podisul vecin

In fine, o polie de forma stelatä, se AA la ma rginea ferasei le.vantine, *Mire satele Daulgilar i Asfatchioi, la S de Tatar Atmagea ;dar adâncimea ei este micä, de circa 10 m si este drenatä spre in .terior de cinci scursori.

3. Grote mai vestite sunt cele de la Capul Caliacra, sub ce .tate, si au servit, in cursul timpului, celor din cetate, coräbierilorchiar piratilor ca adäpost si loc pentru depozite felurite, iar mai sprevremea noasträ i ca adäpost pentru mici turme de animale. Grota dela Limanul lângä Mangalia aratä intr'una din galeriile sale urmele ac .tivitätii omenesti i va fi fost folositä, in vremuri de restriste, ca ascunzä .foare in fata barbariei. Mai existä o grotä vestitá lane saful Pesterain jud. Constanta si altele prin Deliorman, unele färä comunicare cuexteriorul si care toate dau märturie de circula fia apelor subferane, saude disolvarea calcarelor cauzatä de apele de infiltratie incärcate cuCO2. Aceste ape subterane, care formeazä panze Mire anumite strafeale podisului dobrogean, iesind in coastele väilor, formeazä mici iz .

voare, captate unele incä din vremea stäpânirii turcesti in cignele, cumsunt cele dela Balcic, Ghiaur Suiuciuc, Teche etc. si zidite cu blocuriluate din vechile constructii greco.romane, cum sunt cele din regiunea.Adam Clisi. Alte izvoare insä ies cu pufere §i bogate din pámântformeazä izbucuri sau izvoare vaucluziene d. ex. in regiunea Dev.nia -- care dau farmec unui tinut inrudit, prin asemenea privelifi, cutinuturile carstice dinspre Mediterana.

.................

;-

si

si

-

www.dacoromanica.ro

SCHITA CLIMATOLOGICAA CADRILATERULUI"

de E. OTETELIViNUDirectorul Institutului Meteorologic Central, Bucure§ti

Indroducere.

Date le meteorologice pe care le posedäm din aceastä parte a täriisunt foarte reduse, asa cä nu suntern in mäsurä decal a schita in trä,auri generale particularitätile climatului acestei regiuni.

Singura statiune de ordinul al doilea, care a functionat mai re,gulat, timp de mai multi ani in sir, este Balcicul, dela care posedgmobservatiuni destul de complete din perioada 1926-1937.

La celelalte statiuni de acelas ordin, si anume la Bazargic siCeatalar, observatiunile au fosi fkute foarte neregulal si cu multeintreruperi, asa cä pentru moment nu pot fi folosite pentru un ase,menea studiu.

Am fost nevoiti, din aceastä pricinä, sä folosim i observatiunilede la statiunile similare din judetele invecinate, Ialomita i Constanta,precum si cele din Bulgaria, din imediata apropiere a granitelor noastreare aceastä tarä.

Semnaläm aceastä stare de Iucruri pentru a pune in evidentälipsa de constiinciozitate a persoanelor care au fost insärcinate cu exe,cutarea observatiunilor la susnumitele douä statiuni.

Cu toate c statiunea de la Bazargic era instalatä la ferma dinaceastä localitate, agronomii acestei ferme nu au inteles sä acorde toed*atentiunea cuvenitä executkii constiincioase a acestor observatiuni,desi ne,am fi astepiat ca acestia s inteleagä utilitatea lor pentru agri,culturä. De asemenea, statiunea de la Ceatalar, infiintaiä pentru acerceta climatul atat de interesant al Vâii Baiovei (Valea färä iarn5),desi incredintatä invätätorilor din localitate, nu a avut o soartä maibunä de a aceea dela Bazargic. Nedispunand de posibilitatea uneisanctiuni, aceste observatiuni efectuandu,se benevol, m vad nevoitsä profit de acest prilej ca, cel putin sub aceastä formä, sä aplico sanctiune bine meritatä unor slujbasi ai Statului lipsiti de ori ceconstiinciozitate.

www.dacoromanica.ro

- 9T -

Fiind datä importanfa observatiunilor meteorologice pentru atâtearamuri de activitate omeneasa, ar trebui ca, printeo dispozitiune le .galä, anume categorii de salariati publici &A fie obligati a executaasemenea observatiuni acolo unde se impune crearea unor astfel destatiuni 1)

In ceeace privesfe observatiunile pluviometrice, situatia este cevamai bung, probabil din cauz cá executarea acestor observatiuni estemai simplä decât in cazul precedent.

In tabela nr. 1 de mai jos se dau toate indicatiunile cu privirela statiunile care au fost folosite pentru acest studiu.

Pentru studiul regimului precipitatiunilor s'a ales perioda 1926 -193r. Statiunile ale aror observatiuni au fost fäcute pe o perioadämai scurtä au fost reduse la aceastä perioadä de 12 ani, dupä me .foda cunoscutä. In ultima coloanä a tabelei de mai sus se aratä careau fost statiunile de bazä ce au servit la aceastä reducere. Ele aufost : Balcic, Cavarna , Doimuslar i Garvan Cioara.

Pentru o prima' orientare asupra climatului acestor douä judete,Caliacra si Durostor, care constituiesc Cadrilaterul Dobrogean, putemspune cä, din punct de vedere al temperafurii, climatul acestei regiunia tärii se caracterizeazA prin aceea cä, in luna cea mai rece a anului(Ianuarie sau Februarie, du0 localitäti), temperatura nu se scoboaräsub -30 C., iar in luna cea mai caldä (Julie) temperatura mijlocieeste cuprinsä 'Mire 220 si 25° C., pe and temperatura mijlocie anuarivariazä intre 10°,5 si 12° C.

In ceeace priveste precipitatiunile atrnosferice, s e constatä cä elesunt destul de abundente in tot cursul anului, ca de altfel in tot restuitärii ; dar, pe and in cea mai mare parte a României cantitatea ceamai mare de precipitatiuni cade dire sfârsitul primäverii i inceputulverii, in aceastä provincie avem un regim diferit al precipitatiunilor.Aci constatärn, pe lángä o abundentä de precipitatiuni la inceputulverii, lendinta de a se prodUce un al doilea maximum de precipi .tatiuni toamna sau iarna, maximum care, pe litoral, pare a fi cel maiimportant din tot cursul anului. Acest regim al precipitatiunilor nearatä cä, in aceastä provincie meridionalä a tärii, se resimte incä in .flue* climatului mediteranian, care se caraderizeaza in deosebi prin

1) Tinem sä atragem atentiunea asupra faptului c oficiantii dela oficiile postaletelefonice din ccmunele rurale sunt obligati -a furniza, la cerere, observatiuni me-

jeorologice vizuale pentru nevoile navigatiunii aeriene, iar legea prevede sanctiuni când.aceste date sunt eronate. (Legea M. A. M. art. 355).

Analele Dobrogei

ri

www.dacoromanica.ro

TABEL A Nr. 1.Pozifiunea geografia a stafiunilor §i nurnärul anilor de observafie.

STATIUNILE Judeful ELdoen&r. Lai. N. Alt. m. Perioada Nr. de ani Redus dupä staiiunea

Cayama

Balcic

I. Gh. Duca . .

Bazargic . . .

Armullia . . .

Cainargeaua . .

Curtbunar . . .

Alfailar

Silistra

Acadânlar . . .

Doimuslar . . .

Garvan Cioara .

Engechioi . . .

Turcsmil . . .

Caliacra

st

P

.»

Durostor

.

..

f

.

.

.

28° 21'

280 10'

28o 03'

270 50'

270 48'

27° 30'

270 25'

270.17'

270 16'

270 06'

27° 01'

260 54'

260 43'

260 29'

430 26'

430 24'

430 44'

430 340

430 50'

440 00'

430 45'

43° 57'

44 07'

430 49'

440 02'

44° 05'

430 56'

430 59'

125

42

241

255

110 (?)

90 (7)

225

150

100

210

180

122

100

102

1926/3Tfärä 1932, 331926/3T

1926/37

1926/3T

1933/37

1930/37

1928/37färä 935

1926/29

1926/37

1928/37

1926/37

1926/37

1929/37

1927/31

10

12

12

9

5

8

9

4

12

10

12

12

9

5

Balcic

--

I. Gh. Duca

I. Gh. Duca

Doimuslar

Doimuslar, Acadânlar si I. Gh. Duca

Doimuslar

-Doimuslar

--

DoimuslarI

Gar van CioaraI

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

- 99 -

aceea c5 lunile cele mai abundente in precipitatiuni sunt cele dintoamnä i iarnä, pe când vara este relativ secetoasä. Acest regim declimat mediteranian, care se constatä de altfel i in flora acestei re:giuni, se resimte mai accentuat pe litoral, dui:4 cum ne aratä obser-vatiunile de la Cavarna i Balcic (vezi tabela nr. 2).

Dacä comparäm temperatura mijlocie anualä cu cantitatea mijolocie de apä care cade in diferitele regiuni ale acestei provinciinem seama, in acelas timp, si de temperatura mijlocie a lunii celeimai reci ca si a lunii ceki mai calde, precurn si de modul cum sedistribue precipitatiunile atmosferice in tot cursul anului, ajungem laconcluziunea c climatu acestei provincii este acela al clirnatului tern=perat cald, cäruia îi orespunde, dui:4 clasificatia lui KOPPEN 1), for=mula Cfax. Aces( climat, cunoscut si sub numele de clirnatul Virsginiei, dupä nurnele Statului Virginia din America de Nord, unde eleste caracteristic, îI mai gäsim si in alte regiuni ale tärii, ocupândinsä infinderi foarte mici. Astfel il rnai intâlnim si in regiunea Ara-idului, in Sudul Banatului precurn si in partea de SW a jud.hedinti, in regiunea Turnu.Severinului.

Pe litoral insä cantitatea de ploaie anualá este relativ prea mieä,in comparatie cu temperatura mijlocie anuall Astfel la Balcic, la otemperaturä mijlocie anualä de 120, 1 C., corespunde o cantitate mijo

locie anualä de precipitatiuni de 379,6 mm. de apa, ceeace ne in.dreptäteste sä atribuim acestei localitäti, dupä criteriul fixat de KuPPEN'),un climat de step i deci sä.i atribuim astfel formula climatericä BSax.

Tinând seama cä si pe litoralul judetului Constar* avern totun climat de stepä (BS), putern admite c i litoralul judetului Ca,liacra are caracterul unui climat de stepa, ceva mai cald, intrucat, dui:4cum am väzut, formula climatericä pentru Balcic este BSax, pe cândpentru Constar*. este BSbk, literele b §i k insemnând respectiv 2)cä temperatura lunii celei mai calde este sub 22°, insä mai mare ca18°. De altä parte, acest climat de stepä de litoral nu se intinde preamull spre sud, pentru CA Varna are, dupä KIROFF 8), formula climaalericá Cfax. Ajungem astfel la concluziunea CA, fäcând abstractie deo fäsie ingustä de teren in vecinätatea imediatä a Märii, cu un cli-mat pronuntaf de stepa, tot restul Cadrilaterului are un climat fern:

1) Handbuch der Klimatologie Bd. I Theil C 3 Klimate der Erde.2) KÖPPEN, Handbuch der Klimatologie de W. KÖPPEN §i R. GEIGER, V01.

1, Theil C. p. 42.5) Klimatische Skizze von Bulgarien p. 93.

i tio

Me=

www.dacoromanica.ro

TABELA Nr. 2.Canfitafea de precipitatiuni exprimaiä in mm de apä - Perioada 1926-1937.

STATIUNILEL UN IL E

IV V VI VII IX XIIAnuala

Anotimpuri-

Cavama 33,3 32,2 22,8Balcic 31,9 32,6 20,9I. Gh. Duca . . . 41,7 27,7 31,8Bazargic . . . . 25,1 29,5 24,2Arrnutlia . . . . 26,9 30,9 19,4

Cainargeaua . . 29,3 18,1 28,9Curtbunar . . . . 39,9 25,5 17,5Alfatlar 37,4 39,3 31,7Silistra 35,9 27,8 24,2Acadânlar . ... 33,2 18.0 26,1Doimullar . . 42,9 30,3 23,8Garvan Cioara 56,0 30,8 35,4Engechioi . . 41,5 23,6 35,4Turc§mi1 . . 41,2 21,9 21,8

24,926,630,737 ,731,3

31,237 ,540,439,337,943,040,745,258,3

CALIACR A28,3 44,6 28,3 18,7 22,1 45,024,9 42,2 37 ,5 18,9 18,0 37,944,6 45,6 51,2 37,4 26,6 25,641,1 69,3 33,6 19,6 19,4 36,044,0 54,7 27,3 "30,8 27 ,3 34,5

DUROSTOR44,9 55 ,7 41,9 28,6 11,756,8 71,4 51,5 30,9 17,360,9 66,7 62,5 18,0 7,156,6 69,8 55,2 31,6 19,146,6 69,0 36,6 34,8 18,C52,7 67,8 53,3 37,9 14,653,2 70,6 65,4 36,2 16,456,6 68,6 54,6 36,6 18,675,4 66,9 72,9 46,8 25,3

21,928,029,526,626,028,632,027»18,4

34,4 60, 394,2 126,5 75,8 91,5 101,638,3 49,9 379,6 103,5 72,4 99,4 94,440,5 46,8 450,4 118,0 107,2 134,3 92,633,9 52,8 422,3 99,9 103,2 122,6 89,044,0 69,9 440,6 110,8 94,6 112,8 105,6

53,8 67,5 434,8 114,6 105,0 126,0 87,425,3 24,9 434,6 84,9 111,2 153,4 80,245,3 21,9 454,2 93,7 134,4 174,2 72,142,8 40,2 470,0 103,3 120,9 190,0 88,642,2 32,4 420,8 79,8 110,6 140,4 86,049,3 43,0 488,2 116,0 120,4 159,0 92,537,8 34,6 508,9 126,5 129,2 172,2 86,244,7 47,2 470,6 109,1 137,2 159,8 91,219,9 30,2 491,2 94,4 156,8 186,2 63,6

VIII6:

lu XI62.

.

.

.

. ,

. .

www.dacoromanica.ro

- 101 -

perat cald, cu formula climaterica Cfax, adica climatul Virginiei 1),favorabil culturii cerealelor i paclurilor.

Acest climat se continua si in Bulgaria pentru a trece, pe ma:sued' ce inaintäm spre Sud si ne apropiem de M. Egee, in ClimatulMediteranian sau Climatul Etesian, cu veri secetoase si ierni ploioase(Cs) si care, am väzut, îi manifestä influenta lui i in Cadrilater prinrecrudesce* precipitatiunilor toamna si iarna..

Ar fi interesant desigur de stabilit panä unde se intinde cli#

malul de stepä maritimä. Din nenorocire lipsa de observatiuni me#teorologice nu ne permite sä däm un räspuns satisfäcätor acestei in:trebäri. Vom auta in cele ce urmeazA sä fix5m aproximativ i a,ceastä limitä, discutand mai in ardanunt observatiunile meteorologicece le posedärn din aceastä provincie.

Pentru acest studiu de detaliu ne vom märgini sä discutäm inprimul rand precipitatiunile, pentru care dispunem de observatiunimai numeroase ; in al doilea rand temperature, nebulozitatee i duratade strälucire a soarelui, precum i regimul vanturilor. Ne vom folosiin aceastä din urmä parte mai ales de observatiunile de la Balcic,in mäsura in care ele pot folosi caracterizärii climatului intregei acesteiregiuni. Ne rezervam sa folosim intreg acest material de observatiepentru o climatologie a orasului Balcic, a carui importanta turisticajustificä sá i se acorde o atentiune si din acest punct de vedere.

Regimul precipitatiunilor atmosferice in Cadrilater.

In tabela No. 2 dam cantitätile lunare, pe anotimpuri i pentruanul intreg, a precipitatiunilor atmosferice dela toate localitätile men#tionate in tabela No. 1. Däm de *asemenea, pe harta aci alaturatä, re#parfitia anuala a precipitatiunilor atmosferice in aceastä provincie.

Relieful cam accidentat al Cadrilaterului explica inteo larga mä#surä repartitia neregulatä a precipitatiunilor.

Se vede cä, in general, cantitatea acestor precipitatiuni creste dinspre Nord in spre Sud si dela Est la Vest.

Dealungul litoralului intalnim o zonä ingustä, rnärginitä de izo#hieta de 400 mm., care limiteazä regiunea de stepä cu precipitatiunisub aceastä valoare. Se vede, de asemenea, ca aceastä izohietä se in,dreaptä spre Räsärit, la Sud de Balcic, ceeace ne indreptäteste sä adg

1) Litera x din formulä arätä cä in cursul anului precipitatiunile sunt mai a..bundente are sfarOul primäverii i inceputul verii.

www.dacoromanica.ro

- 102 -

mitem cä aci ar frebui sä märginim spre Sud climatul de stepä magritimä pe care îl gäsim dealungul litoralului nostru dobrogean pang inSudul Basarabiei.

Deasemenea credem cä este justificat sä admitem cä, la Vest deaceeasi izohietä, incepe climatul Virginiei (Cfax), asa c aceastä linieo putem considera, panä ce observatiuni mai numeroase ne vor pergmite sä preciz5m mai bine, ca fiind limita dintre climatul Cfax §iBSax.

Incepând dela aceast5 limitä, cantitatea de ploaie creste areDunäre i granitele spre Bulgaria ; dar, pe când dincolo de Dunärecantitatea de ploaie incepe sä descreascä din nou, din cauzä cä fregcern in climatul de stepä al Bäräganului, in Bulgaria cresterea secontinuä cu cat inaintäm spre Sud, din cauzä c5 relieful se ridic5 inaceast5 directie. Repartitia precipitatiunilor este, prin urmare, in ceamai mare parte o consecintà a reliefului. Sunt amänunte ins5 carescapä acestei explicatiuni. Astfel in Sudul judetului Constanta, inteoregiune cu un relief intre 50 m. si 200 m., vedem douä insule märgginite de izohietele de 500 mm. i in care cantitatea de precipitatiunieste mai mare de cat in regiunile invecinate. Curn se explicä aceastäcre§tere localä a cantitätii de ploaie ? Räspunsul este greu de dat. Sepoate ca perioada scurtä de ani de observatie (numai 12 ani) sä fiepricina acestei anomalii, care ar dispärea daca am dispune de obsergvatiuni pe o perioadä mai indelungatä.

Dac5 relieful explic5 inteo largä mäsurä distributia precipitatiugnilor in aceastä regiune a tärii, regimul precipitatiunilor, adicä variatiacantitätii de ploaie in diferitele luni ale anului este o consecintä a cau#zelor generale care deferminä frecventa depresiunilor in diferitele epociale anului.

Durata de 12 ani, la ca re se referä observatiunile pluviometricecuprinse in tabela 2#,a, este prea scurtä pentru a permite elirninarea tu#furor fluctuatiunilor accidentale care se produc de la an la an in can#fitatea de ploaie ce se adunä lunar si care, neavând un caracter per:manent, s'ar elimina prin calculul valorilor mijlocii pe o perioadä malung5 de ani de observatie (cel putin 30 de ani).

De altä parte, aceste fluctuatiuni nu pot fi considerate ca fiinddatorite unor erori de observatie, pentru cä, dacä . examinam cu aten,tiune variatiunea cantitätii de ap5 ce se adunä in diferitele luni, In lo#calitätile cuprinse In acel label, gäsim c acele fluctuatiuni se constatä,cu foarte mici exceptiuni, la fie care din aceste localitfi, ceea ce doe

www.dacoromanica.ro

- 103 -

vedeste cd ele au o realitate i deci nu sunt datorite unor grosolaneerori de observatie, desi dupa cum am semnalat la inceputul acesteilucräri, asemenea erori nu sunf excluse.

Un alt inconvenient in interpretarea datelor cuprinse in acest ta0bel se datoreste faptului c durata lunilor anului nu este aceiasi si esteevident cä lunile cu o duratd mai lungd vor putea avea o catintate deapä mai mare de at cele cu o duratd mai scurlä, desi ele nu ar filunile cele mai bogate in precipitatiuni. Din acest punct de vedere luona Februarie este negresit cea mai avantagiatä.

Pentru ca sk se inläture aces! neajuns, s'au propus diferite me-lode prin care sä se inläture aceste consecinte ale duratei neegale alunilor.

In studiul nostru, publicat in colaborare cu D=1 C. DISSESCU 1),asupra climatului Dobrogei"si litoralului M. Negre, am intrebuintat, pen..tru eliminarea acestor neregularifäti, rnefoda coeficientilor pluviometricia lui Angot.

Nu am crezut necesar de data aceasta sä mai aplicäm aceastdmetodä, pentru c durata anilor de observatiune este prea scurtd, asaCA nu ar justifica folosirea unei metode prea riguroase de. calcul,

Totusi, Bind dale fhictuatiunile de care am vorbil, precum i uneleerori posibile de observatie, am cdutat sd le atenuäm, calculând pen0tru fiecare lunä cantitatea relativä de precipitatiuni, exprimatd in miimidin cantitatea anualä de ploaie de la fiecare din localitdtile ale cärorobservatiuni se gdsesc in tabela 2=a.

Aceste valori relative se gdsesc cuprinse in tabela 3.a.Pentru a intelege mai bine notiunea de cantitate relativä de ploaie

vom da un exemplu. Astfel la Balcic, in cursul unui an, se adund ocantitate mijlocie de 392,2 mm de apd, din care îi revine lunei Decem.brie cantitatea de 60,0 mm de apd. Aceastd din urmä cantitate repre=zintä 152 de miimi din cantitatea anualä de apd de 392,2 mm. In a0celas, fel trebuesc interpretate toate datele cuprinse in tabela

Fireste cd prin aceastd procedare nu am eliminat consecinteleduratei neegale a lunilor, dar, cum am mai spus, fiind dat materialulde observatie de care dispunem, nu am crezut util sä impingem riogoarea prea departe. Utilizarea cantirätilor relative de apä in locul ce=lor absolute se justified prin aceea c aceste din urmä valori nu sepreteazä suficient de bine când este vorba de a studia vaFiatiunea a0

Climat .'cle la Dobroudja et du Littoral de la Mer Noire p. 55.

3.a.

1)

www.dacoromanica.ro

TABEL A Nr. 3.Canlifaiea de ploaie exprimatá in miirra din canlifaiea anualä.

STATIU NILEL UNIL E

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

CALI ACRA.1 Cavarna 72 84 82 58 63 113 72 47 56 114 87 152

..zi.o Balcic 84 86 55 TO 66 112 99 50 47 100 101 130-, I. Gh. Duca . . . . 93 62 71 68 99 101 113 83 59 5 c 0 104

Bazargic 59 70 57 89 97 164 80 48 46 85 80 125I Armin lia 61 70 44 7 1 100 124 62 TO 62 78 100 158

%

DUR OS T ORCainargeaua 62 42 67 72 104 128 97 66 ' 31 51 124 156Curtbunar 91 58 40 86 130 164 118 71 40 87 58 57Alfatlar 82 86 69 87 131 143 136 39 17 64 98 48Silistra 77 59 52 84 121 147 118 67 41 57 91 86Acaclinlar 79 43 62 90 I 1 1 164 87 83 44 62 100 . 77Doimuslar 88 62 49 88 108 139 109 78 31 59 101 88Gaivan Cioara . 110 60 TO 80 105 139 128 71 32 63 74 68Engechioi 81 50 75 94 110 126 108 76 39 56 91 94Turc§mi1 84 45 45 119 153 137 148 76 52 38 41 62

I

. . .

.

www.dacoromanica.ro

- 105 -

nualä a cantitätii de apä. Din potrivä, prin valorile relative se eliminäintr'o largä mäsurä influentele prea locale si se obtin valori care pre.zintä o distributiune mai uniformä a ploii in regiunea consider atä.

Examinând valorile cuprinse in tabela 3.a, vom constata cä, ex:ceptând douä cazuri, la toate celelalte statiuni Iunie este una din celemai ploioase luni ale anului. In acelas timp se mai constatä cä, ex-ceptând de asemenea doträ localitäti, la toate celelalte lunile Decem.brie sau Noembrie sunt de asemenea foarte bogate in precipitatiuni.

Interesant de semnalat esie faptul cä toate localitätile din jud.liacra, precum $i localitatea Atmagea din jud. Durostor au precipita.fiuni mai abundente in Decembrie, iar restul in Noembrie, cu douäexceptiuni. In acela$ Limp este foarte important de pus in evidentäfaptul cä, acolo unde luna Decembrie este o lunä cu precipitatiunibundente, aceastä lunä este in genere i cea mai ploioasä din cursulanului, adicä in aceastä lung se adung o canfitate de apä mai mareca in Iunie.

In acelas limp observäm c sfärsitul iernii i ince?utul primä.verii (lunile Februarie si Martie) precurn $i sfärsitul verii $i incepu.tul toamnei (lunile August si Septembrie) sunt lunile cele mai säracein precipitatiuni atmosferice $i c in genere inceputul toamnei este cumult mai secetos de Cat inceputul primäverii.

Läsând la o parte celelalte parlicularitäti care se mai pot sem.nala $i cärora nu le putem da o prea mare importantä, pentru c elear putea avea un caracter accidental, care ar dispare daca am dispune.de observatiuni mai indclungate, cele câteva particularitäti semnalate nearatä cä in aceastä provincie regimul precipitatiunilor este rezultantasuprapunerii a doug regimuri de preCipitatiuni corespunzgloare la dougtipuri de climä diferite.

Aceste dou5 tipuri sunt, pe de o parte, climatul continental cuploi abundente cätre sfär$itul primäverii i inceputul verii, de aci ma.ximul de precipitatiuni in Iunie i, pe de altä parte, climatul meditera..nian cu precipitatiuni abundente cätre sfârsitul toamnei si inceputulnii, de aci precipitatiunile mai 'abundente $i in luna Decembrie. PeMoral $i in tot cuprinsul judetului Caliacra predominä tipul de climamediteranian, pentru c luna Decembrie este cea mai bogatä in preci..pitatiuni atmosferice. Aceastä influentä mediteranianä pare a se intindein nordul Cadrilaterului pang departe in hinterland, deoarece localita,lea Cainargea prezint' înc maximul principal al cantitätii de ploaie

a.

Caa

ier.

www.dacoromanica.ro

- 106 -

in Decembrie. Dimpotrivä, la Sud, Bazargicul preziniä acest maximabsolut in Iunie, cel din Decembrie Bind un maximum secundar.

Se vede de ad cä limita regimului precipitatiunilor caracterisficlitoralului se intinde, cel putin in Nordul regiunii considerate, mull maideparfe, spre Vest de izohieta de 400 mm a canfitätii anuale de ploaie,pe care am indicat-o ca reprezentand limita dintre climatul Virginiei(Cfax) §i acela a stepei de litoral (BSax). Din foate aceste considerratiuni, am B indreptätiti sä admitem c numai in partea de sud aCadrilaterului aceasfä izohietä ar reprezenfa limita dintre aceste douätipuri de climate 1).

Acest rezultat ne permite s precizäm concluziunile la care asjunge DA K. T. KIg0F, disfinsul director al Institutului Meteorological Bulgariei, care, infeun sfudiu recent 9, fixeaza limita spre Nord aclimatului mediteranean, adoptand ca criferiu penfru fixarea acestor lismite regiunea pana unde intalnim cantitatea maximä de precipitatiunilunare in cursul iernii. D-sa gäse§te c aceastä limitä in Bulgaria estefixatä printr'o linie care incepe aproximativ din drepful Golfului Bursgas, faie sud=estul acestei täri, urmeaza creasta muntilor Rodope, Rila

Ossogovo, pentru ca aci sä se intalneasc5 cu linia trasatà de Vouspenfru Jugoslavia.Daca criferiul adoptat de D-sa este justificat, atunci rezultatele gäs

site de noi ne indreptätesc sä conchidem cä aceasta limit frebue imspinsä, in partea ei de räsärit, mult mai spre Nord, penfru ca sä cusprindä §i litoralul Cadrilaterului §i aproape intreg teriforiul judetuluiCaliacra.

Cum insä irecerea de la un tip de climä la altul nu se poateface brusc, asemenea delimitäri printr'o linie matematic5 nu o socotimjustificatä. Mai firesc si mai potrivit cu realitatea este sä concepem ozonä mai mult sau mai putin intinsä prin care frecem . de la un tip declimä la altul vecin, zoaa aceasta de trecere prezentand caracteristicileambelor acestor tipuri de climä, caracteristicile unuia din aceste tipuride climä accentuandu-se inteo directie, iar a celuilalt in directie opusä,'Yana ce la o anume depártare inteun sens §i celälalt nu vom mai gäside cat particularitätile tipice ale unuia din aceste doug climate.

1) Pentru regimul precipitatiunilor in Dobrogea se poate consulta lucrarea noas.trä asupra climatului acestei provincii, citatä mai inainfe, care niga condus la rezul.late in concordantä cu cele gäsite aci.

2) La limite septentrionale de l'influence climatique Mediterranéene dans laPresqu'ile Balcanique, (Bull, de la Soc. Bulgare de Géographie T. II, 1934 p. 158).

§i

JEVIC

www.dacoromanica.ro

- 10? -

Lärgimea acestei zone de frecere va fi astfel fixatä prin acestedou5 limite.

Acest mod de a vedea se explicä pe baza conceptiunilor mooderne de climatologie dinamicä 1), care ne conduce la concluziunea c5diferitele climate nu rämân intre limite rigide, ci aceste limife variazäde la un an la altul.

Este deci firesc ca o regiune oarecare, Osinduose la frecerea dela un climat la altul, sä prezinte uneori caracterele unui tip de climäsi alte ori caracterele celuilalt tip de climä, iar in mijlociu sä le preozinfe pe amândouä, ceeace este cazul cu regiunea pe care o cercetämin aceastä lucrare.

Cantitatea de ploaie, de repartitia ckeia in limp si spatiu ne..arnocupat pânä acum, cade intr'un numär de 50 -T6 zile, socotind ca zi,de ploaie o zi in care s'a adunat cel putin d,i mm de ap5.

Numkul acestor zile pe lunä variazä intre 6 si 3, fiind mai nuomeroase in fimpul iernii si mai reduse ( i chiar sub 3) in timpul verii.

Ploile acestea sunt foarte putin abundente mai ales in fimpul ieronii când ele se prezintä sub formä de burnitä. S'au semnalat insä siprecipitatiuni care au dat cantitki foarte mari de apa in interval de24 ore.

Citäm ca exemplu câteva cazuri mai caracteristice :Balcic 8/X/192? 120,5 mm adica 32 °/o din cant. anualäCainargea 261XII11930 . 90,4 21 o/o . 37

Doimuslar 4/VII/1934 . . 130,0 2T Vo Al 77

Turcsmil 13/V/1928 . . 113,0 23010 PP 71

Adic5 sunf ploi sau zApezi care pot da numai intr'un interval de24 ore o cantitate de precipitatiuni care reprezintä 21-320/o din can-fitafea mijlocie de apä ce se adunä in curs de un an in acesfe localitki.

Din aceste zile cu precipitatiuni, un numär foarte redus sunt zilecu zäpadä. Pe litoral numkul acestor zile este cuprins infre 9 si 15,iar in restul provinciei intre 10 si 20.

Pe litoral sunt in cursul anului sub 30 de zile cu solul acopeorif de zäpadä ; numärul acestora creste peste aceastä valoare, ajungândla 50 si chiar 60 in apropiere de Dunäre.

In geneie, zApezile nu sunf abundenfe. Grosimea sfratului dezäpadä, exprimatä in cm., variazä infre 30 si 36 pe Moral si Intre 50si 90 in celelalfe pärti ale Cadrilaterului. Aceasta ar corespunde, dacä

1) T. BERGERON : Richtlinien einer dynamischen Klimatologie, Meteorologische

Zeitschrift. 1930, pag. 246.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

- 108 -

1u5m densitatea apezii cam 0,1 in mijlociu, unui strat de ap5 intre 3036 mm, in primul caz si 50 si 90 mm. in al doilea caz, ceeace reo

prezintä cam 7,6 -17 ,T Vo din cantitatea anualä de precipitatiuni.Cu bate cä numärul zilelor de z5pad5 at i cantitatea de zäo

pad5 anual5 sunt relativ mici pe litoral, este cam riscat sä se vorobeasa de o Riviera* a Românici, pentru c putem afirma cä apada-este un fenomen care se produce anual pe acest litoral.

Sub raportul precipitatiunilor atmosferice, Cadrilaterul are chiarin regiunile cele mai secetoase ale litoralului o suficientä cantitate,

repartizat5 pe tot timpul anului, cu epoci mai bogate in precipitatiuni(inceputul verii si al iernii) si cu epoci mai särace in precipitatiuni(iiiceputul prim5verii si al toamnei) ; dar nici o datä aceastä cantitatenu se scoboarä sub limita care ar face imposibilä atit agricultura cât

cresterea pädurilor.Chiar si in regiunea de step5 a litoralului infalnim päduri, cum

-este la Ecrene, iar in regiunea propriu zisä a climatului Cfax, in Deoliorman, pädurile constituesc masive destul de insemnate.

Temperatura.Acest element climatologic atât de important pentru a caracteriza

climatul unei regiuni oarecare, nu poate fi cercetat cleat foarte sumar,deoarece nu dispunem de obser% atiuni pe o perioadä mai indelungat5deaf numai dela Balcic. Am fost nevoiti sá alegem un numár de statiunicare se gäsesc in afara acestei provincii, insä in imediata ei vecin5tate,pentru a putea avea o imagine, de altfel foarte aproximativ5, a feluluic um variaa, in limp si in spatiu, temperatura in cuprinsul -ei.

Valorile mijlocii pentru perioada 1926/193T a temperaturii incursul fiecärei luni, a fiearui anotimp si a anului intreg se gäsesc inlabela Nr. 4.

Se vede cä temperatura mijlocie de 12°1 pe care o gasim la Balcicpare a fi caracteristicä pentru aceastä portiune a M. Negre, pentru cä-aceeasi temperaturä mijlocie anualä o gäsim si la Varna. De altfel, daaurnfärim temperatura lunä cu lunä in aceste douä localitäti, constatämc5, îri genere, temperaturile mijlocii lunare sau coincid sau diferä nuomai cu câteva zecimi de grad intre ele. Numai luna Februarie estecu vreoo 10,6 C mai calda la Varna decât la Balcic. In restul Cadriolaferului trebue sä admitem cä temperatura mijlocie anualä este cu.prinsä 'Mire 11° si 12°, aci daa in imediata vecinätate a litoraluolui intâlnim izoterma de 12°, in imediata apropiere a Dunärei o

§i

si

www.dacoromanica.ro

TABELA Nr. 4.Temperatura aerului C°.

LUN IL EAnuala

AnampuriSTATIUNILE

Il III IV V VI VII VIII IX X XI XII lama Prim5.vara Vara Toa rn.

na

Constanta . . 0,0 - 0,8 4,0 9,3 15,1 19,3 22,4 22,0 18,6 14,2 8,8 2,0 11,3 0,3 9,5 21,2 13,9

Murfatlar . . . - 0,7 - 0,8 4,5 10,1 15,7 19,9 22,6 21,8 17,7 13,1 7,9 1,2 11,2 - 0,3 10,2 21,4 12,8

Seceleanu . . - 2,5 - 2,6 4,7 10,8 16,4 20,2 22,9 22,1 17,9 12,8 7,0 - 0,3 10,8 -2,1 11,6 21,7 12,5

B a lcic . . . . 1,3 0,4 5,0 10,2 15,7 20,0 22,9 22,7 19,3 15,0 9,8 3,4 12,1 1,5 10,3 21,9 14,6

Koslugea . . . - 0,3 - 0,9 4,6 10,1 15,2 19,8 21,6 21,2 17,6 13,2 8,0 1,2 10,7 - 0,2 10,0 20,6 12,8

CI lärasi . . - 1,9 - 1,5 5,5 11,8 17,3 20,9 23,3 22,6 18,4 13,5 7,8 0,4 11,6 - 1,3 11,5 22,4 11,9

Varna . . . . 1,6 2,0 5,2 10,4 15,9 20,3 23,1 22,6 19,0 14,4 9,5 3,4 12,1 2,2 10,5 22,0 14,4

Sun-11a . . . . - 0,8 0,8 5,1 10,6 15,6 19,4 22,2 21,8 17,8 12,8 7,2 1,0 10,9 0,1 10,4 21,2 12,5

Rusciuc . . . - 2,2 0,3 6,0 12,4 18,0 21,7 24,3 23,6 19,2 13,9 7 ,5 0,2 11,9 - 0,6 12,1 23,2 13,5

www.dacoromanica.ro

- 110 -

intâlnim pe aceea de 11° i, deci, este firesc s conchidem cä intreaceste limite sunt cuprinse temperaturile mijlocii anuale ale intreguluiCadrilater. In comparatie cu restul tärii, aceastä provincie pare decia fi una din cele mai calde regiuni ale României. Tot atât de caldesunt, de altfel, toate regiunile cu climatul Virginiei (Cfax) pe care leramenumerat la inceputul acestei lucräri.

Dacä examinäm mai de aproape variatia temperaturii in cursulanului, constatäm mai intâi ca, atät la Balcic cât si la Varna, tempe .tura mijlocie nu se scoboarä In nici o lunä sub 0°, pe când la Consstanta ea atinge aceastä limitä in Ianuarie si se scoboara pânä la-0°,8 C.

Constatäm in acelas timp cä, in cursul lunilor de iarnä, fempe .ratura creste regulat de la N spre S dealungul litoralului, ceeace nuse mai observä in restul anului si indeosebi vara.

Luna cea mai rece este Ianuarie, dar mai ales Februarie ; inschimb luna cea mai caldá este, in toatä aceastä regiune, Iulie.

Daca calculäm diferenta dintre temperatura lunii celei mai caldecelei mai reci din cursul anului, adia dacä determiam amplitudinea

anualà a temperaturii, obtinem urmätoarele valori :

Constanta 22,4, Murfatlar 21,8, Seceleanu 25,5Balcic 22,5, Koslugea 21,5, Cálärasi 25,2Varna 21,5, Sumla 23,0, Rusciuc 26,5

Vedem cä pe linia Varna, Sumla, Rusciuc aceastä amplitudinedescreste regulat cucât ne depärtäm de Mare, punând in evidentä mnfluent a acesteia asupra amplitudinei anuale a temperaturii, care se ma .nifestä in regulä generalä printeo descrestere a ei pe mäsurä ce neapropiem de Mare.

Acelas lucru se constatá i dacä ne raportäm la statiunile ase.zate pe linia Balcicului sau a Constantei, dacä skim statiunile inter.mediare, Koslugea in primul caz si Murfatlarul cu cel de al doilea,unde amplitudinea este foarte micä. Probabil c aceasta se datorestefaptului cä la aceste cloud localitäji indicatiunile termometrelor sunt in .fluentate de conditiunile microclimatice locale, ceeace face ca acestetemperaturi sä nu fie reprezentative pentru macroclima regiunii din carefac parte aceste

Aceastä influentä a Märii este de fapt mai simtitä iarna decâtvara. Astfel, in inireaga regime consideratä, temperatura verii variazá

si

localitäli.

www.dacoromanica.ro

- 111 -

numai intre 20°,6 si 23°,2 ; deci prezinta o diferenta de 2°,6 ; dimpo,trivä, temperatura iernii variazä intre - 2°,1 si + 20,2 deci are o di.ferenta de 40,3.

Influenta Marii nu se resimte insä prea departe de tärm.Astfel, dacä comparam observatiunile de la statiunile apropiate

cum ar fi Balcicul, Ceatalar i Bazargic in luna Ianuarie 1936, andavem observatiuni simultane la toate aceste frei stafiuni, constatärn cä,pe când la Balcic temperatura mijlocie a acestei luni a fost de 90,3,la Ceatalar .ea a fost 5°,8 si la Bazargic 6°,0 ; deci, descresteri respecotiv de 3°,5 si 3°,3 pe o distanta respectiv numai de 5-40 km.

Influenta Marii se märgineste astfel numai la imediata apropierea tärmului, in ceeace prive* temperatura.

Ceeace insä este interesant de semnalat este faptul ca tärmulMärii Negre, incepand probabil dela Capul Midia spre Sud, este sim..titor mai cald deaf tärmul la Nord de acest punct, in cursul iernii.

Reputatia Coastei de Agint de a avea un climat cald in timpuliernii este, in comparatie cu hinterlandul, in parte justificatä. Ierni asprese semnaleazä insä si in aceste parti, iar massele d e aer arctic, cândau ajuns sä se reverse peste Câmpia Munteniei, ajung si panä in aoceste regiuni ale Pontului Euxin, cum s'a intâmplat si in memorabilaiarna din 1929, când in ziva de 10 Februarie s'a inregistrat la Balcic- 25°, pe and cea mai scoborata ternperatura inregistratä, in aceeasizi pe toata tara, a fost de -350 la Gheorgheni (Ardeal).

Socotim deasemenea CA este exagerata pretentiunea de á denumiValea Batovei Valea färä iarnä. Putinele observatiuni pe care le avemdela Ceatalar nu ne indreptatesc sä acceptäm ca definitivä aceastä carac.terizare termicä a acestei väi. Rätnâne bine inteles ca observatiunilece se vor acumula de aci incolo sä ne permitä a preciza acest fapt.

Nebulozitafea i durata de strälucire a soarelui.

Gradul de inourare a cerului, sau ceeace numirn nebulozitatea,este deasemenea un element pretios pentru caracterizareaIn primul rand pätura de nori, interceptand ziva razele soarelui, iarnoaptea, mai ales, impiedicand radiatiunea solului, determinä inteo largärnasura cantitatea de caldurä disponibilä i prin aceasta fixeazä oareocum limitele intre care variaza temperatura aerului.

In al doilea rand, un cer in permanentä acoperit de nori, sauunul mai totdeauna senin, creaza o anumita coloratura a climatului,care se rasfrange nu numai asupra aspectului peisagiului, ci i asupra

climatului.

www.dacoromanica.ro

- 112 -

disppzitiei sufletesti a oamenilor cari träesc sub un astfel de cer, maitot timpul posomorât, sau sub unul mai mult senin.

Nu se poate prin urmare ca o schitä elimatologicä, oricât de su .marä ar HI ea, sä fie lipsitä de oarecari indicatiuni asupra nebulozitätii,

Aral in studiul asupra Dobrogei citat mai inainte 1), cât si in stu.-diul d.lui C. DISSESCU asupra nebulozitätii in România9, se cuprind in,dicatiuni asupra acestui element si pentru aceastä provincie.

Din harta cu distributia anualä a nebulozit5tii in România, datàde d.I C. ThssEscu in lucrarea sa, se constatä cä in Cadrilater, graduide inourare al cerului variazä intre 5,0 dealungul Dunärei si 4,6 pelitoral, fiind aceastä provincie si indeosebi zona de pe litoral una dinccle mai putin noroase de pe tot cuprinsul tárii. Aceasta slabä inou .rare constitue desigur una din particularifAtile climatice cele mai carac .teristice ale acestei regiuni si ii &A, prin bogätia de luminä, un farmec .deosebit, apreciat mull de pictori.

Ca si in restul fgrii, ca de altfel in toatä aceastä parte a Euro .pei, nebulozitatea prezintä o variatie anualä bine definita, Hind mai marein cursul iernii §i mai mica in cursul verii. Luna cu nebulozitatea ceamai mare este Decembrie, când ea variaza intre 7 si 6, iar cea maimicä in August când ea este cuprinsa intre 3 §i 2. In tot cursulanului insä aceastä nebulozitate descreste simtifor când ne apropiemde Mare.

Suntern in mäsura sä completäm aceste date, mai ales in ceeaceprivqte .litoralul, folosind inregisträrile heliografice de la un numar destatiuni.

Dacä nebulozitatea ne da fractiunea din bolta cerului acoperitäcu nori, in sensul ca 0 (zero) inseamna un cer perfect senin, iar 10unul complect acoperit, este evident CA heliograful, care inregistreazä duorata de strälucire a soarelui, ne va da o completare a primei marimi ;pentru cä, dacä cerul este mai mull acoperit de nori, durata de strälu.cire a soarelui este mai mid, iar dacä aceastä acoperire este mai mic5,.aceastä duratá este mai mare.

Asa dar, putem conchide cä, in aceastä provincie, se intâlnesteuna din regiunile cu o duratä mai lungä de strälucire a soarelui decain celelalte regiuni ale României, iar aceastä duratä creste in spre Mare..In acela limp, in cursul anului, iarna, §i indeosebi luna Decembrie are

1) 1. c., pag. 47-51.2) Repartitia §i variatia nebulozitätii in Românía. Memorii i Studii, vol. II,

Nr. 1, pag. lb.

www.dacoromanica.ro

DOBROGE/1 DE SUD

RepartiliaPrecipitant/n/1o/,

anuale.(1926-193z)

www.dacoromanica.ro

- 113 -

cea mai scurta durata de strälucire a soarelui, iar vara in special Julieeste luna cu durata cea mai lungä.

Toale aceste din urmä particularitati se pun in evidentä prin da .tele cuprinse in tabelul Nr. 5 de mai jos.

Se vede a in adevär pe litoral, cu. exceptia Mangaliei, duratade strälucire depaseste 2200 de ore in cursul anului, ceeace reprezintamai mult de cat jumatate din durata posibilä de strälucire 1) si este inperfectä concordantä cu ceeace am spus mai inainte cu privire la ne.bulozitatea mijlocie anuala.

Se vede §i din aceste date heliografice cat de scäldat in lumina'este mai ales liforalul Marii. Sub aceastä revärsare de lumina intensa,cu deosebire in timpul verii, stancile care alcAtuesc falezele, scânteiazacu o. strälucire §i un colorit viu si justificä denumirea de Coasta deArgint" data acestei portiuni a liforalului nostru.

Regimul vânturilor.

Incheiem aceastä scurtä schitä climatologica asupra Cadrilateruluicu cateva amänunte Ssupra regimului vanturilor.

Notiunea de masse de aera, care a cOpätat in ultimul limp oimportantä mare in interpretarea fenomenelor meteorologice si in ca.racterizarea conditiunilor climaterice, isi gaseste concretizarea directä indirectia si täria vâniului. Prin mijlocirea vantului massele de aer dinregiunile cele mai departate sunt transportate 0(15 la noi si ne aducpentru un limp oarecare conditiunile climaterice ale locului lor de ori.ginä. Dupä cum predomina mai mult vanturi dinteo anume directiesau din alta, se intelege ca massele de aer aduse de vanturile domi.nante vor fi acelea care vor contribui mai mult la fixarea climei re.giunii considerate.

Regimul vanturilor este insä determinat de o serie de factori. Inprimul rand este circulatia generalä a atmosferei, care la latitudinilenoastre se manifestä sub forma circulatiei turbulente produse de sucocesiunea alternativä a depresiunilor i anticiclonilor.

In al doilea rand este repartiti,a uscatului si a Márii, ale carorefecte modifica regimul vantului determinat de circulatia ge neralä a at.mosferei,

In fine, in al treika rand, intervin conditiunile cu totul locale,

9 Durata posibil5 este durata de str5Incire cuprins5 Mire r5s5ritul si apusulsoarelui, clad cerul ar fi tot timpul senin.

Analde Dobrogei 8

www.dacoromanica.ro

TABELA Nr. 5.Durata de stralucire a Soarelui.

STAT IUNILELUNILE

I II III IV V VI VII N/ ILI IX X XI XII Anna! A

Carmen Sylva 67,5 58,6 173,2 155,7 295.9 300,4 362,9 309,0 230,3 115,4 86,2 69,7 2224,7

Mangalia . . . . 75,4 98,2 142,7 160,5 245,8 270,5 351,9 310,7 241,5 151,8 68,3_

67,3 2184,6

Balcic 68,1 95,7 133,3 187,2 255,4 283,7 846,2 324,4 250,7 177,3 94,0 . 61,9 2277,9

Varna (Pori) 72,4 96,4 134,2 187,9 255,3 274,4 336,2 310,6 247,4 106,4 91,3 67,2 2249,7

i

,

Date le din aceasta tabelá dau nurnärul de ore pe fiecare lun5 si pe arm! intreg, cât s-oarelea sfraiucit efectiv.

Aceste vatori nu sunt comparabile intre ele, pentru CA sunt deduse dintr'un nurnár diferitde ani de observatie.

. . .

www.dacoromanica.ro

- 115

configuratia terenului cu toate accidentele si care, prin efectele aerodienamice pe care le produce, modified si mai mult actiunea celorlalfi doifactori i câte odatä suprimä cu totul efectele lor.

Pentru a putea cerceta regimul vântului inteo regiune oarecare,din acest din urrnä punct de vedere, trebue sä dispunern de numéroasesi precise Inregisträri anemometrice, care ne lipsesc deozamdatä in Coedrilater. Va frebui, prin urmare, s ne mulfurnim numai cu consideerentele care rezultä din influenfa celor dintâi doi factori, ceeace de alffeldin punct ce vedere climatologic este suficient, pentru c circulatia geeneralä a atmosferei pe de o parte i distribufia uscatului si a apei pede altä parte, fixeazd caracterul general al regimului vântului inter) re=giune datä.

In studiul nostru asupra climei Dobrogei am arätat eä, sub ragportul circulatiei generale, in aceastä provincie trebue sä deosebim, incursul anului, mai multe regimuri cfe vânturi.

In tursul iernii predominä vânturile din directia N, NE si NW,pe când toate celelalte directiuni au frecventä foarte redusä. Varadirectiunile NE, SE si NW sunt cele mai frecvente. In fimpulprimäverii regimul vânturilor are mate analogie cu cel din timpulverii, iar toamria se aseamnänä mult cu regimul iernii.

Asa dar, in tot cursul anului predamind vânturile din direc.fiunea N, cu componenta din spre E si W ; la aceste directiunidomina. rite trebue s acläugäm i directia SE care, in deosebi injumätatea caldä a anului, capätä aceeasi importantä ca celelalte douädirectiuni, NE si NW.

Regimul acesta al vânturilor nu este caracteristic numai pentruDobrogea si Cadrilater, ci pare a fi regimul normal in toatä regiuneade la Sudul i Räsäritul Carpatilor, pânä la Nipru i Sudul peeninsulei Balcanice. Dincolo de aceste limite avem regimul vânturilorde la SW din Nordul Frantei, Belgia, Olanda, Germania si Polonia.Aceste douä regiuni cu regimuri de vânturi diferite sunt despärtiteintre ele prin marea axä confinentalä, denumire pe care Woeikoff adat.o dorsalei anticiclonice prin care anticiclonul siberian din limpuliernii se prelungeste prin Rusía pânä in Centrul Europei. In ant),limpurile calde si cu deosebire vara foatä Europa este revärsatä deun puternic curent de aer oceanic venind din spre Vest, care inregiunea Carpatilor se desparte inteo ramurä din spre NW in Basaerabia i Dobrogea i o altä ramurä din spre W in câmpia Dunärei,

-

www.dacoromanica.ro

- 116 -

deviind spre S si SE in räsäritul Bulgariei si Cadrilater 1). Acestfapt loam semnalat si in studiul nostru asupra Dobrogei 2).

Acest regim al vânturilor îi gäseste explicatia in distributiapresiunii pe Oc. Atlantic s-1 pe Conlinentul EurooAsiatic si este, prinurmare, o consecintä a circulatiei generale a atmosferei in aceastäparte a globului.

Cum spuneam mai inainte, regimul vânturilor mai este influoentat si de felul cum este distribuit uscatul i apa. Pe litoral deci nevom asfepta la un sistem de vânturi determinat de diferenta de tern:peraturä intre uscat si Mare, ceeace determinä o anume distributie apresiunii de o parte si de alta a litoralului.

Vara, când hinterlandul este mai cald de cât Marea, vom aveapresiunea scoborâtä pe uscal si mai ridicatä pe Mare ; iama, anddistributia temperaturii se inverseazä, vom avea presiunea mai ridiocatä pe uscat si mai scoborâtä pe Mare. De aci tendinta ca varavântul sä sufle mai mull din spre Mare spre uscat, iar iarna dinspre uscat spre Mare.

Aceastä schimbare periodica a directiei vântului in regiunile delitoral constitue fenomenul musonilor care, dacä la latitudinile noastreeste mascat de curentii de aer datoriti circulatiei generale a atmosoferei, nu lipseste insä cu totul.

El constitue, de altfel, un fenomen de o mare amploare chiar§i pentru continentul nostru, constituind asa numitul muson european§i are pentru clima Europei ce.ntrale i räsäritene o importantA deoosebitä' 3). Vânturi cu caracter musonic se remara si pe coastele M.Negre 4). Observatiunile de la Balcic ne permit sä arätärn CA inadevär iarna predominä vânturile dinspre N, iar vara cele din spre S.

Tinând seamä de orientarea färmului Märii in vecinätateaBalcicului, ne convingem cä aceastä schimbare a directiei vântuluiMire iarnä si varg este un fenomen musonic, datorit influentei Märii

uscatului.Putem evidentia aceasta, comparând frecventa directiilor vâno

tului iarna si vara. Pentru Balcic aceastä frecven0, exprimatä inprocente din totalul vânturilor observate, este datä in tabela de mai jos.

1) E. ALT. Klimakunde von Mitteb, und Sücl,Europa. Handbuch der Klima-tologie. Bd. III. Theil M. pag. 26.

2) 1. c. pag. 22.3) AL. IONESCU : Variatiunea anualä a temperaturii aerului In Romänia.4) E. OTETELIwin: 1. c. pag. 23.

si

www.dacoromanica.ro

- 11T -

N. NE. E. SE. S. SW. W. NW. C.

Iama 19,0 18,7 1,9 5,8 3,6 5,5 5,6 24,5 14,7Vara 9,5 14,3 3,6 16,0 11,7 6,6 4,4 16,6 17.3

A 9,5 4,4 -1,7 -10,2 -8,1 -1,1 1,2 7,9 -2,6ALT 1) gesete acela rezultat §i pentru Varna in ceeace prive§te

directia Nord, ca fiind cea mai frecventä in tiinpul iernii.Pentru timpul verii, directia cea mai frecvent5 este insä E

pentru Varna 5i SE pentru Baleic. Putem spune insä CA §i la Balcic,ca §i la Varna, când trecem de la iarnä la varä, vânturile cu comeponenta din spre E devin mai frecvente §i invers, cänd trecem dela varä la iarnä, vânturile de la Nord sund cele mai frecvente.

ALT nume§te, din aceastä cauzä, vânturile dela E (in cazulnostru SE) vânturile caracteristice ale verii, iar cele de la Nordvânturile caracteristice äle iernii.

Dupä cu.rn observä ALT, faptul csä vânturile din spre Vest suntcu mull mai frecvente de cât cele de Nord, nu räpe§te vântului dinspre Nord calitatea de a fi un vânt caracteristic al iernii, pentru cävânturile din spre Vest sunt destul de frecvente i vara .1, deci, nusunt vânturi caracteristice pentru anotimpul rece.

ALT a determinaf aceste vânturi caracteristice pentru cele douäanotimpuri de la un numär mare de localitäti din Europa §i lesareprezentat pe o hartä, träsâncl liniile de curent ale acestor vânturi.Pe härtile corespunzätoare celor douä anotimpuri, dar nereprodusede -noi, se vede foarte clar cum iarna, pe litoralul M. Negre, liniilede curent sunt indreptate din spre uscat spre mare iar vara au unsens opus. Suntem deci indreptätiti sä conchidem, ca un regim devânturi musonice este deterrninat §i pe litoralul românesc al acestei Märi.

Marea .Neagrä i§i manifestä aceastä influentä §i asupra reg.'=mului vânturilor din cursul unei zile, deferminând brizele caracteri-stice ale Märii, care suflä ziva din spre mare spre uscat, iar noapteain sens contrar.

Se tie cá acest fenomen nu se produce de cif numai cândconditiunile almosferice sunt favorabile §i este foarte mult influentatde orientarea coastelor. Asifel, la Sulina §i Constanta aceste brize nuse observá iarna ; in schimb vara ele sunt destul de accentuate. LaSulina se observä c5 vântul suflä din spre Mare la loaf e cele 3 orede observatie (8 h, 14 h §i 20 h) din Aprilie Oa in Octombrie, iarbriza de uscat se produce intre orele 20 h seara §i 8 h de dimineata.

1) 1. C. pag. 28.

www.dacoromanica.ro

- 118 -

De asemenea la Constanta, in Aprilie i Iu lie vântul sufla din spreuscat la 8 h i la 20 h, pe cand in Octombrie el sufla la 20 h dinsPre Mare. In timpul verii insa, la ora 14 h, vântul suflä totdeaunadin spre Mare.

Observatiunile dela Balcic pun de asemenea in evidenta aces!fenomen. In adevär, dei aci vânturile de NW, N i NE sunt celemai frecvente in toate epocile anului, se constatä, dupa cum amvázut mai inainte, ca vânturile dinspre SE, S i SW capata deasemenea o importanta in cursul lunilor de varä mai ales la ora 14.Aceasta ne arata cä, la acest moment al zilei, vántul sufla destul defrecvent din spre Mare, punând in evidenta astfel existenta mai frec.yenta a brizei de mare la aceastä ora, ceeace este normal.

Dacä cercetärn mai de aproape temperatura aerului in functiede directia vântului, vom constata ca vânturile din prima grupä i indeosebi cele de la N i NE sunk vânturi reci §i, in genere, vânturiledin a doua grupä §i in special vânturile din spre SE §i S suntvânturi calde. Acestea din urma sunt vânturi foarte calde mai alesiarna ; vara au, in afará de ora 14, temperafura putin mai ridicata decat normalä. Caracterul de brizä marina a acestor din urma vânturise manifestä §i prin aceasta influentä asupra temperaturii aerului.

Se pare cä mai ales vânturile din directia SW au acest caractermai pronuntat, pentru cá temperatura aerului .este sub normalä laorele 14 i 20, in timpul verii, când vântul suflä din aceasta directiune.

La acee4 concluziune ajungem &CA urmarim umezeala relaotiva a aerului in functie de directiunea vântului.

Si din acest punct de vedere vânturile din directiunile SE, S§i SW aduc un aer mai umed de cast cele din directiile NW, N §iNE ; iar aceastä deosebire este mai simfita in timpul ver:ii la ora 14.

Cum acestea din urma am väzut ca sunt mai frecvente inacest anotimp i la aceasta ora a zilei, existenta brizei marine esteprin urmare evidentä. Vom preciza mai bine toate aceste amanuntein monografia climatologica a Balcicului, care este in studiu.

Concluziuni.

Datele climatologice pe care le posedäm din cuprinsul acesfeiprovincii nu ne ingaclue sä intram in prea multe detalii cu privire laparticularitätile climatice ale ei. Din discutiunea datelor de care disopunem se desprind insä unele aspecte cu un caracter mai general,care credem ca vor putea fi considerate ca Bind definitive de pe

www.dacoromanica.ro

- 119 -

acum, rämânând ca obsewatiunile viitoare, mai numeroase 5i maicomplete, -s5 ne permita a preciza unele detalii, rezultatele genet-41e

ramânând insä neschimbate.*i din punct de vedere al climei, ca de altfel §i din alte puncte

de vedere, Cadrilaterul se preziniä ca o regiune bine definita §i disetinctä de restul

Influenta mediteranianä se resimte destul de bine, dupa cumam vazut, in regimul ploilor, facând ca, pe lângä ploi abundente lasfär§itul primäverii §i inceputul verii, sä se producä o a doua epocade precipitatiuni abundente catre sfarsitul toamnei §i inceputul iernii,aceastä epoca fiind chiar cea mai ploioasä pe litoral §i chiar in parteade Nord a acestei provincii.

Prin pozitia ei meridionala se explica de asemenea faplul cäea este una din regiunile cele mai calde ale Cali.

In fine, distributia precipitatiunilor atmosferice justified' deosebireaa doux zone climaterice §i anume : clirnatul de stepa de Moral (BSbx)§i climalul Virginiei in restul Cadrilaterului (Cfax). Prezenta Märiiface ih acela§ limp ca litoralul sä ofere particularitätile unui climatmarin care, pe lângä o temperare a caidurii verii §i a frigului dincursul iernii, se mai caracterizeazä §i printeun regitu special al van:turilor. Aceasta influentä a Marii nu se manifesta de cât pe o foarteingustä zona de teritoriu de maximum 40-50 km, in imediata eivecinatate.

Foarte important de relevat este fapful ca clirnatul de stet:4 semanifestä chiar pe litoral. Acesta, pe lânga particularitätile semnalatemai inainte, se mai bucura de o foarte puternicä insolatie §i o mareintensitate de lumina, ceea ce ji face foarte propriu pentru scopuribalneo.climatice.

Rezumând toate aceste constatari, putem spune cä aceasta prosvincie, fära a putea fi consideratä ca o adeväratä Riviera", cumunii cu un entuziasm prea pripit s'au gräbit s'o caracterizeze §i färäa putea afirma ca existä pe teritoriul acesteia regiuni lipsite de iarnä,totu§i particularitätile climei, mai ales pe litoral, sun! destul de favo0rabile pentru a justifica faima de care se bucurä Coasta de Argint"in lumea artistica §i medicalä.

Cu pricepere §i buna gospodärie s'ar putea crea in acest coltal tärii un loc de refugiu, chiar §i pentru sträinii cari cautä o climauscatä, mult soare §i mai ales multä lumina.

.......° ...........

00...

¡drib

www.dacoromanica.ro

FLORA DOBROGEI NOUA (CADRILATERUL)De I. PRODAN

L

1. Istoricul explorärilor botanice.

Botanistii cärora le revine meritul de a fi intreprins, in trecutuldepärtat, cele mai de seamä cercetäri botanice asupra Dobrogei, sunt :ardeleanul VICTOR de JANKA I), fratii P. si M. SINTENIS 2), D. BRANDZIsi D. GRECESCU 3).

Acestia au descoperit si descris unele plante din acest tinut.Dobrogea Nouä, inainte de a fi anexatä la Dobrogea Veche, a

fost putin cunoscutä din punct de vedere botanic. Putinele date cese cunosc se datoresc cercetätorilor bulgari. Ca primi exploratori aiacestui teritoriu se pot considera invätatii SKORPIL Si STRIBRNY cari,pe längä alte indeletniciri stiintifice, s'au ocupat si de colectarea planstelor, care in mare parte 'au fost determinate de vestitul botanist, prosfesorul dela Praga I. VELENOVSKY.

Toate aceste date lesa cuprins VELENOVSKY in lucrarea sa vasloroasä Flora bulgarica", apärutä la Praga in 1898.

VELENOVSKY enumärä in Flora bulgarica" peste 3634 de specii,dintre care numai patru specii din jud. Caliacra, iar in Supplimentum I.citeazA din Dobrogea Noug, pe baza materialului adunat in deosebi dearheologul SKORPIL in jud. Caliacra, 92 de specii 4)

Despre mersul mai departe al cercetärilor facute de botanistiibulgari ne informeazä ZACH. C. PANTu 5).

Prin anut 100, IVAN KIROV/ URUMOW, profesor la . gimnaziulreal din Sofia, in Vtori prinos käm bälgarskata Flora" -A doua cons

1) JurnItate din colectiunile lui V. de JANKA se aflä in Cluj si sunt pástratela Institutul Botanic al Universitätii din Cluj, cealaltä jumätale a colectiunilor luiJANKA se aflä in Muzeul National din Budapesta.

2) Se gäsesc exemplare in diferite herbare din Europa.3) Ambele herbare pästrate de Inst. Botanic al Universitätii din Bucure0i.4) Colectiunea lui I. VELENOVSKI se aflä la Universitatea din Praga.5) ZACH. C. PANTL, : Contributiuni la Flora Dobrogei Nouä, pag. 4.

www.dacoromanica.ro

- 121 -

tributiune ,la Flora bulgarä, aminieste, printre altele, vre=o 6 speciide plante colectate de Dr. PETLOV la Balcic. Trei ani mai târziu, prinanul 1903, URumdw mai publica îri Ceteri prinos käm bälgarskataFlora" -Â patra contributiune la Flora bulgara printre altelecâteva specii de plante culese de dânsul in jurul Silistrei.

Mai târziu BoTorart DANTIDON/ in lucrarea sa Opit za prouci=vane sredizemnata flora na predbalkanskite strani" - Incercäri pentrustudiul Florei mediteraniane din Wile Nord=balcanice - Varna 1905,Extras. din Darea de seamä a liceului de bäeti din Varna" (1904-1905), - publia printre allele, si vre=o 30 specii de plante colectatein Cadrilater.

La cele relatate de ZACH. C. PANTu mai putem adäoga, cädate foarte räslete la Flora Cadrilaterului se pot afla si in Herb. Dr.A. DE DEGEN (astäzi in posesiunea Muzeului National din Budapesta),adunate in majoritate de I. K. URUMOW, cu care Dr. DEGEN a tinutrelatiuni foarte strânse.

Cu acestea se incheie cunostintele bola nice asupra DobrogeiNouä de pe timpul dominatiunii bulgare. In primii ani dupä anexareadin 1913, avem de inregistrat o primä excursiune in Dobrogea Nougdatoritä lui P. ENCULESCU, (A. III. Contributiune la Flora Dobrogei.Extras din Buletinul Societätii Române de Sfiinte, An. XXII. Nr. 6,Bucure0 1914), care descopere la Cadichioi pe Ruscus hypoglossum.

Exploräri botanice de 'mare insemnätate a intreprins in Dobro=gea regretatul sef de lucrári al Universitätii din Iasi, C. PETRESCU, atâtinainte de räzboiul mondial, at si dupg acesta. Rezultatul cercetärilorsale 1=a publicat in Analele Universitätii din Iasi i in Buletinulsectiei stiintifice a Academiei Române.

Tot printre cei dintâi exploratori de seamä ai Cadrilaterului sepoate socoti si Prof. TRAIAN SAVULEscu, desi rezultatul excursiunilorsale nu a fost publicat. Dânsul descopere in Durostor, pentru primadatä, planta Cyclamen durosioricum, care a rämas ineditä si care seaflä in herbarul meu.

Un deosebit merit si=a câstigat intre exploratorii Dobrogei Nouäregretatul botanist ZACH. C. PAisqu, care incä din anul 1914 a in=freprins in acest tinut 8 excursiuni (1914-1915, 1920 §i 1923-1924).In ultimele douä excursiuni a fost insotit si de meritosul Prof. uni=versitar din Bucuresti TEODOR SoL.AcoLu. Rezultatul acestor excursiuniPANN 1=a cuprins in lucrarea sa de mare valoare intitulatä Con=tributiuni la Flora Dobrogei Notfä", care cuprinde circa 800 de specii.

si

--

www.dacoromanica.ro

- 122 -

Contributiuni foarte insemnate a adus la cunoasterea profundä aflorei acestui tinut Prof. univ. A. BORZA i personalul säu ajutätor, exec.=lentul cunosator al florei tärii E. I. NYÁRADY, conservatorul Muz.Botanic din C I u j, precum si Prof. EMIL POP, G. BUJOREANU etc.Toji acestia au contribuit la cunoasterea florei nu numai princarea numeroaselor specii rare si nouä, apärute in Buletinul GrädineiBotanice din Cluj, ci si prin disfribuirea speciilor caracteristice in

intreaga lume stiintificä cu ajutorul herb. editat de Institutul Botanicdin Cluj, intitulat Flora Romaniae exsiccata". Aici vom aminti cäProf. A. BORZA a condus in Cadrilater botanistii streini ai Congreosului Botanic, dându-,le lämuririle cerute.

Aici e locul sä amintim si de cercetärile frumoase ale genera.lului GH. P. GRINTESCU, care au fost publicate in mare parte inBuletinul Sociefätii Naturalistilor din România, in Buletinul Acade,miei Romane si, in fine, in Buletinul Grädinei Botanice a Universiotätii din Cluj.

Dintre botanistii nostri bine cunoscuti au mai fäcut excursiuniin acest tinut si Prof. univ. M. GUSULEAC dela Cernäuti, ale cäruirezultate Ina nu au (ost publicate.

In fine vom aminti si pe cercetätorii cari, fäcând studii fitoo

patologice i zoologice, au gäsit câtiva paraziti pe diferite plante. AsaProf. I. C. CONSTANTINEANU a publicat 12 plante atacate de Uredinee,iar Prof. I. BORCEA 9 specii de plante de Zoocecidii. -

Opera clasicä, care reuneste inteun mänunchiu toate cercefärilecunoscute pänä in prezent, eke Prodromus Florae Balcanicae, ince,puiä de A. de HAYEK §i terminatä de F. MÁRKGRAF. Meritul aces:tor autori e cu atät mai mare, cu cât au pus la dispozitia botanistilorcea mai fabuloasä florä a lumii, leagänul mistic al multor plantedela noi.

Din numärul mare al cercetärilor si al excursiunilor fäcute inDobrogea Nou5 am deduce cä, din punct de vedere botanic, Cadrila,terul e tinutul cel mai bine cunoscut din cuprinsul tail. Insä in a=ceastä credintä ne inseläm, deoarece aproape toate explorkile au fostfäcute cam in aceleasi locuri, deobiceiu in acele localitäti care au coomunicatie mai ward i sunt renumite prin frumusetea lor. Au limasteritorii cu tofu! necercetate. Asa este regiunea päduroasä dintre Si:listra, Curt,Bunar 1) i Bazargic, in deosebi jud. Durostor i anume

1) In anul 193T s'a fäcut o excursie publicatä de S. PAFCWSKI.

publio

pi

www.dacoromanica.ro

- 123 -

finutul ce se aflä spre Sud de Dunäre. Acest finut din pädurea Dusrostor (afard de Silistra, Turtucaia si câfeva localitäfi care sunt spreNord) a rämas cu totul necunoscut, ceeace reiese de acolo cd nuavem nici o singurd datä botanicd din partea fostilor stäpânitori si mcidin partea noasträ.

Conditiunile fizice ale acestui finut neexplorat la o mare diss.tanfd de Dundr e, unde pärnântul (dupä härfile geologice) e formatdin loess poros pe argild sau calcar, favorizeazd desvoltarea unei seslecte vegetafiuni ierboase. Caracteristice acestui finut sunt väile adânci,stâncoase si intortochiate numite canaral e, care sunt de o frumusefenebánuitá si foarte sälbatice 1). Izvoarele bogate, apa freaticä nu preaadâncä din väi a ingäduit formarea pdclurilor extinse (dupä cum aparedin o hartä detailatd) din aceastä parte a färii care, märind umiditateaatmosfericä, au o inrâurire binefdcdtoare si asupra culturilor. Toateconclifiunile indicate ne fac a crede cd explorarea acestui finuf ne vaaduce noui date pentru complectarea florei noastre.

2. Originea florei din Dobrogea Nou.i si relafiunile ei cu altetinuturi si cu deosebite pärti ale Wilt.

Dobrogea Nouä s'a populat cu diferite plante, ajunse in aceastäprovincie din regiuni cu clirnd si sol diferit.

Asa gäsim aici elemente centralseuropene, europeicssibirice,numeroase elemente mediteraneene, dintre care unele din Crimeia sidin Asia Micd. Insä nota caracteristic5 a acestei vegetafii o dau elesmentele pontice sau de stepä din Sudul Rusiei. Deoarece soarta vegeotafiei depinde indeosebi de climä, de sine se infelege a toate acesteelemente au trebuit sä se adapteze complexului factorilor climatericigäsifi in Dobrogea Nouä, adicä individualitätii acestei clime, care esteun amestec a trei varietäti : danubianä, ucraineanä si mai ales helenicä,adicä un fel de climat mediteranean cu ierni mai aspre.

Elementele central europene si ca cele mainumeroase, cu care s'a irnbogäfit Flora Dobrogei Nouä sunt binecunoscute. In treacät vom aminti cä ele compun arborii pädurilor dinlunci : sakia, plopul, frasinul, clarmozul, cälinul si pe dealuri stejarul,gorunul, &nip, cerul, carpinul, teiul, ulmul, cornul, päducelul. Laacesfe elemente aparfine majoritatea tufisurilor si ierbitrifor din stepd.Elementele europeessibirice : Alnus glufinosa, Cralaegus.

Elementele din Sudul Rusiei (intre care se gäsesc1) S. PASCOVSKI : Contributiuni la flora C a dr il a t e r ul u i. Rev. Päd. (1935)

www.dacoromanica.ro

- 124 -

§i câteva mediteranee),indeosebi din Cri m eia, sunt urmätoarele : Gypsosphila glomerata, G. tricholoma, Paronychia cephalotes, A. coarcialá,Jurinea stoechadifolia, Dianthus leptopetalus, D. pseudarmeria, Piruselaeagrifolia, Jurinea arachnoidea, Mulgedium tataricum, Jasminumfrulicans, Convolvulus linealus, Tournefortia Arguzia, Statice lajasrica, S. latifolia, Frankenia hispida, F. pulverulenta.

Alte elemente din Rusia mijlocie §i sudic5,care s'au strecurat in Dobrogea noug : Elymus sabulosus, Polypogonmonspeliensis, Asparagus trichophyllus, Erodium serotinum, Staticecaspia, S. taiarica, S. latifolia, Ceraiocarpus arenarius, Petrosimoniairiandra, Bassia hirsula, Apocynum veneium, Delphinium divari,catum, Ranunculus oxyspermus, Corydalis Marschalliana, Dianthuspseudarmeria, D. lepiopeialus, Momordica Elaterium, Linum tau,ricum, Chorispora lenella, Alyssum obiusifolium, Scutellaria orien,

Phlomis pungens, Teucrium Polium, Paliurus spina Christi,Ficus Carica, Vicia picta, Asiragalus vimineus, A. dolichophyllus,.21. ponticus, . hamosus, Genisla albida, Medicago orbicularis,Tournefortia Arguzia, heliotropium suaveolens, Echinospermum pa,tulum, Symphyium tauricum, Daucus bessarabicus, Heracleum sibisricum, Mulgedium tataricum, Ariemisia arenaria, A. maritima, Chry,santhemum millefoliatum, Jurinea stoechadifolia, J. arachnoidea,Onopordon tauricum, Scolymus hispanicus etc.

Dobrogea nouä are specii comune atât cu.§esul cel mare al Ungariei cât í cu Rusia sudicä;astfel sunt : Ephedra distachya, Tragus racemosus, Digitaria sangui,nalis, Sfipa pennala, S. loannis, S. capillata, Secale fragile, Crypsisacukata, Heleochloa schoenoides, Puccinellia disians, Festuca vale,siaca, F. sulcata, Bromus tectorum, B. hordeaceus, B. arvensis,Bolboschoenus maritimus, Crocus moesiacus, Iris variegata, Cheno .podium glaucum, Salsola Kali, Corisperum nitidum, C. canescens,Polygonum arenarium, Dentaria bulbifera, Brassica elongata, Sisym.brium junceum, Crambe Taiaria, Alyssum montanum, A. deser,forum, Syrenia cana, Minuartia glomerata, Silène longiflora, S. multi,flora, S. conica, Gypsophila arenaria, G. paniculata, Paeoniafolia, Cytisus austriacus, Asiragalus varius, A. austriacus, A. asper,A. vesicarius, A. dasyanthus, Tribulus terrestris, Erodium serro,linum (nurnai in România §i in Rusia), Trinia Kitaibelii, Peuce,danum arenarium, Plantago maritima, P. ienuillora, Vinca herbacea,Achillea ochroleuca. Jurinea mollis, Cenfaurea solstitialis.

tennis

Mks,

www.dacoromanica.ro

- 125 -

Se ubstituesc : Astragalus excapus din Ungaria cu A. pubi:florus; Carduus nutans e inlocuit in Dobrogea cu C. leiophyllus ;Satureja taurica din Rusia cu S. coerulea. Dianthus pallens dinBasarabia i Rusia e inlocuit cu D. leplopetalus. Alyssum iortuosume inlocuit cu A. Borzeanum. Planta mediteraneanä Silene ihymifolia einlocuitä cu S. pontica. Ammophila arenaria din vest e inlocuitä cuA. ausiralis, Elymus arenarius din vest e inlocuit cu E. sabulosus ;Centaurea sterilis din Rusia si Balcani e inlocuitä cu C. caliacraecare este intermediarä intre C. euxina si C. sferilis; Jurinea stoe=chadifolia cu J. Pr Ferdinand. Aici se intâlnesc : Minuartia glo=merata cu M. coarctata, Daucus caroia cu D. bessarabicus, Irissuaveolens cu I. pumila, Alyssum obtusifolium, cu A. Borzeanum;i cu A. caliacrae, Poientilla taurica cu P. Bornmiilleri etc.

Elemente mediteranee sau balcanice sunt:Ephedra distachya, Celtis ausiralis, Carpinus orientalis, Quercuspubescens, Fraxinus ornus, Prunus mahaleb, Ficus carica, Salsola,Rosa gallica, Coronilla emeroides, C. scorpiodes, Trifolium purpu:reum, Trigonella monspeliaca, Medicago marina, Dorycnium her:baceum,'Crithmum maritimum, Periploca graeca, Syringa vulgaris,Jasminum fruticans etc.

F a c leggtur intre Rusia si Balcani i urmä=toarele plante : Ranunculus illyricus, R. orthoceras, R. falcatus,Hypecoum procumbens, Allysum minutum?, Aethionema saxatile,Viola alba, Melandryum eriocalycinum, Silene densiflora, S. supina,Buffonia tenuifolia, Arthrolobium scorpioides, Coronilla emeroides,Astragalus vesicarius, Orobus aureus, Poientilla tauricaS'eseli cam=pestre, Asperula humifusa, Ceniaurea sterilis, C. ovina, C. stereo:phylla, C. orientalis, C. salonitana, C. iberica, Mulgedium tataricum,Cynanchum aculum; Slachys angustifolia.

Plantele comune cu Bulgaria sunt urmAtoarele :Dianthus nardiformis, Buffonia parviflora, Moehringia Grisebachii,Pirus elaeagrifolia, Geranium lucidum, Ononis columnae, Coronillaelegans, Echinophora Sibthorpiana, Asperula setulosa, Thynius zy=gioides, Necioroscardium bulgaricum, Ceniaurea pseudo=tenuillora,Achillea clypeolaia etc.

In Dobrogea nouä se mai observä si câteva specii asiatice cumsunt : Pirus eleaegrifolia, Peganum harmala etc.

In ceeace priveste relatiunile dintre flora Dobrogei.Nouä si diferitepärji mai apropiate si mai depärtate din MCA, putem spune urmätoarele :

5

www.dacoromanica.ro

- 126 -

Flora Dobrogei seamänä mult cu flora VechluluiRega t, in deosebi cu aceea a regiunii danubiene, ceeace e si natural,dac5 rie gandim cä ambele regiuni floristice sunt despärtite prinDunäre 5i sunt situate la aceeasi tatitudine geografic5. Plante comunede o parte si de alta a Dunärei sunt urmätoarele : Colchicum buibo=coides, Iris Sintenisii, Inula oculus Christi, Centaurea stenolepis,C. diffussa, C. tenuiflora, C. Kanitziana, C. jurieifolia, C. solsii=fialis, etc.

0 intimä leg5turá existä, din punct de vedere floristic, Mire Dob=rogea si restul Vechiului Regat, chiar panä in cele mai indepärtatecolturi (Varciorova).

Comune in Dobrogea i la Varcio.rova sunt:Ficus carica1), Celtis australis, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus,Catinus coggygria, Paronychia cephalotes, Achillea coarciata ; maideparte, la Varciorova, in valea Bahnei, mai cresc i unii arbori comuniIn stare spontanee : Juglans regia i Syringa vulgaris.

Afarä de plantele Insiraie, mai aflärn aici o multime de specii,care fac ca aceste douä regiuni sä se asemene foarte mutt :.Aegilopstriaristala, Cyperus longus, Ruscus hypoglossum, Parietaria cherso=nensis, Paeonia tenuifolia, Hesperis runcinata, Peltaria alliacea,Aeihionema saxa file, Herniaria Besseri, Scleranthus dichatomus,Moenchia mantica, Dianthus giganteus, Tunica prolifera, Potenfillataurica, Fumana procumbens, Colutea arborescens, Ononis columnae,Coronilla emeroides, Lathyrus aureus, Astragalus depressus, Ver=bascum banaticum, Smyrnium per folialum, Seseli rigidum, Scutel=laria albida, Origanum vulgare var. barcense, Acanthus longifolius,Centaurea pallida, Achillea critmifolia etc.

Floristic, Dobrogea nouä e mai strâns legatäde Dobrogea veche din care face parte,din carecauzäe mare numärul planielor comune, atat din stepä cat si din päduri.In treacát amintim cateva din cele rari ca : Alopecurus venfricosus,Ephedra disiachia, Fagus silvafica, Dianthus armeria, D. nardi=

.formis, D. giganteus, Silene Cserei. S. thymifolia, S. ponficaPaeonia decora, Ranunculus oxyspermus, Coronilla. scorpioides, Triafolium purpureum, Astragalus chlorocarpus.

Din numärul mare al plantelor cunoscute n um ai dinDo br oge a Nou á, care nu au fost panä acuma semnalate in Do=

1) La Vârciorova i Orsova s'au aflat seminte din acest arbore in straturilemai vechi ale pämâniului.

www.dacoromanica.ro

- 127 -

brogea veche, vorn aminti in primul rind acele famiti, care au repre=zentanti mai numerosi. Asa sunt : Gramineele : Phleum subulaium,Ph. pratense ssp. Bertolonii, Avenasfrum compressum, A. pubes.cens, Danthonia calycina, Koeleria gracilis, Glyceria plicafa, Puc.cinellia festucaeformis, Festuca fenuis, F. sulcata, F. heterophylla,F. rubra, Bromus commufatus, Bromus intermedius var. megasta.chys, B. scoparius, Brachypodium pinnatum var. rupestre, Agro.pyron iunceaum var. Sariorianum, Haynaldia villosa, Elymus asperf. minor etc.

Liliaceae : Asphodeline lutea, Anthericum ramosum var.simplex, A. sphaerocephalum var. bosniacum, A. scorodoprasumvar. ananthum, A. a fropurpureum, A. pulchellum, A. flavicum xpulchellum, Scilla bithynic.a, Ruscus hypoglossum, Smilax excelsa.

Cdryophyllaceae : Siellaria media var. neglecta, S. graminea,Cerastium pumilum, Moenchia monfica, Minuartia mesocitana, M.setacea var. parvifolia, Arenaria serpyllifolia f. viscidula, Vaccariapyramidata ssp. grandiflora, Dianthus armeria.

Cruciferae : Sisymbrium Loeselii, Myagrum perfoliaturn, Diplo.taxis erucoides, Camelina albiflora, Draba muralis, D. nemorosa,Hesperis iristis f. desertorum, H. runcinala ssp. Velenovskyi, Bu.nias orientalis.

Rosaceae : Potentilla reptans var. microphylla, P. argenteavar. tenuiloba, P. recta, Rosa toment3sa cu var. pseudocuspidata,R.dumelorum cu var. sphaerocarpus, obscura, solsiiiialis, cinerosa, lepio .tricha, lembachentis, calvata, subglabra, Rosa canina cu var. lute.liana f. brevipes, latifolia, meniacea, globularis, hirtella, andegaf.vensis, R. glauca cu var. subcanina, R. agrestis var. Grizellae, R.micrantha cu var. nuda, uniflora, balcica, R. ferox.

Legurninoase Genista irifoliata, Cyfisus nigricans, C. nigri .cans var. sericeus, C. austriacus var. argenleus, C. danubialis, C.pygmaeus, C. Jankae, C. albus, C. pallidus, C. Rochelii, Trifoliumpratense ssp. rumelicum, T reclinatum, T. reclinalum var. proce.rum, T. purpureum, T. pannonicum, T. resupinalum var. suaveo.lens, T. striatum var. elatum, T. fragiferum var. pulchellum, abg.

Amorpha fruticosa, Colutea melanocalyx, Asiragalus depres.,sus, A. albidus, A. varius, A. Sprunerii, Coronilla emeroides, Viciadasycarpa, V. grandiflora var. iolundata, V. Kitaibehana, V. Biber.

.steiniana, Laihyrus latifolius, Pisum biflorum.

ticitä,

www.dacoromanica.ro

- 128 -

Labiatae : Nepeia euxina, Stachys arvensis, Salvia ringens, S.grandiflora, S. villicaulis, Ziziphora cuspidata, Thymus Callieri.

In locul al doilea stau : Ranunculaceele : Ceratocephalus falcatus,Ranunculus garganicus, R. neapolitanus, Thalictrum minus ssp.glandulosus. Umbeliferele : Seseli rhodopea, Criihmum marilimum,Opopanax chironium, O. bulgaricum, Scandix grandiflora, Chaero.phyllum bizantinum, Danaa cornubiensis. Compozitele : Echinopsalbidus, Centaurea monacantha, C. caliacrae, Carduus pycnocephalus,Cirsium polychromum, bulgaricum, C. creticum, Jurinea dobro.gensis.

Alte plante din diferite familii :Cyperaceae : Chlorocyperus setaceus, Carex iomentosa, C.

hirla, C. nutans. Amaryllidaceae : Galanthus gracilis. Dioscoriaceae :Tamus communis. Iridaceae : Iris pumila'var. dobrogensis, (iladiolussegelum. Orchidaceae : Ophrys cornuta. Santalaceae : Comandraelegans. Chenopodiaceae : Bassia sedoides. Amarantaceae : Amaran,tus angusiifolius. Papaveraceae : Hypecoum procumbens. LinaceaeLinum lauricum cu variefäti i forme. Euphorbiaceae Euphorbiaacuminata. Anacardiaceae : CotMus coggygria. Boraginaceae : Cy,noglossum creticum, etc. Scrophulariaceae : Verbascum pseudono.bile. Acanthaceae : Acanthus longifolius. Dipsacaceae : Scabiosamicrantha, S. silaifolia.

Desi Dobrogea.Nouä din punct de vedere geografic este numaio continuare natural5 spre SudNest a Dobrogei.Vechi, cu toateacestea, din punct de vedere floristic, se observa" o deosebire destul depronuntat5 prin num5rul mare al elementelor sudice i sudestice,eeace la un teritoriu asa de mic, cum e Cadrilaterul, e destul de

balator la ochi.

Plante endemice.

Eragrosiis dobrogensis, Arrhenatherum elatius f. dobrogensis,Koeleria splendens ssp. niiidula var. pontica, var. rigida, K. splen .dens ssp. rigidula, K. gracilis f involucrala, K. gracilis var. pube.rula, Poa romanica, Puccinellia distans ssp. pseudobulbosa, P.franssilvanica f. gigantea, Festuca tenuis, ( Hack ) Prod. var.villosa f longiarisiata, F. ienuis (Hack) Prod. var. virescens, F.media (heterophylla.rubra), var. leptosiachya, f. bazargiciensis, B.scoparius ssp. cavarnae, cavarnae .f. nanus, Agropyron cristalumvar. pseudobulbosum, var. pseudobulbosum cu formele f. glabrum,

C

:

www.dacoromanica.ro

- 129 -

f: scabrum, f. subciliatum, A. crisialum var. foliosum, A. sablensis(juncaeum intermedium), A. iniermedium f. submucronaturn, A. in-vtermedium cu formele : f. dobrogensis, f. dense.pilosa, Erianthusasper f. minor, Iris pumila var. dobrogensis, I. cavarnae, Dianthuscampestris ssp. Serbanii, D. dobrogensis, D. Borzeanus, Paeoniaienuifolia var. brevifolia si var. latisecta, Adonis flammeus f. mi=noriflorus, Glaucium corniculaium f. sparsepilosum, Crambe talariassp. cavarnae, C. dionisopolysi, Roripa prolifera var. lenella, R.prolifera ssp. vesiculosa, Alyssum caliacrae cu variefitile : var.typicum, var. humerosum, var. subincisum, var. subincisum f. apri .cum, var. extensum, Alyssum oblusifolium cu subspecia : cordato.carpum, A. oblusifolium ssp. Prodani, A. obtusifolium var. sinuo=sum, Pirus elaeagrifolius x piraster, Potentilla Emilii Popi, P. ca.varnana, P. bazargica, Rosa lomentosa ssp. pseudocuspidala f.romanica, R. oblusifolia ssp. oblusifolia, ssp. balcica, Rosa fortinata,R. micrantha ssp. nuda cu formele : f. foliis angustis, f. stylis parcepilosis, f. stylis pilosis, foliis lafis, R. micrantha cu subspeciilesubnuda, uniflora i balcica. R. ferox cu subspeciile ponficaponfica f. microphylla, Genista irifoliaia var. romanica, CyfisusJankae var. viridis, C. Jankae var. viridis f. glabriflorus, Astraga .lus pubiflorus vat. dobrogensis, Astragalus albidus var. linearifolius,var. macranihus, var. brevipedunculalus, A. glaucus var. hetero.phyllus, Astragalus Nyárádyanus, A. varius f. ochroleucus, Coro#nilla varia f. balovae, Geranium pyrenaicum var. dobrogeanum,Linum lauricum. ssp. linearifolium, Euphorbia agraria cu subspe.#ciile : puberula, cavarnae, E. bazarcica, E. cadrilateri, E.'cadri=lateri var. transitoria, Cyclamen durostoricum, Lappula pa tulaalbiflorum, Onosma ponficum, Siachys ajugaefolia, Salvia nuiansvar. sublanuginosa, Mentha longifolia var. dobrogensis, var. cadrilateri,M. Kerneri var. bazargiciensis, Verbascum longicarpum, AchilleaJavorkae, A. Rozatiae, Centaurea caliacrae, etc.

In fine - vrednice de remarcat sunt unele plante, care in altepkti sunt foarte obisnuite, iar in Dobrogea nou5 lipsesc cu des5vär....§ire, ca genurile : Holcus, Cynosurus, Siellaria graminea, S. Holostea,Aconitum, Aquilegia, Primula, Pedicularis, precum si genul semi#parazit Aleclorolophus. Din Umbelliferae lipseste aici planta comunä :Carum carvi. Peste tot semiparazitii sunt mai putini &cat in altepArti. Genul Carex are deasemenea relativ putini reprezentanti fatä dealte finuturi. Genfianele au un singur reprezentant aici : G. cruciata.

Analele Dobrogei 9

f.

si

www.dacoromanica.ro

- 130 -

In pacluri lipsesc, in afara de Siellaria holostea, §i urmdtoarele :Deniaria glandulosa §i Draba nemorosa ; spanzul Helleborus se ga:seste numai la Turtucaia i anume numai cela de poieni : H. odorus;in locuri umede lipse$te Cardamine praiensis.

E slab reprezentat i genul Rubus, pe când trandafirii (Rosa)sunt foarte numero$i. Din contra, alte genuri ca : Alyssum; Salvia,Achillea, Ceniaurea, Hieracium (afarä de cei cu capituli mari, dincari avem putini reprezentanti), sunt reprezentate pfin specii nume.roase si au tendinte de a se incruci$a ca nicaeri aiurea (exceptio=nand genul Alyssum). Gimnospermele sunt reprezentate numai prin.Ephedra disiachya ; acest fapt îi gäseste explicatie in apropiereaMárii, in situatiunea meridionala $i in relieful de inältime mica. Faguls'a mentinut pana acum numai la Teche.

Flora din ¡recut.

Din Dobrogea Nouä, dupd cuno$tintele noastre avem pu%tide fosile din care am putea deduce flora din epocile trecute. Dinputinele fosile ce s'au gásit aici vom aminti fosilele microscopice simacroscopice gasite de I. LEPSI (Litoralul Sabla%Ecrene p. 53.257)la rásárit de lacul Tuzla, inteo argila vinetie.

Din cele microscopice, locul prim ji ocupa - in aceasta argilaDiatomeele ; iar din cele macroscopice, LEPSI a gäsit o frunzä ce

aminteste pe Ruscus i o creanga fosila, furtitá i carbonized'. De%spre alte fosile nu avem cunostintä. Dar chiar dacä nurnärul fosilelorar fi ceva mai mare, totu$i $i atunci cu greu am putea stabili asociatiade plante din acele epoce.

Tot din lucrarile valoroase ale lui I. LEPSI tim cd, inainte deaceasta cu 14 secde, in Dobrogea Nouä se cultiva orzul (care $iastäzi are o culturá exiins5), care s'a &it in stare carbonizatä laCavama. Cum a fost flora in trecutul apropiat ne%o indica putineleplante ce se gasesc panä astazi

Dobrogea Noua in trecutul apropiat era o stepa cu numeroasepáduri. Stepa uniforma i undulata cuprindea doua Ora : o parte ierohoasä, formaid din o mare de ierburi i o alta parte pietroasd, a cäreisupra fatá era acoperita de numeroase pietre märunte $i sfaramate $i

o vegetafie cu mult mai rará. Cum se prezenta stepa ierboasa odeducem din putinele plante rämase in pâlcuri rázlete.

La inceputul primaverii (sfârsitul lui Aprilie si prima jumátatea lunei Mai), ni se infatia toata stepa ierboasa in pâlcurile rämase

- -

-

www.dacoromanica.ro

- 131 -

ca si astäzi cu nurneroase tufe de Iris pumila, cu flori galbenealbastre, tufe räzlete de Adonis vernalis, cu flori numai galbene, iarlufele numeroase, de un rosu aprins, se datorau plantei Poeoniafolia. Unde pämântul era mai adânc, se prezenta o mare de flori gal.bene compuse din Senecio vernalis. Iar pe insulele pietroase, ca siastäzi, träla planta fuberoasä Ceniaurea napulifera.

La inceput tinutul acesta larg de stepa ierboasä servea ca pä.sune de oi, catä vreme populatia era rarä. Cu inmultirea locuitorilor,pentru a satisface nevoile crescande ale agriculturii, stepa ierboasä acedat locul aproape cu totul imenselor câmpuri de cereale i numaistepa pietroasä si.a pästrat orginalitatea sa panä astazi. Aici s'a re.has majoritatea plantelor, care compuneau stepa ierboas i astäzi eleimprumutä stepelor pietroase frumusetea care impresioneaz5 in modpläcut calätorul rátkit prin aceste pärti de loc.

Pásunatul - care a trebuit s cedeze locul säu firesc din stepäagriculturii - a inceput a se abate asupra pädurilor, care panä atuncierau läsate linistite in evolutia lor naturalä.

Pentru a märi pásunile, s'au lärgit poenile cu suprafatä res.transä, läsand pädurile pline de goluri intinse acoperite cu ierburi. Cutimpul solul acestor päsuni a trecut prin asemenea procese chimice, incatsi.a schimbat natura in asa mäsurä, incat a läsat a se forma pe elsi locuri semi.alcaline cu vegetatie compusä din graminea rarä Pho:liurus. In poenile mai mici si mai mari ale acestor päduri s'au ref u.giat i s'au pästrat unele elemente originale si caracteristice tinutuluicum sunt dintre Umbelliferae : Opanax, Seseli, Heracleum ; dintreMalvaceae : Lavalera, Alihaea ; dintre Grarnineae Calamagroslisepigeios, Chrysopogon gryllus; dintre Dipsacaceae : Knaulia, Sca:biosa silenifolia ; dintre Scrophulariaceae : Verbascum; dintre Labiatae :Nepeia, Salvia ringens; dintre Cornposeae : Echinops, Cirsium,Cenianrea monacantha. Toate aceste plante, rämase din trecutul apro=piat, au stafur înaltä, unele de inältimea omului, ceeace denotä cäflora originalä a tinutului s'a compus din elemente robuste. Un altloc potrivit pentru pästrarea florei de odinioará sunt locurile stân-coase Mat de pe malul Dunärei, cat si depe liforabul maritim. Dintreaceste tärmuri un deosebit interes prezintä coasta stâncoasä autohtonädela Caliacra. Aici s'au pästrat panä astäzi Asphodeline, Plumbagoeuropaea, Ficus carica, Centaurea caliacrae i diferite specii deAlyssum.

Flora movilelor (cu deosebire acelea care marcheaz5 drumurile),

lenui

pi

:

:

www.dacoromanica.ro

- 132 -

cimitirelor si oraselor vechi aratä trecerea diferitelor popoare care s'auperindat pe acest teritoriu ; asa, din timpul Romanilor, s'au pästrat aiciMoenchia mantica, Trigonella monspeliaca, Bupleurum rolundifolium,Sideritis montana, Teucrium botrys, Anchusa iialica, Inula oculusChristi, Silene iialica, Ranunculus garganicus, R. neapolitanus, Lepidium graminifolium, Medicago rigidula. Turcii au adus cu sigurantä :Peganum harmala, Rubia tinctorium, Salvia aeihiopis, Allium afro,purpureum, Aegilops cylindrica, Papaver hybridum, Delphiniumorientale, Ranunculus constantinopolitanus, Calepina corvini.

Plante nouä sosite sunt acelea transportate de pästori, ori prinFirm oilor (transhumant5), dintre care amintim : Origanum vulgare,speciile de Galeopsis, Marrubium, diferite specii de Galium §i

Medicago.

A) Flora aquatiaDeoarece Dobrogea Nouä la ambele capete e inconjuratä de

ape si anume la un capät este spälatä de Dunke, iar la celälalt estescäldat5 si bätuta "de valurile spumoase ale MäriioNegre, e naturalsä. ne ocupäm mai intäi cu flora acestor dou unitti. Dupä acesteava urma malul Dunkei si litoralul maritim, ambele legate intre eleprin pädure i step5.

a) Dungrea cu apg dulce.

Dunärea, ajungänd in dreptul Cadrilaterului, curge pe o singuräalbic, se lipeste de malul drept, inalt si pietros, läsând pe stânga, subpragul jos dar lat al câmpiei, o luncä atät de largä, inc.& apele saledin loc in loc se imprästie in o multime de &le si brate, inconjuorand ostroavele lungärete. Dela Silistra in jos tkmul din stânga devinesi mai mlästinos, intocmind Balta Ialomitei" ce se aflä intre Duonärea veche i bratul Borcea.

in fata malului pr5pAstios al Cadrilaterului se gäsesc curioaseformatiuni aquatice, dintre care amintim ostroavele, lacurile, iazurile,benturile, iezerele i privalurile, Becare purtând o vegetatie mai mullsau mai putin caracteristicä.

Flora acestei lunci a Dunärei, care sta. inaintea Cadrilaterului,in ansamblul ei se compune din plante aquatice (Aquiherbosa), dincare face parte asociatia numitä Nupharetum, compusä din räspânodita plantä aquatic5 Castalia alba, care acopere suprafata apelor sta.

www.dacoromanica.ro

- 133 -

tätoare cu frunzele late si räsucite de vânt, läsând s aparà, dinacest mozaic verde, florile mari albe care, strálucind in razele solare,îi reflecteazä umbra in oglinda curatä a apei. Aici din depärtareapare un nou tablou, adeväratul imperiu al acestei asociatiuni repre#zentate prin Nuphar luteum, formând la suprafata apelor un covorurias galben, compus din mii i mii de flori galbene, mari, care seastern pe frunzisul indesuit.

Pe marginea apelor se adäpostesc exemplarele de Trapa natanscu fructele sale negre i preväzute cu niste cornite. Aici, unde jur ha=prejur domneste o linite inspäimântätoare de mormânt i o tkeredesävârsitä, se gäsesc i alte plante aquatice mai putin räsärite, carefac parte din asociatia Nupharelum ca : Myriophyllum verticillatum

Trapa natans (ambele mult folosite contra reurnatismului), iar in apelemai scunde Potamogeion crispus i alte specii, Ceratophyllum deomersum, Utricularia vulgaris. Pe marginea bältilor gäsim trestisurile(Phragmitetum), i päpurisurile (Typhetum). Din flora arborescentä ebine cunoscut Saliceium=u1 format din diferite specii de Salix.

Vegetatia apelor din aceste locuri nu e uniformá ; mai rar segäsesc bälti i lacuri, al cäror fund e acoperit cu o pajiste verde, for#maf d. din planta americanä Elodea canadensis, cu frunzele asezate inverticil. Aceastä pajiste verde (aduce cu cea care acoperä fundulMärii noastre, pânä la o anumitä adâncime, compusä din cele douäspecii de Zostera), care a cauzat atâtea neajunsuri navigatiei din Ca#nada si Anglia, la noi nu e periculoasä, ci din contra folositoarepisciculturii.

Acolo unde Dunärea nu se lipeste asa de mull de tärrn se potdeosebi pânä la malul inalt doua faciesuri : a) faciesul nisipo s,care, in anul prim, sau e lipsit de vegetatiune, sau are putini reprezentantica : Heleocharis acicularis, Eragrostispilosa, Poa annua ; in anul aldoilea gramineele i unele leguminoase ca Alopecurus fulvus, Trifoliumrepens, T. fragiferum, intocmesc o friimoasä pajiste verde. Cea de3 ani are lästari de salcie ; cea de 4-5 ani, sälcii in floare i asamai departe, pânä am de pädurea de &Aka" bätrâne.

Unde albia râului e si mai laid gäsim un al doilea facies,b) fa ciesul pietro s, compus din bicasi ; aici flora se compunedin Crucifere ca Roripa i diferite specii de Rumex. In unele pärti aleDunärei se gäseste mull Euphorbia palusiris.

In fine vom aminti c malul inalt al Dunärei, in drumul säu,

si

www.dacoromanica.ro

- 134 -

mai rar fuge inAuntrul Cadrilaterului, läsand loc luncii inundabile cuformafiunile sale caracteristice.

b) Mama Neagrä.

Vegetafia din Marea Neagrä incepe numai dela 200 m. Laadâncimile cele mai mari se gäsesc algele, iar spre fármuri, pe fundulMárii, trgesc si plante fanerogame. Vegetafia e in funcfiune de adân,cime si de felul solului, dupá cum acela e potrivit sau mai putin po.,frivit pentruca plantele sä se fixeze de sol sau sà,si adanceasa rä,cläcinile in el.

Tinând seamä de aceste cerinfe ale vegetafiei in Marea Neagrädin läuntru=inafará, se pot deosebi urmätoarele biotopuri :

1. Biotopul cu substrat tare si stabil corespundefaciesului pietros si stâncos. Acest biotop, având fundul pietros sistâncos, e potrivit indeosebi pentru acele alge, care isi fixenä corpulde pieire si de stand, pentru a se apära contra furiei valurilor, cum eCystoseira.

Tot aici träeste salata de mare (Ulva) §i altele.2. Biotopul cu substrat moale si mobil cuprinde

douä faciesuri" mai insemnate : a) faciesul nisipos si b) faciesul ar.,gilos sau mâlos.

a) Fa ciesul nisi pos e compus din mal si nisip. In acestaisi pot infige cu u§urinfä rädäcinile chiar s': plantele fanerogame cultar fi iarba de mare" numitä Zosiera, intocmind intinse pajisti sub,marine. Aici ki gäsesc adäpost si hranä nenumärate animale 1) Zos.,lerele, care intocmesc intinse pajisti submarine la o adâncime panä la40 m., sunt reprezentate la noi prin douä specii : Zosiera marina i

Z. nana. Ambele au frunze lungi §i subfiri, care deoparte dau unadäpost potrivit nenumäratelor animale ce mkunä aici, de altá parteservesc ca hranä alit in stare proaspätä cat si putrezite. Pajistea verdea Zosferelor e cu eat mai abundentä cu at nisipul e mai fin. E mairärit acest tapet acolo unde nisipul e amestecat cu scoici moarte,scoicárit" mort.

b) Faciesul argilos sau mâlos. Dupä ANDRussov,acest mal albastru e bogat in sulfit de fier si e särac in calcar. Zos,ferele si aici intocmesc pakti intinse, acläpostind nenumärate animale.In ambele faciesuri animalele, care se inflg in sol, cum e si pestele

1) C. MOM : Statia Zoologicä maritimä .,Regele Ferdinand" dela Agigea. inBuletinul Societäfii Naturali§tilor din România Nr. 11 [1937].

www.dacoromanica.ro

- 135 -

Zäganul, contribue ca la rädäcinile Zosterelor s ajungä oxigen maiabundent ca sä nu se asfixieze.

In unele pärti ale Märii Negre, in cele douä faciesuri sau mkarin unul din ele, cu deosebire in faciesul nisipos al märii, pot trai :Potamogeton interruptus, P. peclinatus, Zannichellia pedicellaia, Pup.pia rosiellata.

3. In afara apei, intre mal i faciesul nisipos, deosebim un altreilea biotop s upr alit or a 1" cu douä faciesuri :

a) Faciesul prevazut cu multe gropi si bal¡i;el e compus din scoici moarte ; suprafata lui poate fl mai uscata sau maiumeda, dupä cum marea in cursul verii a fost mai agitatä pentrutrimite valurile la depärtäri mai mari sau mai mici spre malul präpästios.Aici gäsim in majoritate plante care pot suporta cu usurin(ä talazurilemärii, la care sunt adeseori expuse : &like caspia, Gypsophila triochotoma, Tournefortia arguzia, Cakile maritima, Bassia hirsula.

b) Faciesul nisipos al pläjii, care se compune dinnisip fin si numai arareori e expus la valurile märii. Are o vegetatie,compusä in majoritate din Polygonum aviculare, culcat la Omani, avândtulpini foarte lungi. De regula dela acest facies trecem la flora arenarie.

Inainte sau dupä acest ultim facies s'ar mai gäsi in unele partifa ciesul mlästi no s, care e reprezentat prin ghiolul dela Du=ranculac, ghiolul dela Sabla, lacul Heraclea, balta Bolata, lacul Tuzla,

valea inferioarä a paraului Batova. Majoritatea acestor lacuri areo flora saracä compusä de obiceiu din trestis. Numai intr'un singurloc, la Duranculac, am gäsit o asociatie foarte curioasä de gramineeformatä din Alopecurus ventricosus. Aceastä plantä, prin portul säusvelt i inalt (2 m.), prin spicele sale lungi i paroase, legkate devânturi, face impresia unei specii de speteaza (Typha). Curioasa saasezare in forma de popândki, copiozitatea, precum i dificultatea cucare pätrunde in unele locuri, face ca asociatia acestei plante sä fieuna dintre cele mai interesante din acest ¡inut 1).

B) Malul Dunärei i litoralul maritim (Coasta).a) Malul Dungrei si vegelatia dealurilor din apropierea Dunjrei.

Dealul Megidia Tabia", care predominä Silistra, are o vegetatiefoarie interesanta, compusä, afara de arborii i arborasii comuni ca :

Aici e locul s5 amintim interesanta descoperire a prof. LEP§I (1. c. 61) latärmul märii pe litoralul *abla-Ecrene, a fructelor de Trapa natans goale §i dupäinfätisarea lor mult stätute in apä. Deoarece Trapa na1ans pe malul märii nu e cusnoscutä, probabil a .fost adusä de curenfii marini nordici din Delta sau din Nistru.

ai

pi

9

www.dacoromanica.ro

- 136 -

Ulmus laevis, U. glabra, Cornus sanguinea, Evonymus europaeus,Rhamnus cathartka, Sambucus nigra, Viburnum lantana, si din a..teva raritäti cum e Rosa lutea1)§i Psoialea bituminosa.Plante comune acestui deal sunt urmgtoarele :

Phleum paniculatum, Calamagrostis epigeios, Koeleria gracilis,Melica cilia ta, Dactylis glomerata, Bromus inermis, B. sterilis, B.lectorum, B. squarrosus, Lolium perenne, Agropyron repens, A. inoiermeclium, A. cristatum, Hordeum murinum, Carex praecox, Alliumratundum, Thesium simplex, Aristolochia clemaiiiis, Bela trigyn a,He rn i a ria in ca n a, Silene inflata, Clematis vitalba, Erysimumcanescens, A ly ss u m Ira nss il van icu m, A. calycinum,Potentilla argentea, P. recta, P. hiri a, Medicago orbicularis, Meodicago minima, Anthyllis vulneraria, Lotus corniculatus, mult Doorycnium herbaceum, Coronilla varia, Onobrychis alba, Vicia villosa,V. pannonica, V. striata, Lathyrus latifolius. L. aphaca, L. niger,L in um la uric u m, L. austriacum, L. hirsutum, Euphorbia virogala, E. glarios a, Hypericum perforatum, Viola arvensis, Althaea'cannabina, Tordylium maximum, Anchusa procera,Nonnea atra, Myosotis intermedia, Lithospermum purpureoocoeruleum,Teucrium chamaedrys, Stachys p a iul a, Salvia nemorosa, S.verticillata, Calaminfha acinos, Thymus Marschallianus, Lycium haglimifolium, Solanum dulcamara, Veronica arvensis, D igila lislanat a, Plan/ago media, Asperula galioides, Galium elatum,Knaulia arvensis, Campanula sibirica, Inula hiria, I. aspera, Antohemis finctoria, Achillea setae-ea, A. Neilreichii,Jurinea mollis, Crupina vulgaris, Cen ta u r ea orie di a I i s,Crepis pulchra, Hieracium pilosella. H. BauchMii, H. cymosum,H. fo lios u m. Aici se ggsesc si plante din sgmängturi i lecuriruderale ca : Vaccaria vaccaria, Delphinium consolida, Papaverrhoeas, Fumaria officinalis, Vicia sativa, Lathyrus tuberosus, 0 rla y a gr a n diflor a, Cerinthe minor, Hyoscyamus niger, Galiumaparine, M i c'r op u s erectu s, Centaurea cyanus. Pe tufisurise urcg Clematis vitalba, Bryonia alba (lista intocmitä in mareparte dupä PaKu).

S i list r a la vi PANTU a recoltat urmgtoarele : Rumexpulcher, Silene inflata, S. dich o to m a, Fumaria Vaillantii, Leg

1) Cuvintele cursiv rärite sunt plante cunoscute în multe din tinuturile steoicedin V..Regat, Basarabia i in parte caracterisfice si Dobrogei. Cuvintele cursive indicSplante comune aproape tuturor dealurilor din tarä.

g

www.dacoromanica.ro

- 13T -

pidium draba predominant, Reseda inodora, Rubus caess i u s, Sanguisorba muricata, Trigonella Besseriana, Medicago lupulina, M. minima, Tr ifo liu ni r es up in a lu m, Vicia panno.,nica, V. striala, Laihyrus Aphaca, Cynog lossumflo rum Grecescu, Echinospermum lappulla, An c h u s a it a lic a,Ajuga chamaepylis, Veronica multifida (Jacquini).Scabiosa ochroleuca, Campanula sibirica, ,Senecio vernalis, Jurineamollis, Hieracium foliosum.

b) Liforalul maritim.

Tärmul Märii se intinde dela satul Ilanlâc pânä la sud de &duiEcrene, pe o distantä de circa 95 km. Vegetatiunea acestui litoralvariaza dupä natura si felul cum sunt formati järmii i anume dacäsunt scunzi, plani ; cei formati din loess sau argilä au altä vegetatiunedecat aceia cari sunt nisipoi, mlästinosi sau stâncosi. Asa in locusrile nisipoase din dunele maritime vegetatiunea in general é reprezenotatä prin asociatille de Elymus sabulosus, Ammophila ausiralis,Agropyron junceum, Schoenus vulgaris §i altele. Pe loess e foartecomun Hordeum bulbosum. Locurile mlästinoase aflätoare pe nisipau asociatii de Juncetum marilimi, asociat cu Aeluropus litoralisasa mai departe.

Nisi purile dela abl a, care zac intre ghiolul $ablaMare pe o intindere de cca. o jumätate de km. si sunt formate din dunemai mici si mai mari, pot fi mai umede si mai uscate, dupä cum prigmesc apä mai multä sau mai putinä, probabil prin strecurare din maresau sunt alimentate de apa furtunilor si precipitajiunilor atmosferice.

Dunele dela $abla sunt formate dintr'un nisip fin alb, putinfixate, de aceea au vegetajiunea mai säracä si mai rarä. In locurile maijoase si mai umede se väd, la inceputul dunelor, grupe de Ammophilaaustralis (Ammophiletum australis), Elymus sabulosus, Aegilopslindrica, Agropyron Sartorii i alte specii de Agropyron ; toate acesteaau rädäcini foarte adânci. Planta rarä Silene ponlica intocmeste tuferotunde numeroase. La fel se comportä Astragalus varius, A. ono,brychis, Euphorbia Gerardiana, mult Kochia.....In alte locuri vedemmult Holoschoenus vulgaris ; in alte locuri vedem : Stachys recta,Alyssum hirsulum, Anchusa procera, Mulgedium lalaricum, Crambemaritima ; apoi urmeazä un amestec de plante arenarii si din câmpugrile apropiate Eryngium campestre, Echinops ruihenicus, Centaureaarenaria, Silene intlaia, S. otlies, Bromus lectorum, Koeleria sp., An..

pallid is

cy.

si

u

www.dacoromanica.ro

- 138 -

therms tinctoria, Lepidium draba, Asperula galioides, Trigonella coesrulea, Linaria genisfifolia, Chondrilla juncea, Agropyron cristalum,Anthemis arvensis, Convolvulus arvensis, Reseda luteola, FalcariaRivini, Sambucus ebulus, o tufä de Rhamnus.

Nisipurile dela Ecreae au intindere mult mai mare. Pe lângägramineea de staturä inaltá i dominantä, Elymus sabulosus, gäsimaici Centaurea arenaria ; grupe culcate la pämânt, la aspect albe sausuriu verzi, de Polygonum marilimum si Medicago marina ; verzisrosietice cu frunze cärnoase de Euphorbia peplis. Mai departe gäsimaici grupe rotunde cu tulpini cu1caf i ascendente ca Siachyslima, Silene pontica, Hypecoum procumbens. Se urcä pe alte planteCynanchum acutum ; gracilä e Erythraea spicata ; destul de comunäe Chondrilla juncea ; cu tulpiná aproape lemnoasä Astragalus varius,A. onobrychis; exceleazä prin vigurozitate Eryngium marilimum. Dezstul de comune sunt aici i plantele caracteristice locurilor nisipoasesärate precum : Cakile maritima, Tournefortia arguzia, Mulgediumricum, Sonchus Valerandi, Erythraea pulchella, Spergularia Salina.Pe marginea nisipurilor se gäseste mult Bromus sterilis, B. lectorum,mai multe specii de Agropyron, Lepidium draba, Falcaria Rivini etc.

Notez cä, in general, asociatiile principale ale vegetatiunii acestornisipuri au multä asemánare cu asociatiile vegetatiunei litoralului ma:ritim din restal Europei si America. Deosebirea intre componentiiprincipali ai asociatiunilor dela noi si restul lumii e foarte subtilä:Ale noastre sunt numai miniatura celor din sträinätate.

In descrierea mai detailatä, ce urmeazg, a litoralului se vor ob.=serva deosebiri, destul de esentiale, in ce priveste vegetatia, dupä felullitoralului. Pe litoralul dela Ilanlâc i pânä la Duranculac, o deosezbitä atentiune meritä numai lacul Duranculac, inconjurat de un treszii bogat in plante. Litoralul dintre Duranculac i $abla prezintä, pelângä tärmuri mai scunde acoperite cu loess, si tärmuri nisipoase. Astfel,nisipuri cu o intindere edusä gäsim intre Ghiolul Sabla si mare, carevo fi descrise detailat la vegetatia arenarie. Iar in ce priveste ghiolulpropriu zis, vom aminti a are o vegetatie compusä din trestie, iarsuprafata lui e acoperitä de Zannichellia si de alga Enieromorpha. Ceamai interesantä parte a litoralului Cadrilaterului dintre Sabla Cazliacra se considera aceea asezata intre Caiabeichioi i Bolata. In a.ceastä parte gäsim, in douä sectoare, falii mari rupte din marginea pozdiului autohion. Prima, cea de Nord, se chiamä Jaila", iar a douae numitä de I. LEpst Heraclea", care incepe in dreptul satului Sur:

mari,

i

Mt,

www.dacoromanica.ro

- 139 -

tuchioi si are aproximativ 6 falii, impinse la distante diferite de podis.Despre Heraclea I. LEr.sr 1), in lucrarea sa valoroasä (pagina 45/249),scrie urmatoarele : In tot litoralul Sabla=Ecrene nu se gâseVe o ve-=getatie atat de bogata ca aceea ce creste prin santurile adânciteprintre falii. Cat de säraca este Jaila in arbusti, atat e de bogataHeraclea. Cauza acestui belsug de vegetatie este urmatoarea : faliilefiind aplecate spre podis (vest), apa de ploaie ce se scurge de pe eleajunge in santuri in folosul vegetatiei de acolo. In felul acesta se pro=duce contrastul dintre suprafetele mai ridicate ale faliilor i anturileinvecinate : primele n'au decât iarbä mica si Sedum, celelalte suntimpadurite cu tufisuri. In antul cel mai apropiat de podis vegetatiaeste mai bogata. S'ar putea scrie o intreaga monografie despre aceastavegetatiune. Pe locurile mai ridicate, deci si mai uscate, gasim I. a.Paliurus, Sedum, Sempervivum, Euphorbia, Carduus, prin gropiViiis, Rumex, Sambucus, Clematis, Crataegus, Quercus, Hedera etc.;la poalele podisului autohton, Ficus carica".

La Heraclea se gäseste si un lac squat in santurile a douä faliiaplecate, care la nord=est are putin trestis. Vegetatia lacului se corn=pune din Ruppia, Zannichellia. Inainte de peninsula Caliacra gasimo vale larga, Bolat a, ai carei pereti prapästiosi sunt formatiprin naruire si nu prin erosiune. Inaintea deschiderii in mare fun=dul vii Bolata este plan, larg de 200-400 m., cu o bolta destulde mare, adapostitä de vânturi i napäditä de trestis, in care s'a ga=sit Aster iripRlium, Iris pseudacorus i câteva specii de JuncusC'arex. Usând valea Bolata, am de Capul Caliacra atat de multcercetat de excursionisti. Aceasta peninsula, care prezinta un deosebitinteres din punct de vedere 'floristic, difera de restul litoralului prinfaciesul rocelor sale : Conglomerate aplecate spre apa i calcaresublitorale domineaza, iar argile nu se gasesc". Lipsa argilelor, carecaptureaza apa, precum si continutul de terra rosa fac ca vegetatiasa fie in mare parte xerofiticksi sä aiba ceva din spre mediterana, undee locul de formatiune a terra rose i. Vegetatiunea acestui pro.,montoriu stâncos s'a remarcat in toate timpurile atât de botani§ti cât i

de geografi. Malul stâncos, cu expzifie sudicX pânä in apropiereaCavarnei e napädit de tufisuri de smochini, Ficus caricade alte plante ureätoare : vita de vie, Periploca graeca. Pe malulstâncos se mai observa tufe de Fraxinus ornus, Jasminum fruticans,

i) I. LEP$1: Studii asupra lifoialului SablaoEcrene.

- si

si

-- -

www.dacoromanica.ro

- 140 -

Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Viburnum Lantana, mai rarCellis australis i diferite specii de Rosa. Locurile goale dintre tufele umple, din loc in loc, planta inalt5, de märimea tufelor Opopa=flax; verdeata tufelor contrasteazä admirabil cu stâncile cenusii". Unal doilea tip de vegetatie este acela format din intoväräsirea uneiPlumbaginacee cu o Liliacee, anurne Plumbago europaea (de obiceipäscutä) ; creste in societatea plantei Asphodeline lufea. In aceste lo=curi creste mult Iris pumila, I. suaveolens, L mellita, Paeonia te=nuifolia ; uneori se int5Ineste i Pula graveolens. Mai adaptat acestorlocuri stâncoase, lipsite, de ap5, pare a fi al treilea tip de vegetatie,având aspectul suriu sau alburiu suriu, ca i stâncile pe care tfäiqte".Acest tip e reprezentat aici in modul urmätor : cräpäturile stâncilor,uneori cu greu accesibile, sunt näpädite adeseori de plante, care Marnade pe stânci ; acestea sunt in majoritate endemice ca : Alyssum calla.=crae, A. caliacrae var. humerosum, Astragalus hamulosus, Gypso=phila fastigiala ; printre pietrisurile märunte se vkl : Alyssum hirsulum,A. desertorum, Artemisia lanala, A, austriaca, A. pontica, Pyret=hrum millefolialum, Achillea clypeolata, Marrubium remoium, M.vulgare, Kochia prostrata, Cephalaria transsilvanica, Herniaria incana,Ponientilla argentea, P. Tauric a, Ceniaurea caliacrae.

Adaptate acestop cobditiuni climaterice i edafice sunt si plan=tele, putin suculente, reprezentate in mare parte prin Graminee ca :Dactylis glomerala, Haynaldia villosa, Agropyron cristalum, Hole.=

deum leporinum, Poa bulbosa, Bromus squarosus, B. squarosus var.villosus, Melica ciliata, Dianthus pallens, D. giganteus, D. pseu=darmeria, Centaurea salonitana. Alte plante, in bunä parte ruderale,sunt : Cirsium sp., Sisymbrium Loeselii, Salvia nemerosa, Aní .hemis arvensis, Sonchus asper, Geranium' pusillum, Ajuga chamae=pylis, Cerinthe minor. In apropierea Märii : Brassica nigra, Coniummaculalum. La ad5postul stâncilor (sub stânci) creste Parietariachersonensis i Beta irigyna ; iar la adäpostul stâncilor din apropiereaapei, exemplare mari de Juncus glaucus $i Cladium mariscus

I. LEP*I face urmätoarea observare referitor la coasta dintreCaliacra i Cavarna (pag. 48) : Cu toate cä coasta pe aici eaproape veriicaI i inaccesibilá, totusi neintrerupta ivire de apä sub=feranä pe tot iniinsul orizontului, nu numai sporadic -, intretine oflora de balta".

Pe dealurile de lâng5 portul Cavarna, (12, VI. 1924), gäsim o ve=getatie de culoare surie datoritä plantelor : Ariemisia austriaca, A.

:

:

-

www.dacoromanica.ro

- 141 -

pontica, mult Achillea clypeolata, Pyrethrum millefelialum, care prezdomini in aceste locuri. Printre acestea se amestea : Coronilla varia,Trinia glauca ? Linum flavum, Androsace Scabiosa ucrainica,Xeranthemum cylindraceum, Kochia canescens, Cirsium acanthoides,Alyssum hirsutum, A. dezertorum, Viola arvensis, Galium aparine,Ceniaurea solslitialis, Phlomis tuberosa, Agropyron cristaium, multMarrubium remotum, Salvia nemerosa, Euphorbia glariosa, ici colease vede si Orobanche coerulea ? Raslete, cresc tufe de Crataegusmonogyna 1 diferite specii de Rosa.

Pe tärmul Mrii, incepand dela Cavarna panä la Balcic, sevac' dealuri inalte cu pante piezi§e, iar altele se lasa u§or spre Mareunele näruindu.se, formeazä coline mai mari sau mai mici. In generalacest litoral e caracterizat prin marele numär de fracturi si mai alesalunecari, care se prezinta ca numeroase coline a§ezate intre farm sipodis. Vegetatia lor este compusa din tufe de Crataegus monogyna,diferite specii de Rosa, iar ici colea §i pâlcuri sau pacluri de Paliurusspina Christi. Vegetatia dealurilor adeseori e rarita, uneori lasä locurgoale. Pärtile acoperite de vegetatie au o flora monotonä, sura saualba, datorita speciilor de Artemisia §i Marrubium remoturn. Predo .mina aici in special dou5 specii de Artemisia §i anume : A. au.striaca i A. pontica, dupä natura locului. Dealurile calcaroase dinaceastä parte sunt impodobite cu planta rani : Genista trifoliala var.romanica. Printre alte plante, care aici au o inmultire prodigioasa,amintim : Agropyron cristaturn, Koeleria gracilis, Dianthus pseud.armeria, Astragalus Sprunerii, A. vesicarius, Euphorbia gerardiana,Asperulas sp., Teucrium polium, Scabiosa ucrainica, Achillea cly.peolaia, Anthemis tinctoria, Pyrethrum millefoliatum, Centaureadiffusa, Xeranthemum cylindraceum, Kochia canescens, Jurineastoechadifolia, Alyssum caliacrae.

Collude devin foarte neregulate intre Tuzla i Turc.Suiuciuc,unde gäsim la inceput coline mai inalte, pe care le urmeazä colinelefoarte numeroase §i de tot mici. Vegetatia lor in general e säraa,fiind compusä, in mare parte, din Artemisia.

Inainte de Balcic, in partile mai joase, se mai gaseste si ateun tresti§, pe cand pe deal vegetafia este de altä natura. Pe dealuri,inainte de Balcic, in apropierea ora§ului (dela ora§ spre Est, adicaspre Cavarna), vegetatia, alcatuitä din numeroase tufe de Paliurusspina Christi, Crataegus, Rosa, se rare§te din ce in ce si pe dealuriapare planta Peganum harmala, formand tufe mari cum rar se poate

www.dacoromanica.ro

- 142 -

vedea in alte parti. Verde* aceasta surprinde pläcut ochiul obositde albeata orbitoare, ce doming* partea vesfic i nordia a orasuluiBalcic. Peganum harmala, care aici, la 13 Iunie 1924 era in floare,fácea impresia unor tufe de Crambe lafarka, având inältimea de60-100 cm. si foarte ramificatg. In aceastä asociatie, care acopereo bunä parte din coastele pgsunate, cresc urmätearele plante : Cen=taurea iberica, apoi Eryngium campestre, Artemisia austriaca, Mar .rubium peregrinum, Festuca sulcata, Bromus japonicus, Koeleriagracilis, Poa annuua, P. bulbosa, P. compressa, Asperula humi.fusa, Veronica arvensis, Pyrethrum millefoliatum, Polentilla reptans,Teucrium polium, mult Cynodon dactYlon caracteristic pentru surpS=turi, Sclerochloza dura, Thymus carnosulus, Asperula cynachica,Alyssum deserlorum, Bromus inermis, B. vilosus, AgroPyron cris.taium, Melilotus officinalis, Medicago Gerardi, M. falcata, Achilleamillefolium, Brassica elongaia, diferite specii de Rosa, Paliurusspina Christi, Crataegus monogyna, Achillea clypeolata, Ononisspinosa, Taraxacum serotinum, Rosa spinosissima, Achillea setacea,Plantago lanceolata, Echium vulgare, Herniaria incana, Kochiaprostrata, Alyssum deserlorm, A. hirsulum. Locurile joase suntpline de Cynodon dactylon, Salvia nemorosa, Teucrium polium,Satureja coerulea, Phleum montanum ?, Crepis sp.? Sisymbriumcolumnae? Depresiunile ce se formeazä in dosul colinelor, acolounde sunt inconjurate de teren mai ridicat, adäpostesc bälti mai micitemporare, a dror vegetatiune se compune din : Juncus compressus,Airopis distans, Agrostis stolonifera. Dintre plantele ruderale cresc :Urtica dioica näpäditá de Con volvulus arvensis, Xanihium spinosum,Sambucus ebulus. Vegetatia aceasta amestecatä ne descopere terenulnu de mult consolidat.

Coasta dintre Balcic si Ecrene pgriä la inceputul väii Batovaeste caracterizatä prin multimea maselor alunecate, care s'au rupt dinpodis, datorità panzelor de apä sau cutremurelor, in falii mari sidzute in trepte, sau läsate spre Mare. Aceste falii desprinse de podisnu sunt la fel ; ele variazä dupä felul solului si elate. Judecând dupävegetatia mai mult sau mai putin compactä, cele din jurul Balciculuise väd mai recente, iar cele din spre valea Batovei mai vechi. Variabiliotatea si existenta vegetatiei aici, cu deosebire a celei arborescente,poate in cel mai cald colt al tárii, se explicä prin prezenta pänzeide apä freatica la diferite inältimi. A§a, dupa BRATESCU, apa dulces'ar gäsi chiar si sub fundul märii la 4 m. adâncime, iar pe podi§ osemnaleazä la 55 m., si 131 m.

-

www.dacoromanica.ro

- 143 -+

E de admiral rezistenta acestei vegetatii in deosebi pe acestecoaste albe, care, incepand dela räsäritul soarelui pänä dupdi masä,inteuna sunt expuse razelor solare. Cine s'a scoborât in timpul ameziipe aceste coaste albe, cari iti iau vederea, in orasul Balcic, acelastie ce luptä duce vegetatia aid.

Vegetalia dela Balcic (la capätul orasului) pe dealurile loessoasede dire Ecrene (6/VI 1924), - acoperite de pâlcuri mai mari si maimici formate din arborasi ca Colutea arborescens, Viburnum lan.#lana, Pirus pyraster, Berberis vulgaris, diferite specii de Rosa,Amygdalus nana,- se compune din plantele Ephedra distachya,Echinops rifro, Brassica elongaia. Printre acestea se amestecä Ce#phalanthera alba, Cytisus nigricans, Astragalus vesicarius, Plantagoramosa, Peucedanum alsaticum, Sanguisorba minor, Galium verum,Dadylis glomeraia, Agropyron crisiaium, Melica ciliata, Campanulasibirica, Linum tlavum, Achillea clypeolaia, Pyrethrum millefoliatum,Thymus Zygioides, Koeleria gracilis, Bromus villosus, Crepis virens,Lappula patulum, Alyssum iorluosum?, Euphorbia gracilis, E.glariosa, Veronica Jacquini, Crataegus monogyna, Prunus spinosa,Festuca sulcata, Scorzonera hispanica, Leontodon asper, Fraxinusexcelsior, Asparagus verticillatus, Coronilla emerokles, Iris pumila,Salvia nemorosa, Linum catharticum, L. perenne, Asperula cynan#chica, Orniihogalum tenuifolium, Teucrium polium, Polygalla major,Dianthus pseudarmeria, Adonis flameus, Aster cinereus, Jurineastoechadifolia, foarte multä Artemisia austriaca si A. pontica, Gypso#phila fastigiata, Kochia prostrata, Cotynus coggygria, Thymus zy#gioides, Inula ensifolia, Satureja coerulea, Asperula galioides, Hie-racium robusium, Salvia nuians, Genista iinctoria, Jurinea mollis,Astragalus Onobrychis, Teucrium chamaedrys, Reseda inodora,Stachys sideritioides, Thesium simplex, Centaurea orientalis, inunele pärti predominä Artemisia austriaca, Kochia prostraia, Agro#pyron cristatum.

Prezenta umidiffii, datoritä izvoarelor numeroase ce se gli.escin drumul dela Balcic pänä la inceputul vii Batovei, fac ca sä intâm.pinäm tufe de Celtis australis, Paliurus, Jasminum fructicans, grä#dini cu pomi i culturi bine ingrijite; iar marginea drumului ceduce dela Ecrene la Teche este insotitä de numerosi arbusti, dintrecari remarcäm arbustul caracteristic acestui tinut Paliurus spina Christi,care adäposteste leguminoasa rarä Psoralea bituminosa, cu flori al-bastre. Aici, la Teche, se gäseste si cea mai importantä schiinbare

www.dacoromanica.ro

- 144 -

topograficä din acest sector al litoralului, adic5 o Vale adâncä incon:juratä de tufe numeroase. ZACH. C. PANTu, intre Teche i Ecrene,pe malul Märii, a colectat Plumbago europaea i Jurinea stoechadi:folia. Valea Batovei, care la gura ei e latä de 3- 5 km., se poateconsidera ca o câmpie intinsä, care spre Mare are o fâsie de nisi:puri cu o suprafatä destul de extinsä, intocmind plaja dela Ecrene.Spre gurä, Batova formeazä o baltä plinä cu trestis, a cärei vegeta:fiune se compune din Aster tripolium, Iris pseudacorus. Pe locurilemlästinoase de pe valea Batovei si a päräului Ecrene, pe malul Märii,se aflä o interesanfa' pädure, care face irecerea spre pädurile de luncä.Aceasta e descrisä la päduri. Din cele expuse reese cä, in Cadri:later, plantele caracteristice ale malului maritim, pe stâncile calcaroasesi sfärdmicioase, sunt : Plumbago europaea, Asphodeline lufea, Ju:rinea sioechadifolia, Alyssum caliacrae. In abundentä apar la Ca:liacra, pe stâncile calcaroase, Ficus carica i Vilis vinifera. In partitelutoase ale malului maritim afläm pe deoparte Peganum harmalaAriemisia pontica, iar pe de altä parte Ephedra disfachya, uneori

Jurinea stoechadifolia. Ephedra disiachya e caracteristia i stân:cilor calcaroase. Partea lutoasä mai scundä a malulni are mullHordeum bulbosum. Bältile i mocirlele malului posedä planta Malta'

caracteristicä Alopecurus veniricosus. NiSipurile uscate au gramineeaAmophila, Elymus, Agropyron junceum. Nisipurile umede asociatiaJunceium:u1 (compus din Juncus marilimum, J. aculus si J. Toma:sinii), in care s'au retras : Aeluropus litoralis, Acorellus pannonicus,Polypogon monspeliensis. Unde Junceiumoul e mai mocirlos, acoloapar i caricetele reprezentate prin Carex distans, C. extensa etc.

In multe locuri terenurile nisipoase tree in terenuri salsuginoase,si viceversa ; in aceste locuri plantele salsuginoase se confundä cuplantele arenarii (Euphorbia peplis, Kochia arenaria, Salsola

Pe litoralul maritim, afara de halofitele facultative, gäsim i câ:leva halofite mai mult sau mai putin obligatorii curn sunt : Sali:cornia herbacea, Suaeda, Plantago maritima, Tournefortia Arguzia,Cakile mariiima, Ariemisia, Statice Gmelini, S. caspia, Spergulariasalina etc.

Am observat cä, in timpul mai nou, in poienile *cute alepädurilor, se formeaza slabe säräturi, atât in depresiuni mai mici, câtsi in cele mai mari.

Aceste säräturi slabe se datoresc deoparte apelor de ploi, iarde altä parte topirii zäpezilor, care, dupä evaporare, îi depun särurile

si

si

www.dacoromanica.ro

- 145 -

ce le contin in solutiune. Astfel de locuri avem in pädurea delaCiairlâghiol etc. (vezi vegetatia pädurilor Ciairläghiol).

C) Ndurile.Pädurile Cadrilaterului sunt resturi din vechea si intinsa pädure

numitä Deliorman". Aceastä pädure, formatä in mare parte dinspecii de Quercus, se intinde spre Est, in cursul Dunärei, trimitândramuri insemnate spre Balcic si Bazargic.

Dintre pädurile Cadrilaterului, care au intindere mai insemnatá,voiu aminti pädurile dintre Bazargic si Balcic si anume pädureadela Ciairläghiol (10 Iunie 1924). Piceastä paclure se aflä de celedouä pärti ale soselei ce trece prin Ciairläghiol si se. compune dinurrnätoarele esente : Quercus robor, Q. lanuginosa var. crispaia,Tilia iomentosa, Crataegus monogyna, Fraxinus ornus, Cornus sanoguinea, Pirus piraster, P. elaeagriaefolius, Carpinus orientalis.

0 bunä parte din fânatele si poenile, care se aflä in aceastäpädure, cu deosebire acelea din apropierea satului, au fost luatein culturä, semänându.se cu diferite cereale ca : grâu, orz, ovaz. Florafânatelor, päsunilor si poienilor din pädurile de extensiune mai micäsi neluate in culturä se compune, dupä gradul umiditätii si corn=pozitia solului, din urmätoarele plante : Campanula macrostachya,(multä) Achillea setacea, Trimorpha acris, Chiysanthemum vulgare,Galium aparine, Alyssum alysoides, Crepis selosa, Coronilla varia,Verbascum phoeniceum, Muscari comosum, Dactylis glomeraia, Ery:simum pannonicum, Digitalis Lana/a (mult), Chrysopogon gryllus, Bro=mus japonicus, Arrhenatherum elatius, Polentilla argenlea, Knaufiamacedonica var. atrorubens, Vicia sordida, V. villosa, Orlaya gran:diflora, Inula salicina, I. hirta, Geranium sanguineum, Althaea can:nabina, Trifolium alpesfre, Cynanchum Vincetoxicum, Ajuga Lax:rnanni, Euphorbia Gerardiana, Moenchia mantica, Torillis arvensis.Dintre speciile de Hieracium amintim : Hieracium auriculoides Lángcu subspeciile semipraecox, arvense, echiogenes, longisetum, hypo%chaeton, H. raiblense Huter. ssp. euhadromastix Zahn. H. echioidesLáng cu subsp. semipraecox, arvense.

La dreapta soselei dela Ciairlâghiol (8 Iunie 1924), sau spresud de aceastä localitate, pädurile iau o intindere considerabilä, avândca esentä principalä Quercus robur, Q. lanuginosa, in care se amesatea mult Pirus pirasier §i arborasi de Craiaegus monogyna, Quercuslanuginosa var. crispa §i mai räslet apare Pirus elaeagraefolia.

Analele Dobrogei 10www.dacoromanica.ro

146

Prin fânetele acestd päduri gäsirn urmäloarele plante Festucapseudovina, F. sulcata, F. rubra, F. heterophylla, F. media, Brachyopodium pinnalum, Phleum pratense, Koeleria gracilis, Briza media,Dadylis glomerata, Poa praiensis, Plantago media, P. lanceolata,Dorycnium herbaceum, Galium verum, Teucrium chamaedrys, Falocaria Rivini, Hypericum perforatum, Peucedanum carvifolium, TriniaKitaibelii, Veronica chamaedrys, Sanguisorba minor, Digitalis laonata, Eryngium campestre, Trifolium ochroleucum, Euphorbia Georardiana, Anthemis tinctoria, mult Chrysopogon gryllus, Calamaogroslis epigeios, Arrhenatherum elatius, Cylisus pallidus, Lathyrusnissolia, Lotus corniculatus, Knautia macedonica var. atrorubens,Vicia stenophylla, se ura pe arbora§i de Crataegus, Fragaria collina,Agrimonia eupatoria, Muscari tenufflorum, Linum hirsulum, Potenotilla argentea, P. recta, Coronilla varia, diferite subspecii de Heoracium auriculoides Láng.

In altä parte a fânatelor de aici gäsim : Bromus japonicus, Poacrompressa, Achillea setacea, Inula salicifolia, Festuca helerophylla,F. rubra, Chrysanthemum corymbosum, Avenastrum compressumTrifolium alpestre, Rosa gallica, Verbascum phoeniceum, Inulahirta, Trifolium pratense, Geranium sanguineum, Campanula rapun=culus var. spiciformis Boiss, C. macrostachya, Dianthus pallens,Astragalus glycyphyllos, Siachys officinalis, Trifolium pannonicum,Ferulago silvatica, Verbascum speciosum, Centaurea jurineaefolia,Origanum vulgare, Vicia sordida, Eryssimum pannonicum, Geraonhim columbinum. Prin päsunile din pädure afläm : Arrhenalherumelatius f. dobrogensis.

In päsunile mai extinse din pädurile de aici (9 VI 1924)afläm : Achillea setacea, Dianthus Rehmani, Poa bulbosa, Medicagofalcaia, Galium verum, Polentilla argentea, Festuca pseudovina,Hypericum perforatum, Lotus corniculaius, Trifolium repens, Cap:sella bursa pastoris, Cerastium caespitosum, C. pumilum, Poa praotensis, Bromys japonicus, B. hordeaceus, Plantago lanceolata, ThymusMarschallianus, Herniaria incana, Prunella laciniata, Eryngiumcampestre. In locuri mai joase, semialcaline, se gäse§te mult Hordeummaritimum, Roripa prolifera var. lenella, R. prolifera var. vesicuolosa, Matricaria chamomilla, Trifolium repens, T. hybridum, Aloopecurus pralensis, Polygonum aviculare, Polycnemum arvense Taoraxacum officinale, Gypsophila muralis, Scorzonera Jacquiniana,

-.

www.dacoromanica.ro

- 14r -

Rumex crispuS, Bromus commutalus, Pholiurus pannonicus. Prinaceste päduri se "Ad numetosi indivizi de Pirus piraster.

In Cadrilater, afarä de pädurile extinse cu arbori inalti, gäsimpacluri räslete mai mici cu arbori putini inalti. Dintre acesteatindere ma i mare are pädurea dela Balcic, care creste pe coastelepiefroase de.deasupra viilor. Dintre esentele principale ale acestor pädurivom aminti : Quercus lanuginosa, Carpinus orientalis, Ulmus cam=pestris, Fraxinus ornus. In compozitia acestei päduri mai inträ ur .mätorii arbusti : Viburnum lantána, Cornus sanguinea, Craiaegusmonogyna, Evonymus europaeus. Pe marginea acestor päduri crestemult Cotinus coggyria, Quercus lanuginosa Lam. var. crispata (Stev.)

diferite specii de Rosa. In locurile pietroase se intälnesc : Colu leaarboroscens, Paliurus spina Christi. Pe marginea santurilor pietroasepredominä : Jasminum fruticans, Berberis vulgaris, si o multime deRosa. In locuri mai deschise apare Coronilla emeroides.

In locurile umbroase si pietroase am intalnit câteva Orchideeca : Ophrys cornuta (un singur exemplar) si câteva exemplareirecute de Anacamplis pyramidalis i Orchis irideniata. PANTu aaflat aici si Orchis purpurea. Pe marginile mai umbroase ale päclu#rilor creste Cylisus nigricans. Prin poeni : Paeonia peregrina, iar inlocurile expuse soarelui, mult Orlaya grandiflora. In poienile mai miciierboase intâlnim i planta rarä Salvia ringens in societatea specieiS. nutans.

Printre tufele räslete de Paliurus spina Christi intâlnim Psoraleabituminosa. Päduri mici räslete am väzut si in drumul dintre Cavarna

Sabla, precum i spre vest dela acest drum. Pádurile acestea auaceiasi compozitie ca i cele dela Balcic, insä in poienile ierboasedeschise ale acestora am intâlnit câteva specii mai rare ca : Cuvieraaspera, Crucianella oxyloba Janka, Trifolium reclinatum W. el K.var. procerum Roch.

In afarä de pädurile aici mentionate voiu aminti i pe cele cercetatede PANTu la Calipetrovo lângä Silistra, la Turtucaia spre Staroselo, incomuna Caraorman *urea Sefcan, pädurile dela Sarsänlar, Cadievo,la Srebârna pädurea Papra". Inginerul S. PAscovskr a vizitat in anul1937 si urmätoarele localitäti päduroase Ghiulerchioi, Curt.Bunar,Arabagi, Caragaciul Mare din jud. Durostor, Chisegic i Sarânebidin jud. Caliacra.

In rezumat putem spune c5 Cadrilaferul precum i Dobrogeadin Gimnosperme au numai un singur reprezentant : Ephedra,

o in=

si

§i

pi

pi

www.dacoromanica.ro

- 148 -

cä esentele principale ale pädurilor foioase sunt urmätoarele : Quercuscerris, Q. lanuginosa ; Q. robur pare a fi mai rar, iar Q. con=feria de tot rar. Alte esente principale, care inträ in aCeste päduri dede stejeris, sunt : Carpinus orienialis, Ulmus glabra, Tilia tomen:fosa, Acer campestris, Pirus piraster var. achras, P. elaeagrifolia,Prunus mahaleb, Cornus mas, Fraxinus Ornus, Staphylea pinnala.Specii mai rare : Ulmus scabra, Malys silvesiris, Sorbus domestica,Sorbus tormMalis, Fraxinus excelsior, Tilia cordata, Acer tataricumvar. hebecarpum. Fagus se gäseste numai la Ecrene. Tufe care crescmai mult pe marginea pädurilor : Cotinus coggyria, Crataegusmonogyna, Rosa conica, Prunus spinosa, Genista elata, Cytisusausiriacus, Sambucus nigra, Viburnum lantana, Ligustrum vulgare,Evonymus europaea var. bulgarica. Deobiceiu mai mull in parteainternä a pädurilor se gäsesc : Evonymus verrucosa, Cornus sanguinea,Comune pe stâneärii : Rhamnus cathartica, Rh. tinctoria, Colonea=ster integerrima, Prunus=mahaleb, iar Paliurus spina Christi e mai co.mun pe litoralul maritim incepind dela Baulk pânä la Ecrene ; pedealurile din apropierea Dunärei, in partea internä a Durostorului, edestul de rar. De tot rar e Rhus coriaria, care s'a gäsit numai laCavarna pe coastele Mrii. Dintre plantele urcätoare ale acestor pa.duri mentionäm : Clematis vitalba, Hedera helix.

Pädurile Cadrilaterului au in general aceeasi compozitie capädurile Dobrogei vechi ; diferenta constä in urmätoarele 1. Dintre eerycetätorii mai noi ai pädurilor din Cadrilater, cari si.au concentrat acti.vitatea indeosebi asupra pädurilor din aceasta parte a tali, nici unulnu face amintire de parasitii cunoscuti ai arborilor cum sunt Viscum(si PANTLT numai dupa literaturä) i Loranthus. Nici in lucrareapretioasä a lui PASO:A/SKI nu gäsim vre.o informatie. In lucrareaultimä lipseste si genul Vilis ; poate nu îi gäseste statiune potrivitä.

In flora pädurilor din Cadrilater apar câteva plante, carein Dobrogea veche lipsesc : asa, in pädurea Sefcan din Durostor,Cyclamen durostoricum Pantu et Solacolu, iar in poienile Cadrila.terului apar câteva plante mediteranee cum e Salvia ringens, Tri=folium reclinatum, care lipseste in Dobrogea veche. Remarcäm aiciun inceput de alcalinizare a unor päsuni aflâtoare intre pgduri. Inpâlcurile semialcaline ale acestor päsuni cresc : Matricaria chamomilla,Pholiurus pannonicus, Hordeum maritimum, Trifolium hybridum,Gypsophila muralis. Incepulul acesta de alcalinizare ne reamintestepädurile din sesurile tärii (Bucuresti, Comana, pädurile din jurul Ti.

$i

www.dacoromanica.ro

- 149 -

misoarei, Rosii de Vede ?). In Jugoslavia atari pâlcuri alcaline inpáduri afläm in Voivodina Bacica, precum i in mai multe localitätidin Ungaria. 4. In fine s'a observat c, in cele mai mulle localitätidin Dobrogea, arborasul pregátitor al terenurilor päduroase afarä deUlmus e i Pirus piraster. Tot Pirus pyraster singuratic sau ingrupe indicá locurile unde au fost odinioarä páduri, fiind o rämäsitäa acelora.

Fagul in Dobrogea s'a mentinut pänä acum numai in douälocalitäti : in Dobrogea veche, unde se aflä in Valea Fagilor, la con:flue* väii Luncavita, pe o intindere de 11/2-2 Ha. 0 altä insuläde fag se gäseste in sudul Dobrogei, cam la 20-'25 km. la sud deBazargic, in apropierea cätunului Tuluge (c. Teche). Fagul se afläpe versantul nordic al unei väi laterale ce porneste din ValeaoBatovei,care este adâncá i cu pereti abrupti.

In fine, vom face amintire si de pädurile de luncä. Afarä depädurile regiunilor páduroase, in Cadrilater se gäsesc douä päduricare, dupá esentele componente, apartin pádurilor de luncä. Una oformeazä zävoaiele cuprinse intre arborii de staturi scundä dela*abla, in care infra diferite specii de sälcii : Salix alba, S. purpurea,S. triandra, Populus alba i Alnus glutinosa. Printre pâlcurile desälcii si arini se gäsesc bälfi cu planfele aquafice cunoscute si dunemai mici s'au mai mari de nisip in mare parte lipsite de vegetatie.Prin locuri ierboase, umede, creste Atropis salMaria, iar pe tufe seurcä : Calystegia silvatica, Humulus lupulus, Polygonum dumetorumAceastä pädurice dispare cu incetul, läsând loc dunelor de nisip cuflora caracteristicä (vezi flora nisipurilor).

A doua pädure interesantä, pe care o descrie ZACH. C. PANTue pädurea de pe malul Märii, lângä gura Batovei, in apropiere desatul Ecrene. Aceatá pädure se compune din urmátoarele esente :Alnus glutinosa, Ulmus campestris, Acer campestris, Pirus malus,L. var. dassyphylla Bockh., Fraxinus coriariaefolia Scheele. Pearbori si lufisuri se urcä : Clematis vitalba, Periploca graeca, He:dera helix, Vitis vinifera, Smilax excelsa, Calystegia silvatica, Hu:mulus lupulus. Pe marginea acestei päduri cresc mici arbori si arobusti ca Prunus spinosa, Viburnum opulus, Cornus sanguinea,Crataegus monogyna i Rhus coriaria L. I. NvAtzikuv a mai aflat inaceastä pädure, afará de cele amintite. de PANTu, urmätoarele : Fraxinus

1) ZACH. C. PANTu : ContribOuni la Flora Dobrogei Noug. Acad. Rom.Mem. Seria III. Tom. III.

1),

www.dacoromanica.ro

- 150 -

ornus, Salix alba, S. cinerea, diferite specii de Rubus 5i Euphorbialucida. In pädurea aceasta curioasä chiar i speciile de Rosa îi in#susesc caractere de liane, urcându.se pe difer,i(i arbori.

D) Stepa.

Stepa de aici o putem irnpärti in stepa ierboas i stepä pie:troasä. Stepa ierboasä e prelungirea stepei din vechea Dobroge, caree neimpäduritä, aridd si acoperitä de loess. Conditiunile climatologiceale acestei regiuni nu favorizeaz5 o vegetatie de lung5 duratä, asaincât aceste câmpuri aride abia numärä vreo câtiva copaci ca : Pruonus spinosa, Crafaegus monogyna, câteva specii de Rosa si Ononisspinosa. Flora acestor regiuni e foarte asemänätoare cu aceea a ste:pelor rusesti din sud si a celor meditzranee. In stepa ierboasä vomcuprinde i päsunile, fânatele pädurilor din aceastä regiune. Stepa ier#boasä de ambele .nuante, având solul potrivit pentru agriculturä, acedat locul acesteia in asa mäsurä, cä aici codrul devine din zi inzi mai neinsemnat, aproape disparent. Fiindcä din arnbele stepe, ceapietroasä pästrat mai mull originalitatea, de aceea cu aceasta nevom ocupa mai detailat ; iar pentru vegetatiunea stepei ierboase, atâfde mulf redusä in timpul din urmä, va trebui a se consulta, pe deopartepäsunile i fânetele pädurilor, iar pe de altá parte capitolele fânetelorsi päsunilor dela pag. 159.

Prin stepa pietroasä intelegem toate acele locuri, unde lapetul.de iarbä formeazA un soiu de perdea rarä, prin care se zäresc acelepietre mici, albe, care acopär stepa din loc in loc. Tapetul poate fi

intrerupt de pietre mai mici sau mai mari, sau chiar de bolovani,acoperind in intregime solul.

Luând in considerare situatia, originea i felul stepelor pietroase,le vom impärti dupä cum urmeazä

a) Stepele pietroase de pe dealurile imprejmuite cu páduni, M car eapar i câleva tufe ráslete. Aici apartin :

Stepele pietroase dela Balcic, care sunt situate deasupra viilor,(7/VI.1924) intre soseaua Bazargic.Balcic i primul päräu spreEcrene. Ele se cornpun din urmätoarele plante : multä Salvia nemo..rosa, S. nutans, S. betonicaefolia, Euphorbia pannonica, apoi Bro.mus Iranssilvanicus, B. dobrogensis, B. squarrosus, Jurinea dobro.gensis, Festuca sulcata, Agropyron crisiatum, Linum perenne, Hy,pericum perforatum, Cylisus Jankae, Inula oculus Christi, Eryngium

:

pisâ.

www.dacoromanica.ro

151 --

campestre, Koeleria pyromidata, Nonnea atra, Thymus lanugMosus,Th. Marschallianus, Satureja coerulea, Teucrium polium, multäScutellaria orienialis var. pinnatifida, Plan/ago lanceolata, AjugaLaxmanni, Astragalus chlorocarpus, Inula hiria, Sanguisorba minor,Filipendula hexapelala, Achillea clypeolata, Onosma ponticurn,Brassica elongaia, Veronica Jacquini, Marrubium peregrinum, Ansthemis arvensis, Leoniodon asper, Achillea setacea, Diciamnusalbus, Vinca herbacea, Scorzonera hispanica, Ornithogalum lenuisfolium, Asyneuma anthericoides (Phyteuma anthericoides), Trinia

La Balcic, deasupra viilor (in continuarea stepelor pietroasedescrise), intre Balcic i Ecrene, fânatele pietroase de pe margineapädurilor se compun, dupä ZACH. C. PANTU, (1. C. p. 14 si 15), dinurmätoarele plante : Phleum Boehmeri. Dactylis glomerata, Androspogon Ischaemum, Stipa Lessingiana, S. capillata, Allium moschastum, Dianthus pseudarmeria, Silene densi flora, Gypsophila glome,rata, Alyssum hirsuium, Papaver hybridum, Linum fauricum Poslygala major, Erodium cicutariurn, Astragalus chlorocarpus, A.Spruneri, Vida peregrina, Scutellaria orientalis var. pinnatifida,Campanula bononiensis, C. siberica, Phyteuma anthericoides, Scasbiosa ucranica, Linosyris villosa, Aster amellus, Inula germanica,1. ensifolia, I. oculus Christi, Achillea setacea, Ariemisia sanionicum,Echinops ruthenicus, Carthamus lanalus, Leontodon asper. In acestelocuri creste, dupä cum am observat, mult Astragalus vesicarus dediferite culori, deobicein albastru sau albastru rosietic.

b) Stepele acoperite cu pietris märunt.

Diferä de stepele pietroase, irnprejmuite de päduri sau acoperitede tufe raslete, prin faptul c in majoritate au o suprafajä planá acosperitá cu un pietris märunt rosietic, (terra rosa ?), iar vegetatiunea lornu formeazd nicaeri un tapet inchis, compus din graminee sau alteplante ; nurnai ici colea se observä câte o plantä. Aceste stepe pie,troase, in primele zile ale primäverii din luna Aprilie, - când aparplantele cu tulpini subterane - oferà vizitatorilor o priveliste admira,bilä prin culoarea rosie datoritä plantei tuberculoase Paeonia tenuifolia.Culoarea galbenä este datoritä plantei Iris pumila ; iar când acestedouä plante se amestecä, imprumutä regiunii o frumusete care ara,reori se observä in alte parti ale fall. Frumusetea acestei privelisti omai märeste Ornithogalum tenuifolium, prin pâlcurile albe si fru.,

-

Kitaibelii.

www.dacoromanica.ro

- 152

moase. Mai târziu, cam spre sfarsitul lui Iunie, indeosebi in Julie,aceste stepe pietroase fac impresia unor adevärate deserturi lipsite deorice interes. Botanistul atent gäseste insä si in aceste locuri, in aparentälipsite de vegetatiune, un amp vast de cercetare in ce priveste adap,tarea plantelor la imprejurärile date.

Aici cresc plante care se folosesc de toate mijloacele posibilepentru a se scuti contra neajunsurilor climaterice i edafice, pe deo=parte prin statura lor scundä, iar pe de altä parte prin insusirea ceo au de a se culca la pämânt, intinzândurse printre pietricelele, carele apärä contra cäldurilor dogoritoare si a vânturilor ce bântue inaceste pärti. 0 bunä parte din ele se folosesc, in lipsa apei, chiar side putinä rouä, infigändu.si rädäcinile la baza pietricelelor pentruai hräni trupul istovit in lupta grea de existentä ce o duc aici.Dintre acestea vorn aminti ca principale : Euphorbia myrsinites siGalium verficillaium Dauth, Bromus scoparius, Thymus carnosulus,mari departe Medicago falcata, M. lupulina, exemplare scunde de TriniaHenningii, Bupleurum apiculatum, Toriles ucrainica, Scaidix australis.

Pe lângä statura scundä, stint inzestrate cu insusiri xerofile :Teucrium polium, Eryngium campestre, Dianthus prolifer, Saturejacoerulea, Potentilla pedata, P. taurica. Dintre cele cu staturä maiinaltä amintim : Chrysanthemum millefolialum, Centaurea di ffusa,lnula oculus Christi, Astragalus chlorocarpus, Carduus leiophyllus,Achillea clypeolaia ; tufe piramidale intocmeste Echium allissimum.Dintre plantele ruderale amintim, pe lângä altele, si Con volvulus arvensis.

Pe lânga plantele amintite, mai intälnini o mare cantitate deplank mici de duratä scurtä. Astfel, intre Cavama si Ghiaur Suiuciuc(10 Iunie 1924), se gäsesc câmpuri intregi de Alyssum deseriorum.A. hirsufurn, A. calycinum, Hordeum maritimum, Bromus tecto:rum, Poa annua, Agropyron crisialum, Bromus squarrosus var. vil:losus, B. scoparius ; aici se mai gäseste : Androsace elongata, Arena:ria serpyllifolia, Alsine viscosa, Euphorbia cadrilateri E. falcatavar. racemosa, Scandix australis. Nu lipseste nici Capsella bursapastoris, Reseda luteola. Frunze cärnoase i tulpini culcate au Sedumacre si Herniaria hirsufa.

Prin stepa pietroasä din apropierea Cavarnei (11 Iunie 1924),dela oras spre 'Est, predominä : Paeonia lenuifolia, Iris suaveolensEuphorbia pannonica si Eryngium campestre, acestea se amesticä cu :Bromus squarrosus var. villosus, Thymus carnosulus, Achillea cly:peolaia,. Koeleria gracilis, Agropyrum crisialum, Chrysanthemum

--

www.dacoromanica.ro

- 153 -

millefoliaium, Inula oculus Christi, Asperula cynanchica, Manzi=bium remoium, Teucrium polium, Eryssimum canescens, Potentillataurica, Alyssum calycinum, Asperula galioides, Linum lauricum,Bromus dobrogensis, Jurinea sioechadifolia, Viola sp., Kentroophyllum lanalum etc,

c) Siepele pietroase din väile ràurilor de odinioará.

In Dobrogea se aflä mai multe väi pietroase, care se consider5ca alviile râurilor de odinioarä ce.si värsau apa in Mare. Celemai numeroase alvii de râuri sunt de origine posisarmatica sau ponticä,In Dobrogea aceste alvii de odinioarà se prezintä asfAzi cand subforma unor väi largi, când sub formä de väi inguste (stramte).viile celor mai largi erau odinioarä ocupate de fan* ; astäzi suntcultivate cu cereale, sau l5sate ca päsuni.

doua categorie de vai la inceputul primäverii au umezealäsuficientä, datoritä precipitatiunilor din timpul iernii. Aceastä umezealädispare insä cu finea lunei Iunie si se mentine numai prin Valle ali.mentate de cismele (isvoare captate) sau alte isvoare. 0 vale mailargä, pietroasg, se gäseste nu departe de Mangalia, dup5 ce am tre-cut prin satul Hagilar si am ajuns la Papucci. Aceastä vale odi..nioar îi värsa apa in mare in apropierea lacului Mangalia. Cerceotarea acestei väi a inceput la Papucci, unde s'a gäsit un petec deSyringa vulgaris. Inaintând mai departe prin aceastä vale, se vAci

päsuni prin cari se observä tulpinele frunzoase ale plantelor Paeoniatenuifolia. Restul vegetatiei este distrus in urma päsunatului neobis.nuit care se face in .aceastä vale. La o departare de 1-2 Km desatul Papucci (precis Mire Papucci si Kaciamak), s'a gäsit si inaceastä vale un petec de loc nepäscut, fiind protejat de cereale. Pratulacesta de stepä, dupä I. E. NYARADY 11 la 27 Iunie are urmätoareacompozifie botanicä :Isatis tinctoria, Phlomis pungens, Eryngium campesire, EuphorbiaGerardiana, Centaurea orientalis, Genista frifoliata var. romanica,Ferulago silvatica, Prunus nana, Xeranthemum annuum, Asperulagalioides, Potentilla Emilli Popii Nyárády, P. Taurica var. CalliertiTh. Wolf, P. pedata, P. Emilii Popii x hirta, Paeonia fenuifolia,Iris pumila, Anthemis iinctoria, Achillea coarciata, Campanulabirica, Erysimum cu frunze inguste, Gypsophila glomerata, Echi,nops ruthenicus, Teucrium chamaedrys, Aster villosus, Stachys recta,

Buletinul Grädinei Botanice etc.

A1 0

sir-

1)

A

www.dacoromanica.ro

- 154 -

Hypericum elegans, Veronica spicata, Teucrium poliurn, Nonneapulla, Scorzonera hispanica, Melica ciliaia, Cra faegus monogyna,Sta lice talarica, S. latifolia, Bunias erucago, Silene otiies, Resedalutea, Berieroa incana, Carduus acanthoides, Echium altissimum,Linaria genistifolia, Androsace maxima (uscata), Salvia nemorosa,Dadylis glorneraia, Cichorium intybus, Glaucium corniculaturn,Delphinium consolida, Onopordon tauricurn, Salvia verticillata, Violahirta, Centaurea solsiitialis, Brassica elongaia, Althaea cannabina,Orlaya grandiflora, Muscari comosum, Orniihogalurn pyramidale,Chrysanthemum corymbosum, Convolvulus cantabricus, Linum fe=nuifolium, Polygala major, Asyneuma anthericoides, Trinia glauca,Crupina vulgaris, Asperula cynanchica, Andropogon gryllus, Ser=rafula radiata, Bromus japonicus, Anchusa italica, Centaurea di=ffusa, Silene longiflora, S. dichoforna, Galium verum, Carduus le=iophyllus, Tragopogon major, Inu la germanica, Ajuga salicifolia,Herniaria incana, Stachys orientalis, S. sideritioides non typica, Stipacapillaia, Marrubium remoturn, Ferula meoides, Nigel la arvensis, Aperaspica vent], Planiago lanceolata, Achillea millefolium, Papaver rhoeas.

In valea pietroasä de Iângä Simionova (15/VI 1924), am cooledat urmätoare1e plante: Poa romanica, Serratula radiata, Asperulacynanchica, A. galioides, Achillea coarciaia (compacta), Inu la ocuslus Christi, Bromus ponlicus, Koeleria gracilis, Asiragalus Spruneri,A. onobrychis, Seseli varium, Centa urea orientalis, Salvia nu fans,Jurinea arachnoidea, Linum perenne, Brassica elongata, Alliumsphaerocephalum ? Euphorbia Gerardiana, Erysimum hieracifolium,Festuca sulcata, Chrysanthemum corymbosum, Ch. millefoliailial,Aster villosus, Inula ensifolia, Veronica spicala, Vinca herbacea,Po/en/Ma pedata, Agropyron crista turn, Iris pumila, Cylisus pallidus,Satureja coerulea, Thymus Marschallianus, Th. carnosulus, Camspanula sibirica, Xeranthemurn anuum, Prunus nana, Teucriumchamaedrys, T. polium, Carduus leiophyllus, Eryngiurn campestre,Cerinibe minor, Euphorbia pannonica, Centaurea diffusa, Galiumverum, Statice tatarica, Nepeta parviflora, Knautia macedonica,Salvia austriaca, Euphorbia agraria, Dianthus Borzeanurn, D. pallens,Bromus squarrosus var. villosus, Melica cilia fa, Rapistrum perenne,Convolvulus cantabricus, Ferula meoides, Gypsophila glornerata,Onosma ponticurn, Echinops ruthenicus, Filipendula hexapelala,Scorzonera hispanica, Geranium sanguineum. Thalictrum collinum,Falcaria Rivinii.

www.dacoromanica.ro

- 155 -

Inteo vale pietroasä dintre Sabla si Duranculac, care refineapa Oa in luna Iunie (la 10 Iunie 1934), fundul mlästinos e acesperit cu mult Scirpus lacustris, Alisma planiago, Ranunculus sce=/era/us, R. paucistamineus, Lemna, Trifolium repens, Atropis li=

mosa, Juncus effusus, Trifolium fragiferum, Veronica anagallioides,Agrostis stolonifera, Festuca pratensis, Butomus umbellalus, Juncusbufonius, Typha angustifolia, Carex secalina, Rumex palustris.

Tärmurile stâncoase ale väii au urmätoarea vegetatiune : tufede Paliurus spina Christi, Crataegus monogyna ; alte plante : Dianthuspseudarmeria, Digitalis lanata ? Convolvulus cantabricus, Agropyroncristaturn, Xeranthemum annuum, mull Sisymbrium columnae, Ken=irophyllum lanaturn, Coronilla varia, multä Centaurea iberica, Hor=deum bulbosum, Teucrium charnaedrys, T. polium Orlaya grandi=flora, Reseda luteola, Salvia nutans, Chrysopogon gryllus.

Valea pietroasä dela Cavarna, care trecepe lângavii. Aceastä vale are cismele numeroase, care nutresc un päräu, (päsräul Cavarnei, lung de 3 km.), in cursul cäruia am gäsit urmätoareleplante : Glyceria fluitans, Poa trivialis, Berula angustifolia, Vero=nica anagailis, Lycopus europaeus, Ranunculus sardous var. medi=ierraneus, Polygonum hydrolapathum, Catabrosa aquatica, Ranun=culus acer, Rurnex crispus, Bidens triparlitus, Plantago major.LEP$1 a gäsit aici si o vegetatie de muschi (Amblystegium), careacläposteste o bogatä faunä microscopia.

In locurile präpästioase ale acestei väi, asa la locul numit lavii, cea mai insemnatä plantä e Umbelifera Opoponax bulgaricum,inaltä de 2-3 m, Inula germanica, Calamintha. acinos, Medicagoorbicularis, Scabiosa ucranica, Iasminurn fructicans, Koeleria gra=cilis, Melica ciliata, Silene Cserei, mult Chrysanthemum millefolia=turn, Achillea Vandasii, foarte multä Vicia 'elegans, Xeranthemumcylindraceum, mult Bromus tectorum, B. sterilis, B. japonicus inmare parte uscat, Salvia nemorosa, Paeonia peregrina, Bromus sco=parius, Orlaya grandiflora, Anthemis tinctoria, Allium, Echinopsruthenicus, Kochia canescens, Galium verurn, Salvia ingens var.romanica, Genista trifoliata var. romanica. In fine, urmeazä valeaBolata, care incepe la 80-90 m inältime, in apropierea satului GhiaursSuiuciuc si se deschide in mare la 2 km depärtare de capul Casliacra. Valea aceasta la inceput e foarte stâncoasä, are apä si chiarcataracte ; mai departe sc transformä inteo vale adânca dar latä, iarinaintea deschiderii iri mare are pereti 'Matti si stâncosi, formati prin

www.dacoromanica.ro

- 156 -

n5ruire si nu prin erosiune. Plante le predominante ale acestei v5i la28 Iunie suni : Asphodeline lufea in fruct si Cylisus nigricans in floare.

Vegetaliunea acestei v5i, dup5 notitele dglui profesor E. NYA:RADY, e urm5toarea : Jasminum fruticans, Crataegus monogyna, digferite specii de Rosa, Pirus elaeagrifolia, Carpinus duinensis, Corylusavellana, Rhus cotinus, Cytisus nigricans, Quercus crispata, Q. la=nuginosa, Viburnum lantana, Fraxinus ornus, Rubus caesius. Alteplante : Parietaria cherssonensis, P. officinalis, Poa compressa, Sa=tureja acinos, Asperula cynanchica, Asplenium trichomannes, A.ruia=muraria, Polentilla taurica, Sedum, Cerastium, Melica ciliala,Euphorbia Gerardiana, Campanula sibirica, C. bulgarica, Eryngiumcampestre, Carduus acanthoides, C. leiophyllus, Sambucus ebulus,Salvia verticillata, Kentrophyllum lanalum, Medicago falcaia, Ve.ronica spicata, Asphodeline lulea, Glaucium corniculatum, Andro.pogon Ischaemum, Centaurea diffusa, C. iberica, C. Caliacrae, Tu=nica prolifera, Urtica major, Asperula humifusa, Anthemis lincioria,Hypericum perforatum, Teucrium polium, Malva silvestris, Sangui=sorba minor, Cichorium intybus, Thymus Marschallianus, Herniariahirsuta, Statice Besseriana, Phleum phleoides (Boehmerii), Cru=cianella oxyloba, Chrysanthemum millefolialum, Digitalis lanata,Ononis spinosa. Gura vAii spre mare are urm5toarele plante : Alys=sum Caliacrae, Melilolus officinalis, Euphorbia glareosa, Agrogyroncristaium, Seseli tortuosum, Cynanchum acutum, Kochia canescens,Cytisus nigricans, Ruia graveolens, Bromus squarrosus, Echinopsruthenicus, Anthemis tinctoria, Reseda lulea, Jurinea stoechadifolia,Thymus carnosulus,Teucrium chamaedrys, Achillea coarciata, Alys=sum hirsulum, Campanula sibirica, Carduus leiophyllus, Chrysan.,themum millefolialum, Digitalis Lana/a, Linum tauricum. Haplo...phyllum Biebersieinii, Thalictrum, Asperula galioides, Teucriumpolium, Xeranthemum annuum.

Din vegetatia stepei asa numite ierboase voiu da la acest locnuniai vegetatia movilelor acoperite de loess. Ácestea sunt niste ridigauri conice de in5ltime variabil5, care au fost ridicate pe podisurileDobrogei de popoarele nomade in scopuri de observatie. Astäzi eleau rärnas in mijlocul stepei cultivate ca unicul refugiu al plantelorspontane, iar unele au fost n5p5dite de jur imprejur de p5duri, curnse poate vedea in judetul Constanta, la vest de Esechioi 1),

Vegetatia movilelor variaz5 dup5 locul uncle sunt situate. In ge.1) P.. ENCULESCU : Tabela XXXVIII. B.

www.dacoromanica.ro

- 15T -

neral se poate spune cä plantele cele mai comune al movilelor libere,adicä neinglobate in päcturi, sunt : Poa bulbosa, Bromus iectorum,B. sierilis, Agropyron cristaium, A. repens, Sisymbrium Loeselli, S.Sophia, Diplotaxis muralis, Rapistrum perenne, Lepidium draba,Arenaria serpyllifolia, Convolvulus arvensis, Vicia sienophylla, Sal,via nemorosa, Marrúbium remotum, Anchusa ochroleuca, Echiurnvulgare, E. altissimum, Nonnea aim, Echinospermum lappula. Alteplante : Festuca pseudovina, Reseda lutea, Viola ambigua, Linumperenne, Ajuga salicifolia, A. chia, Nepeta parvillora, Echinopsruthenicus, Kochia prostrata, Thymus lanuginosus, Sanguisorba minor,Cynoglosum officinale, Brassica elongata, Astragalus monspessulanus,mai rar Astragalus Sprunerii §i Oxytropis pilosa.

c) C'aracterele stepelor de diferite nuante. Adaptarea florei actualein deosebi climei seceloase excesive.

Ca sä ne putem da seama de lupta grea ce o duc plantele dinCadrilater pe stâncile ce radiazä cäldurä in timpul zilei si pe nisipulcu emperaturä inaltä etc, trebue sä presupunem o structurä cu tofulaparte, care constä in urmätoareie :

1. Majoritatea si.au desvoltat organele vegetative in sol, fiindprevázute cu tubercule, bulbi, rizomi. Läsând la o parte plantele cu..näscute, care posedä aceste organe, voiu insira numai pe acele, carede obicei nu sunt cunoscute din alte tinuturi. Aceste organe le gäsimsi la plantele care, in imprejuräri normale, sunt lipsite de aceste or.gane ; asa bunäoarä tuberculele sunt la unele specii de Centauree cume C. napulifera. 0 bunä parte din graminee au bulbili, cum gäsim laPuccinellia disians (L. )Parl. ssp pseudobulbosa Nyár., Agropyron cris,taturn (L.) R. et Sch. var. pseudobulbosa Prod., Koeleria brevis (la bazAbulbos ingrosat5) K. splendens Press. ssp nitidula Vel., var. ponhica, var.rigida Prod., var. rigidula Simk., K. sabuletorum Czernin., Sclerochloadura, Poa bulbosa. Bulbi bine desvoltati are Hordeum bulbosum L.

In vederea apärärii contra cäldurilor excesive servesc si frun .zele mai numeroase ce se gäsesc pe tulpini la unele graminee aproapepânä la inflorescentä : Poa romanica Prod. (cu 5,-7 frunze), Koe,leria gracilis Pers. F. foliosa Domn, f. involuncrala Prod., Agropyroncristaium R. et Sch. var. foliosum Prod. Adeseori frunzele prezintäun strat suberos, au aparenta pieloasä, cum sunt speciile de Siatice§i Euphorbia. Sunt cunoscute si cazuri de acelea cä frunzele isi mic.soreazä limb,ul in suprafarä, cum e la Graminee si Cyperacee.

www.dacoromanica.ro

-1.8 -In acest tinut cresc $i plante de acelea care, la maturitatea frucs

telor, i$i leapädä frunzele tulpinale $i i$i formeaza la baza tulpinei nu.meroase ramuri sterile prevázute la yid cu frunze indesuite ; a$a eAlyssum Borzaeanum Nyár. E un caz asemänätor cu tufele tropiscale. Foarte mare e numárul acelor plante, a dror epidermä e cutionizatà (toate Gramineele), la care epiderma e imbibatà cu materii cesroase, in deosebi speciile de Agropyron junceum, A. intermedium §imulti arbora$L Aceasta e cauza cä multe fânate, chiar in rniezul verii,rämân nepäscute, a$a inat cu tot dreptul li s'a dat numirea de durioherbosum.

Mai mare e nurnärul acelor plante al cgror corp e acoperit cuperi de$i tornento$4 mätäso$i etc. cum sunt genurile : Alyssum, KN.chia, Potentilla, Astragalus, Vicia, Thymus, Verbascum, Salvia,Gnaphalium, Centaurea, Achillea, Artemisia, Helichrysum. Alte plantei$i aduna lamina frunzelor pentru a=$i mic$ora suprafata de evaporare(Festuca, Stipa, Koeleria, Ammophila, Agropyron Brandzae etc.). Efoarte bätätoare la ochi in acest tinut ingustarea frunzelor, heterofilismulpronuntat al unor graminee, cand frunzele pe una $i aceea$i plantä surdsemi convolute, altele convolute, intre care se gäsesc $i frunze aproapeplane. Heterofilismul mai pronuntat e la Festuca tenuis i varietätilesale. Heterofilismul e o acomodare a plantei la climatul variat in iimpuldesvoltärii sale. Un heterofilism mai simplu se observä la unele speciide Astragalus, când pe aceea$i plantä se gäsesc numai douä feluride frunze eliptice $i liniare, d. ex. Astragalus varius var. dobrogensis

i multe alte specii. Aid vom aminti $i variatia perilor la acest gen.Unele specii poartä pe caliciu peri albi in loc de negri din alte tinu..turi. Astfel se comportä Astragalus asper, in Vechiul Regat, cu deogsebire in Dobrogea. Exemplare la fel s'au gäsit $i in Basarabia decätre SAVULESCU $i RAvss.

La amide festuci (a$a F. arenaria, vaginata), in locurile nisipoase,vaginele persistente apärä baza tulpinei contra cäldurilor prea mari.Cazul acesta il mai gäsim la Elymus, Ammophila, Siipa etc. Totaceste plante ii$i pot procura apa chiar din solul uscat nisipos pc" bazaextraordinarei presiuni osmotice. Aici multe Labiate $i Umbelifere,precum $i unele Compozee i$i creiazä cripte cu oleuri eterice. Eva.porarea acestora, prin refractia $i obstacolul ce produc la suprafataplantei, impiedea pierderea apei de constitutie a tramei tesuturilor.Aceasta e acomodarea la clima mediteranee.

In fine, vom aminti micimea florilor $i spinozitatea plantelor.

.

www.dacoromanica.ro

- 159 -

Cazul prim li afläm la unele plante, chiar i la graminee, cum eArrhenatherum elatius (L.) M. et Koch, f. dobrogensis Prod., Po.lygalla major var. dobrudschica Chodat. Spinozitate foarte pronuntatäau aici nu numai plantele ierboase, cum e genul Onosma, Kentr.o#phyllum lanaturn, cunoscute din tinuturile calde, ci i mici arborasi

tufe caracteristice acestui tinut, cum sun! Ziziphus, Paliurus i inspecial Rosa ferox. Acestea din urmä, pe lânga aculei rnai posedä sifoarte numeroase glande. .Arborasii celor mai multe päduri nu atingnältirnile obisnuite ; rämân mai mici si iau un aspect mai arbovit,räsucindu=se in toate directiunile (cu deosebire cei din apropiereastepei). Chiar i arborii cari au fulpina dreaptä, cum e fagul, dupä prof.GEORGESCU nu formeaz5 aici tulpini drepte, ci fiecare individ si=a des=voltat spre bazä un genunchiu care îi d posibilitatea sä se depärtezede altul, atingând mnitimi mijlocii de cca. T m. (Insula de fag dinsudul Dobrogei).

d) Fânetele.

Din stepele ierboase fac parte fânetele si islazurile.Cele mai vechi fan* ale acestui firm! sun! acele care se ex=

find pe platouri i sun! de regulä ocrotite de sämänäturi. Numärulacestor fan* se micsoreazä an de an, läsând loc terenurilor cultivate.Dintre putinele fin*, care au mai rämas inca pe platouri, voiu des=crie un fânt din apropierea cornunei Simionova. Acest fânat, ca siallele de acest tip, se poate observa usor din depärtare, fiind impes=tritat de numeroase tufe albastre de forma unor dpite mici, alatuitedin Vicia elegans. Când tufele de Vicia se aflä singuratice, sunt maimici, iar când surd amestecate cu tufele räslete de Prunus si Cra.laegus, ajung înljimi considerabile.

Prin fânatele dela Simionova (15.VI.1924), afarä de Viciaelegans, cresc urmätoarele plante : Inula germanica, Reseda luteola,Bromus japonicus, B. hordeaceus, Dactylis glomerata, Allium pan.nonicum?, Ceniaurea diffusa, Hyricum elegans, Poa compressa,Ornithogallum pyramidale, Stachys sideritioides, S. orientale, An.drosace maxima (uscatä), Agropyron intermedium, Poterium san.guisorba, Anthemis tinctoria, Erysimum hieracifolium, Dianthus pal.lens, Salvia nemorosa, Knautia rubens, Silene Cserey, Orlaya gran:diflora, Alyssum calycinum, Tragopogon orientale, Linaria genistifo.lia, Koeleria gracilis, Prunus spinosa, Campanula sibirica, Crepisfoetida, Nonnea pulla, A juga Laxmanni, Delphinium consolida,

ni

www.dacoromanica.ro

- 160 --

Centaurea solslitialis, Nigel la arvensis, Euphorbia pannonica, Medi.cago falcata, Sisymbrium Loeselii, Bromus inermis, Plantagolanceolata, Centaurea spinulosa, Teucrium polium, Speculariaspeculum, Potentilla hirta var. pedata, Lotus corniculatus, L. hirssutus, Rubus caesius, Marrubium remolum, Meli lotus officinalis,Lepidium campestre, Linum perenne, Anchusa Barrelieri, Phlomispungens, Dianthus Rehmani, Onobrychis saliva, Melampyrum arsvense, Silene Cserey, multä, CerMthe minor, Melandryum album,Indla ensifolia.

Ca o curiositate, amintesc curn inteleg locuitorii ',din Dobrogeasä.si compenseze nutretul in anii secetosi. Ei cosesc planta SalsolaKali fond inainte de a da in floare, obtinând astfel un nutret pecare animalele 11 consumä cu multä pläcere. In cursul Dunärei secoseste uneori chiar si stuhul (trestia) in stare verde.

c) Islazurile.

Cea mai interesanta plantä a päsunilor de pe coastele pietroasesi loessoase e Vicia villosa, care pentru linutul acesta constitue unadevärat tezaur. Islazurile cele mai extinse se aflä intre Duranculacsi Simionova, care prin luna Iunie sunt asa de päscute, incât numaipalcurile rämase de Euphorbia pannonica, E. Gerardiana, Cenlaureaiberica, C. diffusa se mai pot observa ; chiar si Paeonia tenuifohae päscutä pänä la fata pämantului.

Extinse islazuri se vAd si pe lângä calea feratä, intre Megidiasi Bazargic. Aici prodominä Vicia villosa, Euphorbia pannonica,Prunus spinosa, si ici coalea Sambucus ebulus. Dintre islazurilecercetate am notat flora urmätoarelor :

Islazul dela Bazargic (5.VI.1924.), din apropierea Scoalei deAgriculturä, se compune din : Fesiuca sulcata, Bromus erectus, Poapratensis, Eryngium campestre, Thymus collinus, Th. lanuginosus,Th. Marschallianus, Bromus tectorum, Euphorbia pannonica, Salvianemorosa, Marrubium remontum, Aegilops cylindrica, Chrysopogongryllus, Sisymbrium Loeselii, Linum tenuifolium, L. perenne, Fes,luca pseudovina, Asyneuma anthericoides, Poa compressa, Xeran,themum annuum, Vicia villosa, Ajuga chia, Teucrium polium, Adonisaestivalis, Cytisus Rochelii, Potentilla pedata, Vinca herbacea,Astragalus .monspessulanus, A. Sprunerii, Salvia nuians, S.aethiopis.

Prin väile din jurul Scoalei de Agriculturä intalnim : Melansdrium album, Lepidium draba, Artemisia austriaca, Poa pratensis

www.dacoromanica.ro

- 161 -

Vicia sepium, Achillea setacea, Festuca pseudovina, Bromus tee..lorum, Anthemis arvensis, Medicago falcata, Eryngium campestre,Potentilla argentea, Capsella bursa pasloris, Bromus hordeaceus, B.japonicus, Sisymbrium Loesellii, Salvia nemorsa, Erysimum calycinum,Medicago Gerardi, M. lupulina, Sisymbrium sophia, Galium verum,Geranium pusillum, Cynodon dactylon, Euphorbia pannonica, Androsace maxima, Fragaria collina, Apropyron repens, Poa bulbosa,Calamagrostis epigeios, Andropogon ischaemum, Rumex acelosella,Kochia prostata, Dianthus leplopetalus, Sikne Cserey, Agrimoniaeupatoria, Asperula humifusa,Thymus collinus, Th. Marschallianus,Teucrium polium, T. chamaedrys, Salvia aethiopis (tâta vacii) Versbascum austriacum (lipan), Astragalus monspessulanus, Linum aus;triacum, L. perenne, Linaria genistifolia, Euphorbia sp., CirsiumCentaurea orientalis, -C. diffusa, Hieracium lalifolium, Potent; llareplans, iar in pgrâu mult Rumex crispus i Trigonella coerulea.

In islazurile dela sal:4a (6.VI.1924) cresc : Euphorbia panno...nica, Centaurea diffusa, Alyssum desertorqm, Echium altissimum,Androsace maxima, Eryngium campestre, Poa bulbosa, Bromussquarrosus var. villosus, Camelina saliva, Carduus leiophillus, Si-symbrium Loeselii, Nonnea pulla, Anthemis arvensis, A. linctoria,Viola arvensis, Papaver rhoeas, Glaucium corniculatum.

Intr'un alt islaz dela $abla se gSsesc : Anthemis arvensis, Ar,kmisia austriaca, Centaurea diffusa, Chrysanthemum millefolialum,Sisymbrium sophia, Euphorbia pannonica, Convolvulus arvensis,Salvia nemorosa, Eryngium campestre, Inula oculus Christi, Teu.crium polium, Agropyron cristalum, Echium aliissimum, Marrusbium remoium, Ornithogallum lenuifolium, Thymus Marschallianus,Poa compressa, Bromus lectorum, B. japonicus var. villosus,Siatice ialaria.

Intre $abla §i Duranculac (6.VI.1924) cresc : Cylisuscus, Anthemis arvensis, Chrysanthemum millefolialum, Linum pesrenne, Salvia nemorosa, Bromus laponicus, var. villosus, Carduusleiophyllus, Adonis aestivalis, A. vernalis, Convolvulus cantabricus,Astragalus Sprunerii, Paeonia tenuifolia, Agropyron crisialum, Tellscrium chamaedrys, Xeranthemum cylindraceum, mull, Herniariaglabra, Echinops ruthenicus, Potentilla hirfa, var. pedata, Minuartiatenuifolia, Achillea Vandasii, Siatice latarica, Chrysopogon gryllus ;iar din loc in loc se mai vgd pâlcuri de Vicia sieriophylla, sau-elegans si Sambucus ebulus.

Analele Dobrogei i 1

austria,

www.dacoromanica.ro

- 162 -

Conspectul asociatiilor de plante din Dobrogea noug dupä E. Rübel.

Trecând in revistä asociatiile de plante din lucrarea lui EDUARDRUBEL, intitulatá Pflanzengesellschaften der Erde" (1931), pentru ane face barem o idee de asociatiile ce se gäsesc in Dobrogea nouä,afläm :

I. Lignosaaici e reprezentatä prin :

A) A es is ilva e. (Pädurile de varä), din care face parte a) Fagions ilv at ica e. Aceastä asociatie, foarte redusä in Dobrogea Nouä, ecunoscutä numai dela Comuna veche, cam la 20-25 Km. la sud deBazargic. Din lucrarea lui CONST. C. GFORGESCU reese cä fagul deaici face parte din Querceto ocarpin et um (cu exp. ENE siNNE), iar in exp. N intocmeste Car pinetoofaget u m. b)Europäische Eichenwälder (Pädurile de stejar europene), surd repre .zentate prin pädurile de Quercu s robu r, Q. la nuginos a,Q. conf erta si Q. cerri s, a cäror compoiitie numai in mareparte se potriveste cu aceea din restul Europei, atât in ce privestearboretul component, cât i arbustii, ceeace reese din lista datá la päduri.

B) Aestifruticeta (tufisuri de varä, tufe lemnoase devarä). Atät pentru Dobrogea veche, cât si pentru Dobrogea Nouä,cea mai potrivitä repartizare a tufisurilor se and in lucrarea lui ADA2MOWITSCH, care distinge 15 tipuri :

1 . P a l i u r e i u m austral is (compus din Paliurus spinaChristi); la noi intocmeste tufisuri izolate si resfirate.

2. Cotinetum coggygria e (compus din Cotinus cog,gygria): pe marginea pädurilor de stepä, destul de comun.

3. R hoetu m, (compus din Rhus coraria): un fragment ne=insemnat in pädurea Batova.

4. Syringetum vulgaris (compusdin Syringa vulgaris)odinioarä foarte räspândit; astäzi, din cauza culturii extinse si a p'äosunatului, este mai putin räspindit. In judeful Durostor (Silistra, Tur.:tucaia i in imprejurimi) mai räspandit.

5. Prunetum charnaecerasi (compus din Prunusfruticosa sau chamaecerasus = visinul de bärägan) : insular prin tu.fisurile si märäcinisurile din stepä.

6. Amygdaletum nanae (compusdin Amygdalusnana=migdal pitic) : nu e asa de räspandit ca in alte pärti.

Z. Zizyphetum vulgaris (iniocueste Zizyphefumdes §i late): foarte sporadic, poate fi sälbätácit (cultivat in parcul Balcic).

lobo],

cf"

www.dacoromanica.ro

- 163 -

8. Punic etum granati : gäsit In stare subspontanä laTechirghiol ; probabil o rämäsitä din o grädinä turceasca de odinioarä.

9. Viburnetum lantanae (format din Viburnum lantana=-- dârrnoz) : comun indeosebi pe locurile calcaroase (Cavarna, Ca=liacra etc.) si gipsoase.

10. Berberidetu tn vulg a r is (format din dracilä): sporadic.11. Quercetum pubescentis (format din Quercus pu,

bescens sau lanata). Aceastä asociatie e räspänditä atât in toatä Dobrogeaveche, cat si in Dobrogea nouä, reprezentatä mai bine prin Q. cris,pata Stev.

La acestea vom mai adäoga asociatia cunoscutä din Cadrilaterca : Ficetum caricae (compusä din smochin), räspänditä la Gbiaur-Suiuciuc, Caput Caliacra etc. Sunt mult räspândite in Dobrogeanouä si Urmätoarele asociatii, despre care ADAMOV1TS nu faceaminiire ca : asociatiile de Carpinus orientalis, Prunus spinosa (poorumbar), Crataegus monogyna (päducel), Corylion avellanae (alun).Se gäsesc aici si asociatii mici formate din tufe scurte sau mai inaltede : Cytisus albus, C. nigricans, Genista elatior, G. trifoliata. Semai gäsesc si interesante asociatii de extindere micä cum sunt :Coronilla emeroides, Colutea arboroscens, Jasminium frulicans,Rosa lerox, sau arnestecul celor dou5 din urmä, mai rar Psorallea

mai frecvent Ononis spinosa de inältime considerabilä.

' II. Herbosa1. Terriherbosa a) Duriherbosa, plante a cäror tärie

se datoreste nu intru atäta turgescentei, ct vaselor mecanice. DinDuriherbosa in Dobrogea nouä e reprezentatä stepa, numitä dupäRUBEL Ungarisch südische Raseasteppen", cu asociatiile de Andro..pogonetum grylli i altele. Aici se gäsesc reprezentanti si din Hovezile Europeimijlocii, numite de RUBEL Mitelleuropäische Hartwiesen",unde reprezentantii principali sunt : Andropogon ischaemum, A. gryllus,Elymus crinitus i diferite specii de Aegilops. Aici avem in Valle

umede i asociatii slabe din ceeace numeste RUBEL Sempervirenii,herbosa (plante cu o iurgescentä pronuntatä); asa se pot consideraasociatiile din unele väi mai umede, formate din Arrhenatherum elatium.

b) Alther b os a. Aici plantele sunt compuse din plante custaturä inaltä si 13ätoasä : Eryngium planum, Filipendula hexapetala,Euphorbia gláreosa, R. virgaia, Allhaea officinalis, Lavaihera ihu,ringiaca, Tong/is anthriscus, Conium maculalum, Seseli forfuosum,

-

si

,

www.dacoromanica.ro

- 164 -

Peucedanum alsaticum, Plumbago europaeum, Anchusa italica,Cynoglossum officinale, Lithospermum purpureoocoerulea, Phlomistuberosa, Salvia ringens i alte Salvii, Siachys orientalis, diferitespecii de Verbascum, Cephalaria, Dipsacus, Knautia, Scabiosamulte Compositae.

2. A quih e rb osa (plante de apä). Din ele fac parte :A) Emer siher b os a (Praturi mocirloase). a) de apä dulce,

la care apartin multe formatiuni de mocirlä cum sunt : Phragmiteium(trestisul) etc. aflate in dreptul jud. Durostor. b) .de apä säratä :Salzwasser.Emersiherbosa. Aici apartin asociatiile de pe liforalulmaritim, ca : Junceium maritimi, Salicornietum herbaceae i alteasocialii, cum sunt cele de : Tournefortia i Cakile etc.

B) Sub in ers iherb osa (praturi aquatice submerse). Aiciapartin plantele de ape dulci si särate. Cele de ape dulci sunt cuprinsesub numirile de Limnäen §i Limno..Nereiden. Sub Limnäen se cu.'prind plantele ca nufärul alb si nufärul galben numite : Nupharetum,apoi Poiamogenetum etc. Cele de apä säratä, sub numirea de Enaliden,la care apartine Zosieretum marinae, format din planta numitä iarba demare, care intocmeste la noi pajisti verzi pe fundul Märii i adeseorie aruncatá la mal.

III. Deserta

se impart in :A) Siccides erfa. Acestea se impart in Wermnsieppen i in

Salzwüste (desert sgrat). Aici asociatiile de Ariemisieium din Wermnsstepen din alte pärti i chiar din alte continente sunt iniocuite prinAriemisietum austriacae fi Ariemisietum ponticae. Din Salzwiisie(säräturi), fac parte Siidrussische Salzwiisie, care sunt asemänätoare cuale noastre, având planta predominantä Artemisia maritima sau salina.

B) Lit o r id es ert a (Desertul litoral) din care fac parte Fels-klippen,Strandsteppe; la noi ar fl reprezentate prin a) Artemisietumaustriacae, dar in deosebi prin Artemisietum lanatae (inlocuesc Arxtemisietum gallicae), b) Chrysanthemum millefolialum (inlocueste Segnecionetum cinerariae), c) Din Limonethum (Staticetum) avem Staticelafifolium, St. caspia, Crithmum mariiimum, Plantago coronopus.d) Flachufer-Sirandsteppen sunt bine reprezentate prin Triglochin mariiimum, Aster iripolium, Airiplex poriulacoides, Salicornia herbacea,Suaeda mariiima, Glyceria distans, G. festucaeformis, Holoschaenusvulgaris, Cakile mariiima.

si

o

www.dacoromanica.ro

- 165 -

Mobilidesert a. Dune mobile (Wanderdiinnen). Pedunele a§a numite : Europäische Diinen (Dunele europene) avemplantele : Agropyron junceum, Senecio vulgaris, Carex arenaria, lanoi e Mlocuit cu (. ligerica, Glaucium flavum, Cakile, specii deAfriplex. Dunele mobile europene la noi au asociatia formatä deAmmophilelum australis (in loc de Ammophiletum arenariae) incare inträ §i unele plante cunoscute dela noi ca : Eryngium maritimum,Senecio Jacobaea, S. vulgaris, Carlina vulgaris, Hieraciumrum §i alte multe Composiiae.

D) Ärvideserfa. (Ackerfluren).a) Segetalia. (Getreidefelder). Aici apartine : Agrostemmaidum gil-hagonis cu plantele ruderale cunoscute, ca Delphinium consolida,D. orientale. b) Olitiora (Hackkultur) cu diferite asociatiuni de Che=nopodiacee.

E) Ruderali a. Aici apartin plantele ruderale (buruienile) detot soiul, in care rolul principal il au Chenopodiaceele, in jurul saotelor Onopordon lauricum, Xanthium spinosum, Xanthium sirumarium(foarte putin, sau lipseVe, sau e inlocuit cu alte specii), Centaureasolshitialis, C. diffuza, C. iberica.

Petridesert a. Aici ar apartine malul pietros al Márii(Caliacra), stepa pietroasä cu plantele ei caracteristice. Caracteristicesunt in deosebi speciile de Alyssum i unele Euphorbii (E. myrsi=nifes) etc.

Bibliografia bofanicä a Cadrilatcrului.ADAMOVICI L., 1907. Die pflanzengcographische Stellung und Gliederung der Bal.

kanhalbinsel. 3 härti. (Denkschriften der kaiser!. Akademie der Wissen.schaften. Mathem.naturwiss. Klasse t. LXXX, p. 405-498).1909. Die Vegetationsverhältnisse der Balkanländer. 56T p., 60 fig. 8 härti(Engler.Drude : Die Vegetation der Erde, XI).1909. Die Verbreitung der Holzgewächse in Bulgarien und Ost-Rumehen, 1hartä (Denkschriften der kaiserL Akademie der Wissenschaften, Mathem.naturwiss. Klasse, t. LXXX1V. p. 625 -939).

BRATESCU C., 1937'. Contributiuni la cunost. Coastei.cle.Argint si a Väii färä iarnä(Batova) (Anal. Dobr. 1937).

BIBLIOGRAFIE Dobrogeanä. Luaäri de seamä asupra Dobrogei in literatura siiintific5din ultimii 50 de ani (Rev. Päd. T. XL. 1928, p. 767-768).

BohetRoLu D., 1890. Raport privitor la impädurirea Dobrogei (Rev. Päd. I. V. p.196-210).

umbella.

)

--

www.dacoromanica.ro

- 166 -

BORCEA I., 1914. Nouvelle contribution â l'etude des zoocecidies de Roumanie (Ann.Iassy L. VIII. p. 394-404).

- 1915. Nouvelle liste des zoocecidies de Roumanie (Bull. Ac. R. t. p.238-.241).1911. Zoocecidies de Roumanie (Ann. Iassy, t. VII. p. 327-351).1910-1913. Zoocecidii din Romania (Academia Romana. Publicatiunik Fen.dului V. Adamachi, t. V. p. 114-241).

BORZA AL., 1928. Flora Coasteixele.Argint la Cluj, II p., 2. fig. Cartea Mani"Balcic.1929. Fraxinus holotricha Koehne (Bul. Grid. Cluj, t. VIII. p. 199).

- Flora Romaniae exsiccata a Museo Botanico Universitatis Clusiensis edita.Cent. I. 1921 (Bul. Inf. Cluj, t. I. p. 1-24). Cent. II. 1922 (Bul. Inf. Cluj,t, U. p. 1 - IT). Cent. III. 1923 (Bul. Inf. Cluj, t. III. p. 1-13). Cent.IV-V. 1924 (Bul. Inf. Cluj, t. IV. p. 38-78). Cent. VI. 1925 (Bul. Inf.Cluj, 1. V. p. 81-102). gent. VII. 1926 (Bul. Grad. Cluj, t. V. p, 8 1 -102). Cent. VIII-IX. 1928 (Bul. Grad. Cluj, t. VIII. p. 98.-151).

CALINESCU R. T., Dobrogea si Marea Neagrä ca individualitäti geografice i biosmorfologice (An. Dobr. 1934).

CHIHAIA I. P., 1879. Padurile Dobroge1 (Revista Stiintificä, t. X. p. 184-198).CONSTANTINEANU L. C., 1903. Contribution a l'etude de la Flore mycologique de la

Roumanie, II (Ann. Iassy, 1, II. p. 213-230).DAVIDOFF B., 1905. Opit za proucvane sredizemnata flora na predbalkanskite strani

(Programa anualä a gimnaziului din Varna. pe 1904-5, p, 1-9).DEGEN A., von 1897., Bemerkungen iiber einige orientalische Pflanzenarten XXIX.

Asperula selulosa Boiss. (O. B. Z., t. XLVII, p. 195-199).- 1894. Bemerkungen fiber einige orientalische Pflanzenarten. XIV. Centaurea

Kanitziana Janka (0..13. Z., t. XLIV, p. 1.38-139).- 1921. Eine Bemerkung fiber das Vorkommen von Fraxinus coriariaefolia

Scheele im Osten der Balkanhalbinsel (O. B. Z., t. LXX, p. 204).DRÂCEA M., 1928. Padurik Dobrogei (BRA-reset., C. si GEORGESCU I., 1878-1928.

Dobrogea. Cincizeci de ani de viala romaneasca. Analele Dobrogei, IX. t.

I. p. 391-414).ENCULESCU P., 1913. II. Contributiuni la Flora Dobrogei, 3 fig. (Bul, Soc. St. Buc.,

XXII, p. 83-106).1924. Zonele de vegetatie lemnoasä din Romania in raport cu conditiunileoro.hidrografice, climaterice, de sol si de subsol. Les zones de vegetationligneuse de Roumanie en rapport avec les conditions oroAydrographiques,climatériques, de sol et de sous.sol. 338. p. (Memoriile Institutului geological Romaniei. t. I.).

FARAUDO L., 192r. Quelques observations sur la Dobroutscha (Revista Horticoll, t.

V. p, 958-959).FLORESCU I., 1927. Asupra procentului de tanin la frunza de scumpie din Cadrilater.

Sur le pourcentage en tannin de la feuille de sumac dans le Quadrilatére(Résumé). (Rev. P&L,. 1. XXXIX, p. 104-108).

GREAVU0DUNÄRE S., 1928, Bibliografia Dobroge1. 425 a. Hr.-I928 d. Hr. 153 p.(Academia Romanä. Memonile Sectiunii Istorice. S. III. t. IX. Mem. 4).

III.

--

-

'

-

www.dacoromanica.ro

-- 167 -

GRINTESCU G. P., 1920. Contribujiuni la Flora României q(Publ. Nat. Nr. 4, p .27-37).1925. Contributiuni la Flora României dupä plantele continute in Herbaru,GH. P. GRINTEscu". III. Urmare. (Publ. Nat., Nr. 7, p. 29-46).1927. Idem. IV. Urmare. (Publ. Nat., Nr. 9, p. 165 -230).1926. Note din cälätoria regalä pe Dunäre si In Dobrogea (Propilee Literate,t. I. Nr. 14, p. 3 -19).1927. Note relativ la Silene pontica Brandza (Bull. Ac. R., t. X. Nr. 10p. 27-31).1927. 0 excursie regalä pe Dunäre in 1926. Crearea legalä a primei rezer,vatiuni a naturei (Rev. Päd., t. XXXIX. Nr. 8, p. 405-421).1913-14. Plantes nouvellcs ou peu connues de Roumanie (Bul. Ac. R, t.

p. 44-48).1937. Punica granatum i Fagus orientalis in flora României. Sur Punicagranaium et Fagus orientalis en Roumanie (13suini). (Bul. Grad. Cluj, t.VII. p. 57 -58).

Gusut.F.Ac M., 1924. Anchusa procera Bess. f. glabrescens nov. for. (Bul.Cluj, t. IV. Nr. 2-3, p. 69).1922. Anchusa Procopiani n. hybr. Gusul. (Bul. Inf. Cluj. t. IL p. 32).1927. Die europäischen Arten der Gattung Anchusa Linné (Buletinul Fa.cultätii de Stiinte din Cernäuji, t. I. Nr. 1, p. 72-123).1928.Die monotypischen und artenarmen Gattungen der Anchuseae (Bule.tinul Facultätii de Stiinte din Cernäuji, t. II. Nr. 2, P. 394 -461).

HAYEK A.. MARKGRAF FR., 1928-1931. Prodromus Florae peninsulae Balcanicae.Berlin.

HANDÉL-MAZZETTI H., 1907, Monographie der Gattung Taraxacurn. 175 p., 7 pl.Leipzig u. Wien.

KOEHNE, I., 1906. Uber neue und interessante Holzgewächse. (Mitteilungen d. Dent.schen Dendrologischen Gesellschaft, t. XV, p. 50-59).

LEPSI I., 1927. Studii asupra Litoralului Sabla.Ecrene (Acad. Rom.) Coasta deArgint (1924-1925). (Anal Dobr. 1924-25).

LINGELSHEIM A., 1923. Bemerkungen ilber rumänische und bulgarische Eschen.(O. B. Z., LXXII, p. 349.-353).

MATTFELD I., 1925. In den Auwäldern der Kamcija in Bulgarien und fiber einige

siidöstliche Eschen. 9 fig (Mitteilungen der Deutschen Dendrologischen Cie.sellschaft, No 35, p. 277-283).

MORFEI V., Balta lalomitei (Analele Dobrogei 1924 si 25).Mcras C., 1914. 0 excursie in Dobrogea. (Revista Stiinlificä V. Adamachi".

Î. V., No. 2, p. 149 150).

NvARADv E. L, 1926. Alyssum I3orzaeanum Nyár. sp. nov. (Bul. Gad. Cluj,t. VI. p. 90 -91).- 1926. Alyssum cahacrae Nyár. var. humerosurn Nyár. var. nov. (Bul. Grid.t. VI. p. 93).

- 1926. Alyssum caliacrae Nyár. var subincisum Nyár. var. nov. fo. apricumNyár. f. nov. (Bul Gräd. Cluj, t. VI, p. 93).

- 1926. Alyssum caliacrae Nyár. sp. nov. var. typicum Nyár. nov. var. (But.Gräd. Cluj, t. VI, p. 92).

Inf.

-------

---

www.dacoromanica.ro

- 168 -

1926. Alyssuly eximium Nyár. sp. nov. (Bul. &Ad. Cluj, t. VI, p. 90).1927. Studiu preliminar asupra unor specii de Alyssum din sectia Odon0tarrhena. Vorstudien über einige Arten der Section Odontarrhena der GattungAlyssum. (Bul. Gräd. Cluj, t. VII, p. 3-51 ; 65- 160).

NYMAN C. F., 1883-1884. Conspectus florae europaeae. Supl. I. Päduri i tipuride vegetatie forestierä in Dobrogea. (8 fotografli. Clisee Casa Padurilor. (Rev.Päd., t. XL. 1928, No. 10).

Partru Z. C., 1925. Capul Caliacra si Litoralul nisipos dela Ecrene (Schità de ve-getatie). Anuarul Liceului ortodox român Andrei *aguna" din Brasov (LXsi LXI;. Anul jubilar : 1924-1925, p. 49-53). Brasov.1925. Contributiuni la flora Dobrogei nv5, a judetelor Caliacra si Durostor.127 p. (Academia Românä. Memoriile Sectiunii Stiintiflce, S. III. T. III.Mem. 3).

- 1925-1926. Deux plantes nouvelles pour la Flora de la Roumanie. (Bull.Ac. R., t. IV, p. 231-235).1915. Orchidaceele did România. Studiu monografle cu 50 tabele, 228 pp. 8°.(Edit. Acad. Rom. Bucuresti).

- 1914-15. Les Orchidacees de Roumanie. (Bull. Ac. R., t. III, p. 253-268).et. SOLACOLU T., 1922-25. Deux plantes nouvelles découvertes en Rouma..nie. (Bull. Ac. R., t. IX, p. 23-32).1925. Doua plante nouä descoperite in România. (Publ. Nat. No. 7, p.11-123.

- 1925. 0 excursiune botanic5 in judetul Caliacra. (Publ. Nat. No. 7, p.25-28).

PAPP C., 1935, 1937. Contributiuni briologice. Bul. Gr. Bot. Cluj XV, XVII.PASKOVSCKI S., 1935. Contributiuni la flora cadrilaterului (Revista Pädurilor t. L.

No. 3, p. 241-245).PETRESCU C., 1923. Contribution a la flore mycologique de Roumanie. (Ann. Jassy,

t. XII, p. 98-115).1915-16. Contribution pour la flore de Dobrogea. Quatrième note (Bull. Ac.R., t. IV, p. 318-322.1920. Plantes nouvelles pour la Flore de Dobrogea. Deuxieme note. (Ann.Jassy, t. X, p. 90-94.

POP E., 1929. Bibliografla 13otanic5 a Dobrogei (1878-1928) (Bul. Gräd. Cluj,t. IX, pag. 210. Lucrare de mare valoare care s'a folosit la compunereaacestei bibliografli.

- 1926. Prin Dobrogea de Sud. I-IV. (Renasterea, Cluj, t. VI, Nrti 36-39.PRODAN I., 1928. Centaurea caliacrae Prodan sp. nova, (Bul. Gräd. Cluj, t. VIII,

p. 127.1927. Centaureeli din România (Centaureae Romaniae). Studiu monografic cunumeroase planse in text si cu tabele. (Publ. Nat. No. 9, p. 105-164).1925. Flora nisipurilor din România sub raportul flxärii si ameliorärii. Con-spectul sistemutic al speciilor. 93 p. (Suplement la Buletinul Agriculturii, t. III).

.- 1923. Flora pentru determinarea si descrierea plantelor ce cresc in România.I-II. Cluj.

- 1923. Asperula cynanchica var. bazargicensis Prod. nov. var. (Bul. Inf.Cluj, t. In, p. 31).

-

-

--

--

--

www.dacoromanica.ro

- 169 -

Lappula palula (Lehm. Menyh. var. albillora Prodan. (Bul. Inf. Cluj, t.V, p. 97).

- 1925. Menthae novae Romaniae et Iugoslaviae. (Bul. Id. Cluj, t. V, p.103-123).1925. Plante noi si rare din Dobrogea nou5 (Cadrilater). Neue und selknePflanzen aus Neu-Dobrogea. (Südost.Rumänien). (Bul. Inf. Cluj, t. V, p.38-41).1922. Scurtä fitogeografie a Dobrogei. (Esquisse d'une phytogeographie de laDobrogea). (Lucrärile Institutului de Geografie al Universitatii din Cluj.Travaux de l'Institut de Geographie de l'Université de Cluj, t. I, p 311-319).Eine neue Onosma Art aus der Dobrogea.Eine neue Euphorbia Art aus der Dobrogea.

- Neue Pflanzen aus der Dobrudscha.RADIAN S. S., 1920. Contributiuni la flora byologicä a României. A IV=a contri,

butie : adaogiri la Hepaticile cu thal. (Publ. Nat. No. 4, p. 37 -52).&num.; T., 1922-23. Beiträge zur Flora von Rumänien. (Bull. Ac. R., t. VIII,

p. 111 122 ; 219 - 228).SOLACOLU T., 1920. Contribujiuni la studiul Gramineelor din România. (Publ. Nat.,

No. 4, p. 98-103).1922. Idem. Partea II. (Publ. Nat. No. 5, p. 101 -136).1920. Juncaceae din ROmânia. (Publ. Nat., No. 4, p. 85-97).Notes ctritiques sur quelques Verbascum de Roumanie. (Ann. Jassy, t. X,p. 461-475).

- 1921. Idem. Suite. (Ann. Jassy, t. XI, p. 413-428).STEFANOV B., 1921. Für die Flora Bulgariens neue und seltene Pflanzen. (0.B.Z.,

t. LXX, p. 111-114).$TOIANOFF N., et. STEFANOFF B., 1925. Flora de la Bulgarie, (bulgäreste). 1367 p.

1455 fig. Sofia.UmintoFF I. K., 1904. Ceferi prinos kIm bälgärscata flora. (Period. Spis. Sofia,

t. XLV).1901. Vtori prinos kam bglgarskata Flora. (Period. Spis. Sofia t. LXII).

VELENOVSKY I., 1891. Flora Bulgarica. Descriptio et enurneratio systematica planttarum vascularum in principatu Bulgariae sponte nascentium. Pragae. 1891.Flora Bulgarica. - Suplementum I. Pragae.1910. Letzte Nachträge zur Flora der Balkanländer. 13 p. (Sitzungsberichteder kg1. böhm. Gesellschaft der Wissenschaften Math..naturw. Classe, 1910.1902. Neunter Nachtrag zur Flora von Bulgarien. (O. B. Z., t. LII, p.49-55).

-

-

-

--

---

r-

---

www.dacoromanica.ro

PA DURILE CADRILATERULUIProf. CONST. C. GEORGESCU,Membru al Institutului de CercetäriExperimentalie forestierä. - I. C. E. F.

1. Generalitäti.

Cadrilaterul este un tinut de trecere, care desavarseste apropiereadintre Europa.Centrala si Peninsula Balcanica din punct de vederefloristic.

Astfel, pe de o parte Deliormanul säu pacluros, dupa cumne arata harta fitogeografIca a Peninsulei Balcanice 1) - este o pre=lungire a zonei forestiere ce porneste din 13.lcani spre Dunare. Acestmasiv päduros, pästrat aci, spre deose)ire de Nordul Bulgariei, undea fost exterminat, dup c suferä o ingusta intrerupere in luncaapoi in stepa din stanga Dunärei, se continua si se intretese cu codriiMunieniei 2), pierzandu.si treptat caracteristicile pe masurä ce inain.teaza catre poalele Carpatilor. Prin teritoriul neintrerupt päduros, aflatpe aceasta cale intre Balcani i Carpati, si.au croit drum catre Sudnumeroase elemente ale padurii Europei-,Centrale. Pe de aliä parte,prin Estul provinciei pätrunde stepa centrala dobrogeana, care ocupäo fäie, paralela cu litoralul, ce se ingusteaza inspre Cavarna. Peceasta cale au emigrat catre Nord numeroase elemente mediteranienede antestepa sau de stepä, care ajung pânä in Basarabia, Sud.estulMoldovei, sau la cotul Carpatilor in judetul Buzau.

2. Suprafafa pädurii i coeficientul päduros.

Starea actuala a pädurilor Cadrilaterului i impärtirea lor pe uni.täti economice silvice este urmatoarea :

) L. ADAMCWICI: Die Vegetationsverhältnisse der Balkanlander. Leipzig, 1909.2) Z. C. Panty : Coniributiuni la Flora Dobrogei Nouä. Mem.Acad. Rom. Seria

II. T. III. Mem. III. Bucuresti 1925 ; C. BRATESCU: Fitogeografia i solurile Dobrogei.Anakle Dobrogei IX, vol. I Dobrogea", Bucuresti 1928 ; M. DRACEA : PädurileDobrogei. Dobrogea", Buc. 1928.

ri

-

pi

a,

www.dacoromanica.ro

- 171 -

TABLOUL I')

OCOLULSILVIC

Suprafata päduroasäTotal

generalha

Pädureha

Poeniha

Total pejudge

ha

1. Bazargic .2. Balde . . .

9.0765.875

2.291411

11.3676.287

88.894

Jud. Caliacra 14.951 2.702 17.6542)1. Curt.Bunar2. Acadânlar3. Silistra . .4. Turtucaia .

21.59720.90514.64711.719

441335

1.467129

22.03821.24016 11411.848

Jud. Durostor 68.868 2.372 71.240

Tabloul urmätor ne aratä procentul päduros al fiecärui judet siCAM' suprafatä de teren si de pädure revine unui locuitor :

TABLOUL II')

JTJDETIJLpäduros

Suprafata de teren

la un locuitor, in ha

Suprafata de pä=dure la un lo.cuitor, in ha

1. Caliacra . .2. Durostor . .

3,3728,50

3,501,32

0,120,38

Teritoriul deluros al judetului Durostor, bräzdat de numeroase väiinguste, adânci i uneori dotate cu cursuri de ape, este incä bogat inpäduri 3). In judetul vecin, inspre Sud si Vest, cu tinut asemänätor ac

Ing. M. BURCULET : Conditiunile de vegetatie ale pädurilor din Dobrogéa".Constanja. Manuscript aflat la biblioteca Institutului de Cercetäri forestiere (ICEF).Datele sunt luate dupä inventarul din 1934 al Direcjiei silvice din Constanja.

Ing. V. GIUNCU : Problema Impäduririlor din jud. Caliacra". Bazargic1936. Manuscript biblioteca ICEF. Dup5 datele lucrärii de comasare suprafaja päclu,roasä a jud. Caliacra este de 17.76T ha.

3) Câteva väi cu origina din Bulgaria (de ex. Esenkoa.Dere) au avut ape lincurgätoare pânä mai anii trecuji ; indiguirile fäcute pe teritoriul vecin au secat toateväile, fapt care va avea urmäri importante pentru economia i vegetajia Cadrilaterului.

.

. .

. ..

. .

.

.

ri

41

www.dacoromanica.ro

- 172 -

cidentat, afläm in zona forestiera propriu zisä circa 13.000 ha de päodure, ceeace revine aci la un procent päduros de 130/o. Cätre Nord,estul i Estul judetului Caliacra, in platoul intins i särac in vi, preodominä stepa.

Regiunea litoralului $i stepa vecinä, desi pgstreazd urme sträovechi de a$ezäminte omene$ti, totu$i are astäzi mai putini locuitori deocat teritoriul päduros, colonizat de Turci in bunä parte din timpurirecente.

3. Repartizarea pe suprafatä a esentdor forestiere 1).

Pädurea Cadrilaterului este formatä din urmätoarele esente de in.=teres economico=forestier, pe care le indicäm in ordinea suprafetei ocuspate de fiecare :

a) Esentele dominante ale pädurilor propriu zise sunt cerul&nip, cu care se asociazä in o mäsurä mai restrânsä feiul alb $i ju.=gastrul, iar dintre arborii mici $i arbu$ti : mo$dreanul, cärpinita, artarul$i cornul.

b) Esentele dominante ale durnbrävilor din antestepä sunt cerul,stejariil brumäriu (Quercus pedunculiflora Koch 2), stejarul pufos (Ou.pubescens), pärul, päclucelul i scumpia.

c) Esente cu räspätidire limitafá $i rare sunt gorunul (Quercussessilis), teii (Tilia platyphyllos, T. parvifolia), frasinul, ulmul, car,penul $i stejarul (Quercus robur).

Cele de mai sus ne dau deosebirile capitale in ceeace prive$teesentele dominante ale vegetatiunii din Deliormanul de Sud si cel deNord. In adevär, in Deliormanul de Nord cerul lipse$te cu totul, Oronita este foarte rarä 3) ; in schimb carpenul este, impreunä cu teiul alb,elernentul dominant al pädurilor sale propriu zise 4).

1) In C. BRATESCU (op. cit.) si M. DRACEA (Op. cit ) afläm tablourile supra,fejelor ocupate ,de diferitele esenje forestiere, pe care nu le-am mai reprodus ad. Inaceste tablouri avem de rzmarcat a la rubrica stejarului s'au trecut suprafejele dumbrävilor de stejar brumáriu ; deasemenea si la rubrica carpenului, pentru Deliormanulde ,Sud, s'au trecut si suprafejele ocupate de cärpinijä.

2) A. BoRzA : Un stejar nou, Quercus pedunculiflora Koch. Bul. GrädineiBotanice, Cluj 1936, vol. XVI, pg. 55-62.

3) Gârnija a fost aflatä in Nord in delta' centre $i anume unul pe un platouUna soseaua Babadag>Ciucurova (pädurea Tretea.13alca) si a ltul pe soseau Isaccea,Tulcea, la Podul Ghencii. Vezi C. GEORGESCU i IVANCEA, In jurul câtorva stajiunide arbori i arbusti din Dobrogea de Nord". Rev. Päd. 192T, pag. 231 si /Eno.-LESCU (a se vedea op, cit.) pg. 169.

4) C. GEORGESCU : Contribujiuni la studiul pädurilor din Dobrogea de Nord.Comunicare volum. congres. naturalistilor, Cluj 1929.

pi

www.dacoromanica.ro

- 173 -

4. Vârsta pâclurilor.

In a BRATESCU i M. DRACEA (op. cit.) aflärn un tablou cuclasele de vârstä ale arboretelor din Dobrogea, la care ne raportäm.In Cadrilater pädudle in mare majoritate sunt tinere. Pe parcheteleploatate se gäse§te un numär variabil de arbori bätrâni rezerve

cari pot atinge värste pânä la 200 ani (fig. 1). Arborete bätrânenu se gäsesc decât pe solurile aluvionare ale väilor indepärtate, dincare insä s'au extras toate exemplarele de valoare, läsându.se numaicerii cu lemn putin pretuit sau, din alte specii, numa; exemplare cu tut.'

defectuoase.

5. Delimitarea tinutului p5duros inspre step.S.

Pädurea nu a cuprins intreg Cadrilaterul. Stepa centralä a Do.=brogei se prelunge§te inspre Sud pe o fg§ie latä, paralelä cu litoralul,pânä in dreptul unei linii care une§te Bazargicul cu Cavarna. Paxirunderea stepei spre litoral a fost favorizatä de regimul scoborât alploilor, nivelul scoborât al zäpezilor, frecventa §i täria vânturilor uscate

In trecutul geologic recent al provinciei, pädurea §i.a märit te:ritoriul, invadând stepa uscatä cu loess 2). Dela apartlia omului, Wu:rile.au fost_ incontinuu amputate ap cum ne aratä TuRRILL §i pentruDobrogea M. DRAcE2k 4).

Pentru a stabili intinderea pädurii, nu avem ca märturie decâtharta agro.geologica a României 5), care figureazä räspândirea solurilorforestiere : brun roseate, cernoziomuri degradate, soluri aluvionare, so-luri schelete cu expozitie favorabilá. Limita are stepä a teritoriuluipäduros urmeaz5 linia de separare intre solurile cernoziomuri degra.date i cernoziomuri ciocolat, care incepe dela litoral la Nord de Stânca,dupä care trece prin localitätile Stânca, Sarime§e, Gargalâc, Gea0ferli, Dropia, Ghelengic, Ezibeiu, Cämilaru, Päräul Cap:rei, etc.

1) E. OTETELISANU SI CONST. DISSESCU: Climat de la Dobroudja et du Morade la Mer Noire. Bucuresti 1928. - C. BRATESCU : Clima Dobrogei. Dobrogea"Bucuresti 1927, pag. 74-75.

2) W. B. TURRILL : The plantAfe of the Balcan Peninsule, Oxford 1929, pg. 73- P. ENCULESCU : Zonele de vegetafie lemnoasä din România. Mem. Inst. Geological României. Bucuresti 1923.

op. cit. pg. 188-214, Cap. Forest Destruction.4) op,. cit.2) Harta agro-geologicä Inst. Geologic al României.

exrnisi

pini

AlirAnife,

*

-

a)

www.dacoromanica.ro

1T4

Stepa noasträ insä nu este lipsitá de páduri sau tufärisuri inalte.Ele pornesc ca prelungiri din teritoriul páduros, sau au o ráspândireinsulará. Aceste arborete se pot instala pe fundurile dinspre obârsiavái lor, unde proprieätile solului si umiditatea sporitá a aerului permifecresterea arborilor ; cele mai adeseori afläm insä tufárisuri, care vege,teazä pe soluri schelete sau stâncoase, pe versanti cu expozitia nordicá,asa cum se observä In judetul Caliacra la Preselenti, Crusova, etc.,sau in judetul Constanta pe Ceair la Hagilar (11 km Vest de Mansgalia), ori pe Valea Cara.Su, la Murfatlar. Pe alocuri, din asemeneainsule tufárisurile se urd pe platou, folosind rnicile vâlcele laterale, pecare se pot intinde pe fäsii late Oa la cel mult 500-TOO m. delamarginea versantilor väii principale.

OTETELLSANU ajunge la concluziunea ca numai o fäsie ingustäde teren, in vecinátatea imediatä a Márii, are un climat pronuntat destet* iar restul Cadrilaterului are un climat temperat cald (cu foromula Cfax), favorabil culturii cerealelor si pädurii 1). Ing. GR. POPA 2)se strádueste sä dovedeasa, cä limita pádurii atre stepá corespundecu linia Mangalia.,Cavarna. In argumentarea sa aduce câteva fapte,care meritä sä fie mentionate : a) A aflat 50 ha ufärisuri degradate(meselicuri) Mire Mangalia si Ca varna ; b) In apropiere de Sabla agäsitcirca 10 exemplare de Quercus cu diametre la bazä de 40-60cm.; .

c) In unele sate din stepa actualá se väol arbori grosi de pädure ;d) In luerärile de hotárnicie provizorie efectuate de guvernul bulgarin anii 1902-906 se citeazá pentru localitäti din stepa diferite 1)A-dudfoste comunale. Färá a infra in discutarea acestor fapte, von-t men-tiona numai, câ multe din localitätile indicate de ing. GR. POPA apartinzonei forestiere delimitate dupä harta agro=geologicä, iar celelalte segäsesc pe lângä väi, in care am väzut cä pot vegeta tufárisuri.

Afirmatiunile arätafe trebuesc controlate prin noui ridicäri pedowlogice,. care sä verifice mersul liniei de limitá a solurilor forestiere, cepare in orice caz mai apropiatá de litoral decât indicá harta citatä.

1) E. OTETELIMNU : Schita climatologia a Cadrilaterului" vezi articolul pre.cedent din prezentul volum, Autorul nu poate, din lipsä de date, sä stabileascä pânäunde se intinde climatul de stepä maritimä. Multumim cälduros autorului pentrupermisiunea de a consulta manuscriptul.

2) GR. POPA : Ceoa fost ; Ce este ; Ce va fi din punct de vedere silvic inSud-Vesful Caliacrei. Balcic, 1937. Lucrare manuscript, biblioteca ICEF.

- -

www.dacoromanica.ro

s

175 -

6. Factorii climatici, edafici §i vegetatiunea lemnoasä.

Conditiunile generale ale temperaturii i anume temperatura mijolocie anualä care, dupä 0TETELISANU1), are valori cuprinse intre 110 inapropiere de Dunke si 12°,1 la Balcic, determina tipul submediteraneanal vegetatiei.

Temperatura mijlocie a lunilor de iarna este destul de ridicaläpentru ca s5 permitä vegetatiunea numeroaselor specii mediteranienecare populeaza Cadrilaterul. Dar temperatura minima din iernile georoase, care poate cobori chiar la Balcic pana la -25°, impiedicäpatrunderea rnultor altor elemente mediteraniene mai sensibile, sau leforteaza sa vegeteze numai in statiuni calde, de ex. : pe versantulsudic stâncos al Capului Caliacra sau pe Valea Batovei, cum e caozul cu smochinul, lärnaita, (Jasminium), Rhus coriafia sau Smilaxexcelsa etc.

IJmiclitatea climatica, din factorii careia citam raspandirea si cuanotumul precipitatiunilor anuale, umiditatea atmosferica etc. i factoriiedafici, ca neregularitatea terenului, tipurile de sol etc., determina incadrul floristic mentionat aspectul vegetatiei.

Precipitatiunile atmosferice sunt destul de abundente, dar cu unregim diferit de restul tali, cki avem un maxim al precipitatiunilortoamna sau iarna, pe când vara este relativ secetoasä 2). In cadrul deoterminat de temperatura mijlocie anualä ridicatä si al precipitatiunilorreduse din sezonul vegetativ, pädurile din Cadrilater vegeieaza in con:ditiuni de minimum relativ al umiditätii. Factorul de restrângere avegetatiunii lemnoase este mai ales' cuantumul redus al precipitatiuonilor anuale in anii secebsi. Aceasta cu atat mai mull, cu cat, dincauza nivelului profund al apelor freatice, vegetatiunea in Delionnannu beneficiaza decât de umiditatea adusä in sol de ploi si zäpezi

Seceta prelungita de primavara din Februarie si Marfie 3) tinein loc desvoltarea vegetatiei i o fereste de efectele daunatoare ale georurilor lârzii, care se manifesta regulat in Aprilie sau inceputul luiMai. Climatul dobrogean cu primäveri reci si frecventa acestor geruria determinat dominatia cerului, care infrunzeste cel mai târziu dintre

E. OTETELI§ANU : 1938 op. cit. Idem. In lunile cele mai reci ale anului (Ia.nuarie sau Februarie) femperatura Jnijlocie Au coboar5 sub -30C, iar pentru Balcicsub 00.

Cantitatea precipitatiunilor anuale pentru teritoriul Oduros esfe cuprins5 Mire430-500 (830 mm.); In anii de secetä se fnregistreazä precipitatiuni de 200-400 mm.

8) E. OTETEL1$ANU : 1938, op. cit.

1)

-

nl

www.dacoromanica.ro

- 176 -

lute esentele. Gerurile târzii din Maiu pot produce si la cer dege=rarea frunzelor linere, fenomen, dupä care se reface usor. Este dementionat cä gârnita si oarecum mosdreanul, care sunt esente sensibilela ger, evitä gäurile de ger din fundurile de väi sau dela poalele ver=santilor vecini sau, dacä totusi pätrund, aratä o crestere pipernicitá(fig. 2 si 3).

Seceta prelungitä de varä din lunile Julie Ong In Septembrieproduce uscarea i cäderea frunzelor la multe esente, fapt semnalatde noi i pentru Deliormanul de Nord 2).

In conditiunile de minim relativ al umiditätii, relieful este deter=minant pentru modul de constituire al arboretelor. Orice schimbare inconfiguratia terenului, care modificä intensitatea insolatiei, efectele dunätoare ale vânturilor uscate, starea de umezealä a solului si aerului,aduce in acelas limp o gradatä sau brusa modificare a repartitiei esen .lelor si a aspectului vegetatiei existente.

Pe spatii restrânse afläm conditiuni pentru vegetatie din celemai extreme, cum se observä pe de o parte pe versantii nordici i pede altä parte pe versantii sudici, sau pe acelas versant pe locuri cusol profund cu sol schelet, sau pe platou i pe fundul väilor, incare pädurea poate avea o desvoltare optimä sau e redusä la forma=funea tufárisurilor de stepä 2).

Dintre factorii edafici mai sunt de o deosebitä importantä, pentrualcätuirea asociativg a plantelor lemnoase, compacitatea si profunzimeasolului. Compacitatea obisnuitä a solului determiná in o larga mäsuräraspändirea cerului si gärnitei, care pot suporta in asemenea soluri pe .rioadele lungi de secetä, si deosebeste aspectul vegetatiunii de pe plaflbowl si fundul väilor de .acela de pe versanti. In solurile superficialesupuse uscäciunii, vegetatiunea lemnoasa îi imprumutä umiditatea dinrocile sarmatice i calcarele subjacente.

T. Zone, formatiuni i asociatiuni ale vegetafiunii lemnoase 4).

ENCULESCU 6) aplic i pentru Cadrilater impärtirea sa zonalä,

1) E. OTETELI$ANU : 1938, op. cit.±) C. GEORCIESCU : Adaptatiunea speciilor lemnoase in contra secetelor. Rev.

Päd. 1928, pg. 10.ENCULESCU : (op. cit.) ne atrage atentiunea cá pe fundul väilor pädurile sunt

mai bogate in specii, arborii sunt mai drepti, mai desvoltati, iar pe podis se reduceriumärul speciilor, arboretele se räresc si arborii se chircesc, - pg. 198.

4) SCHIMPERU V. FABER : Pflanzengeographie. Jena 1935. Cap.yu, Waldforsmationen der Kaittemperierten Giirtel.

5) Op. cit.

3)

I)

pi

www.dacoromanica.ro

Satul Vechr

Senova

1

a2b

of

DES., PETnESCU

rt.

TU TUCAIA

.ntimova

Denizlere

ranhRS-2

tegencla

Padurf

t.01.o.f

ArdemirSTRA

o hRahova d J

Cufat

rabag

Sars n ar

cz,0°Carádarlar

e ccileDaugilorer

off://fi:

VsnierA

occrlar

Suprefete //bet* eto/buite péduollorpod? /ucrdr/le de comasero

O io

0armt4aro Caraorman

Basnao Ty,

vr Maschro?o

oComa C4'

fe4,aiaban or

al:/(4o

bgr'ular

.1' ° etcadanlar

Dormacnio,o

Dor trar 6\ -., Odp

Scara

Aifat

/ /,

Tgcm-ehrO

1

Parjoara

sro

Gallia

Curugluco

CacuIa

"Anargeaua mare

e\ barb.

/ ,t°Ghrule chro

9

Cazaigiok,0

Curt-Bunar

.4ahmiar

qz:;,

S'Ca'ta n-.0

arac ,r0,6

Mirzic ///'

t'r

Da ran-oBJ4

'

N. EZ/Zfao\ r

.1-rupc lar\ ...-1.,',........ t-,

20 30 513 KI7

Cana 4 4.

c, HARTA PÄDURILOR DIN CADRILATER

)va

0*arcIati---NlaCe'efer-a.

°

''`?Po

zliasituosWoroArmutlia

oSahangu 's

tith

oCárarlaru

4141474,

4wePe

Stejarul

nigea

endocli

.,

00Nost'rad n

roCturrngr Q

4 o OsnianfacaoCora lar '.

Drop,.Den.c er 7 -WBAZARGI Co

Me e-.."

otCaramuraP7oo

Ent-Mar a

e

v d Sususch or °

1. Ct.,,,Opaicea Aiorman eikik

o

ALCÂTUITA DUPA DATELE ACTUALE FURNIZATE

o

DE OCOALELE SILVICE

A 406,Ns.Cara

ii .."`..,

i '''1

tr....

1 9- ...............

V-ArmanPr skani

0tzlheru

111

Sarirnarnut\ eLlzt

oViaZzuresti

A

Rag na

Pres nt

...

Se imculuso

\ o"soCa0 ev

4./arage

fa:Ta o amza ar

Telke277777,77.7);

Vo at r

Vu ture.t

41'

7'

ÌMZI":Va toarea

S m anova

Saramusa. o

ChtOre

oGargalac

ooRasov cam

110'BALCIC

100"..16

Cavarna

-.....Cararnanla 0

Carapce

--ro

Sable

azag lar

rea Stan o

ap.Cal acra

MK1K NY__AGRÁ

.

at.

,,at?

tv

f;)ov ceva..at

IVY'4,7

(43

I/147,47,411,

t..rusova

023

AsTuTta-e-\,,,°

SI) , -I o

/40t-

do, ,

-

A

eta

www.dacoromanica.ro

in care recunoaste, dupà tipurile de sol, urmätoarele unitäti mari fitoosociologice :

A) Subzona stejarului cu: a) Pädurea cuaternarä de stejarsituatä de obiceiu pe podzoluri formate anterior depunerii loessoului ;b) Pädurea preistoria de stejar pe soluri brun roscate cu roca loess.

B) Zona stepei cu : a) Subzona pädurilor de antestepä pe ca.noziomuri degradate i b) Tufärisuri pe solurile schelete depe coasteleväilor.

C) Zona aciilor sau plopilor, sau Pädurile de esente albe.Aniamovict 1) separa un teritoriu floristic de Vest, europooceno

tral (dacic), care cuprinde Deliormanul päduros si all teritoriu de Est,mediteranean, al stepei actuale. Apoi mai departe recunoastem in Ca:drilater prezenta urmätoarelor formatiuni, care au fost descrise pentruPeninsula Balcanic5 si a cäror prezentä este legatä de anumite sta.'funi cu caracteristice climatice si edafice.

A) Formatiuni mediferaniene .de vegetatie:1. Formatiunea pädurii de foioase cu frunze caduce, cu Ornus,

care prezintä (a) un facies mediteranian si (P) un facies europoocentral.2. Formatiunea zävoaielor din lungul pâraielor.3. Formafiunea zAvoaielor dela gura väilor dinspre Marea Neagrä.4. Formatiunea tufärisurilor de arbusti cu frunze caduce,

Sibljak 2), - care se imparte in mai multe lipuri cu : a) Paoliurus ; b) Colinus coggygrya ; c) Rhus coriaria ; d) Prunus chamaeocerasus ; e) Amygdalus nana ; Berberis vulgaris ; g) Quercuspubescens.

B) Formatiuni de vegeta(ie europo,-cenirala".1. Päduri de stejar cu urmätoarele faciesuri : a) conferta, b)

Robur ; c) cerris, d) sessilis.2. Zävoaie din lungul pâraielor : a) sälcii, b) anin 3).3. Zävoaie din lungul Dunärei : a) sälcii, [b) piopi, c) stejar].Dupä modul de prezentare al arboretelor, nevoile practice ale

silviculturii ne indrituesc a deosebi in Cadrilater :a) Ridurea incheiatä care, in conditiuni normale de Vegetatie,

prezintä un acoperi5 superior al coroanei arborilor, care nu permiterazelor soarelui sä ajungä ping la sol ; trei etaje de vegetatie : al aro

1) Op. cit.2) Quercion pubescentis. Rübel E. Pflanzengesellschaften der Erde. Bern/

Berlin, 1928, pg. 158.3) Lipsesc in Cadrilater.

Analele Dobrogei 12

t)

- 177 -

www.dacoromanica.ro

- 178 -

borilor predominanti, al arborilor dominati si al arbustilor sau semin.tisurilor ; o pätura de frunze moarte continua pe toatä suprafata i, dupainfrunzire, o flora ombrofila. Aceastä paclure este reprezentatä prinfäget i leau.

b) Pädurea luminaiä care, in conditiuni normale de vegetatie estestrabatutä de soare pinä la nivelul solului, are doua etaje de vege#tatie, o patura de frunze moarte discontinua in petece si flora erbaceecu elemente de umbra si de lumina. Asemenea päduri sun! formatemai ales de arboretele pure, cum sunt cereturile etc.

c) Pádurea inpoeniiä sau dumbrava, in care arborii cresc inbuchete separate prin poenite. In aceste päduri se dä lupIä perma=nentä intre pajisti i speciile lemnoase pentru castigarea suprafetelor.Dumbravile ocupä antestepa i sun! formate de stejarul brumäriustejarul pufos.

d) Tufäripri din zona forestiera cu arbori scunzi i arbusti pesoluri superficiale i stâncoase kfäriguri de stepä cu arbusti.

Diversitafea climaticä si edafkä pe spatii restrânse, care se ma=nifestä in mod caracteristic in Cadrilater, intrerupe aspectul generalal zonelor si formatiunilor, care nu se pot desfasura pe suprafete mari.Studiul pädurilor in aceasta situatie nu se poate face decât in unitatimici, asociatiuni sau subdiviziunile ei, faciesuri, care, atunci când seaplicä la paduri, poartä denumirea de lipuri de arborele.

Inainte de a descrie tipurile de arborete, s dam câteva carac,teristici generale asupra modului cum se dispun in spatiu si cumsunt constituite in Cadrilater 1) :

1) Paclurile sunt formate din un mozaic de petece, ocupafe fie=care in parte de un anumit tip de arboret. Un asemenea petec are omarime variabila dela ativa ari pana la zeci de hectare sau mai multsi hotar neregulat, care urmeazä mai ales configuratia accidentatä aCadrilaterului.

Astfel, in paclurea Bobla (langa Tutucaia), pe o singura valcease gasesc alaturate urmatoarele petice : pe versantul nordic, padureincheiatä de amestec (sleau cu gorun) ; pe versantii estici i vestici,padure luminata de cer cu garnitä ; pe versantul sudic, tufärisuri cu

Caracterizärile date de L PRODAN, Die Flora der Dobrudscha und einkurzer Uberblick iiber die Flora der Meeresküste Rumaniens", Buletinnl Mini.sterului Agriculturii i Domeniilor, Bucuresti 1931, vol. VI (separat), pg. 55, auntde importanta restransä pentru economia forestiera si au un interes strict floristic.

si

i

www.dacoromanica.ro

- 179 -

stejar pufos ; $i pe platoul vecin, dumbravä cu stejar brumäriu $i ste=iar pufos.

2) Dan' consider-am numai platoul, atunci rernarcam o dispu=nere zonala a padurilor in benzi, care se succed regulat dinspre cen=trek deturoase ale Deliormanului inspre stepä, intocmai cum se sue=ced i solurile. Astfel deosebim pe inältimile cele mai mari cr padureincheiatä cu cer, garnitä i teiu alb, dupä care urme.aza o fäsie inter=mediara de paclure luminata de cer curat sau in amestec cu garnitä $i, infine, ultima fä$ie cälre stepa este formatä din dumbravi de stejar brumäriu.In stepa aflärn, pe versantii nordici ai unelor vai, lufarisuri.

3) Impärtirea zonalä a lui ENCULESCU nu este tocmai valabilapentru Cadrilater. In adevär, orografia neregulata a terenului nu per=mitc alcatuirea continua, pe suprafete intinse, a unei anumite zonesau subzone Apoi astäzi nu mai gäsim deaf pe suprafete re=strânse deosebiri 'Mire padurea cuaternara, care nu este pe loess $ipädurea istorica de stejar depe loess, in ambele feriforii afländu=seastäzi aceleasi fipuri de paclure.

Pentru aceste motive $i pentru a da o infätisare actuala a pa=rilor din Cadrilater, am considerat cä e util sä facem impär(irea arä=tata mai inainfe.

4) Aceleasi tipuri de padure sun! mai bogate in elemente lem=noase in centful Deliormanului $i säräcesc in specii catre stepä, intimp ce flora erbacee se imbogäteste in specii, mai ales medifera=niene, catre Sud=Estul $i cAtre SudNestul provinciei.

5) Din cauza apropierii teritoriale a petecelor cu diferite tipuride arborete, se produc emigräri ale esentelor dela un tip la celälalt.In regiunea cu relief uniform, unde un tip de padure poate ocupa osuprafata de feren intinsa, nu observarn o imixiune at& de abun=denta a elementelor asociative din tipuri vecine.

.Unele esente ca cerul, mosdreanul, arpinita $i in o mäsurämai restrânsä teiul alb, se gasesc ca elemente asociative in mai toatefipurile, de aceea le vom denumi esente invadante.

1) ENCULESCU remarcä aceastä dispunere In mozaic In Dobrogea (op. cit. pg.145), pädurile de stejar cuaternare din Dobrogea i Cadrilater se preiintä cu u naspect Intru diva deosebit de acel al pädurilor din restul trii, ele fiind presäratecu o multime de petece, corespunatoare ivirilar de roce, unde pe un sol scheleto,turbos se desvoltä o vegetatie de antestepä, asa cä in plinä pädure se intâlnescadeseori petece de antestepä". - Aceastä dispunere a tipurilor de padure este datoritä i altor cauze legate de configuratia terenului.

1)

www.dacoromanica.ro

- 180 -

6) Infinderea unui tip de pädure poafe fi destul de mare penafru a putea fi identificat. Alteori insä un asemenea tip este nurnaiindicaf prin prezenfa unor buchete sau de arbori izolafi, cum e cazulsäkefurilor depe väi, reprezentate numai prin cäfeva exemplare de&aid, sau cu fräsineturile, prin pâlcuri foarte rare de frasin in micidepresiuni pe coasfe nordice ; deasemenea gorunefele ar putea fi re.cunoscute in uncle pâlcuri de gorun in parka superioarä a versan.filor nordici.

7) Pädurile Bind in condifiuni de minimum relativ al umiditäfiiclimatice, arborii nu au desvolfarea optimä, adicä nu ating cele maimari inälfimi si produc cantitaie redusä de lemn. In silviculfurä a.ceasfa se exprimä ca pädurile sun! in clasele de fertilitate .III-V 1)

8) Pädurile Bind supuse din timpuri sfrävechi diferitelor acliunicläunäkare, ca foc, päsunat, exploatare nerafionalä, - fipurile actuale dearborete sun! puternic modificate. In plus, in arborete vedem efecfeleunei selecfiuni negative, care a urmärit exfragerea futuror exempla .relor de valoare si depe urma cáreia au rämas numai arbori bätrânicu fulpini strâmbe sau defectuoase.

Cerii, având un lemn pufin valoros pentru lucru, au fost läsafieatinsi in numär mare, astfel CA se mai gäsesc exemplare monu.mentale (fig. 1).

9) Rezervele din masive prezinfä coroane neregulate din cauzemultiple, cum ar fl uscarea repefatä a rarnurilor ca urmare a secetelorexceplionale, izolarea bruscä prin faierea arboretelor inconjuräfoare si,in fine, fäerea neregulatä a cräcilor groase dela nivelul coroanei pentfru procurarea lemnului de lucrw.

8. Tipuri de arborete.Pentru Cadrilater Z. PRZEMETCHI deosebeste urmaloarele lipuri

de arborete 2) :a) Gorun.sleau ; b) sleau pe depresiuni ; c) sleau pe soluri

schelete depe valea Bafovei si Isiclia ; d) cero.gärnifä.sleau ; e) cer.garnitä ; 0 cerefuri : pe coasfe, pe soluri brun.roscate de 1)1:lure ;

1) Clasele de fertilitate se noteaz5 prin coeficienfi dcla I-V in ordine des-crescândä, clasa I reprezentând optimul vegetafiei lemnoase.

2) Lucrärile acestui autor se gäsesc consemnate in procese verbale de inspec-punt, aflate in dosarele Adqiei Casei Pädurilor. D-sa a avut deosebitä bunävoinfáa ne pune la dispozifie, spre consultare, aceste manuscripte valoroase, pentru care lisuntem recunoscätori.

www.dacoromanica.ro

- 181 -

g) stejerisuri pe soluri brungroscate de pädure ; h) gârneaturi saudumbrävi cu stejari pe cernoziomuri degradate; i) pädurea Balta Ecrene.

GR. POPA 1), inspirat de autorul mentionat, ne defineste in razaocolului silvic Balcic :

a) Fäget ; b) cereturi pe soluri semischelete ; c) sleau pe soluribrungroscategreaväne ; d) Quercus de podis pe soluri brtmgroscate ;e) Quercele din antestepä pe cernoziomuri degradate ; f) zävoiu.

In fine, C. CONSTANTINESCLI 2) dä un tablou cu suprafetele ocugpale de aceste tipuri de päduri. .

Atät formatiunile lui ADAMOVICI, cât si tipurile arätate de Z.PRZEMETCHI sunt asociatiuni complexe, din care noi am separat fi.puri si numeroase faciesguri, care se comportä din punct de vederestational si asociativ unitar si ne dau o idee mai completä asupraimpreunärii complexe a plantelor lemnoase din Cadrilater.

Astfel, putem distinge urmätoarele tipuri, respectiv faciesguri :

9. Formatiunea Odurilor incheiate.

1. Fagetu13) apare in ochiuri pinä la câteva hectare ca un at-.boret incheiat. Pe valea Balovei si a afluentului säu Tulugea, faguleste räspandit in mod neegal, pe o suprafatä de circa 220 ha, intresatele Cuiungiuc si Tulugea, pe versanlii nordici, nordgesfici si pealocuri estici, pe soluri profunde sau semischelete. Petecele cu fägeisunt localizate in centrul teritoriilor cu fag, pe la mijlocul coastelorcu expozitie nordicä.

Fagul este insotit de exemplare izolate de Acer pseudoplatanussi de plante erbacee caracterislice 4), ca : Polystichum filix mas, Asgperula odorata, Parietaria officinalis, Mercurialis perennis, GeraniumRobertianum, Melica nutans, Sanicula europaea, Galm silvaticum,Circea lutetiana, Paris quadrifolia, Listera ovata, Cephalantera alba,Epipactis latifolia, care in restul Cadrilaterului sunt localizate pe degpresiuni aluvionare sau in sleau cu gorun.

Fägetul fiind la limita arealului säu, este compus din exemplarecu tulpini scunde, conice, acoperite de crki. Cresterea fagilor este

1) Op. cit.2) C. T. CONSTANTINESCU : 0 privire retrospectiv3 asupra evolutiei p3dunior

Dobrogei, 1935. Manuscript, biblioteca ICEF.3) GR. POPA : Op. cit.

4) C. C. GEORGESCU : InsUlele de fag din Dobrogea. Rev. Ridurilor 1928,pg. 231.

www.dacoromanica.ro

- 182 -

destul de activä ; la 60 -ani ei ating 14 m inältime si 30 cm in diasmetru. Fructificatie abundentä la fiecare 3-5 ani ; regenerarea destul de redusä.

2. 51eaul este o pädure incheidtä, formatä din stejar, respectivgorun cu lei, carpin si frasin 7) $leaul din Cadrilater, spre deosebirede cel din nordul Dobrogei, are o proportie insemnatä de cer, dincare cauzä este denumit cero.&eau 2).

Pe teritoriul nostru afläm urmätoarele tipuri ale cero.sleaului :a) cu fag, gorun, stejar, carpin, Lei (ulm, frasin)3) ;b) cu gorun, gärnirá (carpin), tei (ulm, frasin) ;

c) cu stejar (carpin), tei (ulm, frasin) 5) ;

d) cu gârnilä, (ei (ulm) 6).Prin exploatarea speciilor de valoare si päsunat s'au creiat in

locul sleaului arbotete zise de tranzifie, formate din tei sau din carapin cu drpinitä, sau din un amestec al (uturor acestor specii, for.,mând cärpinisuri cu tel sau teisuri cu carpin. Aceste tipuri se denu .mesc e) &eau de iranzifie; dad arboretele de tranzitie se lasä sä sedesvolte la jocul nestingherit al naturii si dad este adusä ghindS, serefac in sleau cu stejar, sau sleau cu gorun.

$leaul are (cafe caracteristicile arätate la pädurea incheiatä. Florasa erbacee este descrisä de noi intr'un studiu anterior fácut asuprapädurii Comana 7). El se îicadrcaz îri bunâ parte intre varietätileformatiunii pädurii de amestec de foioase cu Ornus (descrisä de ADA.MOWCI) 8). Cero.sleaul din teritoriul nostru are urmätoarele elementeinsofitoare componente :

Foarte frecvent : mosdrea nul, jugastrul, artarul, cornul, pärul.Frecvent : alunul, päduceii, singerul, darmoxul, socul, carpinul,

salba moale, liiii câinesc, salba râioasä.In pâlcuri sau izolate : paltinul de câmp, ciresul, sorbul, alunul

turcesc, clocotisul, verigariul.

1) C. C GEOROEscu : Contributiuni la studiul pädurilor dintre ComanaDunäre. Rev. Päd. 1930, pg. 966.

2) Denumire data de M. DRACEA, de noi si Z. PRzEMETcui.3) In paranteze sunt indicate esen(ele secundare si rare ale asociatiunilor.4) Gorunoosleau (Z. PRzEMETcHt).5) Sleau pe depresiuni (Z. PRzemeTan).9 Cero-garni*au (Z. PRzniErcHi).7) GEORGeseu : 1930, op. cit.8) ADAMOVICI: op. cit.

ei

www.dacoromanica.ro

- 183 -

Cu lotul caracteristic5 este aci predomirianta teiului alb, in limpce in sleaul din nordul Dobrogei carpenul impreunä cu teiul sunt cucea mai mare putere de invadare.

a) Cero.*au cu fag ne apare la poalele versantilor nordici,nord,esfici i rareori estici, din teritoriul cu fag. Este asociatia cea maibogatä in specii din infreg Cadrilaterul. Fagul in arborete se poate aflasub forma unor exemplare räzlete, sau ire() proportie pânä la 40-600/0.Esenta a cärei regenerare predominä este carpinita si in o mäsurärestrânsä carpinul. Acest facies este asemänätor cu urmätorul, cudeosebire CA' gârnita este inlocuitä de stejar, iar aläturi de cArpinitävegeteazA i carpin.

Pe Valea Tulugea afläm parcele din acest tip cu urmätoareleelemente importante :

Fag 5-40Vo, carpin cu cärpinitá 60-20°/o, stejar i gorun1-20/0, cer 5-10Vo (gârnita rar), iar restul jugastru, artar, mosdreanetc., 20 40°/o.

b) Ceroqleaul cu gorun (goruno.sleau)1), vegeteazä pe inälti .mile cele mai ridicate ale Deliormanului, pe versantii nordici panä la ceiestici si in pärtile superioare ale versanfilor. Dupä PRZEMETCHI, ocupastatiuni cu pante dulci, cu soluri lehmo.nisipoase cu confinut suflcientde nisip, destul de bogate in humus, cu stratul de oxizi de fer putinpronuntat.

Arboreful este compus astäzi din cer (30 -40°/o), gârnitä (10-20°/o), lei alb (10-30°/o), mosdrean si cärpinitä (30-40°/o), jugastru,artar, pär, mär, rar ulm, exemplare diseminate de cires, paltin, sorb,frasin, stejar brumäriu. Se gäseste apoi un numär redus de exem .plare de gorun, ulm de munfe si fei de deal (Tilia parvifolia), caridau caracteristica acestui tip. Situatia actualä a acesfor arborete sedatoreste faptului cä gorunul, din cauza lemnului ski valoros, a fostextras continuu, ceea ce ne explic5 raritatea sa. Subarboretul bogatin specii cuprinde corn, sânger, päducei, dârmox, alun, salb5 moale,lemn câinesc. Acest tip se prezintä sub mai multe facies.uri. In pä,durea Damadas am aflat o asociatie cu predominanta unor Legumi,noase (15 V. 1938, pädurea Damadas, seria Camerler).

Luzula multifloia 3-4 Carex Lersii 2Carex divulsa 3 Milium effusum 52)

1) Z. PRZEMETCHI op. Cit.2) Coeficientii exprimä dominanta.

3

www.dacoromanica.ro

- 184 -

Oryzopsis virescens 1Dactylis glomerata 2-3Poa angustifolia 1 -2Hedera helix 1Convallaria majalis 1Polygonatum multiflorumTamus communis 1Asparagus tenuifolius 1

Orobus niger 3-4Orobus variegatus 3-4Lathyrus vernus 3

Un alt facies il afläm inCarex pilosa 5Melica uniflora 4Brachypodium silvaticum 2-3Dentaria bulbiferaMercurialis perennis 2-3Tamus communis 1Plantanthera chlorantha 1

Lithospermum purpureocoeruleum 4Bra chypodium silvaticum 3-4Campanula rapunculus 1Euphorbia amygdaloides 2Mercurialis perennis 2Corydalis Marshalliana 5Corydalis solida 4Ficaria ranunculoides 4Ranunculus auricomus 4Anemone ranunculoides 3

aceeasi pädure inspre platou :Ranunculus auricomus 2Corydalis Marshalliana 4Symphytum tauricum 2Glechoma hirsuta 3Orobus niger 2Orobus variegatus 2

Subarboretul este bogat reprezentat prin : päducei, clocotis, sângger, salbä moale si lemn câinesc.

La locul zis Cuanlâc (padurea Damadas), in cerosleau cu gorun,In o micä depresiune, la jumätatea versantului, se gäseste o insulä cufräsinet.

Pädurea de acest tip este puternic incheiatä. Speciile se inmulgtesc bine prin sämântä ; adeseori afläm pueti de gorun. Dupä PI2ZE=METCHI, gorunul atinge la 50 ani inältimi de 18 m i diametre de 30cm. Volumul arboretului la ha., la aceeasi vârstä, este de 100 -125 mc.

c) Cero*aul cu siejar (sleau de depresiuni) 2) ocupä depregsiunile din fundul väilor cu sol deluvionar nisipogargilos, profund, begatin humus si care se mentine chiar in timpul secetelor de varä, reavän.Acest tip este incä reprezentat prin arborete bätrâne, care prin extracgtiuni continue au fost in totalitate säräcite in stejar ; exemplarele bä .trine de tei si arpin sunt in marea lor majoritate cu tulpini defectuoase.In asemenea arborete afläm carpin si cärpinitä (40°/o), Lei (20 -40°/o),jugastru (20 -300/0), ulm, cer (5-100/0), foarte rar stejar i frasin. In

1) Z. PRZEMETCHI.

2) Z. PRZEMETCHI.

2-3

www.dacoromanica.ro

- 185 -

al doilea etaj dominä, in Valle inguste, cornul, jugastrul, cärpinita simosdreanul, alunul, pärul, märul si rar alunul turcesc. Adeseaori sub..arboretul este un cornet des (fig. 4), cu exemplare de soc, clocotis,salbä moale, lemn câinesc. Statiunile cu sleau din depresiunsufär de geruri târzii, care eliminä gârnita si adeseaori mosdreanulcare clauneaza cresterii nestmgherite a tulpinilor ; numai cerul, care eputin sensibil la aceste geruri, are aci tulpini drepte.

In asemenea arborete foarte incheiate, regäsim in patura erbaceemulte elemente asociative din fägeturi. In pädurea. Damadas am notatin patura abundentä erbacee (Pig. 5) (151V, 1938) :

Aegopodium podagraria 5Anthriscus cerefolium 2-3Asperula odorata 3-5Sanicula europea 2-3Asarum europaeum 2-5Mercurialis perennis 1 -3Lamium maculatum 1-2Geranium phaeum 1Geranium Robertiana 2Veronica serpyllifolia 1

Veronica chamaedrys 3Dactylis glomerata 3Brachypodium silvaticum 4Isopyrum thalictroidesFicaria ranunculoides 4

Anemone ranunculoides 4Corydalis Marshalliana 5Doronicum caucasicum (sau hurl:

garicum) 1Listera ovata 1Orchis purpurea 1Platanthera clorantha 1Arum orientale 2Polygonaturn multiflorum 2Polygonatum officinalis 1

Galeobdolon lutem 2Pulmonaria officinalis 3Symphytum tuberosum 2Symphytum officinalis 1

Carex digitata 2-3Statiunile de sleau cu stejar sunt proprii pentru cultura in codru a

stejarului si frasinului. Acest tip se afla in cele mai multe locurimai sub forma de sleau de tranzitie din care stejarul lipseste si careastäzi este un carpinis (carpin si cärpinitä) cu teiu (fig. 6).

d) Cero*aul cu Ornitä (Cero.-garnija.sleau. PRzEMETCHI) esteunul din tipurile cele mai räspândite in Deliorman. El ocupa platou..rile din centrul Deliormanului i. mai ales versantii nordici, esticivestici cu solurile lehmo.nisipoase, cu destul nisip, cu conjinut po.trivit in humus si un strat argilos cu oxizi de fer destul de pronuntat.Arboretele sunt compuse din cer (30-600/0), garnitä (10-30N),teiu alb (10-40N), rnosdrean (10-30N), corn, cärpinitä (10-20°/o),jugastru, artar, par, mar, rar ulm, exemplare rare de stejar brumäriu,plop tremurätor i, in apropierea unui petec cu cerosleau de gorun,

si

ntt

si

si

www.dacoromanica.ro

- 186 -

ici colea câte un gorun. Subarboretul bine incheiat este format dincorn, pâducei, alun, armox, verigariu, salb5 raioasg, lernn dinesc,mai putin sângerul, salba moale sau clocotisul. Pe platou, spre deo .sebire de versanti, teiul cedeaz5 terenul cerului si gârnitei (fig. 6 si T).

Flora erbacee este foarte bogatá in arboretele tinere. Astfel, in.tr 'un läsfäris fânär din apropierea pompei de apä din pâclurea Damadas,pe versantul vestic, s'au notat :

Carex pilosa 5Carex praecox 3Carex Michelli 1Carex divulsa 2Carex Leersii 1-2Carex tomentosa 3-4Luzula multiflora 4Bromus tectorum 1

Bromus sterilis 2Oryzopsis virescens 4 -5Brachypodium silvaticum 3 -4Agrostis sp. 3Polygonatum multiflorum 2Lilium MartagonRanunculus polyanthemos 1Dentaria bulbifera 3Ranunculus auricomus 2 -3Allyssum hirsutum 1Alliaria officinalis 1Silene nemoralis 1Lichn;s coronaria 1

Orobus vernus 1Orobus variegatus 1Lathyrus aphaca 1

Lathyrus niger 1Vicia hirsuta 2Vicia lathyroides 2Geum urbanum 1Viola elatior 1

Geranium molle 1Euphorbia platyphylla 2-3Ajuga genevensis 3Glechoma hirsuta 2Pulmonaria officinalis 2Pulmonaria mollissima 1Lithospermum purpureo.coeruleum 3Lithospermum arvensis 1

Myosotis arvensis 1Galium aparine 1Veronica chamaedrys 3Veronica austriaca 1

Veronica arvensis 2Senecio vernalis 2Galium cruciatum 3Euphorbia amygdaloides 2Poa angustifolia 1

Poa pratensis 3

Plantele caracteristice sunt Brachypodium i Oryzopsis. Päturaerbacee cuprinde destule elemente ale pâdurii incheiate, care nu suntun indiciu pentru bogâtia in humus a solului. Pe platouri si pe ver.santii expusi insolatiei a par câteva elemente, Carex praecox, Poa an.gustifolia sau Festuca pseudoovina, care sunt caracteristice pentru cereturi.

e) Ceroleau cu gorun pe soluri semischelete. Dacä in apro.piere de peticele cu cerosleau se gäsesc soluri schelete sau semische.

www.dacoromanica.ro

- 18T -

lete, ele pot invada i aceste statiuni. Astfel, pe un versant vestic alpädurii Damadas cu sol pietros, inconjurat de cero§leau cu gorun, amgäsit urmätorul aspect al acestui facies de §leau : cer (300/o), gorun(10Vo), Lei alb (100/o), moOrean §i cärpinitá (10°/o),* apoi jugastruabundent, alun, corn, dârmox i verigariu. Este interesdnt de men=tionat cä girnita fuge de asemenea soluri, din cauza reactiei kr cal=caroase. Arborii sunt distanfati i au un port neregulat arbustiv, iar intreei se desvoltä un etaj al arbuOlor, care formeazä tufáriwri dese. Solulbine luminat este acoperit de un covor des de Oryzopsis. In locurilecu arboretul incheiat predominä Umbeliferele ce formeaz5 mici tufe caPhysocaulis nodosa, Chaerophyllum temulurn, Anthriscus silvestris, iarprintre stânci Laserpitium.

Pe aceea§i vale, pe versantul nordic, cu sol semischelet i groho=afläm alt facies al cero§leaului cu gorun, in care apare ca ele=

ment important teiul cu frunza mare sau de stânci (Tilia platyphyllios) t).Aci s'a notat cer 20°/o, gorun teiu de stânci §i teiu alb 30°/o,moOrean, cärpinitä §i jugastru 300/o, exemplare rare de ulm §i paltinde câmp. In subarboret predominä arbuO ombrofili ca socul, clocoti§ul,sângerul, salba moale, hameiul, iar pe margine exemplare de alun i corn.Pátura erbacee pe oga§e e constituitä din covoare de Parietoria, iar in ar=boretul incheiat afläm tufe de Umbelifere, de Anthriscus cerefolium,Torilis, Chaerophyllum temulum cu Sedum maximum, Galium aparine,Cerastium brachypetala ; in locuri deschise, pakti de Bromus sterilis.

10. Formafiunea pgdurilor luminafe i a dumbrävilor.

Altä tormafiune din Cadrilater este a Querceturilor sau a pAclu=rilor de siejar, distinse de ADAmovIct 2). Aceste päduri pot fi formatedin fipuri de arborete in arnestec, sau de arborete constituite de o sinsgurä specie. In Cadrilater pädurile din categoria celor numite de noiluminate au ca esentä dominantä cerul, iar cele din categoria dumbrä=vilor de antestepä nouà 3), stejarul brumäriu 4). Inäuntrul acestei for=

1) S. PASCOVSCHI, in Contributiuni la flora Cadrila(erulur, Rev. Pädurilor1938, pg. 246. Gäse§te in statiune similarä kid de deal (T. parvifolia).

2) op. cit.3) ENcuLEscu; op. cit.4) Aceastä specie, pänä la distingerea de c5tre Â. BORZA (op. cit.) a fost con:

fundatä cu stejarul (Qu. robur). In listele de päduri date de ENCULESCU (op. cit.) delapg. 20T-225, stejarul pedunculat citat se va rectifica cu stejarul brumäriu. Stejarulastfel delimitat este o esentä, care vegeteazä pe soluri reaväne, spre deosebire de Me:jarul brumáriu, care este adaptat pentru solurile de pädure din antestepä, compacte

uscate.

kuri,

10°A,

si

www.dacoromanica.ro

- 188 -

matiuni deosebim doug subformatiuni : A) Cerefurile i B) Dumbräovile de slejar.

Cereturile la rândul lor se impart in mai multe tipuri de ar-borete :

a) Cereturi cu gorun si gârnijä ;b) Cereluri cu gârnitg ;c) Cereturi curate.Cerefurile se gäsesc ca niste petece inäuntrul sleaului, pe versantii

insoriti sau pe platourile uscate. Ele mai forrneazä inspre Estul si NordulDeliormanului o fäsie latä de päduri de platou, cuprinsä intre sleauldin teritoriul pädurilor incheiate si dumbrävile antestepei. Ele sunt aroborete stationale, dar pot proveni din degradarea cerosleaului cu gorunsau a cerosleaului cu garnitä, prin foc, klosintä neregulatä sau prinpäsunat abuziv.

Dupä Z. PRZEMETCHI1), cereturile ocupg plafourile sau coasteleinsorite cu soluri compacte lehmoonisipoase, cu un straf redus de huomus, dupä care urmeaz5 un orizont slab podzolit. Aceastä podzolirea solului, dupä cum ne afirmä dol EM. PACHE PROTOPOPESCU, esteun efect al compacitätii, care produce o stagnare a apei la suprafatäin epoca fopirii zapezilor sau a ploilor de toamnä 2). Pe platouri, incerefurile cu garnitä, la adâncime de 40-50 cm, afläm un orizontrosu de sol fosil de acumulare, in special cu oxizi de fer, care neindicä o epocä cu un climat mai cald, rnediteranean. CalcarulOEte, insolurile profunde, leviglt pia la adâncimi de 0,T0 -1,20 m, de undegäsim un straf uscat cu argild arnestecaf cu färämituri de piaträ calocaroasä.

Cereturile prezintä de regulä douä efaje de vegetatie, o päturäerbacee cu desvoltare progresiva 13115 la epoca secetei de vará, cândnu mai rämân decât unele Graminee si planfe xeromorfe. In conditiuninefavorabile de vegetatie, cauzate de factori dAunátori, se impoenesc sise transforrnä in dumbrävi ; in pajistile uscate ale poenitelor se instaoleaz5 pirul gros (Andropogon Ischaen-ion), care cu greu se mai recuoceresc de padure 8).

Tipurile de cereturi le vom schita in cele de Mai jos 4)

1) op. cit./) Comunicare verbalg. ENCULESCU, op. cit., pg. 158.3) Compozitia erbacee a cereturilor se poate vedea in C. GEORGESCU, 1930

(op. cit.).4) Cereturile nu au fost distinse in mod clar de ENCULESCU. Ele ar cores=

'

www.dacoromanica.ro

- 189

a) Ceret cu gorun $i gârnitä se gäseste In petice mici pe pla .touri, in cuprinsul teritoriului de räspândire actualä a gorunului. Esteun tip de arboret särac in specii lemnoase ; este compus din cer (40pariä 60%), gârnitä (60%), gorun (10%) ; subarboretul este din scumpie.Pe läng5 aceste specii importante se pot asocia ini proportie insem=natä jugastru, mosdrean, cärpinitä, artar, pär si mai rar ulm, exem:plare izolate de lei alb, stejar brumäriu, cires etc. In subarboret aflämcorn, päducei, verigariu, dirmox, lemn câinesc, porumbar.

In pätura erbacee recunoastem plante dominante de soluri mai us.cafe ca Poa angustifolia, Carex Leersii, pilosa, divulsa si Michelii, Den .taria bulbifera, Trifolium hybridum, Melampirum sp., Cytisus hirsutus.

b) Cerelul cu gârnitä este compus din : cer (40-80%), gârnitä(10,-20%), mosdrean i cärpinitä (10-40%), pär, ulm de plutä, ju.gastru 'pufos ; in mod frecvent se mai introduc in aceste asociatii märul,artarul ; rar : stejarul brumäriu, corcodusul, ciresul i teiul alb ; intrearbusti afläm päduceii, cornul, clarmoxul, verigariul, scorusul pufos(Sorbus aucuparia var. lanuginosa), specii de drob (Cytisus austriacus),sulita (Dorycnium herbaceum) ; in locuri umbrite salb5 moale, salbärâioasä, lemn cSinesc, porumbar, specii de mäcie§.

Peticele de cero0eau cu Ornitä, situate pe versantii insoritiexpuse pä§unatului, se degradeazä §i se transformä in cereturi cu ergnitä ; esentele de amestec ale §leaului cu teiul, jugastrul §i moWreanulnu rezistä la p4unat §i se usucä freptat.

Flora acestui tip, când apare ca insule in sleau, se aseamänä cuaceea a cerosleaului vecin.

PRzENETCHI ne aratá cä cerul i gârnita ating la 50 ani inältimide 12 m si diametre de 30-35 cm ; volumul pe ha, este de 80 mc.

c) Cerefuri curate se gäsesc in mai multe feluri de statiuni-Ele reprezintä o asociatie derivatä din cereturile cu garnitä, acolounde factorii stationali nu permit vegetatia ultimei specii. Asffel, peunele Val din teritoriul cu sleau, cereturile se intind pe pärtile infe .rioare si mediane ale coasfelor insorite, wide, din cauza ingrämädiriide mase cu aer rece in cursul primäverii, garnita este eliminatä degerurile târzii. In unele locuri, chiar cerul suferä depe urma acestorgeruri i aci cereturile iau aspect de arborete de limitä, arhorii avândtulpini cu crestere strâmbä si acoperite cu licheni. Se mai formeazäcereturi pe soluri semischelete, pe care de obiceiu &nip nu se in#punde unei bande de oscilatie a päclurii sale preistorice (op. cit., pg. 157), in parteinsä autorul le trece In antestepS, pg. 216.

§i

-

www.dacoromanica.ro

- 190 -e .bogajielstaleaz5 din cauza (or in calcar. In fine, adeseaori ele repre

zintä o formä ultimä de degradare a cereturilor cu garnijä, in locuriunde au fost instalate oboare sau stâne de vite.

Pe platouri, cereturile constituesc, curn s'a arätat, o fäsie zonaläintre skauri si dumbrävi.

S'au deosebit urniätoarele faciesuri ak cereturilor curate cu :a) Brachypodium silvaiicum. Faciesul acesta stabileste leggs

tura intre cereturi i ceroskau. Afläm pe lang5 cer (TO 80°/o), jusgastru, mosclrearr, artar, pr, ulm de plutä, drpinijä, corn, darmox,verigariu, porumbar, destul de rar garni( a (1 -50/o), stejar brumäriu,&es, scorus Oros') etc. (Fig. 8).

Acolo unde arboretul e incheiat, afläm flora cerosleaului 01 garsni(ä ; astfel avem : Euphorbia amygdaloides, Ficaria, Corydalis, Sedummaximum, Vinca herbacea, Pulmonaria officinalis i mollissima, Vesronica charnaedrys, Galium cruciatum, Dentaria bulbifera. In locuriluminate se formeaz5 un covor des cu Carex praecox Schr., C: caryosphyllea Lat., C. tomentosa i cu tufe räzleje de Brachypodium, Oryszopsis, Dactylis, Bromus sterilis, apoi Festuca pratensis, Poa bulbosa,Poa pratensis, Trifolium minus, Geranium Robertianum, Myosotis arsvensis i versicolor, Vicia lathyroides, V. hirsufa, Lychnis coronaria,Veronica arvensis, V. austriaca, Ajuga genevensis, Geum urbanum etc.

b) Festuca. Invaziunea speciilor de Festuea aratà un ' gradinaintat de podzolire a stratului superior al solului ; adeseaori in arbosretele degradate solul ne apare vara desvelit de vegetajie erbacee, inafara buchetelor stufoase de Festuca. In asemenea arboret pe sol sesmischelet i pe versantul sudvestic, s'a notat (Fig. 9) : CerO 80°/o,mosdrean 10Vo, cärpinijä 30/o, palcuri de jugastru, attar, päducei,corn, scumpie, drob, exemplare räzleje de Or stufos i stejar brusmäriu i riin turcesc (Prunus mahaleb).

In flora erbacee :Carex praecox. 5 Poa angustifolia 3Carex tomentosa 5 Melica ciliata 1 -Festuca pratensis 3 Agropyrum intermedium 3F. Vallesiaca 3 Andropogon Grillus 2F. pseudovina 2 Anemone pulsatilla 1

Koehleria gracilis 2 Senecio vernalis 2-31) Sorbus aucuparia var. lenuginosa (Kit.) Beck. Vezi PAUL CRETZOIU 0 J.

NEUWIRTH. Notä asupra câtorva plante din pádurile judelului Durostor. Revisra Pa.durilor 1935, pg. 511-514.

.

www.dacoromanica.ro

- 191

Euphorbia polychroma 2Vicia villosa 2Vicia cracca 3Orlaya grandifolia 1

Ferulago meoides 1Veronica spuria 1

-Veronica arvensis 3Veronica austriaca 2Veronica Jaquini 2Teucrium chamaedrys 3.- 4Dianthus gigantheus 1Salvia pratensis 2

In unele arborete degradate cu dominatia speciilor de Festucadispar elementele lemnoase mediteraniene si mai afläm numai cer, rareexemplare de pär, ulm de plutä si in subarboret paclucei, porumbarsi lemn câinesc.

c) Brachypodium pinnaium. Acest facies a fost observat denoi in treaat pe versantul nordoestic cu sol semischelet cälre fundulväii Batovei.

d) Diciamnus. Este un facies care face tranzitia intre cereturisi dumbrävile de stejar brumäriu. Flora acestui tip este asernänätoarecu a dumbrävilor ; odatä cu Diciamnus apar Poeonia, specii de Iris,in pajisti, tufärisuri de scumpie si cires pitic (Prunus chamaecerasus).

B) Dumbrävile din aniesiepa no:MI) sunt formatiuni secunodare. In conditiuni normale speciile ce le constituesc pot alatui aroborete luminate. Starea lor actualä impoenitä se datoreste unei foloosinte indelungi a pädurilor ca locuri de päsune, cunoscutä fiind boogätia lor in iarbä.

Ele formeaz5 insule in sleau sau cereturi 2). Aceste formatiuniau fost descrise de ENCULESCU,

Esenta predominantä a dumbrävilor este stejarul brumäriu ; darintrucât cerul are in Cadrilater deasemenea un rol important in corn%punerea dumbrivilor, le vorn denumi dupä aceastä esentä cero.clum=br5vi, spre deosebire de dumbravile färä aceastä esentä. Dumbräviledin Cadrilater se impart mai departe in urmatoarele tipuri de arborete :

a) cero=dumbrävi cu stejar brumäriu si garnitä,b) ceroodumbravi cu stejar brumäriu,c) dumbrävi cu stejar brumäriu si gärnitä.Dumbrävile se gäsesc sub formä insularä pe soluri semischelete,

1) ENCULESCU : op. cit.2) ENcuLEscu, op. cit., pg. 197. ... In Cadrilater, in chiar zona forestiers,

In legaturä cu esirea aproape de suprafatä a diferitelor roce ale solului, se Intâlnescnumeroase petice de forma si dimensiuni diferite de antestepä cu o vegetatie made-ristica ..."

.

www.dacoromanica.ro

- 192 -

pe versantii insoriti, cu teritoriile sleaului i cereturilor, sau formeazä peplatou o fásie continuä la limita cätre stepä a. pádurilor.

Insulele de asociatiuni lemnoase, care se gäsesc pe versantii nor:dici ai väilor din stepa actualä, in care specia caracteristicä este Quercuspubescens, le vom considera, spre deosebire de ENCULESCU, 'Mire forsmatiunile de tufärisuri, denumite de ADAMOvICI Sibljak.

a) Cera=clumbrävi cu gärnitä si siejar brumäriu se gäsesc subformä insularä in cereturile cu gârnite pe versantii sudici sau sudsvestici.

In o asemenea dumbravä avem ca plante lemnoase in ordineafrecventei : stejar brumkiu, cer, gârnitä, stejar pufos, mosdrean, ulmde plutä, cärpinitä, pár, pär alburiu, mär ; iar ca arbusti päducel, vesrigariu, scurnpie, corn, därmox, cires pitic, lemn câinesc, specii cumäcies, salb5 moale i râioasä, drob, sulitä. Afläm exemplare rare decire i corcodus

b) Inspre N. E. jud. Durostor, gärnita devine rara, astfel cälipul sus citat se transformä in cerodumbrävi cu siejar brumäriu.

Cu cât ne apropiem de stepä, cerul si gârnita se räresc si inlocul lor sporeste proportia stejarului pufos ; dintre arbusti, ultimulcare apare este migdalul pitic.

c) Dumbravä cu stejar brumäriu i gärnitä 2). Flora acestor dumsbrävi este bogatä in elemente mediteraniene. PRODAN ne dä pentruo cero:clumbrava cu stejar brurnäriu i stejar pufos de lângä localistatea Ciairlâghiol, o listä completä a florei erbacee ; deasemenea EN:CurEscu 4) ne indicä câfeva elemente mediteraniene ce insotesc dumsbrävile asupra cArora nu stäruim.

III. Formatiunea tuari§urilor este dependentä in teritoriul nostrude solurile stâncoase. In constituirea lor inträ arbori, cari au, din cauzasolului superficial, crestere arbustivä i arbusti. Unii arbusti se mentinin apropierea stâncilor ca Lâmâita (Jasminium), Bârcoacea (Coto:neaster), Risicoasa (Colutea), Sâmbovina (Celtis) etc. ; aceste elementenu au nimic comun cu pädurile vecine i deci nu se pot considera

1) Vezi s. exemplu EncuLescu, (op. cit.), pg. 222, päd. corn. DuvaniuvasimCa.liacra. In lista de plante Qu. pendunculata Ehrh. se va Inlocui cu Ou. pedunculi.flora Koch.

2) Vezi s. exemplu ENCULESCU (op. cit., pg. 222) päd. Turssrnil-Durostor.a) (Op. cit., 1931) pg. 53-54. In listelé dela aceastA paginä Qu. pedunculata

se va inlocui cu Qu. pedunculiflora.4) (Op. cif.) pg. 129-220.

1).

:

°)

www.dacoromanica.ro

- 193 -

ca elemente asociative 1). Multe specii pornesc in pädurile vecine,unde se introduc cu iipurile de arborete ca elemente de o importantämai mare sau mai mid, de ex. : scumpia, päliurul, viinu1 turcesc(Prunus Mahaleb etc.).

De interes forestier sunt tufärisurile cu stejar pufos, care ade.seori sunt folosite ca producätoare de lemn de foc. Asemenea tufäsrisuri sunt descrise de diversi autori 2). Ca exemplu vom da tufärisuldela Teche (Valea Batovei), citat de A. BORZA 3). Tufärisul e formatdin stejar pufos, cu care se mai asociazä arbori ca mosdreanul, cär,pinija, cerul, gârnija (mai rar), stejarul brumäriu, rar teiul alb 4).

Exemple de tufärisuri de päliur 5), de dracila 5) si de lämâijä 6),afläm in diferiji autori. Un caracter particular au tufärisurile cu läomâijä i smochin dela Capul Caliacrei 7).

Asupra acestor tipuri -nu mai stäruim ; vom menjiona numai cameselicurile sunt, de regulä, ultima formä de degradare prin päsunata tufärisurilor.

11. Formal iunea zävoaielor.

a) Zävoaie de Iângg Dungre. De Cadrilater fin câteva zävoaie depe malul Dunärei, din apropierea Silistrei, care sunt formatedin arborete de sälcii.

b) Zävoaie In vgi. In tuprinsul provinciei sun! indicate zävoaieledepe väi prin prezenja câtorva pâlcuri de salcie albä, in jurul cäroraca un etaj superior afläm tufärisuri sau buchete de ulm.

c) Zävolul dela Gura Batovei. Aces! zavoi aparline forma.'jiunii Longoz 8), care apare in depresiunile joase si inundate delagura pâraelor ce se varsä in Marea Neagrä in regiunea dela Nord

1) Asa cum procedeazä ENcuLescu (op. cit.) la pag. 144.ENCULESCU (op. cit.,) pg. 222.

8) A BORZA : Die Exkursionsrute durch Dobrogea und das Donaudelta. Guidede la VI.ème Exc. Phytagéographique Intern., Cluj 1931, pg. 132. Acest tip nueste însä o pädure de amestec, cum o incadreazPautorul.

4) In asemenea locuri ar putea sä fie spontan Juglans regia, care r dat pentruCadrilater ; noi 1.am aflat peste tot numai in tulturä. Vezi ENcuLescu, pg. '172.

8) PRODANj (op. cit.) 1931, pg. 40-42.PRODAN, (op. cit.,) pg. 42 §i ENCULESCU (op. cit,) pg. 222.

7) A. iBPRZAi I. PRODAN (op. cit.).1) N. SrojArtoFF,: Riduttea Longov la riul Camcia ji formajiunile sale vegetate.

p Gorski:Pregled, Sofia, 1928, pg. 1-26.4. VW-17mi -In den Auwäldern der Kam.cija. Mitt, der deutsch. dendr. Ges. 1925 S. 27T -284.

Anal& Dobrogei 13

www.dacoromanica.ro

- 194 -

de Balcani. Lista plantelor lemnoase i lianelor din aceastä pädureo afläm BORZA 1). Padurea noasträ este insa constituitä dintr'unamestec de mai multe tipuri de arbprete, care reprezintä forme deevoluare ce pornesc dela aninisuri. Astfel distingem un etaj inferiorcu pâlcuri de anin ; in portiunile ridicate se instaleaza frasinete, cusol inca bogat in materii organice, in care elementul dominant estefrasinul Oros (Fraxinus holotrica) i ulmeturi, in portiunile de sol cuacumulare de säruri. Aceastä pädure prezintä cel mai mare numarde liane, care îi dau un aspect tropical si impiedica pätrunderea inmasiv. In mijlocul sat afläm ulrnii scunzi cu diametre groase de peste 1m.

Boizz24 cla urmätoarea listä : ulm de camp, frasin, frasin pufos(se gäseste si fraxinus oxyphilla), anin, mar, jugastru, plop alb, zalog(Salix cinerea), lemn cainesc, patachin. Rhus coriaria.

Liane : Smilax excelsa, Periploca graeca, Iedera, Curpen depädure, Vita de vie, Fluerätoare, Hameiu, Cupa vacii, VolburäHriscä deasä.

In comparatie cu formatiunile similare din Bulgaria, padurea esteoprita la o eta pä de evoluare putin indepäriatä de zävoi cu anin ; inlocurile ridicate se poate transforma Inteun sleau de depresiune 2).

12. Importanta distingerii tipurilor de arbori pentru cultura pädurilor.

Odatä recunoscute tipurile principalt de arborete, cultura padutrilor va trebui sä gäseascä, pentru fiecare in parte, modul cel maj bunde imbunatatire a arboretelor actuate degradate, de regenerare i felulcum sa se faca folosinta lor.

Astfel sleaul este propriu sä fie tratat in codru, pentru obtinereamaterialului de lucru. In sleau se va face cultura gorunului i stela .rului, cari dau un lemn pretios. Cereturile in schimb nu pot fi fo-losite deaf ca crânguri pentru lemn de foc, sau lemn de constructiede mica valoare.

Dumbravile impoenite prin culturä se transformä in arboretestrânse in care valoarea materialului lemnos sä devina veniful print

1) A. BORZA : (op. cit.) pg. 133.2) Este interesant de semnalat cS pe firul väii Batovei au apärui subspontan

câleva tufärisurt de platán, care In Balcani, dupä ADAMOVICI (pg. 138-139) alcä-tueste cu aninul i salcia (S. alba, S. fragilis) o subformajiune in lungul pâraelor dinteritoriul mediteranian. Prezenja platanului este data' in C. PAPP : Despre vegetaliaBriofiticä din pädurile Sud-yestice dobrogene. Bul. Gräd. Bot. i Muzäu Bot. Cluj,1935, p. 13 t-144.

.in

si

www.dacoromanica.ro

- 195 -

cipal al pädurii, care venit sä nu se mai incaseze din folosinta ierbii,asa cum se intâmplä adeseori.

In ultimul timp s'au gäsit metode proprii de lucru, care, cu mi .nimum de cheltuialä, s aducá ameliorarea masivelor päduroase ; astfelse executä pe o scarä intinsä plantatiuni pentru introducerea esen2telor pretioase si se fac extractiuni din desisuri pentru a se ajuta crerterea exemplarelor de viitor.

In decursul ultimului sfert de veac, pädurile Cadrilaterului si.aucäpätaf nu numai hotare precise, dar i paza i linistea necesará buneicresteri a arborilor i asigurarea unei productiuni lemnoase de calitatesuperioarä.

13. Date economice asupra pädurilor.

Directia silvicä din Constanta si.a alcätuit la finele anului bu.getar 1934 un inventar, din care däm mai jos urmätoarele date deinteres economic asupra valorii i productiunii pädurilor din Ca=drilater.

TABLOUL III 1)

Valoarea pädurilor din Cadrilaier

OCOLULSILVIC

Evaluarea unuiha de pädure

in lei

Evaluareatotalä a pädu.rilor in lei 2)

Totalgeneral

. lei

Bazargic 5299 60.237.212Balcic 4089 25.715.280 '

Valoare medie 4868 85.952.492Jud. Caliacra

Curt.Bunar . . . . 3099 68.309.204Acadânlar 3648 77.488.444Silistra 4962 79.948.910Turtucaia 4765 56.468.685

Valoare medie 4323 282.215.243Jud. DurosiorTotal general . . 368.16T135

Ing. M. BURCULET op. dial.2) Vezi tabloul I, unde se dau suprafelele päduroase pe ocoale.

.

,)

www.dacoromanica.ro

- 196 -

Din aces! tablou se vede cä pädurile dinspre stepä ale OcoluluiBazargic au o valoare medie mare. In judetul Durostor pädurile dinapropierea Dunärei (oc. Silistra si Turtucaia) au o valoare mai maredeaf cele dinspre centrul Deliormanului.

Productivitatea pädurilor din Cadrilater a fost calculatä de Ing.M. BURCULET (op. cit.) pe perioada 1927-1932, cânci aflä urrnä.loarele date :

TABLOUL IV

Productia pädurilor in material lemnos

OCOLULSILVIC

Crestereape ansi hama

Suprafata de¡Mat anual

Posibilitatea

ha

Volumlemnosexistentla hama

Productia anualä Involum lemnos

Lemn de focm3

Lemn delucru ma

Bazargic . . 1,3 391 42 11.293 1.117Balcic . . . . 1,2 298 24 6.945 215

Jud. Caliacra 689 18.238 1.332

Curt.Bunar. . 2,3 708 70 49.093 496Acadânlar . 2,6 613 89 50.165 4.362Silistra . . . 2,3 640 54 29.010 5.526Turtucaia . . 1,8 386 57 20.237 1.760

Jud. Durostor 2.347 148.505 12.144

Total general 3.036 166.743 13.476

Pädurile din Caliacra, formate in bunä parte din dumbrävi, auo productie micä. Cele mai productive päduri din Deliorman se gäosesc in ocolul Acadânlar, care cuprinde tocmai centrul deluros printcipal al Cadrilaterului. Valoarea pädurilor este micsoratä prin procentulscäzut al lemnului de lucru (3-160/0), care se poate scoate din ma,terialul exploatat.

`Din cauze economice nefavorabile, in perioada 1927-1932 nus'a valorificat intreaga productie a acestor päduri. Tabloul urmätor nearatä suprafata care nu s'a putut täia din disponibilul anual, care arfl trebuit exiSloatat.

.

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

19?

TABLOUL V.Disponibil nefolosii din pgcluri in perioada 1927-1932.

OCOLULSIL VIC

,

Suprafata dispo.nibilä de täiat inanii 192T -1,932

ha

Suprafata täiatäefectiv

ha

Minas netäiatsuprafata

ha

Bazargic 2346 1238 1108Balcic 1788 110? 681

Jud. Caliacra 4134 2307 1789

Curt=Bunar . . . 4248 1594 2654Acadânlar 3678 1518 2160Silistra 3840 1976 1864Turtucaia 2316 115? 1159

Jud. Durosior I 14.182 I 6.245 '783T

Total general

Acest tablou ne pune in evidentä politica conservativä, pe careAdministratia padurilor de Stat o urmäreste in folosinta pädurilordin Cadrilater.

Materialul lemnos exploatat satisface nurnai in parte nevoilepopulatiei, mai ales in lemn de lucru, care se aduce din regiunilemuntoase. Nevoile de lemn ale populatiunii au fost evaluate :Jud. Caliacra : lemn de lucru 36.000 m8, lemn de foc 84.000 re.Jud. Durostor : 45.250 m3, 105.500 m8 1)

In fine, mai däm in tabloul urmátor venitul brut al pädurilorpe perioada 192T -1932.

TABLOUL VI 2)

Venilul brul al pAdurilor in perioada 1927-1932.

1

OCOALE SILVICEVenit brut pe

anii 1927/1937Venitul brut

anual in ruediuVenit pean si ha

Lei Lei Lei

Bazargic 13.334.840 2.305.806 203Balcic 5.244.480 1.311.110 208

Jud. Caliacra 19.079.320 3.616.916 204

Transport 19.079.320 - 3.616.916

1) INC). M. BURCULET, op. cit.- Dupä calcu ele fäcute de Administratia foorestierä, un locuitor are nevoe de 0.800 m. c. lemn din care 300/o lemn de lucru.

2) Idem.

- -

,

www.dacoromanica.ro

- 198 -

OCOALE SILVICEVenit brut peanii 192T --,3T

Lei

Venit brutanual in medie

Lei

Venit pean si ha

Lei

Report 19.079.320 3.616.916

CurtsBunar 15.318.089 2.553.015 104Acadânlar 14.276.743 2.855.348 134Silistra 19.357.264 3.226.210 200Turtucaia 15.863.688 2.643.948 223

Jud. .Duroslor 64.815.784 11.278.521 157

Total general 83.895.104 14.895.437

Venitul este foarte scäzut si din cauzä c5 nu s'a folosit intregdisponibilul exploatabil al pädurilor. Sumele realizate sunt mai mariin ocolul Bazargic, care are cele mai multe päduri din apropiereastepei. Venitul este in crestere contintiä, datoritä introducerii lucrärilorin regie i päräsirii antreprizei, care a lgsat urme dezastruoase pentrucultura pädurii.

14. Regimul proprierätii i pädurile 1).

In anul 1913, când judetele Durostor si Caliacra au fosi anesxate de Statul romän, regirnul proprietätilor imobiliare prezinta unele.caractere speciale, care nu se incadrau in legiuirile noastre.

Regimul funciar rural era, in general, cel instituit de legile otosmane : Codicele proprietätii fonciare, promulgat la 18582). Pämânsturile se detineau dupä acest drept sub douä forme :

a) Parnanturi millk", care se aflau in proprietatea deplinä privatä ;P'âmânturi miriié", care apartineau domeniului public -

proprietatea Statului si care erau date la diferite persoane cu arenclä,spre a se folosi de ele in toate conditiunile unui plenum dominium,conform prescriptiunilor legii religioase 8).

Sub dominatia bulgarg, legea desyre bunuri, proprietate i sersvituti din 1904, prin care se introduce principiul proprietätii absolutesi exclusive, nu converteste posesiunile miriié" existente in pros

Acest capitol este redactat dupä un articol in manuscris pus la dispozitiein mod binevoitor de Ing. Insp. A. Chiritescu, pentru care 11 aducem vii multumiri.

2) GEORGE M. GHICA : Chestiunea proprietätii in Dobrogea". Bucuresti ; parteaI, 1880 ; partea II, 1881.

8) Idem, pg. 53-55.

-

1)

61

www.dacoromanica.ro

- 199 -

prietáte absolufe). In momentul trecerii Cadrilaterului la Româniaylocuitorii stäpâneau in posesiune miriié" majoritatea teritoriului agricol§i in parte forestier. Prin legea pentru organizarea Dobrogei Noidin 1914, modificatä in anii 1924 §i 1930, se stabilesc norme pentruverificarea drepturilor de proprietate ale locuitorilor asupra proprietämtilor rurale §i se incadreazä in legiuirea noasträ posesiunea miriii" 2)

V erificarea titlurilor de proprietate s'a fäcut in fata unor comiosiuni locale §i judetene, determinate de lege, care judecau dupä prombele aduse de locuitori i atribuiau prin sea* drepturi .depline deproprietate, indicând la Recare caz in parte proprietatea absolutä §i poosesiunea miriié. Din posesiunile miriié, date in proprietate deplinä lo.cuitorilor, Statul lua Va din suprafatä.

Organ ele silvice au avut menirea s ducä o luptä darzä in fataacestor cornisiuni de judecatä pentru sustinerea drepturilor Statului asumpra pädurilor, in dauna cgrora se comiseserä multiple incAlcäri 3). Dinindemnul Directorului silvic din perioada lucrärilor acestora, ing. C.Marinescu, i prin eroismul ing. Petcu, s'au procurat din Bulgaria, delajudecätoria din Varna i din Monitoarele Oficiale bulgare, litlurile deproprietate ale Statului pentru päduri, - acte care au salvat o mare su...prafatä päduroasä dela peire, intrucât era cerutä de diferiti locuitoriincälc5tori.

Acelea§i legi preväd §i comasarea noilor proprietäti atribuite decomisiuni. Locurile lo,uitorilor se delimiteaza in una sau mai multe su=prat**, iar disponibilul Statului se grupeazä deasemenea in puncte con:venabile. Lucrärile tehnice de comasare s'au executat de DirectiuneaCadastrului, in baza Regulamentului Legii din 1930. Cu ocaziunea

1) ION CAMÄRÄgscu §i C. CEORGESCU.VALCEA : Dreptul de proprietate asuprabunurilor imobiliare din Dobrogea.Nou5". Bucure§ti, 1921. Autorii fac afirmatiunieronate, când afirm5 contrariul. Vezi V. GIUNCU, op. op. cit., pg. T.

2) Regimul de proprietate instituit de Români in Dobrogea Nou5 a fost viucritical de publicistii bulgari in o serie de publicatiuni ; Union Bulgare pour la Paixel pour la Sociélé des Nalions: Le régime de la propriété rurale dans la Dobroudjadu Sud", Sofia 1929 ; IV. KOLAREV : .,La loi roumaine pour la Nouvelle Dobroudja",Sofia 1928; TH. TOCHEV : La propriété foncire rurale dans la Dobroudja du Sud",Sofia Libr. Fakel ; DR. I. PENACOV : La legislation sur la propriété rurale dans laDobroudja du Sud", Rev. Bulgare, part. I, Nr. 1-3, part. II, Nr. 3-4, 1929.

3) Sustinerile in fata comisiunilor locale se f5ceau de sefii de ocoale. Ape-urile la a doua instant5, in numär de circa TOO de cazuri, din care s'au hotärât infavoarea Statului circa 510 procese i s'au -câstigat 8050 ha. de p5dure, au fost sus-tinute de Ing. A. CHIRITESCU, care a condus cu un deosebit zel lucr5rile cerute delegea de organizare a Dobrogei Noi limp de peste 5 ani.

i

www.dacoromanica.ro

- 200 -

acestor lucrari, o.rganele silvice s'au sträduit sä scoata din perirnetrelepädurilor boate proprietatile particulare §i sa obrina o aezare a hotaerelor pädurilor cât mai convenabila pehtru paza §i administrarea lor. Inplus, in judetul Caliacra s'au obtinut, tot ca urmare a stäruintei ageneNor silvici, din terenurile disponibile locuri pentru crearea perdelelor deprotectie, dupä cum urmeazä :

a) Terenuri descoperite pentru impädurit 7800 hab) Terenuri cu paduri in bunä stare dela absentei§ti 625c) Paduri degradate 1956

Total . . 10381 haPe de alta parte s'au defript din 1930, din judetele Durostor

§i Caliacra, 9493 ha in scopul colonizarilor 1).In anul 1934,1ucrarile de comasare s'au terminat §i astfel s'au

stabilit hotarele definitive ale pädurii.

15. Lucräri de impädurire.Dupa stabilirea hotarelor padurii, s'a putut p4i la executarea

lucrärilor de impädurire §i ameliorare a arboretelor actuale. Dintre aeceste lucräri se mentioneaza acelea din judetul Caliacra, unde s'apornit la ofensiva pentru inzestrarea stepei cu arbori, alai in jurulaezämintelor omene§ti, in lungul drumurilor, pe coaste surpätoare,cat §i pentru crearea perdelelor de protectie necesare asigurärii reecollei agricole.

Pentru crearea materialului de plantat s'au inflintat pepiniere, acaror suprafata §i productie a sporit an de an, dupa cum ne aratäurmätorul tablou al Ocolului silvic Bazargic 2).

Anul Suprafata pepinierei,m. p. Pueti produi

1929 17.000 58.000 salcârn1930 16.600 440.000 11

1931 30.000 78.000 "1932 31.700 521.0001933 19.600 552.2001934 130.000 16.500 stejar1935 230.850 3.315.300 stj. i div.1936 260.000 5.560.000 stj. i div.

Lucrarile de plantatiune executate sunt pentru aceea perioadädeasemenea in continua crqtere.

1) C. T. CONSTANTINESCU, op. cit.9) V. auNcu, op. cit, pg. 26.

,,

www.dacoromanica.ro

- 201 -

AnulOcolul silvic Balcic 1) Oc. silvic Bazargic

Suprf.plantatä

haNr. puetilor Suprf. plarnata ha

1931 12,5 94.000 salcâm - 391932 5,3 50.000 Pf

1933 55,7 350.000 42

1934 62,7221.000I 00.000 stj.

68

1935 94,3 500.000 salcâm, stj., div.1936 311,0 2.100.000 salcâm, stj., div. 4831937 357,0 2.500.000 salcâm, stj. frasin, div

In total s'au impädurit in judetul Caliacra peste 1000 ha deterenuri descoperite ; s'au mai executat numeroase lucräri de impäodurire pentru infrumusetarea Balcicului.

Pentru realizarea acestor lucrári in conditiunile vitrege ale stepei,agentii silvici au creat pe teren metode proprii pentru executarea cucel mai mare succes al insämântärilor si impäduririlor.

In cadrul de liniste si de bung gospodgrie, pe care Statul Roomân loa dat Dobrogei Noi, pädurile sunt conduse atre o stare maibunä pentru desvoltarea esentelor lemnoase si sporirea calitativäcantitativä a productiunii. Silvicultorii îi indeplinesc astfel rolul lor

de a reda pädurilor acestui pämânt românesc bogâtia si frumuseteapierdutä in urma unei indelungi si prädalnice folosinte.

Bibliografie necitatä in cuprinsulN. CERNESCU : Pärere asupra refacerii pädurilor din judetul Durostor. Manuscript, Big

blioteca CEF.N. CERNESCU : Proect pentru refacerea unei päduri degradaie din judetul Dtirostor.

Manuscript, Biblioteca ICEF.P. CRETZO1U U. I. NEUWIRTH, Zur Kenntnis der Flora des Bezirkes Caliacra in Sud.

Dobrogea. Rep. sp. nov. regni vegetabilis Fedde. XXXVI, pg. 312-323,Berlin, 1934.

C. GEORGESCU : Atacul de läcuste (Isophia) din pädurile Dobrogei de Sud. Rev. PA.durilor (1929), pg. 798-809 ; (1930), pg. 210.-220.

L PRODAN Conspectul Floret Dobrogei, part. I, Bul. Acad. de Inalte Studii Agrono-mice din Cluj, vol. V, (1934) si parka II-a, idem, (1936).

1) GR. POPA, op. cit., pg. 52.

0 .......

§i

lucrärii.

t

www.dacoromanica.ro

- 202 -

Fig. 1. Pgdurea Damadas. Tip de cerosieau cu Ornitä ; in fafg, covordes de C. tomentosa. Rezervá de cu.. Vârsta : peste 200 ani ; dia.

metrul : 1 m; Inältimea : 18 m. Tulpina sänätoasä.

www.dacoromanica.ro

MT,

- 203 -

, .

r

_ --

'kt

-

¡.

...IC eiff ;CALL;

Fig. 2. Pädurea Damadas. Linia (a 6) ne aratä pânä la ce nivel auefect gerurile tärzii. Cereturile aflate pe versant, dela linia aceasta injos, sunt, la 15 Mai 1938, 'cu frunzele degerate, astfel cä cerii apar ca

desfrunziti (vezi detalii in fig. 8 si 10).

www.dacoromanica.ro

- 204-

V."..

'rt 'VA 4.

VA. 7 401.11%:,.t.a4t 7.3zi flEkg

uk; ."44

, ,,; z/AP

.a.. " re- ..k".4 ' .

°

-,,1

. i I, ...0

. , 'i. .' ...-,. . ... ._ L .

Fig. 3. Pâclurea .Da madas. ,Sleau de depresiunc : teis cu carpen, crpi-niá si corn. Facies cu Aegopodium.

www.dacoromanica.ro

Fig. 4. Pgdurea Damadas $leau de depresiune : c5rpinis cu cer. Facies cuBrachypodium

Y6P . ;' -011g.

-

jr'WtV-'I

www.dacoromanica.ro

Fig. 5. Pädurd Damadas. Sleau de depresiune : cornet in cero§leau cu stejar.

www.dacoromanica.ro

- 2C7 -

Fig. 6. Pädurea Damadas, in apropierea pompei de apä (Durostor).Tip de arboret cerosleau cu gârnit5. Crâng compus, cu rezerve.

' - r

I te-

www.dacoromanica.ro

- 208 -

'

-I.. ,- n oriSe

1

0..S

- 1/4*

6

'

a 1

-:-

'.74rNi"lar-V

¡VT . ft-41 Fr." :4-00,

Fig. 7 . P,Ildurea Damadas. RezervS de cer in cero§leau cugârnijä. - '

,

"

,

www.dacoromanica.ro

- 209. -

Fig. 8. Pädurea Damadas. Ceret curat, situat in pärtile inferioare aleversantilor sudici si vestici.

Anatzle Dobrogei 14

r

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

Fig. 9. Pädurea Damadas. Dumbravä de cer pe soluri sernischelete, in pärlile infe0- rioare ale versantilor sudici.

:: --!. -;., nr, I 7- .-7. -;',., -;,,,Z,J - -7--.7-12-1,'. lel..-: - ' - e. ..p., . 41-4 .

e

:. 4.

..,..17

., ... ,

, ..... ,......

f.: 74k ' 4, ..

=

www.dacoromanica.ro

t.'

,

. -

- 211 -

V i . t.,4,.. g 3'4 hi- 4 4

N

u

/.

'

E

,

67. u ,, ...-. ,,..'A ° -

ea it. It

11 Vjr;..,.i0 o 'a. ,.. _

..,.;.-_:e,, .

,74.4,,,,.1":7h,

. v .. ,... ,., .. -- st 7, . .iii ,

g n'

.''`

"

1%-"4. - .-? 6 1 .- ' , 0 10 , 0 il'4..

a t, ne., i: ' l':, e r,`

or'd

9k" r;4,01.044., - Sitsa."

Fig. 10. Ceret curat, tânär, de tipul celui din fig. 8, la 15frunzele uscate de gerurile târzii.

Mai, cu

i ,,,,t -t; ,,; -,

.

_

www.dacoromanica.ro

PR1VIRE GENERALA ASUPRA SOLULUIDIN CADRILATER SAU DOBROGEA NOUA

de Prof. Dr. P. ENCULESCUIng. Dr. OPREA V. CRISTACHE

I. Introducere

Pentru prima oarä ION IONESCU 1) face mentiune cu totul vagäasupra solului din intreaga Dobroge si deci si din Cadrilater. Soluldin Cadrilater sau din Dobrogea Nouä a inceput sä fie mai sistematiccercetat din toamna anului 1913, and, dupa incheerea pAcii delaBucuresti, care pune capät räzboiului balcanic, insofincl pe regretatulprofesor GH. MuReocJ, pe alunci seful Sectiunii Agrogeologice dinInstitutul Geologic, am fäcut o recunoastere cu totul generalä asuprafelului solului, a reparlitiei `si a legäturii sale cu vegetatia spontanädin partea apuseanä si centralä a nouei provincii. In anii urmäioriexcursiunile geologice, agrogeologice i geobotanice intreprinse de membriiSectiunii in partea sa de Est au dat posibilitate sä se completeze da.tele anterioare si astfel sä se poatä intocmi primul inventar generalal solului din aceastä provincie româneasa

Pe baza datelor astfel obfinute, s'a putut intocmi harta agrogeo.logic5 a Cadrilaterului care, complefand pe aceea a Vechiului Regal,s'a publicat la scara 1 : 2,500.000 in anul 1924 2) i apoi pentru Roamânia intregitä in 1927 pe scara 1 : 1,500.000 3).

Aceastä hartä insä, eronatä, a fost reprodusä de Prof. Dr. H.STREMME §i Dr. W. HOLSTEIN in .harta internationalä a solurilor dinEuropa pe scara 1 : 10,000.000 4) i apoi rectificatä in harta interna.tionalä pe scara 1 : 2,500.000 5)

Excursiune agricolä n Câmpia Dobrogei p. 73-T6. Bucuresti 1879.2) P. ENCULESCU : Zonele de vegetatie lemnoasä din Rornânia. Mem. Inst.

Geol. Vol. I. Bucuresti 1924.2) Harta solurilor din România Intocmitä de Sectiunea Agrogeologicä a Insti,

tutului Geologic pe baza ridicärilor fäcute de P. ENCULESCU, EM. PROTOPOPESCUPam i TEopop SAIDEL. Vechiul Regat sub conducerea lui GH. MURGOCI.

4) Die Ernährung der Pflantze. 156. 192T. Nr. 20 Jahr. XXIII.5) HERMANN STREMME Carte Internationale des Sols d'Europe, 1925-193T.

3)

si

r

www.dacoromanica.ro

TUPTUC

OLTENI TA

DV L i11:IEN

C/iL ZIRASIHARTA SOLURILOR

DIN

CADRILATER SAU DOBROGEA NOLA

20 30

INTOCMITÀ DE

PROF. P.ENCULESCU

Scam

MANGALIA

Aluvtum

So I brun de stepá uscateprov prtn regradare

p777A Cernonom castanntprey arm reqradere

K1

Cornonnm macaw

Cernenom degradat

Sol brun rascal de pádure

4C

0

C abla

Sol de padure podzold

lerra rossa veche. rendzmegrohatigUr. gistánct calcaroase

ffl Ljcovrqte

'Iga'S!riten e:r/nerala

Podzol de deprestune

Nistpurt marine

BALCIC

C.Caliacra

70NJ 11 A70.4itt.:----- ....1"'" ifit,

i' I 'A ' ''ibl '1MAAA ' Al- Ill

.._. I,/'s,4111101,. sl

ipi1/4 '1!)

Iii\.¡If1)1,iIINLi,1/4 Noiiiii: ogillli

00110.11

111i. 111110111111NT 4011111 \ 1 i'll 1'' 10 I + .I1P ;11101111 I ', 0111 \. 411 op, .,i 1 Ali I e I r. , il 1 1111 'Pit 11

iti INille. \ 'Mk41

1'V14A.

1 1

11111111111

/

,

itvi11410, ,11

r WIN1.,

0 40 SO Ion

.

A

IL]

iIi

e

/I.GIVegnaarki

www.dacoromanica.ro

- 214 -

Infre limp aceeasi hartä a mai fost reprodus i publicatä pe scara1 : 2,250.000 de General CONSTANTIN TEODORESCU in Atlasul Geo2grafic penfru sCoalele secundare. In ultimul limp Casa Pädurilor,având mare nevoe de aceastä hart i pe care nu si#o putea procurafärä a cere auforizatia Institutului Geologic, a reeditat#o pe scara1 : 1,500.000, introducând in ea si limitele zonelor i subzonelor devegetatie lemnoasä, care insä sunf gre$it puse.

Aceastä hartä a solurilor din Cadrilater, publicatä la diferite scäris'a completat in ultimul limp in ce priveste parteo sa de Räsärit (ju#detul Caliacra), prin rídicrile mai amänuntite fäcute in vara anului1929 pe socoteala Camerei de Agriculturä din Constanta de atred#1 Ing. I. BOTEZ, pe afunci student la Academia de Inalfe StudiiAgronomice din Bucuresti, care, studiind solul din regiunea Mangalia,sioa extins ridicärile si pe o micä suprafatä din coltul de Nord#Est aljudetului Caliacra.

Incepând din vara anului 1934 si continuând in 1935 si 1937,mpreunä cu asistentul meu, d#1Ing. agronom Dr. OPREA V. CRISTACHE,am fäcut ridicäri agrogeologice mai detailate aproape in tot cuprinsuljudetului Caliacra, ridicäri in curs de executare $i pe baza cärora s'aalcätuif harfa solurilor, care insoteste aceastä sumarä descriere i incare se pot vedea noik modificäri infroduse.

II. -Solurile din Cadrilater i ráspândirea lor geograficá.

Solul, acest material asa de complex, färä de care viata pe pä#mânt nu s'ar putea concepe, a rezultat din alto-area mecanicä, fizicä,chimica i biologicä a materiei anorganice a diferitelor roce, ca si a ma#feriei organice animale sau vegetale, alterare care s'a fäcut sub directainfluentä a climei regiunii. Clima a condus alterarea sau solificarea,frecându#o prin diferite stadii intermediare pänä la anumite stadii finalerelativ fixe, in care rämâne atâta limp cât $i clima nu se schimbä $icärora le corespund tot alâtea lipuri de soluri. In ce ptiveste procesulde solificare, dacä azi este pe deplin stabilit CA, sub influenta aceleia$iclime, pe diferite roce mai curând sau mai târziu se formeaz5 ace,las tip de sol, se stie de asemenea cä unele roce, prin alatuirea lormecanicä, prin compozitia lor chimicä etc., in mod local pot sä acacelereze procesul de alterare sau de solificare, dupä cum allele potsä#1 intärzie, asa c5 la un moment dat sä intâlnim .in cuprinsul ace#luias sol variatiuni locale datorife rocelor.

www.dacoromanica.ro

- 21.5 -

De asemenea este stabilit cä o sehimbare a climei air* dupäsine, mi curând sau mai târziu, o schimbare a solului prin,UrMare,si a vegetatiei spontane ce o suportä, fie ea lerboasä sau teinncrasä.Schimbarea "climei se poate face in sensul uriei märiri a umiditätijdinteo anumitä regiune, in care caz are loc un proces de degradavesau de podzolire pentru solul de pádure ; ori se face in sensul uneimicsoräri a.umiditf ii, când are loc un proces invers celui precedent,adicä de regradare sau de intinerire. ; -CI PI

, Variatiunile acestea ale climei rn limp si îh spatiu, cri( un caoacter mai mull sau mai putin local, atrag "dupä ele variatiuni itneoridestul de accentuate in cuprinsul aceluias tip de sol. Intinerirea soluluiîrz unele cazuri se mai peate face prin aportul continuu de materialsträin mai mull sau mai putin fin (pulberi).

Variatiuni locale ale solului mai pot fi determinate ' de reliefulchiar de microrelief, de felul expunerii fatä de soare, fatä de

vântul dominant, de stagnarea apei un timp mai lung sau mai scud.Numeroase sunt 5i cazurile când solul variaiä foarte mull din

cauza duratei diferite a procesului de solificare, cum sunt cazurile fa=furor solurilor care, distruse mai mult sell mai putin de Vint, dar maicu seamä de apa meteoricä ce se scurge, 'incep dela un limp a sereface.

Tinând seama de cele expuse mai sus, ne putem usor explicapentru ce in Cadrilater, a c5rui suprafatä este de peste 7780 kmp:,solul, care la prima vedere pare cá variaz5 putin, iii realitate aratä ovariatie mai mare, chiar cu mult mai mare de cum se vede pe hartaagrogeologia aläturatä, pe care, din cauza scärii reduse, nu s'au puotut indica de cât cele mai importante.

In cele ce urmeazä vom da o descriere cât mai succintä a tiopurilor mai importante de soluri din Cadrilater, iar pentru celelaltevom face numai o mentionare a existentei lor si a pärtilor pe care lestäpânesc.

Solul brun de siepä uscall Acest tip de sol se intainestein partea de Nord si Nord.Est a judetului Caliacra sub formä de micipetece inglobate in cernoziomul castaniu, in cernoziomul ciocolat, sauchiar la contact cu cernoziomul in diferite stadii de degradare. El s'aformat pe socoteala loessului si se recunoaste dupa urmätoarele caoradere morfologice mai importante :

.a) Culoarea sa este brunä deschis5 din cauza cantitätii mid dehumus complet saturat, care se acumuleazä in partea sa superioarä.

regii.mii,

'

Íe,

L

www.dacoromanica.ro

- -216 -

StrUctura acestui söl este in genere .gräuntoasä märuntá lasolul virgin care, din cauza slabei conipactifäli a gräuntelor, se striausor, devenind pulverulentä când solul este cultivat."

Urmärind in adâncime cele douä caractere morfologice amintitemai sus, se constatà cä, atât sub raportul culorii, cât si al structurii,trecerea se face pe nesimtite, culoarea devenind tot mai deschisä, iarstructura prin märirea gräuntelor preparä structura particulara alteratäa loessului din partea mai adâncä a acestui tip de sol.

c) Carbonatul de calciu in acest sol este asa de abundent, incat, In afaa. de partea diseminatä uniform in massa sa, o altä parteo gäsim acumulatä sub formä de eflorescente, adieä de firisoare albematasoase având infätisarea unor mucegaiuri, care Insä fac eferves.centä cu acizii. Aceste eflorescente incep a se aräta cam pela adânicimea de 15 cm. sub suprafatä, flind la inceput rare, apoi mai abun .dente in adâncime si, atingând un maximum, continua' apoi sä se im .putineze pâtiä ce dispar cu totul la nivelul sau putin mai jos de ni.velul primelor concretiuni. In partea mai adânc5 a solului carbonatulde calciu se mai gäseste acumulat din loc in loc sub formä de micipete albe cu contur neregulat si de concretiuni calcaroase sau mar.noase. Aceste trei feluri de acumuläri ale carbonatului de calciu s'auformat pe socoteala micii cantitäti din aceastä substantä spälatä deapa meteoricä si apoi redepusä. Dintre aceste acumuläri, primeleau rezultat din solutiuni cu mers ascendent (prin proces de 6uvioonare), iar cele de al doilea din solutiuni cu mers descendent (procesde iluvionare), depunându.se in sol acolo unde au gäsit conditiuni priselnice pentru aceasta. Desi o parte din carbematul de calciu a fostspälatä de apa meteoricä, solul face efervescentä cu acizii dela supra .

iar reactiunea sa este puternic alcalinä.d) Din cauza slabei levigäri sau iluvionäri a säru.rilor mai usor

solubile si in special a carbonatului de calciu, procesul invers, adicäde ridicare prin capilaritate a solutiunilor sau de eluvionare, fiindpredominant,- In profilul acestui sol cele trei orizonturi (A, B i C),care in mod obisnuit se intâlnesc la solurile mai avansate in procesude solificare i in care se acumuleaza diferitele substante rezultate dinalterarea materiei anorganice sau organice, lipsesc, fiind contopiteinteun singur orizont comun sau mixt, sub care urmeaz5 orizontul Dsau roca mutnä. In acest orizont mixt humusul, impreunä cu hidrosxizii de fer, alurniniu i mangan, cu argila i silicea, legate prin car.bonatul de calciu, -constitue un complex coloidal care, in cazul soo

fatg,

b)

-

www.dacoromanica.ro

217

lului brun de stepä uscatä, din cauza umiditätii reduse, nu a suferifnici un deranjament.

e) Lungimea profilului acestui sol este relativ mica, ea fiindmarcatä de ultimele acumuläri de carbonat de calciu care se infainescscoborand in adancime.

Fapful c acesf tip de sol se intálneste, in genere, ca pefecemici inglobate in solurile mai inaintate in procesul de solificare, nearata ca existenta sa este legata de cauze locale. Pentru aceasta pie:deaza si unele dintre caracterele lui speciale, cum sunt : culoarea cevamai inchisä ca la cel tipic, o argilozitate mai mare sub adancimeade 15 cm., eflorescentele i vinisoarele albe de calcar care se aratadela o prea mica adancime sau chiar dela suprafatä ; toate acesteane dovedesc cá solul acesta a provenit din intinerirea sau regradareaunbi fip mai evoluat, probabil a unui vechiu cernoziom ciocolat, tipin care el este adesea chiar azi inglobat.

2. Cernoziomul castaniu. Tot sub forma de petece, insä maiintinse si mai numeroase, se intalneste cernoziomul castaniu in parteade Nord a judetului Caliacra, unde alterneaza cu, petece'de cernoziomciocolat, ca i in partea sa de Nord:Esf, unde trece, spre Sud, la cep.noziom degradat. Format pe socoteala loesslui in conditiuni de umi=dilate mai mare, cernoziomul castaniu prezinta urmatoarele caracferepe baza drora se poate usor recunoaste :

a) Culoarea bruna mai inchisa este legatä de o cantitate maimare de humus complet saturat, care se acumuleaza in partea sasuperioara, cu o slabä nuantä roscata, datoritä unei mici cantitäti dehidioxid de fer legat in complexul coloidal.

b) Structura cernoziomului castaniu virgin este tot grauntoasä,insa cu grauntele ceva mai mari ca la tipul precedent, mai compactesi se pulverizeaza mai greu prin 1ucrärile agricole. At& in ceveste culoarea cat i structura, tranzitia in adancime se face pe ne,simtite.

c) Levigarea särurilor solubile i, in special, a carbonatului decalciu este mai pronuntatä, ceeace face ca acest sol sä facä efer0vescenta cu acizii Incepand dela o adâncime medie de 25-35 cm.sub suprafata ; iar reactiunea sa, incä alcalinä, indicä o reducere.

d) Cantitatea mai mare de carbonat de calciu spalat face ca,sub adancimea limitei eferevescentei, sä intalnim aceastä substantäacumulatä sub forma de eflorescente, iar mai in adâncime sub formade pete si de concretiuni. Toate aceste acumuläri, unele depuse din

pria

- -

.

www.dacoromanica.ro

:solutiuni cu mers ascendent (eflorescentelej, altele din solutiuni cu mersdescendent (petele i concrefiunile), sun! in genere mai abundenfe la'acest tip de sol cala cel precedent, iat pdfele si concretiunile ceva.mai mari.

e) Tot in legäturä cu spälarea mai intensä a carbonatului de-calciu, in profilul cernoziomului castaniu se diferentiazä in parte oriozontul A, a anti grosime corespunde pärtii din care s'a spälat taltcarul, orizont in care se acurnuleaz5 humusul legat in complex.Partea inferioarä a orizontului A este unifi cu celelalte douä, B i C,,intr'un brizont comun sau mixt.

Lungimea profilului, care este dete;minatä de aclâncimea ult,timelor acumuläri de calcar (concretiuni) si de unde se continua- inadäncime orizontul D sau roca rnumä, esfe si ea mai mare ca latipul de sol precedent.

Situatia petecelor de cernoziom castaniu, unele interpuse Wirepefece de cernoziom ciocolat, allele frecând la cernoziomul in diferitestadii de degradare i in regiuni cu o vegetatie lemnoasä abundentäde subarbusti adunati in numeroase stufisuri si märkinisuri, de ar..busfi i chiar de arbori räzleti, in special peri pädureti (Pyrus corn.munis L.), care ne infätiseazä intinderea de altädatä a pädurilor, dincare azi numai pe alocurea se mai pästreazá mici petece, ne dove'deste cä avem de a face nu cu un cernoziom castaniu fipic, ci cuunul provenit din regradarea unui vechiu cernoziom, chiar degradat.

Despre aces! proces de intinerire localä sau de regradare ne maivorbesc unele dinfre caracterele morfologice cum suni : culoarea cevamai inchisä a solului la suprafatä, structura sa cu gräunte mai mari,dar mai ales argilozitatea mare si culoarea brunä-Toscatä a materia0lului dela adâncimea de sub 25 cm. Deasemenea, faptul cä in oritzontul A, diferentiat prin spälarea calcarului, gäsim astäzi vinisoare albe

rari eflorescente recent formate si adunate in mici grupe pe peretiicräpäturilor sau in goluri chiar deasupra limitei efervescentei si caresingure- fac efervescentä, restul materialului fiind lipsit de calcar,foate aceste caractere ne aratä a a avut loc, i poate se continuäazi, procesul de regradare a unor soluri vechi mai puternic solificate.

3. Cernoziomul ciocolat. Tot in partea de Nord a judetului Catliacra se intâlneste cernoziomul ciocolat sub formä de petece mai madsau mai mici, sau sub forma de fäsii care, mult alungite dupä directtia NordvesitSudest sau Nordest,Sudvest, pätrund adânc in cernoziomuldegradat. Acest tip de sol, format pe socoteala loessului, are de cele

2113

f)

si

,

-

.

-si

www.dacoromanica.ro

- 219 -

mai muIte ori un contaef nomal, fiind interpus intre cernoziomul cas.aniu i Cel degradat i numai rareori vine in contact cu solul brunde stepä. Format in conditiuni de umiditate si mai prielnice pentruiolificare, el preziritä urmätoarele caractere morfologice :

a) Culoarea mai inchisä ca la cele douä lipuri precedente sedatoresté unei mai mari canfitäti de 'humus saturat, acumulat in partea

'sa superioarä (Oriiontul A) i intrând in alcätuirea complexului co.loidal ; iar nuanta slab roscatä se atribue hidroxidului de fer din corn:

mascat in parte de humus..b) Structura la cernoziomul ciocolat virgin este gräuntoas ä. fig

picä, cu gräunte de märime mijlocie i destul .de compacte, din carecauza ele se sfärâmä mai greu prin lucrärile agricole.

Tranzitia in adâncime, in ce priveste culoarea ca si structura, seface si la acest tip de sol pe nesimtite.

c) Levigarea särurilor solubile i, in special, a carbonatului decalciu, la cernoziomul ciocolat este si mai intensä i pe-o grosime maimare, asa cä el incepe sä fad efervescentä cu acizii dela o adâncimemedie de 50-60 cm. 0 parte din carbonatul de calciu, spälatsau levigat de apa meteoricä, s'a depus sub forma de eflorescente,care incep a se aräta cu putin mai jos de limita efervescentei, avândaceeas dispersiune in profilul solului i fiind efectul aceluias procesde eluvionare (de ridicare) a solutiunilor i apoi de depunere, ca i lasolurile precedente. 0 altä parfe a carbonalului de calciu s'a depusmai in adâncime sub forrnä de pete, de concretiuni i chiar de vini.soare albe calcaroase. Dintre aceste acurnuläri, petele i concretiunilein profilul cernoziomului ciocolat sunt mai abundente si mai mari.

d) De si carbonatul de calciu este mai bine spälat, solul are incáo reactiune slab alcalinä, iar complexul coloidal aratä un slab inceputde desfacere. Din acest complex pleacä, cu apa meteoricä infihratä,o cantitate micä de argilä si de hidroxizi de fer, aluminiu si de man.gan, cari se acumuleaz5 la baza orizontului A, adica intr'un al doileaorizont din profil care, abia schitat, are grosimea Medie in jurul a25 cm.

Din cele expuse mai sus rezultä c, in profilul cernoziomuluiciocolat, sunt complet diferentiate orizontul A, in care se acumuleazAhumusul, orizontul B abia- schifat i orizontul C in care se acumuoleaa calcarul.

e) Lungimea profilului, arätatä de ultimele acumuläri de carbo,nat de calciu, este mai mare ca la tipul precedent.

131ex,

r

www.dacoromanica.ro

- 220 -

In afarä de cernoziomul Epic, in Cadrilater, si mai ales in par=tea dela Nord=Vest de Bazargic, se mai intâlnesc petece de un cep=noziom ciocolat care, situat in regiuni cii o abundentä vegetatie lem=noasä, arbori izolati si petece de päduri, se pare c5 a provenit dinintinerirea sau regradarea unor vechi cernoziomuri degradate. Despreacest proces de intinerire ne vorbesc : grosimea mai mare ca de obi=ceiu a órizontului B, argilozitatea de asemenea mare, apoi culoareabrunä=roscatä a materialului din acest orizont, precum i tendinta des=tul de manifestä a structurii sale spre cea nuciformä. La aceste cm=noziomuri provenite din regradare se poate vedea cum carbonatul decalciu in solutie, ridicat recent piin capilaritate din orizontul C, s'adepus ca eflorescente sau vinisoare in materialul mai argilos i roscatdela baza orizontului B, dealungul cräpäturilor si in diferitele goluri, peo grosime de 10-15 cm. si chiar mai mult deasupra limitei eflo=

rescentei, in care parte numai aceste noi acumuläri de calcar fac efersvescentä cu acizii.

4. Cernoziomul degradai. Tipul acesta de sol acopere o mareparte din suprafata Cadrilaterului sau a Dobrogei Noi, cu deosebirein judetul Caliacra. In judetul Dutostor el apare in partea sa sudicäsub forma unui petec nu prea mare, care se continuä peste granitä,apoi ca douä prelungiri dealungul Dunärei. Una dintre acestea inain=teaza din Dobrogea Veche in spre Vest-Sudvest pâtiä" mai la Apusde Silistra ; cealaltä inainteazä din Bulgaria in spre Norclvesf pänäcam la jumätatea distantei dintre Turtucaia i Silistra.

Cernoziomul in diferite stadii de degradare caracterizeazä ante=stepa sau stepa cu päduri si s'a format in genere pe socoteala loes=sului in conditiuni de umiditate mai mare. Dupg cum alterarea roceis'a fäcul in conditiuni de umiditate mai mare sau mai redusä chiarin cuprinsul antestepei, cernoziomul a suferit o degradare mai puter=nicä, caracterele sale morfologice apropiindu=1 de solul de pädure, saua suferit o degradare slabä sau prea slabä i, in acest caz, se apropieprin caracterele sale morfologice de cernoziomul ciocolat, din degra=darea cäruia a provenit. Lire aceste douä extreme se gäsesc nume=roase stadii intermediare de degradare. Dintre stadiile intermediare,dad se considerä acela in care degradarea nu este nici prea slabä,dar nici prea puternic5, se pot vedea in profilul säu urmätoarele ea=radere morfologice, care ne ajutä la recunoasterea acestui tip de solpe teren :

www.dacoromanica.ro

221 -

a) 0 cantitate si mai mare de humus incä safurat, acumulafä(in orizontul A, face ca cernoziomul degradat sä aiba o culoare maiinchisä ca la toate celelalte tipuri de soluri din step5. In adâncimeculoarea neagrä dela suprafatä se deschide freptat i asffel, pe nesimotite, frece la cea galben.roscatä a materialului din orizonful B; iar a.ceasta frece brusc la cea albicioasä, albicioasä murdarA sau albicioasäroscatä a loessului alterat din orizontul C.

b) Structura in orizontul A al cernoziomului degradat virgin estegräuntoasä, cu gräunte mai mari ca la celelalte fipuri de soluri for.'mate pe aceeas rocä, aded pe loess. In acdas limp gräuntele sunkmai compacte, din care cauz5 ele se sfärämä cu greu in lucrärileagricole. Urrnärind in adâncime structura cernoziomului cu degradaremijlocie, se poate vedea cum gräuntele se märesc incetul cu inceful

pe nebägate de seamä, se trece la structura aproape nuciformä dinorizontul B; §i tot pe nebägate de seamä, aceasta din tirmä frece lastructura loessului alterat din orizontui C.

c) Levigarea mai puternid si mai completä a särurilor solu.bile si, in special, a carbonafului de caldu face ca cernoziomul instadiul de degradare Medie sä facä efervescentä dela adâncimea de0.90 -1 m, iar reactiunea sa sä fie neutralä. Calcarul, spälat in can.fitate i pe grosime mai mare, a fosf transportat in stele de solutiede apa meleorid infiltratä i apoi depus in orizontul C, sub formäde eflorescente încä destul de abundente, de numeroase vinisoare albeanastomozate intre ele, de pete si de concretiuni, acestea din urmablind mai numeroase si mai mari ca la celelalte tipuri de soluri des.crise. Tot din cauza urniditätii mai mari, complexul coloidal sufereo desfacere ceva mai pronuntatä, asa ca. din el plead argila i hidro.xizii de fer, aluminiu si mangan cari, fransportati in jos de apateoricä, se depun in orizonful B, druia fi imprimä o argilozifate maimare 5i o culoare mai intensä si mai uniform.roscatä sau galbenl.roscatä.

d) Diferentiarea celor frei orizonturi se mentine si se comple.fe, azä prin ingrosarea orizontului B, care se face pe socoteala celuice.i urmeazä in adâncime (orizontul C), atunci când cernoziomul de.iradat e fn evolutie.

e) Lungimea profilului intrece pe a celorlalte lipuri de soluri for:mate pe socoteala aceleeasi roce, loessul.

5, Solid brun,roxal de pádure. In judetul Durosfor solulrbscat de pädure acopere o suprafatä destul de infinsä, pe când

me.

brut,.

si,

fn

www.dacoromanica.ro

- 222

liacrA el -se intMneste mai ales in regiunea väii. Batoya, de undeinainteazä in spre Vest panä dincolo de calea feratä Bazargic-Varna..

- Solul de. pädure din aceastä 'parte a Cadrilalerului aratä un in.ceput de podzolire, pe alocurea. destul de evidentä. Ace las tip de _sola mai fost semnalat si in partea de Apus a judetului Caliacra, undeapare ca un petec destul de intins si care repreziniä extremitatea uneiprelungiri in spre Sudest a solului brun=roscat de pädure din judefulDurostor.

Solul brunroscat de pädure s'a format mai ales pe socotealaloessului.; numai in partea Deli.Ormanului dinspre granifa bulgarä,ca si Iii regiunea väii Batova, el s'a format pe socoteala unor lehmuri,nisipuri si altor roce situate in pärfile Cadrilaterului cu Gea mai mareumiditate, media anualä a precipitafiunilor fiind de 600, sau peste.600 mm.

Sub influenfa umiditätii mai mari, ca si a variatiei rocelor mume,solul brun=roscat de pädure prezintä nrmätoarele caractere morfologicemai importante :

a) Culoarea acestui tip de sol la suprafatä, dupä cum insusinumele aratä, este brunä=roscatä. Culoarea brunä mai deschisä ca acernoziomului degradat se datoreste faptului cä, odatä cu completaspälare a carbonatului de calciu, humusul, care la aCest sol este neosaturat, iese in parte din complexul coloidal, fiind spälat in fos deapa meteoricä, deci se pierde o parte din humus. Ca priveste nuantaroscatä, ea se datoreste bidroxidului de fer care mai rämâne in comoplex. Aceeasi nuantä roscatä slabä o prezintä i cernoziomul casianiutipic cu care s'ar putea confunda la prima vedere. Ea dispare insä lacernoziomul ciocolat si mai ales la cd degradat, soluri la care hidromxidul de fer este mascat de cantitatea tot mai mare de humus ce seacumuleaz5 in orizontul lor A si reapare la solul brun=roscat de pä .dure, odatä cu spälarea partialä a humusului.

Tranzitia in adâncime, sub raporlul culoarei, se face ca i lacelelalte tipuri de soluri, pe nesimfite, dela orizontul A la B ; esteinsä foarte transantä dela B. la Ç.

b) Structura solului virgin brun.roscat de pädure este. gram:toasä la suprafarä, cu gräunte ceva mai mici i mai putin compacteca la cernoziomul degradat. In adâncime gräuntele se märesc treptat,asa ca pe nesimfite se trece la structura zisä nuciformä a materiguluidin orizonful B. De multe ori bucätile nuciforme dela baza orizonfului.

Ca

-

.

www.dacoromanica.ro

-241-B. se unesc Mire ele sub forma unor mici coloaner prin intermediulcarora se. trece la structura tipi tä. a loessului alterat din orizontul- C.

' c). Starea de levigare a särurilor solubile 5i Mai ales a carbo.natului, de. calciu este si mai completa, ea facanduose pe o grosime,mai, mare ca la tipul precedent, din care cauza efervescenta cu aciziiincepe la o adancime care, clupi natura rocelor pe care s'a formatsolul, depaseste mai mull sau mai putin un metru. Carbonatul decalciu, spalat de apa meteoricä in jos, se localizeaza in orizontul Csub forma de vinisoare albe calcaroase care, anastomozanduose intreele, formeaza o retea deasä. In afara de acestea, calcarul mai esteacumulat sub forma de pete si mai ales de concretiuni care, la solul.brunoroscat de pädure, sunt mai numeroase si mai mari ca la toatecelelalte fipuri de soluri. In ce priveste eflorescenta, ea lipseste cu'tofu! din profilul solului brun.roscat de pädure tipic. Aceastä lipsadenotä cä, din cauza umiditätii mai mari, la acest tip de sol nu maiare loc procesul de ridicare prin capilaritate a solutiunilor sau de eluovionare, ci numal cel de spälare sau de iluvionare.

In legatura cu spälarea si mai intensä a carbonatului de calciu,solul are o reactiune neutralä sau chiar slab acidä, iar complexul cooloidal sufere o desfacere si mai pronuntata, ceea ce permite ca apade infiltratie sä ia din el o parte din humusul nesaturat, o parte dinargilä si din hidroxizii de fer, aluminiu i mangan, cari se acumu.leaza in orizontul B, druia ii imprima cane partea inferioarä o cuoloare brunä=roscatä, sau chiar rosie, rosieogalbue. Tot acumularii aocestor substante se daioreste argilozitatea si compactitatea mare a maoterialului din orizontul B, ca. §i structura nuciformä ce=i este caracoteristica.

Uneori in orizontul B al solului brunoroscat de pädure se in.talnesc, pe peretii crapaturilor, mici pete de culoare brunäonegricioasä

cu contur neregulat, zise pete dendriforme, alcätuite dintr'un amestecde substante luate de apä din complexul coloidal.

d) Diferentierea celor trei orizonturi este completä, fiecare dintre`ele avand grosirnea reclamatä de clima.

e) Lungimea proalului solului brunoroscaf de padure este maimare ca la celelalte tipuri de soluri descrise. Cum insä solul de paodure s'a format nu numai pe socoteala loessului, ci í pe a altor rocemai compacie sau mai poroase ca loessul, lungimea profilului variaza,ea find mai mica pe rocele mai putin poroase ca loessul si mai marecand.solul s'.a format pe roce mai poroase. Aceastä lungime a pro.

,

si

www.dacoromanica.ro

-- 224

filului, desi variazd cu natura rocei, raportatä insä la aceeasi rod, in=frece pe a tuf uror celorlalte tipuri de soluri descrise mai sus.

6) Solul de pádure podzolit. Dupa cum am amintit mai sus,pe inältimile dela Sud de valea Batovei se intâlneste un sol de p5duremai mull sau mai putin podzolit care, trecând i in Bulgaria, se con:finuä in spre Vest pnä dincolo de calea feratä Bazargic- Varna. Acelassol se intâlneste probabil i in partea de Sud a Deli=Ormanului, con:linuanduase in Bulgaria unde, intre localitätile Bestepe i Djivel, nuprea departe de granita noasträ, este mentionatá existenta fagului, esentäcare la noi inträ in alcätuirea pädurilor din regiunea väii Balova si aafluentilor säi.

Tipul acesta de sol acopere partea cea mai umedä din Cadrialater i, in legAturä cu aceasta, prezintä caractere morfologice oarecumdeosebite de ale solului brunaroscat de päclure, pe care le vom schitape scurf in cele ce urmeazä :

Spálarea pânä la o adâncime si mai mare si in acelas limp comaplea' a carbonatului de calciu, face cu solul acesta sä aibä o reacafune acidä si a provocat o desfacere mai pronuntatä a complexuluicoloidal. Din acest complex a fost scoasä i antrenatä de apa mete:orica infiltratä o cantitate mai mare din diferitele substante ce4 Adatuesc si care s'au acumulat in orizontul B, cäruia i=au accentual caaracterele descrise la solul brunaroscat de pädure. Ca urmare a acestuifapt, solul se prezintá cu o culoare cenusie la suprafatä, iar in oriazontul B al solului de pädure podzolit, mai ales dire partea sa su=perioarä, in afar5 de petele dendriforme despre care am fäcut men:tiune la lipul precedent, se mai gäsesc, uneori, la solurile de päduremai puternic podzolite, mici concretiuni mai mull sau mai putin roatunde, alcAtuite din àceleasi substante ale complexului coloidal ca i peatele si care sunt cunoscute de popor sub numele de alice de pämânt",iar in stiintä de bobovine".

Toate celelalte caractere cum sunt : structura, franzifiA, starea delevigare a särurilor mai solubile si mai ales a carbonatului de calciu

acumulärile lui, lungimea profilului etc., se mentin ca la solul brunaroscat de pädure, insä impinse mai departe, corespunzând stadiuluimai inaintat de solificare a rocelor.

In afarä de tipurile de soluri descrise mai sus, Cadrilaterul estesträbätut destul de des, si mai ales dupä directia Suclallord, de fäsiimai inguste sau mai largi i cu contur neregulat (ce corespund väilormai adânci säpate in calcare tertiare sau mezozoice), alcAtuite dinteun

www.dacoromanica.ro

- 225 -,

complex de soluri, care apar ca petece de marimi si forme foarte di=ferite sau ca fälii. Astfel, in afarä de stâncile de calcar sculptate indiferite chipuri de urgia vremurilor ii de ingrämädirile de sfarämaturi(grohotisuri) dela baza for sau depe fundul Väilor, pe suprafata nere=gulata a calcarelor se asterne, pe o grosime variabila insä nu prea mare,un sol pulverulent, de culoare brunä=roscata sau chiar rosie si'n acärui massä se intâlnesc foarte multe fragmente de diferite märimi decalcar. Acest sol este o veche terra.rossa care, asternutä pe suprafatacalcarelor de care este strâns kgatä, le urmäreste relieful preloessian,aparând la zi oriunde apare roca mumä. Aceastä veche terra=rossa seiveste nu numai in malurile vailor, ci chiar sus pe platou acolo unde,loessul lipsind, calcarul iese la zi. Cazul acesta din urma se vede inlungul tärmului Marii, unde terra=rossa, sub forma unei fäsii continuicu maximum de lärgime in regiunea Ca pului Caliacra, se intinde delaSabla pârta In valea Batovei ca si in lungul acesteia.

In unele pärti, peste terra=rossa si la baza loessului apare un solnegru, cu structura gräuntoasa mare, care face efervescenta si confinefragmente de calcar. Acest tip de sol, legat si el de prezenta calca=rului, este o rendzinä veche, preloessianä. Raspandirea geograficä aacestei rendzine este grea de precizat ; deaceea nici nu s'a putut se=para pe harta agrogeologica.

Pe fundul vailor putin adânci säpate in loess, pe socoteala ma=terialului coluvial cärat depe coaste si apoi depus de apa meteoricä, inlegaturä cu o umiditate mai mare, se intâlnesc fasii inguste de cerno=ziom in diferite stadii de degradare, chiar inguste fäsii de sol de pä=dure, care de asemenea nu s'au putut indica pe hartä.

La Nord ca si la Sud de soseaua BazargicsBalcic si in alteparti, s'au semnalat depresiuni, unele destul 'de intinse, al caror fundeste acoperit pentru un timp oarecare de apä, mai ales primävara sidupa ploi mari. In legatura cu aceastä mare umiditate localä s'a for=mat pe socoteala loessului un sol special, care este podzolul de de,presiune.

La Est de localitatea Harman de pe linia ferata Bazargic=NegruVodä, existä o Intinsä depresiune presäratä de nenumärate coscove sa=pate inteun sol argilos cu o culoare negriciosä=cenusie care, dupä ve=getatia sa spontanä, apartine unui sol de saratura mica. Aceeasi sa=ratura mica continentalä se mai intalneste, ca petece cu.totul neinsem=nate, pe luncile din jurul lacurilor Oltina si Gárlita.

In ce priveste säratura marina, ea a fost semnalatä pe pragul ceAnalele Dobrogei 15

www.dacoromanica.ro

- 226 -

separà Marea de lacul Banta li i in jurul lui, apoi in jurul unui miclac särat dela Est de $abla.

In jurul lacurilor Badali, Safälm4, *abla, in partea de jos avii Batova, ca §i pe luncile mai largi ale väilor sträbätute de cursuride al:4 permanente din regiunea Bazargicului, precum i la Est sauVest de aceastä localifate, se infälnesc petece mai mari sau mai micide läcovi0e, mai mull sau mai pufin caracteristice, folosife pentru cul=tura zarzavaturilor. Ace la§ sol a mai fost semnalat in pädile mlä§tionoase din lunca Dunärei dela Vest de Túducaia, intre Garvän §i Po .pina, intre Srebärna i Silistra, ca i in jurul tuturor lacurilor formatela deschiderea väilor cu apä in aceastä lund.

Nisipul conchilifer marin, pufin särat §i ingrämädit sub forma'de mici dune enobile, se infalne* la marginea Märii intre Räcari

Carapcea, infre Satâlmâ i farul Sabla *i la deschiderea väii Batova..In fine, enumerarea solurilor din Cadrilater sau Dobrogea Nouä

se complefeaz5 cu aluviunile noi mai argiloase sau mai nisipoasecare acopere suprafefe mari pe lunca din dreapta Dunärei.

si

si

oe .... 17. .

www.dacoromanica.ro

BIOGEOGRAFIA MARI1 NEGREde C. MOTA$ .

Profesor de Zoologie la Universitalea din IasiDirector al Statiei Zoologice maritime Regele Ferdinand I"

dela Agigea

I. ISTORICUL CERCETARILOR $1 EXPLORATIILORIN M. NEAGRA

Pentru a intelege repartitia organismelor in M. Neagrä, estenecesar sä cunoastem mai intäi distributia factorilor hidrologici inaceastä mare, precum si trecutul ei geologic. In acest articol vomschita doar hidrologia Märii Negre i vom aminti in linii mari istoriasa geologicä. Apoi vorn da o diviziune bionomicä a märii in general

vorn analiza compozitia faunei in special.Un istoric complet al cercetärilor fäcute asupra hidrografiei si

hidrobiologiei Märii Negre ar depäsi cadrul limitat al acestui articol,mai mult de compilatie. Ne márginirn deci, in aceastä privintä, atrimite cetitorul la lucrarea din 1899 a lui N. KAULBARS §i la cearecentä, din 1922 a lui K. KISSELEWITSCH 2), in care se gäseste oenumerare a tuturor lucrärilor i exploratiilor fkute in M. Neagräsi M. Azov dela 1696-1922.

Dela aceastä datä incoace au apärut numeroase alte lucräri rusesti, iar dela 1926 a inceput sä publice rezultatele cercetärilor salela litoralul românesc al M. Negre prof. I. BORCEÄ.

Insirarea acestor lucrki ar ocupa ins5 un loc prea mare.Totusi, gäsim necesar s at-M.4m aici care au fost principalele

expeditii stiintifice fkute in M. Neagrä de cercetätorii rusi 3) si deprof. I. Borcea.

In 1890 au intreprins exploratii stiintifice metodice J. B. SPINDLER §i F.WRANGEL ca vasul Cernomorer. La aceast5 expeditie au participat geologul N. I.ANDRussour i zoologul A. OsTRownovy. AceastA expeditie a studiat relieful fun.

1) N. KAULBARs : Aperçu des travaux géographiques en Russie (Sociélé intopériale russe de Géographie, St. Petersbourg 1899, pag. 99-104 si härtile delapag. 258, 262 si 263).

') K. KISSELENATITSCH : Jizn iujno,russkih morei (La vie dans les mers mériodonates de la Russie) in Rybnoje Chosiaisivo I, Moskau, 1922, pag. 1-33.

Vezi in aceast5 privint5 si N. ANDROUSSOW : La Mer Noire, St. Petersbourg189T si Annales de Géographie, XXXVI.e année, No. 203, 192T, p. 385-400.

1)

si

.

D

www.dacoromanica.ro

- 228 -

dului M. Negre si a arätat distributia salinitätii i temperaturii in M. Neagrä, des.coperind prezenta gazului oträvitor H2 S in straturile adânci ale märii.

In 1891 a urmat o altä expeditie sub conducerea lui SPINDLER Si a lui

WRANGEL cu vasele Dotter i Zaporojet", la care au luat parte LEBEDINTzEw,PAPRUJENKO, OSTROUMOW, MARKOWNIKOW i ZELINSKY. In aceasta a 2.a expeditie s'aucompletat rezultatele obtinute in prima.

In anul urmator, 1892, A. Os-moll/Amy interprinde exploratiuni in apropiereaBosforului, recoltând material important pentru problema imigratiei formelor medite.raneene in M. Neagrä.

In 1894 geologul N. ANDRussovr, impreunä CU SPINDLER, WARNEK, OSTROU.

MOW, Si LEBEDINTZEW, organizeaz5 o expeditie in M. Marmara cu vasul turcescSeleanik". Intre altele, exploratiik fäcute au dus la concluzia cä majoritaka formelorzise ccltice, care au imigrat in M. Mediteranä din partea septentrionalä a Oc. Atlantic,din M. Nordului i din M. Baltidä, s'ar cantona in partea nordicä a Mediteranei siin Marea Marmara. ANDRUSSOW a gäsit in aceastä mare forme fosile de Dreissensiacare se aflä si'n M. Neagrä, dar sunt vii in Caspica.

In 1895 s'a organizat expeditia vasului Atmanai" in M. Azov la carea participat OsTRouhtour, studiindu-se pestii i pescuitul.

In 1900 N. BORODIN Si S. ZERNOW fac o nouä expeditie in M. Azovuluipentru studii ichliologice i pentru cercetarea planctonului.

Intre 1894-1915 sunt organizate diverse expeditii in M. Caspic5 si'n deltafluviului Volga, fie de cätre cercetätori Ca ANDRUSSOW, MAXIMOWITSCH, SPINDLER,

OSTROUMOW, LEBEDINTZEW, KNIPOWITSCH, BOROD1N, SUVAROW, ARNOLD etc., fie deMin. Agriculturii din Rusia.

Räzboiul intervenind, exploratiile au fost impiedecate pinä la 1923. Deci ter-cetärile in M. Neagrä au fosf intrerupfe timp de 30 ani, dela 1891-1922.

Rezultatele acestor exploratii foarte importante pentru studiuloceanografic al M. Negre - au condus, dupä W. N. NIKITIN 1),atât la stabilirea adâncimii M. Negre cât si la :

a) Cunoasterea peniru prima dal:4 a dislribuliei verlicale aiemperaiurii ; b) a salinifälii ; c) a densiiNii §i d) a exisienlei unei

considerabile de H2S dela 183 m. in jos.Sub adâncimea de 183 rn. cercetärile arátase cä nu mai existä

nici un organism viu bentonic sau pelagic, cu exceptia bacteriilorcare reduc sulfatii. In Marea Neagrä organismele afarä de acestebacterii sunt cantonate inteo peliculä foarte subtire de apä ce seaflä la suprafatä.

Descoperirea accestor conditii hidrografice atât de caracteristicepentru M. Neagrä, precum i stabilirea distributiei vietii In aceastä

1) W. N. NIKITIN. Die untere Planktongrenze und deren Verteilung imSchwarzen Meer. Intern. Revue der gesarnlen Hydrobiol. u. Hydrogr. Bd. 25,H. 1-2, 1931, pg. 102-130, 1 hartä si 4 tab.

canlitNi

-

--

www.dacoromanica.ro

- 229 -

mare sunf datorite expedifiilor oceanografice organizafe de cercefäforiirusi panä la 1892.

Abia in 1923, Serviciul hidrografic al Matinei ruse, in colaborare cu &a/labiologica dela Sevaslopol, au elaborat un plan melodic de lucru, reluând astfel ex.ploratiile hidrografice Incepute la 1890-1891.

Scopul era sä se exploreze M. Neagrä de patru ori pe an (Februarie, Mai,August si Noembrie) in lunpl rneridianului dela punctul cel mai sudic al Crimeei[Ana la Coasta Anatoliei.

Cercetärile au inceput sub conducerea lui E. F. SKwowrzoFF si a lui W. N.NIKITIN. In anui urnialor, 1924, incep expeditii vara (Iunie i Iu lie), sub directia luiI. N. SCHOKALSKY.

Pânä la 1928 s'au fäcut In total 16 expeditii periodice si 4 expeditii de varä.Cu prilejul acestor croaziere s'a explorat M. Neagrä pe o suprafatä conside.

rabila dela S. Crimeei spre W. (coasta României si a Bulgariei), spre S. (coastaAnatoliei) i spre E. (coasta Caucazului).

Dupä NIKITIN, s'a adunat un material hidrologic foarte bogat, dintr'un numärenorm de statiuni (peste 600), ale cäror pozitii au fost riguros determinate, fäcându.se,de câte ori a fost posibil, observatii astronomice.

Fiecare statiune comportä un sondaj, o prizä de fund, determinarea tempera.turii, salinitätii, densitätii, cantitatea de 02 disolvit, cantitatea de H2 S, determinareapHoului, determinarea culorii, a transparentei apei i observatii biologice.

Personalul care a luat parte la aceste expeditii se compunea din M. MALT.CHEWSKY, N. KONDY'REFF Si DANILTCHENKO (chimisli), L. ROUDOVIZ (hidrolog) ; M.NIKITIN (hidrolog i chimist), E SKWORTZOW (hidrolog i astronom), A. Socoww,D. IVANOW (hidrologi), W. NIKITIN (biolog), directorul Statiei biologice dela Sevas.topol si N. PICHIGRIN (b:olog i chimist).

Tot In aceiasi ani - sub conducerea lui N. M. KNIPOWITSCH - au Inceputcercetäri in M. Azovului i In M. Neagrä, in special, cu vasele Bezstrasnâi"Suchum". In M. Neagrä cercetärile lui KNIPOWITSCH s'au cantonal In regiunea deN. E. si au durat pâttä la 192T. Tot astfel exploratiile expeditiei daneze ale vasuluiThor" s'au märginit la gurile Bosforului.

Rezultatele cercetärilor rusesti au fäcut obiectul unor comunicki sau memoriipublicate in revistele rusesti sau streine de autori ca SCHOKALSKY, NIKrrIN, KNIP00WITSCH Si altii.

Paralel s'au fâcut i studii asupra bacteriilor M. Negre de catre B. L.ISSATSCHENKO, directorul Grädinei botanice din Odessa si colaboratoarele sale A. A.EGOROWA, A. G. SALIMOWSKAJA, R. K. MUTAFOWA Si N. B. NETSCHAJEWA.

Flora algologic5 si repartitia ei In M. Neagrä precum i in M. Azovului a foststudiatä de N. N. WORONICHIN, L. I. WOLKOW, N. MOROSOWA.WODJANITZKAJAetc. (v. Knipowitsch 1933 p. 259).

Cercetäri române§fi.

Cercefärile fäcute de Români in M. Neagrä ca i cele bulgäresti datoritelui G. CHICHKOFF Si colaboratorilor säi, G. PASPALEFF, A. WALKANOFF, etc. - suntmai recente, putem spune cä sunt la inceput.

si

www.dacoromanica.ro

- 230 -

Fundarea Staliei zoologice dela Agigea (1926) de catre regrefatul I. BORCEAsi a Institutulyi Biosoceanografi dela Mamaia, mai nou, de are &II Dr. GR.ANTIPA, au contribuit la cunoasterea faunei litoralului românesc al M. Negre, inmäsura zelului desfäsurat de acesti doi initiatori i dupa mijloacele de investigatie pecare le-au avut la dispozitie. In deobste i mai ales la Statia Zoologica marina' delaAgigea, lipseste cel mai elementar cchipament de lucru.

In apele românesti ale M. Negre cercetki de mai mica importantä au fostincepute de I. BORCEA i colaboratorii säi Inca inainte cu câtiva ani de intemeiereastatiei zoologice, cu mijloace rudimentare, aceleasi cu care in 1922 s'au fäcut explo-ratii in limanele din Sudul Basarabiei.

Mai tärziu, I. BORCEA a efectuat exploratii mai metodice cu vasul Possidonia",proprietatea unui anume T. ANDRONACHI din Mesembrya, cu un echipaj de 5 oameni.

Possidonia" era utilata pentru pescuitul midiilor, cu un instrument dedragat pe fund numit gagam" (un soi de sac mare de piele).

Prima expeditie mai mare a inceput la 3 Septembrie 1928 si a durat 6 zile,explorându-se fundul dela Agigea 'Ana cam in dreptul Odesei 1). Inainte cu câtevaluni (Mai 1928) Borcea dragase in regiunea Caliacra.

Dragajele au continual in 1929 si putin limp dupa aceea, dar fondurile acor-date Statiunii pentru cercetari fiind reduse si apoi complet suprimate, cercetkile aufost intrerupte.

Au fost insä reluate mai tärziu (1935) cu ajutorul unor subventii acordatedin caseta particularl a M. S. Regelui Carol al II-lea 2).

In vara anului 1937, Institutul Oceanografic dela Mamaia, sub auspiciile P.A. R. I. D.-ului" a fjcut dragaje intre Balcic si Cavarna cu canoniera LocotenentGhigulescu", de sub comanda Cäpitanului de marina FLORIN POPESCU, cu partisciparea urmatorilor : ZAHARIA POPOVICI, directorul Institutului dela Marnaia, N.GA.VRILESCU, dela Universitatea din Bucuresti si C. MOTAS dela Universitatea din

directorul Statiei zoologice dcla Agigea.

II. TOPOGRAFIA $1 HIDROLOGIA MARII NEGRE

1. Asezare, dimensiuni, diviziuni. M. Neagrä se prezintä asstäzi ca o anex5 a Mediteranei, cu al drei basin oriental este in reslatie prin intermediul M. Marmara.

Insä, pe când M. Mediterang este un rest din vechea mareMesogee" sau Tethys", M. Neageä a fost la origine complet despärtitä de M. Tethys, fiind un rest din Marea Sarmaticä. Ea arconfine - dupä LE DANOIS3) - ape de origine arctia, prezentänd casracterele fizico-chimice ale acestora, ternperatur5 scoborâtä, salinisfate slabä.

1) 1. BciRcEA, Nuvelles contributions â l'etude de la faune benthonique de laMer Noire. Ann. Sc. Univ. Jassy, XVI, f. 3-4, .1931.

2) I. BoRcEA, Les résulrats de l'expédilion de recherches dans la Mer Noire.Ann. Sc. Univ. Jassy, XXIII, Partie II, f. I, 193T.

3) Volumul jubilar Gr. Antipa", Bucuresti, 1938.

lasi,

www.dacoromanica.ro

- 231 -

M. Neagrä este cuprinsä intre 46°, 30' si 40°, 56' Lat:§i 2Z°, 27', 30" si 41°, 47', 30" Long. E. (Greenw.).

Lungimea cea mai mare, in directia W..E., este de 982 Km.Lätimea cea mai mare, intre Oceacov i Eregli, este de 531 Km.Latimea cea mai mica, intre Capul Sarici si Kerempe, e de

229 km.Suprafata ei este de 411.540 km2 ; cu M. Azovului ims

preunä : 461.587 km.2. Adâncimea cea mai mare e de 2243 m.,iar cea medie e de 1197 m. Voluniul sau - dupä I. B. SPINDLER -este de 492.565 km.3,

M. Neagrä cuprinde 2 regiuni bine distincte : 1) Cuvela vechecu peste 2200 m. adâncime spre Caucaz si Turcia. 2) Partea nor.dicä, cu adâncime micä din cauza aluviunilor carafe de fluviile Dusnärea, Nistru, Nipru, Bug, Don. Limita intre aceste doua parti arfi linia ce pleaca dela Burgas spre coasta orientala a Crimeei si dezici in lungul acestei peninsule spre Kerci.

2. Distributia adâncimilor, marcatä prin isobatele de 100, 200,500, 1000, 1500 si 2000 m., arata cä .zona cu adancimi intre 100.si 200 m. este foarte ingustä mai ales la S. si la E.; apoi urmeazdd panta foarte inclinatä spre adâncimile mari.

3. Nivelul M. Negre prezinta variatii mai mult sau mai putininsemnate, datorite pedeoparte cantitätii de apä adusa de fluvii (340,4km 8 anual) iar pe de alta preçipitatillor cazute la supra fata mar-H.De mai mica importantä sunt variatiile de nivel produse de schimbulde apä cu M. Azovului si M. Marmara. Mai importante sunt vasriatiile de nivel datorite vânturilor 5i cu totul neinsemnate sunt acele dastorite mareelor.

4. Salinitatea. Marea Neagrä este un basin de apa salmasträ,carei salinitate este de 17.18-18.03 Voo. Salinitatea scade mult in

partile periferice. Cu adâncimea insä ea creste, ajungând la 22.50-22.59 °/00, intre 1500-2000 m.

Expeditia danezä a vasului Thor" (KmPownscx, op. cit.) arfi gäsit, la 60 m. adâncime, in apropiere de Bosfor, 36.49 Voo säruri.Aceasta apa foarte saratä, pätrunzând in M. Neagra prin Bosfor

1) N. KNIPOWITSCH, Hydrologische Untersuchungen im Schwarzen Meere.Abhandl. d. wissenschaftl. Fischerei.Expedifion im Asowschen u. Schwarzen Meer,Lieferung 10, 1933, Moskau. Dupä acest autor, raportatä la suprafatä, cantitatea a-ceasta ar forma o päturä de 0.83 m.

N.

.

1)

a

www.dacoromanica.ro

- 232

(curentul profund), cade la fund, stabilindu.se astfel o mare diferentäde densitate intre päturile superficiale §i päturile adânci.

5. Densitatea este in raport cu salinitatea i temperatura. Eavariazä astfel in M. Neagrä La suprafatä densitatea medie este de10.50 (August) i 14.30 (Februarie, and e înghe i salinitatea emai ridicatä). Intre 40-60 m. densitatea medie este de 14.00-15.00.Intre 150 - 1Z5 densitatea medie este de 16.40 (constantä ca §i sa.linitatea, care e de 21.15 °/00, dupg NIKITIN, op. cit.).

Daforifá acesfei reparfijii bafimefrice a salinifäjii $i a densi#fäjii, circulajia verficalá a apei In M. Neagrä esie in generepiedecatá spre coasie, dela 150-175 m. in jos; iar in pärjilefrale ale märii, dela 100-125 m. In jos.

In general putem spune c dincolo de 200 m. nu mai e posi.hil pätrunderea oxigenului, apa este neaerisitä, Bind complet stagnantä.

Acesfe parficularifäli hidrologice ale M. Negre, precumprezenja H2 S in mare can Male dela 100-200 m spre fund, inofluenjeazá In mod considerabil raparlijia balimetria a viejii inaceasfä mare.

6. Repartif ia verticalä a oxigenului si hidrogenului sulfurat.In päturile superficiale pânä la 40-60 m., 02 disolvit variaza delaZO la 120 0/0 (maximum Bind dela 10-25 m.). Sub 60 m., cantitateade 02 scade, ajungând in pärtile centrale ale märii, la adânciMea de100 m., pariä la 15 §i chiar 3°/o. In vecingtatea isobatei de 200 m.,la aceeai adâncime, cantitatea de 02 disolvit e ceva mai mare, va.riind hare 6-250/e.

Pänä la 50 m. scäderea cantitätii de 02 poate fi explicatä prinabsenta la aceastä adâncime a planctonului cu nutritie autotrofä.

Insä cauza principaTh a acesfei scäderi exfraordinare a canfioiäjii de 02 cu adâncimea, mai ales spre larg, esfe lipsa circulajieiverficale a apei in legälurg cu repartijia densifäjii.

In lucrarea sa mentionatä mai sus, NIKITIN aratä C existä unparalelism evident intre repartitia densitätii in M. Neagrä §i repar.titia verticalä a 02.

Dup5 el, la 150 m. adâncime, cantitatea de 02 disolvit se apropiede 0, iar densitatea atinge in mediu valoarea 16.4.

In unele regiuni insä - cum e spre Bosfor chiar la 200 m.ar mai exista oxigen in proportie de 1-20/0.

in general, limifa inferioarä a oxigenului corespunde aproxi-

:

Imo

cm,

pi

-

www.dacoromanica.ro

- 233 -

maiiv cu limita inferioarg a circulafiei verficale a apei si este camMire 125-200m.

Iatg num. dupa N. IGIRIN i D. DANILTSCHENKOf un tablouarätând repartitia verticalä a hidrogenului sulfurat 1)

300 m. . .

500 m.1000 m.1500 m.2000 m.

. 1.48 cm 8 la litru 1

3 T8 la 0° temp.5 64 §i

T5Omm6 1T 31 1pres. aim.

5 80 I

Paturile de apa care se gasesc sub limita inferioara a circulaxtiei verticale a apei, cuprind deci o cantitate mare de H2S, ceeaceface imposibila viata cu exceptia bacteriilor anaerobe.

Hidrogenul sulfurat in mica parte provine din descompunereamateriilor organice cuprinzand S. Insä cea mai insemnata cantitate deH2S i§i are originea in reducerea sulfatilor in prezenta C din subxstantele organice de catre bacteriile de genul Microspira, care iauoxigenul din ace§ti cqmpu§i. Acest proces constituie sursa principalade H2S in M. Neagra.

Dupa Le DANots 2), s'ar putea ca §i apropierea M. Negre dezona petrolifera a Caucazului sa fie o cauza de producere a acestuigaz oträvitor.

Reducerea sulfatilor se face dupä urmatoarea equatie :

P$04 ± 2C = 2CO2 ± RSIar sulfurile, in contact cu apa §i CO2, se transformä in H2S

§i carbonati dupä formula :

RS+ CO2+ .11,0 H2S+ RC03.In M. Neagrä, ca §i in M. Azovului, o mare. cantitate de 02 este

absorbita prin procesul oxidärii H2S.Insä, pe când in M. Azovului, putin adânca, nu se poate forma

la fund o paitura constanta de H2S, in M. Neagra, foarte adânca,patura de H2S este considerabilä.

In aceastä privinta, M. Neagrä se poate impärti in douä zonecu caractere hidrologice §i hidrobiologice foarte deosebite

a) Zona superioarg sau a oxidatiei, relativ subtire (100-200m).b) Zona inferioarg sau a reducerei, f3ade groasä (2000m).

11 P. DANILENCO et N. IGIRIN : Sur l'origine de l'hydrosulfure dans la MerNoire. Tray, de/a Slat. Zool. de Sébaslopol. Ser. II No. 10, 1925, pg. 141-191.

2) Volumul jubilar Grigore Antipa, Bucure0i, 1938.

=

. . .

-

www.dacoromanica.ro

- 234 -

In prima zonä, factorii hidrologici (temperaturä, salinitate, 02disolvit, etc.) prezintä mari variafii ; pâtiä la 40-60 m. pätrunde binelumina solarä, fäcând posibil procesul de fotosintezä ; in aceastä zongtrofogenä este cantonatä viafa vegetal i animalä, oxigenul e abun-dent, existä nitrifi i nitrafi.

Circulafia verlicalä a apei e posibilä.Oxidafia e procesul chimic dominant.In zona inferioarä, condifille hidrologice surd uniforme, monoo

tone ; miscarea apei este redusä, lumina solarä lipseste, oxigenul dea.-semeni, ca 5i nitrifii i nitrafii ; din contra, apa stagnantá confine ocantitate considerabilä de H2S. Viafa nu este posibilä afarä de aceeaa bacteriilor anaerobe.

Reducerea este procesul dominant in aceastä zonä frofolitid, incare cad ca o ploaie resturi organice si cadavre din zona superioarä.Aceastä zonä complet azoicä cuprinde o massä de ap5 de 5 ori maimare decät aceea a zonei superioare,

Z. Repailifia femperaturilor. Spre coastele märii temperatura.este foarte variabilä ; spre larg prezintä varialii mai mici.

In partea de N. si N. W. - unde apa e mai indulcitä - M.Neagrä inghearä pe o distanfä adesea apreciabilä, iar ingheful poatedura 2 si 3 luni. Punctul de inghefare al apei este, dupä KNIP00wrrscx (op. cit.)-0°92-0°9Z.

Departe de coastä, la suprafafa mrii, temperatura nu Se sco%boarä decât foarte rar sub 6°.

In Iulie-August temperatura e maximä, uneori Oda' la 28°.Evident, in päturile superficiale temperatura e variabila ; dar

spre fund ea scade i devine tot mai constantä.La limita inferioarä a viefii (100-200 m.), temperatura medie ar

fl de 8°.5, putând dupS unii sä scadä pânä la 8° si chiar in fundulcuvetei centrale a märii.

La limita inferioarä a zooplanctonului, cercetärile lui NIKITEN(op. cit.) au arätat c5 temperatura variazA dela 8°.55-8°.65, saliniotatea dela 21-21.1Voo, oxigenul dela 5,-2°/o, p Hdela Z.81-7.65.

8. Curenfii principali (harta I). Dupá cercelärile hidrologilor rusi,pärfile centrale adânci ale märii ar fi inconjurate de un curent ciclonic,mergând dealungul coastelor i afinand regiunile cu 200m adâncime.Acest curent ar fi datorit aportului de apa adus de fluviile din N.W.

apei din M. Azovului care se varsä in M. Neagrä prin strâm.toarea Kerci.

7°

fi

www.dacoromanica.ro

8 e 01. , 3, 13. 11 30 37 IV 3 10

.4

Se. .r ..-Odes ..

..,- '443e.

c7,, .. t..., / /9.

//1;\\

4 ) SCHEMA CURENTILORo

Chard--.1, ' b b

/ Tarhancut in '- . "" /// \Ns

", M.N eagrä si M. de Azov.///.---__-_-----a---_,r-

-,or ---1----=-,--_--,--z-\;\ , . _-_:,--z;-.220,2-,...... -0 ....7..i.,-,1,. __-_ 7 e.. ,,..N......c.a.. 81/ a s

%r% ii/¡ ,A7 .,/;'K.7"------:"--1-i-..-:7' - 1,-,(.....;',.%--:'-'7,?/ -?"--71Ssef.'=-- ..-::-":VZ-....,Corrstanta ii 1 % -'''Z't-z--?:-/...`-,...,,.'',%/;//,'',/ i, I/ ,4/ i ,i--- ' 4,..." N7,--:"-:,,...-:_lf,..'-..-.,,,L. /// it/ :"'::\% 4,i ././e o0, V '=...-Z---,;1-, / / ,ir-----.. 200 .,.,,.,.. . . . .j/iii/ % #1 5, \'7. ,1 o ...... --/ / , %/// rt17.---.

Ill if /Ili /1 ---....9!:1.____ *.1,,\/ //// ,r ,/ 4", li 11IIIt

11 i1 I I

-....... s'*.. \\*.t..S

iir/i. ...." ,e°., // I , II 1 ........, g..%;,.,.i /4 ..?- ---...:e..-..- ......-Varna // ./'..-,;0, ,....- ,,. // ///// 1,0t .. \ <'.\ o%'- ....- ---- um "

Burg a ,./.. -; ./ ........ ........--. //if/ -f...----_-.._ \, \\\\,\/,/ Att .,- :7 z.----,...7. s \ \ \ , .......i - ,.... .4.\.//iiii/.1 i ". '-'. i) //IIIx, o

Iffiii III i r ......-. ... /, 1/, ....';'-;;;".:--j:*-;-'-t.;7...'""---,:-:is::::.`-', \ 1

..., ,..- 1

---4,

.....- ! .. ,/f4;:i)%;.¡,1- - ' 7 :'-'f' --,.."--f-: -1-_::-¡\."1-*17- - -......44 ,v's.,,, 1 I

.,,\,.........,.:...,-.. , ''''' 7.---,<..t,:,?". :::-.. -. !net:Jolt s Z--z._s.-...sz-----..- s.,..;. -...,/ // II31 ,..,"s-,-..---.:_--A-_- -_--.7.-.:--_-;$,'.....,. -,..' ..--;.',,-. --_-.-----

'J // /PO ts/..P/ .s4. s.` ::'---- ----_43.,-,...7.--:..... .,-.,\ .; .;--_--,-. -_,- - - - -_-.- .. ...-,r.. - 'css, -'''.;.$ -.::--..?::-...:i.'s" -;.-.>'-'47.1-- - - "Si 10 0 ; -. tu m/ --.' ': ""- ----' -"rf"...;;N-Z.,----::.> \ 7g 4-::---re- ',/-t-7'' '. A"za' : e n d e r e g I i_

Istambul -" - ----- r.,--;,,,:..-

Tra. -zunda...--

CP

27 ell. e V 3 35 34' 33 3

Harta 1. Dup5 KNIPONVITSCH (1925) (simplificat1i).

se

'

'z:,,.\ s,

,

S . itL. " ///

,.1 // / ,--....< - -/ j1";

HI ...,gt.--....., _--......,Lv......-?-........... ,"..,.....F_,,,":"='". i, N-..

f.i.;..-.;;.....

-.A..,sk-,,,-- ....-' / 1,\ \,:t\--'...'

\ \, ,,\iii \\ \\ \IN t.0,1,%., : - - , j il I 11%'414..1\\ .N'.. ,i i ...., I n Op ----- .. J il/ 1

\

- t-_-- , ...---.z.E_;,--i" f_'-:. -,,-- - ....z.--,:_,-.--

3 . W

www.dacoromanica.ro

236 -

Din partea de N. a acestui curent principal dupa KNIPOWITSCH o ramurä s'ar desface in dreptul Crimeei si s'ar indreptaspre S. si S. E., unindusse cu partea sudicä a curentului principalaproape in fata Sinopului la coasta Anatoliei.

Din partea .meridionalä a curentului principal pleaca o rarnuracam din regiunea Eregli (Benderegli) i, indreptandu:se spre N., se varsäin portiunea nordica a aceluias curent, la Räsärit de capul Sarici delaSudul Crimeei.

Astfel se formeazä 2 curenti circulari tot in directie ciclonicä,unul in parka de E. si unul in partea de W. a Märii, cari ar ingconjura doug regiuni halisiafice, una in jumatatea ei estia §i altain jumätatea vestica. Ar ramane astfel in portiunea centrala - uncleM. Neagrä are o gatuitura o a treia zona, linistitä, falatá in douäde o linie, care ar uni promontoriul Ineboli (pe coasta Anatoliei) cucapul Sarici (Crimeia).

Dupa NIKITIN i SK \I+7012170w, ar mai exista un curent in ju:mätatea de E. a Märii, care, plecand de pe la mijlocul coastei Ana:toliei, s'ar indrepta spre N. E. calre localitatea Tuapse, separand re:giunea halistatica orientalä in doua Ar fi deci, afara de regiunealinititä centrala, trei regiuni halisiatice.

In aceste trei zone halistatice ale märii toate isoliniile (isoha.hnele, isotermele, isoxigenele, isosulfidricele i rmia care marcheaz5limita inferioarä a viefii) sunt dispuse sub forma de cupole care se inbucäuna in alta (fig. 2). Varful cupolelor corespunde aproximativ cu cerletrul fiecarei zone halistatice, unde limita inferioara a oxigenului, aceaa circulatiei verticale a apei, limita inferioarä a zooplanctonuloimita superioarä a hidrogenului sulfurat sunt cele mai apropiate desuprafata apei (100-125 m.), ca sä se coboare spre margini pänäla adâncimi de peste 200 m., cum se intamplä mai ales in apropierede Bosfor, pe uncle infra in M. Neagrä cuttntul profund al Medi:teranei cu apä mai säratä i temperaturä mai inaltä.

TRECUTUL GEOLOGIC AL M. NEGRE SI FAUNA SARMATICA

In Eocen i Oligocen, Marea Tethys cuprindea, pe langä re:giunea mediteranianä i o parte foarte intinsä din Europa centraläsud:estica, din Africa de Nord si din Asia occidentalä.

In Miocenul mijlociu, o mare continentalä, basinul Pontodanu

i) W. N. NIKITIN, op. cit. (v. harta 4).

i lis

r

').

ei

www.dacoromanica.ro

- 237 -

bian se intindea din regiunea Märii Caspice si a Märii Negre pesteRomania, Galitia, Ungaria, Germania meridionalä, Elvetia, pânä lagura Rhonului. Caracterul apelor sale era net marin.

In Miocenul superior, acest basin s'a micsorat i, indulcindu.se,a luat din ce in ce caracter de apa salmasträ.

Ca in toate cazurile biotopilor extremi, fauna era sarac5 in specii,dar bogatä in indivizi.Dominau anirnalele deapä salmasird. Printremoluste : Cardium, Tapes, Maciara, Congeria,Trochus, Rissoa. Lip .siau complet anima .lele stenohaline : Corali,Echinoderme, Brachio.pode, Pieropode, Hete.ropode, Cefalopode.

Apoi aceastä porztiune orientalä a MäriiTethys de odinioarä s'aseparat de M. Medite=ranä, formând un basininchis i izolat, cuno:scut sub numele de Ma..rea Sarmatia.

In timpul celei maimari transgresiuni,ceastä mare acopereacea mai mare parte dinSudul Rusiei, MareaCaspicä si M. Aral,M. Neagrä, o parte dinPeninsula Balcanicä(fig. 3).

In Pliocenul inferior a urmat, la Apus, o insemnatä regresiune ;iar la Nord, un brat lung de mare a acopzrit valea fluviului Volgapanä la Kazan si cursul mijlociu al fluviilor Kama si Ural panä laUralsk. In acest limp apa se indulcea mereu.

In Pliocenul mijlociu, M. Caspica s'a separat de M. Neagrä,

o

25

7S

100

150

17

200

225

s

Fig. 2.Sectiune hidrobiologic5 prin Marea Neagrg delacoasta de Sud a Crimeei (sEinga) la coasta Ana,

toliei (dreapta), in Februarie 1925.Isoxigenele (02 disolvit la o/o) ; Isoha.

linele; isosulfhidrica de 0,50 cm3 II2S la 00;o-o-o-o limita inferioarä a planclonului. Dupä

NIKMN (1931), simplificafg de EKMAN (1935).

aproape foatä Romania de astäzi i Ungariasi

125

I%

"ed7

IN/111111\Irir'llik..dimmik

IRR...- Stitt'f

ad - ........

www.dacoromanica.ro

- 238 -

Insä era 'Ma unitä cu M. Aral, formând basinul Aralo.raspic, care,in Quaternarul inferior, in timpul celei de a doua glaciatii (Mindel),atinsese maximum de intindere.

In acela$ limp, la inceputul Quaternarului, dupä präbu$ireaEgeidei, M. Neagrä s'a unit cu M. Mediteranä prin strâmtoarea Bosoforului, apele Mediteranei foarte särate nävälind astfel in M. NeagrA,

-1mmr.i..m47...:".M;MM/a/M._ ..,.....mmgW.M

...IMM. MM.I1MM 91

,..-=,. m....mmimmmm............ 1.......m.,== lir ..flile ..'"".''.......J....,.,..."1/....~1111.....Zn.ams ..........mommoIwww. Im.MiMum /UM/ MIMM

,MI1 IMEMIM.MNMMMMMM ./Me.....M. immmIIM YMMIMMemaaftmHwill W ..MM MIMMma...mMmIlM.,''''. .,..r.... r./.. M. AM...MM.111..,..-, VIo 1 a mme...e.Img,... mmilmmEmmmmM.,.mi. ..MommliMomMmMII=MIN." .. My ===W .1111MMM

M ... :....MM aMMMMMMMM MMMi"4m ;

II MM.. YMM MImMft%MMMMM.m/ 1111114.1YM11MMIMI--.."..,.---r.-,....-..... y... ,- .

-,,,,,.-..,.......,..,....,.......,....,...,,,.;.---..._...-

Fig. 3.Marea Sarmalicä : I. Extensiunea maximä in Sarmatic; 2. Basinul pontic in

Meotic. Dupä ARLDT (1921), simplificatä de EKMAN (1935).

ceeace a avut o infuentä considerabilä asupra faunei acestei din urmä märi.In Jurasic, Cretacic, $i'n Tertiar exista pe valea fluviului Obi

o legäturä directä intre Marea Tethys $i Oceanul Inghetat arctic.

Acest brat de mare, numit Bratul Obic, s'a mai mentinut in Oligocen,fäcând legStura dintre Oceanul arctic $i M. Sarmatia.

Fauna basinului Sarmatic $i a celui Aralo.caspic era compusädinteun amestec de forme de apä salmasträ $i de forme de apä dulce.

Din aceasta faunä salmastricolä, cea mai bogatä din lume -cum zice S. EKMAN au rämas astäzi numai resturi, räspândite inregiuni izolate, insä care nu sunt chiar 441 de neInsemnate

1) S. EKMAN, op. cit.

..IMMI1IIos. ..,.ims %,MIIPM. O i NoMr MIMm.=11=11.1.1. .1111.1 1101, ./a

1.a. =::=IMMI..,..--,....,,,-. ... ...,.......

.' .. 4'

.1111111.1111111IMMINI ..w..4111..11.

WWMw.lin -.- -

1)--

www.dacoromanica.ro

- 239 -

IV. DIVIZIUNEA ECOLOGICA A FAUNEI M. NEGRE

Fauna in M. Neagrä este formatä, ca in mice mare, din douäasociatii sau biocenoze principale : a) Bentalul si b) Pelagialul.

a) Benialul sau benihos=u1, vagil si sesil, este cantonal in re=giunea litoralä sau neritica. Nu existà benthos abisal, din cauza pre=zentei H2S.

b) Pelagialul cuprinde planctonul si nectonul si populeazä resgiunea aceanic5, largul M5rii si reg. neriticä. Nu existä forme bati=pelagice lot din aceea§ cauzä pentru care lipseste si archibenthossul.

Toate organismele pelSgice sunt cantonate in zona eufotic5 saudiafan61). Zona afotic'ä este azoici

A) BENTALI. Regiunea litoralä

Cuprinde doua zone : a) Zona subterestrá (= supraliforak)b) .Zona litoralä (= eulitoralä).

a) Zona supralitoralä e zona de adaptatie la viata aerianä. Po=pulatia ei este formatä din animale devenite aeriene, preväzute cucuirase si carapace protectoare, care le apárà contra uscäciunei si afrigului. Sunt capabile sä pästreze rezerve de aer pentru respiratie.

Aceastä zonä subterestrá cuprinde doi biotopi :1. Supralitoral cu substrat mobil, vagabond, corespunzând fao

ciesului nisipos (plaj5).Ascunsi in nisip, sub massele de Zosiera i Cystosira aruncate

de valuri, träiesc Crustaceiiamfipozi aerieni ca Orchesiia gammarelus,Talorchesiia, cari sar in toate p5rtile si se hränesc cu resturi orga=nice si Cadavre. Aceoi purici de mare" sunt adevärati agenti sani=tari ai pläjii. La contactul cu apa träieste Polichetul Ophelia taurica.

2. Supralitoral cu substrai solid si stabil, corespunzänd facie-sului siâncos. Pe stâncile si pietrele emerse, pe epave, piloti iesitidin apä, träieste o altä biocenozä compusä in general din forme fisxate si cari fac corp cu substratul : Crustaceii ciripezi (Balanusprovisus, B. eburneus, Chtamalus stellatus), care pot träi luni intregiafarä din apä, vara batuti de soare, iarna de frig. Provizia de apäadunatä in cäsuta lor le permite sä se apere contra usc5ciunii si särespire.

1) GR. ANT1PA : La vie dans la Mer Noire ; Annales de l'Insfilut Océanogr.T. XIII, f. II, Paris, 1933.

§i

im.

'

www.dacoromanica.ro

- 240 -

Moluste Gasteropode ca Patella pontica (Sevastopol), Littorinaneritoides sau Amfineure (Chi ion marginalus) fac i ele corp cusubstratul i rezistä puterii valurilor gralie piciorului lor puternic funcotionând ca o ventua Chiton îi sapä chiar un adäpost in substratcu ajutorul unei secretii.

O .formä conduatoare din acest facies este i Isopodul Ligiabrandti, gäsit impreunä cu Littorina neritoides la Capul Caliacra,insä iesind din ap5 si cätärat pe stânci1).

lama si primävara, pe stâncile emerse, apar coamele Algelor :Scytosyphon, Ectocarpus, Cladophora, Enteromorpha, Bangia. Apoisferulele de Rallfsia,'Coralinele (alge

In fiecare loamnä, când nivelul märii se coboarä, toate animalele fixate de aceste alge mor. Ex. Mytilus.

b) Zona eulitoralä cuprinde iar doi biotopi principali, fiecarepopulat de o biocenozä caracteristic5.

1. Eulitoral cu substrat mobil, oscilant si 2. Eulitoral cu substrattare, fix.

1. Eulitoral cu substrat mobil. Peale fi divizat in mai multefaciesuri : nisipos, argilos.

a) Facies nisiPos. In locuri linitite, ferite de valuri si de vânt,unde se gäseste nisip (sau mâl), ere* iarba de mare", Zosteramarina, Z. nana, niste Fanerogame dintre Potamogetonaceele comunein M. Neagrà si Oceanul Atlantic. Ele inlocuiest Posidoniai Cymodocea din M. Mediteranä si M. Rosie sau Halodule §i Halo.phila (M. Rosie).

In Oceanul Atlantic, Zosterele coboarä Oa la adâncimi intre10-40 m. ; in M. Neagrä, ele ajung la 6-10 m.

Aceste plante cu frunze lungi i subtiri alcätuiesc adeväratepäsuni" submarine, in care misunä o lume intreagä de animale caregäsesc aici hranä abundentä, oxigen in mare cantitate, cäldurä sufi,cientä, adäpost admirabil si locuri favorabile pentru depus ouäle.

Printre formele conducAtoare, Gasteropodele mici i fin ciselate :Hydrobia ventrosa, Rissoa (venusta, pontica, splendida, euxi.

nica) 2), Phasianella pontica, Cerithiolum reticulatum, Trochus etc.,care acopär literalmente frunzele de Zostere.

1) M. BAcescu, Câteva animale noui pentru fauna marinä româneasc5 (Bul.Soc. Nat. Rom. 193, No. 11).

2) 0. NEKRASSOFF, Contribution â la connaissance des Rissolidae, C. R. Acad.Sc. Roum. 1936, I, No. I si Contribution â l'étude des Gastéropodes du littoralroumain de la Mer Noire, Ann. Sc. Univ. Jassy, 1937, XXIII, Partie II, fasc. 1.

rosii).

www.dacoromanica.ro

- 241 -

Pe cochiliile acestor Gasteropode (Rissoa), tuburi de Syllide(Polichete).

Apoi tot pe frunzele de Zostere, Cnidari num erosi, printre caricurioasa meduza fixatä Lucernaria campanulata, polipi ca Podo=coryne carnea, gratiosul Campanularia volubiliformis, scifistornul deAurelia aurila.

Tot printre animalele zosterofile, care apartin bentosului sesil, senumärâ Botrylus schlosseri (Tuniciere) si Briozoarele (Membrani .pora repiachowi, M. reticulum, Lepralia pallasiana, etc.), care acogperä frunzele cu filigranele lor.

Prin paji$tele de Zostere misunA diferite Crustacee, forme inogtätoare apartinând bentos.ului vagil. Intre aceste : Idotee (Idothea ca.pito, L tricuspidata, I. appendiculata)1); Amfipode (Gammarus lo#custa); Cumacee (Cumopsis goodsiri, Cumella limicola); Miside(Mesopodopsis slabberi, Leptomysis lingvura); Ca ride (Palaemonsquilla, P. adspersus, ultimul parasitat uneori de Bopyrus squilla.rum). Dintre pestii zostericoli, Nerophis ophidion, Syphonostoma tv#phle, Syngnathus variegalus, S. bucculenius, Hippocampus hippo.campus, ultirrml agätânduse cu coada de frunzele de Zostera. ApoiBleniide $i Gobiide, pesti slab inotätori. Ultimii se fixeaz5 cu ajutorulventuzei formate din inotätoarele abdominale, vâneazä stand ascunsiin tufele de Zostere sau alge $i prezintä adesea coloratii splendide(Bleniide), dimorfism sexual (Bleniide si Gobiide) si adesea ouälelor, mai grele deaf apa, sunt adäpostite in cuiburi fkute de masculisau fixate de plante.

Intre rädkinile Zosterelor träiesc numerosi viermi : Turbelariati,Nemertieni, Anelide. Dintre Anelide, Lagis koreni träieste inteuntub negricios. Apoi Crustacei 2) (Upogebia littoralis, Callianassastebbingi, Gnathia maxillaris) in galerii de nisip $i Lamelibranchiate(Syndesmia, Loripes, Cardium).

In zona eulitoralä, unde nu existä plante, animalele sânt lipsitede adäpostul $i hrana pe care li le dau vegetalele ; pe fundul acestade nisip mobil, animaleie psamofile i$i cautá adäpost chiar in subgstrat, säpândug$i galerii. Marea majoritate a acestor locuitori ai nisigpului litoral se nutreste cu detritus, provenind dela Zosteree $i delaalte plante moarte sau cu resturi de animate moarte.

Arenicola branchialis, Ophelia taurica sunt, printre A nelide,

1) M. CIHODARU, Ann. Sc. Univ. Jassy, 1937, XXIII, Pattie II, fasc. 2.9) M. BAcEsco, loc. cit.

Analele Dobrogei 16

www.dacoromanica.ro

- 242 -

cunoscute in acest biotop. Dintre Moluste, Lamelibranhiatele, carac#teristice faciesului n;sipos, stint acele care au valvele subtiri, furtitenetede, apoi sifoane i picior bine detvoltate ; de ex. : Tellina donaocina, T. exigua, Donax julianae, Venus gallina, Tapes rugalus, T.discrepans, Corbulomya maeotica §i altele. Solen marginatus sapä ogalerie de 50 cm. in nisip. Iar Cardiidele cu valvele costate, mai bom .bate, mai groase si mai tari sunt reprezentate prin speciile C. edulevar. maeotica, lamarckii, C..paucicosfaium.

Tot in acest nisip litoral, produs al abraziunii stâncilor, träiescin mare numär, Planaria ulvae, Saccocirrus papillocercus, Protoodrylus, Eunemertes gracilis, Borlasia vivipara, Crangon maculosus.

LJn crab caracteristic e Poriunus holsalus (crabul de nisip),apoi Upogebia §i Calianassa; Crustaceii Anomuri : Diogenes varians(in cochilia de Nassa reticulata) §i Clinabarius misanthropus (in co .chilii de Nassa, de Trochus divaricaius, etc. ; Miside ca : Gastro.,saccus sanctus, Mesomysis agigensis1).

Un animal psamoffl este Branchiostoma lanceolata, gäsit inapropiere de Sevastopol, pe coasta Crimeei, la 12-16 m. ; de aseomeni, dintre Holoturide, Synapta digitata, la 10-.12 m., in golfulKersonez i Ofiuridul Amphiura florifera, intâlnit si la litoralul ro.mânesc.

Dintre pestii bentonici tipici citäm : Trachinus draco §i Uranoscoopus scaber, cari stau adânc ingropati in nisip. Pleuronectidele Ca : Boothus maximus var. maeoticus (calcanul), Rhombus laevis (pisi),Pleuronecies Ilessus (cambula) i Solea nasula (limba) sânt pesti cuochii bulbucati si au un camp vizual foarte larg (35-80°), dupäspecii. Aceastä vedere binoculara le serveste si la apärare si la gA,..sirea präzii. Ei stau pe nisip, prezentând fenomenul de homocromievariabilä, potrivirea minunatä dintre culoarea lor i culoarea funduluinisipos. Dintre Gobiide : Gobius microps.

Tot in acest facies se gäsesc i Raidele : Raja clavata (vatos,vulpea), Trygon pasfinaca (pisica de mare), apoi Scorpaena porcus(Scorpia) si Trigla hirundo (rândunica de mare). Un peste cu un pliscascutit ca de sitar este zarganul (Belone belone euxinii), care scurmäin nisip, cäutându.si hrana ce constä din viermi (Nereide), pestisorica Ammodyles cicerellus (Uva) etc.

1) Intre Copepode (Harpacticide) C'anuella perplexa, Ameira parvula, Hartpacficus &sus, Psamaihe longicauda, Ecfinosoma me!aniceps, Nitocra typica (V. ST.IAKUBISIAK, Ann. Sc. Univ. Jassy XXIV, 1938, f. 2).

si

,

www.dacoromanica.ro

- 243 -

b) Facies de pietris si scrádis. Calibrul particulelor din care ealatuit substratul poate avea o mare influentä asupra biocenozei ce.-4populeazä.

Asa, nisipul de calibru mare este mai särac in populafie decalnisipul fin. Petrisul si mai ales scrädisul" (sfärâmáturi de scoici) suntaproape azoice, cäci acest facies se gäseste la coastä, tinde agitafia apeieste foarte puternica particulele (pietricele sau resturi de scoici), fre=cându.se unele de altele, sfärâmä anirnalele cu corpul mai moale.

c) Faciesul argilos. Confine o mare cantitate de detritus, fie prosvenit din descompunerea plantelor i animalelor moarte, fie aduse dinfluvii. Acest detritus - mai usor ca apa de mare - pluteste, apoi cadela fund si se depune in locurile unde apa este linistitä sau este dinnou tulburat i spälat de orice miscare a apei, unde sunt valuricurenfi.

Orizonturile superioare ale regiunei litorale nu confin mâl dealspre gurile fluviilor sau in golfurile adApostite ; acesta se depune maila adânc.

Argila, confinând multä hranä, adäposteste o sumedenie de aniomale (Protozoare, Nematode, Ostracode, Isopode, Amflpode), care ser.vesc ca brand altor animale. In acest mâl pot creste Zosterele dacänu e prea adânc cu fauna lor intreagä.

Dac5 läsäm la o parte argila de adâncime (mâlul cu Mytilussi cel cu Phaseoline), atunci in faciesul argilos eulitoral gäsim in M.Neagrä urmätoarele forme conducAtoare : Mullus barbalus (barbunul),Zeus faber, Arenicola branchialis, Saccocirrus papillocercus (An=chianelid).

Apoi, printre alte animale spre gurile fluviilor : C'ardiumedule, Syndesmia ovata, Hydrobia ventrosa, Nereis, Molgula, eic.

Pe trestii : Balanus eburneus i Briozoare (Pedicellina, Vesi .cularia), care mor iarna i apoi se regenereazä din stoloane.

Extraordinar de intinse si de caracteristice in N. W. MäriiNegre stint pajistele luxuriante de Phyllophora rubens (Rodoficee), pecare se fixeaxa Infuzori ca Folliculina, Spongieri ca Reneira Iubulifera, Briozoare (Lepralia, Membranipora), Midii (Mytilus gallopro.vincialis), pe valvele cärora se gäsesc tuburi de Vermi anellizi (Serpulairiquetroides, Centrocorone taurica) §i numeroase Halacaride 1), ca Ha .lacarellus basteri affinis, Copidognathus mucronaius, C. magnipalpus

1) K. VIETS. Vassermilben aus dem Schwarzen Meer, dem Kaspischen Meerund dem Aral.See. (Abh. Nat Ver. Bremen 1928 Bd. XXVII, H. 1).

si

si

--

Motile,

www.dacoromanica.ro

- 244 -

serraiisela, Agaue chevreuxi, Agauopsis brevipalpus, etc. Apoi Ofiu,ridul Amphiura florifera intre rizoidele algelor ; iar pe ramuri, Crus.taceul Hippolyie varians fascigera, prezentând o homocromie remar..cabil5 i parazitat uneori de Bopyrina giardi1).

In Nordul Märii Negre s'ar g5si un facies special, dup5 Zer .now, bancurile de Stridii, formând o bandá paralelä cu färmul, in .tre nisipul litoral i mâlul. cu Mytilus, la adâncime de 6-6.50 m.(la Sevastopol), mai rar intre 18-20 m.2).

In aceste bancuri de Stridii vii si moarte se g5sesc Ostrea tau .rica, gäurit5 adesea de Spongierul Clione vasfifica ; apoi Peden poll.ticus, Mod iola adriatica, Tapes rugalus, Venus gallina, Cardium edule,C. paucicostatum, Nassa reticulata, Calyptraea chinensis. Apoi Brio.zoare (Schizoporella), Lepraha, Spongieri (Reneira, Petrosia, Suberi=ies), Turbelariate (Stylochus, Stylochoplana, Leploplana), Hidropolipi(Sertularella polyzonias,Clytia johnstoni), Holoturidul Cucumaria orien-tafis, Crustacei (Porcellana, Athanas, Diogenes varians, Poriunus ar-cualus), Syllide, Nemertieni, etc. Intre Pesti : Lepadogaster gouanii

diferite specii de Gobius.In locurile mai adânci, la limita dintre aceste bancuri de Stridii

si mâl : Ciona iniesiinalis, Botryllus schlosseri, Cylisíe viduata etc.Mytilus galloprovincialis conduce la mâl.Ca alge, pe lâng5 Phyllophora, se mai gäsesc pe bancurile de

Stridii : Zanardinia, Gracillaria, Polysyphonia, Cladophora'§i, rar,Codium.

2. Eulitoral cu substrat tare si fix. Cuprinde o biocenozädeosebit5 de aceea care populeazä eulitoralul cu substrat moale si mo.bil (facies nisipos si facies argilos). Corespunde asa numitului :

a) Facies sfâncos sau petros. Pe fundul stâncos nu pot cresteFanerogame. Zosterele lipsesc neputând s5=si infigä rädäcinele in stânc5.Algele iau locul Fanerogamelor. Biocenoza este mult diferit5, afar5 deunele forme euritope sau euriece ca Mytillus galloprovincialis, carese g5sesc i aici. Apoi Myfilasier lineatus.

Fixate pe stand, gäsim alge ca Ulva lactuca §i Cystoseira bar=bata cu varietätile ei. Ultima este o Fucacee, care se fixeaz5 de pietrecu un disc bazilar negru, sgârcos, si are un tal lung de peste 1 m. Cys.

1) C. Moms si A. BALEMQ. Notes sur Bopyrina giardi Bonnier, Epicarideparasite d'Hippolyte varians Leach (Ann. Sc. Univ. Iassy, XXIII, 193 F. 2).

2) S. ZERNOW. Grundzüge der Verbreitung der Tierwelt des Schwarzen Meeresbei Sebastopol. Intern. Revue, T. III, 1910-1911.

si

www.dacoromanica.ro

- 245 -

loseira se fixeaza in acelas mod si de massele de Myfilus i constituie,in lungul litoralului mkii, o centur5 de vegetatie, in care se ad5pos.tesc numeroase animale. Mai rar se gäseste Cystoseira bosphorica,care e mai comunä in golfurile ad5postite (Caliacra i Balcic), fiindmai sensibi1 5 la frig deaf C. barbata, C. barbata hoppii §i C. bar:baia flaccida1).

AfarA de aceste forme, apartin tof faciesului stâncos diferite spe..cii de Dycfiata, En teromorpha, Ectocarpus, Nemalion, Delesseria,lfihamnion, Padina pavonia, etc., ultima pe coastele Crimeei 2)

Caracteristice pentru eulitoralul cu fund tare si fix sun! anima.lele fixate care se prind solid de substrat. In genere Spongieri ca Re:neira digitala, R. densa, Spongelia, Cliona vasiifica §i Celenferate caAciinia equina, rosie i verde ca si la Helgoland, tuburi de Serpula,Spirorbis.

Stâncile sun! locurile de predilectie ale Gasteropodelor, dup5 cumnisipul este locul preferat de Lamelibranhiate.

Totusi, Osirea sublamellosa este stridia care apartine faciesuluipetros, dup5 cum O. taurica apartine faciesului argilos 3).

Acolo unde bat puternic valurile se gasesc animale racheo filesolid fixate 'de substrat, ca de exemplu Ciripedele (Balanus improvisus,B. eburneus i Chtamalus stellatus), expuse luni intreg la soare.ele sapä in substrat ad5posturi in contra furiei valurilor, cum sunt La.melibranchiafele perforante : Pholas dactylus, Petricola lithophagaVenerupis irus, care sfredelesc roci calcaroase i silicioase sau Bar:nea candida v. ponfica, ce atac5 fundul aldfuit din lehm.

Unele se fixeaz5 cu piciorul lor functionând ca o ventuz5 : Pa:fella ponfica, Littorina neriioides, diferite specii de Trochusion marginatus. Sub pietre cräpäturile stâncilor : Pachygrapsus mar:moratus, comun mai ales pe partea r5s5riteanä sudicA a märii 4),Macropodia longirostris la Caliacra 5) cu o hornocromie remarcabil5,

1) MARIE CELAN. Notes sur la flore algologique du littoral roumain dela MerNoire (Bull. Sec. Sc. Acad. Pc:um. XVII, No. 5-6, 1935).

2) E. C. TEOD3RESCO. Matériaux pour la flore algologique de la Roumanie(Beihef. z. Bot. Centralbl. XXI Abt. 2 1910).

3) S. ZERNOW, op. cit.4) E. PORA. Contributiuni fisiologice la studiul räspândirei geografice a ape.

ciei Pachygrapsus marmoratus Stimps. in M. Neagrl (Mem. Acad. Rom. S. III T.XIII, Mem. 4, 1938).

31 M. BACESCU (op. cit.)

Cal=

Al,

i Chicsi'n

si

pi

www.dacoromanica.ro

- 246 -

Eryphia spinifrons, Porcellana longimana, P. digitata, Aihanas niiescens. Apoi Harpacticide ) ca : Altheutha messinensis, Mesochraxenopoda, Idyaea furcaia, etc. ; Pesti : Labride, Gobius cephalarges,G. melanosiomus.

Printre tufele de alge : Nemertieni (Eunemertes gracilis), Nereizi,Caprelide, Harpacticide (Harpacticus gracilis, Dactylopusia ihisbeoirdes, Mesochra pygmaea, Varnaia monardi i diferite sped de Ecti.nosoma), Hidracarieni (Pontarachna punctulum i P. ponlica), Cre0vete (Processa edulis, Rippolyie varians, Lysmata selicaudata) Mixside (Hemimysis lamornae reducta etc.).

Fixati pe Cystoseire Polipi hidrari (Aglaophenia, Eudendrium,Obelia, Gonothyraea), Spongieri, Briozoare, Botrilide, Spirorbis, Ser-pula, etc.

b) StSlpi, pari de lemn epave de vapoare. Consituiesc si ácesteaun substrat solid si stabil pe care se fixeazâ sau care adapostesc di:ferite animale caracteristice. Parii de lemn dela taliane" sau stâlpii delemn ai constructiilor, mnflpfi in apa, sunt potricaliti de Teredo na-va/ls. Pe epavele vapoarelor misunâ Pachygrapsus marmoraius cumiile, se fixeaza- Myfilus galloprovincialis in cantitâti enorme i algece adâpostesc nenumärate animale.

3. Mâlul cu Mytilus, impropriu nuMit facies mitiloid", aparstine tot sistemului litoral i zonei eulitorale. Limita superioarátui facies oscileazä, ridicându.se uneori pâtA la 10-12 m. (la Se.,vastopol).

In general, dup5 BORCEA 2), mâlul acesta cenusiu se intinde dela20-25 m. p*ânä la 60-65 m.

Biocenoza acestui facies monoton este totusi destul de va,riat5. Ea cuprinde mai intâi o liana inelarâ de. Mytilus galloprovinechills, prinse unele de altele cu bisusul lor. Printre massele de midiise gAsesc alte Lamelibranchiate (Mactra subiruncata, Tapes rugatus,T. linealus, T. discrepans, Cardium paucicostatum impedita, C. sismile, C. exiguum, Meretrix rudis, Venus gallina, Modiola adriatica,Nassa reticulata, Calyptraea chinensis.

Fixate pe cochilii : Spongieri,(Suberites domuncula), Polipi hidrari(Aglaophenia, Sertularella, Campanularia), Actinia Cyliste viduaia,

1.) ST. IAKnISIAK (op. cit.)2) I. BORCEA : Quelques considérations sur la faune de la Mer Noire en face

du litroral roumain (Arch. zool. iialiano, XVI, 1930).

a aces:

pi

www.dacoromanica.ro

- 247 -

Vermi anelizi (Mellina adrialica, Phyllodoce tuberculaia, Nephiysscolopendroides, Terebellides carnea). Apoi Nemerfieni (Cerebraiuluskowalevskii), Tunicieri (Phalusia, Ascidiella aspersa, Cione inks&nalis, Botryllus schlosseri), Ofiuridul Amphiura florifera, Crevete(Crangon maculosus); Crabi (Portunus arcualus, Pilumnus hirtellus,P. villosus, Efiphia spinifrons, Carcinus moenas), Isopode (Idotheacapito), Amfipode (Gammarellus carinatus; Ampelisca diadema, Cooremapus vesiculatus, Perioculodes longimanus), Miside (Paramysisleri pontica).

Pe- Phyllophora, care coboara uneori 'Yana' la 70-80 ni., nuomeroase Halacaride.

4. Mâlul cu Phaseoline 1) (la BORCEA facies phaseolinoid").In genere dela 60 m. incolo pana la circa 200 m. se intinde un

närnol negru=z1bastrui, facies foarte monoton, unde la o temperatur5 ye=cinä de 70 traieste o biocenozä alcatuitä din :

Modiola phaseolina, Cardium fasciaturn, Cardium simile,Mactra iriangula, Scrobicularia alba, Cerithium pusillum, Trophonbreviatus.

APoi Ascidii izolate (Ascidiella, Cyone, Molgula), OphiuridulAmphiura florifera, Cucumaria orientalis, Synapia digitata, Mellinaadriatica..

Dupa ZERNOW, malul cu Phaseoline ar cuprinde doua bior,cenoze 2) :

1. Biocenoza superioarä a malului cu Terebellides carnea;2. inferioara a malului cu Modiola phaseolina.Insa trebuie de remarcat cä polichetul MellMa adriatica se

gäse5te la mai mare adancime decal Modiola phaseolina.

Limita inferioará a Bentalului. Dupa cercetätorii rui, cari

au fäcut exploratii la adancimi mai roari, la coasta de S. a Crimeeis'au gäsit animale bentice vii panä la 130 ni, spre Vest de goifulFeodossia ; la Sud de acest golf panä la 144 m. ; la coasta Cauca.,zului la 172 m., iar in apropiere de Batum pana la 200

Dedesubt se intinde domeniul bacteriilor reducätoare de sulfali,träind intr'un mâl negru cuprinzand hidrat coloidal de sulfurä de fer,care se depune in particule foarte fine pe argil, pe resturi de plante

animale, care se gäsesc in acest mal, curn sant Dreissensiile fosile,

1) .Ar putea infra inteo zonä2) KNIPOWITscH (op. cit.).

PI

m.

si

subliloralä.

www.dacoromanica.ro

- 248 -

frustulele de Diatomee, cAsutele de Foraminifere. Totusi, cercetärileau arätat c vreo câteva Protozoare (Amoeba proteus, Uronemamarinum, Euplotes charon, .Plagiophila nasula, Saprophilus sp.,Bodo sp.) pot träi in condijii de anaerobioz5 completä, in straturide apä adânci cuprinzând mari cantitäti de H2S.

Sistemul abisal al Mätii Negre plin cu H2S nu piezintäimportanfá, fiind azoic.

B). PELAGIAL.

Ceeace caracterizeazä sistemul pelagial in cel mai 'Malt gradeste lipsa de substrat. Animalele care alcAtuiesc biocenoza pelagícäau toate un caracter comun sunt indepedente de substrat, putându.setine la suprafatä färä sä cadä la fund.

AIM districtul neritic cât si cel oceanic cuprind dou5 bio.cenoze : Plancionul i Nectonul.

I. Planctonul.

Este compus din flinte cu greutatea specific5 putin mai maredecat a apei märii, gratie apei care impregneazá tesuturile lor, gelatineicare le inváleste corpul, vacuolelor de gaz sau ulei din protoplasmä,sistemului protector, scheletic si muscular, redus. Phitoplanctenul de.pune in rezervä, in loc de amidon (substanfä grea), ulei careeste usor.

Din cauza apei din tesuturi, animalele planctonice sunt trans .parente i usoare aproape ca apa niärii, ceeace le ajutä la plutire.Ele sunt purtate, mai mult pasiv, de valuri. Forma corpului, adeseaturtitä ca un disc, acicularä, uneori preväzutä cu prelungiri, spini,tepi, peri (dispusi in planuri perpendiculare pe linia de scufundare),fac ca suprafata de sustinere a corpului sä fie märitä, iar vileza descufundare micsoratä.

Planctonul Märii Negre a fost studiat de zoologii rusi caZERNOW, KNIPOWITSCH, NIKITIN §i altii. La noi nu l.a studiat nimenimetodic. Pentru räspândirea planctonului animal, vezi harta IV.

Cercetärile rusesti asupra limitelor de repartitie batimetricä azooplanctonului au dovedit c5 se gäsesc mari cantit0 numai pânäla adâncimea de 40-60 m. Dela aceastä adâncime in jos cantitateade zooplancton i numärul formelor scad. Limita inferioarä a zooplanc.tonului corespunde aproximativ cu limita superioard a H2 S, culimita inferioarä a 0 2 disolvit si variaza dupa regiuni. Astfel, dupä

www.dacoromanica.ro

rer-23 2 30 31 32 33 34 36 o

44"

47

4

- la,Z--Zeill

ad'

"-"" IllOdesa . r HA RTA

CI

k ----' RASPANOIREI LIMITEI INFERIOARE .4{

A PLANCTONULUI IN M.NEAGRA

luin IlleagniocIn.ennol7lt:;:enfer2inr-517;ne.hem Pg 175 - 150 .Eupeor4)

reododa -- 7..N.; . 150- 125 4

........... ..... .....Nevorosisk. r if) 125- 100 ....='..... . - -

.

Sev8S10p0. . ... . ..ir \ . a 225 -200 .

'.. .. . -...... 110111 de 200 m.

.

.:Z77. ... naps*Constants

Agigea..*

4/ .e,am!

,i. .

*7DI

Varnasuction' i

N.

Bu ai/7- 7

.......... . .........

Ineboll &flop' ...

\I?' alum

- .. ...,...

Istambul.7,Benderegli

...... -

Trapezunda

28 29 30 35 32 33 39 35 36 37 30 3 9 0 95

Harta 4. I)up5 NIKIT1N (simplificat5) (1933).

5 3 3 3

46.

I

45

41..

.

"Mt.

. .- -. .

.

. .

PI

1.-z.

.- ,..

'" .. ...... 1

4 -

. .

7- /,

. d /

"=..7"

www.dacoromanica.ro

- 250 -

NIKITIN 1), la coasta Anatoliei zooplanctonul coboarä pänä la 180si 200 m., la coasta Crirneiei pânä la 160-185 m., in regiuneacentralä a märii la 125-150 m.

In partea nord.-vesticA a märii,. aproape de coasta Rom3niei,zooplanctonul coboarä pânä la maximum 125-150 m., casi in reo

giunile halistatice, din, cauza masselor de apä dulce aduse la Dunäre.Vara dominä in päturile de apä superficiale, din Fitoplancton :

Rizosolenia alata, Thalassiothrix nitzchioides, Peridinium divergens,Cerafium furca, specii de Chaetoceras ; din Zooplancton : Proatozoare (Noctiluca miliaris, Tinfinnus mediterraneus pontica, Tin&nopsis campanula), Rotifere, Copepode (Oithona naha, Acartiaclausii, Ceniropages kroyeri, Paracalanus parvus), Cladocere (Evadnespinifera, E. nordmanni, Podon polyphemoides), Chetognategitta euxina); apoi larve de Moluste, de Anelide polichete, ouä deEngraulis encrasicholus (Hamsii).

Spre fund si ioamna, chiar in päturile superficiale, nurnärulCladocerelor scade. Din contra, numärul Copepodelor si al Chertognatelor creste. Fitoplanctonul dispare sub 50 m. si are un maximum la 25 m.

Independent de loc si anotimpuri, sub 10 m. gäsim urmätoareleforme : Calanus Bnmarchicus, Pseuclocalanus elongatus, Oithonasimilis, Oikopleura dioica, Sagiita euxina i larve de Polichete.Mai rar: Paracalanus parvus, Ctenoforul Pleurobrachia pileus,Peridineul Cerafium tripos.

II. N ectonul.

Toate animalele care inoatä prin puterile proprii, având o razAmare de deplasare si neläsându...se duse de valuri, constituiescnectonul :

Pestii cari trAiesc in bancuri, fäcând migratii mai mari sau maimici, Scrumbia albasträ (Scomber scomber), Hamsii (Engraulisencrasicholus maeoficus), Heringii (speciile de Caspialosa), Pälämida(Pelamys sarda), Levrecul (Salmo India labrax), Acanthias vulgaris,Xiphias dadius ; apoi meduzele : Aurelia aurita i Rhizosiomapulmo. Tot nectonului apartin Delfinii (Delphinus delphis, D. tursio,Phocaena communis) si Foca dela Caliacra (Monachus albiventer).

i) W. NIKITIN. Die untere Planktongrenze und deren Verteilung im SchwarzenMeer (Intern. Revue, Bd. 25, H. 1-2, 1931).

(Sa.

www.dacoromanica.ro

- 251 -

V. ORIGINEA FAUNEI MARII NEGRE.

Dupg cum fauna Märii Mediterane este formatä din dou5categorii de elemente : a) forme imigraie din Oceanul Atlantic sib) forme endemice, rämäsite din vechea faunä a Märii Tethys, totasa si fauna M. Negre se compune din douä categorii principalede elemente : a) forme imigrale din M. Mediteran i b) formeendemice, supravetuitori din vechea faunä sarmatia

Fiindcä M. Neagra este astäzi in legäturä cu M. Mediteranä,insä odinioarä avea comunicatie cu M. Caspicä, se intelege delasine cä fauna sa are origine dublä, cuprinzând : a) elemenie medi,leraneene i b) elemente sarmafice.

Elementele de origine mediteraneanä predominä astäzi decândM. Neagrä s'a separat de M. Caspica si a intrat in legätur5 cuM. Mediteranä elernentele endemice de origine sarmaticä fiindnimicite in mare parte de navälirea apelor skate ale Mediteraneiprin Bosfor. In special animalele sienohaline de apä salmasträ aufost distruse

In päturile superficiale de apä, din cauza saliniffii redusea temperaturei scoborâte, care iarna poate scädea sub 6 °, s'a operatun friaj al formelor nediteraneene care ar putea sä imigreze. In adevär,aici nu pot träi decât speciile eurihaline i euriferme.

Gorgoniaceele, Cefalopodele, Pteropodele i Heteropodele lipsesccomplet. Echinodermele lipsesc aproape complet, cu exceptia a treispecii : un Ofiurid (Amphiura florifera) si douä Holoturide (Cucu=maria orientalis si Synapia digitata). Deasemeni lipsesc Sifono,forele iar dintre Ctenofori trIeste in M. Neagrä numai Pleuro=brachia pileus.

Pe când in M. Mediteranä, la Napoli, träiesc 45 specii deActinii, iar in M. Adriatica 30, - in M. Neagrä nu se gäsescdeaf 3 specii (Aciinid equina, Cyliste viduata i Cerianihus vestitus).

Pentru moluste, OSTROLTMOV/ (1894) dä urmätorul tablou :

1) Printre aceste forme - care erau adaptate la apa cu salinitate mai micSn'au putut suporta apa saratä a Mediteranei - se pot cita: Dreissensia poly,

morpha, D. rostriformis v. distincta, D. tchaudae v. pontica, D. crassa, Monodacnaponhica, Micromelania caspia, C'lessinia sp., Neritina Murata.

1).

§i

si

www.dacoromanica.ro

- 252 -

Genuri Specii

Marea Egee 15T 410M. Marmara inaintea Bosforului . . . 103 240

SI 11 dincolo de Bosfor . . . 86 151M. Neagrä 56 91M. Azov, partea de Sud:Vest . . . 20 26

» 70 Nord:Est . . . 13 15

Se constatä, deci, o särkire treptalä a faunei.La gura Bosforului, spre Est, dragele au scos o serie de

forme mediteraneene, care nu se mai gásesc aiurea in M. Neagrä.Printre aceste : Virgularia mirabilis, Sternaspis sculaia, Ophio,

ihrix echinala, Cyclonassa brusinai, testuri de Ursini i scoici deScalaria, Dentalium, Turitella etc.1)

In timp ce fauna M. Mediterane patrundea in basinul Pantie,anume formele care puteau suporta variatiile de salinitate si tern=-

peratur5, elementele rezistente eurihaline, euriferme i eurilope, -o parte din fauna supravietuitoare de origine sarmaticä era impinsäspre Nord si s'a pästrat in pärtile märii cu salinitate mai redusä(M. Azovului, M. Neagrä la coasta României) si mai ales inlimanuri.

Legätura dintre M. Neagrä si M. Mediteranä fiind,giceste vorbind, destul de recentä, pentrucä s'a produs la inceputulQuaternarului, n'a provocat, la formele imigrate, transformäri accen:.tuate. De aceea, formele endemice derivate din speciile rnediteraneenesun! rare.

I. IMIGRANTI MEDITERANEENI.

Majoritatea Pestilor, Crustaceilor, Lamelibranhiatelor, Ver'milor,Celenteratelor afarä de Cordylophora lacustris din apa dulcesalmasträ a basinului M. Negre sunt descendentii forrnelor medi:teraneene pätrunse in M. Neagrä.

N. KNIPOWITSCH (op. cit.) enumärä 156 specii si subspecii de Pestiin M. Neagrà. Dintre acestea, 94 specii sunt mediteranee (60.26%), 34(21.94°/o) sunt de apä dulce si 28 specii (18.06°/o) relicte sarmatice.

1) W. NIKrriN, op. cif.

geolo.

- si-

www.dacoromanica.ro

- 253 -

Dupä E. SLASTENENKO 1), speciile de origine medeteraneanä arfi in numär de 111 (din care 2 indoielnice), adicä 60.993/o, iar T1specii, adic5 39.010/o, ar fi elemente proprii basinului Ponto=caspic.Insä din cele 111 specii si subspecii mediteraneene, 32 forme n'ar fidecât sporadice in M. Neagrä si nu s'ar reproduce.

Printre elementele rare in M. Neagrä citärn : Xiphias gladius,Thynnus thynnus, Zeus pungio, Z. faber, Conger conger, Naucratesduclor, Boops boops.2)

Temporarä in Marea Neagrä este si scrumbia albasträ, Scorn#ber scomber, care apare adesea in cantitäti considerabile, dar nu parea se reproduce. Tot un peste pasager este si Acipenser sturio (sipul).

Intre pestii de origine mediteraneanä putem distinge douä ca=tegorii de forme: a) forme care n'au suferit modificäri sub influenta noilorconditii si b) forme care au suferit transformäri, dând subspecii sauvarietäti.

a) In primul grup putem cita : Scyliorhynus canicula, Acanthiasvulgaris, Raja clava la, Trygon pastinaca, Acipenser sturio, &Nil..ber scomber, S. japonicus, speciile de Mugil (M. cephalus, M. saliens, M.capito, M. auralus) apoi Gobiide 3) (G. ophiocephalus, G. microps, G.niger, A phya minuta), Lofobranhi (Syngna thus i enu irostris, S. bucculem.tus, S. variegalus, S. schmidti 4), S. typhle), Hippocampus hipocampusLabride (Labrus turdus, L. prasosticies, Crenilabrus ocellatus, C.iinca, Cienolabrus griseus etc.), Blenlide (Blennius pavo, B. sphynx,B. sanguinolenius etc.), Trachurus irachurus, Pomalomus sallatrix,Chromis chromi;., Coris julis, Sardinella ayrita, Spraiella spratius,speciile de Trigla (T. gurnardus, T. pini, T. lucerna), Scorpaenaporcus etc.).

b) In al 4oilea grup se cuprind : Engraulis encrasicholus pon.,ficus, E. encrasicholus maeoticus, Atherina mochon pontica, Mullus

1) Faune ichthyologique de la Mer Noire (Ann. sci. Univ, Iassy XXII, f.1-4, 1936).

9 Din alte grupe de animale, tot rari, sunt : Chelonianul Thalassochelygcareila i Decapodul Homarus vulgaris (pe coasta Bulgariei), acesta din urmä sernonalat de ST. KONSULOFF (Zool. Anz. 1930, Bd. 87).

3) I. BoRcEA : Revision systématique et distribution géographique des Gobiidésde la Mer Noire et particulièrement des eaux douces roumaines. (Ann. sc. Univ.Jassy XIX, f. 1-4, 1934).

4) Dup5 U. d'ANcoNA (Ann. Sc. Univ. Jassy XIX, 1934, p. 236-238numai S. typle ar fi comun cu Mediterana, celelalte specii ar fi particulare M. Negre,iar S. bueculenius comun cu M. Caspicä.

www.dacoromanica.ro

- 254 L.-

barbatus ponficus, Pleuronecies Ressus luscus, Bothus maximusmaeoticus, Gadus euxinus, Be lone acus euxinii si a.

In general au putut imigra In M. Neagrä din Mediterana : 1)

Pestii vivipari (Acanthias, Trygon) In proportie de 2.5°/o. 2) Pesticu buzunar incubator (Nerophis, Syngnathus, Hippocampus) 8.75°/o.3) Pesti cu icre bentonice 41.25°/o. 4) Pesti cu icre faoplanctonice46.25°/o. Dupà cerceiärile lui VODIANITZKY, in M. Neagrá s'au pututaclimatiza acei pesti mediteraneeni, cari in toate fazele de desvoltareîi au habitatul in regiunea litoralä sau in straturile superficiale dinregiunea pelagicä. .Ar lipsi acei pesti, ale cäror larve prezintá migrafiiverticale de mare amplitudine, de ex. : Serranus scriba, Scorpaenaporcus si Callionymus maculalus1) pe când rudele lor apropiateSerranus cabrilla, Scorpaena scrofa, Callionymus fesfivus si C. be,lenus2) cu icre strict faoplanctonice -au putut pätrunde pätrundein M. Neagrä.

Prin urmare, speciile ale cäror larve prezintä migratii batime=trice importante i acele care migreaza in adâncime spre a se repro=duce nu au putut pätrunde in M. Neagrä. Dimpotrivä, cele care mi=greaz5 la tärm in epoca reproducerii s'au aclimatizat aici.

Intre Mamiferele marine imigrate din Mediterana se numärä :Delphinus de/phis, Tursiops iursiops i Monachus albiventer.

Iatä câteva Miside mediteraneene : Mesopodopsis slabbed, Lep,iomysis lingvura, Sifiella jaliensis, Hemimysis lamornae reducta,Pseudoparamysis baeri si câteva Cumacee : Pseudocuma longicorne,Cumopsis goodsiri, Bodoiria scorpioides, Iphinoé serrata, Cumellapygmaea (v. C. MOTÄ i M. BAcEscu, Volumul jubilar Gr. An,tipa, 1938).

Insa pe lângä elementele temperate, intre imigrantii mediteraneenise gäsesc in M. Neagr i elemente de nuantä tropicalä 3), proveninddin vechea fauna a M. Tethys.

a) Specii tropicale Scomber japonicus (=-- S. colias), Mugil ce,phalus i Chelonianul Talassochelys caretia (care pätrunde rar inM. Neagrä).

b) Genuri tropicale Mugil, Cofis, Hippocampus.Apoi Crustaceul Lysmaia seficaudata (= L. aberans) are o

SLAsTeNewo : (op. cit. p. 295) a arätat cä recent s'au descoperit in MareaNeagrä Serranus cabrilla i Scorpaena scrofa afirnbria.

5) A. 141.112GOCI, Ann. Sci. Univ. Jassy XXIV, 1938, Partie II, f. 1.

5) v. S. EKMAN. Marine Tiergeographie, 1935.

r

www.dacoromanica.ro

- 255 -

rud5 L. seticaudaia ternalensis in Arhipelagul Malaez si in Japoniaalte douä specii sunt Indo,Pacifice. Tot Indo,vest pacifIce sunt

genurile de pesti : Zeus, Uranoscopus, Solea.

11. RELICTE SARMATICE (pontoocaspice).

Formele cunoscute sub denumirea de relicte ponto,caspice au oorigine cu toful diferitä de elementele mediteraneene. Sunt suprave,tuitori, descendenti din vechea faunä salmastricolä a M. Sarmatice.Num5rul lor in M. Neagrä este mutt mai redus decât in M. Cas,picä i aceasta pentru motivul c5, desi M. Neagr5 este si astäzi sal,masträ, totusi, decând apéle Mediteranei au pAtruns prin Dardanele

Bosfor, concentrarea ei a crescut mult fatä de aceéa a apei basi,nului Sarmatic.

De aceea nu s'a putut pästra in M. Neagr5 un nurnär mai marede forme sarmatice, majoritatea acestor elemente endemice fiind dis,trusä, iar restul este cantonat astäzi in N. V. Märii Negre cu apäfoarte indulcitä, in M. Azovului si mai ales in limanurile cursulnferior al fluviilor.

Intre Pesti, urmätorii sun! considerati ca relicte : Acipenseridele 1),afarä de Acipenser siurio (Huso huso, Acipenser stellatus, A. nudiven=iris, A. güldensiaedti, A. ruthenus), 4 specii de Caspialosa (C. maeotica,C. tanaica, C. nordmanni, C. pontica §i varietätile pontica danubiiAntipa, pontica nigrescens Antipa, pontica chtamocephala Issatchenko,pontica hypselocephala Issatchenko) ; apoi Clupeonella (= Haren=gula) delicalula, Salmo irutia labrax, Lucioperca marina ; Gobiide(Benthophilus stellatus, Benthophiloides brauneri, Caspiosoma cas=pium, Knipowitschia logincaudaia, Bubyr caucasicus, Gobius platy=rostris, G. melanostomus, G. cephalarges, Mesogobius gymnoira,chelus, M. bairachocephalus, Proherorhinus marmoralus.

Intre Nevertebrate sunt iaräsi numeroase forme relicte. AstfelLimnocardiidele (din Limanuri) ; Cardium exiguum ; unele Gas,teropode (Cerithiolum reticulaium, Rissoa euxinica, R. venusia) ;dintre Polichete Lagis koreni §i unele .forme din cursul inferior alfluviilor (Hypania invalida, Hypaniola kowalevskii, H. brevispinis§i Hirudineul Archaeobdella eismonil ; Isopode ca Jaera sarsi 2) ;

Morunul (fluso huso) i pästruga (Acipenser siellalus) se gäsesc si in M.Adriaticä. Este deci probabil c5 M. Neagra a cedat si ea câtiva imigranti de originesarmaticä Mediteranei.

2) A. VALKANQV : Ubersicht der europäischen Vertretern der Gattung IaeraLeach (Annuaire de I'Llniversiié de Sofia T. XXXIV, f. 3 Sc. Nat. 1937.-1938).

sipi

pi

pi'n

,)

www.dacoromanica.ro

- 256 -

Amfipode, peste 50 de specii, aparjinând unele la genuri endemiceNiphargoides, Gmelina, Gmelinopsis, Poniogammarus), dintre carePoniogammarus maeoticus1).

Apoi Miside (Hemimysis serraia Bkesco n. sp., H. anomalasi nurneroase alte specii din limanuri i cursul inferior al fluviilor),Cumacee etc.

IMIGRANTII NORINATLANTICI.

In sfârsit, unele forme din M. Neagrä (de ex. LamelibranhiatulModiola phaseolina, nordallantic i Cetaceul Phocaena commums)au putut pätrunde prin Bosfor in M. Neagrä, numai datoritä rkiriiclimatului in Quaternar. Ele au dispärut in M. Mediteranä, sau suntpe cale de disparitie. Aceste specii s'ar putea numi, relicte glaciare",fiindc5 datoresc epocei glaciare prezenta lor in Marea Ponticä.

Dupä cum vedem, fauna M. Negre, din punct de vedere zoo:geografic, este un amestec de fauna' mediteraneanä säräcitä si de faunäsarmaticä redusä. Elementele predominante in fauna ponticä sunt celede origine mediteranä; cele endemice sau sarmatice sunt foarte reduseca numär, lipsind aproape complet din fauma de larg a M. Negre.

Cu S. EKMAN (op. cit.) admitem c Marea Neagrä poate fi congsideratá din punct de vedere zoogeografic ca o regiune faunistic5mitg, o regiune de transitie.

* *

Dupä Woracm 2) cläm mai jos un tablou de numärul genurilorsi speciilor de Alge ce träiesc in M. Neagrä si in M. Azovului.

Marea Neagrä Marea AzovuluiAlge verzi 19 genuri 47 specii 5 genuri 12 speciiAlge brune 41 62 3 3Alge rosii 42 91 206 I/ 8 P/ 1 1

In total 102 genuri 315 specii 16 genuri 26 speciiDintre Fanerogame se gäsesc 5 specii : Poiamogeion marinus,

Zannichellia palusiris, Zosiera marina, Z. nana §i Ruppia mariiima.Statia Zoologic5 Regele Feiclinand I, Agigea.

.............

1) S. CARAusu; ttude sur le Pontogammarus maeoticus (Sow.) Mart. (Ann.Sc. Univ. Jassy T. XXIII, f. 1-2, 1936.

2) Vezi N. KNIPONVITSCH : Zur Hydrologie u. Hydrobiol. d. Schwarzen u. d.Asowschen Meeres. Intern. Revue Bd. XIII, 1925.

>1

' 1!)

li=

*

,

www.dacoromanica.ro

SCURTA PRIVIRE ASUPRA FAUNEITERESTRE $1 DE APA DULCE

A CADRILATERULUIde RAUL CALINESCU

Docent la Universitatea din Bucuroti

Multumitä conditiilor sale geografice favorabile i indeosebi climeide nuantä mediteraneanä, fauna continentalä si de apä dulce a Casdrilaterului este foarte bogatä. Ea este insä prea putin studiatä pentrua construi o sintezä zoogeografic5 a acestui tinut. Citäm pe cele maiinteresante si mai bine cunoscute elemente faunistice componente :

Mamifere. Dintre lilieci (Rhinolophus hipposideros Bechstein),element tiaediteranean, a fost gäsit prin pesterele litoralului Sabla.Ecrene1).Carnivorele -) sunt bogat reprezentate prin : lupul comun ; vulpearo.Fie ; vulpea cárbunäreascä (vulpes vulpes melanogasier Bonaparte),element mediteranean, studiatä dela Cavarna (judetul Caliacra), Turslucala, Vischioi, Salihier, Caractirlar, Cenaccilar, Belica, Bobla,Sarighiol, Turcsmil, Derea (judetul Durostor) 8) ; pisica sälbalicg,semnalaiä In pädurile Cadrilaterului incä de ALLARD (1864)4) i carepersist i azi aici (Sarighiol, BoblasDurostor) ; viezurele la Casâmlar,Chioseaidin i Cainargeaua Micä, judetul Durostor ; dihorul de stepä(Mustela putorius eversmanni Lesson), element oriental, cunoscutdela Ciair, jud. Caliacra, Derea i Turtucaia (Durostor) ; dihorulpáiai (Vormela peregusna Gueld), cunoscut dela Cavarna (Caliacia)

Casâmlar (Durostor),Printre rozäfoare, in a far5 de iepure, care e comun, citám pos

pândäul comun citellus L.), abundent in toatä Dobrogea si maicu deosebire in jud. Caliacra 5) ; cätelul pámântului dobrogean (Spa..

1) Lem I. : Studii asupra litoralului $abla-Ecrene, Ac. Rom., Memor. Sect., Ser. III, T. 4, 6, 192T.

2) CALINESCU R. : Mamiferele României, Bul. Min. Agr., 1931.3) CALINESCU R. : Beiträge zur Kenntnis der Füchse Rumäniens, Verh. u.

Mitteil. d. siebenbür. Ver. für Natur-Wiss. zu Hermannstadt, 1931/32.4) ALLARD C. : La Bulgarie Orientale, Paris 1864.5) CALINEscu R. : Taxonomische, biologische und biogeografische Forschungen

über die Gattung Citellus Ok. in Rumänien, Zeitschrift für Säugetierkunde, IX,Berlin 1935.

Anal& Dobrogei lT

si

(Cilellus

St

www.dacoromanica.ro

- 258 -

lax monficola dobrogeae Miller), subspecie endemicä, creatä pe ma.terial din Dobrogea i gäsii i in Cadrilater (la Turlucaia, jud.rostor) 6).

Printre erbivore citäm: câprioara (Capreolus capreolus L.), notatäin masivul päduros nordic afA Dobrogei cât i in "C- el sudic, la Bobla,Salihler, Ahmatlar, Casâmlar si Sârgilar" Durostor) si mistretul(Sus scrofa ofilla Thomas), citat aici incä de ALLARD §i precizat decercetärile mai noi in pädurea Mese#Mahle (jud. Durostor) 7). 0 men#tiune deosebitä meritä câmilele dela Duranlar (jud. Caliacra), care,desi nu sunt sälbatice (azi nu mai träeste nicäeri nici o specie

' de cämilä sälbaticä, ci cel mult sälbätäcitä)., existenta lor aici este in.'teresantä din punct de vedeie geograflc, cu atät mai 'mull cu cät au

infraf in c6nsideratiunile bio.climatice ale literaturii hoastre geografice.Cärnilele dela Duranlar s'au considerat drept o dovadá palpa#

bila a influentei climatice mediteraneene in Dobrogea in general si in.Cadrilater in special, crezându=se probabil cä avem de a face acolocu drornaderi (Camelus dromedarius L.), din zona mediferaneanä aAfricei.

Realitatea este c.5 acele cämile sunt cu douä cocoase, deci sunt'cámile backiene (Camelus bactrianus L.), ce inlocuesc dromaderii inAsia centralä i orientalä i unde sunk folosite din timpuri imemoriale,ca animale domestice, cre are Tätari, Mongoli i Chinezi. Din Cateam aflat .dela proprietarul lor, strämosii micei cirezi de cämie bac#triene dela Duranlar au fost adusi acurn vre#o TO ani, din stepele

.rusesti 8).- Päsári. Ordinul Paseriformelor este reprezentat prin numeroase

genuri i specii, insuficient studiate in Cadrilater. In afarä de ciori (Corovus cornix L., C. frugilegus E.), comune pe amp, si de stâncutevus monedula L.) la orase (Cavarna), stepa e bogatä in grauri, cari maiales iarna vin aici in carduri mari. Pásärelele suet reprezentate princiocânlii (Alauda arvensis L., Galerida crisiala L.), sfiglefi i pitigoi.Rândunelele sunt deasemenea destul de comune, mai ales in apropierede tam, lipindu.si cuiburile pe falezä. Din când in când se inal#

6) CALINESCU R. : Mamiferele României, etc.7) Va fi necesar sä se cerceteze de cStre zoologi mistretii din zona inundabilä

a Dunärei cari, dupä spusele vânätorilor, sunt mai scunzi la greabän ca mistretii co .muni i cu picioarele mai 'Matte ki mai subtiri.

CALINEscu R. : Cämilele din Dobrogea, Bul. Soc. Naturalistilor din România,Nr. 6, 1934.

(jucl.

si

-

(Cora

Dus-

www.dacoromanica.ro

- 259 -

neste i câte un Caprimulgus. Mai comune sunt prigoriile,zele §i dumbrävencele. Printre p5sárile râpRoare de noapte, nume;roase sunt speciile care häläduesc mai cu deosebire pe tärmul faliatdela Caiabeichioi, aproape de Capul Caliacra cea mai intereosanta este bufnita mare. Printre pás'ârile räpitoare de zi, remarcabilisunt vulfurii : hpitarul (Neophron percnopierus L.) mai rar si mai ales'vuliu;ul plesuv cenusiu,(ayps fulvus Gmel), care cuibäreste pe litoral,înlre Sabla si Caliacra, odihninduose pe falezä si dând tärcoale in regiune,in cârduri pânä la 30 capete. Dintre picioroange cam barza cornunäsi mai rar cocorul mare, primävara i toamna, la pasaj. Pe podissieganopodele .sunt reprezentate prin cele trei specii de cormorani, coomuni la tärm, la N de Capul Caliacra..Palmipedele sunt mai comunetri valeaBolatei, valea Batovei si la Dunäre: gâste 0 rate sâlbatice, lebede(Cygnus olor Gmel), cufundaci; acestia din urmä si la tärmul märii.Sbieräturile charadriidelor fac si mai pläcute si mai misterioase nopotile de varä ale Judetului Caliacra. Dintre galinacee, cele mai coomune in stepä sunt prepelitele i potârnichile. Pasärea cea mai caracoteristic5 a stepei dobrogene, ca si a tuturor stepelor noastre in genere

in acelas limp, cea mai Mare dintre toate, este dropia (v. S. S.MANu) 9).

Reptile. Dintre cheloniene, citäm broasca tesioasâ de lac (Emysorbicularis L.) in pâraiele i báltile de läng5 Turtucaia, Jud. Durostor 19),in balta Bolatei si a Batoyei, in lacul Heracleia de lângä Surtuchioisi la Mihalbei, Jud. Caliacran). Broastele (esfoase de uscat sunt re:prezentate prin Tesiudo graeca L. la Cavarna si pe Coasta de Argint,apoi längä Mihalbei, Jud. Caliacra 11); i Testudo ibera intr'o rasa'geograficä endemicá (ssp. Racovitzai), la Silistra, Turtucaia si Cavarna,ca si in restul Dobrogei si mull mai cot-nut-15 ca precedenta, ambele meoditeraneene.

Lacertidele (sopârlele) 12) sunt reprezentate prin Anguis fragilis L.la Bolata, Jud. Caliacra ; Ophisaurus orpus, element mediteranean

9) S. S. MAKI : Dropia, Almanachul Vânätorului, Bolgrad, 1933, pg. 77(cu hartä).

10) CALINESCU R.: Contributiuni sistematice i zoogeografice la studiul Am,phibiilor i Reptilelor din Rornânia, Acad. Rom. Mem. sect. *1., S. III, T. T,Mem. 7, 1931.

11) LEPst : Beiträge zur Reptilienfauna der südöstlichen Dobrudscha, Verh.u. Mitteil. d. Siebenb. Ver. F, Naturwiss. z. Herm., LXXVII, 1926-27.

12) Indicatiile ce urrneazä, asupra ,sopârlelor í erpilor, sunt dupä CALINESCUR. (Contributiuni, etc.) Lust I. (Beiträge, etc.).

puper

- 5

pi,

L

www.dacoromanica.ro

- 260 -

descoperit de I. LEM in 1926 la Iaila, Lingä Surtuchioi, Jud. Ca-liacra ; Laceria muralis Laur., pe Coasta de Argint, intre marginea podiesului si nivelul märii ; Laceria laurica Pall., la Megidietabia si Silistra,Jud. Durostor si lângä Cavarna, pe platou ; Laceria agilis L. cherso.nensis la Balcic ; Lacerfa viridis viridis Laur., în pädurea Bobla de lângäTurtucaia, Jud. Durostor si pe Coasta de Argint, Jud. Caliacra ;Laceria viridis major, pe Coasta de Argint ; Laceria viridis sirigata,lângá Silistra, descoperitä de noi .pentru prima datä in Rotnânia, inMai 1929 ; Ablepharus pannonicus Fitz., la Cavarna.

Dintre erpi, in afarä de Tropidonolus nairixL., comun in aproepiere de ape atât in Durostor cât si in Caliacra (Balta Bolata) siTropidonohis iessellaiusLaur., sarpele cel mai comun depe litoralul$abla-Ecrene, dar mimai la farm, introducânduese dupä pesti In apa märii,mai interesanti sunt Zamenis gemonensis caspius, in pädurea Boblade lângä Turtucaia, Jud. Durostor, apoi lângä Cavarna, pe platouluscat cu vegetatie särädcioasä, si VIPera cu corn (VIPera ammodyiesL.)inteo rasä geograficä endemicá pentru Dobrogea (ssp. montandoniBoul.), cunoscutä din pädurea Bobla, de lângä Turtucaia, apoi intinutul dintre Dalboc si Capul Caliacra, lângä GhiaureSuiuciuc si pedealul Ialtasu de längä Ecrene.

Batracienele sunt slab reprezentate (din cauza uscäciunii firm:tutu° prin urmátoarele broa#e : Broasca râioasj (Bufo viridis Laur.), pepodi§ lânga Cavarna ; Bornbinator igneus danubialis, in smarcurilede lângä Turtucaia ; Rana esculenta L. i R. ridibunda Pall., inbältile Dunärei de lângä Turtucaia 13) si in balta Bolatei 14).

Pesti. Fäcând abstractie de pestii Dunärei si zonei sale inunedabile (studiati de GR. ANTIPA) i de cei ai Märii Negre (studiatide I. BORCEA), pestii Cadrilaterului sunt insuficient studiati in ceeacepriveste apele interioare. Singurul lucru ce4 stim pânä astäzi inaceastä priviritä este c5 in balta Bolatei träeste Gasierosieus aculea,ius, forma tipied si forma pontica 15).

Din Harta ichtiologicä a Romänier a delui TH. BI.I$NITA 16),reese ca toate apele interioare ale Cadrilaterului tin de Zona biba.nului", In care predominä bibanul. Acesta träieste aici in asociatie

13) CALINESCU R. : Contriburiuni etc.14) LEP$1 : Beiträge eic,15) LEP$1 I. : Studii asupra litoralului etc.

") BLI$NITA TH. : 0 impirrire a faunei ichtiologice din Rominia, Rev. St.V. Adamachi, Iasi, XVI, 4, (cu harti).

I.

www.dacoromanica.ro

- 261 -cu : ghibortul, rosioara, ochiana, stiuca, vâcluvita, tiparul, zvârluga,tigänusul, somnul, caracuda 0 linul.

Bältile dunärene ale Cadrilaterului tin de zona salguluie,in care predominä salgul, care träieste in asociatie cu crapul, plä,lica etc.

Neverfebratele de uscat si de apa dulce sun! foarfe bogat re .prezentate in Cadrilater.

Dintre Efemeroplere, C. BOGOESCU a gäsit in 1932 pe BaetisBoccagii, in valea Mihäileni de lângä Capul Caliacra 17).

In 1931, d.l A. CARADJA publicä o WS de 234 specii deflutufi, culesi la Balcic si imprejurimi, multi citati pentru prima datäin Romania, majoritatea elemente mediteraneene si câteva elementeendemice, ca de pildä : Coleophora caliacraella §i Orgyia Caliacrae 18).

Extrem de bogatä este lista insecielor (Odonate, Rhynchote,Coleoptere, Himenoptere, Diplere, Neuroplere i chiar Lepidoptere),culese de räposatul entomolog sas ARNOLD MULLER in anul 192T,

la Bazargic, Balcic, Cavama, Capul Caliacra si imprejurimi 19).Miriapodele sunt reprezentafe prin Scutigera, Scolopendra cin.

gulata Latr. si Geophilus.Dintre Orthopiere citäm : Dinarchus dasypus §i Callimenus,

elemente mediteraneene la N. de valea Bolatei : apoi Labidura riparia,Forficula auricularia, Stauroderus parallelus, S. lineaius, S. hae.morhoidalis, S. bicolor, Psophus stridulus, Eremobia limba ta, Po.disma Fieberi, Decticus vermicivorus, Locusta caudata, Platycleisbrachyptera etc. 20).

' Dintre Coleoptere, Dytiscus §i Hydrophilus picens, insecteacuatice, sunt comune in smârcuri si se pot vedea cafe oda tä si inmare (I. Lepsi 20).

Pe sub pietrele pâraelor ce se varsä in mare si mai ales inpâraele Cavarna si Dalboc se ascund crabi de apä dulce (Potamonpoiamios), elemente mediteraneene cunoscute in peninsula balcanicä,Italia si Cimeia.

17) 13000ESCLI C. : Contributions a l'etude sysèmatique des Ephémoroptresde Roumanie, public. Socr Natur. din Romania, XI, 1932.

18) CARADJA ARIST., : Beiträge zur Lepidopterenfauna Grossrumäniens für. dasJahr 1930, Ac. Rom. Mem. sect. St., S. III, T. VII, Mem. 8, Buc. 1931.

19) MOLLER ARNOLD : Zur Kenntniss der Insekienfauna der Süddobrudschaund Südbessarabiens, Verh. u. Mitteil. d. Siebenb. Ver. für Naturwiss. zu Hermann=s tadt, LXXIX, 1929, Sibiu.

20) LEPSI L : Studii asupra litoralului etc.

www.dacoromanica.ro

- 262 -

Dintre Archiptere sunt de citat te. rmitele (Leucothermes luciefugus Rossi), elemente mediteraneene, cunoscute 'la poi dela Cavarna

valea Batovei 21).bintre moluste cunoastem : in isvoare, melcul Physa ; in balta

Bolalei, Planorbis i Paludina ; pe uscat, Helix meridionalis, Bulimusvarnensis, Pupa, Tachea, Xerophila etc. 22) $i 23). GROSU agäsit de curând, in valea Acbunar längä Balcic, pe Theodoxusprevostianus, element mediteraneean 24)

Dintre viermi, cunoa$tem Polycelis cornuta O. Schrn, i Maeioegaster in isvoarele dela Cavarná 25)

Protozoarele acuatice au fost studiate de I. LEPSI din apacismelelor dela Cavarna 25), cu care ocazie s'au gäsit 2 specii,marea majoritate infuzorii i o singurä specie de flagelat, Dintreciliate, Aegyra Peneckei Lep$i, descoperitä in apa cismelelor acestea,aparrine unui gen considerat Ora la acea data exclusiv marin. Inbalta Bolata träesc, printre alte specii, i Antipia spiralis Lep$i $i Baelantiophorus lemnae Lepsi.

..........

IONESCU M.: La fréquence du Termite lucifuge en Roumanie, Comptesrend. des séances de l'Académie des Sciences de Roumanie, T. I, 1936,

22) LEPSI L: Studii asupra .litoralului etc.23) LEPst I.: Despre fauna Dobrngei, Rev. St. V. Adanacbi, 1929, 2-3.24) GROSU AL. : 0 specie de gasteropod nottä pentru România Teodoxus

prevostianus, Bul. Soc. Natur. din România, 1936, 9, Buc.25) Lust : Microbiologia cismelelor din Cavarna.Dobrogea. Or5stie, 1925.

AL,

21)

:

si

L

www.dacoromanica.ro

PRETUL 100 LEI

, .

'

-

www.dacoromanica.ro