Amenintari potentiale cop1-74 · 2014. 10. 28. · Studiulafostelaboratîncadrulproiectului: LIFE05 NAT/RO/000176-„Habitate prioritare alpine, subalpine ºi forestiere din România“

Gabriel Lazãr, Petru Tudor Stãncioiu,

Gheorghe Marian Tudoran, Nicolae ªofletea,

ªtefan Bogdan Candrea Bozga, Gheorghe Predoiu,

Nicolae Doniþã, Adrian Indreica,

Georgel Mazãre

Habitate forestiere de interes comunitar incluse în

proietul LIFE05 NAT/RO/000176:

„Habitate prioritare alpine, subalpine ºi

forestiere din România“

AMENINÞÃRI POTENÞIALE

Editura Universitãþii „Transilvania“ din Braºov

2007

© Facultatea de Silviculturã ºi Exploatãri Forestiere,Universitatea „Transilvania“ din Braºov, 2007

Autori: Gabriel Lazãr, Petru Tudor Stãncioiu, Gheorghe Marian Tudoran,Nicolae ªofletea, ªtefan Bogdan Candrea Bozga, Gheorghe Predoiu,Nicolae Doniþã, Adrian Indreica, Georgel Mazãre.

Coordonator: Petru Tudor Stãncioiu

Referent ºtiinþific: Ioan Vasile Abrudan

La baza acestui studiu au stat cercetãrile în teren desfãºurate în cadrul proiectuluiLIFE05 NAT/RO/000176 cât ºi informaþii din alte lucrãri de specialitate în domeniu.Pe parcursul elaborãrii au mai participat:

Lucrarea de faþã a fost realizatã cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene prininstrumentul financiar LIFE. Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin Facultãþii deSilviculturã ºi Exploatãri Forestiere din Universitatea „Transilvania“ Braºov. Oricereproducere parþialã sau totalã fãrã acordul acestei instituþii este interzisã.

Editura Universitãþii „Transilvania“ din Braºov, 2007ISBN 978-973-598-096-2

Fotografii copertã:

Copertã1: Tinov cu rariºte de pin silvestru (Pinus sylvestris) la Româneºti -

jud. Suceava (Foto: Bogdan Candrea)

Copertã 4: Stejar pufos (Quercus pubescens) la Sãcãlaia - jud. Cluj (Foto: Tudor Stãncioiu)

Fotografii: ªtefan Bogdan Candrea Bozga, Gabriel Lazãr, Georgel Mazãre, Ion

Sârbu, Petru Tudor Stãncioiu, Gheorghe Marian Tudoran, Ioan Dutcã

DTP / Tipar: sc green steps srl

Grafician: Raluca Hoisan

Ioan Vasile Abrudan, Gheorghe Spârchez, Dumitru Târziu, Iosif Leahu, DieterSimon, Marius Danciu, Victor Pãcurar, Dan Gurean, Ovidiu Ionescu ºi GabrielaIsaia din partea Facultãþii de Silviculturã ºi Exploatãri Forestiere - Braºov

George Predoiu din partea Proiectului LIFE05 NAT/RO/000176

Erika Stanciu din partea World Wide Fund for Nature - DanubeCarpathian Programme (WWF-DCP)

Iovu Adrian Biriº din partea Institutului de Cercetãri ºi Amenajãri Silvice-Bucureºti

Descriere CIP a Bibliotecii Naþionale a României

Habitatele forestiere de interes comunitar incluse în proiectul

LIFE05NAT/RO/000176: habitate prioritare alpine, subalpine ºi forestiere din

România: ameninþãri potenþiale / Gabriel Lazãr, Petru Tudor Stãncioiu,

Gheorghe Marian Tudoran, .... - Braºov: Editura Universitãþii „Transilvania“, 2007

& nbsp; Bibliogr.

ISBN 978-973-598-096-2

I. Lazãr, Gabriel

II. Stãncioiu, Petru Tudor

III. Tudoran, Gheorghe Marian

630*6

Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului:LIFE05 NAT/RO/000176 - „Habitate prioritare alpine, subalpine ºiforestiere din România“

BENEFICIAR:

Facultatea de Silviculturã ºi Exploatãri ForestiereUniversitatea „Transilvania“ din Braºov

ªirul Beethoven, Nr. 1500123 - Braºov, RomâniaTel: + 40 268 418 600Fax: + 40 268 475 705http://www.unitbv.ro/silvic/

PARTENERI:

Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale

B-dul. Carol I, nr. 24,Sector 3, 020921 - Bucureºti, RomâniaTel: + 40 21 307 23 00E-mail: [email protected]://www.maap.ro/

Regia Naþionalã a Pãdurilor - ROMSILVA

B-dul. Magheru, Nr 31Sector 1, 010325 - Bucureºti, RomâniaTel: + 40 21 317 10 05Fax: + 40 21 316 84 28E-mail: [email protected]://www.rosilva.ro/

World Wide Fund for Nature - Danube Carpathian Programme

Mariahilferstrasse, 88a/3/91070 - Viena, AustriaTel: + 43 1 524 54 70Fax: + 43 1 524 54 70 70http://www.panda.org

Cuprins

Rezumat în limba englezã ...................................................................................... 8

1. Introducere .........................................................................................................13

2. Scopul ºi necesitatea studiului .......................................................................17

3. Habitate forestiere – ameninþãri potenþiale .................................................19

1.1. Ce este Natura 2000? ......................................................................................13

1.2. Reþeaua Ecologicã Natura 2000 - Cadrul legal ..................................................14

1.3. Habitate de interes comunitar. Habitate „prioritare“ deinteres comunitar ..............................................................................................15

1.4. Starea de conservare. Starea „favorabilã“ de conservare ...............................15

1.5. Situri de importanþã comunitarã. Situri Natura 2000 ...........................................16

1.6. Proiectul LIFE05 NAT/RO/000176 – „Habitate prioritarealpine, subalpine ºi forestiere din România“ .......................................................16

3.1. 91D0 *Turbãrii cu vegetaþie forestierã .......................................................... 23

3.2. 91E0 *Pãduri aluviale cu Alnus glutinosa ºi Fraxinusexcelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).............................. 37

3.3. 91F0 Pãduri de luncã mixte cu Quercus robur, Ulmusminor, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) .............................. 51

3.4. 91H0 *Vegetaþie forestierã panonicã cu Quercuspubescens .................................................................................................... 63

3.1.1. Descriere ............................................................................................. 24

3.1.2. Ameninþãri potenþiale ............................................................................ 29

3.2.1. Descriere ............................................................................................. 38


3.3.1. Descriere ............................................................................................. 52


3.4.1. Descriere .............................................................................................. 64

3.4.2. Ameninþãri potenþiale ............................................................................. 66

4. Discuþii .......................................................................................................... 113

5. Concluzii ........................................................................................................ 121

6. Bibliografie ...................................................................................................... 124

7. Anexe ................................................................................................................ 125

3.5. 91I0 *Vegetaþie de silvostepã eurosiberianã cu

Quercus spp. ............................................................................................ 75

3.6. 91Y0 Pãduri dacice de stejar ºi carpen ...................................................... 93

3.5.1. Descriere .......................................................................................... 76

3.5.2. Ameninþãri potenþiale .......................................................................... 84

3.6.1. Descriere ........................................................................................... 94

3.6.2. Ameninþãri potenþiale ........................................................................ 104

Clasificarea ameninþãrilor potenþiale identificate ........................... 127

Evidenþa ameninþãrilor potenþiale identificate în

studiu - tabel comparativ ................................................................ 131

Formular de evaluare în teren a situaþiei

ameninþãrilor existente ºi/sau potenþiale la

nivelul unui sit Natura 2000 .......................................................... 151

Imagini cu ameninþãri potenþiale pentru

habitatele forestiere luate în studiu ................................................. 153

Anexa 1.

Anexa 2.

Anexa 3.

Anexa 4.

Table of contents

English summary ................................................................................................... 8

1. Introduction ........................................................................................................13

2. The aim of the study .........................................................................................17

3. Forest habitats - potential threats ..................................................................19

1.1. What is Natura 2000? ...................................................................................... 13

1.2. Natura 2000 Ecological Network - Legal status. ................................................. 14

1.3. Habitats of community interest. “Priority” habitats of

community interest ...................................................................................... 15

1.4. Conservation status. “Favourable” conservation status ............................. 15

1.5. Sites of community importance. Natura 2000 sites .............................. 16

1.6. The LIFE Nature Project “Priority forest, sub-alpine

and alpine habitats in Romania” (LIFE05 NAT/RO/000176) .............................. 16

3.1. 91D0 *Bog woodland ..................................................................................... 24

3.2. 91E0 *Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinusexcelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) .............................. 37

3.3. 91F0 Riparian mixed forests ofQuercus robur Ulmus laevis,U. minor, Fraxinus excelsior or F. angustifolia along thegrea rivers (Ulmenion minoris) ....................................................................... 51

3.4. 91H0 *Pannonian woods with Q. pubescens ................................... 63

3.1.1. Description .............................................................................................. 24

3.1.2. Potential threats ...................................................................................... 29

3.2.1. Description ........................................................................................... 38

3.2.2. Potential threats ..................................................................................... 41

3.3.1. Description ........................................................................................... 52

3.3.2. Potential threats ..................................................................................... 54

3.4.1. Description .......................................................................................... 64

3.4.2. Potential threats ...................................................................................... 66

4. Discussion .................................................................................................... 113

5. Conclusions ..................................................................................................... 121

6. Bibliography .................................................................................................... 124

7. Appendices ...................................................................................................... 125

3.5. 91I0 *Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp. .............................. 75

3.6. 91Y0 Dacian oak and hornbeam forests .................................................... 93

3.5.1. Description .......................................................................................... 76

3.5.2. Potential threats ................................................................................... 84

3.6.1. Description ......................................................................................... 94

3.6.2. Potential threats ................................................................................. 104

Classification of the potential threats identified

in the study................................................................................. 127

Potential threats identified in the study -

comparative table ......................................................................... 131

Field sheet for evaluation of potential threats

in a particular Natura 2000 site .................................................... 151

Pictures of potential threats for the studied forest

habitats ......................................................................................... 153

Appendix 1.

Appendix 2.

Appendix 3.

Appendix 4.

8

Summary

The aim of the study is to identify and describe the potential threats for the

following forest habitats of community interest: 91D0 *Bog woodland, 91E0

*Alluvial forests with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Pandion,

Alnion incanae, Salicion albae), 91F0 Riparian mixed forests of Quercus

robur, Ulmus laevis and Ulmus minor, Fraxinus excelsior or Fraxinus

angustifolia, along the great rivers (Ulmenion minoris), 91H0 *Pannonian

woods with Quercus pubescens, 91I0 *Euro-Siberian steppic woods with

Quercus spp. and 91Y0 Dacian oak and hornbeam forests. The knowledge

about such threats is important and needed to prevent and counteract their

negative effects. Therefore, this study could provide guidance for protection

and also a framework for developing management measures for such

habitats included in Natura 2000 sites.

The work, part of the LIFE Nature Project "Priority forest, sub-alpine and

alpine habitats in Romania" (LIFE05 NAT/RO/000176), has been funded by

the European Commission through the LIFE financial instrument. Data and

information for the study was collected by specialists both from the field

(during the summer of 2006) and from other sources (scientific literature and

the internet). The final form is the result of several meetings with

participation of specialists from the Romanian Academy of Agricultural and

Silvicultural Sciences, Forest Research and Management Planning Institute

(Bucharest and Brasov), Faculty of Silviculture and Forest Operations

(within Transilvania University of Brasov), the Silviculture Division from the

Faculty of Horticulture (within the University of Agricultural Sciences and

Veterinary Medicine - Cluj Napoca) and private forest management planning

companies (S.C. Forestamen S.R.L., S.C. Forest Design S.R.L.).

The study encompasses five chapters, a list of bibliography and appendices.

It starts with a short introduction which provides the reader with basic

information about the Natura 2000 ecological network: the concept and some

specific terms (e.g. Habitats and Birds directives, Natura 2000 sites,

habitats of community interest, conservation status, favourable conservation

status etc.). At the end, it gives a short presentation of the project

LIFE05 NAT/RO/000176.

The next chapter delineates the aim of the work emphasizing the importance

of identifying the potential threats for the subject habitats. This would provide

9

a very helpful tool in establishing comprehensive management guidelines for

a sustainable development of local communities living in areas with

Natura 2000 sites. The authors also propose some measures to counteract

the effects of such threats. Although these guidelines try to cover all

negative influences of the potential threats identified here, they are not

detailed and will be subject to a different study. However, the authors

recommend that such measures should be identified, decided and agreed

upon on a case-by-case basis and only after a thorough field check

performed by specialists.

Chapter 3 represents the main body of the study. For each of the 6 forest

habitats mentioned earlier it gives the description according to the European

and Romanian manuals followed by the potential threats grouped in three

main categories: human activities, natural biotic factors and natural abiotic

factors. As the first category (human impacts) includes numerous and

diverse factors, the following subcategories were delineated further: (1)

Legislation, ownership, insufficient public awareness; (2) Limits and

neighboring properties; (3) Inappropriate management, disobeying the

forestry rules and guidelines; (4) Constructions and other such activities

(maintenance, repairs, upgrades); (5) Exploitation of biotic and abiotic

resources; (6) Agriculture, animal breeding and (7) Pollution.

For each potential threat the following issues are presented: its frequency

(Nivelul de incidenþã); the area affected by the threat (Suprafaþa din habitat

afectatã); the intensity (Intensitatea influenþei negative); the way it affects

the habitat (Modul de acþiune al factorului destabilizator) and Possible

measures to counteract the effects of that threat (Mãsuri posibile de

contracarare). To ease the reading, the description of threats is presented in

a table format (Tables 2 to 7).

To give the reader a comprehensive insight, the descriptions for frequency,

area affected by the threat and intensity, are more detailed in tables 2 to 7.

However, to compare the effects of the same threat on different habitats,

these details are converted to a simple format (single word) according to the

scale presented in table 1 where: Potenþial-Potential, Redus-Low,

Mediu-Medium, Ridicat-High, Micã-Small, Medie-Medium and Mare-Large.

The comparison among different habitats for each threat is presented in Annex 2.

The Discussion (Chapter 4) contains an analysis of the threats identified and

described in the study. For this analysis, the Global Impact of each threat

was assessed as a function of frequency, affected area and intensity

according to a defined scale with 4 levels:

10

Using this scale, a synthesis table was built using different colors for

different levels of impact (Table 8). Further, all habitats were compared

according to the number of threats and their global impact.

The analysis of table 8 shows that some of the threats have the same effect

on all studied habitats. Those with a strong impact are of human origin and

refer to legislation - existence and observance. Therefore, they are

considered to have just a temporary effect (should disappear in the near

future). Although threats of biotic and abiotic origin, in general, don't have a

strong impact, they affect the studied habitats in a relatively similar way.

This situation remains stable as long as human disturbances don't exceed

the resilience capacity of the ecosystems. Anyway, these threats can

interact with each other and modify their impact on habitats.

For a better understanding of the situation, data was also presented on

charts showing the number of threats for each habitat type. Threats are

presented with different colours according to their global impact (in a form of

stacked columns: Potential - green; Low - yellow; Medium - orange; High -

red). Figure 1 shows the situation for all threats together while figures 2 to 4

Medium frequency regardless the affected area and threat

intensity (except when both are high or both are low);

High frequency but both affected area and threat intensity are low.

b.

c.

Strong (Impact ridicat).4.

Medium frequency and both affected area and threat intensity are high;

High frequency regardless affected area and threat intensity

(except when both are low).

a.b.

Moderate (Impact mediu)

Low frequency but both affected area and intensity are high;

3.

b.

a.

Medium frequency and both affected area and intensity are low.

1.

2.

Potential (Impact potenþial)

Low (Impact scãzut)

When the frequency is potential, regardless the affected area

and threat intensity.

Low frequency, regardless the affected area and threat intensity

(except when both are high);

a.

a.

present the situation separately for human activities (Ameninþãri antropice),

biotic factors (Ameninþãri biotice) and abiotic factors (Ameninþãri abiotice).

Looking at threats with moderate and strong global impact, the analysis

shows that riparian habitats (91F0 and 91E0*) and Dacian oak-hornbeam

forests (91Y0) are the most threatened. The steppic woods with Quercus

spp. (91I0*) are next, while bog woodlands (91D0*) and woods with

Q. pubescens (91H0*) encompass the lowest number of potential threats.

For 91E0* and 91F0 this is considered to be due to the fact that they are

usually fragmented (narrow strips along rivers) and located close to roads

and human settlements. Therefore, they are subject to most of the threats

considered by the study. For 91Y0 this is most probably an artifact of the

very large and scattered distribution of this habitat at national level (i.e. it

covers a very diverse set of conditions and therefore, includes most of the

potential threats). The situation for the steppic woods with Quercus spp.

(91I0*) is the result of the fact that the distribution of the habitat which is

rather large at national level, but in many cases the habitat is fragmented,

occupies small areas, is close to human settlements and is surrounded by

agricultural lands. Habitats 91D0* and 91H0* seem to be the less threatened

as they exist on sites hostile to most of the human activities considered as

potential threats by this study (i.e. many of such activities are not present in

these ecosystems) and they are very specialized/adapted to these sites

(i.e. the chance of other species to invade such ecosystems and of other

factors to disturb them is reduced).

In chapter 5 - Conclusions - the authors present the threats encountered

most often, with a focus on those with strong and moderate influence on the

studied habitats. They conclude that human activities cover most of

the threats considered to have an important influence on these habitats.

Although, after analysis, habitats 91D0* and 91H0* seem less threatened, it

is emphasized that they should be still considered vulnerable as they cover

small and fragmented areas and are very sensitive to the specific site

conditions (very moist and acidic environments - for 91D0*, southern

exposures and steep slopes - for 91H0*). It is also the case of 91I0* forests

when they are fragmented and surrounded by agricultural lands.

Finally, authors conclude that some of the identified threats (especially those

of human origin) are temporary and could disappear in the near future.

Meanwhile some other could arise. Therefore, the situation is rather complex

than simple. However, the study looks at general aspects regarding the

potential threats for these forest habitats and it does not cover all conditions

11

and combinations of factors which could arise in the field. Knowing the

reality for each particular case is a basic requirement for choosing and

applying the most efficient solutions needed for a sustainable management

of such ecosystems and thus for the conservation of the natural richness of

Romania.

Appendices

12

Appendix 1 presents all potential threats identified in the study

(regardless the habitat type) arranged on categories and subcategories.

Appendix 2 groups together all tables with threats from the 6 forest

habitats included in the study. For each potential threat it presents all

particular aspects from the different habitats affected, helping the

reader to compare among them.

Appendix 3 presents a field sheet for evaluation (presence and

evolution tendency) of potential threats in a particular Natura 2000 site.

Appendix 4 includes pictures taken in the field during 2006 and 2007

with potential threats for the studied forest habitats.

13

1. Introducere

1.1. CE ESTE REÞEAUA ECOLOGICÃ NATURA 2000?1

Odatã cu creºterea explozivã a populaþiei umane la nivel global ºi mai ales

ca urmare a dezvoltãrii economice intensive în anumite zone ale Terrei,

efectele negative asupra ecosistemelor naturale au devenit evidente. Astfel,

în special în ultimele decenii, în majoritatea þãrilor au apãrut numeroase acte

legislative pentru protejarea mediului ºi utilizarea raþionalã a resurselor naturale

(idei concretizate ulterior în conceptul de „dezvoltare durabilã“). Cel mai

important efort la nivel global a fost însã „Conferinþa asupra Mediului Înconjurãtor ºi a

Dezvoltãrii“ care a avut loc în anul 1992, la Rio de Janeiro – Brazilia. În

cadrul acestei conferinþe s-a semnat Convenþia privind diversitatea biologicã,

convenþie ratificatã în prezent de peste 170 de naþiuni, inclusiv România

(prin legea 59 din anul 1994). În urma acestei întâlniri s-a concluzionat cã

protejarea efectivã a naturii nu se poate face decât pe baza unei strategii

cuprinzãtoare fundamentatã pe principiile gospodãririi durabile (Schneider ºi

Drãgulescu 2005). În urma acestui eveniment statele membre ale Uniunii

Europene au decis sã ia mãsuri efective de oprire a declinului biodiversitãþii.

Pentru atingerea acestui deziderat s-a considerat necesarã conservarea

speciilor vulnerabile de plante ºi animale ºi a habitatelor2 acestora în zonele

cele mai reprezentative ale arealului lor natural. Astfel a luat naºtere

Reþeaua Ecologicã Natura 2000 (nume dat la momentul declanºãrii

procesului dupã orizontul de timp considerat suficient pentru implementare),

formatã din suprafeþe bine delimitate (denumite „situri Natura 2000“),

rãspândite pe întreg teritoriul Uniunii Europene, care gãzduiesc speciile ºi

habitatele care se doresc a fi conservate. Implementarea acestui proces se

bazeazã pe douã aspecte importante:

Desemnarea acestor situri pe criterii strict ºtiinþifice. Prezenþa ºi

caracterizarea speciilor ºi habitatelor din siturile Natura 2000 se

documenteazã pe baza cercetãrilor ºtiinþifice în teren, finalizate prin

completarea unui formular standard (cuprinzând date legate de

biocenozã, biotop ºi de alte aspecte importante: proprietate,

gospodãrire, vulnerabilitate, elemente geografice ºi legislative etc), iar

starea lor de conservare urmeazã a fi monitorizatã.

1 Datele care au stat la baza acestui capitol sunt culese din diverse documente ºi surse oficiale ale ComisieiEuropene (vezi Bibliografia).

2 Termenul de „habitat” este folosit aici în sensul Directivei Europene 92/43/CEE: „zone terestre sau acvatice, înstare naturalã sau seminaturalã, ce se diferenþiazã prin caracteristici geografice, abiotice ºi biotice”.

14

1.2. REÞEAUA ECOLOGICÃ NATURA 2000 - CADRUL LEGAL

La nivel european, cadrul legal pentru implementarea Reþelei Natura 2000 îl

reprezintã douã directive ale Comisiei Europene: Directiva 79/409/CEE

privind conservarea pãsãrilor sãlbatice, cunoscutã sub numele de

„Directiva Pãsãri“, adoptatã la 2 aprilie 1979 ºi Directiva 92/43/CEE

referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei ºi a faunei

sãlbatice, cunoscutã sub numele de „Directiva Habitate“, adoptatã la

21 mai 1992.

Aceste directive conþin în anexe listele speciilor ºi a tipurilor de habitate care

fac obiectul Reþelei Natura 2000. La nivel naþional, aceste douã directive au

fost transpuse iniþial în legislaþia româneascã prin Legea 462/2001 pentru

aprobarea Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei

sãlbatice. Ulterior, în luna iunie a anului 2007, a fost promulgatã Ordonanþa

de Urgenþã nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice, care abrogã Legea 462/2001

ºi care conþine prevederi mai detaliate referitoare atât la constituirea reþelei

Natura 2000, cât ºi la administrarea siturilor ºi exercitarea controlului

aplicãrii reglementãrilor legale instituite pentru acestea.

Autoritatea responsabilã pentru implementarea Reþelei Natura 2000 în

România este Guvernul României prin Ministerul Mediului ºi Gospodãririi

Apelor (Direcþia Conservarea Naturii, Biodiversitate, Biosecuritate), în

conformitate cu obligaþiile asumate în cadrul negocierilor de aderare la

Uniunea Europeanã pentru Capitolul 22 Mediu, sectorul Protecþia naturii.

Realitãþile economice, sociale ºi culturale specifice zonei. Scopul

Reþelei Natura 2000 nu este acela de a creea aºa-numite „sanctuare ale

naturii“ unde orice activitate umanã este opritã. Dimpotrivã, se

urmãreºte crearea unui cadru adecvat pentru convieþuirea armonioasã

om-naturã. Prezenþa sau chiar reluarea anumitor activitãþi umane poate

fi o condiþie esenþialã pentru menþinerea unor specii sau habitate de

interes comunitar. Existenþa unor specii ºi habitate într-o stare bunã de

conservare chiar în zone cu impact antropic puternic, atestã faptul cã

gestionarea durabilã a resurselor naturale nu este incompatibilã cu

activitãþile umane.

1.3. HABITATE DE INTERES COMUNITAR. HABITATE „PRIORITARE“

DE INTERES COMUNITAR

Habitatele de interes comunitar sunt acele habitate naturale de pe teritoriul

Uniunii Europene care îndeplinesc cel puþin una din urmãtoarele condiþii:

Habitatele „prioritare“ de interes comunitar sunt habitatele naturale aflate

în pericol de dispariþie, pentru a cãror conservare Comunitatea Europeanã

îºi asumã o responsabilitate deosebitã. Acestea sunt indicate printr-un

asterix (*) în Anexa nr I a Directivei Habitate (92/43/CEE).

1.4. STAREA DE CONSERVARE. STAREA „FAVORABILÃ“ DE CONSERVARE

A.) Starea de conservare a unui habitat natural este datã de totalitatea factorilor

ce acþioneazã asupra sa ºi asupra speciilor caracteristice acestuia ºi care îi poate

afecta pe termen lung rãspândirea, structura ºi funcþiile, precum ºi supravieþuirea

speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se

considerã „favorabilã“ atunci când sunt îndeplinite condiþiile:

B.) Starea de conservare a unei specii este datã de totalitatea factorilor ce

acþioneazã asupra sa ºi care pot influenþa pe termen lung rãspândirea ºi abundenþa

populaþiilor speciei respective pe teritoriul Uniunii Europene. Starea de conservare a

acesteia se considerã „favorabilã“ atunci când sunt îndeplinite condiþiile:

15

sunt în pericol de dispariþie în arealul lor natural;

au un areal natural redus;

sunt eºantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau

mai multe regiuni biogeografice.

arealul sãu natural ºi suprafeþele pe care le acoperã în cadrul acestui

areal sunt stabile sau în creºtere;

are structura ºi funcþiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen

lung, iar probabilitatea menþinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

speciile care îi sunt caracteristice se aflã într-o stare de conservare

favorabilã, aºa cum aceasta este definitã mai jos (punctul B).

datele privind dinamica populaþiilor speciei indicã faptul cã aceasta se menþine ºi are

ºanse sã se menþinã pe termen lung ca o componentã viabilã a habitatului natural;

arealul natural al speciei nu se reduce ºi nu existã riscul sã se reducã în

viitorul previzibil;

existã un habitat suficient de vast pentru ca populaþiile speciei sã se menþinã

pe termen lung.

16

1.5. SITURI DE IMPORTANÞÃ COMUNITARÃ. SITURI NATURA 2000

Siturile de importanþã comunitarã reprezintã zone bine delimitate geografic

în care se urmãreºte conservarea speciilor ºi habitatelor incluse în anexele

directivelor europene menþionate. Aceste zone trebuie sã contribuie

semnificativ la menþinerea sau refacerea stãrii de conservare favorabile a

speciilor ºi habitatelor de interes comunitar, la menþinerea biodiversitãþii

regiunii biogeografice respective ºi la coerenþa reþelei în sine (distribuþia

siturilor trebuie sã acopere în mod echilibrat arealul speciei/habitatului la

nivel naþional).

Siturile de importanþã comunitarã avizate de Comisia Europeanã ºi ulterior

promovate printr-un act normativ de cãtre statul membru în cauzã devin

„Situri Natura 2000“. Acestea se împart în douã categorii, în funcþie de

directiva europeanã care a stat la baza declarãrii lor:

1.6. PROIECTUL LIFE05 NAT/RO/000176 - „HABITATE PRIORITARE

ALPINE, SUBALPINE ºI FORESTIERE DIN ROMÂNIA“

În contextul descris mai sus, Facultatea de Silviculturã ºi Exploatãri

Forestiere din cadrul Universitãþii „Transilvania“ - Braºov, împreunã cu

Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale, Regia Naþionalã a

Pãdurilor - ROMSILVA ºi World Wide Fund for Nature – Danube –

Carpathian Programme (WWF - DCP) deruleazã proiectul LIFE05

NAT/RO/000176 – „Habitate prioritare alpine, subalpine ºi forestiere din

România“. Acest proiect este finanþat în proporþie de 75% de cãtre

Directoratul General de Mediu al Comisiei Europene (prin instrumentul finan-

ciar LIFE) ºi vine în sprijinul autoritãþilor române în vederea implementãrii

Directivelor CE menþionate mai sus.

Proiectul se concentreazã pe habitatele de interes comunitar (în special cele

prioritare) din zonele: alpinã, subalpinã ºi forestierã. Scopul principal constã

în declararea de situri Natura 2000 pentru habitatele incluse în proiect,

precum ºi în sprijinirea realizãrii unui cadru instituþional care sã asigure în

viitor monitorizarea, conservarea ºi managementul lor pe baze durabile.

Arii Speciale de Conservare (Special Areas of Conservation – SAC) –

siturile declarate conform prevederilor Directivei Habitate (92/43/CEE) ºi

Ariile de Protecþie Specialã Avifaunisticã (Special Protected Areas –

SPA) – constituite conform prevederilor Directivei Pãsãri (79/409/CEE).

2. Scopul ºi necesitatea studiului

Scopul acestui studiu îl reprezintã identificarea ºi analizarea

factorilor sau situaþiilor limitative care pot avea o influenþã negativã asupra

habitatelor de interes comunitar incluse în Proiectul LIFE05 NAT/RO/000176

„Habitate prioritare alpine, subalpine ºi forestiere din România“, în particular

cele forestiere ºi anume:

Punctul de pornire îl reprezintã datele culese din teren, în cadrul proiectului,

cu ocazia descrierii unor astfel de habitate în siturile propuse pentru

includerea în Reþeaua Natura 2000. Ulterior, pe parcursul unor întâlniri la

care au participat specialiºti din diverse instituþii (Academia de ªtiinþe

Agricole ºi Silvice, Facultatea de Silviculturã ºi Exploatãri Forestiere –

Braºov; Facultatea de Horticulturã, Secþia de Silviculturã – Cluj Napoca;

Institutul de Cercetãri ºi Amenajãri Silvice - Braºov ºi Bucureºti; S.C.

Forestamen S.R.L. – Braºov; S.C. Forest Design S.R.L. – Braºov), a fost

realizatã o analizã complexã (dar fãrã a avea pretenþia de a fi exhaustivã) a

ameninþãrilor existente ºi potenþiale care planeazã asupra conservãrii

durabile a habitatelor studiate. Rezultatul urmãrit este realizarea unei

imagini de ansamblu asupra acestora, pentru fiecare tip de habitat (în

context general, nu doar în cazurile particulare surprinse în proiect).

Aºa cum s-a menþionat în partea introductivã, Reþeaua Natura 2000 trebuie

sã contribuie semnificativ la menþinerea sau refacerea stãrii de

conservare favorabilã a speciilor ºi habitatelor de interes comunitar ºi la

menþinerea biodiversitãþii fiecãrei regiuni biogeografice. Acest obiectiv poate

17

91D0 *Turbãrii cu vegetaþie forestierã;

91E0 *Pãduri aluviale cu Alnus glutinosa ºi Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion incanae, Salicion albae);

91F0 Pãduri de luncã mixte cu Quercus robur, Ulmus minor, Ulmus

laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor

râuri (Ulmenion minoris);

91H0 *Vegetaþie forestierã panonicã cu Quercus pubescens;

91I0 *Vegetaþie de silvostepã eurosiberianã cu Quercus spp.;

91Y0 Pãduri dacice de stejar ºi carpen.

deveni o adevãratã provocare mai ales în cazul siturilor Natura 2000 din

zone aflate sub directa influenþã a unor activitãþi antropice dintre cele mai

diverse. Situaþia poate deveni ºi mai complexã atunci când unele activitãþi, care

în general au efecte neutre sau chiar benefice pentru obiectivele de conser-

vare, ajung sã aibe influenþe negative asupra habitatelor datoritã

modului în care se desfãºoarã. Având în vedere toate acestea, cunoaºterea

potenþialelor ameninþãri care planeazã asupra speciilor ºi habitatelor de

interes comunitar este deosebit de importantã în luarea de decizii prompte

privind fie prevenirea acþiunii lor vãtãmãtoare, fie contracararea efectelor lor.

În plus, rezultatele studiului pot constitui o bazã de pornire în elaborarea ºi

implementarea unor mãsuri de gospodãrire bazate pe dezvoltarea

armonioasã a comunitãþilor umane în interiorul sau în vecinãtatea siturilor

Natura 2000.

Întrucât prezentul studiu are ca scop principal identificarea ºi descrierea

ameninþãrilor potenþiale asupra habitatelor forestiere din proiectul mai sus

menþionat, informaþiile referitoare la prevenirea/combaterea acestora

(incluse în coloana – „Mãsuri posibile de contracarare“) au aici doar

caracter general. Fiecare caz în parte trebuie analizat separat, iar

identificarea acestor ameninþãri ºi evaluarea intensitãþii ºi a efectului lor

trebuie sã se facã doar în teren ºi de cãtre specialiºti care vor propune

ulterior metodele cele mai adecvate de prevenire/combatere.

18

3. Habitate forestiere – ameninþãri potenþiale

Pentru a avea o imagine clarã asupra habitatelor care fac obiectul

prezentului studiu, în rândurile ce urmeazã sunt prezentate definiþiile ºi

descrierile acestora conform surselor acreditate, urmate de informaþiile

legate de ameninþãrile potenþiale. Datele de descriere au fost preluate

integral din cele douã manuale de interpretare: cel european

(„Interpretation Manual of European Union Habitats“, EUR25, October

2003) ºi cel românesc (Doniþã ºi colab. 2005 a ºi b). În cazul fiecãrui habi-

tat se prezintã întâi varianta europeanã urmatã de prezentarea habitatelor

echivalente pentru România.

Dupã descrierile fiecãrui habitat sunt prezentate sub formã tabelarã

ameninþãrile caracteristice acestuia. Pentru caracterizarea modului de

acþiune al acestora ºi a mãsurilor posibile de contracarare s-au folosit

urmãtoarele surse bibliografice: Bãrbulescu C. ºi Motcã Gh. (1983),

Botnariuc N. ºi Vãdineanu A. (1982), Ciortuz I. (1981), Doniþã N. ºi colab.

(2005 a ºi b), Enescu V. ºi colab. (1997), Giurgiu V. (1978), Primack R. ºi

colab. (2002), Raeymaekers G. ºi colab. (1999) ºi Simionescu A. (1990).

În Anexa nr.1 se prezintã o enumerare a tuturor ameninþãrilor potenþiale

identificate în acest studiu (indiferent de habitat), separate pe categorii ºi

sub-categorii (definite mai jos). O sintezã a acestor ameninþãri cu

particularitãþile pe tipuri de habitate este prezentatã în Anexa 2. Pentru a

completa aspectele descrise în text, lucrarea conþine o colecþie de

fotografii cu ameninþãri potenþiale în habitatele forestiere studiate

(fotografii preluate din teren, în anii 2006 - 2007, Anexa 4).

Pentru fiecare factor de stres/situaþie limitativã s-au urmãrit urmãtoarele

aspecte: nivelul de incidenþã, suprafaþa din habitat afectatã, intensitatea

influenþei negative, modul de acþiune al factorului destabilizator ºi mãsuri

posibile de contracarare. Primele trei dintre aceste caracteristici sunt

prezentate în tabelele 2 – 7 într-o formã explicitã, pentru a putea surprinde

particularitãþile de manifestare a ameninþãrilor potenþiale. În Anexa 2,

pentru a putea compara aceste ameninþãri, aceleaºi caracteristici au fost

convertite conform unei scãri de încadrare ºi corespondenþã prezentatã în

tabelul urmãtor:

19

Tabelul 1. Scara de încadrare a nivelului de incidenþã, suprafeþei din habitat afectate,

intensitãþii influenþei negative ºi corespondenþa cu descrierile din tabelele 2 – 7.

20

Nr. Denumirea caracteristicii Scara Corespondenþa cu tabelele 2-7

crt. de evaluare a ameninþãrii deîncadrare

Nivelul de incidenþã

Suprafaþa din habitat

afectatã

1

2

Potenþial

Redus

Mediu

Ridicat

Micã

Medie

Mare

Doar potenþialã

Puþine cazuri; În puþine cazuri; În

destul de puþine cazuri; În cazuri rare;

În cazuri destul de rare; În cazuri foarte

rare; În cazuri izolate; Doar în cazuri

izolate; Destul de rarã; Rareori.

În cazuri destul de dese; În destul de

multe cazuri; În cazuri destul de

frecvente; În cazuri destul de

numeroase; În cazuri relativ frecvente;

În destule cazuri; În unele cazuri.

În cazuri numeroase; În multe cazuri;

În aproape toate cazurile; La majori-

tatea siturilor; În toate cazurile;

La toate siturile; La toate terenurile cu

excepþia rezervaþiilor naturale.

Pe suprafeþe mici; Pe suprafeþe reduse;

Suprafeþe reduse; Redusã; De obicei

micã; De obicei pe suprafeþe reduse;

De obicei suprafeþe reduse; De obicei

suprafeþe mici; De obicei zona de contur;

De regulã pe suprafeþe reduse; Destul de

redusã; În general suprafeþe mici; În gene-

ral micã; În general redusã; În general

suprafeþe restrânse; În general pe o

suprafaþã restrânsã; În general pe

suprafeþe reduse.

Uneori pe suprafeþe însemnate; Uneori

pe suprafeþe semnificative; Poate avea

o pondere destul de importantã; Poate

afecta suprafeþe însemnate; Poate fi

pe suprafeþe importante.

De obicei pe suprafeþe importante;

În general pe suprafeþe importante;

Pe suprafeþe mari; Poate fi pe toatã

suprafaþa; De obicei întreaga supra-

faþã; Întreaga suprafaþã.

În funcþie de cauza principalã, clasificarea factorilor/situaþiilor s-a fãcut în trei

categorii distincte:

A.

B.

C.

Întrucât activitãþile antropice sunt diverse, factorii de stres/situaþiile limitative de la

categoria A s-au grupat în urmãtoarele subcategorii:

A.1. Legislaþie, regimul proprietãþii, informare insuficientã;

A.2. Limite, vecinãtãþi;

A.3. Management deficitar, nerespectarea reglementãrilor în vigoare;

A.4. Construcþii ºi alte amenajãri;

A.5. Exploatarea resurselor biotice (altele decât lemnul) ºi abiotice;

A.6. Agriculturã, creºterea animalelor;

A.7. Poluare.

21

Nr. Denumirea caracteristicii Scara Corespondenþa cu tabelele 2-7

crt. de evaluare a ameninþãrii deîncadrare

Intensitatea influenþei

negative3 Micã

Medie

Mare

De obicei micã; De obicei redusã;

De obicei slabã; În general micã;

În general redusã; Nulã sau destul de

redusã; Redusã; În majoritatea

cazurilor influenþa este redusã; În

majoritatea cazurilor influenþa este

redusã sau nulã; În general nu foarte

mare.

Destul de redusã; În unele cazurilor

influenþa poate fi semnificativã;

Potenþial mare; Uneori destul de mare;

Poate fi uneori destul de mare; Poate

fi destul de mare.

Mare; Poate fi mare; De obicei mare;

În general mare; Foarte mare; Poate fi

foarte mare; În general foarte mare.

Activitãþi antropice directe ºi indirecte care afecteazã starea de conser-

vare a habitatului;

Influenþe naturale biotice care afecteazã starea de conservare a habitatului;

Influenþe naturale abiotice care afecteazã starea de conservare a habitatului.

Foto sus: B. Candrea - Tinov cu pin silvestru (Pinus sylvestris) la Româneºti - jud. Suceava

Foto jos: B. Candrea - Tinov cu mesteacãn pufos (Betula pubescens) la Apa Linã - jud. Harghita

3.1. 91D0 *TURBÃRII CU VEGETAÞIE FORESTIERÃ

3.1.1. Descriere

91D0 *Bog woodland

PAL.CLASS.: 44.A1 to 44.A4

1) Coniferous and broad-leaved forests on a humid to wet peaty substrate,

with the water level permanently high and even higher than the surrounding

water table. The water is always very poor in nutrients (raised bogs and acid

fens). These communities are generally dominated by Betula pubescens,

Frangula alnus, Pinus sylvestris, Pinus rotundata and Picea abies, with

species specific to bogland or, more generally, to oligotrophic environments, such

as Vaccinium spp., Sphagnum spp., Carex spp. [Vaccinio-Piceetea:

Piceo-Vaccinienion uliginosi (Betulion pubescentis, Ledo-Pinion) i.a.]. In the

Boreal region, also spruce swamp woods, which are minerotrophic mire sites

along margins of different mire complexes, as well as in separate strips in

valleys and along brooks.

Sub-types :

44.A1 - Sphagnum birch woods

44.A2 - Scots pine mire woods

44.A3 - Mountain pine bog woods

44.A4 - Mire spruce woods

In most of the Irish sites, these forests represent sub types of raised bogs,

generally degraded and invaded by commercial forestry species; however,

those stands dominated by Betula pubescens or Pinus sylvestris may be of

interest. In Greece, formations with Pinus sylvestris are confined to the

northern mountains, where forests of Picea abies on a sphagnum rich ground

layer also occur.

2) Plants: Agrostis canina, Betula pubescens, B. carpatica, Carex

canescens, C. echinata, C. nigra, C.rostrata, Frangula alnus, Juncus acutiflorus,

Molinia caerulea,Trientalis europaea, Picea abies, Pinus rotundata, P. sylvestris,

Sphagnum spp., Vaccinium oxycoccus, V. uliginosum, Viola palustris; in spruce

swamp woods also: Carex disperma, C. tenuiflora, Diplazium sibiricum,

Hylocomiumumbratum and Rhytidiadelphus triquetrus.

24

A. Descriere conform „Interpretation Manual of European Union

Habitats“, EUR25, October 2003 (extras integral)

3) Corresponding categories

United Kingdom classification: “W4 Betula pubescens-Molinia caerulea

woodland”. German classification: “430101 Birken-Moorwald”, “440104

Latschen-Moorwald”, “440101 Fichten-Moorwald”, “440103 Spirken

Moorwald”, “440102 Waldkiefern-Moorwald”. Nordic classification: “311

Skogsmossevegetation”, “321 Skogs-och krattkärrvegetation”.

4) Forests on the edge of upland bogs or transition mires may form a transition

towards swamp forests (Alnetea glutinosa, Alno-Ulmion pp.).

5) Dierssen, B. & Dierssen, K. (1982). Kiefernreiche Phytocoenosen oligotropher

Moore im mittleren und nordwestlichen Europa. Überlegungen zur Problematik

ihrer Zuordnung zu höheren synsystematischen Einheiten. In:Dierschke, H. (ed.)

Struktur und Dynamic von Wäldern. Ber. Intern.Symp. IVV 1982, pp. 299-331.

B.1. R4412 - Rariºti sud-est carpatice de molid (Picea abies) ºi/sau pin

silvestru (Pinus sylvestris) de tinoave

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91D0 *Bog woodland

EMERALD: !44.A Birch and conifer mire woods

CORINE: –

PAL.HAB: 44.A. Birch and conifer mire woods

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Sphagno-Piceetum Hartm. 1942.

Tipuri de ecosisteme: –

Tipuri de pãdure: 1172 Rariºte cu molid cu Sphagnum ºi Vaccinium

myrtillus, 1173 Molidiº cu Sphagnum ºi Vaccinium myrtillus, 1174 Molidiº pe

soluri cu fenomene de înmlãºtinare, 3141 Pinet de tinov.

Rãspândire: în tinoavele din Moldova de Nord (Poiana Stampei, Lucina etc.), din

Munþii Parâng, din Munþii Apuseni ºi alte masive.

Suprafeþe: reduse, câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 900–1600 m. Climã: T = 5,5–3,0 0C, P = 950–1200 mm.

Relief: depresiuni, platouri, mai rar versanþi slab înclinaþi. Substrat: turbã

acidã. Soluri: histosoluri.

25

B. Habitate echivalente în România (extras din Doniþã ºi colab. 2005 a ºi b)

Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale, oligoterme, higrofite,

oligotrofe. Stratul arborilor, compus din rariºti de molid (Picea abies), pe alocuri ºi

cu pin silvestru (Pinus sylvestris), cu rare exemplare de mesteacãn (Betula

pendula) ºi mesteceni pitici (Betula pubescens, B. nana) având acoperire de

10–20%, uneori mai mult, ºi înãlþimi de pânã la 8–10 m la 100 de ani. Stratul

arbuºtilor, reprezentat prin puþine exemplare de Salix aurita. Stratul ierburilor ºi

subarbuºtilor, dominat de Vaccinium myrtillus, alãturi de care frecvent apare

V. vitis-idaea, Oxycoccus microcarpus, Doronicum austriacum, Myosotis

sylvatica, Calamagrostis arundinacea º.a. Stratul muºchilor, gros, bine dezvoltat,

dominat de specii de Sphagnum (S. wulfianum, S. squarrosum, S. russowii,

S. palustre, S. recurvum, S. quinquefolium, S. capillifolium).

Valoarea de conservare: foarte ridicatã.

Compoziþie floristicã:

Specii edificatoare:

- pentru rariºte: Picea abies, Pinus sylvestris;

- pentru tinov: S. wulfianum, S. squarrosum, S. rossowii.

Specii caracteristice: S. russowii, S. palustre.

Alte specii importante: Orthilia secunda, Lycopodium annotinum, Huperzia

sellago, Carex canescens, C. echinata, Crepis paludosa, Poa trivialis, Polytrichum

commune, P. strictum, Pleurozium schreberi, Calispogea sphagnicola º.a.

B.2. R4414 - Rariºti sud-est carpatice de mesteacãn pufos (Betula

pubescens) de mlaºtini

Corespondenþe:


EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: –

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Vaccinio-Betuletum pubescentis Libbert 1933.


Tipuri de pãdure: –

Rãspândire: Carpaþii Orientali, Munþii Harghitei (turbãria Mohoº, Luci), în marginea

turbãriilor (zonele de lagg), unde mesteacãnul pufos este dominant. Specia este

rãspânditã în toþi Carpaþii, dar de regulã însoþeºte alþi taxoni dominanþi.

Suprafeþe: < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 550–1200. Clima: T = 7,5–4,5 0C, P = 600–1050 mm.

Relief: zone montane depresionare. Roci: diverse, silicioase sau calcaroase.

26

Soluri: histosoluri cu exces de umiditate, compacte, dar ºi pe cele drenate,

unde turba este subþire, de 10–20 cm.

Structura: Fitocenoza este edificatã de specii boreale, mezo ºi higrofile,

oligoterme, cu multe relicte. Este o fitocenozã edificatã de specii lemnoase

în care Betula pubescens este cel mai bine reprezentat, dar apare permanent

Pinus sylvestris în numãr mai mare ºi Picea abies, numai sporadic. Stratul

arborilor este scund, variazã între 6–9 m iar coroanele arborilor au o

închidere micã, de 50–70%. Stratul subarbustiv ºi ierbos este dominat de

Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Eriophorum vaginatum. Mai sunt

prezente, în pâlcuri, specii de graminee, ciperacee ºi juncacee (Carex

canescens, Agrostis canina, Carex rostrata, Juncus effusus, Luzula sylvatica).

Are o înãlþime redusã, 30–40 cm ºi o acoperire de 30–65%. Stratul de

muºchi este dominat de Polytrichum commune, Polytrichum strictum,

Sphagnum centrale, Sphagnum capillifolium, Sphagnum magellanicum.

Se înalþã pânã la 10–15 cm ºi are o acoperire foarte diferitã, de la 10–75%.

Valoare conservativã: foarte mare, habitate rare, cu specii relictare.


Specii edificatoare: Betula pubescens.

Specii caracteristice: Betula pubescens (Betula alba ssp. glutinosa),

Vacinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea.

Alte specii importante: Pinus sylvestris, Picea abies, Eriophorum

vaginatum, Empetrum nigrum, Luzula sylvatica, Carex rostrata, Cystopteris

montana, Dryopteris carthusiana, Juncus effusus, Peucedanum palustre,

Oxalis acetosella, Carex canescens, Agrostis canina, Sphagnum

capillifolium, Pleurozium schreberi, Polytrichum commune, Polytrichum

strictum, Sphagnum centrale, Sphagnum mage-llanicum, Pohlia nutans,

Sphagnum russowii, Dicranum scoparium, Lepidozia reptans, Tetraphis pellucida.

B.3. R3106 - Tufãriºuri sud-est carpatice de jneapãn (Pinus mugo) în

mlaºtini oligotrofe de Sphagnum

Corespondenþe:


EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 31.562 Sphagnetum mountain pine scrub

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Pino mugo-Sphagnetum Kästner et Flössner 1933

(Syn.: Vaccinio-Pinetum mugi sphagnetosum Pop et al. 1987 non Hadác 1956).

27


Tipuri de pãdure: –

Rãspândire: Carpaþii Orientali (Munþii Gutâi), Carpaþii Occidentali (Munþii

Gilãu, Munþii Bihor), în mlaºtinile din etajul boreal, reprezentând limita esticã

în Europa, Tinovul Molhaºul Mare de la Izbuc.

Suprafeþe: 1400 ha în mlaºtinile oligo-mezooligotrofe.

Staþiuni: Altitudine: 1000–1050m. Clima: T = 5,0 0C, P = 1000–1050mm. Relief: zone

montane depresionare. Roci: magmatice, gresii ºi conglomerate, acide. Soluri: histo-

soluri (2-6 m grosime), oligotrofe-mezotrofe ºi aciditate ridicatã (pH = 3,8–4,5).

Structura: Fitocenoza este edificatã de specii boreale, oligotrofe,

mezo-oligoterme, higrofite–mezo-higrofite, acidofile. Stratul arbuºtilor este edificat de

Pinus mugo monodominant, ºi prin aceasta se deosebeºte de jnepeniºurile

similare din Europa; este însoþit de specii subarbustive la 30-40 cm înãlþime, mai

abundent fiind Vaccinium myrtillus, urmat de Vaccinium vitis-idaea, alte ericacee

prezente fiind speciile relictare Oxycoccus microcarpus, Empetrum nigrum,

Andromeda polyfolia, Oxycoccus palustris. Stratul ierburilor este reprezentat de

Eriophorumvaginatum,Carex pauciflora,Melampyrumsilvaticum. Stratulmuscinal este

dominat de Sphagnum russowii ºi Sphagnum capillifolium alãturi de care se dezvoltã

Polytrichum strictum. Compoziþia floristicã a fitocenozei este mai sãracã decât a

celor asemãnãtoare, din Europa centralã, cuprinzând însã câteva specii relictare.

Valoare conservativã: mare, habitate rare, cuprinzând specii relicte.


Specii edificatoare: Pinus mugo.

Specii caracteristice: Pinus mugo, Vaccinium vitis-idaea, Empetrum

nigrum, Melampyrum sylvaticum, Sphagnum magellanicum, Sphagnum

russowii, Polytrichum strictum, Vaccinium myrtillus.

Alte specii importante: Oxycoccus microcarpus, Empetrum nigrum, Andromeda

polyfolia, Oxycoccus palustris, Eriophorum vaginatum, Carex pauciflora,

Sphagnum capillifolium.

3.1.2. Ameninþãri potenþiale

Factorii de stres ºi situaþiile limitative care s-au identificat pe parcursul acestui

studiu ºi pot afecta habitatul 91DO *Turbãrii cu vegetaþie forestierã se

prezintã în tabelul nr. 2.

28

29

Tabelul 2. Factori de stres ºi situaþii limitative cu potenþial negativ asupra habitatului - 91DO *Turbãrii cu vegetaþieforestierã.

Foto sus: T. Stãncioiu - Aniniº de anin alb (Alnus incana) pe Râul Târlung - jud. Braºov

Foto jos: B. Candrea - Aniniº de anin negru (Alnus glutinosa) în zona Sasca - jud. Suceava

3.2. 91E0 *PÃDURI ALUVIALE CU Alnus glutinosa ºI Fraxinusexcelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

3.2.1. Descriere

91E0 *Alluvial forests with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-

Pandion, Alnion incanae, Salicion albae)

PAL.CLASS.: 44.3, 44.2 and 44.13

1) Riparian forests of Fraxinus excelsior and Alnus glutinosa, of temperate and Boreal

Europe lowland and hill watercourses (44.3: Alno-Padion); riparian woods of Alnus

incanae of montane and sub-montane rivers of the Alps and the northern Apennines

(44.2: Alnion incanae); arborescent galleries of tall Salix alba, S. fragilis and Populus

nigra, alongmedio-European lowland, hill or sub-montane rivers (44.13:Salicion albae).

All types occur on heavy soils (generally rich in alluvial deposits) periodically inundated

by the annual rise of the river (or brook) level, but otherwise well-drained and aerated

during low-water. The herbaceous layer invariably includes many large species

(Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex

spp.,Cirsium oleraceum) and various vernal geophytes can occur, such asRanunculus

ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida.

This habitat includes several sub-types: ash-alder woods of springs and their rivers

(44.31 – Carici remotae-Fraxinetum); ash-alder woods of fast-flowing rivers (44.32 -

Stellario-Alnetum glutinosae); ash-alder woods of slow-flowing rivers (44.33-Pruno-

Fraxinetum, Ulmo - Fraxinetum); montane grey alder galleries (44.21-Calamagrosti

variae-Alnetum incanae Moor 58); sub-montane grey alder galleries (44.22-Equiseto

hyemalis - Alnetum incanae Moor 58); white willow gallery forests (44.13-Salicion

albae). The Spanish types belong to the alliance Osmundo-Alnion (Cantabric atlantic

and southeast Iberia peninsula).

2) Plants: Tree layer - Alnus glutinosa, Alnus incana, Fraxinus excelsior;

Populus nigra, Salix alba, S.fragilis; Betula pubescens, Ulmus glabra;

Herb layer - Angelica sylvestris, Cardamine amara, C. pratensis, Carex

acutiformis, C. pendula, C. remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum,

Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula ulmaria, Geranium

sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex

sanguineus, Stellaria nemorum, Urtica dioica.

38

A. Descriere conform “Interpretation Manual of European Union

Habitats”, EUR25, October 2003 (extras integral)


United Kingdom classification: “W5 Alnus glutinosa-Carex paniculata

woodland”, “W6 Alnus glutinosa-Urtica dioica woodland)” and “W7 Alnus

glutinosa-Fraxinus excelsior-Lysimachia nemorum woodland”.

German classification: “43040401 Weichholzauenwald mit weitgehend

ungestörter Überflutungsdynamik”, “43040402 Weichholzauenwald ohne

Überflutung”, “430403 Schwarzerlenwald (an Fließgewässern)”, “430402

Eschenwald (an Fließgewässern)”, “430401 Grauerlenauenwald (montan,

Alpenvorland, Alpen).

Nordic classification: “2234 Fraxinus excelsior-typ” and “224 Alskog”.

4) Most of these forests are in contact with humid meadows or ravine forests (Tilio-

Acerion). A succession towards Carpinion (Primulo-Carpinetum) can be observed.

5)Brunet, J. (1991). Vegetation i Skånes almoch askskogar. Sven. Bot. Tidskr. 85:377-384.

B.1. R4401 - Pãduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu

Telekia speciosa

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91E0 *Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 44.214 Eastern Carpathian grey alder galleries

EUNIS: G1.1214 Eastern Carpathian grey alder galleries

Asociaþii vegetale: Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991.

Tipuri de ecosisteme: 9117 Zãvoi de anin alb cu Petasites-Telekia.

Tipuri de pãdure: 1171 Molidiº cu anin alb, 9811 Aniniº cu Oxalis acetosella, 9821

Anin alb pe aluviuni nisipoase ºi prundiºuri, 9831 Aniniº de anin alb pe sol înmlãºtinat.

Rãspândire: în luncile montane din toþi Carpaþii României, în etajul boreal,

mai puþin frecvent în Carpaþii Occidentali.

Suprafeþe: circa 4000 ha, mai frecvent în Carpaþii Meridionali ºi Orientali.

Staþiuni: Altitudini 700–1700 m. Climã: T = 7,5–2 0C, P = 800–1200 mm.

Relief: lunci montane înguste, versanþi umeziþi de izvoare. Roci: variate,

calcaroase ºi silicioase, sub formã de pietriºuri, nisipuri grosiere. Soluri: de

39


tip litosol, gleiosol, superficiale, scheletice, acide, mezobazice, permanent

umede-ude, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, boreale. Stratul arbo-

rilor, compus exclusiv din anin alb (Alnus incana) sau cu puþin amestec de

molid (Picea abies), brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), la altitudini mai

mici anin negru (Alnus glutinosa) º.a.; are acoperire de 80–100% ºi înãlþimi

de 15–25 m la 50 de ani. Stratul arbuºtilor lipseºte sau este slab dezvoltat,

compus din Salix triandra, Corylus avellana, Lonicera xylosteum, Prunus

padus. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, obiºnuit puternic dezvoltat, dominat

de Petasites albus ºi Telekia speciosa.

Valoare conservativã: foarte mare.


Specii edificatoare: Alnus incana.

Specii caracteristice: Telekia speciosa.

Alte specii importante: Angelica sylvestris, Aegopodium podagraria,

Athyrium filix-femina, Carex remota, Cardamine impatiens, Chaerophyllum

hirsutum, Circaea lutetiana, Cirsium oleraceum, Dryopteris filix-mas,

Glechoma hederacea, Geranium phaeum, Festuca gigantea, Impatiens

noli - tangere, Mentha longifolia, Myosotis sylvatica, Matteuccia struthiopteris,

Oxalis acetosella, Petasites hybridus, P. kablikianus, Ranunculus repens,

Salvia glutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria nemorum, Tussilago farfara º.a.

B.2. R4402 - Pãduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus

glutinosa) cu Stellaria nemorum

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91E0 *Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 44.323 Pre-Carpathian stream ash – alder woods

EUNIS: G1.2123 Pre-Carpathian stream ash – alder woods

Asociaþii vegetale: Stellario nemori-Alnetum glutinosae (Kästner 1938) Lohm. 1957.

Tipuri de ecosisteme: 9317 Zãvoi de anin de negru cu Rubus caesius-

Aegopodium podagraria.

Tipuri de pãdure: 9712 Aniniº pe soluri gleizate de productivitate mijlocie,

9714 Aniniº negru pe soluri aluviale în lunci înalte, 9721 Zãvoi de anin negru,

9722 Anin negru pur de productivitate superioarã din regiunea de dealuri,

40

9723 Zãvoi de anin negru, 9911 Amestec de anin negru ºi anin alb din

regiunea deluroasã.

Rãspândire: în luncile râurilor, din toate regiunile de dealuri peri- ºi intracarpatice,

în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 4000 ha, din care 2500 ha în sudul ºi câte 750 ha în vestul

ºi estul României.

Staþiuni: Altitudini 200–700 m. Clima: T = 10–7,5 0C, P = 600–900 mm.

Relief: terase joase ºi maluri de râuri. Roci: aluviuni grosiere de pietriºuri-

nisipuri. Soluri: de tip aluviosol, superficiale-mijlociu profunde, frecvent

scheletice, eu-mezobazice, umed-ude, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale ºi boreale.

Stratul arborilor, compus din anin negru (Alnus glutinosa), exclusiv sau cu

amestec redus de frasin (Fraxinus angustifolia), velniº (Ulmus laevis), plop

negru ºi alb (Populus nigra, P. alba), sãlcii (Salix fragilis, S. alba), jugastru

(Acer campestre), are acoperire variabilã 70–80% ºi înãlþimi de 20–25 m la

100 de ani. Stratul arbuºtilor, dezvoltat variabil, compus din Frangula alnus,

Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Corylus avellana, Viburnum opulus,

Crataegus monogyna; frecvent liana Humulus lupulus. Stratul ierburilor ºi

subarbuºtilor, format din specii higrofile de tip Rubus caesius -Aegopodium

podagraria.



Specii edificatoare: Alnus glutinosa.

Specii caracteristice: Alnus glutinosa, Stellaria nemorum, Ficaria verna.

Alte specii importante: Agrostis stolonifera, Bidens tripartita, Brachypodium

sylvaticum, Carex remota, Circaea lutetiana, Eupatorium canabinum, Galium

aparine, Glecoma hederacea, Geranium robertianum, Impatiens noli-tangere,

Lamium galeobdolon, Matteucia struthiopteris, Mentha longifolia, Myosotis

palustris, Petasites albus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Sambucus

ebulus, Solanum dulcamara, Tussilago farfara º.a.


Factorii de stres ºi situaþiile limitative care s-au identificat pe parcursul

acestui studiu ºi pot afecta habitatul 91E0 *Pãduri aluviale cu Alnus glutinosa ºi

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), se prezintã în

tabelul nr. 3.

41

42 Tabelul 3. Factori de stres ºi situaþi limitative cu potenþial negativ asupra habitatului - 91EO *Pãduri aluviale cu Alnus glutinosa ºi Fraxinusexcelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).

Foto: B. Candrea - Pãdurea Zãval - jud. Dolj

3.3. 91F0 PÃDURI DE LUNCÃ MIXTE CU Quercus robur, Ulmusminor, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior SAU Fraxinus

angustifolia, DIN LUNGUL MARILOR RÂURI (Ulmenion minoris)

3.3.1. Descriere

91F0 Riparian mixed forests of Quercus robur, Ulmus laevis and

Ulmus minor, Fraxinus excelsior or Fraxinus angustifolia, along

the great rivers (Ulmenion minoris)

PAL.CLASS.: 44.4

1) Forests of hardwood trees of the major part of the river bed, liable

to flooding during regular rising of water level or, of low areas liable to

flooding following the raising of the water table. These forests develop

on recent alluvial deposits. The soil may be well drained between

inondations or remain wet. Following the hydric regime, the woody dominated

species belong to Fraxinus, Ulmus or Quercus genus. The undergrowth is well

developed.

2) Plants: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U.glabra, Fraxinus excelsior,

Fraxinus angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa,

Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera ssp. sylvestris, Tamus communis,

Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.


German classification: “43040501 Hartholzauenwald mit weitehend

ungestörter Überflutungsdynamik”, “43040502 Hartholzauenwald ohne

Überflutung”.

Nordic classification: “2223 Ulmus glabra-typ”, “2236 Quercus

robur-Ulmus glabra-Tilia cordata typ”.

4) These forests form mosaics with pioneer or stable forests of soft wood trees,

in low areas of the river bed; they may develop also from alluvial forests of hard

wood trees. This habitat type often occurs in conjunction with alder-ash

woodlands (44.3).

52

A. Descriere conform “Interpretation Manual of European Union Habitats”,

EUR25, October 2003 (extras integral)

B.1. R4404 - Pãduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus

robur), frasini (Fraxinus sp.) ºi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91F0 Riparian mixed forests of Quercus robur Ulmus

laevis, U. minor, Fraxinus excelsior or F. angustifolia along the great

rivers (Ulmenion minoris)

EMERALD: !44.43. South-east European ash-oak-alder forest

CORINE: –

PAL.HAB: 44.434. Getic oak-elm-ash forest

EUNIS: G1.2234. Getic oak-elm-ash forest

Asociaþii vegetale: Fraxino danubialis-Ulmetum Sanda et Popescu 1999.

Tipuri de ecosisteme: 6514 Frãsineto-(ulmeto)-stejãret de pedunculat cu

Glechoma-Geum; 6517 Frãsineto-(ulmeto)-stejãret de pedunculat cu Rubus

caesius-Galium aparine; 6617 Plopiº-stejãret de pedunculat cu Rubus caesius-Galium

aparine; 6617 Stejãret de pedunculat cu Rubus-Aegopodium.

Tipuri de pãdure: 6312 ªleao-plopiº de luncã din regiunea deluroasã, 6331

ªleau de luncã din silvostepã ºi stepã din sudul þãrii, 6332 ªleao-plopiº de

luncã din silvostepã ºi stepã din sudul þãrii, 6333 ªleau de luncã din

silvostepã ºi stepã din sudul þãrii, 6334 ªleau de luncã din silvostepã ºi stepã

din sudul þãrii.

Rãspândire: în toatã România, în luncile râurilor mari, ce coboarã din

Carpaþi (Prut, Siret, Argeº, Olt, Jiu, Timiº, Mureº, Someº, Criºuri) în

zona pãdurilor de stejar, ambele subzone.

Suprafeþe: circa 40000 ha din care 24000 în sud, 8000 ha în est ºi 8000 ha

în vestul României.

Staþiuni: Altitudini 15–150 m. Climã: T = 11–9,5 0C, P = 500-700 mm.

Relief: terase înalte plane, mai rar inundabile din luncile marilor râuri.

Roci: aluviuni diverse, lutos-argiloase, pietriºuri. Soluri: de tip cambosol

tânãr de luncã, aluviosol, profunde, gleizate în adâncime, eubazice,

umede, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale. Stratul

arborilor, compus, în etajul superior, din stejar pedunculat (Quercus

53


robur), frasini (în general Fraxinus angustifolia iar în sudul þãrii ºi

F. pallisiae), ulmi (Ulmus laevis, U. minor), pe locuri mai înalte tei (Tilia

tomentosa, T. cordata), carpen (Carpinus betulus), mai rar plopi

(Populus alba, Populus nigra), iar în etajul inferior Acer campestre,

Malus sylvestris, Pyrus pyraster, rar Acer tataricum; are acoperire de

80– 100% ºi înãlþimi de 25–35 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor, de

regulã bine dezvoltat compus din Cornus sanguinea, Sambucus nigra,

Frangula alnus, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Prunus

spinosa, Lygustrum vulgare º.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, cu

dominarea speciilor Rubus caesius, Galium aparine, Aegopodium

podagraria.

Valoare conservativã: moderatã.


Specii edificatoare: Quercus robur, Fraxinus angustifolia, Ulmus laevis

(Populus alba).

Specii caracteristice: –

Alte specii: Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa, Circaea lutetiana, Dactylis

polygama, Eupatorium canabinum, Festuca gigantea, Geranium phaeum,

Glechoma hederacea, G. hirsuta, Geum urbanum, Impatiens noli-tangere,

Lysimachia nummularia, Physalis alkekengi, Polygonatum latifolium, Salvia

glutinosa, Solanum dulcamara, Viola odorata, V. reichenbachiana º.a.



acestui studiu ºi pot afecta habitatul 91FO Pãduri ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus minor, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), se prezintã în

tabelul nr. 4.

54

55

Tabelul 4. Factori de stres ºi situaþii limitative cu potenþial negativ asupra habitatului - 91FO Pãduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmusminor, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris).

61

3 Uscarea anormalã reprezintã uscarea prematurã a arborilor pe picior în principal datoritã condiþiilor de stres climatic ºi poluare industrialã. Pe fondul debilitãrii arborilor, numeroºi alþifactori (insecte, ciuperci, bacterii etc.) intervin ºi intensificã efectele acestui fenomen complex ducând la uscarea parþialã sau integralã a unor trupuri de pãdure (Ministerul Silviculturii 1989).

Foto sus: T. Stãncioiu - Stejãret de stejar pufos (Quercus pubescens) la Petiº - jud. Sibiu

Foto mijloc T. Stãncioiu - Rariºte ºi pãdure de ºtejar pufos (Quercus pubescens) la Criº - jud. Mureº

Foto jos-stânga: T. Stãncioiu - Cupe de stejar pufos (Quercus pubescens) la Suncuiuº - jud. Bihor

Foto jos-dreapta: T. Stãncioiu - Carex humilis ºi stejar pufos (Quercus pubescens) la Dumbrãveni - jud. Sibiu

3.4. 91H0 *VEGETAÞIE FORESTIERÃ PANONICÃ CU Quercuspubescens

3.4.1. Descriere

91H0 *Pannonian woods with Quercus pubescens

PAL.CLASS.: 41.7374

1) Xerophyle oak woods of the periphery and hills of the Pannonic plain

dominated by Quercus pubescens on extremely dry, southern exposed

locations on shallow, calcareous soils. Because of these extreme site

conditions, the woods are often fragmentary and low-growing, sometimes

only shrubby. The herb layer is rich in species and often contains

xerothermic species from dry grasslands or forest fringes. Occasionally Tilia

platyphyllos and Fraxinus excelsior can become dominant.

2) Plants: Quercus pubescens, Q. cerris, Fraxinus ornus, Sorbus domestica,

S. torminalis, Colutea arborescens, Cornus mas, Pyrus pyraster, Arabis pau-

ciflora, A. turrita, Buglossoides purpurcaerulea, Campanula bononiensis,

Carex michelii, Euphorbia polychroma, Lactuca quercina, Limodorum

abortivum, Melittis melissophylum, Orchis purpurea, Potentilla alba, P.

micrantha, Pulmonaria mollis ssp. mollis, Tanacetum corymbosum, Viola

suavis, Euphorbia angulata.

4) White-oak woods often form mosaics with dry grasslands.

B.1. R4160 - Pãduri-rariºti dacice de stejar pufos (Quercus pubescens)

cu Lithospermum purpureocaeruleum

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91H0 Pannonian woods with Q. pubescens

EMERALD: !41.7 Thermophilous and supra-Mediterranean oak woods

CORINE: –

64




PAL.HAB: 41.7373 Intra-Carpathian insular Quercus virgiliana woods

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Lithospermo-Quercetum auct. rom.


Tipuri de pãdure: 8211 Stejar pufos pur din zona forestierã.

Rãspândire: insular în dealurile ºi munþii joºi din vestul ºi centrul României

(Munþii Apuseni, Podiºul Târnavelor, Podiºul Secaºelor), în etajul nemoral,

ambele subetaje.

Suprafeþe: circa 1000 ha în vestul ºi centrul României.

Staþiuni: Altitudini 400–1200 m. Clima: T = 8–4,5 0C, P = 650–900 mm.

Relief: versanþi repezi cu expoziþii sudice, adesea cu roca la suprafaþã.

Roci: calcaroase. Soluri: de tip rendzinã, superficiale pânã la mijlociu

profunde scheletice, eubazice, hidric deficitare în timpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii submediteraneene. Stratul

arborilor, compus din stejari pufoºi (în special Quercus pubescens, dar

pe alocuri ºi Q. virgiliana), exclusiv sau cu puþin amestec de gorun

transilvãnean (Q. petraea ssp. polycarpa), stejar pedunculat (Q. robur),

arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), pãr pãdureþ (Pyrus pyraster), uneori cer

(Q. cerris); are acoperire redusã (20–40% în rariºte, 40–60% în pãdure)

ºi înãlþimi de 6–12 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor, dezvoltat în grupe

alternând cu porþiuni de pajiºte, compus din Cornus mas, C. sanguinea,

Corylus avellana, Ligustrum vulgare, Crataegus monogyna, Euonymus

verrucosus, Prunus spinosa, Rhamnus catharticus, Viburnum lantana,

local Sorbus cretica, S. dacica, Rosa canina. Stratul ierburilor ºi

subarbuºtilor, constituit din specii de pãdure dar ºi de pajiºte stepicã

(Stipa sp., Carex humilis).



Specii edificatoare: Quercus pubescens.

Specii caracteristice: Carex humilis.

Alte specii importante: Adonis vernalis, Allium montanum, Anthericum

ramosum, Astragalus glycyphyllos, Brachypodium pinnatum, Calamintha

acinos, Dactylis glomerata, Dictamnus albus, Doricnium herbaceum,

Festuca rupicola, Fragaria viridis, Galium verum, Galium mollugo,

Iris pumila, I. ruthenica, Inula ensifolia, Leucanthemum corymbosum,

65

Lathyrus niger, Linum flavum, Poa angustifolia, Pulmonaria molissima,

Pulsatil la montana, Polygonatum odoratum, Trifolium alpestre,

T. montanum, Sedum maximum, Seseli gracile, Stachys recta, Serratula

tinctoria, Verbascum phlomoides, Vincetoxicum hirundinaria º.a.

3.4.2. Ameninþãri potenþiale.


acestui studiu ºi pot afecta habitatul 91H0 *Vegetaþie forestierã panonicã cu

Quercus pubescens, se prezintã în tabelul nr. 5.

66

67

Tabelul 5. Factori de stres ºi situaþii limitative cu potenþial negativ asupra habitatului - 91H0 *Vegetaþie forestierã panonicã cuQuercus pubescens

Foto: B. Candrea - Pãdure de stejar brumãriu (Quercus pedunculiflora) ºi stejar pufos

(Quercus pubescens) la Braniºtea Catârilor - jud. Dolj

3.5. 91I0 *VEGETAÞIE DE SILVOSTEPÃ EUROSIBERIANÃ CUQuercus SPP.

3.5.1. Descriere

91I0 *Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp.

PAL.CLASS.: 41.7A

1) Xero-thermophile oak woods of the plains of south-eastern Europe.

The climate is very continental, with a large temperature range.

The substrate consists of ‘Loess’ (Chernozem soils). Quercus robur,

Quercus cerris and Quercus pubescens dominate in the treelayer of this

habitat type, which is rich in continental stepic vegetation elements and

geophytes of the Aceri tatarici-Quercion Zólyomi 1957.

2) Plants: Quercus cerris, Q. pubescens, Q. robur, Q. petraea, Acer

campestre, Sorbus torminalis, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna,

Euonymus verrucosa, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster,

Rhamnus catharticus, Ulmus minor, Buglossoides purpurocaerulea, Carex

michelii, Dactylis polygama, Geum urbanum, Lathyrus niger, Polygonatum

latifolium, Pulmonaria mollis spp. mollis, Tanacetum corymbosum,

Vincetoxicum hirundinaria.

4) This habitat type, which formed the natural vegetation of south-eastern Europe, is

today very fragmented. In Austria they are often degraded by invasion of Robinia.

B.1. R4138 - Pãduri dacice de gorun (Quercus petraea) ºi stejar pedun-

culat (Q. robur) cu Acer tataricum

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91I0 *Euro-Siberian steppic woods with Quercus sp.

76

4 în urma discuþiilor ºi a consultãrii autorilor lucrãrii Habitatele din România, habitatul R4142 „Pãduribalcanice mixte de gorun (Quercus petraea) ºi alun turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica” nu a maifost inclus în corespondenþa cu 91I0*.



B. Habitate echivalente în România (extras din Doniþã ºi colab. 2005 a ºi b) 4

EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 41.2C13 Dacian tatar maple oak-hornbeam forest

EUNIS: –

Asociaþii vegetale: Aceri tatarico-Quercetum petraeae-roboris (Soó 1951)

em. Zolyomi 1957.

Tipuri de ecosisteme: 6716 Goruneto-stejãret cu Asperula-Asarum-Stellaria.

Tipuri de pãdure: 5411 Goruneto-stejãret de productivitate mijlocie, 5412

Goruneto-stejãret de productivitate inferioarã.

Rãspândire: în Podiºul Transilvaniei, mai frecvent în centrul podiºului

(Câmpia Transilvaniei) ºi teritoriile înconjurãtoare, în etajul nemoral, subetajul

pãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 35000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 300–500 m. Clima: T = 9–8 0C, P = 600–800 mm.

Relief: versanþi slab – mediu înclinaþi cu expoziþii în general umbrite,

culmi. Roci: marne, gresii, nisipuri, tufuri. Soluri: de tip eutricambosol,

preluvosol, profunde, luto-argiloase, eubazice, hidric echilibrate,

eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale ºi continentale.

Stratul arborilor compus, în etajul superior, din stejar pedunculat ºi

gorun (Quercus robur, Q. petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii), cu

puþine exemplare de cireº (Prunus avium), frasin (Fraxinus excelsior),

tei pucios (Tilia cordata), paltini (Acer pseudoplatanus, A. platanoides),

iar în etajul inferior arþar tãtãresc (Acer tataricum), cu exemplare de

jugastru (Acer campestre), carpen (Carpinus betulus), sorb de câmp

(Sorbus torminalis), mãr ºi pãr pãdureþ (Malus sylvestris ºi Pyrus

pyraster); are acoperire de 80–90% ºi înãlþimi de 20–25 m la 100 de ani.

Stratul arbuºtilor, bine dezvoltat, compus din Corylus avellana,

Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Euonymus

europaeus, E. verrucosus, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare,

Sambucus nigra. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor bine dezvoltat, de tip

Asperula odorata-Asarum europaeum-Stellaria holostea.

Valoare conservativã: mare.


Specii edificatoare: Quercus robur, Q. petraea.

77

Specii caracteristice: Helleborus purpurascens.

Alte specii importante: Ajuga reptans, Brachypodium sylvaticum, Carex

michelii, C. divulsa, Iris pseudocyperus, Melampyrum bihariense, Melica

uniflora, Potentilla alba, Pulmonaria mollis, Viola reichenbachiana.

B.2. R4146 - Pãduri-rariºti moldave de stejar pedunculat (Quercus

robur) ºi cireº (Prunus avium) cu Acer tataricum

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91I0 *Euro-Siberian steppic woods with Quercus sp.

EMERALD: –

CORINE: –

PAL.HAB: 41.7A224 Sarmatic Acer tataricum-Quercus robur steppe woods

EUNIS: G1.7A12 Tartar maple steppe oak woods

Asociaþii vegetale: Aceri tatarico-Quercetum roboris Zolyomi 1957.

Tipuri de ecosisteme: 6111 Stejãret de pedunculat cu Lithospermum.

Tipuri de pãdure: 6161 Stejãret normal din silvostepã, 6162 Stejãret de

depresiune din silvostepã.

Rãspândire: în nord–estul României, în depresiunea Jijia – Bahlui, în

silvostepa cu stejari mezofili.

Suprafeþe: reduse, câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 100–200 m. Climã: T = 9,5–8,5 0C, P = 450–570 mm.

Relief: versanþi slab–mediu înclinaþi cu expoziþii mai mult însorite, platouri,

vãi largi. Roci: depozite luto-argiloase ºi loessoide. Soluri: de tip faeoziom

(cernoziom cambic ºi argiloiluvial), profunde, grele, slab acide-bazice,

eubazice, hidric deficitare în timpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale ºi continentale.

Stratul arborilor poate fi închis sau poienit având, în etajul superior, stejar

pedunculat (Quercus robur) exclusiv sau cu puþin amestec de gorun

(Quercus petraea), frasin (Fraxinus excelsior), cireº (Prunus avium), iar în

etajul inferior dominã arþarul tãtãresc (Acer tataricum), jugastrul (Acer

campestre), mãrul (Malus sylvestris), pãrul (Pyrus pyraster); are acoperire

de 40–70% ºi înãlþimi de 18–23 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor, foarte

dezvoltat în poieni, dominat de Prunus spinosa, Crataegus monogyna,

Euonymus verrucosus, E. europaeus, Sambucus nigra, Ligustrum vulgare,

Viburnum lantana, Cornus sanguinea. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, cu

Lithospermum ºi Tanacetum corymbosum.

78



Specii edificatoare: Quercus robur.

Specii caracteristice: –

Alte specii: Betonica officinalis, Bupleurum praealtum, Brachypodum

sylvaticum, Carex michelii, Convallaria majalis, Dactylis polygama, Geum

urbanum, Glecoma hirsuta, Festuca rupicola, Iris variegata, Melica altissima,

Nepeta cataria, Phlomis tuberosa, Polygonatum latifolium, Vincetoxicum

hirundinar

Documents

Amenintari potentiale cop1-74 · 2014. 10. 28. · Studiulafostelaboratîncadrulproiectului: LIFE05 NAT/RO/000176-„Habitate prioritare alpine, subalpine ºi forestiere din România“