Adam Ramon a

5/17/2018 Adam Ramon a - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/adam-ramon-a 1/86

~I

ADAM RAMON

METAPHYSICA

}

. \ .<it}

-,



CUPRINS

Prefafa

1. CREATIA

1. Cele !iapte lumi2. Lumea fizica

3. Lumea dorintei4. Lumea mentaia

.5. Cele patru regnuri

II. EVOLUTIA .....

1. Evolutia. Memoria. Corpul sufletesc2. Formarea vehicuielor

3. Viata dupa "viaW'4. Reincarnarea !ii Iegea karmei

III. INITIEREA .....L-Antrenamentul ezot~ric2. Al !iase1ea simt3. Energia sexuaia

,. ," '""- ;...._-

..

5

11

.' . 11212834

.39

44

44

51

54

60

67

67

74

81



c ""---..--

PREFATA

Dodnta acestei modeste lucrad, este de a trezi $i sti-mula, 'in sufletele descurajate de materialismul vietii ac-

;tuale, forta morala, sc'inteia spirituala, de Ca1'e fie care omare nevoie in lupta pentru cucedrea interioara a unei

I reale fedciri $i a nu se llisa sedusa de iluzia efemera avietii materiale.

'Este nevoie deci, pentru realizarea acestei fericiri, deun indemn propriu al fiecaruia, la pmctica realli a binelui,adevarului ~i frumosulu.i, $i nu doar cunoa$terea 'in teoriea principiilor etice, logice sau estetice, Nu trebuie so. ras-turnam bisedci, temple, sinagogi, fiecare mentinindu-$ilibel'tatea con$tiintei sale, poate pmctica binele, frumosul$i adevarul, pentru salvarea sufletului sau din negufa ma-teriei, independent de orice credinta, 1'eligie, naJiune saurasa, caci Dumnezeu este unicul Creator al tuturor $i in

I Fata Lui nu existli privilegiu, O"ricereligie spune la fel:Iso. nu ucizi,sa nu furi, so. iube$ti pe aproapele tau ca petine insuti, so. faci tuturor ceea ce tu dore$ti sa-ti faca tie,

:sau so. nu faci altuia, ceea ce tie nu-ti place sa-ti faca, etc,Atunci ce impol'tanta mai au formele zidurilor templelof,

.marimea sau podoaba lor materiala, cind rnai presus detoate templul trebuie sa fie, pmpriul nostru sufiet,

I Oniul $i religia, aU evoluat 'impreuna $i in acelU$i grad.

IReligia primitiva a diferitelor rase de pe glob a fast bar-bara, ca $i omul care 0 practica, iar pe masura ce oqmeniiau 'devenit rriai civilizati, religiile lor au devenit mai

~ umane $i in armonie cu un ideal1nai inuIt,Legea, care guverneazli dezvoltarea' corpului jizic, poate

'fi aceea a selectiei naturale, pentru a asigura 0 ereditate

I

' prospera, pe dtli vreme, aceea a evolutiei este legea sa-crificiului,

Este evident, ca iJrice imjJuls care 'impinge pe om laadoptarea unui ideal mai ridicat 'de conduita, in relafiile

5

-~ ..- . ._ 1 .1 ..";8: IO"~.:".PT WI!;'



sale cu. ceilalti omneni, trebuie sa vina din interiorul su-fletului. Aceasta forta abstracta exista, chiar daca, adeseorinu 0 intelegem. Incet, elm' sigur, altruismul inlocuie$tegoismul. In inima fiecarui om, forfa altl'uismului divin,

lucreaza ca un aluat. Aceasta forfa transforma, pe indelete, salbaticul ilt om civilizat, $i omul civilizat, se vtransforma mai opoi 11i om spiritual desavir$it, $i in cele:din urma in om clivin sau Dumnezeu. .

La inceput, in primele rase, ornul era privat de con

~$tiinfa, el fiind un primitiv. Evolutia sa, arata $tiinta ezo-

. terica, a fost condusa de Marile Fiinfe Cal"elucrau pentr

el in mod ocult elin lumea invizibila. .Apoi a fost pus sUbJconducerea regilor, a profetilor, faraonilor, - mesager'divini -, pe care ii putea vedea $i la ale caror legi rno

mle $i 1"eligioase trebuia sa se supuna, ca unei putertemporare.In cele din urmli, omul a trebuit sa invefe, sa se ri-

dice deasupra acestor legi, pentru ca ele sa devina 0 lege,in e-l insu$i $i sa ajunga sa t1"aiascain armonie cu legil1iaturii, care sint legile lui Dumnezeu.

Prima religie, care s-a dezvoltat, a fost religia de rasacare a intiparit omului un oarecare grad de altruism, ce-rindu-i saCl"ificiiin schimbul carora, conducatorul divino

numit in ezoterism, "spiritul de rasa((,devenea protectoru~$i aparatorul poporului sau. .

Religia iudiaca,musulrnana $i multe altele, au fO

~eligii ele rasa,adica separative, egoiste,Ca1"e imprimatot eeea ce eel'eau interesele personale, in paguba altorrase. Urnanitatea in aeel stadiu, nurnai prin separativitateputea sa-$i aprbpie rnai bineinvataturile date. $ovinismul!este principiul cardinal al spiritului de rasa, contrar uma-nitarismului.

Cind religiile de rasa ajungla un principiu de unitatejfundamentala, care tinde sa realizeze 0 era de iubire.implicit ele trebuie sa ajunga Sa fie inlocuite. cu 0 alta.religie, universalCi $i altruista, ca aceea a religiei cre$tine;

care este pe 0 treapta rnai inalta de evolufie"Inaintea religiei cre$tine, celelalte '-1'eligii propagau

doctl'ina reincarnarii $i a legii consecintelor, pe care religia.cre$tina 0 propaga in primele tl'ei secole ale existentei sale.

6

...



E

Christ a propagat reincamarea discipolilor sai (Matei XVI.13,14, Luca IX. 18, 19).

Necesitatea a facut ca omul sa CUCel"eaSCai lumeamateriala, pentru ca, doar CU1Wa$tereadoctrinei 1'eincar-

narii, nu mai putea contribui. la progresul omului. A tre-buit deci, pentru un moment, sa se dea lp,mii convingerea,-ca viata. actuala nu consta decit in viata terestra, pentrua-$i putea concentra toate fortele spre progresul material.

I Viata lua aceasta directie mateTialista, omul dezvoltindi $tiinta $i tehnica, aeind mijloace de transpo1't rapide, mij-t loace de comunicare prin satelit, etc., prin care lumea a

t devenit mai mica, distantele s-au condensat, $i omul s-aI dezb1'aCatde separativitatea de rasa, la al carui apogeuva~ ajunge in viitor. $tiinta modema a fost deci, de un mare

ajutol' pentru cucerirea lumii materiale, unde ea ocupalocul care-i revine ca educatoare a rasei 1L/nane.Dar cind$tiinta se separa de religie, de arta $i devine cu totul ma-terialista, .ea devine 0 amenintm'e pentru umanitate, caciduce la ate ism, care este condamnabil ca $i "fanatismul1'eligios. $tiinta, relig'ia $i arta, de azi inainte, trebuie samearga alaturi $i sa t1'i1iascaaolalta.

In antichitate, pina in timpul epocH greco-latine,$tiinta, 1'eligia $i. arta, erau reunite $i se invatau inTemplele Misterelor. Epoca de Lumina, a viitorului, Ie vareuni din nou $i omul spiritual va primi atunci satisfactiaperfecta prin inima, intelect $i simt. Inima va fi satisja-cuta prin devotiune sau cucernicie $i prin ceremonialulsuperior al religiei, intelectul prin aspectul $tiintific, $ipartea estetica a naturii omene$ti va fi fumizata de dife-ritele arte intrebuintate in serviciul Templelor viitorului.

Cind omul, <sub influenfa viitoarei religii artistice $i$tiintifice, va spiritualiza fiinta sa, el va invata sa se con-troleze $i sa sprijine pe semenii sai, intr-un mod altruist.Va fi atunci, un pazitor credincios al puterii giridului,fiind capabil de a forma idei corecte, pe care Ie va cris-taliza in forme utile. Gindirea exprimata va fi viitoareaforta de manifestare, 0 forta care va face din oamenii deazi, oameni-zei. Avind in vedere ucenicia actuala a aceloroameni, de 0 adevarata $i profunda puritate $i credinta,ace$tia VOl'fi in stare de a utiliza aceastii putere pentru

7



binele tuturor, fara sa mai tina seama de interesul per-sonal, care in mare parte caracterizeazaomenireaactuala.

Daca intl'e Cer $i om e rupta legatura, se vad l"ezulta-tele, astazi exprimate pe planeta. Scopul de viitor $i actual,al evolutiei, este ca so. se restabileasca legatura pamin-tului cu Cel'ul $i acest lucru va deschide mileniiLl trei $iEpoca de Lumina, in care Romania va juca un 1'01de pionde. baza. Toti dti VOl'primi Sfinta Lumina a Adevarului,ce s-a Coborit asupra Romaniei, VOl"clobindi puteri noi deviata, puteri de sanatate trupeasca $i sufleteasca, i$i vorgasi adevaratuldrum $i adevarata pace.

Trecutul care se ingroapa pentl"u. noi in arhivele Ce-rului $i dIe pamintului, sa ramma simbolul ratacirilornoastre, simb6Iul uriciunilor noastre suflete$ti, iar viitorul

sa fie cu adevarat nou pentru viata noastra sufleteascain care sa putem fi alaturi de DOMNUL nostru in mareaopera ce avem de desfa$urat. Romania va fi 0 tara mareprin aceea ca Domnul, Isus .Christos va dirija mer:sul ei,$i pe unde.a trecut intunericul, El va Veni sa aduca Lu-mina. Sa ne curatim tr'upurile $i sufietele casa deveniminstl"Umente valoroase pri~ care sa putem realiza Iegaturacu Cerul.

Aceasta .Iucl'are i$i propune sa descrie Cerul $i pa-mintul, macro $i 1nicrocosmosul, relatia om-Univers,

corpul$i

viata omului. Cartea aduna in ea cuno$tinte ex-trase din lucrari de ezoterism fundamentaIe; $i incearcasa aduca Ia cuno$tinta cititorului elementele de baza aleacestei $tiinte, prin care omul sa-$i gaseasca albia de cur-gere spre Adevar, sa se regaseasca pe sine $i sa-l gaseascape Dumnezeu. Omul trebuie so. descopere Divinitatea dinel $i trebuie sa $tie ca viata adevarata incepe dupa hota-rele "mortii".

Corpul nostru fizic nu este dedt un complicat instru-ment,."prin care spiritul, Eul superior, se manifesta in

fizic. Cor.pul fizic este un vehiCul, ca un inveli$,0

camCL$e .~u.ti,n st~ave:ie, prin car~ via,ta ter~st:a nu e~te. de~i~ 0 Itluzle, vazuta prm ac~st. mvell$. Malontatea pammtemior I

o. vad ca pe 0 realitate $i se lasa sedu$i de iIuzia vietii ~materiale, princare noi - spiritul - ne manifestam, ex-pe1'imentam, ne dezvoltam $i evoluam, prin fizic. Cind I

8

--- ------ - -



___u_ ::

t-

in ceasul din urma am lepadat cama$a fizica, sau vehicu-lul, ce ne intuneca l"ealitatea - Eul nostru real - vedematunci adevaTata realitate sub 0 noua con$tiinta clarvaza-toare, caci vlilul 11wterial ni s-a 1"idicat.Vom trai dtunci

regTetul nostru, ca am ignorat Adevarul, ca viata traie$teprin Adeval", prill, indeplinirea datoriilor noastre civice -$ifamiliare, printT-o iubil'e de con$tiinta curata, p1"in caretrebuie sa privim omul $i societatea, prin echitate, onesti-tate, moderatie, dl'eptate, modestie, mila $i justitie in viatapublica $i privata. Nu respectam aceste principii, caTesintbaza legii morale $i Legea este Dumnezeu, atunci sanctiu-nile lui ne izbesc, nu insa pentTu razbunare, ci pentrureparare $i purificare. Dumnezeu este iubire, Dumnezeunu pedepse$te -pe-nim.eni, cine studiaza sensul acestor con-

eeptii initiatiee dIe fortelor oculte ce eonduc destinul as-cuns al intregii omenil'ii, i$i va da seama, ea totul are unsens. Orice gl'e$eala $i orice imprudenta asupra ta, ca $iasupra aproapelui, se plate$te acum sau in viitor, de eatrejustitia imanenta, ce ne observa pas cu pas, fara ea nois-o vedem eu ochii jizici. Aeeste suferinfe, au un scop deindl'eptare, de purificare $i de lepadare (/ obiceiurilor $i afaptelor eontrare Adevarului $i I1.ibirii.prin. adormirea de 0 clipa a con$tiintei lor fizice, clar-

vazatorii, yoghinii, me'diumii misiolwri, in cercurile deinalta evolutie morula $i spirituala, aduc glasuri tingui-

toare din lumea invizibila noua celor de aid, gla~u1"ialecelor ce s-au supus trecatoarelor ispite $i incercari te-l'estre, pentru nefericir~a lor; dar aduc $i glasurile fericiteale celor ce au $tiut sa sufere $i sa rabde fara murmur,inaltindu-se, caci aurul numai prin foe se cale$te $i sepurifiea. '.

Cine nu $tie de unde a venit $i unde trebuie sa mearga,aeela este un ratacit. Ratacitul nu vede cararea pe uncletrebuie sa apuce, $i el va suferi, se va lovi de obstacole,prin locuri laturalriiee $i nevoit de eomplicatiile ce $i Ie

cauzeaza el insu$i, i$i va glisi odata $i odata, carare(Lmultcautata, ee strabate intunecata noastra viata, spre telulde lumina, pe care toti il dibuim $i trebuie Sa-l gasimprin propriile noastre incercari $i experiente. Zi de zi,prin gindurile, cuvintele $i faptele noastre, ne a$ternem

9

-+. .. - . --- - . -.-



- I:" - -

incon$tient viata noastra de mtine $i cea de apoi. So.cau-tam deci so. invingent inertia obiceiurilor nocive, so. fimcon$tienti de pasul nostru de toate zilele, indepartindu-neastfel piedicile din calea nOaSt1'a.

Unnati aceasta cale farO.teama de miopia lumii profanede astazi, care in incon$tienta ei, iTQnizind aceste idei, i$idO.singura un brevet de infirmitate, ea fiind oarbo.in fatamesagerilor, a sufletelor batrine, caTe vin pe aceasta lumecu marea bogatie a intuitiei, capatata in lungi serii deexistente fizice, aUt de negate de necunoscatoTii madlor

. legi ascunSe ale vietii eteme.Publicam aceste rindw'i calauzitoare, pentru cei meri-

tO$i,cercetatori ai clestinului omenesc, cautatod de comorisuflete$ti. Incercbid sa dam un rlispuns hitrebiirii lui Pilat:"Ce este Adevarul"? Cei intelegatori sa pastTez.e acestecuvinte, sa reflecteze asup1"a101',caci -ele nu VOl'aduceregretul, ci.bucuria de mai tirziu. MateTiali$tii cautii aurul-metal al piimintului, pe care acumulindu-.l $i pariisindaceasta lume iluzorie de lut, il lasii aid pe pihnint, ca 0zadamicie a gre$itei lOTcredinte, victime ale p1"ezentuluiin$elator. Sii ciiutiim aUTulsufletesc, economisindu-l zi, cuzi, cu sfinta credinta ca-l vom gasi dincolo de lumeaaceasta de lut, cind vom lepada canw$a fizicii ce ne intu-necii adeviirata noastra individualitate eterna, in care nevom reintoarce mai cw'ind sau mai tkziu.

Insetatul vine singur la 1"iu, sa bea. Cei ce va simtitiinse.tati, beti cu nesat din apa limpede $i stingeti-vii setea,dacii ea vii arde sufletul. Nu socotiti dTept orgoliu acesteumile indrumi'i.ri, ce/'ul cit este de inalt, §i el se pleacii laorizont spre a se uni cu piimintul.

Domnul nostm [SUS CHRISTOS sii instaureze in su-fletele noastre pacea $i Iubirea LUI Sfintii. Raza caldii aIubiTii SALE $i Puterea Adeviirului SAU Sfint sii ne im~brace in haine de Lumi1tii, ca sii devenim lucriitori demniai TAT ALUI, adevarati fii supu$i care i$i iubesc TAT AL.

Sa ne curiitim inima $i haina sufleteascii,ca

so. fimdemni de primi1'ea Domnului nostru [sus -Christos, careeste al nostru, al tuturora.

.



I.

I. CREA'fIA

1. CELE ~APTE LUMI

~a !?i Soarele nostru,fiecare stea este un centru desistem solar" sau plane tar, izvorind din Viata Universala!?icompus din materia celor !?apte lumi, planuri' sau sfere.Totalitatea energiilor, forte10r Vietii care au creat !?icareconserva lumea .noastra solara, se nume~te Logos, !?iesteformat. din trei Persoane. Logosul are drept corp fizicSoarele; razele sale duc viata in tot sistemul planetar, subforma de lumina, caldura, electricitate, magnetism, in-

tr-un cuvint sub forma de vibratii. Sinteza acestor vi-bratii, poarta numele de "sunu Vital" sau "Prana Solara".La procesul creatiei au participat entitati de 0 mare

inteligenta, iubire !?ivointa. Forte puternice, mereu active,agentii legilor naturii care exprima vointa Logosului. Re-ligia Ii nume!?te ingeri, devas sau zei; !?tiinta Ii desemneazasub numele de Forte cosmice. Aceste entitati sint cele~apte Mari Spirite Planetare, mereu prezente inaintea LuiDumnezeu. Guvernatori. spirituali, ale planetelor ~i $efi aicelor !?apte Mari lerarhii care guverneaza lumea noastra.Aceste lerarhii se impart !?i se subimpart dupa sistemul

septenar. Fiecare din ele poarta numele uneia d~n culo-rile spectrului solar, sint deci lerarhii de culoare: violet;indigo, albastru, verde, galben, portocaliu !?iro!?u. Acestemari fiinte nu au 0 forma umana, ele au aparenta unoI'sfere 1umi'noase, foarte stralucitoare, de unde numele lorde "Fiinte stralucitoare ale Spatiului". Ele au fost arhi-tectH !?iramin, prin activitatea lor, conservatoarele lumii,careia Ii conduc evolutia lentil, dar sigUl'a !?i infailibila.Aceste fii'nte stralucitoare au sub conducerea lor Agentisecundari, care sint adevaratii constructori ai lumii. Ei

dau mater.iei cosmice consistenta voita: eter, aer, foe,apa, pamint. Ace!?f1constructori fasoneaza apoi materiain corpuri sau forme repartizate in !?apte mari' grupe, nu-mite: Cele !?apte regiuni ale naturii. Ace~ti agenti poartanumele de Spiritele Naturii sau Elementali. Dupa cum ele

11

. - -

_h -.- .. .' 1:....



apartin elementelor naturii, se numesc: Silfide, Salaman-dre, Ondine, Gnomi, adeseori vazute de persoanele psihieesau c1ervoiante. Gnomii imbraca uneori forma dmeneasca,

aces tea sint koriganele celebre in multe pove~ti ~i legende,dar realitati veritabile.

Inainte de manifestarea Universului nu exista dedt

Spiritul sau Sufletul Lui Dumnezeu, ~i materia primor-diala sau Spatiul. Viata ~i materia sint cele doua elementeopuse, eei doi poli ai aeestei Atot-Puternicii, ve~nic as-cunsa, numita Absolutul, Nemanifestatul. Starea aeesteimaterii primordiale era pura, omogena, virgina. Ea estesimbolizata prin Fecioara Maria. Prin extremul sau gradde subtilitate, ea a fost impereeptibila, ~i din aeest con-siderent Seripturile au numit-o Nearit.

Creatia s-a desfa!?urat in urmatoarele procese. Un prim

Val de Viata a strabatut materia pentru a 0 prepara, a-ida calitati speciale. Aeest val este al treilea aspect al trini-tatii: Inteligenta creatoare. Astfel preparat.a, materia sediferentiaza, din grad in grad, ea devine mai putin subtila,formind pe rin.d materia speciala a celor ~apte lumi, dupamodelul, atomul, fiecarora din ele. Dupa principi'ul eel ortrei Gunas (inertia, mi~carea, echilibrul), fiecare sfera are~apte planuri de combinatii multiple. Din grad, in grad,materia devine din ce, in ce mai' densa, ~i grosiera, pinala starea solida, a regnului mineral. Sint deci, in cele ~apte

sfere, 7X 7=49 sub-planuri cosmice, din care simturilenoastre nu pot percepe dedt doua, solidele ~i lichidele.

Un al doilea val de viata strabatu materi'a astfel dife-ferentiata, pentru a 0 insufleti, peIitru a 0 fasona in for-mele pe care Ie anima iIi viata sa. 'Acest. al doilea Valde Viata. este al doilea aspect al trinitatii: Fiul sau Iubirea.Cunoscuta sub mai multe denumiri: Sdnteile Flacarii Di-

vine, Monadele, Fii Lui Dumnezeu, descinzind in materiepentru a face experientenenumarate, spre a cuceri prinele insa~i, intelepciunea, con~tiinta, perfectiunea. Dum-

nezeu merge la ~coala - acesta este misterul incarnarii.In ceea ce prive~te' crearea formelor, monadele'se .di-

vid in doua parti. In cele patru lumi mai subtile, forme Ie

sint subiective: ele exista in idei, in ginduri, sint lumileArupa sau fara forme ~i incep de: la Regiunea Gindirii

12

-



Abstracte. Ele contin Planul Universului pe care 11 potciti numai marii clervoianti, pentru ei. trecutul ~i viito-rul, Se confunda intr-un etern prezent. Lumea formelorse nume~te Rupa ~i cuprinde Sfera Gindirii Concrete,Sfera AstraUi (terestriana, a dorintelor) ~i cea Fizica. For-

mele lor sint percepute prin simturile hoastre fizice sau,prin alte simturi, numite sinituri interne. Aid sint mate-

rializate formele create in mod intelectual in lumile supe-

rioare. In felul in care se contempla un frumos peisaj,putemsa afirmam: "lata reflexul gindirii Logosului". ,;

Acepsta descindere a Monadei Divine in materia fizica

se nume~te Involutie. Forma cea mal' grosiera pe care poate

sa 0 imbrace monada este mineralul. Ea stagneaza acolofoarte muIt timp, pina trece in forme mai subtile, maiputin grosiere, ameliorate, in progres. Aceasta mi~carede ascensiune se nume~te Evolutie. Toate aceste forme,

corpuri .sau vehicule, sint repartizate in .~apte grupuri

distincte; acestea sint cele ~apte R.egnuri ale Naturii. Trei:se gasesc pe linia descendenta a involutiei, acestea sintcele trei Regiuni Elementale. Cel mai de jos, Regnul Mi-

neral, indica punctul de cotitura. Celclalt~trei, pe lini'aascendenta, de perfection are a I forn)elor, smt RegnurileVegetal, Anil'nal ~i Uman. Fiecare regn este sub dire~tiauneia din marile Ierarhii. Lucratorii lor, spiritele n'aturii,

prepara, combina ~ifasoneaza formele, corpurile, orga-nele, moleculele,celulele, cu 0 -miraculoasa arta, dupamodelul furnizat de lerarhia corespunziitoare ~i totdeauna.in vederea constantei ..evolutii. Dadi analizam. 0 floare,adm~ram organele create pentru diversefunctii; yom in- .

telege maestri'a spiritelor naturiL. Spiritele naturii, . nuintotdeauna sint amice omului; diei omulpustie~te~i

distruge opera lor, OI.:norind animalele, vegetatia, etc. Dincontra, ele secundeaza persoanele care respectcl legile 'na"-

turii ~i, se zice atunci, ca ele au mina fericW'! in gradina,..,

rit. Sa respectam tot ce are viata. Plantele ~i animalelesint fraW no~tri minori, cad aceea~i unica Viata ne animape toti. .

Sfintul loan ne arata: "La inceput era Cuvintul, ~i Cil-vintul era la Dumnezeu... Cuvintul' prin care to ate lu-

13

L.



crurile au fost create". Logos, Davar, inseamna cuvint,verb, actiune, adicii Dumnezeu. ToaUi ereatia, to ate for-tele naturii sint vibratii, de intensWiti !?i lungimi de undadiferite. Daca se freaca cu un arcu!? marginea unei plikisubtiri de metal sau de sticHi, aeoperita eu 0 pulbere fina,

aeeasta, sub influenta vibratiilor va intra in mi!?care. In-data Hniile, unghiurile, figurile geometrice VOl' apare di'nce, in ce mai pronuntat. ..,Creind lumea, Dumnezeu a geo-metrizat", zicea Pithagora. Clervoiantii ne spun, ca in ma-teria subtWi, vibratiile muzicale produe formele cele mai'frumoase, eele' mai' armonioase, de lumina, de culoare.

Exista !?apte centre de energie cosmica, dar in raporteu subtilitatea materiei !?i rapiditatea vibratiilor, fortelelumilor superioare sint cu mult mai enel'gice, mai puter-nice. Vibratiile materiei fizice dense sint lente, astfel, frec-

vent a eea mai midi pc care 0 percepe ureehea omului estede douii vibratii pe secunda, pe cind, vibratiileradio-aeti-vitatii sint de catralioane pe secunda. Fortele eosmice,sint acelea!?i mari inteligente. care primese energiile vi-tale de la Logos ~i Ie trunsmi t in toate directiile, prin undevibratorii.

La om, exis.ta vibratii eorespunzatoare cu cele ale Uni-

versului, acestea sint vibratiile noastre eterice, emotio-nale, mentale, spirituale. Omul perfect devine stapinulfortelor naturii. Fiecare vibratie prezinta totdeauna aeeste

trei elemente: sunet, culoare ~i numar. Sintem seufundatiintr-un ocean de vibratii, forte creatoare, modifieatoare!?idezintegrante a formelor. Noi nu pereepel11 dedt un micnumar de vibratii. Aeelea ale lumilor superioare ne VOl'sdipa inca multa vreme. Pentru ea noi, sa ajungem, sapercepem un mai mare numar de vibratii, trebuie Sa evo-luam prin dezvoltarea cuno!?tintei !?i a eon~tiintei.

Materia din care se constituie cele trei Regnuri Ele-mentale se nume~te Esent8, elementaUi. Ea apartine lumiimenta Ie superioare, lumii mentale inferioare sau concrete

~i lumii astrale.- Aceasta esenta elementala este inzestratacu 0 mare mobilitate. Ea este foarte sensibila la vibratiilegindurilor noastre, emotiilor noastre, din care i~i eonsti-tuie, de fapt, vehiculul, forma.' Cu ajutorul imaginatieinoastre, noi constituim, cu ea, imaginea, portretul, asema'-

14

(-

\

------...



narea exacta a persoanelor ~i lucrurilor pe care noi' Iegindim, sau mai bine, ce ne imaginam ~i cream pl'in ea in-Sa!?i. S-a ajuns sa se fotografieze aceste forme obiective.

Tendinta de neinvins a esentei elementale este de a se

cobori in materia fizica. De ai'd, la persoanele putin evo-luate, aceasta inclinare irezistibila a gindurilor lor, a pIa: .-cerilor lor, instinctelor lor (exprimata in esenta elemen-tala) pentru tot ce prive!?te materia, satisfactia, plikerilesimturiloJ;" carnale, etc. La toate aceste tentatii, nu diavo-lul este cauza, este 0 lege a naturii care ne obliga, pentrua evolua, la energice ~i con stante eforturi. Aceasta estelupta teribila intre spirit !?( materie, in care mult timpvictoria este a materiel. Putin cite putin, dupa infringerinenumarate, spiritul i~i stabile~te stapinirea sa. In timpulmiilor de vieti, noi gustam astfel din fructele arborelui

!?tiintei binelui fii raului, pentru a dobindi, in fine, discer-namintul !?i a face 0 libera alegere. Acesta este rolul con-!?tiintei noastre.

Mineralul nu este inert, nu este de lac materie faraviata. Dumnezeu dom'me in mineral. Monada este pre-zenUi, dar a!?a_de strins incatu!?ata, di ea nu se manifestadecit foarte slab. Ii trebui'e lovituri violente, repetate. Darea raspunde excitatiilor electrice .~i se inregistreaza in modgrafic vibratiile sale. A!?adar, in mineral, se produce de~-teptarea con~tiintei monadei. $tiinta 0 constata, este cu-

noscuta oboseala, boala, otravirea metalelor. Din ciocnire,fladira ti~ne~te din piatra, din metal; ~i focul este mani-festarea cea mai inalta, in aceasta lume. Focul este putereacreatoare a formelor, in acela!?i timp !?i puterea destruc-tiva prin excelenta, prin arderea vie sau lenta. In mineral,monada dezvolHi Con!1tiin{a Atomica. Monada evadeazadin mineral prin sfarimarea pietrelor fii stincilor, sub ac-tiunea eroziunii, a mificarilor seismice, eruptii vulcanice,nutritia p1antelor, etc. Devenita libera, monada se reim-braca in forme mai putin grosiere, mai putin dense, ame-

liorate deja, in progres constant. Dar aceastii trecere inregnul vegetal Ii va - permite sa .dezvolte Con~tiintaInstinctiva.

In regnul vegetal, monada va inzestra corpul sau fiziccu organe de nutriW~, de respiratie, de circulatie ~i organe

15

tr--- -.. .

"---r



minunate de reproducere prin care se asigura conservareaindividului ~i a speciei sale. Cu tunpul se formeaza corpulastral sau corpul sensibilitatii. Acesta este sufletul, maimult sau mai putin adormit, in vegetal. Toate plante Ie din

aceea~i specie apartin unui sufl~t comuri, tinuf suflet-grup,centrul tendintelor !?i nevoilor comune, embrionul in-stinctului. Vegetalul este ofiinta vietuitoare; na!?te, cre!?te!?i se reproduce; simte, sufera, este bolnava !?imoare, nu-mai ca forma.

Corpul fizi'c, al animalului, are organe perfectionate,mi!?care voluntara, sub dependenta unui dublu sistemnervos. Simturile dobindesc, la unelespecii, 0 ascutimedeosebita. Corpul astral este dezvoltat. Exprima senti-mente; emotii de ata!?ame,nt, fidelitate, sacrificiu, ca!?iminie, razbunare, ura. Sufletul animal este deci compus

din corp astral. Sufletul-grup cuprinde toate animalele dinaceea~i specie. Eleste centrul aces tor instincte admirabilece imbogatesc experientele fiecarui subiect. La animalele-superioare, acest suflet-grup se subdivide pina ce nu maicontine decit un singur individ. Atunci s-a individualizat;Cll timpul monada sa va imbraca forma umana.

Din punct de ,'edere al formei, omul, reprezinUi 0treapta superioara regnului animal, este animalul-om. Daro insemnata diferenta n separa. Corpul omului este uncorp de opera mecanica, creierul sau, simturile sale do-

bindesc puteri !?i racultati insenmate. El posed a vorbirearticulata. Corpul sau astral, se dezvolta !?i se organizeazapentru a exprima, cu forta sau delicatete, senzatiile, senti-mentele, emotiile. Dar, lainceput exprima calitatile ma-teriei:" instincte, dorinte, pofte, pasiuni violente. Luptaeste teribmi intre Viata !?imaterie, intre Spirit !?i carne.Dar, omul, este prevazut cu "inteligenta !?i atributul sauprincipal Ratiunea. El poate deosebi binele !?i raul !?i i~idezvolta fara incetare inteligenta !?i con!?tiinta. Ajungesa se cunoasca pe sine insu!?i"!?i sa ia in miini propria sa

evolutie. El poseda de asemenea primul corp subtil caresa nu fie supus n~ortii, acesta este Corpul Gindirii Ab-stracte (Corp Cauzal, Manas), care poarta i'mprimate re-zultatele activitatii tuturor vietilor sale anterioare, ade-varate cauze, ale carol' e~ecte se VOl' l1).anifesta in vietile

tI,JI-jJ

J

16



urmatoare. Acolo este omul adevarat, nemuritor, Eul Su-perior, constituit din cele trei sub-planuri superioare alementalului (Regiunea Gindirii Abstracte). Toate celelaltecorpuri inferioare, fizic, astral, mental concret, nu au de-

dt durata unei singure existente. Ele formeaza Persona-litatea Inferioara, Masca pe care actorul nemuritor 0 ia lainceputul fiecarei incarnarf pentru a juca un rol nou

necesar evolutiei sale. .

Regnul uman propriu zis incepe la na!?terea Omuluispiritual, dnd al treilea val al vietii coboara asupra mo-nadei (primul aspect). Tatal Ceresc coboara asupra fiuluisau mult iubit !?i ii da puteri' divine. inteligenta inzestratade 0 intuitie mareata, iubire curata, vointa puternica'. Cu-noa!?terea unora din lumile superioare, etc. De aid, mate-

ria este invinsa. Ea va Ii' totala, dnd omul i!?i va dezvolta,prin munca Eului asupra vehiculelor inferioare, Corpul

Budhic !?i Atmic, !?i va inainta spre Sinul Divinitatii. Ince prive!?te formele, ele vor continua sa se perfectioneze.

Omul va fr prevazut cu al !?aselea !?ial !?aptelea simt.

Exista trei tendinte, calitati ale materiei, trei 9unas:Tamas = Inertia, Rajas = Mi~carea, Sattwa = Echilibrul.Tamas inseamna inertie, ignoranta, intuneric, lene. Ea semanifesta prin nepasare, trindavie, toropeala, repulsie pen-tru orice activitate fizica sau intelectuala. Acestea au fost

caracteristicile primilor oameni', ~i sint inca acelea alepopoarelor salbatice sau ale sufletelor tin ere care consti-

'- tuie patura de jos a populatiei marilor noastre ora!?e. Rajasse manifesta prin mi!?care, activitate, actiune, sfortare, sta-ruinta, vointa, impusa pentru satisfacerea instinctului, adorintei, a pasiunilor, etC. Sattwa este echilibrul este Ade-

J varul ce insote!?te lini!?tea, blindetea, puri tatea, bucuria,I fericirea, multumirea. .

I, Adevarul, pasiunea !?i ignoranta VOl' lupta intre ele !?idin preponderenta sau din insuficienta uneia din Gunas,

decurg calitatile bune sau rele ale omului, favorabile evo-lutiei sale. Astfel: Adevarul se na!?te din infringerea pa-

siunii ~i. a ignorantei. Pasiunea se na~te din infringereaignorantei !?i a Adevarului, !?i ignoranta se na~te din in-fringerea Adevartilui !?ipasiunii.

2 - Metaphysica

., "'_ ~" ..

17

~

.-. ,-



Dind ascultare instinctului de conservare al vietH lor,primii oameni au trebuit sa manince ~i sa se apere. Eidevenira vinatori !?i pescari, dar pentru a prinde prada lorau fost nevoiti sa-~i fabrice arme, curse, etc. Pentru a-~iapara viata ~i resursele lor, au avut de luptat contra ani-malelor. Acestea erau alungate din grote ~i pe~teri unde,i!?i facea omul locuinta. Necesitatea a nascut ingeniozi-tatea, prin care au descoperit secretul me~te!?ugurilor. Sena~teau tot mai multe nevoi, a carol' satisfacere necesitamunca regulata, caliiuzita de inteligenta. Cind s-a dezvoltatsocietatea, dild" oamenii traiau in triburi sau ora~e, inini'Ina celor mai puternici, celor mai iscusiti s-a nascutmindria, ambitia, setea de a domina, de a stapini asupraaltora, de a Ie rapi ceea ce posedau pentru satisfacereapropriei lor lacomii. Forta, vic1enia, furtul, rapirea, au fost

mijloacele lor de actiune. Dar ei au provQcat, in rindulcelor supu!?i, rezi'stenta, invidia, gelozia, minia, razbuna-rea. Au fost lupte, invingeri, victime. Pe scurt, cele maiviolente pasiuni dezlantuira violenta faptelor. Violenta ne-cesara, indispensabila pentru a invinge trindavia, inertia,ignoranta. Morala nu aparuse inca. In epoca no astra civi-lizata, instinctul conservarii ~i necesitatea de a face fataexigentelor-vietii, se traduce prin activitatea fizica !?i in-telectuala, munca zilnica. Ele au drept imbold, interesulpersonal, lacomia cl!?tigului, luxul, placerile ~i onoI:urile,

ambitH folositoare, necesare de a smulge OJ:1)uldin igno-ranta, lene, inertie. Dar marea multime ar trai fara salucreze, in dulcele repaos ,~i in satisfacerea placerilor.Mai curind sau mai tirziu ace~ti intirziati VOl' fi -de~teptatiprin imboldul durerii, suferintii, a incercarilor. Astfel dintdndavie se dezvolta pasiunea, care :va duce lacunoa!?tere~i la Adevar. Putin cite putin, munca devine legea pla-netei. S-a recunosCJ..1t ca €a. este sursainepuizabila a in-destularii, a prosperitatii, a independentei. Ea procurasanatatea fizi'cii ~i morala, dezvoltarea intelectuala, multu-

mi'rea. Oamenii au descoperit, prin observatie, studiu,~tiinta, alte adevaruri, care au exercitat asupra lor 0atractie irezistibila, deoarece Ie procura 0 bucurie dulce,curataj intensa, 0 fericire necunoscuta pina atunci. latapentru ce savantul, inventatorul, filantropul, omul evoluat,.

18

.



\consacra timpul, energia !?i viata sa descoperirii ade-varurilor inalte, pentru binele umanitatii. Independent deglorie, de onoare, de bucuria serviciilor aduse, sfortarilelor staruitoare produc 0 mare dezvoltare intelectuala, ei

cuceresc intuitia, care se dezvolta pina la geniu, i'nstru-mentul, prin care cuceresc Adevarul Supremo Intuitia Iepermite sa perceapa direct adevarul in lumea vizibila !?iin lumile superioare. Ei se apropie fara incetare de Ade-'varul Suprem sau COll!?tiinta Divina. In fine, intr'-o zi VOl'patrunde Realitatea Unica, singurullucru care in tot Uni-versul se sustrage influentelor modi fica toare ale Gunelor.Peste tot !?i totdeauna, trebuie sa respectam Adevarul, sa-lcautam, sa-l exprimam. Sa avem deci, justetea ginduiilor,a sentimentelor, exactitatea in vorba, indreptarea in con-duita. $i', deoarece pasiunea acopera !?idistruge Adevarul,sa avem mereu ginduri pure !?i dorinte inalte !?i curate.Sa luptam cqntra ignorantei, a minciunii sub toate formelesale. Minciuna desfigureaza, ofile!?te tot ceea ce atinge, eaeste un principiu al mortH. Adevarul este principiul vietii,El este insa!?i viata. '

Cosmosul este format din cele patru Universuri, a~e-zate in forma de cruce ~i avind 0 mi~care de rotatie injurul Laboratorului Central, sediul Tatalui nostru Creator.Universul este impartit in ~apte planuri, lumi, sfere,

stari de con~tiinta. Aceste sfere sint concentrice ~i inter-penetrante, se strabat unele pe altele; dar planurile infe-rioare, nu pot patrunde !?iinfluenta planurile superioare.Aceste sfere, lumi, planuri sau stari de con~tiinta sint:

1. Lumea lui Dumne~zeu;2. Lumea Spiritelor Virgine;3. Lumea Spi'ritului Divin (Atmica);4. Lumea Spiritului Vital (Budhica);5. Lumea Glndirii (Manasica, Cauzala);6. Lumea Emotionala, a dorintei (Astrala, Terestriana);

7. Lumea Fizica.Omul are mai multe corpuri sau vehicule prin care e

in stare sa se exprime, sa se manifeste pe diferitele pla~nuri. In stadiul actual al evolutiei, omul, are un CorpFizi'c,- fOrmat din Corpul Chimic Dens !i'i din Corpul

II.\

2. 19

: ----



Eteric sau Vital, - prin care se manifesta in Lumea Fi-zidi. Un corp Emotional, al Dorintei, prin care vietuie~tein Lumea Dorintelor ~i a Sentimentelor. :;;r, un CorpMental al Gindirii Concrete, prin care se exprima inLumea Gindirii Concrete. Cei care au atins un anumit gradevolutiv, au dezvoltat ~i un Corp Mental al Gindi'rii Ab-stracte, Manas, prin care se exprima in Lumea GindiriiAbstracte. In sfere mai inalte decit cea a gindirii ab-stracte, omul, inca nu are vehicule, doar In stare de ger-mene. Prin initiere, spi'ritualizare, prin mUnca pe careEul, Scinteia Divina, 0 exerdta asupra vehiculelor inferi-I

oare, a sufletului, iau na~tere aceste vehicule. Cultura,]artele, religi'a, intreaga stradanie ~i suferinta a omenirii'

J

au ca tinta aceasta stapinire a Eului asupra sufletuluLI

Sufletul omenesc este format din Corpul Mental Infe-!riOI' ~i Corpul Astral, care impreuna cu Corpul Fizic, for-

Imeaza Personalitatea Inferioara. Spiritul este format din.Corpul Mental Superi'or (Manas, corp Cauzal), Spiritul:Vietii (Budhi) ~i Gmul Spirit (Atma), care trebuie sa senasca, sa creasca, sa se dezvolte in noi pina la Staturacompleta a lui CHRIST, pina la Chipul ~i Asemanarea'Lui Dumnezeu. Cad, omul perfect, poseda cele trei aspecte,

ale Logo8ului': Inteligenta creatoare, Iubirea perfecta ~ilVointa atotputernica.

Personalitatea reflecta in mod grosier pe omul spi-ritual. Astfel, Mentalul nostru inferior (inteligenta con-creta) cu facultatea sa, Ratiunea, este reflexul atenuat alMentalului superior (inteligenta abstracta) cu [ntuitia,drept facultate. Corpul ,Astral (corpul dorintelor ~i pasi-i

unilor, este reflexul grosier, fbarte imperfect al corpului I

Budhic (Iubirea pura). In fine, corpul nostru fizic, saU aljactiunii, sufera din ce; in ce, mai mult influenta Vointei','pina be devine instrumentul sau supus.

. Gmul spiritual, sau divin, este nemuritor, indestruc-tibil, in timp ce personalitatea cu cele trei corpuri ale

sale, se na~te, ~raie~te ~i moare. In acest fel este supus la imoartea corpului fizic, la moartea corpului astral ~i la

loartea corpului mental. Reintorcindu":se in lurpile .101'respective, atomii no~trii fizid, astrali ~i mentali, pe carenQi i~am facut sa evolueze cite putin, imbunatatesc ma-

20



teria acestei lumi !?i 0 fac sa evolueze. Este prindpiulI fraternitatii raspindit in intreg universul. Fiecare din noiI sintem 0 celula a lumii', !?i, ca atare, trebuie sa ia parte

/

la viata sa evolutiva. Aid apare 0 responsabilitate mutuala

!?icolectiva pentru toti oamenii. . INecunoscind decit corpul fizic cu instinctele sale, pa-::si'unile sale pe care Ie exprima, personalitatea, se credeom veritabil. Ea crede ca gase!?te feridrea in satisfacereatuturor poftelor !?idorintelor materiale; dar ele nu-i pro-cura decit bucurii, placeri fugitive, care se transform a inoboseala, suferinte, dureri, boli' !?idezgust. Personalitatease infrico!?eaza, se dezoleaza numai cugetind la gindulmortii, .la distrugerea corpului sau fizic. Corpurile subtileale omului nu sint distincte, e1ese intrepatrund ca !?ilumiledin care i!?iimprumuta materialul. Aceste trei corpuri la-

olalta au forma unui ou, numit Aura sau Oul Auric, incare corpul fizic ocupa centrul.

2. LUMEA FIZICA

Lumea fizica, de asemenea se imparte in !?apte regiuni,care se impart !?ie1e in doua diviziuni principale !?ianume:

1. Solide

2. Lichide3; Gazoase

4. Eterul Chimic5. Eterul Vital6. Eterul Lumina7. Eterul Reflector

a. Regiunea Chimica

b. Regiunea Eterica

Ded, lumea fizica, se prezinta sub !?apte stari: solida,lichi'da, gazoasa !?i cele patru stari eterice, din ce, in cemai subtile. Aceea!?i materie poate sa treaca prin cele

!?apte stari !?i sa revina la stare a initiala, sub influenta I

forte1or naturiLAsistam, zilnic, la diferite schimbari ale starii materieL

Caldura preface gheata in lichid !?i in vapori, focul prefacelemnul in gaz !?i eter, etc. Dar, la baza diferitelor stari !?i

21

; -.- -=



I~

I

I

forme sta mereu Atomul, unitatea constituanta. Astfel seadevere~te unitatea materiei ca principiu fecund in desco-lperirile ~tiintifice. Atomul fizic dezintegrat da na~tere ma-teriei astrale, prin dezintegrarea atomului astral obtinemmateria mentala, ~i a~a mai departe,pina cind, in cele din'

urma, se ajunge la Materia Priniordiala.Marii Adepti,Mae!?trii Intelepciunii, prin puternida lor vointa !?i pri'nperfecta lor cunoa~tere a legilor naturii, pot dematetializa~i materiali'za corpurile fizice, proprlul lor corp, etc. Cu-vintul "miracol" Ii face Sa surida !?i subliniaza ignorantaacelora care intrebuinteaza. acest cu~t.

Atomul este un virtej d~ energie, de Vi'ata, de Spirit~i este format de al treilea aspect al trinitatii: Inteligentacreatoare. El are 0 forma sferica, foarte ttirtita la cei doipoli', din cauza vitezei uimitoare de rotatie in jurul iixei isale. Are ~apte ~iruri de spirile, care, la fiecare rand i'ntra"'pe rind in activitate. Atomul este vizibil ochiului spiritual.Fiecare atom este inconjurat de un inveli'!? de eter !?i'sintindependenti. Datorita vitezei m.Jlri. de ro1;atie, atomul,dezvolta a energie colosala. Astfel; deci materia nu estedeCit mi~care, pe care vechii intelepti 0 numeau marea

iluzi'e (maya).Eterul Chimic, are doua insu~iri, un binar, pozitiv ~i

negativ, douaeleinente care In inanifestarile lor constituieun dmp de actiune al fortelor de asimilatie !?i excretie,atractie !?i repulsie, simpatie !?i antipatie, a!?a precum in

chimie valentele exprima un echilibru in compozitfa cor-purilor.. In ce prive!?te, asimilatia este deci procesul ce se ex-

prima prin fortele care-lucreaza prinpohll poziti'v, dinamicsau activ; ~i prin a carui acti't.me, diferitele elemente nu-tritive ale alimentelor sint incorporate in planta, animal

sau om, adi'ca in fiintele ce populeaza planul fizic, ma-terial.

Polul negativ, static sau pasiv, provoaca printr-o fortaasemanatoare, a eterului chimic, excretia din corp, a par-

ticulelor inutilizabile ale alime:o.telor. UJ;l exemplu alacestui mecanism ni-l ofera aparatul excretor !?i respirator.

Ca !?i eterul chimic, Eterul Vital are polul sau negativ~i polul poziti'v supus legii polarizarii. Fortele pozitive,

22

\



Lumea Lui DumnezeuSfera CeAtralii

LumeaSpil-ite!or Virgine

Lumea

Spiritului Divin

Lumea

Spir~tului Vital

CELE ~APTE LUMI (SFERE)

Cuprind'e 7 Regiuni

Aceastii lume c\.lprinde 7 regiuni ~ieste sediul Spiritelor Virgine: de dndele au fost diferentiate 111 Dum-

nezeu inaintea pelerinajului lor pri~materie.

Aceastii ~ume cuprinde 7 regiuni ~ieste sediul cel mai inalt de influentiispiritualii in om. .

Cuprinde 7 regiuni ~i este sediul celuide-al doilea aspect al spiritului tri-plu din om.

Vehiculele Omlllui

SpiritDivin

(Atma)

Spirit Vital(Budhi)

SpiritUman

(Manassuperior)(Cauzal)

Intelectul

(manasinferior)

CorpulDorintei

(Astral)(Teres-trian)

Eul

Puntea de

legii turiidintreEu ~iPersonali-tate

7

IR9giuneaGinclirii

I 6Abstracteal IJI-ea Cer -

5

I:"umea

:}indirii

I

I4

RegiuneaGindirii I 3Concreteal II-lea Cer

I2

-

1-

7

Pdmul Cer I-

5

umea Reg. centrala4

orinteic1L. Dorintei

3I

IJ I I Purgatoriul I 2t:

t

Regiune ce contine ideea-ger-men a formei in m.inera '.e,plante, animale i om.-

Regiune Ce contine ideea-ger-men a vietii in minerale, plan-te, animale i om.-Regiune Ce contine ideea-ger-men a clarintei in minerale,plante animale !)iom.-

R-egiune ce contine ell(;rgia ar-hetip !)i intelectul uman.Este punctul prin Care spiritulse refecta 'in materie.

Regiunea arhetipurilor dorinte-lor i emotiilor.

-

Regiunea arhetipurilor vitali Hi-tii universale.

-

Regiunea arhetipurilor formei.

-Regiunea:Futerea. Sufletului.

-

Hen-iunea: .AtractiaLumina Sufletului.

- ,

Regiunea:Viata Sufletului.

-

Regiunea: Interes,Sentimentelor. Incliferenta

-Hegiunea:Dorintei.

-

Fegiunea:R'epulsia'l1presionabilitatii.

-

Regillnea:

_.h ......



r

1:,

active, dinamice, produc indivizi de sex masculin; iar celenegative, pasive, statice, produc indivizi sau elementefeminine. '

Aceste doua elemente, Legea Dualitatii, stau la bazaintregii creatii. . .,.

be asemenea, Eterul Lumina pos~da doi pOli.:.PoluTpozitiv produce caldura singelui animal, producind cal-dura prbprie individuala. Fortele pozitive activeaza dr-culatia singelui' la animalele cu singe rece; iar plantelo~Ie 'activeaza sucUrile.

Orice eveniment petrecut lasa im~ginea sa ne~tearsain, Regiunea Eterului Reflector, care este oglinda vietii ceinregistreaza orice pas al - vietii. noastre fizice ~i pe careo vom privi' des~gur, in momentul mortii fizice, la ruperea'cordonului sat'l firului de argint, ce leagii suflettil de cor-

pul fizic, bucurindu-ne sau 'suferind prin actiunea legiicauzei ~i a efectului (karlJla). .

Nu ~nsa aid este adevarata memorie eterna a natur.ii,ci numai' reflexul ei. .Realiiatea este i)1 plan,ul gindirii(mental). '

Sin tern adu~i in aceasta lume fi~ca, de catre Enti-tatile superioare, sublime. (Ingeri, Arhangheli,: Heruvimi)pentru ca, sa indepli'nim Vointa Divina,. pentru perfectio'-narea '~i evolutia noastra ~i a intregului.

COIpul fizic permite con~tiintei noastre, de a cunoa~te

iumea fizica: din care culege vibratli prin intermediul or~ganelor sen.zoria1e ~i. a sistem1,1lui nervos.' Crei'erul estecentrul J:eceptor al vibratiilpr externe numite, senzatii, eleste centrul transmifato):" al \dbratiilor inter.ne,numitesenti mente, dorinte, emotii ~i ginduri, pe care leexprima.EI se extinde prin organele senzoriale, pri'n organele deactiune (mina, pidor, etc.) ~i prin stmtul intern, Mentalul,

'care rJa existenta sin1etica a senzatiilor ~i sentimentelor.Dar, sistemul nervos cerebro-spinal trebui'e sa fie sensi....bilizat, facut bun conducator, prin intermediul corpului

eteric. Cit,.despre predecesorul ~i coajutor1,1l sau, sistemulnervos simpatic, are acum sub stapinirea sa to ate func-tiile organice. $1' dupa cumarata numele sau, el -este instrinsa i~gatura cu corpul astral, sau corpul sensibi.litatii,al simpatiei ~i antipatiei, al dorintelor. '

23



In compozitia materiel fizice, intra particule din to ategradele de densitate ale regiunii chi mice !ii eterice. Totu!ii,lumea fizica !ii eorpul fizic al omului are doua diviziuntfoarte nete; de 0 parte, corpul dens compus din solide,lichide !ii gaze; de alta parte, eorpul et~ric sau dublul

alciHuit din cele patru grade mai subtile ale materiei fi-zice. Corpul fizic al omului este acea parte prin care ohmlse aseamana cu lumea minerala, activind in el acelea!ii

substante !ii energii ca in min~ral, dar activitatea lor incursul vietii 'este pusa intr-o slujba mai inalta de catrecorpul eteric. Dupa moarte, cind corpul eteci'c sau vitalse retrage din corpul fizic, acesta este supus fenomenelor .ce se desfa!ioara in regnul mineral. Corpul eteric, deci, estecel care duce in corpul fizic 0 lupta neincetata impotrivasubstantelor !ii energiilor minerale, de indata ce inceteazaaceasta lupta, prin moarte, incepe descompunerea, activi-tatea minerala propriu-zi'sa.

Corpul Eteric, este de asemenea un corp fizic, pentruca este compus din materia celor patru stari eterice. Fi-netea sa il face invizibil acelora care nu poseda clervo-ianta eterica, dar aceasta subtilitate Ii permite sa pa-trunda in mod intim in toate partile corpului carnal, !iimai ales in nervi. De aceea el ia forma grosiera a corpu-lui carnal, a carui captu!ieala, dublu, devine. El Ii da sen-sibilitate corpului fi'zic, punindu-i nervii in relatii directe!ii constante eu corpul astral, centru real al senzatiilor!ii

sentimentelor.Corpul vital este arhitectul corpului fizic dens, pa-

trunzind !ii inconjurind fiecare atom, astfel mentinindstructura !ii forma Sa fizica. La baza fiecarui organ, tesutsau celuUi fi'zicii se gase!ite matricea sa etericii. Astfel, el

serve!ite de mijlocitor sau de punte intre corpul fizic dens!ii corpul dorintei. Orice senzatie primitii din mediul in-conjurator, prin organele de simt, trece din creierul fizicprin "creierul eteric" spre corpul astral, ajungind astfel

la con!itiinta noastra. De asemenea transmite in creierul

fizic !ii in sistemul nervos con!itiinta nivelurilor astrale !iisuperioare astralului.

Prin corpul eteric, sistemul nervos !ii corpul intregprimesc Suflul vietii, de la Logos, Viata unica, Prana so-

24

--< .-- --



lara de care noi sintem impregnati prin undele vibratoriiale Soarelui. Aceasta PI' ana este cea care determina mi!?-care a respiratorie. a parte din prana asimilata prin respi-ratie 0 primef?te sistemul nervos, acoperindu-l cu un mic

invelif? trandafiriu; alta parte 0 primef?te inima, f?i prinartere, diferitele parti ale corpului. Viata sosef?te sub acestduplu curent, insufletef?te materia fizica, care ar fi ramasinerta Hira aceasta. Prin urmare avem datoria unei vietirecunoscatoare catre Logos, care fara incetare ne daruief?teviata Sa. Cu cit yom asimila prana, cu atit yom posedaviata, forta, sana tate a ~i acea energie care se numef?te

- Magnetism.Corpul eteric formeaza in jurul corpului' dens 0 aura

eterica sau aura sanatatii (barometrul sanatatii noastre)f?i0 depaf?e!?te cu citiva centimetri, in functie de sanatatea

f?ivitalitatea fizica. In caz de boala, indispozitie, radiatiileaurei se inc1ina spre pamint. Deprimarea fizicului co-respunde deprimarii morale f?i intelectuale. Aceasta auraare 0 culoare albastra sau violet cenuf?ie, slab luminoasa,grosolana sau fina, dupa cum corpul fizic dens este gro-solan sau dens. Toate cele patru categorii de materii ete-rice, trebui'e sa intre in compozitia dublului eteric, ins aproportiile pot varia dupa gradul de puritate al persoaneirespective.

Af?a cum corpul fizic' al omului este comun cu mine-

ralele, corpul eteric este comun cu plantele.Cu toate ca e indispensabil vietii corpului fizic, corpulvital nu e propriu zis un vehicul de con!?tiinta indepen-dent, in care omul sa poata trai f?i functiona. El nu aredecit 0 con!?tiinta de somn, difuza, ce apartine tuturorpartilor sale, asemanatoare conf?tiintei plantelor, a regnu-lui vegetal. Nu are mentalitate f?i cind se separa de con-trapartea sa densa, nu poate servi deloc, de mijlocitormentalitatii. Cum el este vehiculul nu al conf?tiintei men-tale ci al pranei, nu se poate separa de particulele carora

Ie transmite curentii vitali, fara ca sanatatea sa nu su-fere. La persoanele normale f?i sanatoase, sepal' area cor-pului vital de eel dens e dificila f?i dublul este incapabilsa se departeze de corpul caruia Ii aPartine. La mediumi,desprinderea se petrece destul de u!?or, materia sa eterica

\..

I'

25

'.

~



f.ormind materia prima a numeroaselor fenomene de mate-rializare. De asemenea, aceasta despartire intervine in cazde accident, moarte, anestezieri, etc. Corpul eteric formindpun tea de legatura intre creier f?i corpul astral (sufletulsenzatiei), consecinta expulzarii lui din corpul fizic dens,

prin anestezice, este insensibilitatea. Pe de alta parte,materia eterica astfel expulzata inconojoara corpul astral~i amorte~te ~i con~tiinta acestul vehicul; astfel, dnd ac-"tiunea anestezicului inceteaza, in con~tiinta cerebralanu mai ramine~ in general, nid 0 amintire a timpului pe-trecut in vehiculul astral. 0 stare de sana tate precara saude exci tare nervoasa pot de asemenea sa determine sepa-rare a aproape completii a dublului eteric de contraparteasa densa.

Dupa moartea corpului fizic, corpul eteric se separade c6rpul carnal in 15-36 de ore. Pina la separarea com-pleta, lntoarcerea la viata este ppsibila. Devenit libel', elratacef?te in camera mortuara'sau dmitir pina dnd sedezintegreaza ~i reintra in atmosfera eterica. -

Deoarece corpul eteric este de natura fizica, se supunela legile ~i influentele lumii fizice. Astfel, teIJlperatura",alimentatia, a1coolul, narcoticele, etc. influenteaza stare acorpului vital. Consumatorii de carne au pasiuni vi'olente,pentru ca ei absorb eterurile animale. Bauturile alcoolicesint adevarate anestezice care duc la insuficienta pranei

~i se manifesta prin amortire, parali'zie progresiva. Ener-

gia vital a ia sfir~it, betivul cade ca 0 masa inerta, nesim-titoare. Aceasta din cauza suprimarii comunicatiei dintresistemul nervos ~i corpul astral ~i prin urmare cu corpulmental, sediul inteIrgentei.

Ca materie fizica ~i tinind seama de fluiditatea sa, cor-

pul nostru eteric, incarcat de magnetismul nostru, se

scurge din corp, prin ochi, virful degetelor, mai ales prinactiunea vointei" noastre. In apropi'erea unui om sfint, vi-guros ne yom simti mai puternici ~i mai sanato~i. Dincontra, smtem epuizati de unele persoane bolnavicioase,triste, impovarate, ursuze, care ne absorb magnetismul

nostru ~i ni-l cedeaza pe al lor. Bolile au la baza lor un

rau magnetism. Hipnotismul este deopotriva periculospentru subiect f?i pentru operator, mai intii din punct de

,I

26

...:

--_.- .......---..~-



vedere fizic, dar ~i din punct de vedere moral ~i spiritual,i~i atrag responsabilitati foarte grave. Dublul nostru orga-nism fizic este un instrument pretios, pe care trebuie sa-lintretinem cu 0 mare grija. Trebuie sa fie sanatos, purifi-

cat ~i sa evitam orice exces, repaosul este tot a!?a de f9lo-sitor ca ~i munca.

Traim in lumea material a intr-o adevarata ~coala prac-Hca a propriilor noastre forte, de realizarea unui plantrasat de cei de 0 inalta iubire ~i 0 inalta con~tiinta cos-mica a fraternitatii, pre cum lucratorul executa planul con-ceput de arhitect.

Planeta pe care experi'mentam, in prezent, nu este sin-gura ~coala, ea este doar 0 clasa din imensa universitatecosmica.

Spiritul ncstru este distinct de materie, de forma pecare ~i-o creeaza spre a-i servi de vehicul pentru explo-rarea planului fizi'c. Omul este fiinta spirituala ~i nema-teriala, "in corpul de carne ~i oase este un spirit care a ve-nit din lumea nevazuta pentru a experimenta in ad~stcostum de cosmonaut numit corp omenesc ~i el se rein-toarce in momentul in care ~i-a indeplinit misiunea te-restra. "-

Omul trebuie sa-~i simta dualitatea fi'zica-spirituala,trebuie sa-~i asculte fiinta launtrica, sa 0 solicite !?i sa~tie ca are 0 responsabilitate in creatie. Trebuie sa-~i res-

peete corpul ~i sa-~i ingrijeasdi sufletul. Sa !?tieca sufle-tul se hrane~te cu Respiratia Di'vina ~i trupul cu alimente.Trupul e templul sufletului ~i nu trebuie afumat~i niciturmentat ~i ametit. El serve!?te de vehicul terestru.

Din necesitatile lui naturale tineretul face astazi scenede orgii $i dezmat. Din con~tiinta nedeschisa catre Adevarrezulta crime ~i tot felul de atentate la bunul altor per-soane.

De aid se vede necesitatea evolutiei ~i necesitatea a$e-zarii vietH pe noi percepte. Educatorii trebuie sa primeasdiaceasta invatatura $i apoi sa fie in masura sa educe pe

altii.Biserica nu face nici atit, caci I-a despartit pe om de

Dumnezeu ~i pe Unul I-a lasat in Cer, iar pe celaIalt pepamint. I

27

J

',...".



Pamintul ~i toate planetele sint casele Cerului, undeDumnezeu i!?i spune cuvintul ~i insa!?i faptul ca sintempe un glob ca acesta, este semnul ca sintern intr-o galaxiein Creatia Tatalui I?isintem fiinte spirituale.

Dumnezeu traiel?te in noi prin Scinteia Divina ce neanima aceste corpuri, in care ne aflam, sin tern fiinte cos-mice I?i nu fiinte de lut, de 0 anumita nati'onalitate saurasa.

3. LUMEA DORIN'fEI

Corpul Astral este sediul real al senzatiilor, al senti-mentelor noastre. Foarte sensibil la vibratiile instinctelorr.lOastre, dorinte, pasiuni I?i ginduri' concrete, materia sa

subtila ii raspunde prin mil?cari, culori I?i imagini.Corpul dorintei, sau Kama, este strins legat de men-

talul concret, sau Manas inferior, pentru a forma Kama-Manas, caracteristic personalitatii inferioare, al egoismului,pasiunii I?i vicii.lor. El este compus din materia lumii as-trale, (fluid terestrian), care ca I?i cea a lumii fizice pre-zinta ~apte sub-planuri, corespunzind starilor solida, U-chida, gazoasa ~i eterica. Orice pasiune, orice sentimentjosnic, se exprima in materia astrala cea mai densa, ceamai intunecoasa, prin culori murdare. Minia se exprima

prin ro~u foarte inchis. Orice sentiment pur, inaltat, deli-cat, nobil, ideal, imprumuta, pentru a se exprima, materia

subplanurilor superioare cea mai subtila, cea mai fina,cea mai' frumoasa. Iubirea materna ia culoarea trandafirie.

Fiecare emotie, sentiment, are culoarea sa caracteristica.Clervoiantul cite~te astfel ca intr-o carte deschisa in ca-racterul nostru moral. Orice ipocrizie devine inutila, cad

se tradeaza ea insa!?i prin culoarea sa. Omul evoluat, al-

truist, dezinteresat, poseda un corp astral limpede, stralu-citor, de culori ~i forme pure ~i armonioase, admirabile in

aspect I?i mi!?care.Datoria noastra este sa purificam corpul astral. Daca

yom avea sentimente pure, sincere eliberate de orice

~goism, indreptate catre fraternitate ~i ginduri inalte, no-

28



bile, dezinteresate, atunci, materia astraHi cea mai subtiHiva patrunde in corpul nostru astral, !?i va alunga din noimateria grosiera !?i densa. Acest corp astral purificat, sebucura atunci, de privilegiul de a atrage to ate gindurile

. frumoase ale .ambiantei !?ide a respinge pe cele rele. Esteo coaja de protectie. Daca puritatea sa va fi absoluta, neva permite sa atingem Lumea Budhica. Atunci, el ne diicalmul, pacea, multumirea, !?i lucreaza astfel puternic asu-pra corpului fizic insu!?i, prin fortele sale, prin sana tate a

sa. In aceasta viata !?i dincolo, este un puternic agent deactiune, cad dezvolta cele !?apte simturi ale sale !?i Ie or-ganizeaza. EI devine atunci un vehicul al con!?tiintei. Im-bracat de corpul sau astral, @mul astfel evoluat poate pa-rasi corpul sau fi'zic adormit, devenind un ajutor invizibil,care va instrui, va consola, suflete. Va-continua acest roldupa moartea sa !?i va contribui la evolutia fratilor saLNatura este magazinul de unde noi put em alege stofa ceamai frumoasa, cea mai bogata, cea mai subtila, pentru aconstitui !?iorganiza toate corpurile noastre. Un om, astfelimbracat, evolueaza repede !?i devine candidat la Initiere.Moartea nu mai po ate sa-l infrico!?eze. I!?i va aminti devietile sale anterioare.

Dupa cum corpul fizic nu-!?i poate mentine forma !?istructura prin substantele !?ienergiile sale proprii, ci' pen-tru aceasta trebuie sa fie strabatut de un corp eteric, tot

astfel, nici fortele corpului eteric nu se pot umple prinele insele de lumina con!?tiintei. Un corp eteric, lasat inseama propriilor sale forte, duce 0 existenta vegetala, seafla intr-o continua stare de somn. Corpul eteric, in starede veghe, este straluminat de corpul astral, care este unvehicul, mai subtil, mai stralucitor.

Corpul astral sau terestrian este unul din componentelesufletului sau a personalitatii. fn sensul in care- omul arecorpul sau fizic com un cu mineralele, corpul eteric cuplantele, tot astfel, in privinta corpului sau terestrian,omul este inrudit cu animalele. Acest corp, este formatdin acela!?i fluid ca !?i eel care invele!?te planeta noastra!?i care este deosebit qe fluidui celorlalte planete din sis-temul nostru.

La reincarnare, spiritul imbraca corpul terestrian for-mat din fluidul planetei pe care coboara !?i din cauza ca,

29

OJ,.



fiecare planeta are un fluid d~£erit, el nu poate caIatoripe alte planete, fara ca sa primeasca un vehicul formatdin fluidul planetei respective. Acest inveli!j! terestrian, alomului, este de diferite calitati, caci !j!i inveli!j!ul fluidic

plane tar al globului, este .!j!iel de diferite calitati. Spre pe-rHeria atmosferei fluid ice a pamintului, ea este tot maifina, are 0 lungime de unda tot mai mica, 0 vibratie maiinalta, din care cauza e din ce in ce mai vie, mai' lumi-noasa, pina la albul cel mai stralucitor.

Prima zona a atmosferei fluidice. a pamintului este cearO!j!ie!j!ieste populata de spirite care au haina sufleteascaro~ie, a doua zona este cea albastra, de trei ori mai micad€cit cea ro~ie ~i a treia, este zona alba, de trei' ori maimica decit cea albastra, populata de spirite evoluate, cuhaina fluidica alba. Urmeaza zona angelica, !j!.a.m.d.

A~a cum corpul eteric patrunde !j!iinvaluie corpul fi-zic dens ~i se exteriorizeaza sub forma de aura, materiaterestriana sau corpul dori'ntelor patrunde prin corpulvital f?i carnal f?i se arata la exterior sub forma de aura,a carui grosime !j!iluminozitate difera in functie de gradulde evolutie al spiritului respectiv. Ea va fi cu atit maigroasa !j!imai luminoasa cu cit omul va fi' mai pur, maimoral, mai pios. Aceasta aura sufera vibratii de la zi la zi,dupa starea sufleteasca, dupa starea sanatatii, etc. Ca f?iaura vitala, aura astralii, inconjoara corpul omului, re-.

producind conturul corpului carnal, dar mai vag, avindo forma ovala, a unui ou cu virful in jos.

. In materia corpului astral, ca !j!iin cea eteri'di, se ga-sesc nif?te centre unde materia planetara. este mai activa,for mInd ca !j!i acolo ni!j!te rozete (chakre). Ca ~i la corpulvital, in general,numai unul este in activitate. Dar prinevolutie, spiritul Ie pune in activitate. Aceste centre sintIn numar de !j!apte f?ia !j!ezate in zona plexurilor nervoase

f?i a glandelor endocrine, in felul urmator: 1. baza co-loanei vertebrale; 2. splina; 3. ombilic; 4. inima; 5. laringe;.

6. intre sprincene; 7. cref?tetul capului. Activarea acestorcentre aduce in plus cite 0 facultate noua omului.. Lumea dorintelor sau planul astral, este lumea senti-

mentelor !j!ia emotiilor, este deci un domeniu abstract, purpsihi'c, cu totul diferit de planul fizic.

30

.,'£ "



FaeuWitHe sufletului sint guvernate de doua mari legi,a atractiei ~i a repulsiei, a simpatiei ~i a antipatiei. Acestelegi actioneaza in trei regiuni' superioare, una neutra deeohilibru ~i alte trei regiuni inferioare:

7. Puterea Sufletului6. Lumina Sufletului

5. Viata Sufletului'a. Atractia

b. Zona neutra. 4. Sentimentulinteresindlferenta

3. Dorintele

2. Impresionabilitatea1. Pasiunile ~i dorintele ordinare

Deci in sfera astrala guverneaza doua forte: atraetia~i repulsia.

Staruinta in exercitarea binelui, reu~e~te sa transmuteraul in bine, iar raul exercitat eu perseverenta, va finiprin alungarea binelui. Binele este armonia, eehilibrul, su-punerea la Legea Adevarului, care a fost, este ~i va fiaceea~i in ve~nicie, neclintita ~i invulnerabila in fata orid'i-rei forte.

Interesul ~i indiferenta sint sursele actiunii noastre, inactuala noastra stare de evolutie, eu exeeptia sufletelorevoluate el1),otional ~i mental.

Regiunea Pasiunilor ~i Dorintelor, grosiere, din PlanulEmotional, astral, poate fi' comparata cu regiunea solide-lor din planul lumii fizice, materiale. Trairile care tin deaceasta regiune sint dure, grele, intunecate, supuse gra-vitatiei.

Regiunea Impresionabilitatii este corilparabila cu re-giunea liehi'delor din lumea fizica, adica avind proprietatimobile, mai putin supu~e legii gravitatiei.

Regiunea Dorintelor Superioare, se poate compara cupartea gazoasa a lumii fizice, ale caror forme sint foartemobile. .

Aceste trei subdivi'ziuni formeaza substanta formelor,care eontribuie la- experienta, dezvoltarea ~i evolutia su-fletului, eliminind elementele distrugatoare ~i retinind pecele ce sint utilizabile pentru progres.

c. Repulsia

3J

~ -~

'I

.J

I



---

Regiunile superioare sint de domeniul binelui !?i alfrumosului, al artei !?i al iubirii adevarate. Trebuie amin-tita, aici, actiunea benefica pe care a au artele plastice,muzica, literatura, asupra sensibilizarii !?i dezvoltiirii su-

fletului.Lumea fizica !?i a dorintei, nu sint separate, ci sintimpregnate una, in alta ~i lumea dorintei este cauza, mo-torul, actiunilor ~i fenomenelor lumii fizice.

Cind forma unei dorinte josnice este atrasa de a altaforma de aceea!?i natura, se produce a discordanta intre vi-bratiile lor in lac de a se uni, ele se distrug una prin alta,pentru ca nu sint armonioase, pentru ca raul cu rau nuse amesteca, nu au acord, nu au echilibru, ele lucreaza cua putere reciproca de distrugere, caci predomina repulsi'a!?i aceasta lege are drept efect, ca men tine raul in limiterezonabile, deoarece distrugindu-se nu poate cre~te. De.aici, rezulta ca binele va invinge, pina la urma, datoritaiubirii !?ia fraternitaW universale.

Daca ins a forta de atractie ar exista in regiunile in-ferioare, raul ar predomina !?iar cre!?te ca buruienile., Sensibilitatea in lumea emotionala este mai mare ca inlumea fizica: a minciuna are valoarea unei crime, uneiasasinari, in lumea dorintei. . ' .

Ocultistul !?tiintific pune in practica" principiul cerce-tarii binelui, in toate lucrurile, pentru ca, cu timpul sa

transmute raul in bine.lntr-o zi Christ fiind insotit de discopolii sai', trecea

pe ling a cadavrul unui dine. Discipolii se intoarsera cudezgust, aratind sdrba lor. Dar Christ privi cadavrul !?izise: "nici margaritarele nu 'sint atit de albe, ca dinWlui". El cuno~tea efectul salutar in lumea dorintelor, emo-iionala, transmutind raul sufletesc, impresia rea, in mila ~iadmiratie sufleteasca.

Interesul pune in joc fortele de atractie ~i repulsie ~ilucreaza astfel in consecinta. El este un stimulent minor

sau major, influentind in bine sau in rau.Indiferenta ve~teje!?te obi'ectul in contr? diruia s-arindrepta interesul. Daca in interesul nostru pentru unobiect ~i a idee, se na~te repulsia, ea ne desparte de acestobiect. Este ins a a mare diferenta intre repulsie !?i i'n-diferenta. .

. 32



Un dine zace bolnav in strada, trei trecatori i1 vad, doidintre ei dovedesc interes, al treilea ramine indiferent !?ii!?i continua drumul, pe dnd primii doi ramin ling a ciinelebolnav, insa cu senti mente diferite. Primul are interesulsimpatiei, dorintei de al ajuta !?ideci il ingrije!?te, deoarece

sentimentul .i-a de!?teptat forta de atractie. Al doilea vedeun spectacol respingator care-l revolta, !?i se decide saomoare ciinele !?i sa-l ingroape. La acestai sentimentul ade!?teptat forta de repulsie.

Forta de repulsie este predominanta in cele trei re-giuni inferioare din lumea astrala. .

Forta de atractie domne!?te numai' in cele trei regiunisuperioare din lumea dorintelor.

Purgatoriul cuprinde cele trei regiuni inferioare dinlumea dorintelor. Regiunea centrala este 0 regiune li-mitrofa.

Cind un om recurloa!?te perversitatea unoI' fapte sa:tia unoI' rele obiceiuri din viata sa !?i 'se hotare!?te sa eli-mine aceste obiceiuri !?i sa repare raul comis, atunci, el!?terge aceasta imagine din memoria subcon!?tientului I?iea ne mai fiind prezenta nu n va mai judeca dupa moarteafizica. Chiar daca nu este posibil de a repara raul comis,sinceritatea regretului nostru este suficienta. Natura nucauta sa se razbune. Victim a noastra va fi satisfacuta,indemnizata intr-o aIta maniera.

Omul, care judeca astfel !?i e limina viciile sale, refor-

mind caracterul sau, va implini un mare progres, rezervatde obicei vietilor noastre viitoare.

Cind sediul in purgatoriu este terminat, spir~tul poatesa treaca in regiunea superioara a lumii dorintelor.

Au 0 mare importanta sentimentele ce noi incercam,asupra vietii ce va urma. Aceste senti mente depind denatura atmosferei, ambiantei ce noi singuri ne-o creamprin faptele noastre. Daca iubim binele, yom atrage ni!?teIngeri-pazitori in jurul nostru, nil?te Entitati superioare,care ne VOl' ajuta, ne VOl'pazi!?i ne VOl' influenta in bine,

. iar viata noastra va fi pa!?nica I?iva avea 0 influenta be-nefica asupra semenilo1'.

Din contra, cautind raul, patimile, poftele inferioare,materiale, yom popula calea noast1'a cu demoni, cu crea-turi ce se hranesc cu fluidele noastre ordinare.

3 - Metaphyslca 33



Din aceasta lupta, dintre fortele de atractie ~i repu1sie,provine toat5o durer<.'a !1i toata suferinta noastra, fizica ~i

O1ora1a, care atltreneaza actiunile rele sau sfortarilenoastre rau dirijate, cu intentie sau fara intentie. Aceastaeste a1chimia mistidi a lumii dorintei.

Trebuie sa luptam pentl'u transfol'marea corpu1ui nostruastral, caci, din acesta ni se trag toate metehnele ce Ieavem. Cum sa lucri'im? Sa analizam mereu atitudinea

noastra, gindurile, faptele, vorbe1e, ~i mai cu seama do-rinte1e. Cind dorim ceva, sa vedem cine dore~te in noi~i pentru ce, sau in ce scop dore~te. Trebuie sa dorim

'lucruri care satisfac nevoile noa,stre omene~ti, dar sa nudorim lucruri impotriva fratilor nO!1tri, mai ales. Din noise va exclude trufia, mind ria, gelozia, ura, simtu1 dedominare ~i tot ceea ce ar putea unibri fiinta noastra

launtrica. Aici, aceasti'i p1aneta, nu este altceva decit 0~coa1a a conf?tientizarii noastre suflete~ti. Dupa ce vom

progresa in cunoa!1tere, abia pe urma ne vom da seamacit de putin cunoa~tel11 ~i de fapt aproape nimic, din ceeace sta inca neexp10rat de catre fiinta noastra pe plan spi- .

ritual. Sa ne fie mila de fratii no~tri, care inca mai tra-. iesc doar sub impulsu1 instinctelor animalice. Fara cu-

noa~tere nu este progres.

4. LUMEA MENTALA

Materia sau substanta Lumii Menta1e sau a Gindirii,este divizata in doua mari planuri: Regiunea Gindirii

Concrete (Menta1u1 Inferior) ~i Regiunea Gindirii Ab-stracte (Mentalul Superior, Cauzal). Acestea 1a rindul lorse divid in ~apte subregiuni, care sint, precum urmeaza:

.a. Zona GindiriiConcrete . 1. Regiunea Continentala2. Hegiunea Oceanica

3. Regiunea Aeriana

4. Regiunea Fortelor arhetipice

34

.......

.

.tI



i5. Regiunea ldeii germen a for~

mei in, regnul mineral, ve-getal, animal ~i om.

6. Regiunea Ideii germen avietH in regnul vegetal, ani-

mal !?iom.7. Regiunea Idei,i germen a do-

rintelor ~i emotiilor in regnulanimal ~i om.

Arhetipurne wmelor fizice se gasesc in rcgiunea con-tinentaHi, in ce prive~te regnul caruia ii apartine. Vom in-tilni astfel arhetipurile insulelor ~i continentclor globuluiterestru, care sint formate dupa conceptia primordiala aregiunii Continentale. Inteligentele numite de noi "Legile

Naturii" au caderea de a stabili condHiile fizice destinatesa provo ace pe Pamint conturul continentelor, schimbarilehotarite de Entitiitile Conduciitoare ale evolut;ici. AcesteEntitati hoUirasc planul acestor modifidiri, precum unarhitect stabile~te proiectul pc care vrea sa-l traduca infaptii, construind un edificiu, mai inainte ca lucratorii sacunoasca expresia con creta a conceptiei arhitedului'.

Orice schimbari care se produc in regnul vegetal ~ianimal, sint datorate deopotriva metamorfozelor arhe-tipurilor respective.

Regiunea Oceanica este torentul de viata, identic in

toata natura care pal pita ~i se raspinde~te prin toate for-mele de viata, dindu-le vitali tate, precuril singele da viatacorpurilor pe care Ie alimenteaza prin circulatia sa.

In Regiunea Aeriana se gasesc arhetipurile dorintelor,patimilor, sentimentelor ~i cmotiilor, ce incercam inLumea Dorintelor ~i este nl1mWi. astfel, cad aceastil regiuneapare in conditii asemanatoare conditiilor atmosferice.

Precum in lumea fizica incerci placerea unei acHeri devara, tot astfel un clervoiant incearca senzatia nnui sen-timent de placere sau de bucurie. Valurile de clorinti ale

unui suflet ne par ca tinguirea unui vin~ prin frl1nzi~uri;pe cind patimile zdrobitoare ale unui macel dintre natii,par lovituri orbitoare de trasnete. Deci in Aura noastraAstrala sint puteri fluidice, pe care educatia, etica. 111orala,

b. Zona GindiriiAbstracte

3. 35

.r.

..

:



trebuie sa Ie armonizeze, sa Ie echilibreze, in a~a fel caaceste forte sa fie constructive ~i nu distrugatoare.

Aceasta regiune contine imaginile emotiilor omului ~ianimalelor. .

Planul Fortelor -Arhetipale. este 0 regiune centrala

(a patra) ~i cea mai importanta, dici ea impline~te intrutotul evolutia omuluL Ea este intre cele trei regiuni ale

Lumii Mentale Concrete, ale Lumii Dorintelor ~i a LumiiFizice, este deci, ca ~i frontiera intre Regatele Spirituale!?iLumea Formei, este deci, punctul central prin care Spi-ritul i~i reflecta razele, sale in materie.

Aceasta forta Arhetipala conduce activitatea arheti-purilor in Regiunea Gindirii-Concrete, prin aceasta fortaSpiritullucreaza asupra materiei, dindu-i formele cele mai

variate in multiplicitatea vietii materiale. .

In lumeainferioara formele sint inchipuiri pe care Spi-ritul situat in Lumile superioare, Ie rasfringe in aceastalume de jos.

A cincea Regiune a Lumii Mentale, vecina cu punctul

central, se reflect a in a treia regiune a lumii, cea maivecina de focarul acestei forme. .

A ~asea Regiune se reflecta in a doua, ~i a ~aptea sereflecta in prima. ..

Ansamblul Regiunii Gindirii Abstracte este reflectatin Lumea Dorintelor.

Lumea Spiritului Vital in Regiunea Eterica, a LumiiFizice. -

Lumea Spiritului Divin in Regiunea Chimica, a Pla-nuhii Fizic.

Lumile, Sferele siDt concentrice__~i .lnterpenetrante,

yom incerca, descrierea, cu un exemplu plastic, compa-rind Lumile astfel:

Un burete sferic va reprezenta PamintuLDaca ii vom

umple cavitatiile cu nisip; acestavareprezenta"esentaRegiunii Eterice a planului fizic. Daca toate acestea Ieyom introduce intr-un balon de- sticla plin cu apa, acesta

i1 va strabate ~i va reprezenta esenta Lumii Dorintelor,care ar fi de esenta lichida. Cum aerul se gase~te in apa,

facem analogie, ca astfel Planul-.Gindirii, strabate apa,

36

-,--



nisipul ~i buretele, ca aerul. Intreg acest balon il yompune intr-un alt balon mai mare, dar plin cu aer care vareprezenta Lumea Gindirii, ce se intinde dincolo de LumeaEmotionaHi a Dorintelor.

Materia mentala este cu mult mai subtila, mai stra-lucitoare, mai fruinoasa, decit materia astrala. Datoritasubtilitatii sale ea nu poate fi simtita prin simturile

astrale, doar prin simturi mentale. La omul evoluat, corpulastral a ajuns in mod progresiv la asemanarea cu corpulfizic, ca ~i reflectia sa intr-o oglinda.

Corpul Mental nu ofera nici 0 asemanare, el are 0

forma ovoida. Cre~terea corpului astral se traduce printr-omai completa organizare ~i aparitiasuccesiva a celor

~apte simturi prin dezvoltarea chakrelor. La omul care

ginde~te, care cauta adevarul, corpul mental se mare~tein volum, in frumusete, in vibratie.Prin efortul gindirii, prin purificare, corpul mental

inferior va dezvolta Manasul, Corpul Mental Superior,

sau C9rpul Cauzal. Efortul gindirii consta in atentia scru~

puloasa pusa in toate activitatile noastre, in ginduri, sen-timente, vorbe ~i fapte, pentru a Ie stapini ~i de a Ie

indrepta spre. binele ~i progresul semenilor no~tri. Inobservatia sustinuta care ne ingaduie de-a gindi prin noiin~ine, de-a judeca cu bun simt, ~i de-a ajunge la Adevar,la inceputul intelepciunii. In concentrarea intensa ~i in

meditarea asupra ideilor ~i fenomenelor care ne preocupa.Prin ridicarea gindurilor noastre catre tot ce este curat,

frumos, bun, adevarat, trebuie sa distrugem biata noastrapersonalitate, saturata de un egoism cu mii de forme demanifestare. Omul devine ceea ce ginde~te, de aceea tre-buie sa contemplam asupra Fiintei Ideale, ca sa ne apro-piem cit mai mult de stralucirea ~i de puritatea ei.Trebuie sa ne orientam gindurile noastre, activitatilenoastre catre sfinta fraternitate, amabilitate constanta,simpati'e generoasa, devotament, in mod dezinteresat,

renuntind la recompense, la fructele actiunii. Ele sinttreptele de auI' care conduc la iubirea pura, la sacrificiu,~i omul spiritual se na~te, in fine, cind mentalul inferiorse u_ne~te cu Manasul superior, cu corpul Cauzal. EgoismuI

37

II'.II

il"

""

II



este or~orit: veI?i<:ululsa~ldispare. Vointa €nergica, perse-verenta, neob.oslta,. trebUle sa conduca la acest progres. Ease face cu atIt mal puternica, cu cit elimina to ate dorin-tele.

Corpul cauzal, manasul superior, este corpul individu-

alitatii noastre nemuritoare, martorol tuturor vietilornoastre, contabilul tuturor activitatilor noastre trecute,vistiernicul credincios al tuturor ginduriJor noastre fru-moase ~i pure, al tuturor aspiratilor nobile ~i generoase.Se nume~te Sutratma "firul vietH", care leaga existentelenoastre intre ele 1;iiIe face solidare unele cu altele. Astfel

trecutul nostru a pregatit prezentul f?i' viata no astraactuala prepara viitorul nostru. El este receptorul tuturoreauzelor care ne leaga sau ne dezleaga de roata vietH.

Naf?terea Eului nostr].1 superior inseamna un punct

important in evolutia noastra, aceasta naf?tere asigura sal-varea noastra. In ,lCest stadiu, omul, va fi ajutat de Cer,un Maestru ii va arata cararea pe care sa 0 urmeze, in-struindu-l, dWiuzindu-l. Acest ajutor va fi eu aftt maiputernic, cu cit el va fi mai purifieat, cu cit \'a fi maifortificat mentalul sau. Purificarea vehiculelor sale tre-

. buie sa faca din eI un Sfint. ELlI sau, ginditorul sau tacut,va arunca in inteIigenta sa, scintei de lumina, mai dese

f?i mai dura bile : estedef?teptarea intuitiei, a geniului.Intuitia este perce perea directa f?i !impede a adevarului,

partiala la ineeput, fara ajutorul studiului f?i r ationamen-tului. Ea este eea mai puternica facultate pentru a cuceri

e1:lnoaf?terea tuturar lumilor, pentru.a de~tepta conf?tiintanoastra, dar eu eanditia de .a avea inalte ginduri, nobileaspiratii: unirea eu Dumnezeu, dezvoltarea fraternitiitii.Aura, ~i in special, eorpul cauzal se imbradi atunci in

culori splendide. Eulnostru ajunge la cun?af?terea de sine,f?i vehiculele sale imperioase au devenit pentru el subiectde studiu. .

Abia perceptibil la omul ordinal', corpul cauzal, [m-

braca la omul evaluat, infiitifiarea unui voal sferic, foartesubtire, eu reflexele selipitoare de culori stralucitoare,necunoscute in eeea mai mare parte de lumea fizica, ~i

intrecind in splendoare eele mai marete apusuri de soare.Corpul cauzal se inalta astfel prin activitate intelectuala,

38



,nu prin studiu, sa ne ferim deci de a imprumuta ideileaItora, dar sa invatam sa meditam profllnd ~i intens.Punem astfel in mi~care propria noastra materie mentala,

Ii imprimam prin legea ritmului 0 activitatE', 0 energie incre~tere ~i dezvoItam puternic: vointa, stapinirea de sine

~i intuitia, dobindind iluminarea ~i geniul.Exista un singur Eu, Eul Supremo Precum razele soa-

relui sint reflectate de nenumaratele picaturi de apa,' carese gasesc la suprafata marii, astfel nenumaratele Euri

umane, Monadele, sint reflexiile Euilli Supremo Fiecareom e indreptatit sa zica: Eu sint Absolutul, fac parte dinPrincipiul Vnic, dar Absolutul nu se aplica clecit radiatiei

celei mai pure a Scinteii Divine din om, !;'i nu radiatieidin vehiculele inferioare. Acelea nu sint dedt euri sepa-rate. Eul nostru, ded, este un con!;'tient, sau insu!;'i Vnul,

simtind, cunoscind !;'i totdeauna existind, care, in fiecaredin noi, se cunoa~te ca atare. Sa ~tii sa distingi din el"non elll" adidi tot ceea ce i1 inconjoara. El este deci"Cunosditorul". Poate cuceri cunoa~terea ~i poate deveniuna Cll obiectul cllnoa!j>terii. EI ajunge aid prin dezvol-

tarea integrala a con~tiintei sale de sine.Eul desfa~oara cele trei aspecte: Inteligenta, Iubirea,

Vointa, ~i Ie manifesta prin corpurile divine ~i spiritualenumite corp Cauzal (Manas superior), corp Budhic ~i corpAtmic. Omul a ajuns atunci in sinul DivinWitii. Aura sa

este de 0 splendoare fara asemanare, cea mai invulne-rabila armura contra oricarui pericol. El se cunoa~te pesine-insll!?i, cunoa!j>tedeci Vniversul ~i Zeii.

I'II

II

II

"

5. CELE PATRU,.REGNURI

Regnurile carene intereseaza in mod deosebit, !?int

regnurile cunoscute in Lumea Fizica ~i .care cad sub. per-

ceptia simturilor noastre, adica: mineral, vegetal, animal;uman. Vehiculul este haina pe care 0 imbraca fiecare"iata sau monC\da, pentru reprezentarea ei in lumea c<?:-respllnzatoare evolutiei ei. Cu cit ins<1eV9hll,ia cre~te, Cll

3~

II"'



aUt fiinta are atitea vehicule, de cite reprezenUiri are ne-voie, in diferitele lumii sauplanuri a~e naturiL

Astfel, mineralul are un singur vehicul: corpul saufizic, in care Dumnezeu doarme. Mineralul evoluindintr-un timp dat, i~i creeaza pe nesimtite, pe linga vehi-

culul sau fizic ~i un vehicul vital ~i se transforma inplanta. Cristalul care i~i creeaza un corp geometric, cub,romb, etc. ar fi un inceput de trecere a materiei mineralespre regnul vegetal. Prima fiinta vegetala ar fi coralul(margeanul), care are 0 viata proprie intre mineral ~ivegetal. Evoluind spre regnul animal, fiinta i~i creeazape linga vehiculul fizic ~i vital ~i un vehicul psihic saual dorintelor. Apoi, omul, pe linga aceste trei vehicule,mai poseda un vehicul al Intele~tuluL. Nici 0 fiinta nu se poate manifesta intr-o lume oare-

care, daca nu poseda vehiculul sau respectiv al acestei re-

giuni in care dore~te sa se manifeste. In lumea fizica netrebuie un corp fizic adaptat la mediul existent ~i acestcorp fizic, spre a trai, are nevoie de un corp vital prin carei~i exprima viata. Pentru a ne exprima simtirea, senti-

. mentele, durerea sau bucuria, trebuie sa posedam vehi-culul compus din substanta Lumii Dorintelor. Pentru cafiinta sa poata gindi, ne trebuie un corp al intelectului,compus din substanta Regiunii Gindirii Concrete.

La minerale, eterul chimic care este cel mai dens din

cele patru eteruri, este singurul activo Proprietati!e chi-mice ale mineralelor sint inzestrate de aceasta activitate.

Laplante, eterul chimic ~i eterul vital sint in plinaactivttate; eterul chimic produce cre~terea, iar eterul vital

produce perpetuarea speciei (reproducerea). Plantele po-seda eterul lumina in mica masura, in stare latenta sau

inactiva, care se va dezvolta in timp.In regnul animal, eterul chimic, eterul vital ~i eterul

lumina sint active in mod dinamic. Eterul chimic produce

aici facultatile de asimilare ~i cre~tere; iar eterul vital

produce perpetuarea speciei, dildura interna ~i perceptiasenzoriala.

La om, eterul chimic produce metabolismul. Eterulvital permite reproducerea. Eterul lumina produce diI-dura ~orpului fizic, lucreaza asupra sistemului J;lervos,

40

...-....-



asupra mu~chilor, permitindu-i sa ia contact cu lumeaexterioara a simturilor. Eterul reflector conduce vehicolulgindirii,inmagazineaza necontenit experientele trecutului,ale diferitelor incercari, in memorie.

Corpul vital sau Dublul eieric, este impregnat in cor-pul fizic ~i depa~e~te conturul corpului fizic (aura). El facelegatura intre corpul fizic ~i cel astral (al dorintelor). Cor-pul vital are un aspect luminos, albiistrui electric,' va-

zut de c1ervoianti. Radiatiile lui sint viguroase cind corpulfizic este in stare de deplina energie a sanatatii, dar cindradiatiile slabesc, se apleaca in jos, fizicul sufera. Dupamoartea corpului fi'zic acest corp eteric, persista citevazile ~i produce diferite aparitii fantomale des crise de Ca-mille Flammarion. Corpul vital sau corpul eteric (Aura),este construit identic ca ~i corpul fizic de aceea se mai

nume~te dublu eteric, ca fiind 0 copie fideUi a corpuluifizic. Singura deosebire este ca, vehiculul fizic al barba-tului este un element pozitiv, pe cind corpul Vital esteun element negativ; la femei este inversatii polaritatea,corpul fizi'c este negativ, pe cind Corpul Vital estepozitiv.

Sediul Corpului Vital, sau radacina lui este in splina.Acest corp vital transforma energia solara, absorbind-o~i raspindind-o de-a lungul sistemului nervos, strabiitindtot corpul fizi'c, - fiind pentru el, ceea ce este electrici-

tate a in telegrafie. Daca aparatul-corp este defect, el nupoate trans mite mesajul. In paralizie aceasta forta vitaliia pierdut orice legatura cu corpul fizic.

Corpul Astral sau Corpul Dori'ntei, in timpul vietii

corpului fizic, inconjoara complet acest corp ca un ovoidluminos, (aura astrala), asemanator cu albu~ul unui oucare inconjoara galbenu~ul. Acest corp este mai mare dedt.corpul vital ~i este fixat in ficat. Acest corp devine maicIar ~i mai luminos in raport cu evolutia, iar dupa moar-tea corpului fizic ia forma acestuia.

Corpul nostru fizic fiind eel mai vechi in evolutie, este

mai bine organizat dedt corpul astral, care este formatmai recent.

Corpul astral este inzestrat cu ~apte centre de per-ceptie, de forma un or roti (chakre), care pe masura evo-

"

'.

II

11

41

Ii

- __0--- - 0" .-.



lutiei individului sint din ce in ce mai dezvoltate, iar dez-

voltarea lor inseamna dezvoItare spirituaHi, care ne 'Punein capacitatea de a percepe lumile invizibile. In corpulastral al unui clervoiant, aceste centre se invirtesc insensul mi~carii acelor de ceasornic. Aceste centre au di'-

ferite culori ordonate, 1'adiante, ~i sint de 0 straluci1'e 01'-bitoa1'e, ametitoa1'e; care intrec cu muIt luminozitateacorpului astral al unui om neevoluat.

Sediul central al corpului dorintelor se afla in ficat,precum corpul vital este fixat in splina. Materia astralaarunca necontenit torente, care se indreapta in linii curbepina la punCtul periferic al ovoidului ce inconjoara corI'mlfizic $i se reintoarce in fine la ficat, ca 0 apa fierbintece se departeaza ritmie de izvorul de caldura, spre a sereintoarce dupa ce $i-a completat ciclul sau. Activitatea

sa produce globulele albe de singe. El ia na~tere la virstaomului de 14 ani, iar corpul vital se dezvolta in primii7 ani ai vietii.

Mineraiul are numai un vehicul fizic in regiunea ete-rica, nu are vehicul in regiunea dorintelor; nu are ve-hicul in regiunea' gindirii concrete;iii regiunea gindiriiabstracte, mineralul are un Spirit Grup, care este Eul sau,adica con$tiinta sa ca intr-o stare de transa.

Vegetalul are un corp fizic ~i un corp vital in lumeafizidi; nu are vehicul in lumea gindirii concrete. In re-giunea lumii gindirii abstracte, are ca ~i mineralul un

Spirit Grup, care este Eul ei neindividualizat ~i care estecon~tiinta sa ca un somn adinc fara vise.

Animalul posed a un corp fizic, un corp vital, un corpal dorintelor pentru a se manifestain lumile corespun-zatoare. Ca ~i mineralul ~i vegetalul, animalul are in pla-

nul gindirii abstracte un Spirit Grup Eu, drept con~tiintaneindividualizatii, ca intr-un vis. . /. Omul lXsedii un corp fizic, un corp vital, un corp

astral, are un corp al intelectului in lumea gindirii con-

crete ~i Eul sau individufil in lumea .gindirii abstracte,

avind 0 con~tiinta in stare de veghe...

Ratiunea de a fi a acestor diferite grade stii in faptulca regnul mineral este expresia vag a a vietii in evolutie,care este cea mai recenta; vegetalul are 0 ..cale de evo-

42



lutie mal larga ca mineralul; animalul are un trecut ~imai indcpartat; in timp ce omul se gase~te in frunteaevolutiei terestre. Omul va depa~i cu vremea evolutia pre-zenta ~i regnurile inferioare Ii VOl' lua locu!.

Omul, dupa cum am vazut, este un spirit indivicfual,un Eu distinct de toate celelalte fiinte, el este condus dinpropriul sau interior, in timp ce plantde ~i animalele sintconduse din exterior c)e un Spirit Grup.

Raporturile' plantelor, animalelor ~i oroului, cu cu-

rentiivitali, care circula in atmosfera Pamintului, sintreprezentati in mod simbolic, prin cruce. Regnul mineralnueste cuprins in acest simbol, pentru ca, mineralele nuposeda un corp etefic individual; din cauza aceasta, nupot sa serveasdi vehiculele curentilor care apartin lumilorsuperioare. Ramul'a inferioara a crucii reprezinta planta acarei radacina este -infipta in 501ul mineral chimic. Spi-ritele grupuri ale plantelor se gasesc in centrul pamin-tului, prin tulpina ~i trunchi. Gmul este reprezentat prin -ramura -superioara, este. planta intoar5'-\ care se hranef?teprin radacina, pe cind omul i~i ia hrana prin cap. Ani-malele care simbolizeaza ramurile orjzontale ale crucii

se gasesc ca evolutie intre plante ~i 0111~i primesc CUTrentii spiritului grup care circula in jurul pamintului.Pentru un Eu individual este necesar ca vehiculul fizic sa

posede 0 stare verticala, un larinx vertical !?i singe cald,

astfel cum este la om.

II

II

\1

"

J

......



. J

II. EVOLU'fIA

1. EVOLU'fIA. MEMORIA. CORPUL SUFLETESC.

Evolutia regnurilor naturii se impline!?te succesiv peplanetele sistemelor solare, dupa dubla linie a Invo-lutiei !?iEvolutiei. Sa notam aceste planete prin litereleA.B.C.D.E.F.G. Primele trei A.B.C. sint pe linia cobori-toare, ultimele trei E.F.G. sint pe linia ascendenta. D estepunctul de intoarcere !?i corespunde Pamintului nostrufizic. A !?i G sint constituite din materie mentala supe-rioara. B !?iF din materie mentala inferioara. C !?iE dinmaterie astraHi.

Valul de viata insuflete!?te de Iii inceput globul A. EIstagneaza aid timp indelungat, trece in fine pe globul B,!?i a~a mai departe. Voiajul complet se nume!?te,un LantPlanetar. Acest voiaj se petrece de !?apte ori pe rind,pentru a forma un Rond. La sfir!?itul rondului, monadaminerala devine monad£'!vegetala; monad a vegetala trecein regn animal !?ia!?amai departe. Se intelege atunci catrebuie !?apte ronduri pentru a implini intreaga evolutie.Cele !?apteronduri constituie un Manvantara.

Dupa terminarea acestui delu evolutiv, sistemul solaria sfir!?it, el intra in Paralaya. Dupa ziua, urmeaza noap-

tea, aceasta este legea alternantei. Ziua !?inoaptea sint dedurata egala, iar din pulberea lumii noastre disparute varena~te 0 lume noua, cu un bagaj de experiente !?idesti-nata evolutiei. Astfel, evolutia, prin reincarnare se suc-cede- fara incetare in eternitatea veacurilor, dupa legilenestramutate ale naturii. In tot Universul functioneazaacest proces, care se impline!?te in lungi perioade de timp(mili'oane !?imiliarde de ani), care se reinoiesc fara sfir!?it.Aceste perioade se numesc Cicluri (cercuri). Nu toateciclurile au aceea!?i durata, cele cu 0 durata mai lunga senumesc dcluri majore. Aceste numiri se intrebuinteazadupa cum e vorba de un glob, de un lant, de un rond, deun manvantara, privind un sistem solar sau intregulUnivers.

44

----

'.



Planeta noastrii i~i impline~te rondul sau al patrulea.Aceasta informatie se gase~te inscrisa in fiecare atomfizic, care dupa cele ~apte ~iruri de spirile, se gase~te ina patra activitate. Un exemplu de trecere a monadei

noastre prin diferitele regnuri' ale naturii ni-l ofera stu_diuldezvoltiirii embrionare. Grice embriol1, imbradi succesivformele prin care a' trecut specia direia ii apartine. Intimpul celor trei luni ~i jtimatate, ce urmeaza conceptiei,embrionul uman, ia succesiv formele de miheral, vegetal,animal, inainte de a ajunge la forma umana.

Darwin nu a tratat evolutia omului. El nu a consideratdedt evolutia materiei sau a formei, fara a-I cerceta ade-viirata cauza: viata, care la toate fiintele se numei?te con-i?tiinta, caci ea invata sa cunoasca lumea exterioara. La

. om, ea ajunge la con~tiinta de sine, sau con~tiinta carese ,cunoai?te prin ea insii~i.

DumnezE!U locuie~te in Lumea a i?aptea, cea mai inalta.

El este singur unicul Dumnezeu Trinitar, in care noi,traim, lucram~i avem existenta hoastrii.

Spiritele Virgine sint scintei din Flacara Divina. Ca ~isiiminta care posedii inauntrul ei puterea sa latenta, dupace a fost ingropata in pamint, tot asemenea spiritele vir-gine, dupa ce au fost facute sa treaca prin i?coala expe-

rientei in materie, devin in viitor "Flacari Divine", putindprin ele'insai?i sa devina capabile de a radia din fiinta lor

proprie in universuri, prin propria lor forta divina.Cele cinci lumi prin care se impline~te evolutia cos-

mica, sint:

1. Lumea Fizi'ca;

2. Lumea Dorintel;3. Lumea Gindirii;4. Lumea Spiritului Vital;5. Spi'ritul Divin.

Lumile care sint in scena dezvoltarii lor actuale sint:

il

1. Lumea Fizidi;2. Lumea Dorintei;3. Lumea Gindirii.

45.

Gratie aces tor vehicule, ElIl este capabil de a lucra



In lumea fizidi.

1. Corpul Fizic apartine Regiunii' Chimice a Lumii Fi-zice.

2. Corpul Vital apartine Regiunii Eterice a Lumii Fi-

zicc.3. Corpul Astral apartine Lumii Dorintei.4. Corpul Intelectului (Mental Inferior) apartine Re-

giunii Gindirii Concrete a Lumii Gindirii., .5. Corpul Spiritului uman (Mental Superior, Manas)

apartine Regiunii Gindirii Abstracte.6. Corpul Spiritului Vital (Budhi) apartine Lumii Spi-

ritului Vital.

7. Corpul Spirifului Divin (Atma) apartine Lumii Spi-ritului Divin.

Eurile noastre lucreaza direct In substanta subtila aRegiunii Gindirii Abstracte. De aici observam impresiilece Incercam in lumea exterioara,asupracorpului' vital,prin simturi. ca sentimentele ~i emotiile, nascute prinaceste simturi'ln corplll dorintei ~i renectate in inteleet.

Din aceste imagini mentale, noi' tragem concluzii in re-giunea gindirii abstracte. concluzii, pe care Ie numim idei.Prin forta facultiitii psihice ce 0 numim Vointa, proiectam

o idee prin intelect, In J'(.giunea gindirii concrete, atriigindimprejurul ei substanta mentqli1 a acestei regiuni.

Intelectul este ea ~i lentila unui aparat de proiectie, el

conduce imaginea. intr-una din cele trei direetii, urmindvointa ginditorului, care insuflete~te aceastii forma gind.

In stare de veghe, yehiculele noastre sint toate la unlac, adidi se interpenetreazii, una in .alta, legindu-se cu lu-mile superioare. In acest fel ElIl are posibilitatea sa lu-creze in lumea fizica.

Memoria este triplii: memoria con~tienUi, subcon!?tienta~i supracon~tienta.

Memoria con~tient{\ este amintirea ce 0 datoram im-

primarii Hicute de organde de shut fizice.

Memoria subcon~tient[l depinde eu totul de respiratie,~i se formeaza de 0 maniera diferita, eu totul inafaracontrolului l1ostru, la epoca actuala; ca !;iimemoria con-

46

----

--- -. ..

'!?tienta se raporteaza numai la experientele vietH prezente,



Gindirea, emotia sau sentimentul cd mai neinsemnat, estetransmis pHiminilor de ditre fiinta noastl'a, iar de aici,este injectat in singele nostru, de unde apoi trece in inimaunde imaginile ce Ie contine, sint imprimate intr-un a!1amod, ca nu se pot !?terge, in Atomul-Gennen, care este

foarte senzitiv !?i care se gase~te in ventriculul sting al -inimii, ling a virful lui. Aceste impresii pot fi modificatesau ~terse, prin iertarea gre!1elifor.

Memoria supracon~tienta este receptorul tuturor facul-tatilor ~i tuturor cunmjtintelor primite in vietile trecute,facultati ~i cuno!1tinte care pot sa nu existe in incarnareaprezenta, dedt in stare latenta.

Corpul dorintei ~i intelectul, prin zilnica lor activitatein timpul ore lor de veghe, distrug fara incetare corpulfizic. Corpul vItal face eforturi, in mod credincios, de a

restabili, a restaura ~i a reconstrui corpul fizic, dar nureu!?e~te sa-l refaca in totalitate' ~i el pierde treptat,treptat, terenul ~i ajunge Intr-un moment dnd corpulfizic se prabu!1e~te. Atunci Eul este nevoit sa se retragadin corpul fizic, ducind cu el corpul dorintei ~i al inte-lectului. Aceasta retragere a vehiculelor superioare, lasacorpul fizic interpenetrat numai de corpu1 vital in starede insensibilitate, pe care noi 0 numim somn. In acestsomn, corpul vital poate, fara sa fie impiedicat, sa recon-struiasdi tesuturile fizice ~i sa restabile8sc(\ ritmul corpu-lui fizic dens.

Sufletul triplu este produsul spiritu8lizat a1 corpuluitriplu (fizic, eteric, astral), este travaliul spiritului triplu,E;ul, pe care 0 exercita in ~i asupra corpului triplu, princare se na~te sufletul triplu. Alimentele hranesc corpulfizic, spiritul produce sufletul con~tient. energia' solarahrane~te corpul vital.

Cind noi am d~tigat plenitudinea sufletului, toti ceicare slnt In jurll1 nostru, recunosc aceast;-l calitate.

Sufletul este triplu:Sufletul 'con~tient este extrasul spiritual al corpului

fizic ~i al experientelor obtinute in acest corp; el este unitcu Spiritul Divin.

Sufletul intelectual este produsul corpului vital, eleste unit cu ~piritul Vital.

47

,I.

:<P,-

-- ----

SufIetul emotional este chintesenta corpului dorintei



el este legat de Spiritul uman, . .'

. Toate experientelc vietH noastre zilnice sint astfel uti-

h.zat~ in proc~sul ~volu~iv ~i incorporate in suflet pringmdlrea, vorblrea ~l actlUnea n,oastra, fie pe acest plan,

fie pe planurile superioare.Corpul sufletului este 0 entitate distincta. EI nu este

un extras ca sufletul; este unul din vehiculele spiritului,unul din corpurile sale. EI este compus din doua eterurisuperioare ale corpului' vital: eterul lumina ~i eterul re-flector.

Corpul sufletului se construie~te printr-o viata de ca-ritate ~i prin serviciul fata de umanitate. 0 astfel de viataatrage ~i incorporeaza nu numai 0 niare proportie dincele doua eteruri superioare, dar eu timpul, ea ocazi'oneazao ~lefuire (clivage) care se produce ihtre acestea ~i cele

doua eteruri inferioare. Cind aceasta ~lefuire este termi~1}ata, corpul sufletului este separat ~i distinct de eterurileinferioare ~i poate setvi' de vehicul sau corp distinct pen-tru zborurile sufletului. Aceasta este "Soma Psuchicos",'despre care se vorbe~te in vel'siunea gl'eaca a NouluiTestament. EI constituie aurul ~i albastrul Aurei noastre,

ce se poate vedea prin mijlocul cIarviziunii eterice. Eldistinge pe srint; de ohml ordinal'. Sint emanatiile etericeale lui CHRIST care este Spiritul Planetar interior al Pa-mintului, trecind din centrul Pamintului catre exterior

prin corpul nostru vital, care ne ajuta sa construim corpulsufletului.

Eul conserva corpul sufIetului in timpul existentei sale

pentl'u purgatoriu ~i primul eel', adica se une~te cu corpuldorintei ~i intelectului ~i Ie insote!?te in aceste doua re-giuni. .

. Intreaga munci:'l umanitara constl'uie!?te corpul sufle-tului, dar 0 viata senzuala !?i imorala ii impiedica cre!?terea1?i face ca cele doua eteruri inferioare sa creasca cu ex-cluderea celorlalte doua superioare. Cind corpul sufle-tului este construit. persoana care-l poseda este atunci

capabila de a parasi corpul sau fizic dlipa vointa, i'ar dupaunele instructiuni, ea poate strabate spatiul, calatorinddintr-un loc in altul. Ea poate calatori in tarile indepar-tate, cu "viteza gindului". Corpul sufletlilui nu strabate

48

, ---

....

.

spa~iul mergind, nici nu zboara prin mijlocul. aripilor.El esle pus in mi~care prin voin~a, in unire cu gindirea



~iurmeaza direc~ia indicata de ea.. El merge aproapecuviteza luminii; este de .ajuns sa te gindef?ti la cineva in-tr-un loc oarecare, f?i e~ti acolo instantaneu. Noi putemin cOl'pul sufletuluisa vizitam tari indepartate, sa obser-

yam locuitorii, condi~iile in care ei traiese, fii a ne rein-toarce in fine, dupa voihta, in corpulnostru fizic, 'in an-turajul nostru.. Cind cineva. f?i-a dezvoltat corpul sufletu-lui la punctul in care el poate, in timpul 50mnului, safunctioneze in toata conf?tiinta,. el este capabil sa devinaun ajutor invizibil. Poate atunci sa ia parte. sub condu-cereamarilor Entitati, la vindecarea. bolnavilor. Ajutoa- .rele invizibile pot sa condudi spre bolnavii lor, curentimagnetici de for~i\ curativa; pot sa materializeze mUnicare vindeca par~iJe afectate ale corpului eteric al bolna-vului. Mai mlllt, ii invat~i sa pronun~e cuvintul creator

care are puterea de a face sa dispara tesuturile afectate -f?ide a reconstrui noi celule.

In timpul cclor dona razboaie n10ndiale lln mare numarde ajutoal'e invizibHe au fost formate spre a se OCllpa desoldatii rani~i pe cimpuL de lupta. Cu toatl' acestea, lainceputul razboiului, numai b micEI parte a omenirii eraajunsa la aceasta dezvoltare. Pe masura ce razboiul pro-gresa, tot mai multe ajutoar:e invizibile au fast instruite,spre a face fata imprejurarilor. .

Corpul sufletului continua sa creasca dupa ce s-a

nascut, adica, dupa acea f?lefuire, intre cele doua eterurisuperioare f?i cele inferioare. Ca. oriee alt corp, f?i acestatrebuie sa se hraneasdi ca sa aiba fOl'~a f?iSclnatate. Dacanoi neglijam sa alimenUim corpul sufletului' dupa mif?-terea sa, sim~im 0 mare foame de suflet, aproape de carefoamea fizica nid nu este ell' comparat. Alimentul pe caretrebuie sa i-I dam consta in ginduri ~i in aete de iubiref?i de serviciu facut "altora, adiea omenirii in general, atHcjt ocaziile permit. Ajutorul reciproc practicat cu renun-~are, cu abnegarea de sine iIJsuf?i, construie$te corpul su-

fletului ~i atrage eterurile de aur din care eI se. compune.Noi to~i am ,debutat ca Spirite Virgine la inceputul

zilei de Manifestare, dar chiar in aceI moment unii erau

4 - Metaphyslca 49

~ ,,,...,.. '" ' ""'~', '-'' '.'~'' '.~''' ' '' ' 'I'- __ ,.J

---.....

mai adaptabili, de 0 mai buna vointa ~i mai progresivide cit altii, ~i prin lIrmare, 0 oarecare parte a urmat evo-



lutia sa mai repede ea altii. Aee~tia sint eei care au de-venit pionii aetuali, aee~tia sint eei pe c~re ii numim "su-flete batrine" prin contrastul eu altii, mai' intirziati, pecare noi ii numim "suflete tinere"; nu tinere din punetde vedere al timpului, dar tineri in ee prive~te dezvolta-rea. Cele mai tinere sint sufletele intirziate care au re-

fuzat de a se insarcina eu lueml involutiei !?i evolutiei ~i,in unele eazuri, de a avansa. RezuItatul a fost ea ele au

ramas foarte muIt in urma pionierilor. .

Sufletul, tot a~a ca ~i corpul sufletului, se atrofiaza.' daca nbi incetam de a-I marL Nu exista oprire, stagnare,

in natura, nid in evolutie. Mergem inainte sau mergeminapoi. Daca mergem inainte, noi marim continuu sufletulpe care ni l-am.construit in trecut. Dadi. mergem in urma,epuizam sufletul, calitatile sufletului ~i puterile sufle-

tului pe care Ie-am primit mai inainte, tot a~a cum epui-zam corpul nostru fizic dnd. incetani de a minca. in altitermeni, sufletul, fiind in realitate un aliment pentruspirit, el este continuu utilizat prin activitatile sale; tre-buie ded, daea spidtlll vrea S[1 progreseze, ca el sa fiemereu reinoit. Dadi eul inferior devine a~a puternic, casa reu~easca sa atrag[\ spre el Eul sau Spiritul, ~i Ii impunes[\ mearga inapoi, noi devenim fiinte josnice, fara sufIet.In acest timp, corpul sufletului descre~te de asemene'a,cad el este strins legat de sufIet, ~i activita~ile care epui-

zeaza pe unul, il epuizeaza f?ipe ceUilalt.Este un mare pericol dnd eul inferior (personalitatea)a devenit indisciplinat ~i el refuza sa urmeZe sugestiilespiritului. Din aceastfl caliza corpurile construite de catrespirit. in timpul invoilitiei, adica corpul fizic, vital, al do-rintelor ~i intelectul se pot dezintegra impreuna cu Ato-mul-Germen corespondent. Dadi. Eul pierde vehiculele saleimpreuna cu atomii lor germeni, m.t mai are posibilitateade a continua evolutia sa in timpul acestei' zile de lVIani-

festare. Prin urmare, se reintoarce in haos ~i ramine acol0

.pina ce va incepe un nou val de viata la care ar putea sase alature ~i sa continue astfel evolutia sa. Dar aceastaeste 0 pierdere prea mare de care Eul sufera enorm.

50

:

SpirituJ sau Eul. cu tonte acestea, nu 1110;e. SpirituJnu pODte sa moara. El este venit din Dumnezeu, face parte "~I



din Dumnezeu, ~i totdeauna va.face parte. Dar; dadi elnu poate sa moara, el poate pierde corpurile sale ~i de-vine astfel, un timp foarteprelungit, bolnav 1?i neputin-cios. Cind Eul a pierdut atomii germ,eni, ai sai, el nu se

mai poate reincarna. : Aceasta'totu1?i nu este 0 pierderetotalii, deoarece, dnd el se va repartiza la un alt val deviata, el il va face de ]a un punct muJt m<li ridicat caacela de und~ a inceput in ciclul astral. Aceasta se dato-re~te faptului, ca Spiritul Virgin are dobindit de la ince-putul perioadei lui Saturn, cele trei valuri C'ompuse dinsubstanta planu]ui l'espectiv: Spiritul Divin, Spiritul Vital1?i Spiritul Uman, care impreuna cu Spiritul Virgin, con-stituie Eul. Aceste trei valuri' l)e care Spiritul le-a do-bindit astfel, sint conservate in tot timpul dt locuie~te

in haos. Cu toate acestea. pierderea este mare. Iata pentruce trebuie ca fiecare din noi sa profite cit mai mult po-sibil de oportunitatile prezente ~i sa traiasca 0 viatadreapta, plim\ de fapte bune, spre a putea implini ceeace a fost proiectat pentru noi f?i a obtine cit mai mult bu-

curia, pacea ~i puterea care rezultil de aiel.

2. FORMAREA' VEHICULELOR

inainte de a se cobori in materie, spiritul triplu nuposeda vehicule, ci numai fortele celor patru atomi ger-meni care constituie nucleul corpului triplu ~i al inte-Iectului. Chiar de la inceput fortele latente ale celei dinurmu incarnari. slnt de~teptate in atomul germen. Eleincep sa atraga substantD subdiviziunii celei mai ridicatedin Regiunea Gindirii Concrete, cum un magnet atragepilitura de fieI'. Puterea de atractie a atomului' germeneste marginWi pina la 0 oarecare cantitate din substanta,a unui gen determinat. Vehiculul care este format impre-jurul acestui nucleu, devine o,reproducere exacta a vehi-

culului corespunzator incarnarii -precedente, in minus raul

care a fost eliminat, ~i in plus chintesenta binelui in cor-

4' 51

porat in atomul germen. Materialul asUel adunat de spi-



ritul triplu, ia forma unui mare dopot deschis la baz8,avind in virf atomul germen. Materia acumulata progre-."siv in acest elopot, devine mai grea pe masura ce ea se in-chide in subdiviziunea inferioara care urmeazii, unde ea"readuna cantitatea de materie, pe care este in masurii sao atragii. Ea se ingreuneaza din ce, in ce, mai mult !?i con-

tinua a deveni mai grea, pina ce este trecuta prin celepatru subdiviziuni ale Reglunii Gindirii Concrete, atuncisuportul noului intelect al omului este complet. For~eleatomului germen al corpului astral sint trezite, acest atomse a~eaza in virful elopotului, la interior; materialele luatedin regiunea a ~aptea se a!?eaZa imprejurul acestui atom

germen, ~i se continua acest proces pina ce atinge Re-giunea L\)mii Dorin~ei sau Astralii. Clopotul are acum

doua straturi, la £'xterior suportul intelectului ~i la inte-rior noul corp al c1orin~ei. Activitatea atomului germen,din corpul vital, se treze~te la rindul ei, dar procesul for-miirii acestui corp, nu este a~a de simplu, ca la forma-rea intelectului ~i a corpului astral, care in mod relativ

sint mai primitiv organizate fat[\ de corpul fizic ~i cel

eteric datorita inegalitfitii perioadei de evo~utie.a oarecare cantitate de materii, de un fel determinat,

este adunata in acela~i Iel ~i dupa aceea~i lege ca ~i incazwl vehiculelor superioare; dar formarea corpului noueste implinitii de Ingerii Justitiei ~i Domnii Destinului.

Eterul Reflector al corpului vital este impresionat deace~tia in a~a fel, ca sa reflec::te imaginile existentei careincepe.

Corpul vital este construit de Locuitorii Lumii Cere~ti

~i Spiritele elementale, formind un creier de tip particu-lar. Dar Eul care se reincarneaza, i~i incorporeazii el in-

su~i chintesenta vechilor sale corpuri vitale.Ereditatea fizica IlU lucreazii dedt. asupra materiei

corpului fizic, ~i nid decum asupra calita~ilbr -morale alesufletului care sint cu totul individuale. Corpul fizic nu

este un aliaj exact .al calitiitilor parin~ilor, cu toate cii Euleste miirginit la intrebuintarea materiilor extrase din

corpul parintilor.

52

Vehicu1e1e nou1ui nascut nu slnt imediat active. Co.rpu1

fizic este nedezvoltat ~i In neputinta de a se manifesta



-multa vreme dupa na~tere. Apoi In perioada ce urmeaza,Incep, ca diferitele vehicule sa se interpenetreze !1idevinprezente, fara ca facultiitile pozitive sa fie active. Corpu1eteric se na~te pe 1a vlrsta de ~apte ani a copilu1ui, cind

Incepe perioada de cre~tereexcesiva ~i periculoasa pIna 1avlrsta de 14 ani.

_ Corpu1 astral se na~te 1a vlrsta de 14 ani, cind cre~-terea excesiva a corpului vital, se opre~te, iar forta de-plnaacum, l~i schimbii scopu1 In instinctul de reproducere.Perioadei de pubertate, Ii urmeaza aceea a atractiei se-xului opus, perioada care este forte In a treia perioadaseptenara a vietii de la 14 la 21 ani, deoarece inte1ectulcare Infdneaza, nu este nascut. De la 14 ani In sus, in-te1ectul Incepe sa-~i dezvolte calitatile sale latente ~i In-

cepe sa gindeasca In felul sau personal. Diferitele salecorpuri sau vehicule devin mature ~i Incep a fi uti1izatede Eu de la 21 'ani, prin ciildura proprie a slngelui, carecoincide cu dezvo1tarea Eteru1ui Lumina. Eterul chiinic

se dezvolta ~i el complet la 7 ani; Eterul vital la 14 ~iEterul Lumina la21 ani.

Dupa ce Eul a parasit _ corpul fizic !?i a stat 0 epocaoarecare in Lumea Gindirii Abstracte (Mental superior),nostalgia noilor experiente ~i dezvoltarea sufletului, nstimuleaza la 0 noua incarnare. Atunci coboara In Regiu~

nea Gindirii Concrete. (Mental inferior), unde obtine ma-teria pentru a-~i crea un intelect nou; se Inchide apoi incorpul astral, al dorintelor ~i din materiile adunate- i~i re-face un corp astral. Coboara mai jos In Regiunea Etericaa Lumii Fizice adunind .materii ~i refacindu-!?i corpul vita.I.

La na~terea corpului fizic, Eul se gase~te in RegiuneaChi mica a lumii fizice, iar la 7 ani I~i formeaza corpul

eteric, la ,14 ani na~te intelectul, la 28 ani incepe viataserioasa, la .35 ani este In floarea virstei, la 42 ani i~ischimba cu totul felul de a trai, la 49 ani i!?i dezvoltamen-

talitateasa. Moartea pune .sfil'!1itexistentei sale fizice, dndsufletul revine in regiunea eterica ~i cind Ii apare pano-rama vietfL sale,' se' sfir!?e!?te viata fizica. 1n cele trei re-

giuni inferiom'e ale lumii dorintelor se ana a!?a zisul

53

Purgatoriu, in care suferinta purifidi sufletul. EsentadUl'erii este incorporata in suflet, ca ~i bunele sentimente,



in Primul Cer care se ana in cele trei regiuni superioareale Lumii Dorintelor. in a1. Doilea Cer, regiunea.. gindiriiconcrete, binele implinit in timpul existentei trecute ~igindurile bune sint incorporate in intelect. Esenta bunelorgindiri, elaborata de intelect ~i esenta bunelor sentimente,elaborate de suflet, sint in cele din urma incorporate deSpirit in al treilea Cer al Regiunii Gindirii Abstracte (men-tal superior), formind baza' bunelor actiuni pentru viitoareareincarnare.

3. "lATA, DUpA ,,:\TIATA"

Prin moarte noi parasim corpul nostru fizic, cum separase$te un ve~mint uzat$i destramat. Moartea sose~tecind corpul vital, al dorintelor ~i al intelechHui, parasesccorpul fizic, printr..!) mi~care 'in spirali.i, ducind eu ele su-fletul, adica for~ele care au lucrat printr-un atom fizicspecial. Acest atom special ~i permanent, pastreaza inre-gistrate l'ezultatele experientelor in corpul fizic, din timpulexistentei fizice, carl' ia sfir~it ~i care face parte din toateexistentele trecute ~i viitoare, intocmai ca un nucleu, de-scris' maisus, unde I-am numit Atom-Gennen, situat in

timpul vietii,- in ventriculul-. sting al inimii. In momentulmortH, el. se ridica pina la 'creier, prin nervul pneumo-gastric .~i 'parase~ie cor.pu1. fizic .odatacu vehiculele supe-,r.ioare; prin~p.cheieturile dintre' asul parietal~i occipitaLCind vehiculele~uperioal'e .aU parasit corpul fizic, ele sintlegate pri.ntr-o coarcla argintie, stralucitoare, legata prinUna din extremitati.. cu inima, prill.' atomul-germen, acarui l'upere .c:auzeaza oprirea inimii,. dar nu Sf! rupe mal'inainte ca pimorama vieW' cuprinsa in .corpul vital, sa nufietrecllta in' revistC\, Atomul. germeil,. este un atom de

o natura particulara, aceasta 'particularitate consta in fap-tul, ca pe cind at6mul fizic este iillocuit din timp, in timp,atomul germen at'e un caracter' permanent in timp. CindzicE'm in timp, nu trl'buie sa in~elegem numai timpul unei

54

singure vieti fizice, ci atomul germen a facut parte dintoate corpurile fizice' de care Eul s-a servit. Acest atom



i'

nu este extras In momentul mor1;ii de dt spre a servica un nucleu la formarea altei existente fizice. La moarteel se ridica pina la creier ~i parase!jte corpul fizic odata cucorpul astral ~i mental prin cre~tetul capului. 11 putem

asemfma cu 0 saminta care cuprinde In ea toata energia~i forma pomului.

Moartea este kecerea la 0 viat.a_mai buna, mai activa,mai frumoasa. Este eliberarea de legaturile c[\rnii, de mul,;.tele infirmitati, de mizerii, de suferint1. Noi posedamatunci drept ve~mInt exterior, corpul nostru astral, care.devine centrul con~tiin1;ei noastre. Aceasta stare este binecunoscuta de cei care au trecut prin experienta dedubli'lrii.Corpul nostru astral, este compus, in diferite proportii,din materia celor ~apte sub-planuri, aceste diferite grade de

materie se orinduiesc In strate concentrice, cea mai densala exterior. Incepind prin'sub-planul cel mai' de jos, omulva parcurge pe rind cele $apte regiuni ale lumii astrale,dezbradndu-se, la fiecare Inaltare, de hailla sa exterioara.El traie~te atunci dupa activitatile sale trecute, dupa me-ritele sale, dupa gradul sau de evolutie ~i starea elemen-telor sale. Omul traie$te In lumea astrala cu gindurile, cudorintele ~i cu sentimentele pe care le-a avut ~i in via1;aterestra. Lumea astrala este a~a de mult continuarea vietiipamInte~ti, Indt adesea omul crede ca traie~te Inca pe

pamint. Durata ~ederii In aceasta sfera 0 determina omulprin acti vitatile sale trecute, prin densitatea sau subtili-tatea Inveli~urilor sale. Aceasta durata este, deei', neinla-

turatul efect al cauzelor pe care le-a generat pe pamint.El recolteaza ceea ce a semanat.

Lumea astrala nu este Impartita In continente geogra-fice, regiunile ei, sint ni~te sUiri de con~tiinta. Defunc1;iiramin imprejurul nostru timp Indelungat, ei se intristeazade regretele noastre, de suferintele noastre, de lacrimile

noastre. Sa.Ie adresam ma,i .l11ulte ginduri de iubire, de

ajutor, de sus1;inere.Cea' mai joasa regiune astrala este cea mai densa ~i

este cea maL in contact cu pamintul, regiune a~a de infri-C'O!-ii'lto.)re,IncH este comparata Cll infernul cre~tin. Ea

~I

55

""i

primef?te sufletele josnice ~i' murdare, ale diror dorinte



au fost grosolane, brutale, criminale. Aceste suflete sinttartm'ate de imposibilitatea de a.,,~i satisface patimile lor..Ei frecventeaza localuri de orgil, abatoare, pindesc mo-mentul dnd betivul j~i pierde ratilmea ~i vointa, pentru

. a-I lua in stapinire corpul, prin care sa-~i satisfaca ve-chea patima.

Omul trebuie .sa se purifice, sa se dezbrace de toate

dorintele ~i viciile care n alipesc de pamint. De aid de-numirea de purgatariu, data de catolid, regiunilor ur-matoare ale lumii astrale. Aceastiipurificare, inseamnadistrugerea, arderea diferitelor scoarte mai dense alecorpului astral. Scopul purgatoriului este de a ne purificade relele deprinderi ~i obiceiuri, facind cu neputinta sa-tisfacerea sau rep~tarea lor. Tot timpul cit omul inca are

dorinte de natura fizica, cu privire la viata terestra, el vatrebui sa locuiasca in corpul sau de dorinfe, numit.astral.Lumea dorintelor devine de fapt un purgatoriu ~i prinaceasta lume, su£letu] se spala de dorintele care I-au in-catu~at pina ac~m. Durata !?ederii in purgatoriu, esteaproximativ a treia parte din timpul unei viet! terestre.

Intre purgatoriu 'ii. primul eel', se gase~te regiuneaimediata, numita Regiunea Centrala a Lumii Dorintei.Aid se gasesc oameni .o.ne~ti $i integrij care nu au facutI'au nimanui, dar care avizi de afacerile lor .materiale ~i-au

neglijat dezvoltarea germenilor unei vietii superioare. Nemaio f iind. aid intr-un mediu de 'afaceri materi'ale, cu care.pina aeum 'erau' preocupati, se gasesc in acest plan, intr-opentbUa :atmosfeta, care duce. il;1mod firesc la .preocupari

. mai inaltatoare, dorine! cihitile, studiile. dE: valoare, sprea ie~i~pin: monotonia ce 0 ineearca aicL Ei. vad ca moarteanu este finitul vietii !Ii ca viata nu apartine.numai planu-lui fizic. Purifidndu-se aid, spiritul trece inPrimul Cer,care este 0 stare de con!ltiinta mai ridicata, din lumea do-rintei. Aid rezultatul suferintelor este incorporat in ato-

mul germen care are caracterul sau pel'manent in corpuldorintei, ~i Ii comunicii acestui atom, sinc~ritatea,. drep-tatea prin care individul va fi determinat a lucra in viitor,penti'u a face binele !Ii a inlatura raul. .

56

...

- .. . -. - _.-

Dupa ce am examinat experientele prin care treeem



in regiunile inferioal:e, mergem acum sa consideram ceeaee se nume~te Regatul Fericirii, adica, cliferitele .1umicere~ti. Dar sa alungam din spiritul nostl'U ideea, ca sin-gura functie a acestor regiuni superioal'e este de a ne

prOCUl'a fericirea. Fericil'ea nu este dedt una .din efectelevietH de acolo. Functiile cele mai importante ale aces torregiuni, sint asimilative ~i educative. AsimiHim de la in-ceput ~i introducem in con~tiinta noastra calitatea spiri-tuaUi a. faptelor bunepe care Ie implinim in timpul vietiinoastl'e terestre, ceea ce ne va da sentimentul de echi-tate care ne va indemna de a lucra !?i actiona bine in vie-tile noastre viitoare.

Primul Cer, acela in care Eul trece, dllpa ce a stra-Mtut purgatoriul, este situat in. cele trei regiuni supe-

rioare ale lumii dorintei. Este lumea culorii !?i a emQtiei'.Aici, panor.ama vietH se desfa$oara din nOli, dar acum,ne del bucurie in loc de suferinta. Resimtim aici toatii fe-ricirea pe care am daruit-o aHora in timpul vietH terestre$i multumirea pe care ei au simtit-o. Incerciun astfel bu-curia provenind din calitatile spirituale ale actelor con-structive ce am implinit. Invatam astfel lectia caredemonstreazii ca binele, adevarul $i echitatea pl'ocurii 0recompensii suprema. Aici, Eul obtine bucuria tuturor do-rintelor constructive pe care Ie-a avut in timpul vietHpl'ecedente, dar care atunci nu au fost satisfiicute. Ca-

racterul joaca uli 1'01dominant in aceasta lume. Altruismul$i binefaeerile primesc aici recompensa lor. Mai mult, aicise elaboreaza planuri care VOl' permite unei persoane, invietile urmeltoare, de. a intinde inca mai departe activi"-tatHe sale umanitare. Studio$ii, dispun aici de facilitatinelimitate " pentru s.tudiul ~tiintelor $i artelor. ArtistulPQate sa-$i dezvolte conceptiile sale artistice, poate crea,

picta Cll culori vii !?i model a din materialul ptopriilorsale ginduri., ' .

In Primul Cer, nu exista nici 0 urma de tristete $i' deci

este un sediu de feridre. Copii se bucura de 0 existentafericita in Primul Cer, mai ell seama cind ei' mol' mai

inainte de a-$i fi creatcorpul dorintei, adidi. pina de 14ani. Ace$ti copii, nu mai tree prIn purgatoriu, dici nu au

57

.!

-

nid 0 do~inta de purificat, ei trec direct in primul cer,un de 10cUlesc aproximativ 20 de ani intr-o frumoasa re-



cr~atie, fiind grupati in clase dupa temperament ~i pri-nund educa1;ia ~i invatamintele de care VOl' avea nevoie

in viitor. Ei primesc 0 inva1;atur[\ sistematica de principiispirituale, de oviata de bine, de a~a fel, ca atunci cind se

VOl' reintoarce pe pamint, ei VOl'putea fi avansa1;i in acestsens. De multe, ori un spirit slab .este obligat sa moaraHnar ea sa poata sii urmeze aceste instruc1;iuni, care, invie1;ileviitoal'e, ii VOl'asigura reu1?ita. .

. In Primul Cer existen1;a pare tot a!?a de con creta ea !?ipe pamint, de1?i ea este tot a~a de iluzorie ea !?i in lumeafiziea. Aici fiecare i!?i eonstruie!;ite din propria lui gindiretot ce c1ore~te, edificii frumoase, flori, din materia ce ~i-ofaurese prin aeeasta gindire, ob1;inind satisfae1;iile ee i-aulipsit in viata terestra. .'

Persoanele care pe pamint au trait 0 viata morala,fara vicii, eu idealuri inalte !?i nobile, mina1;i de dorin1;aintegrarii in Absolut, cunoscind Adevarul, aceste persoanene avind nevoie de purifieare, nu fac decit sa strabatalumea astrala !?i patrund, direct in lumea mentala, para-disul, eerul ere~tinilor. .. Cele trei lumi se deosebesc prin natura lor, astfel:lumea fizica este acC'ea a formei; lumea dorin1;ei cste aculorii !?i lumea gindirii este a sunetului, in care l11uzicaeste un fapt, pe care Pithagora 0 numea muzica. sferelor,

Dupa ce au fostsavir~ite toate experientele vieWcare sint aproape pc sfir!?ite, !?i care aveau de-aface cu

dorinte !;ii emo1;ii, Eul se desparte de eorpul dorintei !?itrece. in a1 Dailea Cer, care se gaSe!?tE:!n regi:unea ginc1iriiconcrete !?i care este lumea sunetuluL Muziea deeeimaisublim caracter, constituie. una din bueuriile speciale ale

~celeLregiuni.' Al doilea eel' <;::uprinde primele patru re-giuni ale lurp.ii gindi~ii' co.ncrete !?i este adevarata patriea Eului. El locuie!?tc aid, de obicei, timp de secole :~i duce'aici 0 existenta extrem de 'activit Aceasta este regiunea

arhetipurilor. Nimic nu .poateexista pe pamint,de la

corpul fizic, pina la conturul fizic al unui. continent, pin ace arhetipul sau n-a fost constrllit in aceasti'l regiune. Aid,:Sui se supunc unui vast antrenament prin care invata

58

--

II:

construcita arhetipului. EI verifidi de asemenea arhetipu-rile proiectelor~i structurilor, pe care Ie-a lucrat in tim:-



pul vietii sale ~i i~i dii socotealii in ce au fast bune ~i undeau avut defectiuni; descopera astfel pentru ce au e~uatunele proiecte din viata precedenti'i.

o parte importanta a' Jravaliului acestei regiuni este-

prepararea arhetipurilor vietH terestre ce urmeaza. Ingeneral, nu este permis Eului sa locuiasca un corp maiperfect dedt acela pe care este capabil sa ~i-l constru-iasdi, ~i aid Eul urmeaza lectiile prin care se perfectio-neaza. EI incorporeaza de asemenea in spiritul tripluchintesenta corpului pe care le-a de?br;i<;at, in scopulutilizarii acestor experielJ.Je in vii tor, ca un mijloc deputere ~i de perfeetiune spirituala. La finele aeestei peri-oade, Eul extrage din intelect, esenta care nutre~te spi-ritul ~i -atunci este pregjitit pentru a-~i lua zborul eatre

regiuni ~i mai'inalte.Al Doilea Cer, este adevarata patrie a Eului, a gindi-

torului. Cind Eul, Spiritul triplu, intra in acest Cer, el esteimbracat cu haina intelectului care contine eei trei atomigermeni, chintesenta eelor trei cOl'puri pi'II'asite. In aeestCer, spiritul loeuie~te mai multe seeole, culegind fructele,recolta, ultimei sale existente terestre ~i pregatindu-~iconditiile fizice eele mai favorabile pentru etapa apro-piata a dezvoIW.rii sale. In aceasHi regiune undele sonore9i armonioase sint Un elixir de viata 9i in aeeasta atmo-sfera Eul ineorpo~eaza triplul spirit de eare are nevoiepentru dezvoltarea!?i reinflorirea sa. Asimilindu-!?i expe-rientele existentei sale trecute, avind in' yedere, de a-~iprepara mijloeul necesar pentru viitoarea sa etapa'spreperfectiune; dupa: ce a pornit sa-9i construiasca un corpapropiat, prin care va putea'sa se manifeste din nou inlumea fizidl., dupa ee, in eele din urma ~i-a extras dininteleetul sau esenta care va trebui sa hraneasdi spiritultriplu, Eul sau trece mai departe, lepadat de toate vehi-culele sale, in Regiunea superioara a Lumii gindirii, adicain Mentalul Superior Abstract, Real. 9i lipsit de iluzii.

Lumea in care Eul .patrunde acum, se nume9te alTreilea Cer, el se gase9te in regiunea gindirii abstracte.Spiritul triplu este acum privat de toate vehiculele saleinferioare (fizic, vital, emotional, mental concret), lasindu-

<iI-..'"t' , , . " '- '" .~ f'!"" ~_. ~ . "T'I.. .-_, ...~

59

-

tl

Ie in urma sa, dar conservind,in spirit, atomii germenicare VOl' servi, in viitoarele reincarnari, 1a construireanoilor sale vehicule. Al treilea cer nu este, in stadiul



.1

nostru de evo1utie, un loc de activitate pentru individulordinal'. Aici vibratiile sint foarte inalte pentru el. Tot.ceea ce poate el face de obicei este de a' se odihni aici,

sdHdindu-se in armonia divina care strabale aceasta 1ume~i sa se fortifice inaintea reincarnari( In aceasta lume,unde domne~te 0 nespusa armonie, spiritu1 se forti ficain vederea apropiatei sale coboririin niaterie, rein car-nindu-se pentru 'noi experiente. Cind e1 ~i-a asimilat 0cantitate suficienta de forte spirituale, Eul este' din noupUn de dorinta de a trece prin noi experiente !';i sa in-ceapa sa se prepare, pen tru reinearnare.

Daca noi am fost in conflict cti mora1a, remu!';carile

con~tiintei noastre VOl' fi cauza un or suferinte de 0 a!';a

natura, di lie va pune in situatia fericita de a nu mairepeta acel act reprobabil !';i echilibrul tulburat se va re-stabili. ' "

Viatafizica ,nn e facuta pentru placeri,' ci pentru ex-

periente ce trebuie sa ne duca 1a perfectiune. Deci Naturane va pune in cale aIte experiente, din ce, in ce, maigre1e, pina cein sfir~it, ideea de durere dispare, spre a-Ilualocu1 forta din cOlwtiinta noastra, care ne pune in

stare de arespinge raul, de a ne schimba directia spre 0treapta maibunaa vietH noastre. Gratie acestor experi-

ente, spiritul ajunge sa cunoasca ~i sa inte1eaga tot maibine legea cauzei ~i a efectului !';i raportul constant intrecauza ~i erect. Experienta trebuie sa 0 cucerim prin pro-

priilenoastre forte, caci, nu exista!';coala mai buna caincercarile personale la care trebuie sa ne supunem. Du~rerea este binefacatoare, trebuie sa 0 binecuvintam.

4. REINCARNAREA 1;11 LEGEA KARMEI

, Teoria materialista, a ce10r care'I)U yad decit materia

!?l care ~H1.admit abstracttifdin cauza imperfeetiunii <ot- ~

ganelor senzitive" sustin ea viata nu este d~cit 0 dHatorie

60

-~""

I:

de la leagan la mormint, ca intelectul este rezultatulfunetiei creierului!1i .di .omul este eea mai superioarainteligenta -din univ~rs, care inteligenta clispare odata eu



moartea eorpului fizic, nesocotind ea, vehl<:ul.1Jl fizicJ¥l...~§.te.decit, un. eomplieat inm'E.1l!IJ..t, prin ear~ Eul, Seinteia!lliin,aj se manifeslaJllJl~ic, . '. .

.

Teoria teologiea, afirma, ca pentru fiecare Jiinta orne:neasea, Dumnezeu ereeaza un suflet nou, ea la na~tere eltreee clintr-o stare hwizibila, la 0 stare vizibiUi, ~i di dupaviata terestra, moare, trece in invizibilul de dineolo, deunde niciodata nu mai revine. Dogma teologica, erede easuferinta sau fericirea dupa moarte, sint eterne pentrusuflet, ea 0 eonsecinta a scurtei vieti clintre na~tere l1imoarte. .

Prill teoria reincarnarii se intelege, ca orice stifleteste 0 parte integranta din Dumnezeu ~i ca omul continein sine, in stare latenta, gernienele tuturor 'Puterilor Di-

vine, pe care trebuie sa Ie trezim il1 noi, ca' l1i'samintacare contine in ea radaeina, tulpina,.ramurile 'eu frunzele!ji fructele pomului. Prin mijloacele nenumaratelor exis:"tente suecesive ale 'Eului, traite intr:...un corp fizic de di-ferite grade de evolutie, puterile: sale. latente slnt trans-formate in' puteri dinamice; sufletul nu este pierclut,umanitatea evolueaza spre un tel divin,' care este ascenT

siunea ditre perfeetiune' !1i' reunirea cu Dumnezeu, Tatiilnostru Creator. . .

Cind zicem energie, zieem materie, l1i ele sint insepa~

rabile in lumea fizica, cad ellerg~a este ma~E'rie ,conden-:-sata, care radiaza l1i se elibereaza neeontenit. Daea llirp.ic

nu poate. fi cl1§trus, dici totul se transforma l1i n,4nj,e uu

~~eaEi.-QkUrilili£h!l IlU_P..~Cl.~.~_~e.~~xcepti~. MoJee'lL~ecopul~i 1l9strllJi~i~_ ~1}t r~1119ite l}~eQQtenikClitlel ,~c~...~1J~~et..~ ~n~.nimiQ !!.u._I}l_al'exi:tt~ din ~~e.a ee;..a (9~~: fja~aereierul estesuportul eon!jtiintei, al memoriei ~i al )nJe-leetuhH, ;atunci'aceste eapacitati ar trebui sa d,isp!lraeomplet, !jimemoria treeutull1i .s..ar ~terge eu totul 11).a~a

fel, ca un om nu ar mai putea sa-!ji reaminteasca nid uri

eveniment mai departe de ~apte ani. Teoria materialistanu poate sa-l1i expliee fenomenele parapsihologiee, desubeon!jtiinta l1i supereonl1tiinta.

61

..[""

Doctrina teologidi, afirma ca dintre rrtiliardele de suf-lete, care au fost creat!' ~i care all populat giobul terestrud~ la inceputul lumii, numai unele dintre ele vol" fi sal-



vate, iar restul sufletelor sint destinate la tortura eterna,

in infernul ve~nic. Doctrina,' care este in contradictie cuLegea Iubirii, cu Legea TATALUI, ai dirui copii sintem,~i la care trebuie sa ne intoareem, eu totii, pina la eelmai paeatos, ehiar ~i Satafia.

Drumul evolutiei Universului este 0 spirala, fieearespirala este un eiciu. fieeare eieht n impinge pe eelurmiHor.

o Unie dreapta este intinderea unui punet, ~i ea nu

qcupa dedt 0 singura dimensiune in spatiu. Materialistulineepe linia vietii de la na!1tere, !1i pentru a dimine logic,~rebuie sa 0 termine, eu ora mortii. Teologul ineepe linia

de la ereatie, odata eu na~terea; dupa moarte sufletulcontinua sa traiasea ~i destinul sau este neaparat deter-

minat dupa faptele implinite in timpul unui mic l1Ul':t;lar. de ani; sufletul nu mai poate reveni sa-!1i repare gre!1elile.Linia continua tot dreapta ~i comporta putina experienta,dar niei un progres al slIfletului dupa parasirea corpului.

Progresul natural 1111urmeaza 0' Unie dreapta, nieivre-o eale eireulara, cad aeeasta ar insemna 0 eterna

reincepere a experientelor intre eele doua dimensiuni dinspatiu. Toate luerurile sc mi!1ca in eielu progresiv ~i

pentru a profita eu totul de posibilitatea de dezvoltare eene ofera eele trei dimensim'1i ale natutii noastre, este ne-

v'oie ca viata in .evolutie sa urmeze eele treJ dimensiuniale spiralei, care mereu ina~nteaza ~i se ina}ta.

Inegalitatile vietii, pc care materiali!1tii !1i t eologii nuIe pot explica, trebuie sa fie explicate intr-un fel satis-facator prin cele doua legi ger'nene,. Reinearnarea ~iKarma, ~i punerea in aeord Cli conceptia. unui Dumnezeujust ~i iubitor al crea\iei Sale, a~a cum insu~i Domnulnostru Isus Christos m'-a invatat ~i ne invata in conti-nuare.

Aceste doua legi, ne ofera mijloeul de a ne emancipa,(Ie a ne tiri din mediul nostru putin dorit, ~i deei de a

. atinge un alt grad de dezvoltare. Toata fiinta noastra

(,)2

I

actuala nu este dedt rezultatul ac~hmj lor noastre, no.i

singuri ne af?ternem calea prln propriile noastre fapte f?ideci ceea 'ce sintem, ceea ce posed am, to ate calita~ileno.astre, nu sint decit pro.dusul pro.priilo.r noastre actiuni



ale trecutului ~i prin care ne pregatim f?i ne fo.rmamviito.rul. Vo.m putea desigur intr-:o. zi sa cucerim tat ceea

ce ne lipsef?te, ca faculHi~i fizice, mentale ~i mo.rale.Geniul nu este altceva, dedt rezultatul unei neo.bo.-

site munci, est~ ~§'f;'mnuLdistinct al unui suflet avansat,careprintr-o. labo.rio.asa f?iasid9a munca, intr-un lung f?ir

de ex~s!<::nje, s-a dezvo.ltat intr-o. o.arecarE' directie, depa-~jnd !'Istfel nivelul comun ~i no.rmal al raseL Geniul nearata cu anticipa~ie in parte, gradu~ de dezvo.ltare careva fi apanajul rasei viito.are.

Eul in timpul vie~ii terestre, a stabilit relatii cu dife-rite perso.ane. Aceste relatii, 'pU\.cute saunu, au adus

o.bligatii, care nu au putut fi lkhidate pc pamint, sau

Eul a co.mis fapte care au citras pedepse morale sau fizice,cum mo.artea nu lichideaza taate datariile, Eul se va re-incarna pentru ispa~ire, indeplinindu-f?i Karma sa sauLegea Co.nsecint~lar. Cind Eul a ajuns sa cucereasdi ex-perienta, stapinirea de sine~i s-a aehitat de datariilesale, nu mai are nevo.ie de a-se mai creincarna, eliberin-c\u-se de ro.ata mo.rtii f?ia ha~terii. _

Biblia luata sau explicata ad-literam, nu pare inte-leasa, Biblia este a carte ezo.terid'i, care nu se po.ate

explica clecit de initiatii in !?tiinta ezatericH.

Dupa scufundarea Atlantidei, supravietuitarii celei dea IV-a rase au inceput sa cultive vinul, a~a cum Bibliane arata ca prim cultivato.r pe No.e, care CI fast nucleul

formarii r(isei a V~a. Vinul s-a adaugat 1a alimentatiaomu1ui, care in trecut se hranea cu vegeta1e, 1apte, apaicarne, in diferitele epaci ale rasei a I-a, a II-a, ~i a Ill-a.Vinu1 a fast necesar pentru ratiunea efectului sau, asupraprincipiu1ui spiritual al o.mului, pentru ca nici a religiesa nu-l paatii . face sa uite natura sa spirituala, sa nu-lfaca sa creadii di el este un vierme al pamintului ~i ca

aceeaf?i farta care-l face sa mearga, il face S~l~i gindeasca.Vinul are' un ef.ect spiritual, fara a se abuza de e1. Vinul,ca factaI' de evalutie, in acea epaca, paralizC'Clza tempo.rar

63

II

spiritul omului, pentru ca sa cunoasca, sa cucereasca lu-mea fizica 11isa 0 apreciezela justa ei valoare. Omul uitapentru un moment patria sa spirituaH'i, alipindu-se de



aceasta forma a existen~ei materiale, In$elindu-se, uitlndc£imai sint !;iiaite lumi nevazutede el.

In urma acestor prepar~tive veni Christ pe Pamint.

Spiritele, prin legea evolu~iei, merg,.tQtdeauna ,in prQ-gre§,~ r~~ncilXn~t~~ nu.. se face' prin-r~trogradari, nici Inplante, l1id In animale. Omul se reincarneaza in ambelesexe ca sa experimenteze in" conditii' diferite, ca barbat$i ca femeie. '

Fiecar~_,E lLse na~te de doua ori in timpul traversarii

~LRrilltr_-J.!n semn al zodi!1cului. .Pamintul treceanual prin 12 zodiacuri. in cursul dirota diferitele schim-bari afecteaza pe om !;iiactivitatea'sa in diferite maniere.Aceste influente sint 1;iimaiinari la intervale de 2100 ani,dnd gra~ie mi1;icarii Soarelui se schimba epocile, realizind

transformari, revolu~ii spirituale.Scopul real al ,vie~ii nu este fericirea actuala, ci ex-

perien~a prin care avein posibilitatea dezvoltarii puterilorspirituaie latente 1;iide a Ie transforma in faculta~i, sprea fi decel mai mare serviciu In planul de evolutie al LuiDumnezeu. Dumnezeu evolueaza prin noi. Noi sintemcelulele marelui corp cosmic.allui DumnezeU. Noi spiri-tualizi'un materia pri n El, ca ea sa devina un vehicul incare sa poata functiona. Sintem de asemeni necesari Lui

Dumnezeu, pentru ca' Dumneieu este ,in noLTravaliul

nostru este prin urmare, de a dezvolta in cel mai inaltgrad calita~ile noastre spirituale !;ii facu1ta~ile noastt'e la-tente de a1;ianatura, ca sa poata coopera la acest mare plan.

Cele trei scopuri principale ale evolu~iei prin materie,sint: spirtualizarea naturii noastre, dezvoltarea voin~ei,dezvoltarea spiritului creatoI:. Dadi noi cooperam cu acestplan fericirea va fi 0 realitateconstanta.

Pentru a cuceri toatii aceastii dezvoltare este necesar

ca Eu] sa 'Se reincarneze de multe ori intr-un corp fizic.

Cind toate experien~e]e unei vieti oarecare,' au fost asimi-

late -spiritual .- in lUlhile superioare, spiritul simtenecesitatea de a cuceri n'outa~i. Aceasta dorinta il in-deamna irezistibil la reincarnare. -.

54

t.. - ....

Primul lucru ce-l ~ace Eul cind. este indruiuaf spre re-

incarnare este sa-!?i alea~a parintii.' Parintii care' ne sintdesemnati, de obicei,' siht aceia pe care noi~ i~ani 'servitin vietile precedente, dadi ei se tin de datoria de: a ne



aduce acela!?i servidu. Cirid Eul est"e.destul :de evoluat; neste prezehtata' 0 -vedere panoramka de mai multe vietivariate, privind pe diferiti parinti,,!?i i se permite saaleaga

unul. D.l!pa,.ce alegere~ a Jostfacut~, principaiele aspecteale vietii fHl).du-ideterminate, Eul '.nu mai. are- libertateade'11 Inai schimbariiinic. Totu~ ar.e deplina'libertate in' ceprive~te detaliile. Acestea pot fi indeplinite dintr-uh spi-rit de iubire, de ajutol', de toleranta sau' dintr-un spiritde rebeliune, de ura, fata de ~nturajut in care Eul a fostplasat. Astfel el i!?icreeazapentni el insu~i un' destinbun sau rau pentru 0 viata viitoare.'.

In procesul efectiv de'reinloarcere la reincarnare, dl~feritii atomi 'germeni atrag la ei de 1a inceput materii pen-

tru un' ,nou ansamblu de vehicule 'Caresint:. u'n 'intelect,un corp as t ra1; un. corp etE~ric~i un; corp fizk. Na~terea, inlumea fizica, are.'loc' 'in, rriomentUl- drid .fai-tele .planetaresin t :in armonie _QUdestinul inascut' de Eu' in vietile "-pr~-

ced.¥w:e. El nu se poate rena~te innici un~aU .tirhp,'pentt"ucll' fortele irierepte din "atomii .germEmi' l":ar impiedica.Dupa ria~tere, forte1e 'planetare~ care" zi cu zi influenteazaasupra vehiculelor Eului,.U' impirig intl'-o oal'eciare di~rectie, in armonie cu destinul precedent creat ~i devinasUel executorii automatici ai acestui destin. Cind un om

intrebuinteaza vointa sa pentru a lucra conform cu evo-lutia, el stapine~te ~i conduce fortele planetare.Legea cauzei ~i a efectului opereaza continuu. Din mo-

mentul na~terii forte lor care au fost puse in mi~care invietile precedente ~i care nu sint inca cheltuite incep salucreze asupra copilului ~i a vehiculelor sale. Toata lira~i afectiunile vechi revin la suprafata. Vechii inamici seprezinta, pentru ca Eul sa-~i poata implini destinul sau

cu ei ~i Sa-I transforme in amici; Amicii de alta data

ajuta Eul ~i lucreaza eu el pentru mutualul folos al am-

belor parti. Mergem lent dar irezistibil ~i progresivcatre amicitia universala. Omul invata legea consecintelor,

prin .care, fiecare fapta aduce raspunderea sa, ~i prin car~

11

I

\

r

5 - Metaphyslca 65

__.:re,'-,'-"

orice forta ce 0 pune in mi!?care, trebuie sa aibii un elect

cOl'espunz,ator.Dadi prin neglijenta sau egoism, cauzeazao pierdere- sau 0 suferinta altora, legea -consecintelor, lao data posterioara, ii va aduce conditii asemanatoare, !?iii



va deslu~i astfel injustitia faptelor sale. Daca nu se valua seama de lectie, natura ii va da experiEmte totdeauna

din ce, in ce mai riguroase, pina ce, in fine, capata efor-tul necesar !?i obtine in mod vel'itabil puterea de a secontrola. Daca faptele pe care Ie implinim sint construc-tive !?irespectuoase fata de dreptul altora, atunci in viataviitoare ne na!?tem in conditii care ne aduc succes !?ife-ricire. Dadi, din contra, cedam pasiunilor noastre, dacanoi ne aratam fara conside:ratie pentru altii, -sau sinternindolenti !?i neglijenti, vom fi, desigur, chemati sa re-na!?tem In conditii !'ji printre oamEmi-care, VOl'face dinvietile noastre insuccese !?iVOl'atrage multe nenorociri.Totu!ji, noi invatam priri aceste e!?ecuri, ceea ce este ne-cesar sa facem' ca sa ne reparam trecuttil din ratacirilevietH precedente. Atunci, cind noi ne voni seFvi de vointanoastra, pentru a ne rezolva problemele, vom parveni lasucces !ji legea consecin\;elor va lucra pentru noi, in locde a lucra contra noastra.

Daca am fost cu totul limitatt -prin-- trecut !?i incapa-bili de a. na!?te noi cauze, ne va fi imposibil de a dezvoltaputereanoastra creatoar:e originala-: sau liberul arbitru.

III. INI'fIEREA

f. ANTRENAMENTUL EZOTERIC



Printre primele exercitii pe care, aspirantul doritor d~a obtine cuno~tinta personal a, trebuie sa Ie practice, esteobservarea foarte atenta a detaliilor. Putem sa spun emdespre majoritatea oamenilor, ca ei' au ochi, dar nu vad.Aspirantul trebuie sa exerseze sa vada cu 0 extrema ama-

nuntime orice s-ar gasi in jurul lui, tara de care el va fiin conflict intre ceea ce a inregistrat con~th:mt creierul~i ceea ce. a inregistrat subcon~tient corpul vital, lucrucare va aduce 0 discordanta. In timp ce noi sintem pestrada, putem sa marim simtul nostru de observatie, ob-servind foarte atent toate casele, cu toate detaliile lor,

arhitectura, etc. Mai tirziu ne yom sili sa ne reamintimtoate aceste detalii, astfel, ne Yom mari considerabil pu-terea noastra de observatie. Puterea de concentrare ~i pu-terea gindului se dezvolta prin concentrarea gindurilornoastre asupra unui' obiect, fenomen sau 0 imagine, con-creta la inceput ~i dt mai abstractii pe parcurs. Trebuiesa ne straduim sa raminem la obiectul concentrarii noastre

:;;i sa nu permitem gindirii sa rataceasca.Gindirea pozitiva inseamna concentrare, ea i~i va atinge

mereu scopurile ~i prin ea yom savir~i "minunile" care ne

Val' conduce la reu~ita. Sa ne straduim pentru dezvoltareaconcentrarii in orice moment. . ..

Gindirea negativa inseamna sa lasaln gindirea sa rata-ceasca..Aceasta stare este deosebit de vatamatoare !?iducela distrugerea puterii gindirii. Gindirea negativa.este slaM~i in orice domeniu ar' fi, da rezultate nesatisfaditoare.Prin gindirea negativa, mentalul nostru cade pradaenti-tati!or inferioare ~i daca persista. aceasta stare, deveni'm

pose dati de ele :;;i incapabili de a ne mai apara.-Adesea aspirantul vi,i fi ingrijorat pentr)l intirzierea

progreselor sale. Iubirea perfecta alunga ingrijorarea:;;itemerea, astfel daca avem tendinte de ingrijorare, putemconsolida vehiculele noastre subtile, de,zvoltind, printr-un

5' 67

mijloc sau altul, sentimentul de iubire. Atita timp citavem sentimente de ingrijorare, de temere, sintem expu!?ia fi prada activitatilor raufacatoare a unor fiinte din pla-nurile invizibile care ar putea foarte mult sa ne vatame.Insa~i faptul ca resimtim temerea., dovede~te ea noi nu



sintem inca capabili de a ne apara de aceste entitati. Te-merea, prin urmare, este eel dintii inamic, pe care trebuiesa-l invinga studentul metafizic.

Unii cad in gre!?eala de a dezvolta vazul spiritual prinajutorul nareoticelor, a unoI' cristale sau prin metode derespiratie, care fara supravegherea unui maestru pot pro-voca tulburari grave. Aceste practici due la boli sau laobsesii, pentru ca ele sint de -un caracter negativ. ~le dez-volta vazul spiritual prin mijlocul vibratiilor al CarOl' cu-renti circula.in sens contrar acelor de ceasornic, pe cind,ar trebui sa circule in acela~i sens. Deaici pericolul dea da acces regiunii inferioare a lumii dorintei ca ~i enti-

tatilor depravate ce traiesc acolo. Metodele orientale derespiratie, fara supravegherea unui maestrtl, pot forta cor-pul fizic !?icorpul vital, rupind legatura dintre centre Ie ete-rice 9i sistemul nervos, provocind nebunia. In alte cazurise produce. 0 rupere intre eterul chimi~ 9i eterul vital, carecauzeaza slabirea progresiva. a respiratie igienica 9i pro-funda este salutara, recomandata.

Studentul metafizic trebuie sa se sileasca sa atingaechilibrul perfect, care este triplu: echilibrul emotional,

concentrarea mentaUi, puterea spirituala. .

. Cind am dobiridit. vederea planurilor stiperioare, cindsintem capabili de a parasi con!7tient corpul nostru fizic,nu inseamna di 9tim totul,. n-am ajuns dedt la inceputul

educatiei noastre spirituale. Trebuie sa ne ins"ti-uim acolo,a9a cum ne instruim 9i aid, lucrind eu rabdare~i cautindeu stiiruinta sa rezolvam problemele noii. noastre ambiante.Se cere pl'udenta in .alegerea anui instructor, sa riu mer-

gem dupa instructorii care. n~au dezvoltat dedt umll dincele trei grade ale viizului: ~piritual, !ii inca poate. imper-fect. Este absurd de a hepasionade vre-unul, pentru sin-

gura ratiune ca el este un dervoiant !?i-de a considera cao expresie indiscutabila a adevarului, tot ceea ce el vaspune. Oricecunoa9tere care vine din lumea hiperfizica,

68

- ~.'" ........

printr-un grad oarecare al vazului spiritual, trebuie sa fiesupus unei probe al bunului' nostru simt !,>ial logicii, !,>idaca ele nu 0 suport~, noi avem dreptul de a-I arunca,sau cu atit mai mult de a impinge mai departe investiga-tiile noastre, inainte de a-I accepta.



Noi trebuie zilnic sa ne examinam faptele noastre. Aiubi chiar pe vrajma!,>ii no!,>tri',inseamna a anticipa aici jospuriffcarea noastra, !,>ia realiza un progres mult mai ra-pid. Examinind faptele noastre bune sau rele, vom puteade-a dreptul sa trecem dupa moarte in primul eel', faraa mai avea nevoiede a trece prin ace a zona a purga-toriuluL " , '.

Pentru ,achizitia 'con!,>tiintei personale, Eul poseda uncorp fizic,' un corp al dorintelor !,>i., un corp al intelec-tului, corespunzatoare diferitelor planuri ale naturii. De-pinde de dezvoltarea !,>ide calitatea lor pentru a cuceriexperienta din fiecare existenta. Tot ce este raportat la

viata fizica nu ~ste .,dedt zi'idarnicie. Singuruf lucru ceputcm duce cu noi; !,>icare va avea valoare reala, va fibogatia de inima .!,>i spi~it. ' .

Antrenameritul ezoteric" se face prin constrl.li'rea unuivehicul interior, prin st.udiu, discernamint, concentrare,meditatie, contemplare !,>iadorare. Pentru a cl!,>tigaviat3.spirituala, trebuie sa urmarim un regim special ~i igienicde alimentatie ~i sa adormim in noi instinctele sexualitatii,sa nu mai trezim aceste instincte, lasind libera aceasta

forta, spre a avea puterea sa dezvolte cele ~apte centre

(chakre) prin care vom putea intelege ezoterismul vietiinoastre spirituale. . ,

Exercitiul de Retrospectie (examenul con!,>tiintei)' $epractica seara, a~ezindu-ne in pat, intr-o atitudine de re-paos desiivir~it, lasind mu!,>chii sa cada in voie. Apoi nevom examina faptele in mod invers, plecind de la faptele~avir~ite seara, mergind cu gindul spre faptele siivir~itedimineata, .examinindu-ne astfel con~tiinta, judecindu-nepe noi in~ine, adfca fiiclndu-ne singuri purgatoriul, ~i evi-tindu-l pe eel de' dupa moarte. Efectele VOl'fi imense. .

Exerciliiul retrospectiei de seara ajuta multEul, cuprivire ,1a aceastii fa:zaa existentei dupa moarte; practi-cind-o in fiecarese?ra, putem trai vi,ata noastr;:i inprimul

-

69

eel', tot a~a de bine ca viata purgatoriului, inca de pe pa-mint, ~i Eul va fi atunci libel' sa strabata regiunile supe-rioare dnd el va trece in lumea de dincolo. El va putea, deasemenea sa fadi progrese spirituale mult mai mari, pe



care nu le-ar putea face alta data; va putea de asemeneasa se reintoarca mai repede pe pamint, pentru a servi aici,

in planul evolutiei sale !ii a semenilor. Trebuie sa ince-pem sa examinam, in ordine inversa, faptele de peste zi,undenoi am ajutat pe altii. Trebuie sa ne fortam saresimtim bucuria ~i multumirea pe care ei au incercat-o~i astfel sa realizam calitatile spirituale ale bunelor noas-. tre actiuni. Acest procedeu este neaparat recomandat stu-dentului 'ezoteric, care dore~te sa faca mari progrese. Re-trospectia sau examenul de con~tiiIWi, are 0 valoare maimare ca toate celelalte metode, pentru ca face pe as pi,...rant sa avanseze pe cararea progresuhii. Seara, dupa ce

se a~eaza in pat, aspirantul trebuie sa stea intr-o atitudinede repaos, relaxindu-!ii, toti mu~chii. Apoi se trec in re-vista faptele zilei, in ordine inversa, ihcepind cu cele deseara, continuind Cll cele de dupa prinz' ~i terminind infine cu cele de dimineata. Te vei sili de a-ti .reprezentafie care fapt, fie care scena pe cit mai sincer posibil, cau-Und sa reproduci inaintea intelectului tau, tot ceea ce s-apetrecut, in scopul de a-ti judeca faptele tale, de a-ti dasocoteala, daca. vorbele tale aveau chiar sensul pe care

"oiai sa i4 dai, sau daca, din contra, ele puteau da locla 0 aWi interpretare; de a te asigura, in fine, dadi, vor-

bind altuia, - i s-a exagerat, sau mic~orat valoarea fapte-lor aratate. Vei examina in acela!ii timp atitudinea mo-

rala ce' 0 aveaiin prezenta fiecarei scene, judedndu-te.

Unele persoane gasesc. ca este .dificil sa l'amina de~-tepte, pina ce exercitiul s-a terminat,' se cere ltn efortdeosebit .de voin1a ~i muIta consecventa, care VOl' duce,in final, 1<1'eu!iitii. - - .

Efectele acestui examen de con~tiinta' sint imense !ii

depa~esc to ate a~teptarile. Mai' intH travaliul de a re-stabili armonia vehiculelol' este implinit in deplina con-

~tiinta ~i intl'-un timp mai scurt de cit ar putea-o facecorpul dorintei in timpul somnului, lasindu-i astfel, multmai' mult timp disponi bil in timpul noptii, pentru a lucra

70

"-

'\.

"'-,la exterior. Extragindzi, cu zi, esenta experientelor, care '----..constitui,e dezvoltarea sufletului $i incol'porind-o in spirit,noi traim in prezent intr-o atitudine de intelect in ar-monie cu liniile conducatoare, de un pl'ogres, rezervat de



acest exercitiu, ne ridicam, zi eu zi, din memoria noastra

subcon$tienta lucrurile indezirabile, intr-un a$a mod, in-cit gre~elile noastre sint $terse. Aura noasti'ii incepe sastraluceasdi de aurul spiritual extras din experientele zil-nice din' adincul sufletului nostru !?i yom atrage astfelprezenta Entitiitilor superioai'e. ' '

"Cel drept va vedea pe Dumnezeu" a zisChrist. '

Instructorul va deschide repede ochiino$tri din, mo-mentul ce noi yom fi pregatiti a intra in "Nava Invata-turii ", adica in lumea astrala, un de ne a$teapta primeleexperiente ale unei vieti con$tiente', in afar a de corpulfizic.

AI doilea exercitiu, Coneentrarea, trebuie sa ,fie prae-tieat dimineata, imediat dupa de~teptare. Aspirantul riutx:ebuie sa se scoale, caci el trebtiie sa se gaseasdi intr-oatitudine confortabila, .cu mU$chii relaxati, incepind aseconcentra, 'pentru a pastra contactul cu lumea astraUi.In timpul somnului curentii corpului dorintei sirit ener-gid, $i centrii sai sint ani mati de 0 mi$care rotativa deo enorma viteza. Dar indata ce corpul reintra in inve-li$ul fizic, curentii $i centrii Sal sint aproape opriti deo-data de materia densa $i de curentii nervo$i ai corpuluivital care transmit, in cele doua' sensuri lnesajele cere-brale. Scopul exerdtiului de dimineata este de a readuce

corpul fi~ic la acei.a~i grad de .inertie $i de insensibilitateca in, timpul somrtului, in timp ce spiritul este perfectde$tept, vioi $i con~tiEmt. existind atund conditii favora-bile, ca centriide senzatiE~ (chakre) ai'corpului astral,sa-$i ~nceapa mi$carea rotativa.. .

Cinc;1 concentrarea asupra unui 1)Lmct, ne absoarbe,COI'pul nu mai simle nimic absolut in jurul sau din lumea

fizica $i in fata sa se VOl' desfa.$ura efectele con$tiinteiastra Ie, apoi intelectuale. Subiectul concentrarii trebuiesa fie deasupl'a lucrurilor ce cad~in perimetrul simturilorfizice' $i dincolo de timp fli spatiu. Printr-o asemenea prac-

71

tica, vom cuceri intelegerea interioara de la inceputulUniversulul, dep8~ind tot ceea ce cartHe cele mai savantene-ar ptitea oferi in viata. Aspirantul 5e va purifica f?iastfel prin aura sa luminoasa va atrage un Instructor de



la care va primi ,sprijinul necesar. Din aceste experientetrebuie sa extragem prin meditatie 0 cunoaf?tere completa

a legilor cosmice pe care ins8. nu Ie povestim nimanui, 50-cotindu-le ca lucr~uri pre a sfinte, dar aplicindu-Ie.in ser-viciul umanitatii. - " ,

Concentrind gindurile noastre catre un centru, asupraunui punct, vom mad puterea lor, dup'il acela~i principiu,in care forta razelor luminoase. este marita prin concen-trareasa asupra unui punet ce trece prin Iocarul unei Ien-tile. Depart,ind din intelectul nostni toate celelalte subiecte,puterea noastri'i mentali'i este' intrebuintata in total pentrua atingescopul sau a rezolva problema. asupra careia neconcentram. In acest caz, putem Ii absorbiti in subiectul

nostru" pina a .nil maj auzi nici lovitura. de tun trasa de a-supra capului: nostru. 11nii oa111eni pot fi atit- de adincitiin lecturalmei cadi; caeLuWl totul in jtirul lor. Aspi'-rantul, care.c~rceteaza .lumIna spirituala, trebuie sacu-cer~asca f~cultatea de a .'se absorbi in ideea care formeazaobiectul, -concentrarii gindurilor sale, pina la punctul deainchide cu. totul con~tiinta sa fata de lumea simturilor~i: de a fixa . toata atentia; saasupra lumii spirituale. Cineinte1ege's-0 fa.cii, va vede'apadea 'spirituala a' unui object,sau .0. idee ililminati'i de lumina spi'i'ituaHi. ~i va obtine

astfel de la!li:itura interioara cuno~t~nte, la. care oroul niCinu .viseaza... . " ,

- - 'tind. se"va atinge."acest, grad de abstrac\ie, centrele desenzi:ltie al~ 'corpului~stral, .\roreincepe sa se roteasdi ininterlorulcoqJtilui' fizic $i.if?i.vor ,face astfel, putin, citeputin, un'loc. Cu timpul, .'acest fenomen se va. accehtuadin ce, in"ce mai mult, iIi a$a:fe1 ca. va trebui un efortdin ce, in ce mai mic,. spr~' aprovoca aceast.a .rotatie.Subiectul ales pentru. concerifiare.' epreferabil sa fie dio--cola de timp _~i spath.l, deasupra'li.icruri1.Qr ordinare ca-zute'. sub simturi, de 'exemplu: primele cinci versete dinEvanghelia -.sfintului loan. Meditihdu.,.le iii fiecare din'li-ne~ta, fraza q.l fl'~~.a,' aspirantul va c'tl,cefi cu timpul 0

72

miraculoasa patrundere interioara, de lainceputul Uni-versului !?i din planul Crea~iei, care intrece tot ceea cecartile cele mai savante ar putea sa ne inve~e.

Un oarecare timp la inceput, cind aspirantul va reu!?isa men~ina fara intrerupere, timp de dnd minute, ideea



asupra careia i!?i concentreaza gindurile, el va incerca_ sa

o paraseasca repede lasind in locul pi un gal. Cine nuginde!?te absolut la nimic, dar a~teapta ca sa vada ce sepetrece in acest vid mintal, va ajunge la un moment dat,cind in acest spa~iu go~, ii VOl' apare viziunile !?i scenelelumii astrale. Aura sa va incepe sa straluceasca !?i vaatrage aten~ia unui Instructor care va insardna pe dnevasa-i dea ajutorul necesar, pentru ca sa poata implini inprogresul sau, un nou pas. Chiar dad't luni !?i ani se pe-tree fara rezulta~e vizibile, ii~i asigurati ca nici un efortnu va 1i fost incercat in zadar; Marii Instructori Ie vad!?i Ie apreeiaza..Ei doresc sa aiba ajutorul vostru, .atit cit~i voi in~iva ptite~l fi dornici de a Ie da acest ajutor. Inacela!?i timp, pot fi ra~iuni, pentru care ei nu gasesc opor-tun ca noi sa .1ucram pentru tunanitate in aceasta exis-tenta .sau la un moment dat. CiteodaH'l aceste piedicidispar, !?i atund sintem admi!?i sa contemplam LuminaSfinta a -Ap.evarului. .

o 'veche legenda mistica zice, di atunci cind cautio comoara, aceasta trebuie sa 0 faci noaptea !?i in Hicereadinca. Pronun~ind. 0 vorba, mai inainte ca acea comoarasa fie.adusa la luinina !?i in sigurG!-nta, 0 vei face sa dispara

pentru totdeauna. DacEi noi flec~rim ~i povestim !?ialtoraexperien~ele noastre personaI"e triHtein timpul orei noastrede concentrare, Ie pierdem. Din aceste experien~e noi' tre-buie sa extragem prin meditatie, 0 cuno$tinta completaa legilor cosmice. Noi nu trebuie sa Ie povestim, cad elenu sln1' dedt inveli!?ul ce ascunde cuno!?tiin~a. Legile des-coperite, gratie Tor, au 0 valoare pentru to~i, cad ele ex-Plica' faptele vie~ii,!?i ne invata maniera de a trage fo-loase din unele coridi~ii, sau de a Ie evita pe altele. Legea,ea insa~i, poate deci sa fie libel' divulgata pentru binefa-cerea omeni'rii, urmind aprecierea aceluia care.a des-coperit-o. Atund, experientele care au dus la descoperi-rea acestei legi, VOl' apare in adevarata lor lumina, adica,

73

-. _.- . -- -. , ' --

ea fiind numai de un interes treditor, fara sa merite maimuIt dedt aeeasta eonc1uzie. Prin urmare, aspirantul tre-buie sa considere tot eeea ee se petreee in timpul eon-centrarii gindirii sale, ca un lucru sfint, ~i trebuie sa-l



pastreze strict pentru el. 1n fine, evita~i saconsidera~iaeeste exercitii ca 0 munca plictisitoare, pretuitile la inaIta

lor valoare; ele sint marile noastre privilegii. Numai astfelapreciindu-Ie, Ie yom da deplina dreptate ~i yom recoltabinefacerile care decurg din ele. '

2. AL ~ASELEA SIM'f

I.

1n creier se gasesc doua mici organe: corpul pituitar~i gland a pineaUi. $tiin~a medicala, actuala, nu ne poate

oieri suficiente explicatii despre aceste glande, ca de aIt-fel nici despre- celelalte glande mai cunoscut~ ale corpu-lui uman. Ea afirm[l despre glanda pineala ca fiind un ,

organ atrofiat ~i totl1~i, nici glandapineala ~i nici 'corpulpituitaI' nu sint pe cale de atrofiere, ci dimpotriva, elereprezinta arhetipul viitoarelor ol'gane de perceptie sen-zorialiL Acest, fapt nedumere~te pe savanti, dici naturanu conserva nimic inutil. Corpul, pituitar ~i glanda pinealaapar~in unei aIte dase de organe, care in epoca actua18,nu sint pe cale de a degenera, dar sint intr..:o stare' deinactivitate la majoritatea oamenilor. 1n orice corp, noi

gasim organe care se atrofiaza sau 'se dezvolta; primelesint, ca sa zi'cem asHel, limitele care marcheazadrumulprin care omenirea a trecut, ,spre' a atinge starea actualade dezvoltare; cele din urma 'fac sa'se prevada liniiledeameliorare ~i dezvoltare vlitoare. De exemplu, mu~chiicu 'ajutorulc~rora animalele mi~di urecbile .lor, sint tota~a de prezente ~i la- om, dar sint pe cale de a se atrofia,putini oameni H pot utiliza. lnima apartine clasei de 01'-gane care indica dezvoltarea viitoare,ea este pe cale dea deveni un mu~chi 'volun t ar.

Prin corpul pituitaI' ~i gianda pineala, care' in prezentla om sint in inactivitate, putem privi in interiorul nas-tru, in lumile noastre interioal'e. Cind evolu~ia Ie va dez-

74

volta, omul va vedea 1umea sa interioara ca in perioadaatlanteana. Dezvoltarea acestor organe, ii da posibilitateainitiatului de a ajuta pe oricine din jurul sau, dar initiatu1trebuie sa pastreze dezinteresu1 pentru propriapersoana,caci el va fi in serviciul umanitatii ~i nici de cum a1 sau.



tena!1terea aces tor organe se face prin regim alimental',

economia fortelor sexuale, spre a se indrepta aceste fortespre functii mal nobile !?i idealiste, prin concentrare, me-ditatie !?icontemplare. .

Clervoianta. se datoreaza acestor organe, care, la une1epersoane, sint unite printr-o punte de legatura energetica!?i s1nt In stare de activitate. Tn epocile len1uriana !?i at- -Ilanteana, cu multin urma epoqii noastre arlene, omullintra in contact cu lumea spatiala, prin intermediul acestor rorgane. Ele vor servi din nou la realizarea acestui contact,1a comuniunea directa cu Cerul, care va constitui totodata

!?i viitoarea "religie" a planetei noastre, cind nu yom maiavea nevoie de intermedi'ari, de preoti, intre noi !?iDum-nezeu.

Drumulcuno$tintei, este d'rumul prin care ne dezvol-tam vederea no astra $i puterile spirituale din noi. Sevorbe$te adesea de vederea spirituala ca de a1 !?aseleasimt. Umanitatea hi general, nu poseda dedt cinci sim-turi', dar noi toti avem, in stare latenta, al !?aselea shut,iar unii pionieri n au dezvoltat. A fost untimp cind nOlnu posedam dedt patru simturi in stare activa, erau unii

oameni, desigtJr, care pretindeau cj. este imposibil sa cu-cereasca un a1 cincilea simt, $i ea acei iluminati care 'vor"'beau de un al cincilea simt, erau' in -eroare. ~storia esteo eterna repetitie.: Azi', toate rasele umane au cinci .slm':'turi, d"ar unit spun,. ca .exista $i al $ase1ea. Ace!?tia s1ntadesea considerati de majoritate ca fiind in eroare. Cindace!1ti indivizl avansati vorbesc de regate, de vizi'Uni.!1ide puteri pe care cele cinci simturi ale noastre nu niqle .

releveaza, mereu se gase!?te .cineva, care sa zica, ca.'acesteas1nt .efectele imaginatiei lor. . -

Prima proba a "dezvoltarii celui de-'al !?aselea simt e~teaccesibilitatea noastra 1a vibratiile planurilor superioareplanului fizic. Cind noi devenim sensiblli la aceste vibra-til, chiar dad). al !?aselea simt al nostru nu este inca in

75

plina dezvoltare, noi realizam existenta acestor planurisuperioare, ~i simtim de asemenea adevarul care se ga-se~te in filosofiile ce Ie descrie, Acestei c1ase apartin ma-joritatea studentHor filosofiei ezoterice. Singurul fapt, caeisint studenti ai acestei filosofii ~i ca sint capabili de a



j'

I

pricepe adevarul pe care-lgasesc in ea, probeaza ca ei au

devenit mai mult sau mai putin sensibili vibratiilor su-perfizice, . .

Al ~aselea simt sau vederea spirituala prin care ob,,-tinem cunoa~terea person.ala a planurilor superioare estetriplu. Primul .grad este vazul eteric, gratie caruia perce-pem' lumea 'eterica, cu entitatile care'se gasesc acolo (spi-rite elememt'ale' ale naturii). PrIn vazul eteric, avem ca-pacitatea de a vedea prin obiectele din planul fizic ~i saobservam stare a lor. Aceasta se aplidi la toate substan~tele in afara sticlei.

Al doilea grad al vazului spiritual este c1ervoianta

lumii dorintei sau lumea astrala. Gratie acestui vaz, per-cepem lumea dorintei ~i 'corpul dorintei al entitatilor caretraiesc acolo. in c1ervoianta obiectut pare intin8 pin a lanoi, de un a$a fel, ca dintr-o singura privire noi n vedemde-a intregul. .' . . . .

Clarauditia este 0 alta metoda de a intra in contactcu lumea dorintei. Ea ne permite sa auzim vocile spiri-tuale ale acelora care traiesc acolo.

Al treilea grad al vederii spiri tuale este acela prin. care percepem realitc:itilo spirituale in lumea gindirii (pla-

nul mental). Aid, sintem in contact eu arhetipurile a totce exista.. Aceste arhetipuri, fiind entitati vii, ne vorbesc$i lie comunica invatamintele privitoare la ei.

.Este greu de a dasa intr-o ordine logica cuno$tinteleprimite prin aceasta metoda, pentru .canoi' Ie percepemca un tot unital' $i nu ca parti separate ca in cazul senza-tiilor dili planul fizic.

Vederea spirituala poate fip()zitiva sau negativa. Forma

pozitiVa este aceea care dezvoWi pe'studentul unei $colioculte pozitive. Ea se dezvoltade$teptrnd activitatea glan-

dei pineale $ia corpului pituitar, conseryind forta sexualacreatoare ~i indreptlnd ,1ceastfi energie' in sus, Prin mij-locul lInor exercitii, f:lcute in timp convenabil, corpul

76

pituitaI' este ptis In vibratie, .asHe!, ca face sa deviezeenergia ascendenta a fOl:tei sexuale, 0 face satreaca priricorpul pituitaI' !?1glarida" pineala, umplind astfel golul din-tre acestea doua. Be obtine astfel V8.zul spiritual pozitivcare este sub controlul vointei. .. La gnostici, marea parte R curentului fortei sexuale se



rididi spre creier, trecind prin coloana vertebrala !?i1a-

rinx, apoi cob6ara prin' inima. Gnosticul dezvolta multmai mult parte a intelectuala a naturii sale.

La mistici, marea parte a curentului se ridi"ca prininima !?i larinx, inainte de a atinge creieruL Misticul dez-volta mai muIt inima sau partea devotional~ a naturii sale,qecit iritelectul. Unul !?i a1tul ridica forma pozitiva adez-voltarii spirituale., '. '.

Forma negativa a dezvoitc1rii,este aceea a spiritismuluimediumilor, .practicaf prin mijlocul plexului solar!?i almarelui simpatic, in loc de creier !?i al sistemului cere-

bro-spinal. Vazul spiritualpe care~l dezvo1tamediumul,nu este sub controlul sau 9i nu depindc de loc de vointa S3;iata dar un vaz de prea putina valoare. Pe linga aceasta,l1tl-l conserva. in vietile superioare, in timp ce veritabilulocultist saumistic retine vazul spiritual pe care I-a primitmai inainte.. . '. , . " " .'

Gnosticul (ocultistul) !?i misticul trebuie,' fiecare 'cptiinptil sa ajunga la gradul dezvoltarii celuilalt, adica sen-timentul (inima) 9i intelectul trebuic, in cele din urma,

sa fie deopotriva dezvoltate..Forma negativa, mediumistjca',

este 0 stare ope care o' traverseaza de obicei aspirantul incalea 'dezvoItarii. va.zulili -spiritual pozitiv. Nu trebuie, cutoate acesteaj sacauti sa dezv6lti aceasta stare 9i riu este

de loc fiecesar sa ti'eci prin aceasta conditie.Numai 0 viata pusa in serviciul umanitatii permite

dezvoltareafara primejdie a vazului spiritual!?i a pute-

rilor o.culte. Daca noi d~zvoltani aceste puteri in aIt scopdedt de a -coopera lavastul plan de evolutie, "sintem in

pericol. Daca mobilul dezvoltarii estc dorinta egoista,' de

a ne servi de ac"este capacit-ati !?i.puteri pentru propriile

noastre inten~se !?iavansarea noastra personala, damaccesin aura noastra' a entitatilor inferioare, care ne VOl' servitemporal' acbrdindu-ne puterea pe care 0 dorim, dar va

77

trebui, sa Ie servim la rindul nostru. Ele ne vor cere sane achitam integral de datoria noastra; ~i foarte adeseaaspirantul aehitindu-se, este antrenat intr-o profunda de-gradare. ,

Acela care trage vanitate din dezvoltarea spirituala,atrage in aura .sa elementalii care aduc caderea sa. Biblia,



,

i

t

.1

t.,

din punet de vedere 1?tiin~ifie, are perfecta dreptate dnd

ne recomanda sa ne pazim de a fi orgolio1?i. Aceasta stareeste deosebit de periculoasa aspirantului' la via~a spiri-tuala. Pe aceasta cale, vehiculele aspirantului se fac sensi-bile prin puritatea vietH ce 0 dute !?i prin exerci~iile eeIe urmeaza. Trebuie, prin urmare, sa se evite senzuali'-tatea mai mult ca orice, sub toate formele sale, caci ea 11face sa recada mult mai repede dedt 0 persoani'i ordinara.

Majoritatea,oamenilor eonsuma cea mai mare parte dinenergia creatoare pentru satisfacerea sim~urilor 1?iplace-rilor sexuale.

Cind aspirantul la 0 via~a superioara, prin voin~a 1?i

prin controlul simturilor, incepe reprimarea, din ee, ince, mai mult, a aeestor excese, dnd ineepe sa nutreasdiginduri 1?isentimente nobile, spirituale, un clervoiant ex-perimentat poate sa vada cum energia sexuali'i neutilizata.incepe sa se ridice. Cre1?te in volum, strabate inima 1?ilarinxul, sau coloana vertebral a 1?ilarinxul, sau pe amin-

doua. Apoi aceasta energie trece prin corpul pituitar !?i

glanda pineaUi 1?ise indreapta spre centrul de la radadnanasului, care -este sediul cel mai inalt al spiritului.

Ace1?ti curen~i energetici, nu iau in general, unul din

aceste doua drumuri indicate mai sus, eu excluderea c()m-pleti'i ,a eeluilalt, dar volumul principal al energiei sexualetrece de obicei prin unui din aceste dU, dupa constitu~iamistica san gnostidi a aspirantului. La acela calle cautailuminal'ea prin mijloace pur intelectuale, curentul treeemai cu seama prin colaana vertebrala 1?i0 parte mai mid.

prin inima. La mistici, a CarOl' intui~ie esfe superioara cu-noa1?terii, curen~ii se rididi traversind inima. Chiar dadila inceput curen~ii circu.la in mai mare masura pe unadin aceste dii, pe parcurs, ambele cai trebuiesc deschise

prin combinarea cunoa~terii cu sentimenful, cu iubirea.Calea cunoa~terii, fara calea sentimentului, a iubirii duce

78

. _. - - - .. .. -. . - r.

pe aspirant la 0 dezvoltare anormala $i periculoasa princre!1terea egoismului, astfel studentul gnostic trebuie sadezvolte sentimentul de iubire, de supunere, de umilinta!1irabdare, pe. cind studentul mistic trebuie sa studiezeAdevarul, fiecare avind lipsuri ce se cer eliminate, spre ase obtine 0 dezvoltare cu totul armonioasa. Nu acelea sint



adevaratele calitati cu care ne na!1fem, ci cele pe care-Ie

dobindim prin vointa, prin dibdare, prin munca spirituluiasupra vehiculelor inferioare. .

Chiar daca acest curent energetic, ar atinge proportiilecascadei Niagara !1iar dura pin a in ziua judecatH din urma,va fi prin el insu!1i inutil, caci el nu este numai un acom-paniament necesar, ci 0 conditie ceruti"'l, in prealabil, pen-tru orice lucru con!1ti~nt in lumile interioare; adica tre-buie sa fie dezvoltata intr-o oarecare masura, - inainteca adevarata educatie ezoterica sa poaUi s1'!inceapa. Aspi-rantul trebuie sa dudi un timp oarecare 0 viata -.morala,

consacrata gindurilor spirituale, inainte de a avea posibi-litatea de a incepe educatici care Ii va da cunoa!1terea per-sonala a regatelor hiperfizice !1i care ii va permite sa de-vina, 1"nadevaratul sens, un ajutor al umanitatii. Dupa cecandidatul a trait asUel, destul timp pentrua stabili cu-rentul energi'ei spirituale $1. care sa-l gaseasca demn dea primi 0 educatie ezoterica, i se v6i1d& tinele exercitii cuscopul de a pune in vibratie corpul pitultar. Intr-adevar,

aceste vibratii ale .corpului pituitaI' VOl' izbi linia de fortacea mal' apropiata !1i 0 va face sa devieze u!1or. La rindullor, aceste vibratii lucreaza asupra liniei de forta cele maiapropiate !1iprocedeul urmeaza asUel, pina ce forta vibra:"tiilor va fi epuizata. Procedeul- este asemanator cu feno-menul de rezonantii al corzilor de pian de aceea!1ifrec-venta, care intra in vibratie doar la ciupirea uneia din-tre ele.

Cind marirea vibratiilor corpului pituitar VOl' face sadevieze liniile de forta, spre gland a pineaUi, I'ezultatuleste obtinut: a punte a fost aruncatrl peste spatiul care

separa cele doua organe. Aceasta este puntea care duce

lumea fi'zica in lumea dorintei, !1i asigura omului clervo-ianta. El i!1i permite sa intoardi privirile sale in directiacare-i convine ~i vede deodata interiorul ~i exteriorul

79

1.'-

obiectelor fizice. Spatiul ~i materia all Incetat de a existapentru el, nu jntilne~te ,nici un obstacol in calea investi-gatiilor sale. Nu este Inca un ciervoiant experimentat, dareste un -c1ervoiant voluntar. Facultatea ceo poseda di-fera 111Ultde aceea a unui medium care este totdeauna un

voiant lucid involuntar ~i -care nu poate _s~ vada de cit



rI

r

ce i se ofera. Dar, persoana care a realizat aceasta puntepoate oricind sa intre in contact cu lumile interioare, poatestabili sau intrerupe legatura, dupa vointa sa.Putin, citeputin, observatorul invata sa controleze vibratiile corpu-lui pituitar, de a!?a fel, ca el poate sa intre in contact euregiunea lumilor superioare pe care dore!?te sa Ie viziteze.Facultatea este cu totul sub controlul vointei sale. Nu este

de loc nevoie sa intre in transa, sau sa folosea~ca narco-tice penb'u ridicarea con!?tiintei sale in lumea dorintei.Este de ajuns numai sa \rada, !?ivede. _ '

Neofitul trebuie sa invete: sa vada iri-lumea dorintei,

sau mai mult, e-l trebuie sa'lnvete, sa'- inteleaga, ceea cevede. In lumea fizka obiectele sint dense~ soUde, !?i nu-!?ischimba forma din cauza unei privii-i. In-ltimea dorintei,totul se transforma neprevi'iziit, emotiile -!?iseritimentelenoastre se amestedi cu fluidul terestrian al acestei lumi.

-Aici este 0 sursacontinuii de eroripentru clervoiantul ne-gativ !?i involuntar !?i chiar pentru neofitulcare strabatein aceasta lume sub conducerea ui'lui instructor; dar edu-catia pe care 0 prime!?te, il aduce la punctl!l unde, impo-triva tuturor schimbarilor formei, el po ate vedea:- Viatacare Ie cauzeaza,!?i curioaf?te astfel, ca_ea este ciudateniatuturor acestor transforrhari enigmatiGe. '

Este necesar sa stabilim 0 altadistinctie' ~ care esteuna din cele mai importante;Puterea Care ingaciuie cuivasa perceapa obiectele unei anumite lumi, nu este identicacu aceea care per mite sa strabatem aeeasta lume $i de afunctiona in ea.- Clervoiantul voluntar, de!?i a primit citevainstructiuni, care-l fac sa discearna adevarul de fals, else gase!?te fata ae lumea dodntei, in aceea1?i situatie, ca~i un -prizonier dupa barele -temnitei in fata lumii exte-rioare; el vede dar nu poate sa opereze in aceasta'lume.

Tot a!?a educatia ezoterica riu face decit sa deschida ve-derea interioara a aspirantului; la momentul oportun,

80

--It""-__h -

invatind noi exercitH care Ii permit sa formeze un nouvehicul prin mijlocul caruia sa poaU1 functiona in lumileinterioare intr-un mod perfect con~tient.

3. ENERGIA SEXUALA



Maniacul sexual este _0proba a exactitatH celor afir-mate de oculti'1ti, care ~tiu, di 0 parte a fortei sexualeconstruie'1te creierul '1i ca 0 astfel de persoanadevineidioata ~i incapabila de a gindi, pentru di ea epuizeaza ~iexteriorizeaza, nu numai partea negativa ~i pozitiva afortei sexuale, dupa cum aceasta persoanii este 0 femeiesau un biirbat, care va trebui sa fie utilizata normal prinintermediul organelor sexuale de procreare, dar mai mult,~i partea de fortii care va trebui sa serveasca pentru a'

dezvolta creierul ~ia-l face capabil sii produca gindirea,- de aid slabirea mentalii.

Pe de alta parte, 0 persoanii care are 0 pornire natu-rala pentru luerurile spirituale, este putin inclinata de Iiintrebuinta forta sexualii in scopul reproducerii ~i tot ceeace ea nu va intrebuinta inac~st seop, poate fi transmutatin forta spirituala. lata pentru ce ihitiatul, care a atinsun oarecare grad de dezvoltare, jura celibatul. Nu este unjuramint u'10r de tinut ~i acela care dore'1te sa favorizezeprogresul spiritual, nu trebuie sa 1a cu u'1urinta un ase-

menea juramint. Multi oameni eare nu sinf incii hotiiritipentru viata superioara, se consacra in ignoranta lor, la...o viata de aseetism. Ei slnt tot a'1a de periculo~i pentrusocietate, ea ~i maniacul sexual imbecil.

In etapa actuala deevolutie a planetei noastre, functiasexuala trebuie sa serveasca la crearea de corpuri carepermit spiritului coborirea in materie pentru a cuceri ex'-periente no1.

Sfintul Spirit este energia creatoare a naturii, energiasexuala este energia Sfintului Spirit reflectat in om. Reaua

intrebuintare sau abuzul acestei puteri, este deci pckatulcare riu poate fi iertat ~i care trebuie sa ni-l ispa'1ini pri'n-tr-o mic'1orare a eficacitatii vehiculelor, ca sa cl'1tigam

6 - Metaphyslca 81

I",

sanatatea fortei cl'eatoare. Aspirantii la 0 viata superi-oara, care sint animati de 0 al"zatoC1re dorintii de a traio viata nobila ~i spirituala, considera adesea 0 oro arefunctia sexuala, din cauza atitor mizerii recoltate de ome-nire, pe urma abuzului ce I-a facut. Ei se departeaza cudezgust de la acest act ce-l considera impur, fara sa se

\

I



ItI

. ~

I

I

1

II

I

gindeasca, ca de fapt prin viata lor pura ~i spirituala, pringindurile inalte pe care Ie emit, prin alimentatie sana-toasa, au vehicule bine dezvoltate ~i sanatoase pentru aoferi corpuri fizice entitatilor care VOl' sa se incarnezecu 0 misiune deosebita. Un numar mare de entitati eVO-luate sint incapabile de a se reincarna la epoca actuala,numai pentru ca ele nu gasesc parinti, care sa fie a~a decurati ca sa Ie poata ofed vehiculele fizice necesare.

Functia sexuala are 0 importanta deosebita in reglareafenomenelor geologice, meteorologice, etc., ale planetei

. noastre. Excesele scxuale ale omenirii, consuma energia

solara ~i cauzeaza petele solare, cad numai de 10. Soarese imprumuta aceasta energie de catre corpul fizic infunctia sa vitala. Este un privilegiu. deosebit pentru Eulcar~ face uz de functia sexualanumai in scop de a asiguracorpuri pure ~i saniltoase entitiitilor care VOl' sa se in-carneze. Pe de altii parte, nu este un mai rau blestem,dedt pentru cel ,care abuzeaza,' did el este in acest cazsursa suferintelor cele mai teribile pe .care carnea Ie poateindura.

Omul, prin actiunc, prin gindire ~i prin vorbire, in-

fluenteaza, benefic sau malefic prin calitateafaptelor,

gindurilor sau cuvintelor, mediul.fizic !}imetafizic 0.1pla-netei pe care vietuie~te. Prill indeplinirea sau neglijareadatoriilor noastre, noi favorizam sau .batjocorim viata, nunumai a eel or care sc gasesc in jurt11 nostru! ci al tuturorloeuitorilor pamintului, in.carnati sau spatiali. Acela care

nu ~i-a indeplinit datoria fata. de. Jamili.e sau umanitate,

nu are dreptul sa caute viata superioara. A pune, prinegoism, toate obstaeolele de-o parte ~i a traL numai sprea grabi progresul nostru spiritual, este tot a~a de neiertat,ea ~i a trai in ignoranta Iata de viata spirituala. Acest omeste mai pierdut dedt. eel ee nu tn1ie!}te 0 viataspiritualadar i~i indepline~te datoriile in viata ;ordinara, se consacra

82..~#.

- - -

pentru bunul trai' al familiei sale, al celor ce depind deel !iii se ,straduie!iite sa-i serveasca cu devotament !iiifide-litate. Dar, cu timpul, se va na!iite !iiiin el simtul datoriei!iii al sacrificiului, la inceput, la nivelul familiei sale, apoial prietenilor, .al natiunii, pina ce va ajunge la con~tiintacosmica. '.



Omul care fuge de datoria ce 0 are in aceasta viata,

spre aimbrati!iia viata spirituala, va fi desigur sUit sa ur-meze din nou drumul datoriei de care el s-a indepartat,fara ca sa-i fie cu putinta sa scape de aceasta, pina celectia va Ii inteleasa.

Unele triburi din. India i!iii impart viata intr-un modideal, asUe!: omul i$i petrece primii ctouazeci de ani aivietii in' dezvoltarea educatiei sale, de la douazeci, lapatruzeci de ani, el se consacra datoriei de a-~i' face ~iridica 0 familie, ~i de a-~i intrebuinta 8nii urmatori pen-tru dezvoltarea sa spirituaHi,. ferit de orice grija materiaHi

care ar putea sa oboseasca, sau sa distruga spiritul sau.In prima.perioada, paripW se ingrijesc de nevoile copiilor;in a doua, omul, nu 'numai ca se ingrije~te de nevoilepropriei 'sale fam ilii , .dar are grija ~i de parintii sai; inultima perioada' a vietii dnd se consacra spiritului, revinecopiilor sai datoria de a-I intretine. Aceasta metoda estefoarte satisfacatoare intr-o lume in care omul, de la lea-gan pina la mormint, are aspiratii spirituale de 0 a~a in-timsitate, di neglijeaza intr-u totul prosperitatea mate-riala, .acumularea de avere. in cazul, in care, va avea pro-

bleme de ordin material , copii se VOl' grabi sa-i vina inajutol', !iitiind ca acela~i lucru se va intImpla ~i cu ei maitlrziu ~i' ca astfel, dupa indeplinirea datoriilor, catre familie~i tara, se VOl' putea consacra cu totul vietii superioare. In

lumea occidentala, unde, pre a mic e numarul celol' ce allaspiraW spirituale, marea majoritate a oamenilor, ur-meaza 0 linie de dezvoltare materiala, iar ~ansele imple-.mentarii acestui model oriental de viata sint minime. Ideal

ar fi, gasirea unui drum de mijloc; a unui pendul. intremodelul oriental ~i eel occidental.

Aspiratiile spidtuale nu se fac sirntite. niciodata inaintede timpul lor ~i ele vin insotite de conditii particulare deviatii in care putem s.a decidem pentru 0 cale sau alta.

G' 83

- .I.

... - -. -. -.I:

.'.

Daca sarcina unei familii impiedica consacrarea desavir~!?ita care este dorita, aspirantul va trebui sa-!?i cons acretoata energia sa dezvoltarii spirituale, fara neglijarea da-toriilor sale' catre familie. insa!?i achitarea sarcinilor fa-miliare pot constitui 0 cale de dezvoltare spirituala, prinperfectarea vointei, a rabdarii !?i a sentimentului de sacri-



ficiu pentru semen.o persoana care dore!?te celibatul !?i care deja este le-gata prin casatorie, nu trebui~ sa uite obligatiile pe care 0astfel de situatie 0 cere. Ii va fi greu sa practice abti-nerea in asemenea imprejurari !?i de a incerca sa se sus-traga de la implinitea naturala a datoriei sale~ Totu!?i, de!?iconstituie 0 datorie !?iexercitiul functiei sexuale, aspirantiila 0 viata superioara sint constrin!?i la 0 regula de con-duita, diferita de aceea, care se prevede, pentru un bar-bat, sau 0 femei'e a lumii ordinare.. .

In general, 1egea !?iobiceiurile actuale, ale acestei pla-

nete, consfintesc casatoria cu 0 libertate nelimitata in sa-tisfacerea dorintelor sexuale. Din privinta Legilor Cere!?ti,functia sexuala nu trebuie niciodata sa fie utilizatii pentru

satisfacerea simtului, ci in, singurul scop al procrearii. Prinurmare, un aspirant la viatasuperioara, va fi indreptatitsa se refuze partenerului sau de mariaj, in afara de scopulproerearii !?i atunci numai cind perechea este in foartebuna sanatate fizica, morala !?i mentala, did' in caz con-

trar, din unire poate rezulta un corp slab, sau degenerat.Orice indi'vid este stapinul eorpului sau, el este respon:-

sabil inaintea legii cbnsecintelor (karma) de orice intre-

buintare improprie, rezultind din .cedarea acestui corp,unei alte fiinte, prin slabidune de vointa. Nimic nu stag-neaza mar mult evolutia dedt lipsade vointi:i. Vointa tre-buie sa faca din studentul spiritual un adevarat om, prill

care sa poatii exprima Divinitatea din el. .

Privindcele ce s-au spus pina aici !?i considerind

subiectul din punet de vedere ocult, este in acela!?i timp 0

datorie !?i un privilegiu, care trebuie sa fie exercitat curecuno!?tiintii, pentru orice persoana sanatoasa la corp !?i

la spirit !?i dupa cit Ii permit mijloacele sale, de a oferi

vehi'cule fizice entitatilor care Val' sa se incarneze. Aspi-rantii vietii superioare se gasesc intr-o obligatie cu totul

84

\

I

\III

a:

partieulara din aeest punet de vedere, pentru ea prinmarea puritate a vietii lor, prin purifiearea vehieulelor lor,ei pot pune la dispozitia entitatilor de un ordinsuperioreorpuri eonvenabile, oferind aeestora ocazia de a se re-incarna !?ide a exercita influenta lor binefacatoare asupraprogresului omenirii !?i a evolutiei epocii corespunzatoare.



Daea se intrebuinteaza forta sexuilhl in scopul aratatmai sus, actul sexual ar avea loc de putine ori, in timpulunei vieti, astfel ca, intreaga energie creatoare (sexuala)va putea fi utilizata pentru dezvoltarea spirituala. Abuzulconsumarii acestei energii, pentru satisfaeerea placerii, dana!?tere multoI' boH trupe~ti !?i suflete~ti ~i este eauzamajora a durerilor $i suferintelor !?i a stagnarii spiritualea omenirii.

De asemenea, nu este necesar pentru nimeni sa para-seasca viata spi1'ituala, din cauza imposibiliUitii de a 1'a-mine celibatar. Un strict celibat nu este obligatoriu in ea-

zul unei initieri mai putin ptofunde. J u1'amintul celiba-tului absolut nu se ,aplica dedt mari~or initieri, ~i chiar~i atunci', se poate face uz de energia sexuala, ea un actunic'de feeundare, ca un act de sacrificiu !?inu de placere,in seopul procurarii de corp fizie unui mare misiona1' divino

In incheie1'e, t1'ebuie facuta precizarea, !?i subliniata,ca este de preferat 0 easatori'e armonioasa, eu legaturi defidelitate intre soti, cu 0 v~ata sexuala 11l0derata, cu copiieducati in spiritul binelui, fr~mosului ~i adevarului, dedt,o viata de falsa abstinenta, in care, sa suferim de dorinta

arzatoare, de curiozitatea sexuala ~i sa ne gindim mereu~i cu i'ntensitate'la satisfacerea simtu1'ilo1'. Christ a spus,ca gindurile' impure atirna tot a!?a de g1'eu ~i sint la felde rele ca ~i faptele, ca ~i acthinile impure, pentru ea

gindurile pot fi repetate'la infinit, pe cind actiunile au ~oarecare limita. Aici trebuie ami'ntita ~i gravitatea dife-ritelor practici de masturbare ~i efectul lor de ruina1'etrupeasca ~i sufleteasca,mai ales in rindul tinerilor.Aspirantul la viata superioara nupoate reu~i in -efor-

turile sale, dedt in 'masura in care poate subjuga natura

sa inferioa~a, ferindu-se. de a cadea dintr-o extrema in a1ta.

t"

85

L--~---

r

Pentru a ajunge la gradul actual al dezvoWil'ii sale,o.menirea a trecut prin mai multe epoci: civilizatii cares':'au succedat, care au inflorit pe continente, din care azinu mai exista decit putine urme. Au trait rase ce austabilit stapinirea lor, au dat na!?tere civilizatiilor !?i audisparut, dupa 0 oarecare perioada de decadenta, cedind



locul altoI' rase. Toate aceste schimbari au fost aproapetodeauna insotite de mad perturbari geologice ~areschimba dte-odata cu totul fata pamintului.

Timpurile pe care omenirea Ie stnlbate azi, sint tim-puri de tranzitie. 0 noua epoca incepe pentru lume. Inmarea spirala de dezvoltare SP.deschide 0 noua curba, carese va manifesta printr-un nou cicIu de cultura. Ceva ,nouvine pe lUme. Din centrul cosmic -al vietii, iese un nouval care p6arta in sine principiile noH vieti, poarta in eatransformarea intregii planete, a noastra !?imai ales a tariinoastre.

Pamintul, intra intr-o noua'regiune - .regiunea uneinaturi virgil1e - care Ii va infuza un nou impuls de viatapentru dezvoltarea sa, Omenirea" trebuie mat intH detoate sa lichideze cu ceea ce a imbatrinit, sa se ~ransforme!?i sa intre in acest nou mediu. Acest proces lichidator,acest foe purificator, prin care cu totii yom trece, sa nu-l

interpretam ca dogmaticii, car~ au tradus incorect uneleidei' din Biblie, !?i anume, ca lumea va arde prin foe. Estevorba de un foe nu lu propriu ci la figurat, prin care fie-

care va arde in felul sau !?i la nevoie chiar !?i de foe pro-

priu, daca starea lui a~a cere.Acest val de foc este deja activ in lume, transform a

totul pe pamint, schimba fondul, desavir!?ind ordinea in-

treaga a vietii omului. El cauta, inainte de' toate, satransforme Eul Con!?tient al individului, prin a face satreaca in ,centrul vietH sale de la con!?tiinta personala, la

cOI1!?tiinta cosmica, de la particular 1a colectiv.Acest val lucreaza cu 0 puteI'E:~de nerezistat, nimeni

nu-l poate opri. El distruge toate formele vechi, forme incare viata .s-a manifestat pina acum. Toti cei care val'

reu!?i sif se puna in armonie cu vi1?ratiile sale, VOl'fi smul!?ide ritmul sau !?iVOl' intra in noile !?i bogatele conditii dedez\'oltare. Ei se VOl'pregiiti sa intre in.noua cultura, cul-

86

\

,

I

,

I.-

- -- r-

tura iubirii, a direi expresie sociaVl va fi fraternitatea

intre oameni, unirea popoarelor in numele principiuluiiubirii.

Sub puternica influenta a Varsatorilor de Lumina, carelucreaza in lume ~i care fae sa se nasca primele avinturispre Innoire, omenirea se simte straniu tulburata, ~i cauta,



\I

II

\

calea pe care va putea sa gaseasdi pacea ~i salvarea. Luindiluzia drept realitate, ea se intoarce la fostele forme inve-chite. care apartin trecutului mort, ~i nu prezentu~ui plinde viata. Esentialul este de a sesiza acum innoirea ~ischimbarea care se produce in lumc.

Epoca de Lumina, de Inalta Spiritualitate, nu ne poateprimi a~a cum sintem. Pentru a corespunde aeesteia, tre-buie sa devenim alti oameni, eu aIte dimensiuni morale,intelectuale, spirituale, care sa ne apl'opie de TATAL 1?inu sa ne indeparteze. Omul s-a obi$l1uit sa se ereadii, de

sine autodiriguitor, de~i au fost civilizatii terestre cu multevoluate de a noastra, care nimie ilL! intreprindeau faraaprobarea TATALUI Cerese. Aeeea civili'zatie ne a~tepta~i pe no1. Adica, etapa in care sa luam legatura eu Divfni-tatea ea sa nu mai fim nil?te oi ratacite ale pamintului.-

Daca sufletul nostru nu devine 0 comoara, ~i ceca maide pret. nimie nu avem ~i saraei eU adevarat. sintem,chiar daca detinem toate comorile pamintulu1. Ferice deeei ce cauta Adevarul,eacj de a~a maniera va luera in ei,incit vor fi eei mai bogati. .

Cu totii sintem ni~te cqmori, ni~te forte inca neexplo-rate. Fiecare trebuie sa-l scoata la lumina pe Creatorulsau. Atunci va triumfa Lumina pe pamin1. Nu exisUimoarte, dedt 0 perpetuii transform are ~i nu exista nicirai, nici iad, dedt Lumina ~i intuneric ~i Dumnezeu TATALe in noi, in inhna noastra. Sintem fiinte izvorite din Dum-nezeu TATAL, ~i la El trebuie sa ne intoareem. Nu tre-buie sa murim ~i sa fim inmormintati pentru aeest lueru.La TATAL trebuie sa ajungem aeum, aici pe pamint, iar,la treeerea dineolo de bariera 'aeestei vieti, .intr-o Luminasa vietui'm cu El.

I

-..,.

oIiII''''''

Documents

Adam Ramon a