ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

Cuprins

1)Tipuri2)Etiologia accidentului vascular ischemic3) Factori de risc influentabili/neinfluentabili4)Simptomatologia accidentului vascular ischemic5)Examinari paraclinice6)Medicatie7)Prognostic8)Tratament recuperator

Accidentul vascular ischemic se produce atunci cand un vas de sange este blocat fie de un cheag

dezvoltat la nivelul unei arterece iriga creierul,fie de un cheag ce poate sa migreze din orice regiune a corpului.

Accidentul vascular hemoragic se produce atunci cand un vas de sange se rupe,sangele se

acumuleaza si realizeaza compresia tesutului cerebral din jur.

Etiologie ateroscleroza este principala cauza a stenozarii si obstructiei

vaselor cerebrale embolia vasculara artrite traumatisme directe ale vaselor cervicale compresiuni ale vaselor tulburari de coagulare ale sangelui aritmiile cardiace prolapsul de valva mitrala infarctul miocardic unele interventii chirurgicale: pot determina formarea unui cheag de

sange, care poate migra si provoca un accident vascular cerebral.

Factori de risc neinfluentabili

vârsta sexul ereditatea rasa, etnia

Factori de risc influentabili

hipertensiunea arteriala alterarile lipidelor plasmatice diabetul zaharat fumatul consumul de alcool/droguri contraceptivele orale reprezintă un risc doar în cazul preparatelor cu

conţinut estrogenic ridicat. stilul de viaţă influenţează frecvenţa AVC prin numeroase aspecte:

sedentarismul, dieta, obezitatea, stresul. hemopatii/coagulopatii: anemiile, trombocitopatiile, alterările

cascadei coagulării sunt adeseori cauza unor AVC. boli inflamatorii/infecţioase

Simptomatologie

starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului

tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii

confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii

Examinari paraclinice

examinările neuroimagistice: CT şi MRI– CT este obligatorie în urgenţă. Poate face diagnosticul pozitiv şi

diferenţial cu : AVC hemoragice, tumori, encefalite, boli inflamatorii cerebrale.

analizele de laborator:– urmăresc factorii de risc (nivelul colesterolului, trigliceridelor,

glicemiei, factorii inflamaţiei),– factorii coagulării, adezivitatea plachetară– echilbrul hidroelectrolitic, acidobazic, metabolic al organismului– De la caz la caz se urmăresc elemente speciale: reacţii

imunologice, evidenţierea unor deficite metabolice, elemente toxice, etc

Examinarea vaselor cerebrale prin ultrasonografie Doppler extra şiintracraniană.

Medicatie:

anticoagulante antiagregante tratamentul factorilor de risc: diabet, hiperlipemie tratament hemoreologic: pentoxifilin tratament neuroprotector: Cerebrolysine, extracte de Ginko

Biloba,Oxybral, Piracetam corectarea tulburarilor metabolice echilibrare hemodinamica tratamentul complicaţiilor acute: crize epileptice, infectii,

tromboflebite, tulburari de deglutitie, tulburari sfincteriene, tulburari psihice

Obiective: diminuarea zonei de infarct recuperarea deficitelor neurologice realizarea unei profilaxii secundare.

Prognostic

Cei cu hemoragie mor cel mai frecvent.Supravietuiesc 5 ani 60% din femei, 52% din barbati,iar 10 ani supravietuiesc doar 35% din pacienti.

Recuperarea functionala este dependenta de locul si extensia leziunii.

Capacitatea de plasticitate a SNC si de reorganizare ii permite sa redistribuie functiile,de aceea kinetoterapia, TO,au un rol foarte important in recuperarea hemiplegicilor.

Recuperarea neurologica rapida se obtine in primele 6 luni,dupa care procesul este foarte lent sau putin probabil.

Tratament recuperator

Începe imediat ce pacientul a iesit din starea de comă. În caz de : AVC ischemic se începe în primele 3-4 zile de la debut AVC hemoragic după 10-14 zile (de obicei după puncţia lombară de control, dacă LCR-ul

este clar se poate începe mobilizarea) până atunci tratamentul cuprinde realizarea posturărilor specifice.

Programul kinetic va cuprinde:

• Posturări

Cele trei posturări de bază în ordinea importanţei lor terapeutice sunt:

decubit lateral pe partea homolaterală decubit lateral pe partea heterolaterală decubit dorsal Repoziţionarea pacientului se va realiza din 2 în 2

ore pentru a preveni escarele.

• Mobilizările pasive

Foarte importante în prevenirea contracturilor si redorilor articulare.

Se vor începe cât mai repede, în general la 2-3 zile după AVC; iniţial exerciţii pasive la toate segmentele hemicorpului afectat minimum de 2-3 ori pe zi, apoi se va trece la exerciţii pentru trunchi si membrele contralaterale.

• Ridicarea în aşezat la marginea patului : este un obiectiv important, având un efect

stimulant asupra SNC : scade depresia încurajează comunicarea se previne atrofia musculară, tromboflebita si embolia

pulmonară. Miscarea are loc în două trepte: rostogolirea în decubit lateral pe partea sănătoasă ridicarea la marginea patului

• Ridicarea din asezat în ortostatism si invers :

În ortostatism mulţi pacienţi au tendinţa de a seînclina lateral, de a cădea pe spate sau de a-şi trece

greutatea pe MI neafectat. Ei trebuie să înveţe săcâstige controlul asupra pelvisului, MI şi trunchiului.

Poziţia de ortostatism cu greutatea pe ambele MI cuun aliniament corect al corpului poate duce la scăderea

spasticităţii în MI afectat.

• Antrenarea mersului

Mersul ca mijloc de locomoţie umană are două faze esenţiale:

faza de sprijin faza de balans. La bolnavul hemiplegic ambele faze sunt perturbate. Antrenarea mersului la bolnavul hemiplegic începe

întotdeauna cu faza de sprijin. După ce pacientul a câstigat un control al încărcării greutăţii pe piciorul afectat se poate trece la antrenarea mersului.

Programul kinetic va cuprinde:

• exercitii pentru antrenarea extensiei soldului afectat

• antrenarea controlului genunchiului în faza de sprijin

• antrenarea deplasării laterale a pelvisului• antrenarea flexiei genunchiului la debutul fazei de

balans• antrenarea extensiei genunchiului si dorsiflexiei

piciorului la contactul călcâiului cu solul• antrenarea mersului propriu-zis pe teren plat,

urcat-coborât scări.

Reeducarea membrului superior.

Principii: antrenarea mâinii nu trebuie lăsată la urmă,

după ce există o anumită recuperare la nivelul umărului :

– nu e nevoie să ai un control al umărului înainte de a avea controlul mâinii

– nu e obligatoriu ca recuperarea MS să înceapă de la proximal la distal;

Dacă s-a obţinut o miscare izolată musculară, ea trebuie imediat folosită într-o activitate funcţională;

Ghidajul manual al KT e necesar când nu există suficientă activitate musculară;

Pacientul nu trebuie să practice activităţi ce nu au semnificaţie funcţională;

Nu trebuie să se insiste pe miscări pasive; Trebuie introduse cât mai repede activităţi ce implică

ambele MS; Dacă în primele trei luni nu apare nici o activitate spontană,

MS fiind cu spasticitate crescută, prognosticul de recuperare neuro-motorie este rezervat.

Programul kinetic va cuprinde exerciţii pentru:

antrenarea controlului motor al umărului, antrenarea controlului motor al cotului, antrenarea extensiei pumnului, antrenarea

supinaţiei, antrenarea opozabilităţii policelui, antrenarea manipulării unor obiecte. Se va insista în folosirea ambelor mâini în toate

activităţile sau mai bine zis se vor realiza în principal activităţi bilaterale (conform metodei Bobath).