A r h i t e c t u r a s p a ț i i l o r p e n t r ... - UAUIM TEZA Niculae Ioana.pdfdiversificării hotelurilor din prezent) creează conexiuni foarte importante. Arhitectura de bună

Teză de doctorat

A r h i t e c t u r a s p a ț i i l o r p e n t r u t u r i s m

– o nouă provocare conceptuală –

Doctorand arh. Pintilie (Niculae) Ioana Iulia

Coordonator științific : Prof. Dr. Arh. Daniela Rădulescu Andronic

Bucuresti 2021

A r h i t e c t u r a s p a ț i i l o r p e n t r u t u r i s m - o nouă provocare conceptuală

C U P R I N S

ARGUMENT 5

PLAN DE IDEI 10

1. INTRODUCERE 15 1.1. Tema studiului 17 1.2. Obiective 17 1.3. Metode de cercetare 18 1.4. Definirea termenilor 20

2. ISTORIA CA RESURSĂ 25

2.1. Analiza fenomenelor generative 27

2.2. Modele de inspirație istorică 35

2.2.1. Caravanseraiul 36 2.2.2. Hanurile 39 2.2.3. Funduq-ul inspirat de Riad 44 2.2.4. Grand hotel 46

3. PROIECTAREA INTEGRATĂ 51

3.1. Structura programului 53

3.2. Compoziția planimetrică 57

3.2.1. Sistem dublu tract 59 3.2.1.1. Dispunere formala ca bara dreapta 60 3.2.1.2. Dispunere in forma de bara franta “L” 63 3.2.1.3. Forma complexă 66 3.2.1.4. Forma simetrică clasică 68

3.2.2. Sistem simplu tract 72 3.2.2.1. Dipunere formală ca orientare spre un punct de interes 72 3.2.2.2. Forma neregulată, peisajeră 74 3.2.2.3. Concept/model inovativ in limbaj contemporan 76

3.2.3. Compozitie cu atrium 81 3.2.3.1. Dispunere simplu tract într-o formă geometrică închisă 81 3.2.3.2. Dispunerea atriumului pe toată înalțimea clădirii 83 3.2.3.3. Concept/model inovativ in limbaj contemporan 85

Arhitectura spațiilor pentru turism – o nouă provocare conceptuală

DRD. PINTILIE (NICULAE) IOANA IULIA 1

3.2.4. Planimetria hotelurlor foarte înalte 90 3.2.4.1. Dispunere formală cu nodurile de circulație centrale hotel IBIS din Sibiu

P+14 91 3.2.4.2. Hotel Intercontinental Bucuresti P+24, (1967) 95 3.2.4.3. Particularitați legate de libertatea sculpturală a volumului înalt 98 3.2.4.4. Concept/model inovativ in limbaj contemporan 100

3.3. Ambianța interiorului 104 3.3.1. Ambianța hotelurlor de tip “chalet” pentru schi 104 3.3.2. Design-ul interor al hotelurilor de litoral 107 3.3.3. Rigoarea ambientală a hotelurilor urbane 110

4. TIPOLOGIE SEMNIFICATIVĂ 113 4.1.Tipologii specifice sistemului de proprietate 115

4.1.1. Hotel independent 115 4.1.2. Hotelul de lanț 116 4.1.3. Boutique hotelul 118 4.1.4. Hoteluri de lanț global 122

4.2. Impactul strategiei de piața si de business 124 4.2.1. Locuințe de serviciu 124 4.2.2. Hotel pentru ședere îndelungată – CO-LIVING 125 4.2.3. Aparthotel 126 4.2.4. Suite Hotel 127 4.2.5. Bed and Breakfast 129 4.2.6. Hotelul de aeroport / tranzit 133

4.3. Impactul culturii si divertismentului 136 4.3.1. Casino hotel 136 4.3.2. Centru de conferințe 138

4.4. Amplasamentul creator de arhitectură - constrângeri și libertăți 140 4.4.1. Amplasamentul urban 140 4.4.2. Concept pentru zona montană 142 4.4.3. Tipuri de amplasare pentru zona de litoral 144

4.5. Tipologii balneare 146 4.5.1. Resort hotel 146 4.5.2. Sanatoriul 149

5. IMPLICAȚIILE LEGISLAȚIEI ASUPRA DEZVOLTĂRII SPAȚIILOR PENTRU TURISM 153

5.1. Generalități 155 5.2. Aspecte ale legislației europene 156 5.3. Legislația din Romania in context european 157 5.4. Influența aspectelor de confort, capacități și dotări specifice 160

5.4.1. World class service sau de lux 161 5.4.2. Mid-Range Service 161 5.4.3. Budget / Limited Service 161 5.4.4. Pensiuni 162

5.5. Consecintele respectarii normativelor de siguranta la incendiu pentru cladiri foarte inalte din Romania 162

Arhitectura spațiilor pentru turism – o nouă provocare conceptuală DRD. PINTILIE (NICULAE) IOANA IULIA

2

6. DIRECȚII DE EVOLUȚIE A SPAȚIILOR PENTRU TURISM - ASPECTE GENERATIVE - 167

6.1.Influența noilor tehnologii 169 6.2.Promovare principiilor de sustenabilitate și impactul asupra mediului 177 6.3.Orizontul creativ 185

6.3.1. Surse de inspirație pentru concepte și inovații recente 186 6.3.2. Influența artelor performative 188

6.4.Influența organismelor internaționale și a mediului de afaceri 191 6.5. Influența solicitărilor publicului - dezvoltarea arhitecturii participative 193

7. CONCLUZII / PROPUNERI - Strategii de proiectare în Era Digitală 197

7.1. Schimbarea paradigmei de creație arhitecturală 199 7.1.1. Proiectare digitală 200 7.1.2. Planificare digitală 209 7.1.3. Tehnologii contactless (fără atingere) 210

7.2. Sustenabilitate prin integrare funcțională 211 7.3. Multifuncționalitate – dezvoltarea modelelor hobride 215 7.4. Metamorfoza formelo de arhitectură 218 7.5. Conexiuni Urbanism – Arhitectură 223 7.6. Considerații finale _____________________________________________ 234

8. BIBLIOGRAFIE Cărți 235

Publicații, periodice și online 237

Articole și resurse WEB 238

Legislație 239

Sursa imaginilor 240


3

Rezumat

Turismul practicat în ultimii ani s-a dezvoltat într-un mod foarte diversificat, iar arhitectura

spațiilor sale specifice trebuie să mențină ritmul și chiar să anticipeze tendințele și direcțiile de

evoluție ale acestuia.

Lucrarea de față nu este o simplă prezentare istorică și tipologică a spațiilor turistice; ea își

propune, pe baza studiului unor modele tradiționale, să evidențieze atât potențialul structurilor

de hotel și adaptabilitatea lor, cât și evoluția acestora din diferite perspective asupra

programului de arhitectură. De asemenea, teza prezintă și o viziune asupra conceptului hotelier

în viitor.

Diversificarea elementelor de bază ale construcțiilor din acest domeniu a fost posibilă prin

interpretarea elementelor rezultate din analiza comparată și experimentală prin care se poate

creiona un sistem conceptual nou. În plus, posibilitațile nelimitate oferite de proiectarea digitală

în design au deschis noi direcții în folosirea structurilor deja existente și deopotrivă în

eficientizarea utilizării resurselor regenerabile, la un nivel relevant din punct de vedere

economic.

Această provocare conceptuală este posibilă în era digitală, ca urmare a implementării și chiar

a generalizării utilizării noilor tehnologii. Dacă proiectarea ar trebui să fie vizionară pentru a

corespunde orizontului de așteptare al publicului și al beneficiarilor în special pentru clădirile

noi, o asemenea abordare poate produce rezultate extrem de interesante și în cazul adaptării la

noile cerințe a unor construcții hoteliere deja consacrate.

Lucrările de referință din literatura de specialitate din România au fost relativ puține în ultimii

ani, dar evoluția programului de arhitectură hotelieră în aceeași unitate de timp a avut o

dinamică excepțională, datorată pe de o parte apetitului turistic în mare creștere și pe de altă

parte apariției companiilor aviatice low-cost, fenomen care a permis accesul publicului larg

spre destinații mai îndepărtate geografic.

Arhitectura modernă în general (conectată cu ultima tehnologie, dar în același timp

sustenabilă), trebuie privită ca valoare culturală deosebită îndreptată către inovare și excelență.

Spațiile destinate turismului reprezintă o provocare pentru a promova o estetică nouă și o

metodă prin care turiștii sa-și dorească o experiență inedită, într-un spațiu modern.


4

Turismul este un domeniu dinamic și foarte sensibil la factori diverși precum schimbările

preferințelor turiștilor, nivelul de calitate a serviciilor și modalitațile prin care toate aceste

variabile sunt transpuse în arhitectură. De asemenea, în cazul hotelurilor deja existente,

principiile conceptuale noi produc o reacție la nivelul arhitecturii, care are rolul fie de a

metamorfoza o serie de spații și de a le adapta noilor nevoi, fie de a crea spații noi prin extinderi.

Hotelul modern este o adevarată „uzină” și funcționalitatea unui astfel de ansamblu este

esențială. Au fost create accese și fluxuri diferite pentru clienți și personal, cu sensuri contrare

în sistem „pieptene”. Camerele de cazare trebuie să conțină cel puțin mobilierul considerat

strict necesar de către clientela vizată, iar băile trebuie să fie echipate și utilate conform

standardelor hotelului, fără a se face risipă de spațiu sau surplus de obiecte.

Hotelurile de astăzi nu mai au rigiditatea formală caracteristică celor din trecut, bazându-se pe

design surprinzător sau chiar țintind spectaculozitatea, prin scheme configurative ingenioase,

iar funcțiunile clasice, deși nu s-au schimbat esențial, au evoluat în direcția personalizării, a

identității ambientale.

Arhitectura spațiilor pentru turism trebuie sa evidențieze valorile actuale ale societatii:

libertate, conectivitate, simplitate, unicitate. De aceea ea tebuie să reflecte tendințele artistice

ale epocii și să înglobeze tehnologia modernă în încercarea de a propune o experiența unică,

deosebită și surprinzătoare, dar în același timp integrată mediului înconjurator sau contextului

urban specific, urmând principiile sustenabilitații (promovată și pentru clienți).

Studiul arhitecturii contemporane a spațiilor destinate turismului, prin prisma abordării

tipologice (pornind de la modelele istorice și dezvoltînd demersul până la libertatea și explozia

diversificării hotelurilor din prezent) creează conexiuni foarte importante. Arhitectura de bună

calitate are meritul de a influența pozitiv viața oamenilor, de a le accelera nivelul de

conștientizare a valorii artistice sau de a forma și educa respectul pentru resursele naturale.

Conceptele noi precum: flexibilitate, accesibilitate, integrare, conectivism influenteaza

arhitectura pe care o trăim în egală masură cu cea pe care noi arhitecții încercăm și uneori

reușim să o creăm în proiectele noastre.


5

Interacțiunea dintre acești factori și principiile de bază de la care începem să gândim un proiect,

trecând bineînțeles prin toate etapele de evoluție conceptuală va produce cu siguranță un pas

înainte pentru comunitate și deopotrivă va reprezenta o sursă de inspirație pentru viitor.

Aspecte stilistice

Din perspectivă stilistică noile construcții pentru turism adoptă de obicei un design inovativ,

iar cele care au fost revitalizate și modernizate prezintă de cele mai multe ori un aspect clasic

– modern astfel încât limbajul artistic oferit să fie controlat. Din punct de vedere cromatic și al

texturilor aproape toate aceste construcții își propun să creeze o atmosferă placută pentru

categoria “țintă” de clienți ai respectivului hotel, excepția notabilă fiind spațiile de cazare

obținute prin reconversie funcțională din foste spații industriale sau chiar penitenciare, unde

impactul istorico-cultural primează asupra valorilor estetice.

Spațiile comune, lobby-urile în special reprezintă cartea de vizită a hotelului și de aceea trebuie

să aibă un impact puternic asupra clientului, să impresioneze. Design-ul deosebit al acestor

spații este întotdeauna realizat de profesioniști ai acestei specialitați, care au abilitatea de a crea

o atmosferă cu impactul dorit de management pentru a-și impresiona clienții.

Camerele de cazare tind să devină foarte tehnologizate, elementele de mobilier sunt îndelung

studiate pentru a crea un sentiment similar celui de “acasă”, cu acces la facilitați și servicii

similare celor dintr-o locuință modernă. Astăzi posibilitațile de alegere fiind atât de mari,

clienții pot restrânge paleta hotelurile vizate pentru rezervare în funcție de specificitatea

serviciilor oferite, raportul calitate-preț și nu în ultimul rând de comentariile pro și contra ale

altor turiști care sunt postate pe platformele online specifice.

Argumentul principal pentru studiul structurilor de cazare contemporane separat de evoluția

spațiilor cu funcțiune similară de-a lungul timpului este faptul că în ultimele două decenii

tendințele din domeniu au căpătat un aspect centrifug, nemaiexistând standarde de referință

foarte clare nici măcar în cadrul structurilor care vizează categorii similare de clienți.

Dacă în perioada modernă se putea vorbi despre hoteluri-fanion care practic defineau un anumit

standard, evoluțiile contemporane tind spre o diversificare nemaiîntâlnită a acestui tip de

structuri, care face ca punctele forte ale unor hoteluri de top să fie aproape incomparabile.


6

Impactul noilor media

Odată cu dezvoltarea rețelelor de socializare și a site-urilor web care permit postarea de

comentarii în timp real, de multe ori suprapus cu cazarea turiștilor în respectivele hoteluri, a

apărut bineînțeles reacția imediată a managementului și evident o nouă poziție în organigrama

hotelului.

Platformele pe care aceste comentarii și observații sunt postate de către clienți au devenit o

sursă reală de informații pentru viitorii posibili turiști și de multe ori sunt decisive în alegerea

unui anumit hotel în detrimentul altuia.

Un alt aspect al impactului noilor media este implicarea tehnologiei informației din ce in ce

mai detaliat în satisfacerea unor preferințe individuale pentru fiecare client în parte. Pot fi astfel

satisfăcute solicitări specifice care merg de la temperatura preferată în cameră, gradul de

umiditate, orientare față de punctele cardinale până la nutriție sau băuturi.

Sisteme și tehnologii de control al consumului de energie

În ultimul timp creșterea eficienței energetice a clădirilor este dorită nu doar de autorități și de

organizațiile pentru protecția mediului, ci și de proprietarii și managerii hotelurilor mari din

toată lumea.

Este preferabil ca această eficientizare să se producă cu costuri de instalare cât mai mici.

Dispozitivele de control și senzorii care comunică parametrii de confort trebuie pe de o parte

să fie compatibili cu sistemul BIM adoptat și pe de altă parte să fie capabili să ofere o ambianța

personalizată pentru clienti în timp ce rentabilitatea investiției este maximizată pe fiecare zonă

functională aparte.

Soluțiile de zone conectate în rețea (cu fir sau fără fir) sau integrate în sistemele mai mari de

management al clădirilor, oferă mai multe opțiuni de reglaj pentru multiple scenarii de

aplicabilitate a senzorilor de mișcare, temperatură și umiditate.

Implementarea unui design scalabil pentru aceste echipamente are calitatea de a-și putea

amortiza costurile în timp, modernizările fiind relativ ușor de realizat prin simpla schimbare a

modulelor de comunicație.

Arhitectura spațiilor pentru turism – o nouă provocare conceptuală


Implicațiile acestor sisteme asupra arhitecturii

Sistemele de monitorizare precum și cele de control și rularea periodică a simulărilor de calcul

a noilor date culese pe parcursul unor perioade de timp prevăzute în algoritmi conduc la

anumite schimbări ale arhitecturii noilor clădiri, care trebuie să se adapteze programelor de

reducere a consumului de energie. Pe măsură ce apar diferite materiale noi, cu capacitate

superioară de reducere a transferului termic, tipuri noi de sticlă, tâmplării, fațade ventilate,

terase verzi etc soluțiile de eficientizare energetică devin tot mai diverse.

Pe lânga acestea este nevoie de spații noi, prevăzute în interiorul clădirii sau alocate acestor

activitați în clădirile existente. Aceste spații trebuie să adăpostească echipamentele care adună

datele culese de senzori, și să poată fi monitorizate de un personal specializat în acest domeniu.

În plus aceste echipamente, ca să funcționeze corect, trebuie să beneficieze de anumiți

parametri de umiditate și temperatură, care trebuie și ei asigurați prin sistemul de monitorizare

integrat al clădirii.

În concluzie arhitectura se adaptează acestor principii oferind spații, cadru și capabilitate

tehnică pentru implementarea acestora.

PLAN DE IDEI

1 Introducere

Partea introductivă definește forma studiului, obiectivele propuse, ipoteza acestuia și structura

lucrării. De asemenea un criteriu important este definirea metodelelor de cercetare, precum și

definirea temenilor utilizați pe parcursul tezei de doctorat.

2 Istoria ca resursă Studiu a fost realizat prin analiza fenomenelor generative pornind de la o descriere a unor

călătorii importante din punct de vedere istoric, a premizelor apariției construcțiilor cu rol de

cazare și în mod firesc a spațiilor conexe acestei funcțiuni. Mă refer aici la restaurante și locuri

de adăpost pentru mijloacele de transport cu care se deplasau călătorii acelor vremuri.

Sunt menționați trei dintre marii călători ai lumii medievale: Benjamin din Tudela, Marco

Polo și Ibn Buttuta care au lăsat documente scrise ale experiențelor inedite pe care le-au trăit

și a popoarelor atât de diferite pe care le-au întâlnit, lucrările lor fiind vreme de câteva secole

surse de inspirație și chiar de planificare.


8

Pornind de la modelele istorice ale clădirilor destinate călătorilor: caravanseraiurile, hanurile

și funduq-urile maghrebiene inspirate de riaduri am analizat pe scurt evoluția acestor tipuri de

spații, dimensiunile, structura, zonificările funcționale, precum și modul în care au traversat

secolele și au supraviețuit ca tipologie până în prezent.

La sfârșitul secolului al XIX-lea au apărut alte tipologii, mai moderne, datorate apariției și

dezvoltării rapide a turismului modern (în 1841 apărând prima agenție de turism Thomas

Cook). Dezvoltarea acestei noi activități a produs o serie de schimbări în arhitectura spațiilor

de cazare și apariția unor construcții de tip Grand hotel.

3 Proiectare integrată

Studiul este inițiat printr-o scurtă trecere în revistă a situației existente în domeniul arhitecturii

spațiilor pentru turism. Analiza abordează structura programului și a componentelor sale,

modul de operare, explicând fiecare funcțiune în parte cu dimensionarea, relația cu celelate

spații, accesele și circulațiile interioare vertical și orizontale.

În continuare am exemplificat (mai întâi schematic și apoi detaliind fiecare model în parte)

structura planimetrică generatoare a hotelurilor.

Pornind de la sistemul de amplasare a camerelor pe etajele de cazare am identificat patru

tipologii diferite: dublu tract, simplu tract, compoziție cu atrium și hoteluri foarte înalte.

Acestea sunt decrise în detaliu cu exemple atât internaționale cât și din România, dar și cu

proiecte și construcții în care am fost implicată personal.

Sunt prezentate hoteluri mai vechi și comentate aspectele pozitive și negative ale acestora,

împreună cu intervențiile asupra unor structuri turistice existente și cu notorietate în cadrul

urban. Sunt ilustrate și ultimele generații de construcții hoteliere cu identificarea acelor

elemente inedite, datorate evoluției programelor de proiectare și capacității arhitecților de a

controla forme deosebite.

Consider că experiența personală este un element – liant între toate sferele de activitate

complexe și diversificate, determinate de constrângerile specifice date de elementele urbane,

respectarea normativelor, a dimensionării structurii de rezistență și de asigurarea unui standard

de confort în accord cu noile tendințe și sub implementarea vizionară a noilor tehnologii.


9

4 Tipologie semnificativă

Sistemul de proprietate, strategia de piață și de business, specificul activităților pentru care au

fost construite anumite structuri (divertisment, sport, cultură sau turism balnear), tipul de

amplasament (cu similarități și contraste), capacitatea de cazare și asigurarea unui anumit nivel

de confort sunt câteva dintre tipologiile identificate și analizate în cadrul acestui capitol.

Prin similitudini și diferențe între tipurile de hoteluri identificate am pus în evidență modele

independente și interferențele dintre acestea, în special cele care au pus bazele unor tipologii

noi, actuale. Turiștii consumatori de astfel de programe nu mai apreciază funcțiunile

consacrate, care își diminuează importanța în detrimentul transpunerii acestora în spații

comune mai ample ca dimensiuni și care permit interacțiunea cu comunitatea locală.

Clasificările tipologice respectă criterii diferite, identificate prin exemple concrete comentate,

în general construcții edificate în ultimii 5 ani, care au deja o continuitate de funcționare și pot

fi analizate critic atât din perspectivă estetică cât și din cea a experinței de exploatare.

Analiza tuturor acestor categorii conduce la identificarea direcțiilor de dezvoltare a unor noi

tipologii. Unele nu s-au modificat substanțial, deși au primit funcțiuni complementare (de

exemplu resorturile balneare sau centrele de conferințe din cadrul hotelurilor) și nu au un aport

semnificativ în apariția unor noi tendințe. Altele, cum sunt de pildă resorturile cu amplasament

pe insule artificiale – reprezintă o tipologie inovativă în care sunt create deopotrivă arhitectura

și amplasamentul pe care este edificată, acesta putând fi modelat în conformitate cu strategia

adoptată astfel încât construcțiile să fie cât mai bine puse în valoare, eficientizarea

amplasamentului să fie maximizată și bineînțeles investiția să devină profitabilă.

5 Implicațiile legislației asupra dezvoltării spațiilor pentru turism

Am enunțat în acest capitol cadrul legislativ european în care se desfășoară acest tip de activități

și implicațiile acestuia asupra modului de operare a structurilor de primire turistică, a dotărilor

obligatorii, dimensionării minimale a spațiilor de cazare și a celor publice pentru a obține un

anumit standard de confort.

De asemenea, pentru că am vorbit în capitolul anterior despre hoteluri foarte înalte (printre care

două exemple din România) am readus în actualitate modul în care constrângerile legislative


10

și normativele de siguranță influențează conformarea încă din faza de concept a acestor tipuri

de clădiri, cu referințe directe către aliniatele corespunzătoare din normele în vigoare.

6 Direcții de evoluție a spațiilor pentru turism

Ipotezele de studiu pe care le abordez în acest capitol sunt strâns legate de obiectul de

arhitectură în integralitatea lui constructivă, împreună cu întreaga paletă de consecințe asupra

comunității, mediului înconjurator sau a contextului urban. Spaţialitatea construcţiei trebuie să

sugereze imaginea programului turistic și să materializeze valori estetice (prin substratul

conceptual al proiectului de arhitectură) pentru fiecare dintre utilizatori, fie ei turiști, clienți de

ocazie, angajați sau proprietari / manageri.

Faptul că putem construi creații performante, forme organice, piscine în consola ultimului nivel

ne arată că în perioada recentă singura limită este imaginația. Tehnologia a avansat suficient

de mult, iar materialele noi, compozite, s-au dezvoltat la rândul lor, in timp ce programele de

proiectare asistată permit materializarea unor idei dintre cele mai extravagante.

Rolul arhitectului este de a proiecta noi categorii funcționale dar și stilistice în domeniul

turistic, prin identificarea noilor facilități necesare și a impactului pe care acestea îl au asupra

arhitecturii structurilor turistice.

Implementarea sustenabilității energetice în proiectele de arhitectură, prin care clădirile noi să

devină tot mai independente de sistemele de distribuție se poate obține aplicând toate principiile

menționate anterior, dar și prin implicarea directă a turiștilor.

Integrarea sub acoperișul funcțiunii principale de hotel a unor servicii diferite, dar

complementare este un element de sustenabilitate major. Clădirea devine eficientă

economic independent de succesul sau declinul temporar a uneia sau alteia din entitățile

care se agregă complexității funcționale.

Tehnologia, cum ar fi progresul extrem de rapid al programelor de calculator, deschide

posibilități noi proiectării bazate pe criterii de performanță, aceasta reprezentând principiul

călăuzitor al conformării spațiale care este în egală măsură afectată și de factori sociali, culturali

și financiari.

Arhitectura performativă este încă în curs de dezvoltare a ideilor, respectiv al unei definiri

concrete, deoarece termenul este utilizat pe scară largă, dar rareori structurile sunt legate de


11

arhitectura de performanță. Se caută obținerea unei înțelegeri a proceselor în general și

dezvoltarea unei sensibilități în gândirea relațiilor procedurale.

De asemenea, participarea turiștilor nu se poate efectua în etapa de proiectare inițială a clădirii

unui hotel, dar aceștia la realizarea design-ului, atât pe termen lung în cazul unei remodelări

cât și pe termen scurt, când vine vorba despre adaptarea ambientului interior la anumite

evenimente, despre tehnologizarea unor servicii sau chiar despre combinații ale acestora.

Astfel, turiștii influențează decisiv evoluția în timp a serviciilor oferite de un hotel, fiind

posibile pe termen lung chiar transformări spectaculoase ale unor structuri de primire ca urmare

a modificării semnificative a clientelei sau a tipului de turism practicat în zonă.

7 Concluzii / propuneri – strategii de proiectare în era digitală

Tehnologiile noi s-au dezvoltat treptat (pe masură ce au fost solicitate de către arhitecți) prin

crearea unor programe de computer menite inițial să-i ajute să controleze forme inedite, dar

care pe masură ce au evoluat au determinat apariția unor întregi familii de forme.

Turismul fiind un domeniu în interacțiune permanentă cu clienții, impactul pe care reacțiile

acestora îl produc se răsfrânge de cele mai multe ori asupra formei, dotărilor, confortului și

calității spațiilor arhitecturale pe care intervenția lor o modifică și o personalizează.

Implementarea noilor tehnologii pentru obținerea unor volume deosebite aduce în proiectarea

de arhitectură o viziune superioară asupra obiectului creat, respectând în același timp

contrângerile urbanistice și permițând protejarea mediului înconjurător. În acest fel arhitecții

dezvoltă principii noi, sustenabile și pot facilita mai ușor folosirea energiei verzi.

Prin diferite abordări noi și prin planificarea digitală au fost create forme arhitecturale inedite,

lucrarea prezentată descriind tipologiile, categoriile și planimetriile hotelurilor existente și

posibilitățile estetice care se deschid în viitor.

Creativitatea este stimulată de o serie întreagă de elemente sau doar de unul singur. Este un

tărâm necunoscut și cu toate acestea un spațiu al ideilor, sensibilităților și dinamicii și poate cel

mai important al echilibrului tuturor acestora.

Creșterea bruscă și fără precedent a mobilității omului modern, fie că se deplasează în interes

comercial, de business, medical, pentru relaxare sau pur și simplu pentru a experimenta


12

destinații sau culturi noi, cu senzații și atmosferă specifice au determinat hotelurile să evolueze

în același ritm extrem de rapid.

Programul de arhitectură care se referă la spații de primire turistică, deși nu s-a schimbat la

nivelul elementelor funcționale esențiale, a primit (datorită evoluției tehnologice și a

implementării constante a principiilor de sustenabilitate) funcțiuni noi, prin extinderea unora

deja consacrate și prin adăugarea altora apărute recent.

Principiile de predictibilitate urbană aduc concepte noi printre care: planificabilitatea

economică a orașelor, multifucționalitatea districtuală, implementarea de soluții inovatoare

pentru transport, proiectarea unui mediu ambient durabil pentru viitor.

Construcțiile imaginate în prezent pornesc din cu totul altă viziune decât în trecut, iar formele

organice ale clădirilor care erau imaginate doar în schițe acum pot fi modelate, proiectate și

construite controlând toți parametrii formali, structurali și de confort.

Conceptele noi enunțate și analizate pe parcursul lucrării, împreună cu influențele provenite

din digitalizarea multor domenii și din cercetarea și implementarea unor materiale și tehnologii

innovative în domeniul construcțiilor hoteliere reprezintă o reală și permanentă provocare

conceptuală.

Arhitectura (fie că o executăm astăzi, fie că o proiectăm, fie că abia o visăm) este primul pas

într-un lung lanț al inovărilor O arhitectură îndrăzneață atrage implementarea unor principii

inovative la fiecare etapă parcursă de o construcție, din faza de concept până la finalizarea ei

completă. Este însă foarte important ca imaginea de concept să fie minuțios urmărită pe

parcursul proiectării astfel încât imaginea urbană să fie menținută, iar tehnologiile de execuție

adaptate creativ.

Modelele hibride sunt o expresie a noii arhitecturi și vor dobândi în timp echilibru enegetic

prin folosirea noilor tehnologii, dar vor dezvolta o gamă de forme inedite, nu doar posibile ci

și realizabile în acest moment.

Multifunționalitatea ansamblurilor hoteliere este un fenomencare evoluează în mai multe

direcții toate armonizate în volume cu forme futuriste, este un exemplu de proiect prin care

noua arhitectură își va atinge țelurile curajoase pe care și le propune astăzi


13

Metamorfoza formelor arhitecturale a produs noi familii de forme inovative care vor sta la baza

următoarelor categorii de construcții și vor contribui la evoluția ulterioară a acestor forme ți a

tehnologiilor de implementare pentru proiectarea și execuția acestora.

Astfel vor apărea mereu forme noi datorită suprapunerii tuturor factorilor enunțați dar și a intenției crescânde de a promova noi standarde care să devină repere arhitecturale cu caracter

simbolic ale unei țări sau oraș recunoscute și înțelese imediat, pe intreaga planetă.

Am evidențiat în acest capitol experiența personală în proiectarea unor hoteluri din România

la care am colaborat în echipa de proiect din faza de autoriare până la urmărirea execuției, dar

și participări recente la concursuri internaționale.

Schimbarea paradigmei de creație arhitecturală

Arhitectura a evoluat de-a lungul timpului pe diferite direcții și a primit pentru fiecare dintre

ele anumite particularități: urbanistice, funcționale, estetice, sau tehologice. Progresul cel mai

spectaculos, însă, s-a realizat în ultimii 20 de ani când, pe de o parte programele de modelare

volumetrică și cele de proiectare asistată au permis controlul oricărei forme, indiferent de

gradul de complexitate și pe de altă parte evoluția materialelor de construcție și a tehnologiilor

de execuție au făcut posibilă implementarea și punerea concretă în operă a compozițiilor

formale proiectate, forme care până nu demult erau de neimaginat.

Creația de arhitectură, în general, nu doar pentru arhitecții cunoscuți sau birourile de proiectare

consacrate, s-a modificat în profunzime. Astăzi arhitectul este în măsură să propună variante

de proiect sub formă de randări, imagini care sunt pe înțelesul tuturor, iar evoluția proiectului

să fie constructivă, progresistă și hiperpersonalizată.

Rolul arhitectului contemporan a devenit mai complex pentru că beneficiarii sunt mai avizați,

au acces la informații și participând activ la procesul de proiectare își conturează formal tema

de proiect, dar și deoarece controlul asupra proiectului este mult mai mare la nivel volumetric,

estetic, functional, sau sub aspectul confortului, economiei de energie și a folosirii de surse

alternative.

Creația de arhitectură s-a modificat în sensul în care complexitatea clădirilor a crescut iar

controlul aspura lor, încă din faza de proiectare trebuie să păstreze ritmul. Rezultatele sunt

spectaculoase, iar efortul echipelor de proiectare este răsplătit prin imagini unice, deosebite

care vor rămâne repere de imagine în conștiința publică.


14

Posibilitatea de a modela un obiect architectural unic, reprezentativitatea formală a acestuia și

vizibilitatea pe care o oferă numărul uriaș aș turiștilor sunt în mare măsură argumentele

esențiale pentru implicarea într-un proiect de hotel. Nu sunt multe programe de arhitectură care

să lase o libertate atât de mare creativității în privința formelor și volumelor dacă acestea

respectă particularitățile urbanistice impuse de amplasament, sau restricțiile legate de calitatea

geotehnică a solului.

Pe de altă parte, hotelurile de astăzi continuă să aibă elemente funcționale fixe, poate chiar

rigide din pespectiva creației arhitecturale, care nu s-au schimbat esențial în timp, ceea ce face

ca programul să reprezinte o provocare profesională mai mare.

Considerații finale

Lucrarea de față descrie tipologiile, categoriile și planimetriile hotelurilor existente și

posibilitățile estetice de a proiecta în viitor.

Pornind de la sursele istorice și trecând prin analiza fenomenului contemporan,

adăugând și contribuția personală în proiectarea mai multor hoteluri, am atins obiectivul

de a descrie provocările deosebite oferite de acest program aflat într-o evoluție extrem de

dinamică și de a identifica unele direcții de dezvoltare care au toate șansele de a se

concretiza pe parcursul acestui deceniu.

În cazul acestui program de arhitectură care în paradigma prezentă a devenit un complex

interdependent de funcțiuni, conceptul inițial a fost constrâns să se reinventeze prin acumularea

sau prin supraunerea și inovarea unor noi spații, trasee / activități.

Diversificarea spre care se îndreaptă evoluția arhitecturii spațiilor turistice pe de o parte și

agregarea altor funcțiuni pe de alta au condus, în mod firesc la crearea unor tipologii inedite.

Uneori însă acestea trebuie chiar să anticipeze cererea unor spații noi și abordarea ultimelor

tendințe, de la forma exterioară a clădirilor și până la detalii ca mobilier, corpuri de iluminat

și accesorii care să ambienteze imaginea de ansamblu prin confortul și a atmosfera specifice.

Începând de la analiza spațiului urban în care amplasăm arhitectura și continuând cu

prioritizarea conceptelor estetice, funcționale, stilistice, ne propunem prin proiectare

modelarea unui obiect arhitectural deosebit sau chiar unicat, conectat atât la nivel urban

cât și local. Iar acestea sunt etape pe care le parcurgem cu ocazia fiecărui proiect, dar de

fiecare dată altfel. Arhitectura spațiilor pentru turism – o nouă provocare conceptuală


9. BIBLIOGRAFIE Cărți: Arh. Lãzãrescu, Cezar Probleme actuale ale hotelurilor din orașele țãrii noastre Teza de doctorat 1967 Arh. Lãzãrescu, Cezar Arhitectura construcților turistice moderne din România, Editura meridiane 1972 Arh. Lãzãrescu, Cezar, arh. Cristrea, Gabriel și arh. Lăzărescu, Elena Arhitectura românescã în imagini, Editura meridiane 1972 Arh. Lăzărescu Cezar Construcții hoteliere, Editura tehnică 1971 Lupu Nicolae Hotelul ca economie și management – Editura ALL 2003 Maria Mănescu Alexandru Cișmigiu - Monografie Editura CDCAS – MDPLT București 2002 Miller, Sarah Where Architects Sleep. The Most Stylish Hotels in the World, Editura: Phaidon Press, New York 2020 Newson, Veronica Ultraluxe Hotels – the experience awaits..., Editura: Wiley, New Jersey 2009

Allen, Cindy Best of Hospitality – architecture and design, Editura: Sandow Media, Boca Raton, Florida 2015

David, Collins New Hotels: Architecture and design, Editura: Conran Octopus, Londra 2001 Yu, Wang Hotel Architecture, Editura Artpower 2013 Huffadine, Margaret Resort Design – Planning, architecture and Interiors, Editura McDraw – Hill Profesional Architecture 2000 Yu, Ariel The Guidelines on Resort Design, Editura: Design Media Publishing Limited, Londra 2014 Tihany, Adam Iconic Hotel and restaurant interiors, Editura Rizzoli 2014


16

Avermaete,Tom și Massey, Anne Hotel Lobbies and Lounges: The Architecture of professional hospitality, Editura: Routledge, New York, 2013 Lawson, Fred R. Hotels and resorts: Planning, Design and Refurbishment, Editura: Butterworth Architecture, Londra 1995 Zhi, Wang Hotel Building, Editura: Jtart Publishing & Media , Guangzhou 2013 Rutes, Walter A. și Penner Richard H. Hotel Planning & Design, Editura: Whitney Library of Design 1985 Penner, Richard, Adams, Lawrence și Robson, Stephani K.A. Hotel design – Planning and development, Editura: Routledge, New York and London 2001 Fitoussi Brigitte Hotels, Edition du Moniteur Paris 1992 Bangest Albert New Hotel Design, Editura: Lawrence King Publishers 1993 Denby, Elaine Grand Hotels reality & iliiusion - An Architectural and Social History, Editura: Reaktion Books, London 1998

Libeskind, Daniel Graft – Home.Story. – New Residential and Hospitality Architecture, Editura: Birkhauser, Basel 2017 Van de Velde, Guy și Ypma, Herbert HIP Hotels: Orient (Highly Individual Places), Editura Thames & Hudson 2005 Arnheim, Rudolf Dynamics of Architectural Form, Berkeley, Los Angeles and London, University of Californa Press, 1977 Arnheim, Rudolf Artă și percepție vizuală, Buc., Meridiane, 1979 Frampton, Kenneth Studies in Tectonic Culture, MIT Press, Cambridge, Mass., London, England, 1996 Frampton, Kenneth Modern Architecture – A Critical History, Thames & Hudson, New York, Daniela Rădulescu Andronic Profesorul Arhitect Gabriel Cristea


17

Juhani Palasmaa Privirea care atinge: arhitectura și simțurile, Editura Arhitext Design, București 2015 Von Meiss, Pierre De la forme au lieu+de la tectonique, Editura Presses polytechniques et universitaires romandes Lausanne, Editia a treia revizuită 2012 Curtis, William Architecture since 1900, Editura Phaidon, London, 1996 Taschen, Angelika Great escapes: Italy. Hotel Book, Editura Taschen 2019 Sturman, Michael C. , Corgel, Jack B. și Verma, Rohit The Cornell School of Hotel Administration on Hospitality, Editura John Wiley & sons 2011 Riewoldt, Otto New Hotel Design, Editura Lawrence King Publisher Ltd 2006

Hamdi, Nabeel, The Placemaker’s Guide to Building Community, Londra, Ed. Earthscan, 2016 Oana Andreea Căplescu Implicațiile noilor media în arhitectură – teza de doctorat U.A.U.I.M. București 2011 Publicații periodice și online Menant, Marie La route et les Hotels - Publicația Le Moniteure architecture dec 2000 Cezar Daly - Hotels prives – Maisons diverses Architectural Record Book - Hotels & motor Hotels Architectural Record - Nr. 4/2000 Arhitectura RSR - Nr. 2/1973 si nr. 6/1975 Architecture francaise - Nr. 269-270; nr. 355-356; nr. 369-370 Carta Urbanismului European, Biblioteca Urbanismul – Serie nouă, nr. 4/2014 Cazes, Georges și Poitier, Francoise - Le tourisme urbain in Urbanisme, nr. 295, iul/aug 1997 Gicquel, Michel - Prestations Hoteliers de demain - Architecture Interieure Cree nr. 3/7 dec

2004 Gisolfl, Peter, A Sense of Place, în “School Planning Management”, nr. 8/2015


18

D.B.Z. - Nr. 4/1976, Nr. 8/1996, Nr. 7/1993 A.M.C. - Nr. 42-43/1993, Nr. 68/1996 Interior design - februarie 1991 și februarie 1993 Japan Architect - Nr. 242/1994 – Neo modern, Nr. 178/1995 – Kisho Kurokawa L’Architecture d’Aujourd’hui - Nr.162/1972 Cree 235 - Nr. iunie 1992 Special restaurants 270 - Nr. martie 1990 Architectural Review - Nr. ianuarie 1997, Nr. Decembrie 1995, Nr. August 1990 Hotel Architecture - Design media Publishing Limited – august 2011 Ioan, Augustin, Arhitectura pentru comunitate, atelier.liternet.ro, consultat la 09.12.2017 General Household Survey 2002, UK National Statistics Office, https://www.ons.gov.uk/, consultat la 10.03.2017 « Cum echilibrezi lupta dintre lux si frugal? » Conferinta Resources » Trends and Advise » Hotel Management aprilie.2017

Planet 21 actionand pentru o ospitalitate pozitiva Conferinta pe tema Turistii resposabili cauta hoteluri sustenabile aprilie 2016

Articole și Resurse Web

https://www.architecturaldigest.com/story/top-design-hotels-2019

http://www.dexonline.ro , consultat la 15.03.2017

https://www.slideshare.net/Shantimani/classification-of-hotels

https://setupmyhotel.com/train-my-hotel-staff/front-office-training/76-classification-of-hotels.html http://www.ihmbbs.org/upload/2)Classifi%20of%20Hotels.pdf

https://www.hospitality-school.com/hotel-classification-type/

https://hotelmanagementreviews.com/2018/05/19/classification-on-the-basis-of-size/

https://www.pineapplesearch.com/?edition=The%20HOTEL%20Yearbook%20Special%20Edition%20-%20Technology%202020


19

https://www.architecturaldigest.com/story/top-design-hotels-2019

http://www.dexonline.ro/

https://www.slideshare.net/Shantimani/classification-of-hotels

https://setupmyhotel.com/train-my-hotel-staff/front-office-training/76-classification-of-hotels.html

https://setupmyhotel.com/train-my-hotel-staff/front-office-training/76-classification-of-hotels.html

http://www.ihmbbs.org/upload/2)Classifi%20of%20Hotels.pdf

https://www.hospitality-school.com/hotel-classification-type/

https://hotelmanagementreviews.com/2018/05/19/classification-on-the-basis-of-size/



Legislație Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România – publicată în Monitorul Oficial nr. 309 din 26.08.1998 Directica 123/CE din 12.12.2006 a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile în cadrul pieței interne – publicat în Junalul Oficial al Uniunii Europene nr. L376/36 în 27.12.2006 Hotărârea de Guvern nr. 1267 / 2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism – publicată în Monitorul Oficial nr. 866 din 23.12.2010 Norme Metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licențelor și brevetelor de turism – publicată în Monitorul Oficial nr. 353 din 14.06.2013 Directiva (UE) 2015 / 2302 din 25.11.2015 a Parlamentului European și a Consiliului privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie associate, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 90/314/CEE a Consiliului – publicat în Junalul Oficial al Uniunii Europene nr. L326 în 11.12.2015 Ordinul nr. 1387/2015 pentru aprobarea contractului de comercializare a pachetelor de servicii turistice publicata in Monitorul Oficial in data de 18.02.2016 Ordonanța Guvernului nr. 15 /2017 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România - publicată în Monitorul Oficial nr. 689 din 23.08.2017 Legea 275 din 23 noiembrie 2018- publicată în Monitorul Oficial nr. 1027 din 3.12.2018 Ordonanţa guvernului Nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de călătorie şi serviciile de călătorie asociate - publicata in Monitorul Oficial in data de 24.08.2018 Ordinul nr. 1179 / 2018 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică - publicat în Monitorul oficial nr. 882 din 19.10.2018 Ordinul Nr. 1183 / 2018 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi gestionare a „Declaraţiei privind activitatea desfăşurată de către agenţiile de turism organizatoare” - publicata in Monitorul Oficial nr. 878 din data de 18.10.2018 Ordinul Nr. 874 / 2019 emis de Ministerul Turismului pentru modificarea unor acte normative din domeniul turismului - publicat în Monitorul Oficial nr. 845 din 17.10.2019


20

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/192277

https://www.anat.ro/ordinul-nr-13872015-pentru-aprobarea-contractului-de-comercializare-a-pachetelor-de-servicii-turistice/

https://www.anat.ro/ordinul-nr-13872015-pentru-aprobarea-contractului-de-comercializare-a-pachetelor-de-servicii-turistice/

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/192528

https://www.anat.ro/ordin-nr-1183-pentru-aprobarea-modelului-continutului-modalitatii-de-depunere-si-gestionare-a-declaratiei-privind-activitatea-desfasurata-de-catre-agentiile-de-turism-organizatoare/



Documents

A r h i t e c t u r a s p a ț i i l o r p e n t r ... - UAUIM TEZA Niculae Ioana.pdfdiversificării hotelurilor din prezent) creează conexiuni foarte importante. Arhitectura de bună