SEMCŢIOTTSÂ,A iM iistr itm sa î i ï lB o ir i l iBraşov, piafa mure nr. 30

fesiaori no trancasa nu psriinsse.

'Uceasiovipte nu se retriaeii. INSERATE

n pslinaso ia AHminl*tra{lun<5 2a Ira ţcv ni la următ.o:t«lo

BIROURI lia AKURŢURi : în Vlena: la M. D ukes N anhi., 2loz. A agsnfeid & Em eris Les- uer., H sinrich Schaiek, A. Op- pelik N ackf., A nton Oppclik. :n Budapesta Ir A. Y. Golii- verger, S ksto in Bornât), lu iin Iioopoid (VU KraBébet-korat),

PREŢUL ÎNSERŢIUHU.OR : o se- îi» garzaond ps o coionă 10 bani p en tru o pub licare . P u ­blicări m ai dese după ta r ifă şi învoială. — BECLAME pa pagina 3-a o seria 20 ban i

A N U L L X I X ,

„gazsta« iese in le-sare iiAtoamente pentiu A w n o -U ia a ri£Pe un an 24 cor., pe şese luni

12 cor., pe tr e i lu n i 6 cor. H-rll da Duminecă 4 oor. pe an.

Peatiu România şi străinătate:Pe a n an 40 franci, pe ş6se

luni 20 fr., pe tre i lun i 10 fie.M-rl! de Duminecă 8 fr. pe an,

Se prenum eră la to te ofi­ciale poşta le din în tru şi din afară şi la d-nii co lectori.

AOoaaaeani] pentiu Braso?Administraţii*nea, P ia ţa m are,

T ârgul In u lu i N r. 30. e tag ia I.; Pe un an 20 cor., pe şese lu n i 10 cor., pe tre i lun i 5 cor. Cu dusul în c a s ă : Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe tre i lu n i 6 cor. <=» Un esem- p ia r 10 bani. — A tât abona­m entele câ t şi inse rţiun ile su n t a 3e p lă ti înain te.

Ir. 148. h Joi 8 (19) Mie I. *j aj ■■

Situaţia alianţei din noua eră.

Nu sunt mai mult ca două luni de când dieta actuală şi-a început ac­tivitatea ei, şi s’a şi împlinit ceea-ce mulţi au prevedut şi au predis dela început. Kossuthiştii au şi început să-şi piardă răbdarea şi încă de pe acum se pronunţă desbinarea dintre diferitele grupuri ale acestei majori­tăţi, care e prea mare, decât ca să se mai potâ mulţumi mult timp a vegeta de pe o di pe alta cu singu­rul scop de a vota proiectele de lege cele mai urgent reclamate de intere­sele statului.

Guvernul a stabilit programul său de muncă pănă la finea anului curent. După acest program dieta nu are alt rol, decât cel arătat, de a vota tot ce i-se va mai cere, pen-1 tru-ca guvernul se potă împlini tote | angajamentele luate iată cu corona, j Pănă acuma — dice una din foile independiste, — am tot dat, ce ni-s’a cerut: acuma simte fie-care din noi, I că e rândul „naţiunei“ ca să şi ca- pete ceva, căci de va merge tot aşa j într’o dungă ne vom urî dilele. Să j nu se uite, că „naţiunea“ a legat! mari speranţe de acest guvern şi par-! lament şi nu e permis ca „naţiunea“ să se înşele. Cel mai mare interes naţional e, ca noul sistem de guver­nare să prindă rădăcină şi se se în- tărescă, ca nu cumva vre-o încercare de a reînvia tristul trecut să-l scotă cu totul din ţîţînî.

Sunt prospecte sigure, că la tora­nă parlameutul va ave se voteze din nou un budget pe 1907, se voteze recruţi, se ducă la sfârşit trebile co­mune, puse la cale iu delegaţiunî, şi | aşa mai departe. Aşa opinează fdia j amintită adăugând, că în cele din ur- j mă parlamentul nu pote fi privit ca I o simplă maşină de a vota contribuţii!în bani şi sânge. Sunt multe raue, | partide care se-şl continue politica

ce aştâptă lecuirea lor. Constituţia trebue asigurată; libertăţile publice trebue întărite cu nőné garante, ér neajunsurile sociale trebue înlăturate. Sarcinele ce le impune statul sunt a se împărţi cu dreptate şi vieţa eco­nomică pretinde se i-se dea nouă pu­tere şi nou avânt. Naţiunea are a-se pregăti pentru a pute sta faţă cu vii­torul furtunos ce va urma eventual după periodul de transiţie.

Multe sunt deci dorinţele şi stă­ruinţele celor, ce representă adi noua eră. Şi aici încă nici nu e vorba de aspiraţiunile radicalilor din oştea in- dependistă. Aceştia merg mai departe. Voiesc mai mult. Ei viséza de deplina eliberare a Ungariei de sub ori-ce in- fluinţă a Austriei şi a curţii austriace:

Două drumuri avem înainte — scrie Lengyel Zoltán. Ori se formázd, tabăra unitară independistă, se zidesce mai departe opera începută, se orga- ntsâză şi se pregătesce la luptă, ér aceia, cărora nu le va piacé vor trece în oposiţie fără speranţă de succes; ori partidul şi situaţia vegetâză mai departe şi atunci trebue se se for­meze oposiţia radicală independistă, care să insufle naţiune) încredere şi se pregatéscá politica viitorului. El găsesce, că drumul cel dintâiu ar fi cel mai bun, dér vede lipsa iniţiativei conducătorilor, vede mulţime de pie- deci, ce se opun: vanităţi personale, interese de partid, nepricepere, doc- trinarism şi lipsă de curagiu; vede, că periodul de transiţie nupótedura mult şi că situaţia de faţă e cea mai confusă.

Avem, dice, majoritate şi nu avem ; avem miniştrii şi nu avem ; avem program pentru trebuinţele cas­nice, nu însă şi pentru trebuinţele ţârii; avem libertate de presă şi nu avem; avem partide pentru câşti­garea de mandate, dér nu avem

| lor; suntem constant aliaţi, dér şi ] constant desbinaţî.

Aşa caracterisâză radicalul kosu- iist, nu fără órecare spirit, starea par­tidelor aliate, cari deocamdată în ce privesce marile aspiraţiunî naţionale, bat apa în piuă, şi o vor bate încă multă vreme, pănă ce va trezi în ei ârăşi dîca şi fanatismul de odinioră, când apoi va înceta stă­pânirea şefilor legitimi şi va urma republica radicalilor.

Noua indemnitate. Guvernul ungar a dat zor se se termine desbaterea budge- tară încă în decursul săptămânei acesteia, ca se nu mai fie silit să ceră o noua in­demnitate. La finea şedinţei de eri însă Wekerle a cerut totuşi noua indemnitate, ca se se asigure pentru caşul când desba­terea s’ar prelungi.

După terminarea discusiunei budge- tare guvernul va presenta numai câteva mici proiecte de lege. După acesta şi după ce camera magnaţilor va primi şi ea pro­iectele de lege, dieta va lua vacanţe pănă pe la sfîrşitul lunei Septemvrie seu până la mijlocul lui Octomvrie a. c. In decur­sul vacanţei parlamentare cele două gu­verne vor relua firul tratărilor pentru pact.i •» ♦ ~___

Duma imperială şi jidovii, in şedinţade Joi, săptămâna trecută, a Dumei impe­riale s’a dat cetire raportului făcut de de­putaţii delegaţi la Bielostok asupra »pro- gromc'lui ce s’a săvîrşit acolo contra ji­dovilor. Deputatul Arakanceff, care a ce­tit raportul a declarat că numai guvernul pârtă vina, fiindcă a subminat disciplina în armată (!).

Este curiosă purtarea Dumei imperi­ale, care debiteză asemenea neadevăruri, când sciut este că disciplina în armata ru- săscă numai jidovii şi acoliţii lor, social- democraţii, au sguduit-o. Doar deputatul Aladjin, şeful grupului muncitorilor în Du­ma imperială a fost acela, care — după

cum se constată ulterior din isvor oficial — a luat parte pe ascuns la meetingul soldaţilor din lagărul de ia Ţarskoie-Selo, unde soldaţii au fost îndemnaţi la înaltă

j tradare. El şi muzicanţii regimentului Pre- i obajenski au fost aceia, cari au pus la ca­le rebeliunea primului batalion din acel regiment.

Dealtmintrea unii dintre membrii partidului cadeţiior au ajuns ia convinge­rea, că prea departe au mers cu complicita­tea solidarisându-se cu elementele extreme ale Dumei şi în şedinţa de ia 29 Iunie, du­pă cum se constată din darea de seină amănunţită, profesorul Grădescul a adresat socialdemocraţilor următărele cuvinte:

»Voi sunteţi revoluţionari şi anar­hişti şi nu vreţi să lucraţi serios. Voi vreţi să prefaceţi Duma imperială într’o adunare poporală, ca prin însăşi Duma să săvârşiţi o propagandă detesta­bilă răsvrătităre. Voi vă presentaţî ţării ca nisce heroldi ai libertăţii, dér nu vreţi să sciţi că libertatea numai pe temeiul disciplinei şi al legii păte prospera. Voi vreţi să resculaţî ţara şi să zădărniciţi îm­plinirea pacinică a dorinţelor ei.«

Generalul Trepow, la rândul său face responsabili de asemenea pe jidovi pentru stările anarchice, arătând preponderanţa lor în pressă şi numărul însemnat al ji­dovilor iii Duma iiiVperiSă. Intr’o convor­bire cu un corespondent al biuroului Reu­ter, generalul Trepow susţine cu tărie că fiecare cuvânt al raportului oficial despre măcelul de ia Bielostok, în care se dove­desc jidovii ca instigatori, — este ade­vărat.

Vorbirile deputaţilor naţionaliştiţinute cu ocasiunea desbaterei adresei.

(Urmare.)

Coriolan Brediceanu: Cât de mare este desorientarea coaliţioniştilor faţă cu partidul nostru, reiese şi din afirmaţia d-lui deputat Emödy lozsef care susţine că noi ne-am aliat cu socialiştii interna­ţionali. Er d. deputat Baloghy Ernő susţi-

> FOILETONUL GAZ. TRANS.«s/4r//jr//+.

Spălătorese celebre.Exposiţia de spălătorie, care se află

actualmente deschisă în palatul socie­tăţii filarmonice din Berlin, revocă în me­morie celebrităţile dintre femeile spălăto­rese, cari sau au fost spălătorese de pro­fesiune, sau prin înalta lor posiţiune, au fost silite de forţa împrejurărilor, ca să se ocupe cu spălătoria.

Intre spălătoresele profesioniste cea mai celebră a fost Madame Sans Gêne, cu­noscută tuturor prin piesa teatraiă a lui Sardou. Ea era de origine germană şi se numia Caterina Hiibscher.

Frumôsa Caterina avea în strada re­gală din Paris o mică spălătorie şi între muşteriii ei se afla şi locotenentul Napo­leon Bonaparte, care mai târdiu se urcă pe tronul Franţei sub numele de Napo­leon I.

Sărmanul locotenent nu făcea însă parte dintre muşteriii cu dare de mână, şi fîi silit să rămână dator Caterinei.

Odată îi scrise un bilet de scuză, în care di cea: »Imî este peste putinţă să-ori

plătesc acum datoria, de éreco din mica mea soldă trebue să mă întreţin pe mine, pe mama, pe fraţii şi surorile mele.«

Frumôsa Caterina spăla pe datorie rufăria lui Napoleon Bonaparte.

După ce ea termina lucrul se ducea săra în sala Vaux la dans, unde dansa cu soldaţii regimentului 13 de infanterie, a căror spălătorăsă era. Un sergent din acest regiment se înamoră de ea şi fru­môsa Caterina nu se gândi mult, ci în cu­rând se căsători cu sergentul Lefebre.

In anii de rësboiü, ce au urmat, Ma­dame Lefebre făcea parte din regiment, ca vivandiera şi spălătorăsă.

In acest interval soţul ei avii ferici­rea să devină ofiţer. El avansa din ce în ce tot mai mult, astfel că în anul 1799 ajunse general şi guvernator militar al Parisului, ăr la 1804 mareşal al Franţei.

Acum firesce, fosta spălătorăsă şi as- tădî mareşală de Franţa, apăru la curte, unde atrase atenţiunea tuturor prin purtarea ei originală. Din causa acăsta ea căpătă po­recla Madame Sans Gêne.

Când soţul ei cuceri oraşul Danzig din Prusia, a fost ridicat de Napoleon I. la rangul de duce de Danzig. In timpul banchetului ce se dădu în onôrea sa, du­

cesa de Danzig, stârni cea mai mare sen- saţiune între dame prin mantila ei de mă­tase albastră, brodată cu fire de aur, pre­cum şi cu frisura ei, împodobită cu pene de păun.

Fosta spălătorăsă dărui soţului ei 14 copii.

Mai puţin favorizată de noroc a fost a doua celebritate între spălătorese Ro- salia Montmarion, care mai târdiu s’a că­sătorit cu celebrul bărbat de stat al Italiei Crispi.

Când Crispi fu aruncat în închisăre, după bătălia dela Novarra, perdută pentru Piemontezi, într’o di veni la el o fată de o rară frumusoţă şi-l întreba, că ore nu-i dă rufele să i-le spele. Crispi se înamorâ îndată de ea şi după-ce fii eliberat din în- chisore o lua în căsătorie.

Căsătoria a fost oficiată de un că­lugăr jesuit. In curând după aceea Crispi se duse în Anglia, pe când soţia sa ’1 ur­mă mai târdiu. In Anglia ea fu de mare folos pentru Crispi ca contrabandistă a corespondenţei între soţul ei şi celebrul revoluţionar Mazzini. Ea ducea scrisorile într’o coşniţă de piaţă şi le preda apoi emisarilor lui Mazzini chiar în »Corent

Garden«. Nöptea ea spăla unica cămaşă a I lui Crispi, pe când acesta durmea.

In anul 1859 Crispi se reintörse în Sicilia şi luă parte activă la campania lui Garibaldi.

Rosalia îl urmă peste tot locul şi împărţi cu el töte nevoile şi suferinţele.

Când Crispi "ajunse Ia situaţiunî înalte, fosta spălătorăsă nu se simţea la locul ei şi se îmbrăca în mod extravagant, care o făcea ridiculă nu numai pe ea, ci şi pe soţul ei.

Diu causa acesta Crispi o părăsi şi luâ în căsătorie o altă femeiă.

Adversarii săi îl acusară de bigamie, der tribunalul dădu sentinţă, că acea că­sătorie cu spălătorăsă n’a fost corectă din punct de vedere legal, deörece preotul jesuit a oficiat cununia fără nici o forma­litate, în chipul cel mai primitiv.

Rosalia obţinu o pensiune bună.Celebră este şi spăiătoresa, al cărei

nume nu se cunăsce. Acesta este »bă­trâna spălătorăsă« din Chamisso, pe care cunoscutul poet german a glorificat’o într’o poesie emoţionantă despre cea mai harnică între spălătorese la vârsta de 76 ani.

C.

Pagina 2, Nr. 148.—-1906.G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

nea că suntem aliaţi cu aristocraţii feu­dali. Sunt curios să văd ce poziţie va lua guvernul faţă cu noi, când partizanii săi dau probe de aprecieri atât de divergente. D-l deputat Baloghy Ernő dicea, că legea naţionalităţilor ar fi dat faliment. Eu dic, că cel ce n’a deschis încă prăvălie, imposi­bil să dea faliment. Şi adevărul este, că sub firma egalităţii naţionale încă nu s’a des­chis prăvălie; din contră domnii şi-au dat tdtă silinţa, ca acăstă prăvălie să nici nu se deschidă şi legea naţionalităţilor să nu se execute. Am ajuns acolo, că d-l deputat Baloghy a dis despre acăstă lege positivă, creată anume pe temeiul raporturilor exis­tente că — este o ficţiune.

In chestia 'naţionalităţilor, una din două: ori susţinem că naţionalităţile au de la natură dreptul la egalitatea de drept şi la drepturi naţionale, ori că nu au. Da­că D-v0stră credeţi, ca principiul cardinal este, cum a dis d-l deputat Veres Iozsef, că aici Ungurul este stăpân, şi încă exclu­siv stăpân...

Sümegi Vilmos: Nu mai încape în­doială/

Coriolan Brediceanu: ...atunci ori ce concesiune făcută în chestia naţionali­tăţilor ar fi un fel de pomană acordata naţionalităţilor. Noi nu împărtăşim concep­ţia acesta, nouă nu ne trebue pomană de la nimeni, noi reclamăm dreptul nostru pe baza dreptului natural şi pe baza fap­tului, ca noi suntem şi voim să fim deopo­trivă cu ceilalţi — elemente alcătuitdre şi susţină tőre şi stăpâni ai acestei patrii. (S g o n .o t)

Comisiunea esmisă ia 1868 pentru alcătuirea legii de naţionalitate dice: »Res­tricţia la care sunt supuşi conform legilor în vigóre locuitorii nemaghiari ai ţării, este în întrebuinţarea limbei lor materne«. Principiul fundamental este aşa dar, că fie care naţionalitate are dreptul să-şi valore­ze limba proprie şi să o vadă valorată pe tóté terenele vieţii publice. Acest drept î’a recunoscut legea şi comisiunea esmisă, dar a restrîns întrebuinţarea limbei. Aici nu e vorba deci de pomană, ci comisiunea a recunoscut că punctul de mânecare este corect.

Ca să fac plăcerea partidului koşutist, întreb: are el cunoscinţă despre articolul de lege votat în Seghedin la 28 Iulie 1849 în vederea liniştirei diferitelor naţionalităţi V Pentru că cei ce au votat acăstă lege, erau nişte Maghiari, car! în adevăr erau în sta­re să însufleţăscă ţăra întrăgă.

Morvát Gyula: Românii şi-au arătat recun ősein ţa! (sgomot).

Preşedintele: Cer linişte, Domnilor deputaţi.

Coriolan Brediceanu: Am să răspund şi la asta, şi dacă vă place—acum imediat, fiind-că am audit asemenea vorbe şi dela d-l deputat Visontai Soma. Socot însă, că dacă odată ţăra şi regele în urma înţelep- ciunei conducătorilor statului au aruncat vălul asupra trecutului, ar trebui să întin- deţî acel văl şi asupra nostră, dacă vom fi greşit ceva, căci acăsta o impune opor­tunitatea şi prudenţa. De geaba vom scóte din istorie unele fapte grozave şi le vom înşira aici, cu acestea nu vom face servicii înfiinţării unui »modus vivendi«. Din par- te-mî încă aş pută învoca din istorie unele persóne şi ómen! sus puşi, cari au făcut mari servicii acestei patrii. Printre aceştia vedem pe unul care la 1848 cu tóté că era Român, a fost secretar de stat şi apoi a ajuns în robie la Kufstein. Dintre aceş­tia a fost un Mihályi şi un Ioanovicî, care a fost membru şi la Academia Maghiară. Aş mai pută invoca şi pe alţii, dăr pană în diua de astădî nu s’a pomenit încă Ro mân, său vr’un bărbat de altă naţionali­tate, care să fi îmbătrânit său să-şî fi în­chis ochii în conscienţa, că li-s’a arătat re- cunoscinţă pentru activitatea şi desintere- sarea faţă cu patria. Exemplul acesta des- curagiăză, domnilor, pe când dăcă am pută íntórce exemplul şi s’ar pută arăta unul său altul, ale cărui servicii Ungurii le-au răsplătit, de sigur acesta ar fi un exem­plu de urmat, când ar fi să între cineva în luptă pentru constituţionalismul, pentru unitatea, independenţa şi suveranitatea Un­gariei faţă cu duşmanul comun.

Hotărîrea amintită din Seghedin dice: »In privinţa diferitelor limb! şi a biserice- lor de rit grecesc, pănă ce se vor lua mă­suri conform organizaţiei constituţiunei, ce se va elabora, parte pentru liniştirea cetăţenilor nemaghiarî, parte pentru a fi ca cinosură pentru disposiţiile provizorice ale guvernului, se hotăresce :

1) Desvoltarea liberă naţională — na­ţională ! Dăcă cineva dintre d-v0stră vede astădî o asemenea espresiune într’o lege ungurăscă se îngrozesce — a tuturor po- pulaţiunilor de pe teritorui Ungariei se ga- rantăză în cele ce urmăză.

2) Ca limbă a legislaţiei, administra­ţiei, justiţiei întrebuinţându-se limba ma­

ghiară ca limbă diplomatică, pentru între­buinţarea celorlalte limbi din ţără se e- nunţă :*

3) La desbaterile comunale orî cine póte să ia cuvântul orî unguresce, orî în limba maternă ; ăr procesul verbal se va redacta în limba aceea, care se va stabili după liberă alegere.«

După legea în vigóre comunele încă îşî aleg liber limba oficială, dar dacă în- trebuinţăză limba lor maternă la consfă­tuiri, nu e mai puţin adevărat, că aprópe nu esistă comună, în care notarul să re­dacteze procesul verbal în aceeaşi limbă oficială.

Ce ne folosesc în Ungaria legile, dăcă ia aplicarea lor se urmăză o procedere contrară şi dăcă se socotesce drept patrio­tism, când cineva vioîăză legea, când nu are respect pentru poporul al cărui slugă este, ci, după cum a relevat un deputat sârb, într’o comună s’au votat 1000 fiorini pentru pompieri,ceea-ce representanţa co­munală a înţeles aşa că acăstă sumă se acordă odată pentru totcîăuna, dar notarul a intercalat: »în fie-care an« şi acum nu pot scăpa de acăstă contribuţiune...

Legea mai <jice (c itesc? ): 4) »in desba­terile municipale la orî-ce fel de şedinţe, toţi cei ce au dreptul de cuvânt pot să vorbăscă ori unguresce, orî în limba lor maternă. In municipiile unde óre-care po­por locuesce în număr mai mare decât ju­mătate, acolo procesul verbal trebue re­dactat la dorinţă, şi în limba lui. Dacă se va introduce curtea cu juraţi său verbali- tatea la tribunalele de prima instanţă, punc­tul 4 se va estinde şi asupra acestora«.

La instituţia curţilor cu juraţi ches­tiunea s’a sintetisat într’o direcţie cu de- săvirşire retrogradă. Scopul curţilor cu ju­raţi este ca orî-ce cetăţean să-şî găsăscă judecătorul în semenul care trăiesce cu j dânsul, îi cunósce relaţiunile şi este deo- j potrivă cu dânsul. întreb, őre cetăţeanul slovac, român său sârb când va ajunge în situaţia, să fie el judecătorul său? îndrăz­nesc să dic, că nici-odată...

Oratorul cetesce: »Póte se aiăgă li­ber limba instrucţiei în şcolile primare. Petiţiile póte orî cine şi orî unde să şi-le înainteze în propria sa limbă. Convocân- du-se sinodul celor de ritul grec, pot să ia liber deciziunî în chestii bisericesc! şi şcolare, ca orî care altă confesiune, epis­copii pot să şi-i alăgă liber«.

Diametral opus cu spiritul acestor legi — dice oratorul — acel sistem afu-, risit a făcut agenţi politici din preoţi şit, învăţători, ér Tisza Kálmán s’a fălit, că a stîrpit naţionalităţile. E de mirat, cum a putut să facă aşa o declaraţie un ministru preşedinte! M y

...Dacă, cum a di%Fr. Kossuth, fie­care cetăţoan are libertatea â-şî forma singur opinia politică, atunci fiind mai mulţi de aceeaşi părere, de ce să nu aibă dreptul a constitui un partid ? Chiar şi baronul Banffy încă are dreptul să consti- tue partid şi totuşi este singur... Numai noi deputaţii naţionalişti, deşirepresentăm atâtea milióne de ómení să nu avem acest drept...? Deputatul Giesswein a dis că în Belgia sunt două popóre, dăr amândouă se mărturisesc de cetăţeni Belgieni... Tot aşa şi noi cu adausul, că dăcă noi ne-am bucura de libertăţile din Belgia, atunci am şedă dincolo pe băncile d-vostră.

Oratorul cităză restricţia drepturilor avute — injustiţie, la cărţile funduare,la în­tregirea salarelor preoţesc!, dreptul de în­trunire. De ce se pun preoţii şi învăţătorii sub supraveghiarea solgăbiraelor ?

Răspunzând lui Ugrón, care a inter­pretat maghiarisarea aşa că naţionalităţile să se prefacă în maghiari, '/oratorul dice: Ce mai vreţi? Nu vă este de ajuns că tóté. încercările v’au rămas zadarnice? (Sgomot in stânga.)

Coriolan Brediceanu: Vă rog să fiţi cu răbdare! Noi răbdăm deja de 1000 de ani.

Dăcă Ugrón vrăsă facă operaţia acăsta, să ne întrebe întâi şi pe noi, óre ne învoim orî nu?

Cu tóté interzicerile întrunirilor şi cu tóté persecuţiile, partidul nostru va trăi şi se va întări. Étá că de când s’a restabilit constituţia ungară, suntem locu­itori permanenţi ai închisorilor din Vaţ şi Seghedin şi totuşi suntem sănătoşi şi voi­nici.

Poporul când ii vorbesce un tribun, dice: póte că tribunul o fi naţionalist, dăr dăcă n’a fost încă închis, are óre-cari în­doieli că totuşi n’o fi aşa mare naţio­nalist.

D-l Brediceanu dice, că dăcă se va face o statistică asupra procentului func­ţionarilor publici, se va vedé că Ungurii cari nu formăză nici jumătate din popu­laţia tării, în funcţiuni sunt representaţî cu 997,.

O voce: Să fiţî ômenïîncarï să avem încredere!

Coriolan Brediceanu : Acestea sunt pretexte! N’am şedă aicî, dăcă nu ne-am bucura de încredere. încrederea patriei m’a trimis aici. Sunt deputat în acăstă cameră, ca orî care altul...

Rath Endre: La Curie tot al doilea jude este de al d-vostră.

Coriolan Brediceanu: Stările acestea trebue remediate. Trebue ca poporul să aibă încredere în autorităţi. Armonia în­tre popor şi autorităţi garantăză intere­sele statului. Armonia între tóté popórele Ungariei trebue realizată şi cu acăsta vom asigura consolidarea şi viitorul Ungariei.

Voiii vota proiectul de adresă pré­sentât de d-l Mihail Polit. (Aprobări pe băncile naţionalităţilor).

Camera ungară şi România.(Din şedinţa dela 16 Iulie.)

In şedinţa dela 16 Iulie a camerei ungare în discuţiunea asupra budgetului ministerului de culte şi instrucţiune pu­blică, s’a vorbit mult de România. Minis­trul Apponyi şi deputatul Tutsek Sandor au tras în discuţiune România, vrând să dovedăscă faţă de afirmările deputatului naţionalist Dr. Vaida, că Românilor din Ungaria nu le merge mai rău ca Maghia­rilor din România etc. Ba Tutsek a aflat

Guvernul maghiar să-si iee esemplu dela cel din România.

Ministrul preşedinte Dr. Wekerle Lăsaţi numai pe mine/

Dep. Tutsek declară în fine, ca ces-j tiunea română e cea mai periculosă. Tre­bue să fim pe pază, ca nu cumva mai apoi să fie prea târdiu.

E caracteristic, că discursul acesta, ţinut cu permisiunea camerei, a fost tele- grafat mai pe larg şi foilor germane din Viena şi din afară, ca să se vadă cât de puţin respect are guvernul român de sen­sibilităţile maghiare-şoviniste. Vom reveni în numărul de mâne mai amănunţit asu­pra desbaterei amintite budgetäre.

Cronica externă.Din camera comunelor engleze. Sub­

secretarul de stat Runciman răspundând unei întrebări privit6re ia vizita flotei en­gleze în apele rusescî, declară că guvernul rusesc a intervenit, ca faţă de situaţiunea internă a Rusiei, vizita vaselor străine în porturile ei ar pută provoca agitaţiuni, care se fie puse în legătură cu unele eve­nimente grele şi că de aceea ar fi bine ca acăstă vizită să fie amânată. Guvernul englez regretă acăstă amânare.

de bine a critica şi pavilionul etfiografic al Românilor noştri de!a exposiţia din Bu- curescî şi cele ce se petrec în jurul a- cestuia.

Apponyi a ţinut a trage atenţiunea asupra stărei învăţământului în România, vrând să arate ce direcţiune pronunţată romanisátóre se urmăresce acolo pe te­renul şcolar. Nu vrea să critice, dise Ap­ponyi, ci cităză numai fapte. In România, dice, nu există alte scóle publice, decât cele cu limba română. Legea admite scóle private, cărora statul le dă anumite drep­turi şi în care se póte preda şi în altă limbă decât în cea română. Dăr studiul obligător al limbei române se cere pretu­tindeni. Inzadar s’a provocat deputatul Dr. Vaida ia faptul, că România e stat naţio­nal şi că acoio nu esistă lege de naţiona­litate, căci pe când Polonyi a replicat printr’o interlocuţiune că în România Ma­ghiarilor nu li-se dă nici un drept, Appo­nyi a accentuat cu aplomb, că în România pe totă linia este obligătore limba statului şi că acăsta şi nu mai mult se pretinde şi în Ungaria şi că acăsta e cuprinsă chiar şi în legea de naţionalitate.

Venim acum la koşutistul Tutsek, care poiemisând cu deputatul Vaida, s’a încercat fără succes să róstórne tóté datele statistice, ce le-a produs acesta, pentru a ilustra starea anormală şi impo­sibilă, ce s’a creat în Ungaria pe terenul instrucţiunei publice. Tutsek a Z>s aPoi cam acestea :

Românii din Ungaria au la exposiţia din Bucurescî un pavilion propriu al lor, care portă inscripţia »Pavilionul Românilor de peste hotare«. Acest pavilion are 'o in­scripţie românăscă, dăr nici una ungurăscă, pe când pe pavilionul Românilor din Bu­covina, la primul loc se vede inscripţiunea germană.

Preşedintele Justh provocă repeţit pe vorbitor să vorbăscă la obiect asupra po- siţiei budgetare, ce este la ordinea dilei, căci la *cfin contră va fi silit să-\ detragă cuvântul.^

Tutsekul nostru însă vrând să-şi verse tot ce are pe inimă, s’a folosit de apucătura, de a apela la înalta cameră, să-i dea voie se vorbăscă asupra acestei afaceri. Camera, firesce, i-a permis să vor­băscă.

Şedinţele Dumei. In şedinţa de Luni a dumei ajutorul ministrului de interne, Makarow, a dat lungi explicaţiuni asupra celor 33 de interpelări, adresate minis­trului. Membrii Dumei au ascultat în li­nişte şi nu s’a produs decât un mic inci­dent. D-l Makarow vroind să cităscă o scrisóre găsită la perchisiţiunea făcută la un revoluţionar, el a fost întrerupt. Mi­nistrul a renunţat la cetirea acestei piese şi a trecut la consideraţiunî generale.El a explicat că manifestul dela 30 Octom- vrie 1905 proclama libertatea, dér nu ab­roga nici o lege în vigóre. Legile existente trebue se fie respectate. Ministrul de in­terne nu va renunţa la dreptul său de a apăra legalitatea şi ordinea.

La acăstă declaratiune ministrul a fost întrerupt cu strigăte de: Destuii A j u» * torul ministrului a cerut apoi să se res­pecte libertatea cuvântului. Preşedintele sună clopoţelul, dăr sgomotul persistă. Ajutorul ministrului îşî continuă vorbirea în mijlocul întreruperilor ironice ale adu- nărei. S’au înscris 22 de oratori pentru a-i răspunde. *

Anarchiştii ruşi răspândesc, după o săire ce sosesce din Baku, proclamaţiuni prin care îndemnă pe lucrători să vor­băscă limbagiul gl0nţelor şi al bombelor. Oraşul este cu totul terorizat. Poliţia re- fusă, să facă serviciul singură şi cere con­cursul trupelor. *

Misiunea lui Tittoni Ia Londra. Mi­nistrul italian al afacerilor esterne a fost în misiune politică la Londra. El se va íntórce dilele acestea ia Roma, unde va raporta în consiliul de miniştri asupra re- sultatului misiunei sale. Apoi va merge la Racconigi, unde se află regele.

In cercurile politice din Roma se crede, că Tittoni a conferit cu guvernul englez şi asupra cestiunei reducerei înar- j mărilor. Dăcă s’ar învoi tóté puterile să-şi J reducă înarmările, Italia ar fi gata să des- ■ fiinţeze două dintre cele 12 corpuri de armată. Cei mai convinşi apărători ai re­ducerei înarmărilor sunt generalii italieni ; Ricotti şi Marazzi.

Continuând Z>ce Tutsek, că pe pavi­lionul Românilor din Ungaria nu se vede nici vre-o emblemă nici vre-un steag un­guresc. Se vede însă o hartă a Ungariei, pe care nici o localitate nu e scrisă un­guresce. Guvernul român conscient ne dă un exemplu, cum trebue să se facă într’a- devăr politica naţională.

In România nu se permite nimic, ce nu corespunde intereselor statului. Pentru o tablă de firmă română se plătesc numai 10 lei, pentru table în alte limbi 200— 300 lei. Multele (?) sate unguresc! (cian- găiesci) în România se romanisăză. Epis­copului din Transilvania, contelui Majlath nu i-s’a permis măcar se visiteze aceste sate. Aşa se face âcolo politica naţională.

SOIRILE DILEi.- — 18 Iulie n./

Şedinţele Secţiunilor »Asociaţiunei«^ \Sâmbătă şr Duminecă^^’âîi întrunit secţi- unH« »Asociaţitrnei« la Sibiiu, ^upânduse " cu_aiăceril« dehr-ordrrrea Tnlăf. d in tre ces- J tiunile, mai importante,;.car.î au.io.si resol- vite de aceste secţiuni, relevăm urmate- j relei propunerea secretarului Octavian Goga decis, ca »Asociaţiunea« să scătă ^ cel mai tânjiu pană la 1 Ianuarie 1907 o r e ‘ vistă săptămânală poporală în estensiunea unei coli, după modelul revistei poporale / bucureştene »Albina«. Acăstă revistă va fi '

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.( .

Nr. 148.—1906.

redigiată de secretarul literar al »Asocia- ţiunei«, care îşi va compune spre scopul acesta un comitet redacţional. Revista »Transilvania“ va apare şi în viitor însă tot numai la 3 luni şi se va ocupa esclu- siv cu afacerile oficidse ale »Asociaţi- unei«.

Cu privire la şedinţa festivă a secţi­unilor scienţifice ale »Asoeiaţiunei«, care se va ţine la Braşov, urmând la rend sec­ţiunea scienţifică, ca se dea conferenţiari — au fost însărcinaţi cu ţinerea unei con- ferenţe membrii braşoveni ai acestei sec­ţiuni d-nii A. Ciortea şi A. Vlaicu, In sec­ţiunea scienţifică au fost aleşi membrii noi d-nii Dr. I. Beu şi Gavr. Todică.

Numeroşi supuşi gracl din România,spre a scăpa de majorarea impositelor, au început parte să-şi vînda moşiile, parte să le trecă arendate pe immele acelor mem­brii din familia lor can& unt cetăţeni ro­mâni. Cu acestă ocasiunes’p constatat că contrar ârt. 7 din Constituţie^ număroşî ţeci neîmpămenteniţî posed întinse moşii a România. D. Nogroponte şi-a vândut

^(|®fesău. D. N. Cbrisoveloni şî-a trecut tnoşiile pe numele fiului d-sale care este cetăţean român. D-nii Constan- dinidi, Haracopol Valsamachi etc., negoci­ază acum vânzarea moşiilor lor.

Sfinţire de biserică în Giachi"Gârbou.Curatoratul bisericei gr. cat. din Ciachi- Gârbou învită la consacrarea nou termi­natei biserici gr. cat., ce se va săvârşi în 12 August st. n. 1906 prin Excelenţa Sa Dr. Victor Mihalyi de Apşa, archiepiscop şi metropolit gr. cat. de Alba-Iulia şi Fă­găraş. Sub durata liturgiei cântările bise­ricesc! le va esecuta un cor mixt sub conducerea B. On. D. Aron Papiu profesor de cânt. După actul sfinţirei va urma prând comun în pavilionul de vară din grădina şcolei, fiind* angajat spre acest «scop un ospătar, care se va îngriji de mâncări şi beuturî bune. Preţul la ban­chet: de persână 5 cor. Doritorii de aj lua parte la banchet sunt rug&ţTA' se aj nunţa pănă în 6 August st. n. la adresă d lui Victor Pop când. de advocat îq Kls.-Gorbo. j

Inteligenţa română din Ciachi-Gârf- bou şi împrejurime învită la petrecerea de vară, ce se va da la 12 August st. ri. 1906 în pavilionul de vară din grădina ?şc61ei confesionale din Ciachi-Gârbou în be­neficiul nou terminatei biserici greco cajt. Preţul întrărei: de persdnă 2 cojf., rnmg^păriit^,3 mmutif '*% c f f i , membrii în stis de fie-care persdnă câte 1 cor. ;

Elena Dr. Alexandru Vaida-Voevocţ patrână, Dr. Alexandru Vaida-Voevod paj tron. Comitetul aranjator: Iovian Andreiu protopop, preşedinte; Dr. Ioan Şliam advA jpreşedjjgLţef Paw jRoşea protopop, v.-pre-- Şedinţe; Vasiliu Pop protopop, v.-preşe- -dinte; Alesandru Pop secretar; Aurel Me- zei cassar; Ioan Domşa Andreiu controlor şi 29 de membrii.

Ofertele generâse şi contribuirile peste taxă se vor publica prin diare. De mâncări şi beuturî bune, pe lângă preţuri moderate, este îngrijit. La gara din Sur- duc în 12 August st. n. la 12 şi 1 oră p, m. vor sta trăsuri la disposiţia on. âspeţî.

Fruntaşii români din comitatul Timiş«au hotărît — scrie »Drapelul« — se tri­mită la dietă o petiţie, în care se arată netemeinicia celor cuprinse in resoluţiu- nea votată în congregaţia comitatului Ti­miş, prin care se cere dela dietă înăspri­rea legilor contra deşteptătorilor poporului român.

De la exposiţia din fiucurescî. Dumi­necă a fost vizitată exposiţia — deşi tim­pul era nefavorabil — de 6406 persâne.— In i 10/23 Iulie a. c. va ave loc tragerea loteriei exposiţiei. — Sâmbătă vor sosi la Bucuresci sub conducerea prof. bucovinean

mâni, spre a veni la Constanţa sub co­manda d-lui locotenent comandor Boerescu. »împăratul Traian« va întră în portul Con­stanţa la 16 August, şi după ceremonia botezului său, va pleca în escursiune sub comanda d-lui locotenent comandor Const. Perieţeanu, care va părăsi comanda vasu­lui »Regele Carol«, spre a primi pe acea a noului vas.

»Lueger nu mai are cămaşă«, piarui»Kr. Ztg.«, pe timpul, când tóté diarele germane îşi exprimau bucuria asupra pri- mirei ce i-s’a făcut lui Lueger la Bucu- rescî, a reprodus — după »R. L.« dicea el — o anecdotă nu tocmai alesă, în care se dicea, că primarul Vienei întrebat de dama de curte Mavrogheni, deeă mai are de gând să stea în Bucuresci, ar fi răs­puns: »Nu, dómná, căci nu mai am nici o cămaşă curată«, — T0tă lumea a rămas scandalisată de acestă sarbădă şi imposi­bilă anecdotă. — In loc să tacă şi s’o facă uitată, »Kr. Ztg.« vine acum după o lună şi pune pupăza pe colac astfel: »După cum aflăm din isvor sigur*.:Lueger voia să îjîfeâ cu acele cuvinte aşa: că a fost jefuit foi Bucuresci în aşa mod, în cât nu i-a mai rémas nici cămaşa«.

Adecă 0speţii vienesi, cari dela Bur- dujeni au fost transportaţi cu un vagon special gratuit, ér în Bucuresci purtaţi în tóté părţile cu automobilele primăriei; Lu­eger şi tovarăşii săi, cari au fost găzduiţi pe spesele primăriei şi invitaţi din ban­chet în banchet — să fi fost despoiaţi la Bucuresci P... Ne pare rău, că o fóie seri- 0să, cum scieam că e »Kr. Ztg.«, debiteză astfel de insanităţi.

| sier de curend estrădat din Belgia, auto- j rul principal al furtului de documente mi­litare dela statul maior din Avignon.

Uciderea grecului Paraschidis. Tribu­nalul a confirmat erî mandatul de ares­tare contra macedoneanului Madgearu, ucigaşul grecului Paraschidis. Tot-odată procurorul Cristescu a făcut erî o perchi- siţie în locuinţa lui Paraschidis, confiscând numărdse acte şi scrisori.

Proprietarii de Câni din Braşov se în- cunosciinţeză din partea oficiului, că măr­cile pentru câni, valabile pe anul 1906/7, se pot lua în primire dela perceptoratul orăşenesc, Strada Aurarilor nr. 5 par­tere.

Musica oraşului va cânta Sâmbătă sera în grădina recorăsă dela hotelul cen­tral Nr. 1.

Exportul de carne din România înAnglia. Ministeriul român al agriculturei a încheiat contractul cu d. Andrews, re- presentantul unui consorţi de capitalişti din Londra, în scop de a se începe expor­tul cărnei din România în .Anglia, prin a- jutonjl vapdrelor provedute cu aparate frigdrifere. Contractul a fost semnat de ministrul agriculturei, şi acum se află la consiliul de miniştri. Prin contract minis­trul agriculturei arendezărepresentantului capitaliştilor din Londra, moşii de ale sta­tului, una] din jud. Iaşi, alta în jud. Buzău şi alte două în judeţele Brăila şi Ialomiţa. Suprafaţa celor 6 moşii trece de 5000 hec­tare. Arendarea e făcută pe termen de 25 ani. Arendatorii vor înfiinţa tamaslâcuri de vite şi vor cultiva pe terenurile ce au arendate, numai plante furajere, cultura ce-

esporfc âinda4e~lnterdt§a:r A- rendatorii se obligă a procura statului tauri pentru îmbunătăţirea rassei vitelor cornute mari, ăr peste cel mult 5 ani să încapă a exporta carne în Anglia. Minis­teriul român li-a mai acordat şi avanta- giile legei industriaie.

Ploi torenţiale în Rusia. Scirî despre căderea unor ploi torenţiale sosesc din multe oraşe din regiunea mărei Negre şi mărei Caspice, mai cu semă mari inunda­ţii au avut loc la Kertsch (Taurida, Rusia Europeană), unde digurile au fost inun­date şi podurile sfărîmate.

Concert în casa de tir. Duminecă sera va concerta în grădina casei de tir (Schiitzenhaus), mult apreciatul taraf al lui Dicu. Pentru mâncări şi beuturî bune se îngrijesce restaurateurul Intrarea gra­tuită.

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

»

LA

GAZETA TRANSILVANIEI“ .■ t Cu 1 Iulie st. v. 1906se deschide nou abonament, la care invităm

pe toţi amicii şi sprijinitorii foiei nostre.Preţul abonamentului:

Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 corone, pe şese luni 12 corone, pe trei luni 6 corone, pe o lună 2 corone.

Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50.

Abonarea se pote face mai uşor prin m a n d a t e poştale.

ADMlNfS TRA ŢI UNEA.

XXXXXXXXXXXX:<XXXXXXXXXXXXXXXXXXX

Asupra cui cade Îndatorirea de anunţare?

(§ 3 din art. de lege XXVIII al anului 1879).

Suntem rugaţi a publica următdrele: Obligat de a anunţa este:1. Proprietarul casei seu plenipo-

teiifiafiîîlŞău:-a) In privinţa personei sale şi a per-

sonelor cari se ţin de casa şi masa sa şi peste tot în privinţa tuturor acelor per­sane, pe cari densul le ocrotesce tjiuaşi nop-

0 nouă halta lângă Braşov. Ministrulde comerciü a ordonat transformarea can­tonului nr. 287 dintre casarma de infante­rie şi abator în haltă, prin ceea ce Bra- şovechenilor li-s’a făcut o înlesnire. Cu zidirea haitei se va începe cât mai cu­rând.

Contra falsificatorilor de vinuri. Me­dicii comunali şi chimiştii de la laborato­rul comunal din Bucuresci, an început cercetări pe o scară întinsă, spre a dovedi

•D. Socoleanu, 140 profesori, învăţători şi j falsificările de vinuri. Tóté vinurile falsi- invăţăt0re române, pentru a vizita expo- «iţia. — Ministeriul român de résboiü a pus Ia disposiţia ţăranilor români bucovi­neni, cari vor visita exposiţia, cvartire sgratuite.

Oprirea transitului în România a (ia- relor grecescî* Diarul »Piccolo« din Triest

din Atena, că administraţia poştelor in România, a notificat oficiului central uniunei poştale internaţionale din Berna

c& de acum înainte va fi oprită întrodu- eerea şi transitul în România a diarelor,

cărţilor şi tipăriturilor provenite din Grecia, séu scrise în limba grecăscă.

Noul vapor român »împăratul Traian«D-l colonel I. Coandă, directorul S. M. R.,

plecat la St. Nazaire, spre a asista la încercările definitive ale vaporului »Împă­ratul Traian«. D. Coandă va proceda apoi a recepţiunea provisorie a noului vapor eare va primi un echipaj de mateloţî ro-

ficate vor fi imediat denaturate. Primăria a intervenit tot-deodată la ministeriul de justiţie, cerend ca faţă de toţi falsificatorii de vinuri, tribunalele să aplice cu rigore legea, pentru-că adi din causa indulgenţei lor, acest obiceiu urît şi periculos sănetă- ţei publice nu păte fi stîrpit.

Aeronautul James Adler a trecut prin- t r ’o aventură extraordinară. Urcându-se cu balonul la Providence (Statele Unite), a străbătut prin nori o enormă distanţă fără să scie unde se află. După o călătorie de 23 ore,* el a simţit, că balonul se cobora şi era se cadă în mare, când fu zărit de steamerul »Sylvia« al cărui echipagiu l’a scăpat. Aeronautul se afla atunci la Chat- ham, în statul Massachusetts.

Condamnare la muncă silnică. Consi-1liul de răsboiu franc, a condamnat la 20ani j muncă silnică, la degradarea militară şi la j 10 anî de interdicţiune pe soldatul Pelis- 1

Birtaşii şi hotelierii în privinţa óspe- ţilor lor şi în privinţa personalului de ser­viciu al acestora.

5) Aşa numiţii părinţi ai locurilor de ocrotire în privinţa calfelor de meseriaşi primite în casele de ocrotire.

Străinii din ţări streine.Acel oferitor de cuartire séu pleni-

potenţiatul său, care în termin de 24 de óre n’a anunţat sosirea unui străin din ţări streine primit la sine în cuartir, pre­cum şi acel strein, carele a refusat datele recerute pentru anunţare, comite în sen­sul §-lui 11 art de lege V din anul 1903 o transgresiune, care se va pedepsi cu amendă în bani pănă la 200 cor.

Dătătorul de cuartire respective ple- nipotenţiatul său este obligat sub pedâpsă pănă la 20 cor. a face atent pe străinul din ţări străine la aceea, că dânsul (strei­nul) décá voiesce se locuiască pe teritoriul comunei respective al oraşului, este obli­gat a anunţa acâstă intenţiune a sa în termin de 15 dile de la sosirea sa ia că- pitănatul poliţiei de graniţă reg. ung.

ULTIME SCIRl.Lipova, 18 Iulie. La alegerea de

deputat de aici a reuşit bar. Tibor Daniel faţa de candidatul român Dr.A. Marta.

Atena, 18 Iulie. Ministrul finan­ţelor a depus proiectul de lege pen­tru a se lua represalii vamale contra produselor românescî. S’a votat în prima cetire de urgenţă.

Petersburg, 18 Iulie. Ţarul a sanc­ţionat proiectul de lege, care a fost acceptat de Dumă şi de consiliul de miniştri şi prin care se destină 15 milione de ruble spre a se veni în ajutorul ţăranilor. E prima lege sanc­ţionată de Ţar sub regimul parla­mentar.

Petersburg, 18 Iulie. Ţarul a che­mat în audienţă erî 12 deputaţi ai Dumei* ,prîptre carl~şi şefii partidelor, extreme. Toţi invitaţii sunt burghezi. Deputaţii au plecat la Peterhof în tră­suri de ale Curţei.

Petersburg, 18 Iulie. Agenţia »West- nik« află că Duma a ales ca delegaţi pen-

tea cu sé«. fără plaţi fi« chiar şi numai reprpswto la conferinţa interpar-24 de óre, în casa, curtea şi grădinărite? peste tot pe pământul său intravilan şi extravilan; excepţiune se face numai în caşul dăcă respectiva persóná ocrotită ar avea aici în loc altă locuinţă regulată şi anun­ţată deja;

b) In privinţa chiriaşilor şi a persó- nelor cari se ţin de casaşi masa lor, adecă în privinţa subehiriaşilor de paturi şi a per- sónelor cari se ţin de casa şi masa lor, întru cât aceste persóne întră de-odată cu chiriaşul în locuinţă şi ies din locu­inţă.

5

2. Chiriaşul séu plenipotentul său, séu acela care sub un titlu oreşi care lo- cuesce într’o casă privată séu publică:

a) In privinţa persónelor cari se ţin de casa şi masa sa şi în privinţa persóne­lor indicate sub 1. b) al acestui § întru atâta, întru cât aceste persóne nu întră şi ies deodată cu dânsul în şi din cuartir, ci separat şi: b) în general în privinţa acelor per­

sóne, cari dânsul le ocrotesce di şi nópte, cu séu fără piaţă cel puţin 24 de óre în locuinţa sa seu împrejurul obiectului închi­riat séu arendat de densul, făcendu-se es- cepţiune numai în caşul decă respectiva per­sona are aici în localitate altă locuinţă re­gulată şi anunţată deja.

3. Directorii şi conducătorii institute­lor publice şi private de instrucţiune şi de crescere, mai departe preşedinţii insti­tutelor susţinute din fonduri publice séu private precum sunt instituţiunile de bine­facere, convictele, reuniuniunile, aiumneele mănăstirile, conventele, fundaţiunile, spi­talele, institutele de căutare în cas de bolă, peste tot conducătorii tuturor insti-tutelor publice şi private în privinţa tatu- _ _ ^ maj moderne ^ror acelor persone, cari au fost primite in Tinstitutul care e încredinţat conducerei lor. ţ Goldstein, Braşov strada Vămei 21.

lamentară pentru pace ce se va ţine îâ Londra, pe profesorul Maxim Kovalewsky, din partidul reformelor democratice, d-nii Rodicef, Ostrogorsky, Svetcin şi profesorul Vasilief, din partidul constituţional demo­cratic, d-1 Aladin din partidul grupului muncei.

Belgrad, 18 Iulie. Totă opoziţia compusă din radicali naţionalişti, pro­gresişti şi socialişti, a hotărît ca în tóté chestiile principale së facă ob­strucţie guvernului. Radicalii au şi început erî obstrucţia.

Christiania, 18 Iulie. Regina Maud a fost erî într’o mare primejdie. Ea a făcut cu regele Haakon o escur­siune pe valea Norang. De-odată caii se speriară şi o luară spre un lac. Puţin a lipsit ca suveranii së cadă în adîncime. In ultimul moment regele a isbutit së oprească caii.

Bordeaux, 18 Iulie. Un puternic in­cendiu, care a ţinut t0tă nóptea, a distrus cu totul fabrica de uleiuri Morel şi Comp. Pagubele sunt la 3 milióne franci.

Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu.Redactor responsabil: Traian H. Pop.

v&mi

Sè capetă, pretutindeni

Cremă de dinţi indispensabilăconservă dinţi curaţi, albi şi sănătoşi.

C o r s e t e

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E î 148— 1 9C6.

P A ■ramaC opiii prosperează e sce len t p e lângă a c e s ta , ş i n u su fer de in d isgeţiu n e.

P r o b a t ă în m o d e s c e l e n t l a v o m iţiu n l* , c a t a r d e m a ţ e ş i d ia r l i e e etc.

Recomandat de mii de medici din tară şi streinâtate.C el m a i b u n n u t r im e n t p e n t r u c o p i i s ă n ă t o ş i ş i b o ln a v i d e s t o m a c .

. S e e a p e t » î i t f a r m a e i i ş i d r o g i a e r i i . —

F a b r ic a de a lim en te d ie te tice R. K u f e k e , W i e n I. ş i B erged orf — H am burg.

Cursul îa bursa din Viena.Din 17 Iulie n. 1906.

Renta ung. de aur 4°/0.................... 118 40Renta de corone ung. 49/0 • • • 95.70Impr. căii. fer. ung. în aur 3Y2% • 84 80Impr. căii. fer. ung. în argint 4% * 94.90Bonuri rurale croate-slavone . . . 97.—Impr. ung. cu p r e m i i .................... 207.78Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin . 155.75 Renta de hârtie austr. 42/10 . . . 99.60Renta de argint austr. 42/10 . . . 99.55Renta de aur austr. 4°/0 . . . . 117.95Renta de corone austr. 4% • . . 99.70Bonuri rurale ungare 3Y2% • . . 89 45Losurî din 1860 . . . . . . . 159.50Acţii de-ale Băncei ung. de credit 1685.— Acţiî de-ale Băncei austr. de credit 804.— Acţii de-ale Băncei austro-ung. . 667.—Napoleondorî. . ......................... 19.09Mărci imperiale germane . . . 117.37London v i s t a ............................. 240.22Y2Paris v ista ...................................... 85.50Nene italiene.................................. 95.55

:a ü i aş o- 1 one

c u r s u l p 3*3ţ Din 18 Iulie

bancnote rom. Oump, 18.94 Vând. Argint român j^aţ)oleonds0rî.Galbeni Mărci germane Lire turcescîScris. fonc. Albine 5°/0 101.— Ruble Rusesci „ 2 63

18.8019.0611.20

117.2021.50

1818.1911

11721.

1022

■ 4; 0 ,40 30 65

î 8

O u p r e ţ u r i şi condiţii cu­lanta şi cu

= plată în rate =■■ s e c a p ă t ă : -=-■...

tete soiurile de maşini de cusut şi bicicle de cele mai fine fabricate. M o b ile de lemn şi fer, Tablouri, Oglinzi, Ciasorniee de părete şi buzunar, Obiecte de podobă, Gar­nitură de salon, Divane, ia tra ţe , Covore de părete şi podele, Co­perte, tote soiurile de pânzărie, S t o f e pentru Dame, H a in e gata pentru bărbaţi şi copii, even­tual se lucreza haine şi după măsură. — Asortiment mare desteaguri naţionale.

S z o l l o s y Z s *Braşov, Str. Porţii nr. 69.11-20.2565.

H ôtel Central SBraşov, Strada Lungă nr. I.

Recomandă 4 5 c a m e r e pen­tru p a s a g e r i din nou mobi­

late dela 8 0 c r . In SUS-Mai departe:

Sala cea mare,pentru B aluri, C oncerte, B an ch e­te, N un ti etc. montată din nou şi escelent ’ilum inată.

De asemenea:

Elegantul Salon Restaurantspre Strada, precum şi

Pivniţa de Vinuri (a-la Eszterhâzy)atât în pivniţă cât şi în Restaurant pot servi cu bu cătărie bună, B ere de S teinbruch şi V inuri curate de A rdeal. 32 6022B6.

„ T i m i ş i a n ainstitut de credit şi economii îu Timişora.

C o n c u r spentru un pos t de p r a c t i c a n t la institutul de credit şi economii „Ti- mişiana“ din Timişora, dotat cu un salar anual de cor. 720, plătibil în rate lunare anticipative.

Documentele despre studiile fă­cute, eventuala praxă de până acum şi cunoştinţa limbilor româna, ger­mană şi maghiară, sunt a se adresa Direcţiune!, până cel mult la 1 Au­gust st. n.a. c.

Direcţiuneainstitutului de credit şi economii

1—3.2471. ' „Timişiana“, în Timişora.

r M M

«

n n

h JJSQ“) “ a»

| I B I 1 D 1 I 0 1 S T I H I I\ B r a ş o v Strada Porţii nr. 21.€ Recomandă marele deposit înj s p e c i a l i t ă ţ i i m e d i c i n a l e% ------ indigene şi externe, =======% Speciaiită.î de gumă. Ar ti col î pentru£ îngrijirea" bolnavilor. Ou deosebire

SPIRT L0B0GG (Lobogo franzbrant- wein\ doftorie bună contra durerilor de reum atism , junghiuri, dureri de cap, etc. Preţui I sticlă mică 80 b.

1 sticlă mare 1 cor. 60 b. SPIRT de PAPRICĂ(Paprica franzbrart- weinj, doftorie probată contra reuma­tismului, Ischias, soldină etc. Preţul

1 sticlă 1 cor. şi 2 cor.

Atenţiune.Am onorea a aduce la cunos-

cinţa On. public, căc u r ă ţ ş i r e p a r e z

O g " l i n . d . î o a i T o ecu pete seu defecte, le fac ca şi nouă. In Braşov se nu neglijeze nimeni de a şi repara oglindi de fectuose.

Baiaban Leo,Braşov, Strada regră nr. 47.

x x x x x « x m n n t K x u i tK

nnunxxX

xX

xX:r-ţ

Cruce séu stea duplă electro - magneticăP a t e n t £T r. S 6 9 S 7 .

Un e crucea lui Volta.

V indecă şi în v io rizâ

Nu ** mijloc secret,

pe lângă garanţie,

se da împrejurării, că le vechi de 20 ani.

Deosebită atenţiune e a acest aparat vindecă boa-

Aparatal acesta vindecă şi foloseşte contra • durerilor de cap şi dinţi, migrene, ne- uralgie, împedecarea circulaţiunei sângelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de ini­mă, sgârciuri de inimă, asmă, audul greu, sgârciurî de stomac, lipsa poftei de mâncare, re- ceală la mâni şi la pioióre, reumă, podagră, ischias, udul in pat, influenţa, insómnie, epilepsia, circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor bólé, cavi la tractare normală a medicu­lui se vindecă pr:n electricitate. — In cancelaria mea se află atestate încurse din tóté păr­ţile lumii, cari preţuesc cu mulţdmire invenţiunea mea şi ori-dne póte examina aceste atestate Acel pacient, care în decurs de 45 dile nu se va vindeca, i-se retrimite banii. Unde ori­ce încercare s’u constatat zâdarnioă, rog & proba aparatul meu.

Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis s ése confunde ca aparatul „Volte“, de óre-ce „ Gasul- Volta“ atât în Germania cât şi în Austro- Ungaris a fost oficios oprit, fiind nefolositor, pe când aparatul meu e în genere cunoscut apreciat şi cercetat. Deja ieftinătatea crucei maie eleciro-magnetice o recomandă îndeosebi

xKX

KKXH

T u ş ă !de

G -32 .)

- Cine nu se îngrijesc« u» - tuşă pecătuesce contra se. **Caramel l e

<le p i e p tale lui Kaiser

cu 3 brad!probate de medici şi reco­mandate contra tusei, ră- celei, guturaiului. 4512 re- cunoseinţe dovedesc afec­tul minunat al acestei me­diei nî. — on pachet costă 20 şi 40fi Ieri şi se află la farmaciile: în Braşov V. Roth, E. Kugler, Frid. JeJcelius, Franz Kellemen, Julius Hornung, II. G. Obert, W. Klein, Fried. Stenner, Fug. Neustădter.

Preţul aparatului mare e S cor.folosibil la morburi, cari nu sunt

mai vechi de 15 ani.

Preţul aparatului mic e 4 car.folosibil la copii şi femei de

constituţie forte slabă.Expediţie din centru şi locul de véndare pentru ţeră i streinâtate e:c.

S t r a d a VADÁSZ 42 A./ E. coltul strada Kálmán.MÜLLER ALBERT, Budapesta, v-X

X X X X X T X X ' X X X X X X X X X X X X

K

/A

«

x

H ftflf iî m ă n â n c ă M n e I U l l l l C şi se bén VINURI curatede Mediaş BERE de Pi l s en „Urquelî“ próspétá dela cep in iie-care di 7 1 La — =

E i i t & i m i i i l Sehw & rsbargîu Braşov, Str. Spitalului ar. 20.De o cercetare numerósa se róga

19-00. R. GLIGORE CRISTEA,

eondueëtorui restauratului.

Cel mai mare magazia de liaine gata pentru bărbaţi şi dame^ I ÎI I

iikteîiM

InU* • A '1

11i

N. P. Goldman»B r a ş o v , T ârgul lă u te i (F a la t i l te! Cellj 11— 33 ş i 21.

Bate ori şi ce concurenţă în privinţa preţului asortimentului şi yust.Confeeţiimele mele se l u c r e z â sub supravegherea mea, m o d ern , ca după măsură, Ş

m iM t * numai diu lână curată Indigena, şi stofe veritabile englezesc!. ■okio Pardesiurî pentru bărbaţi, potrivite pe corp din stofa englezescă cadrilată,

cu pola clopot, dela 15" corone în sus.| C o s tu m m o d e r n pentru bărbaţi, cadrilaa, nouta­

te, lucrat bine din Cheviot englezesc, orî Kamgarndela 14 corone în sus.

P a r d e s i u r î n e g r e pentru preoţi, din postav Kam- \ gara seu Cheviot, mare asortiment, d. 22 c. în sus. I

P A i^E T O T (^R ag ian ) pentru Dame, lasou scurt I din stofa bună englezescă, eela 12 cor. în sus. I1 C o s t u m e m o d e r n e pentru copT, cadrilate, nou­

tate cu giletcă, cu un rend s6u doua de nasturi rork, zelinte pentru purtat, deschis, dela 9 c. în sus. i J a c h e t e m o d e rn e * pentru Danie, (ia spate pe I

ta ,?e adjustate, cu făsiî de postav luciu, d. 12 cor. |IOOO c o s t u m e d e c o p i i , dela 3 — 10 ani, din Catifea CORD lucie, seu stropită, din stofă seu Kamgarn, dela 6 corone în sus.

| J a c h e t e (Raglon) pentru copile, -din stofă englezădela 6 cor. în sus.

H a v e lo c pentru bărbaţi, din per de Cămilă, deia12 corone în sus.

P e l e r i n e pontra copile,. . . dela 5 cor. în sus.M a n ta l e d e i l a m e pentru praf, dm Mohair seu

Kamgarn............................. dela 14 cor. în sus.f * e l e r in e bărbătesc!, pentru turişti, deD IO c. în susCele mai nouă modele stau la disposiţia Onor. public spre vedere. § £1

I 21..0 Ca totă stima: 83 . P . G © L S M A H .

Tipogralia A. Mureşianu. Braşov