Upload
iordachescu-amalia
View
243
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 1/19
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL INSUFICIENŢEI CARDIACE
GENERALITĂŢI
Insuficienţa cardiacă congestivă:
Aproximativ 900.000 internări anual (creştere cu 90% în ultimii 10 ani)
Cel mai întâlnit diagnostic de externare la pacienţi cu vârsta peste 65 de ani
6.5 milioane zile de spitalizare pe an
Afecţiunea cu cele mai mari cheltuieli
Costuri anuale spitaliceşti şi de îngrijiri la domiciliu: 15.4 miliarde dolari
Epidemiologia insuficienţei cardiace în SUA
4.79 milioane de pacienţi;
Incidenţă: 550.000 noi cazuri în fiecare an
Prevalenţa: 2% pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 şi 59 de ani,
crescând progresiv la 10% pentru cei cu vârsta peste 70 de ani
Decesul prin stop cardiac este de 6-9 ori mai frecvent în cazul pacienţilor cu
insuficienţă cardiacă
Evoluţia la distanţă a Insuficienţei cardiace acute (ICA)
Durata medie de spitalizare: 6 zile
Reinternare
o 20% la 30 de zile
o 50% la 6 luni
Mortalitate
o 11.6% la 30 de zile
o 33.1% la 12 luni
o 50% la 5 ani
Fiziopatologie
Disfuncţia VS instalată iniţial determină descărcări neurohormonale, care vor
determina creşterea rezistenţei vasculare periferice şi iniţierea remodelării VS, cu progresia
bolii cardiace (fig. 1). Activarea neurohormonală determină creşterea TA şi centralizarea
circulaţiei (acut) precum şi unele efecte cronice cum ar fi: creşterea postsarcinii, scădereavolumului bătaie, apoptoza şi necroza cardiomiocitelor şi retenţie hidrosalină.
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 2/19
Fig. 1 – progresia IC
Strategii în managementul chirurgical al insuficienţei cardiace avansate
Tratament medicamentos
Tratament chirurgical
BAC
Înlocuire valvulară Plastie de valvă mitrală
Reconstrucţie chirurgicală ventriculară
Dispozitive implantabile – ICD şi/sau Pacemaker Biventricular
Dispozitive de suport circulator extern (CorCap)
Dispozitiv pentru remodelare ventriculară transmiocardică
Sisteme mecanice de suport ventricular (LVAD/ BIVAD)
Transplant de cord Transplant celular (în combinaţie cu alte proceduri chirurgicale sau ca
tratament de sine stătător)
Agentul ideal pentru tratamentul insuficienţei cartiace
Vasodilatare (venoasă şi arterială)
Scade rapid presiunea de umplere ventriculară
Scad rapid simptomele de congestie
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 3/19
Nu creşte frecvenţa cardiacă sau creşte direct contractilitatea (scade cererea
miocardică de oxigen)
Nu pr ovoacă aritmii
Nu determină tahifilaxie
Produce supresie neurohormonală
Favorizează diureză/natriureză
Poate fi dozat convenabil (poate fi folosit cu sau fără cateter arterial pulmonar)
Necesită titrare minimă
Luarea deciziei pentru BAC în IC terminală
Angină şi/sau dispnee
Echo, ECG, Test de efort
Cateterism cardiac
Semne de ischemie (Thallium, RMN, CT)
BALONUL DE CONTRAPULSAŢIE INTRAAORTICĂ
Balonul de contrapulsaţie intraaortică (BCPIA) reprezintă unul dintre dispozitivele
disponibile şi utilizate în prezent pentru asistarea circulatorie în domeniile chirurgiei
cardiovasculare şi cardiologiei intervenţionale. Din grupul dispozitivelor de asistare
circulatorie sistemică (din care mai fac parte "by-pass"-ul cardiopulmonar percutan, pompa
mecanică de asistare ventriculară - „Hemopump” şi by-pass-ul între atriul stâng şi artera
femurală), BCPIA este utilizat cel mai frecvent la bolnavii cu şoc cardiogen, care însoţeşte
infarctul miocardic acut (IMA), în cazurile de angină pectorală refractară sau la pacienţii cu
instabilitate hemodinamică în timpul intervenţiilor chirurgicale cardiace, angioplastiilor
coronariene transluminale percutane (ACTP) sau al valvuloplastiilor cu balon. Pentru o mai
exactă evaluare a cazurilor cu risc crescut a fost pus la punct şi un scor al "miocardului în
primejdie"; acesta, împreună cu elemente clinico-hemodinamice, constituie criteriile de
decizie în vederea utilizării procedeelor de asistare circulatorie.
Alte posibile indicaţii ale BCPIA includ limitarea mărimii infarctului la bolnavii cu
IMA necomplicat, asistarea circulatorie a bolnavilor cu afectare miocardică avansată sau
infarct miocardic recent care necesită anestezie generală în timpul unei intervenţii
chirurgicale extracardiace şi tahicardia ventriculară refractară şi secundară bolii ischemice
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 4/19
coronariene. Spre deosebire de celelalte dispozitive de asistare sistemică circulatorie mai sus
menţionate, BCPIA este mai uşor de instalat şi de pus în funcţiune (la aprox. 90% din
bolnavii la care se tentează manevra). Ca dezavantaj se poate menţiona necesitatea prezenţei
ritmului cardiac stabil pentru a avea o funcţionare optimă. În acelaşi domeniu al asistării
circulatorii au fost imaginate şi tehnici de perfuzie miocardică regională care utilizează
balonul cu perfuzie pasivă, cateterul de autoperfuzie, hemoperfuzia coronariană activă,
retroperfuzia sinusului coronar etc. Aceste ultime metode descrise, ca şi dispozitivele de
asistare circulatorie sistemică au indicaţii de utilizare în cazurile de ACTP cu risc crescut sau
la bolnavii cu ACTP complicată cu ocluzie coronariană şi la care revascuiarizarea miocardică
chirurgicală poate deveni indicaţie de urgenţă.
Principiu de funcţionare
BCPIA este cel mai simplu dintre aparatele de asistare sistemică circulatorie. Pe scurt,
acesta utilizează un balon alungit cu volum de 40 cm3 ataşat unui cateter cu dublu lumen care
permite folosirea coaxială a sistemului. Diametrul exterior al cateterului variază între 9,5 F şi
12 F pentru adulţi (ceea ce presupune un diametru minim al orificiului de introducere în
artera femurală comună de aproximativ 3,15 mm) dar variantele pediatrice au catetere mult
mai subţiri (4,5 F-7,0 F, adică 1,5 mm-2,3 mm). În cazul unor artere mai fragile sau cu
leziuni ateroscerotice care le îngustează lumenul se pot utiliza sisteme cu lumen unic şi
diametrul exterior al cateterului mai mic. Diametrul balonului umflat ar trebui să fie cu 10 -
20% mai mic decât diametrul aortei toracice descendente; diametre mai mari pot induce
disecţii la acest nivel, iar diametrele mai mici duc la o funcţionare ineficientă din punct de
vedere hemodinamic. Pentru majoritatea adulţilor volumul balonului de 40 cm3 este suficient
pentru a realiza o contrapulsaţie eficientă dar pentru situaţiile extreme există variante ale
baloanelor de 30 cm3 şi 50 cm3.
Balonul este umflat cu heliu, într-un mod controlat cu ajutorul unei console. Este
utilizat acest gaz deoarece are o vâscozitate scăzută şi permite în acest fel folosirea unor
catetere mai subţiri şi realizarea unui ciclu umflare-dezumflare mai bine controlat. Spre
deosebire de C02 (gaz care era utilizat în trecut pentru acţionarea baloanelor), heliul are o
solubilitate scăzută în sânge, ceea ce a necesitat montarea în consola aparatului a unui sistem
de detectare şi semnalizare ale fisurilor la nivelul baloanelor pentru a preveni emboliile
gazoase semnificative. Consola de control prezintă posibilitatea de a ajusta foarte exact
momentul umflării/dezumflării balonului în funcţie de complexul QRS (pe EKG) şi de
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 5/19
morfologia curbei de presiune din aorta obţinută prin lumenul interior central al cateterului.
De asemenea poate fi ajustat gradul de umflare a balonului sau raportul între numărul de
cicluri cardiace asistate prin contrapulsaţie şi numărul celor care sunt neasistate.
Umflarea bruscă a balonului este realizată la sfârşitul perioadei de ejecţie a
ventriculului stâng (VS), mai precis, umflarea este declanşată pe incizura dicrotă a curbei de
presiune din aorta toracică care semnifică închiderea cuspelor aortice. Dezumflarea balonului
este indusă înainte de declanşarea contracţiei ventriculare, în aşa fel încât pe curba de
presiune din aortă să se obţină o scădere a presiunii telediastolice cu 10-15 mm Hg faţă de
presiunea diastolică a unei contracţii neasistate prin contrapulsaţie.
Pentru a fi bine poziţionat, balonul trebuie să se afle la aproximativ 2 cm distal de
originea arterei subclavii stângi, în lumenui aortei toracice descendente.
Consideraţii fiziologice şi hemodinamice
Prin umflarea bruscă a balonului, 40 cm3 de sânge sunt dizlocuiţi de volumul
echivalent al balonului, ducând în felul acesta la creşterea presiunii din aorta toracică
ascendentă şi crosa aortei. În aceste condiţii, presiunea diastolică din aortă poate fi cu 20-30
mmHg mai mare decât presiunea diastolică din VS. Creşterea presiunii din aorta va duce,
teoretic, la îmbunătăţirea perfuziei coronariene. În afară de ameliorarea fluxului coronarian
(evidenţiată prin studii experimentale şi clinice care au arătat flux sanguin crescut ,
modificarea producerii şi extracţiei lactatului la nivelul sinusului coronar şi reducerea
modificărilor ischemice pe derivaţii multiple EKG), utilizarea BCPIA are un efect favorabil
asupra performanţei VS prin creşterea indexului cardiac şi a presiunii medii arteriale şi prin
reducerea presiunii de umplere a VS.
Diferite studii menţioneză o creştere semnificativă a debitului cardiac în timpul
contrapulsaţiei cu 0,2 Vmin pană la 1 Vmin în funcţie de rezistenţa vasculară sistemică.
Scăderea presiunii de umplere a VS, observată în mod constant în cursul asistării circulatorii,
se traduce din punct de vedere hemodinamic prin reducerea presiunii blocate medii din
capilarul pulmonar (şi implicit a presiunii teìediastolice din VS) în medie cu cel puţin 5
mmHg. Aceasta reducere a presarcinii poate fi deose bit de benefică în cazurile care, de
exemplu, accidentul coronarian acut este însoţit de şoc cardiogen şi edem pulmonar acut prin
ruptura de cordaje şi insuficientă mitrală masivă
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 6/19
Imediat înainte de momentul declanşării perioadei de contracţie a VS, balonul de
contrapulsaţie este brusc dezumflat (o nesincronizare între ciclul de funcţionare a balonului şi
ciclul cardiac ar putea avea consecinţe dramatice din punct de vedere hemodinamic, mai ales
la bolnavii cu performantă a VS semnificativ alterată). Această evacuare a gazului din balon
duce la o diminuare relativă a volumului sanguin intraaortic cu 40 cm3, o reducere a presiunii
telediastolice din aortă cu 10-15 mm Hg şi o reducere a rezistenţei la ejectie a VS. Consecinţa
reducerii postsarcinii este în final creşterea debitului şi indexului cardiac .
Pacienţii cu risc coronanian crescut (FEVS<30%, coronară "unică" restantă, leziune
de trunchi, etc.) au ca primă indicaţie terapeutică intervenţia chirurgicală de revascularizare
miocardică (ICRM). În anumite situaţii angioplastia coronaniană translumtnală percutană
(ACTP) poate fi tentată luîndu-se în acelaşi timp măsurile prezentate.
Indicaţii
Insuficienţă cardiaca după o procedură chirurgicală
Angină refractară in ciuda managementului medicamentos maximizat
Şoc cardiogen
Regurgitare mitrală
Eşec PTCA
Ca o legătură intermediară spre transplantul cardiac
Pacienţii care au suferit o afectare ventriculară preoperator şi care dezvoltă
ischemie masivă în timpul intervenţiei chirurgicale
Anumiţi pacienţi care au o funcţie cardiacă normală la inceputul intervenţiei,
dar care se deteriorează rapid in urma procedurilor chirurgicale
Aproximativ 20-30% din pacienţii cu cardiomiopatie severă în aşteptarea
transplantului necesită suport circulator mecanic
Poate înlocui în anumite situaţii nevoia pentru un suport ventricular mecanic
mai invaziv.
Contraindicaţii
Insuficienţă aortică severă
Anevrism aortic
Disecţie de aortă
Trombembolism
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 7/19
Fig. 2 – kit BCIA
Fig. 3 – tehnică de introducere a BCIA
Poziţionare (fig. 4)
Capătul balonului trebuie poziţionat chiar înainte de ieşirea arterei subclavie stângi
Poziţia trebuie confirmată de fluoroscopie sau Rx toracică.
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 8/19
Fig. 4 – poziţionarea BCIA
Temporizarea contrapulsaţiilor se face prin monitorizare ECG şi prin urmărirea
presiunii arteriale.
Fig. 5
ANULOPLASTIE MITRALĂ LA PACIENŢII CU IC AVANSATĂ
În ciuda dovezilor anterioare care demonstrau o îmbunătăţire a hemodinamicii şi
simptomatologiei şi a unor rezultate intermediare bune, şi a mortalităţii chirurgicale actuale
scăzute, analize retrospective demonstrează că nu există beneficiu asupra mortalităţii conferit
de către anuloplastia mitrală (Wu et al J AM Coll Cardiol 2005).
RECONSTRUCŢIA CHIRURGICALĂ VENTRICULARĂ (RCV)
Cardiomiopatia ischemică post IM este cauza cea mai frecventă a IC. Aceasta
afectează forma şi funcţia VS, în ciuda revascularizării agresive imediate (dilatare VS
persistentă la 20% - 30% dintre pacienţi)
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 9/19
Reconstrucţia VS conduce la dilatarea şi disfuncţia cavităţii cardiace .
Anevrismele clasice sunt foarte rare deoarece reperfuzia imediată lasă cicatrice doar
la nivelul subendocardului .
RCV este alternativa chirurgicală la tratamentul dilatării şi disfuncţiei ventriculare,
fiind adesea considerată sinonimă anevrismectomiei.
Strategie chirurgicală a RCV
Revascularizare completă
Diminuarea volumului ventricular
Reduce componentele septale, anterioare şi inferioare
Folosire de noi dispozitive de măsurare, reduce riscul de diminuare excesivă avolumului
Restabileşte forma (eliptică) cu scopul de a optimiza eficienţa mecanică, evită
protezarea mitrală (dislocarea muşchilor pilieri)
RCV vs. Transplant (Cotrufo et al, Eur J Cardiothorac Surg 2005)
RCV
- sigură
- Management perioperator esenţial
- Artimiile, LCO, IABP apar mai frecvent mai frecvent
- Mortalitate pe termen lung similară
- Episoade de IC similare
- Mai puţine internări
Plastia ventriculară reducţională - operaţia Batista (fig. 6)
Fig. 6 – operaţia Bastia
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 10/19
DISPOZITIVE DE SUPORT CIRCULATOR EXTERN - CorCap™
CorCap este destinat pentru:
Oferă suport ventricular telediastolic pentru a reduce tensiunea pereţilor (stress) şi
alungirea miocardică
Blochează stimularea remodelării ventriculare şi determină inversarea remodelării
miocardului
Inversează dilatarea progresivă şi îmbunătăţeşte funcţia cardiacă şi statusul funcţional
al pacientului
Dispozitivul pentru suport cardiac CorCap™ Multi-Filament Yarn / Knit Fabric
Complianţă optimă – capacitate mare de întindere
Proprietăţi bidirecţionale
Remodelează inima spre forma elipsoidală
Construcţie – 31 microfibre
Potrivire fină la suprafaţa inimii
Biocompatibilitate pe termen lung
Materiale folosite la alte dispozitive implantabile
Margini anticipate: >90%
A B C D
Fig. 7 - Dispozitivul pentru suport cardiac CorCap™ B: fără sarcină; C: sarcină longitudinală; D: sarcinăcircumferenţială
La pacienţii cu IC progresivă cu terapie medicală optimă, tratamentul cu dispozitiv de
suport circulator extern are un efect favorabil asupra evoluţiei naturale a IC:
Scor compus clinic îmbunătăţit
Mai puţine proceduri cardiace majore
Îmbunătăţire susţinută a formei şi dimensiunii VS
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 11/19
Îmbunătăţire susţinută a calităţii vieţi
Aceste rezultate arată că CorCapTM CSD reprezintă o terapie inovatoare eficientă
pentru pacienţii cu cord mărit.
Fig. 8 - CorCap™ - principiu de funcţionare
Fig. 9 - CorCap™ - procedură actuală de implant
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 12/19
Fig. 10 – opţiuni în faza terminală a IC
ÎNLOCUIRE CARDIACĂ
Alternative de suport mecanic - caracteristici
Recuperarea funcţiei organelor vitale
Tratament pe perioada internării în ATI sau alte secţii
Suport pe termen scurt (zile-săptămâni)
Transplant timpuriu
Selecţie bazată pe stabilirea clară a fazei terminale
Asistarea circulatorie ventriculară (AVC)
În condiţiile în care funcţiile cardiace sunt serios afectate se foloseşte un sistem de
susţinere, de înlocuire sau de completare a funcţiei ventriculului stâng sau drept.
Complexitatea acestor sisteme, preţul de cost ridicat şi repercusiunile circulatorii
determină limitarea la indicaţii stricte a utilizării acestei proceduri.
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 13/19
Debitul cardiac realizat de aceste sisteme este de 3-10 l/min şi se obţine prin scăderea
postsarcinii (sângele din atriu este preluat de inima artificială şi apoi este introdus în
circulaţia sistemică).
Dacă sângele este preluat din AD şi introdus în AP se obţine o asistare de VD; dacă
sângele este obţinut din AS şi introdus în Ao se vorbeşte despre asistare de VS. Se obţine
astfel o umplere ventriculară reducând nevoile energetice ale contracţiei miocardice,
volumului teledistolic şi telesistolic.
Există multe alte sisteme de asistare circulatorie clasificate după locul de prelurare şi
introducere a sângelui în circulaţia sistemică – pulmonară
Clasificare (modificată după F. Unger )
A)Ventriculul stâng - apexian
• aorta ascendentă
• aorta abdominală
• artera femurală
B)Atriul stâng
- aorta ascendentă - artera femurală
C)Veno-arterial - oxigenator
• aorta ascendentă
• artera femurală
D) Combinat (CEC + BCPA)
E) Biventricular
Principii de realizare
Asistarea ventriculară este folosită şi în perioada de aşteptare pentru transplantul
cardiac. Se consideră că mortalitatea în perioada de aşteptare este de 20-33%.
Asistarea circulatorie de durată scurtă se face prin canularea AS şi Ao interpunând
între aceste canule un circuit şi o pompă care impune imobilizarea la pat şi folosirea anti
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 14/19
coagul ante lor. Pompele folosite sunt centrifugale şi cu role. Pentru asistare îndelungată sunt
folosite sistemele pneumatice şi electrice.
A B C
D E
F G
Fig. 11 – A: AC ventricul stang-aorta (P=pompâ mecanică sau centrifugală, R=rezervor sanguin); B:Ventricul stâng-aortă abdominală; C: AC ventricul stâng – arteră femurală; D: AC atriul stâng – aorta
ascendentă; E: AC atriul stâng – artera femurală; F: AC cu pompă centrifugală, vena pulmonară – aorta
ascendentă; G: Asistare circulatorie de lunga durata
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 15/19
Asistări circulatorii (după B.L. Bufkin -1995)
• Asistare de scurtă durată
• Debit nepulsatil
- Pompă centrifugală
- Pompă cu role
• Debit pulsatil
• Asistare de lungă durată
• Pneumatic
• Electric
Caracteristici ale echipamentelor de asistare circulatorie
Cresc supravieţuirea la 2 ani de la 8% la 23% pentru pacienţii cu insuficienţă cardiacăîn fază terminală.
Probleme ce pot apărea:
Formare de trombi;
Fiabilitatea mecanică;
Eficientizarea energiei;
Fig. 12 – dispozitiv de asistare circulatorie - schemă
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 16/19
A B
Fig.13 - A:Designul rotoarelor, B:Rotor + elice
Inimă artficială
Fig. 14 – inima artificială
Condiţii
Minim trombogenic.
Minim hemolitic.
Efect minim asupra sistemului imunitar.
Evitarea infecţiilor, calcificărilor, necroza tisulară.
Evoluţia suportului circulator – noi scopuri
Reabilitare totală a pacientului
Externare sau îngrijiri la domiciliu
Sisteme de control portabile
Suport pe termen lung (luni/ani)
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 17/19
Transplant atunci când este posibil sau pacientul este pregătit
Selecţie bazată pe variabile multiple
Paradigma tratării IC este bazată pe prelungir ea duratei până la stadiul final al
afecţiunii
Echipă Multi-Disciplinară
Chirurg cardiac
Cardiolog specializat în IC
Cardiolog specializat în cardiologie intervenţională
Asistent coordonator specializat în IC/transplant
Asistent coordonator specializat în VAD
Asistente din domeniul cercetării clinice
Medicul curant al pacientului
Reprezentanţi din administraţia spitalului
Factori care influenţează performanţa VD în timpul LVAS
Insuficienţă multiplă de organe – de graniţă
SDRA la radiografia toracică
Dimensiunea VD
Afecţiuni ale arterelor coronare
Aritmii ventriculare
Afecţiuni ale valvei tricuspide
Recuperare miocardică în cazul suportului LVAD pe termen lung:
• Recuperarea miocardică survine pe parcursul suportului LVAD
• Recuperarea miocardică se întâlneşte mai ales în formele acute de afectare a
miocardului ( < 6 luni)
• Caracteristicile acelora care vor prezenta recuperare miocardică
– Vârstă mică
– Durată mai scurtă de boală
• Modificarile structurale nu trebuie corelate întotdeauna cu recuperarea funcţională
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 18/19
• LVAD creează cel mai potrivit mijloc de recuperare
Direcţii în viitor
Focalizarea următoarelor cercetări spre amplificarea efectului de recuperare a
LVAD Definirea punctului de reversibilitate a procesului patologic
Aplicarea unei noi clase de LVAD unei populaţii de pacienţi potenţial
reversibili
Utilizarea LVAD pentru înlăturarea semnelor inflamatorii specifice IC
Adaugă un efect adjuvant terapiei celulare
TRANSPLANTUL CARDIAC
Transplantul cardiac este o intervenţie chirurgicală prin care se înlocuieşte o inimă
sever şi ireversibil afectată cu o altă inimă, luată de le un donator neviabil, aflat în stare de
moarte cerebrală, dar cu o inimă normală, sau fără afectare morfologică sau funcţională
importantă.
Unde, când, cine?
În centrele cu echipe multidisciplinare de cardiologi şi chirurgi
Trecerea de la terapia de urgenţă la înlocuire efectivă planificată
Pacienţii cu IC care vor beneficia de îmbunătăţirea duratei şi calităţii vieţii.
Dpdv al tehnicii chirurgicale se disting două variante: transplant ortotopic, utilizat ca
procedură generală şi transplantul heterotopic, rezervat pentru situaţii speciale. Transplantul
ortotopic presupune îndepărtarea inimii bolnave şi repoziţionarea grefei cardiace în sacul
pericardic , cu refacerea conexiunilor veno-arteriale. Succesiunea refacerilor conexiunilor
este AS, AD, AP, aorta, urmată de purjarea cavităţilor şi declam pare. Transplantul
heterotopic se realizează prin păstrarea în poziţie a inimii recipientului, poziţionarea grefei
cardiace în toracele drept şi refacerea conexiunilor descrise mai sus.
Condiţii:
Selecţie optimă a pacienţilor
Maximizarea designului dispozitivelor şi a caracteristicilor operatorii
7/27/2019 9-insuficienta cardiaca
http://slidepdf.com/reader/full/9-insuficienta-cardiaca 19/19
Dezvoltarea unor strategii manageriale optime
Utilizarea raţională a transferului din centrele de excelenţă către centrele regionale
de medicină generală
Tratamentul posttransplant
PTCA se practică cu succes la anumiţi pacienţi selecţionaţi, cu leziuni focale
Anticoagulare
Tratament hipolipemiant (Statine)
Droguri antiproliferative (Rapamicina)
Retransplantarea
Tratamentul în transplantul cardiac are ca trăsătură definitorie necesitatea
imunosupresiei, la care se adaugă tratamentul nespecific al unui pacient operat pe cord,
adaptat, în funcţie de evoluţia fiecărui caz.
Bibliografie
1. Carol C, Pavie A: Greffes Cardiques; Flammarion Medicine Sciences, 1996
2. Socoteanu I. "Note de curs. Chirurgie vasculară", LITO UMF "Victor Babeş", Timişoara, 2005
3. Carp C. "Tratat de Cardiologie", Editura Medicală Naţională, Bucureşti, 2004
4. Kirklin WJ, Barratt- Boyes BG, "Cardiac surgery", third edition, Churchill Livingstone, 2003
5. Baue AE, Geha AS, Hammond GL, Laks H, Naunheim KS, "Glenn's Thoracic and Cardiovascular
surgery", 6"1 Edition, Vol.II, Appleton&Lange, Stamford, 1996
6. Gherasim L. " Medicină internă. Voi. II. Bolile cardiovas culare, metabolice ", Editura Medicală,
Bucureşti, 2004
7. Braunwald E, Fauci A S, Kasper D L, Hauser S L, Longo D L Jameson J L, "Harrison 's - Principles
of internai Medicine" 15,h Edition, McGraw Hill, 2001
8. Braunwald E, Zipes D P, Libby P, "Heart Disease: A textbook of Cardiovascular Medicine ", 6th
Edition, W B Sunders Company, 2001