61838509 Sub Neurologie Bejenaru Tot (1)

7/29/2019 61838509 Sub Neurologie Bejenaru Tot (1)

1/22

1.descrieti caract clinice ale spasticitatii piramidale

distributie preferential flexori pronatori mb sup si extensori re mb inf ,elastica si cedeazain lama de brici ,mersul cosit2.aspect clinic pac cu sdr de paleocerebelhipotonie ,cracter penulant ROT ,ataxia trunchiului ,astazo abazie mers nesigurcutendinta de cadere pe soate ,dimetrie ,tremor cerebelos ,nistagmus disdiadonokineziemacrografie ,dizartrie

3.enumerati clase de medicamente utiliz in tratam bolii parkinson

anticolinergice (Trihexifenidil ),amantadinadopaminergi levo dopa , si inhibitori periferici de decarboxilaza carbidopa ,beserazidaagonisti dopaminergici ergolinic- bromocriptina , pramiprexolinhibitori COMT entacapone

4.care e defect genetic ce det coreea Huntington

proteina huntigtina nu mai poate fi epurata se depune intranuclear si distruge cel

neuronala,defectul genetic consta in repetitia anormala a tripletului nucleotidic CAG carecodifica glutamina

5. coreea la gravidegravide care au avut RAA sau au luat anticonceptionale orale , se pot determinaboli cales sau sdr anti fosfolipide , miscari coreeice amplificate de emotii dispar lasomn ,trecpostpartum

6.sindrom walemberg

sdr bulbar lateral , in urma afectarii arterei circumflexe mediana :hipoestezietermoalgezica de hemicorp contralateral ,hipoestezie termoalgezica faciala ipsilateralabsenta reflexului cornean si +nistagmus vertij greata varsaturi

7.cauza degenerescentei hepato lenticulare

Defect geneticafecteaza gena de pe bratul lung al cz 13 ce poartainformatia necesara sintezeitransportoruluicuprului. Anomalia ceafecteaza str acestui transportor si este nefunctional. Inhepatocitseacumuleaza Cu, ce devine toxic si det moarte hepatocitara. Este o boalaautosom

al recesiva (dela ambii parinti).. excretia urinara si . cupremia, la nivelul ochiului det o lez caract: inelKayser-Fisher = depunere de Cu la nivel mb. Cristalinului da cataracta,opacitatiile apar initial in zonacentrala si se extind apoi radiar spreperiferie. Rinichi Cu se elimina in cant mare, det leziuninecrotice la nivtubilor renali, afectand reabsortia glucozei (glucozurie fara DZ) si aAA(aminoacidurie). Cerebral Cu se depune in ggl bazali, subcortical in substalba


2/22

, ncl cerebelosi,secundar in tr cerebral

8.reflexe patologice extensoare-enumerare

babinki ,oppenheim ,gordon ,schaefter,chaddock-extensie haluce

9.disociatia de tip tabetic

sifilis tertial , tulburare de sensibilitate prounda ce termo algezica nue alterata ,pacientiiau senzatia de ingrosare a picioarelor

10.tratament poliradiculonevrita acuta'

guilain barre- reechilibrae balantei imunologice imunomodulator plasmafereza igg

11.mecanism fiziopatogenic in miastewnia gravis

ac antireceptori colinergici nicotinici-m. Striat

12.abces cerebral


3/22

Debuteaa ca o encefalita are o faza encefalica cu cefalee febra crize epilpticegreatavarzaturi alt semne neurologice afectarea comportamentului ,dupa faza encefalicaajungela abcesare (regiune incapsulta de necroza purulenta cu edem perifocal )Diseminarea se face local (mastoidita ,otita mdie ,sinuzita ,osteomielita ) ,insamantare ladistanta (endocrdita ,infectie dentara ,diverticulita ), inoculare directa (trauma chirurgical)Dg mn , lcr culturiTr atb ,chirurgical la cele unice si superficiale!abces medular parapareza la pacient cu focar infectios

13.diferenta traseu neurogen de un traseu miopatic-elecrofiziologie

traseu miopatic : raseu cu amplitudine si durata reduse ale PA, ca urmare ascaderiielementelor contractile la fiecare unitate motorize (in NMP)Traseu neurogen: potential de unitate motorie de amplitudine si duratacrescutahipervoltat, traseu simplu intermediar, traseu accelerat, viteza deconducere nuf multscazuta.Traseu miogen: recruteaza f repede o masa de celule, hipovoltat,interferential

14.ganglioni bazali -schema cu arhistriat-?15.semne de parkinsonism

bradikinezie ,tul de mers ,rigiditate ,tremor de repaus (blocaj motor )

16.tulburari psihice in b.parkinson

depresie ,anxietate anhedonie, tulb psihotice halucinatii delir sdr. Confuzional,tubcognitive dementa , tulb de control al impulsurilor

17.schema aceea cu per de wearning off-perioada de on

fluctuatiimotorii la tratamentul levo dopa

18.tremor essential

miscari involuntare ritmice ,oscilante stereotipe ale uni segment al corpului ,apare peste60 de ani , postural si la miscari voluntare se accentuaza la emotii si efort sicedeaza laingestia de alcool

19.b.wilson

Defect genetic afecteaza gena de pe bratul lung al cz 13 ce poartainformatia nec

esara sintezeitransportorului cuprului. Anomalia ceafecteaza str acestui transportor si este nefunctional. Inhepatocit seacumuleaza Cu, ce devine toxic si det moarte hepatocitara. Este o boalaautosomalrecesiva (de la ambii parinti).. excretia urinara si . cupremia, la nivelul ochiului det o lez caract:inelKayser-Fisher = depunere de Cu la nivel mb. Cristalinului da cataracta,opacitatiile apar initialin zona centrala si se extind apoi radiar spreperiferie. Rinichi Cu se elimina i


4/22

n cant mare, detleziuni necrotice la nivtubilor renali, afectand reabsortia glucozei (glucozuriefara DZ) si aAA(aminoacidurie). Cerebral Cu se depune in ggl bazali, subcortical in substalba, ncl cerebelosi,secundar in tr cerebralDominante de suferinte ggl bazali: rigiditate severa (afecteaza toategrupele mm,inclusiv mmfaciala), perturbarea contractiilor mm N fazice,tulb de tonus, tulb in coordonarea mm, miscarede recul, tremor wilsonian, tulb de vorbire, tremor constant, rigiditate, portura, tremor +tulbmers, tulb psihice in timp leziuni progresive (necroze neuronalenetratate) si leziuni progresivein creierChelatori de Cu(D penicilinamina 250mg 1 g, e alergizanta -corticoterapie), Trientina,Tetratiomoligdatul de amoniu (faciliteazatransportul). Dc exista leziuni hepatice cu ciroza seindica transplanthepatic. Tratati la timp duc o viata normala

20.distonii focale si segmentare


5/22

Def: contractii musculare involuntare, anomalii ale tonusului muscular,contractii tonicecu caract functional, se accentueaza pe partea finala amiscarii.1. Generalizate:aproapetoata musculatura, distonii de hemicorp2. focale: afect unei sg grupe mm, legatde un sgtip de miscare det contr anormale distonice

21.hemispasm facial

ditonia fetei ,patologie tumorala

22.tulburari de sensibilitate

inatenti tactila ,asomatognozie ,asteriognozie ,ahilagnozie ,amorfognozie ,adermolezie,atopognozie

23.disociatie de tip siringo mielic

largirea canalului ependidimar cu afctarea ses termoalgezice

24.sindrom de hemi sectiune medulara...BROWN SEQUARD

traumatism medular ,tumori ,clinic :deficit motor ipsilateral sub nivelul leziunii ,anestezieipsilaterala tactila ,vibratorie si miokinetica sub nivelul leziunii ,anesteziecontralateralatermoalgezica ub nivelul leziunii

25.DIFERENTA DINTRE EDEM PAPILAR SI PAPILITA

edem papilar AV normala ,usoara stergere a conturului papilei e staza si edem apar micihemoragii in jurul papilei apare atrofie de nerv optic in timp dvine bilateral .Papilita

infectia n optic AV scazuta in cateva h zile ,insotita de o tulburare de perceptie aculorilor

26.NERVUL CORDA TIMPANULUI

din facial Nervul coarda timpanului isi are originea cu cativa mm deasupra orificiuluistilomastoidian, strabate canaliculul osos omonim, apoi strabate casa timpanului, sealatura nervului lingual si prin intermediul sau fibre parasimpatice ajung la ganglionulsubmandibular si sublingual.

27.SINDROM FOVILLE

S. altern protuberential care traduce o leziune a calotei trunchiului cerebral,tn functie desediul leziunii, se disting; 1) s. F superior (peduncular), care asodaza paralizie homolateralaa miscarii laterale a ochilor, hemiplegie controlaterala cu paralizie centrala defacial; 2) s. F inferior (protuberantial), Tn care se asodaza paralizia homolate


6/22

rala amiscarii laterale a ochilor cu paralizie periferica de facial si hemiplegie controlaterala. V.sindrom altern si sindrom protuberantial.28.diferenta intre crize focale si crize primar generalizate( la epilepsie)

crizele focale :isi pastreaza cel putin initial starea de constiinta sunt cu semne motoriisenzitive vegetative si psihiatrice ,se impart in simple si complex (afectarea contientei ) sipot fi clasificate in de lob temporal si d lob frontalcrizele generalizate ,nu e avertizat nu isi aduce aminte nimic,semne motorii sunt tipice(traseu electric var unda simetric ) si atipice

29.tratament epilepsii

pt sub 29 administrare in ordine de diazepam,fenitoina...ai grija la ordineamedicamentelormonoterapie 1 pt crize generalizate :acid valproic ,pt focale carbamazepin2lamotrigin(Na ,dermatita necrozanta ) , oxacarbazepina ,topiramatasocier 1 si 2 nu functioneaza dupa un an epilepsie farmaco rezistenta chirurgierezectie zona epileptogena


7/22

criza : diazepam lent iv 10 mg,(sau lorazepam 4 mg ) se repeta la cateva min 15se maiadm odata si daca nu trece fenitoina 20 mg /kg (acid valproic )

30.afazii

Broca (motori dificultate in rostirea unor cuvinte sau silabe ) ,Wernicke sezitivtulburare in intelegerea limbajului vorbit , afazie de conducere nu pot sa repete ,afazieanomica nu poate denumi obiecte ,afazie globala

31.scleroza multipla parca diagnostic pozitiv

cel putin doua leziuni diferite in timp si spatiu clinic doua pusee cu deficit neurologicdistinct (scoul EDSS)32.sindroame de disconectie la cursul de apraxiiApraxiea ideomotorie pacientul elaboreaza un plan imperfect ,pacientul mimeaza sipoate evoca planul dar cu unele greseli ,la gesturi tranzitive aceasta apraxie seamelioreaza ,lez afecteaza fibre care cpnecteaza aria de paxi cu aria motorie,vi

zuala sau alimbajului sau fibre care conecteaza cele doua emisfere sindrom de disconectie

33.sindroame vestibulare ...nistagmus-tipuri

Sdr vestibular se manifesta cu nistagmus Este o deviatie tonica, lenta a globului ocular, urmata decontractia bruscade rederesare, scurta, rapida pe care o observam de partea opusa leziunii.Nistagmusulorizontal apare in sdr vestibular periferic si e dat de leziunidin sfera ORL : formatiuni tumorale din unghiulpontocerebelos, leziunide nn vestibular medicamentos, afectiuni traumatice : stancii

temporalului.Nistagmusul vertical apare in sdr de vestibul central. Nistagmusoptokinetic: nistagmus defixare, apare la unghi > 45, cand apare intrenas si 45(patologic). Nistagmus optokinetic reflexe oculovestibulare =succesiune decampuri vizuale, cd dispare e patologic, corelatia la nivelcortical intre informatia vizuala si vestibulara,Afectarea tonuslui musc cu devieri de partea afectata (romberg ),vertij subiectiv (pacientul injurul obiectelor ) si obiectivSDr vestibular e periferic ( complet si armonic )cu afectare de labirint sau nerv vestibular si sdr vcentral dizarmonic si incomplet are si alte semne neurologice in functie de extn

sia lez.

34.cursul de avc....profului ii place zona de penumbra ischemica35.avc ischemic cu cele 2 categ de evenimente....ait si infarcte cerebrale36.accident lacunar

37.neuro infectii-sindrom meningeal

febra severa ,fotobobie ,fonofobie ,cefalee ,greata varsaturi (dat cresterii p intracaraniene


8/22

data de edem ) ,alterarea starii de constienta (agitatie somnolenta ) semnulbrudanzinski ,Kernig

38.sindrom encefalitic

Cefalee, febra, crize epileptice (adesea locale) doar defocar ; semne focale neurologice ;deficite in sfera nn cranieni : 3,4,6,7;afazie, hemipareza, piramidalitate, hemianopsie,ataxie, coreoatetoza; tulbde comportament, alterarea starii de constienta, agitatie,iritabilitate, somn,coma; semne neurologice precedate de mialgii si artralgi

39.sindrom mielitic

Durere locala severa, parapareza/tetrapareza; parestezii,tulb sfincteriene instalare adeficite in ore- acut sau zile subacut diferite sindroame in fct de loc leziunii(T1ultimul nivel unde sunt afectatembr inf) ; parestezii, tulb de sensibilitate subiectiva

40.clasificarea mielitelor

m.virale :hiv cmv ,rabic ,herpes ,gripal japonez ,EB

m. secundare inf bacteriene ,fungice parazitare si granulomatoase


9/22

m inflamatorii non infectioase :Scleroza multipla, mielita necrotizanta sub acuta ,mielitaLES ,mielita postinfectioasa si post vaccinala

41.exam LCR in meningite bacteriene,purulente

esential pt dg : pleiocitoza (multecelule) 1000 -10 000 neutrofile, presiune LCR., tulbure, purulent,hiperproteinrahie (100-500mg/dl). Normal pana la 50,glicorahie.(sub 40mg/dl)

42.exam LCR in meningita virala

pleiocitoza 10 -100 (n 5 /ml) mononucleateproteinorahie (50 -100)glicorahie N@apa de stanca43.avc-manifestari date de infarct pe un ram arterial....e in curs facut frumospoligonulwillis si profu a luat pe zone ce se intampla dak un ram e afectat44profilaxia secundara avc ischemic45.avc hemoragic

46.tracturi nervoase medulare47.mielopatii acute48.mielopatii cornice49.demente

50.scara glesgow ...e la come

13 e orintat 3 e coma profunda. Deschiderea ochilor : absenta 1 , la stim nocioceptiv 2 lacomanda 3 ,spontan 4 .Raspuns vernal : absent 1 , inteligibil 2 ,cuvinte far sens 3 , confuzdezorientat 4 , normal 5 .Raspuns motor :absent 1 ,postura in extensie decerebrare

2,postura in flexie decorticare 3,retragerea mb la timul 4 ,gest defensive 5 ,mobilizarespontana 6

1.functia principala a trunchi reticulospinalreticulospinal sup (punte ) permite facilitarea musculaturii antigravitationale(flexori) sireticulospinal inf (bulb ) inhiba tonusul musculaturii antigravitationale

2 miscari automate afectate in b. Parkinson

tremur pakinsonia , miscare oscilatorie apare in repaus nu afecteaz functia memb

3 ce structuri sunt afect in Park.?

Scaderea nivelului de dopamine la nivelul corpilor striate afecteaza cale directa prin d1 siindirecta prin d2 . g pint si gp ext , nuc subtalamici , subs neagra ,corpi lewy

4 caracteristici tremor essential


10/22

miscari involuntare ritmice ,oscilante stereotipe ale uni segment al corpului ,apare peste60 de ani , postural si la miscari voluntare se accentuaza la emotii si efort sicedeaza laingestia de alcool

5 semne clinice sd. Wallenberg

sdr bulbar lateral , in urma afectarii arterei circumflexe mediana :hipoestezietermoalgezica de hemicorp contralateral ,hipoestezie termoalgezica faciala ipsilateralabsenta reflexului cornean si +nistagmus vertij greata varsaturi

6 tratam in coreea Sydenham

penicilina eritromicina ,antiinflam prednison ,valproat de Na ,haloperidol

7criterii clinice in coreea Huntington


11/22

35-45 ani ,faza initiala modificari comportament ,faza intermediara dementa tulbdemers ,faza avansata + casexie8 Nevralgia secundara trigeminaladurere este continua pe o intreaga hemifata, anestezie diminuata sau abolitaa reflexelor,atrofia, paralizii ale mm masticatori cu afectarea radacinilor motorii, pot fi semneneurologice care sa ateste lezarea concomitenta a altor nn cranieniCauze extracraniene:sinuzite, osteite cu origine dentara, tromboflebitepterigoidiene, neoplasmele fetei, celemai frecv de natura stomatologica.Cauze intracraniene: tumori intracraniene, leziuniinflamatorii, leziunitraumatice9 paralizia de n. oculomotor dreptParalizie oculomotor drept: ptoza palpebrala, paralizia miscari GO,strabism divergent +diplopie, dreptul extern afectat, midriaza dc suntafectate fibre PS 10 sd. vestibularperiferic drept

11 paralizie de n hipoglos

protruzia limbii devierea p partea afectata limba atrofiata ,mai subtire ,mucoasa maiplicaturtaa

12 care este afectarea principala electrofiziologica in polineuropatii?

Viteza de conducere scazuta ,latenta unda f alungita , amplitudine N sau scazuta13 AVC de art. cerebrala medie

14 Alzheimer-criterii de diagn DLV4

pacientul are pierderi progresive de memorie, de tip anterograd,memorie de

scurta durataseadauga cel putin 1 din: tulb de atentie, limbaj, praxica, fct executiveareev progresiva si suficient de mare pt a interfera cu fct sociala aindividului

se pot asocia depresie si delirium

15 progresia microorgan. pana la SNC

Extensia locala de la un factor infectat apropiat pe cale venoasa/sinuzita,mastoidita cel mai frecv

infectii otice; traumatism local; insamantarehematogena de la un factor de la distanta, abilitateadepinde de virulentagermenilor si de imunocompetenta gazdei; centripet de-a lungul nncranienisau periferici/HVSA, v varicelozosterian, v rabic; endocitoza(meningococ); transportintracelular, invazie intracelulara; poate ajunge inspatiul subarahnoidian pe lanivelul plexuluicoroid, sinus venos sau placiicribiforme


12/22

16 clinica tromboflebitei de sinus cavernos

17 diagn diferential intre edem papilar din HTic si papilita

edem papilar AV normala ,usoara stergere a conturului papilei e staza si edem apar micihemoragii in jurul papilei apare atrofie de nerv optic in timp dvine bilateral .Papilitainfectia n optic AV scazuta in cateva h zile ,insotita de o tulburare de perceptie aculorilor

18 afazia Wernicke- caractere clinice

Afectarea intelegerii, vorbire cu pastrarea fluentei dar farasens, cuaparitia jargonofaziei (vorbeste intr -un jargon propriu), nuse pastreazalimbajul repetat, leziunea se gaseste in lobul temporal superior siasociazafrecvent: hemianopsie, surditate verbala (nu intelege nimicdin ce i sespune), cecitate verbala (nu intelege cuvintelescrise), agramatisme,elemente anomice

19 asomatognozia


13/22

nu recunoate schema corporala

20 ce e dischinezia tardiva?

Dischinezie tardiva reprezinta o serie de miscari involuntare, la fel ca si miscarilecoreoatetozice ce apar dupa tratamentul cu neuroleptice, dupa 3 luni de la administrareaacestora. Aceste miscari din cadrul dischineziei apar de asemenea dupa tratamentul cuneuroleptice si L-DOPA, amfetamine, antidepresive triciclice, antihistaminice,anticolinergice si metoclopramida, dar si dupa fenotiazine, butirofenone, antidepresive.21 care e principala cauza de AVC la persoane> 70-80 ani? (vezi probabil amiloidozasec)

22 diagn difer. intre paralizia de oculomotor si paralizia din miastenia oculara?

Paralizie oculomotor drept: ptoza palpebrala, paralizia miscari GO,strabism divergent + diplopie,dreptul extern afectat, midriaza dc suntafectate fibre PSIn miastenia oculara af

ectati mmextrinseci ai globilor oculari (dat nr.de unitati motorii), pupila nu este afectata niciodata, dar pacientii se plangdedublarea imaginii sideficit de deschidere, defect variabil care seaccentueaza dupa efort

23 modificari tonus din sd. piramidal central? hipertonie24 coma- cum ne dam seama de o moarte cerebrala?

Pacient areactiv complet; traseu EEG plat dupa 12 ore, la fel; testul laapnee pozitiv,centrii respiratorii si-au pierdut reflexivitatea; leziuniireversibile cerebrale

potentialeevocate de tr cerebral, dc tr cerebral este f-tional nu este moarte cerebrala

25 ce fibre sunt prinse in tabes dorsal? (vezi probabil sd. sensitiv)

afecteaza predominant radacinile post si cordoanele medulare post ,are tulburaridesensibilitate profunda cu ataxie senzitiva si dificultati la mers , sensibilitatea termicalgezicaconservata pe termen mai lung26 hemoragia subarahnoidiana-clinica27 dati 2 exemple de boli care au ca patogeneza leziuni difuze corticale (epilepsie,

boala de vase mici)

28 ggl. Bazali29 come- cauze fara focar neurologic si fara iritatie meningeala

Come de cauza medicala: metabolice sau toxico-septice-medicamentoareComele dupa criza epileptica majora30 sd Barre- paraclinic (LCR primele zile normal, dupa prima saptam.=cresc proteinelfara pleiocitoza, dupa 10 zile: hipoalbuminorahie, disociatie proteino-citologic


14/22

a)

31 coreea la gravide

gravide care au avut RAA sau au luat anticonceptionale orale , se pot determinaboli cales sau sdr anti fosfolipide , miscari coreeice amplificate de emotii dispar lasomn ,trecpostpartum

32 bucla gamma

Motoneuronii gamma inerveaaza fb mm din interiorul fusului muscular,receptorimportant in realizarea reflex miotatic spinal. Neuronii gammasunt de 2 feluri:fazici sitonici, pt k in int fusului mm sunt 2 receptori:fibra in sac nuclear inervata deNgamma fazici / in lant nuclear tonici. De la fusul muscular, intretinut in permanentaintr-o usoaratensiune dat stimulilor transmisi de neuronii gamma, pleaca excitatii pecaleasenzitiva a rad post catre corn ant, unde scad pragul de excitatie aneuronilor alfa,


15/22

pregatindu-i sa raspunda usor la stimulii de intensitatemica, atat pt motilitatea voluntaracat si pt cea reflexa

1. Tulb psihice in b parkinsondepresie ,anxietate anhedonie, tulb psihotice halucinatii delir sdr. Confuzional,tubcognitive dementa , tulb de control al impulsurilor

2. Caracteristicile bradi si hipokineziei in b parkinsonhipokinezia reducerrea miscarii automate si voluntare duce catre akinezie ,braikinezie lntoare miscarii hipomimie,hipofonie dizartrie

3. sdr. wallenberg clinicasdr bulbar lateral , in urma afectarii arterei circumflexe mediana :hipoestezietermoalgezica de hemicorp contralateral ,hipoestezie termoalgezica faciala ipsilateralabsenta reflexului cornean si +nistagmus vertij greata varsaturi

4. tratam crizei epilepticept sub 29 administrare in ordine de diazepam,fenitoina...ai grija la ordineamedicamentelor

monoterapie 1 pt crize generalizate :acid valproic ,pt focale carbamazepin2lamotrigin(Na ,dermatita necrozanta ) , oxacarbazepina ,topiramatasocier 1 si 2 nu functioneaza dupa un an epilepsie farmaco rezistenta chirurgierezectie zona epileptogenacriza : diazepam lent iv 10 mg,(sau lorazepam 4 mg ) se repeta la cateva min 15se maiadm odata si daca nu trece fenitoina 20 mg /kg (acid valproic )

5. profilaxia sec a unui boln cu HTA si AVC isch inantecedente6. profilaxia vasospasmului la pac cu HAS7. LCR in memingite viralepleiocitoza (mononucleare,zeci-sute) ; discreta proteinrahie (50-200 mg/dl); gli

corahienormala;LCR apa de stanca

8. deficitul cromoz in b. Wilsondeficit de ATPaza7B( modif gene brat 1 cz 13) legata de mb hepatica de popa carescoate Cu dinhepatocit in caile biliare -> acum Cu inhibitie secundara cruloplasmina

9. Sdr de paleocerebelhipotonie ,cracter penulant ROT ,ataxia trunchiului ,astazo abazie mers nesigurcutendinta de cadere pe soate ,dimetrie ,tremor cerebelos ,nistagmus disdiadonokinezie

macrografie ,dizartrie

10. Neuroborelioza dg si tratStd 1 : infectie localizata, papula eritematoasa nedureroasa care treptat sedeplaseaza de la loculinitial si are forma inelara erythema chraniummigrans, diseminare patogena: febra,astenie,mialgiiStd 2: infectie diseminata, semne generale: astenie, anorexie, artralgii,mialgii, cefalee,manif cardiace, neurologiceStd 3: infectie persistenta rar latenta 1 la 17 ani,


16/22

encefalita Lyme,deficitneurologic ataxie, pareza, tetraparezaTratament: ceftriaxona sau cefataxima 2-3 sapt

11. Pe ce pui dg in abcesul cerebral


17/22

Semne clinice : cefalee, varsaturi, febra, alterare stare de constienta, crizeepilepticefocale/generalizate, redoare de ceafa, semne neurologice focale.Paraclinic: RMN,CT cerebral,confirmarea culturii din LCR

12. cai de inf in abces cerebralLlocala (monotoidita, otita medie, sinuzita, osteomielita), localizaretemporalacea mai frecv;

insamantare la distanta (endocardita, pneumonii,infectii dentare, diverticulita,pac cu malf

severe), tetralogie Fallot, fistuleAV pulm; tablou clinic de encefalita cu endocardita abces

cerebral si directa ( traumatism ,chirurgical

13. caracteristici clinice in sdr vestibular perifSdr vestibular se manifesta cu nistagmus Este o deviatie tonica, lenta a globului ocular, urmata decontractia bruscade rederesare, scurta, rapida pe care o observam de partea opusa leziunii.Nistagmusul

orizontal apare in sdr vestibular periferic si e dat de leziunidin sfera ORL : formatiuni tumorale din unghiulpontocerebelos, leziunide nn vestibular medicamentos, afectiuni traumatice : stanciitemporalului.Nistagmusul vertical apare in sdr de vestibul central. Nistagmusoptokinetic: nistagmus defixare, apare la unghi > 45, cand apare intrenas si 45(patologic). Nistagmus optokinetic reflexe oculovestibulare =succesiune decampuri vizuale, cd dispare e patologic, corelatia la nivelcortical intre informatia vizuala si vestibulara,Afectarea tonuslui musc cu devieri de partea afectata (romberg ),vertij subiectiv (pacientul in

jurul obiectelor ) si obiectivSDr vestibular e periferic ( complet si armonic )cu afectare de labirint sau nerv vestibular ,aparetendinta de cadere catre labirintul hipovolent si nistagmus orizontal si oriso girator in directiaopusa labirintului hipovalent ,vertij sever de obicei cu paroxisme .Etiologie :detasari fragmenteotolitice ,infectii traumatisme tumori .

sdr v central dizarmonic si incomplet are si alte semne neurologice in functie de extnsia lez.

Nistagmus dizarmonic in toate directiile , nistagmus vertical apare in lez mezen

cefalice etiologie

acidente vasculare hemoragice ischemice ,scleroza multipla tmori

14. tratam puseului de scleroza multiplatratamentul puseului: Metilprednisolon (stinge procesul inflamator)puls terapie1 g /zi 3-5 zile dupa care se scade treptat nu se da in afara pseului

b. terapie imunomodulatoare de fond: interferonul 1 ( interferon), a(avonex, Rebif


18/22

)c.trat imunosupresiv: mixatrona (novatrone), citostatic15. Zona de penumbra in AVC isch16. afect de n. VI si ram [nush care] de V pe dreapta.. carear fi leziunea17. clinica in AVC de a. cerebrala ant18. tratam crizei miasteniceintubae ot asistenta ventilatorie ,anticolinesterazice ,plasmafereza ,ig

19. clinica in sdr NMPdeficit motor ,hipotonie (paeza spastica ),diminoare abolire ROT ,amiotrofie ,fasciculatii

20. tratam in poliradiculonevrita ac ascendenta21. calea GABA22. cauza cea mai frecventa de hemorag cerebrala la adult23. 5 cauze cardiace cauzatoare de AVC24. tratam tremorului esentialpropranolol si primidona ( sotalol ,valproat de sodiu )

25. clinica in nevralgia de Vvezi primara si secundara


19/22

26.paralizia de n. XII

n paralizia unilaterala exista deviatia limbii spre partea sanatoasa . limbaatrofica, mgenioglos este cel ce deviaza limba spre exteriorul cavitatiibucale. Tulburare in masticatiesi in articulatia consoanelor. Paraliziabilaterala duce la afectarea motilitatiilimbii f gravsi imposibilitateamobilizarii in afara cavitatii bucale

27. cauza comei in lez supratenctorialeproces expansiv focal supratentorial poate det o stare de coma cand seedzv un con depresiune pe capul mezencefalului. Cand prin marimea lor seangajeaza sub tentoriu, subcoasa creierului

1. la ce nivel poate fii o leziune care se manifesta prin parapareza?medular si cerebral

2. prin ce se diferentiaza hipertonia piramidala de hipertonia din boala parkinson?Elastica, spasticitate piramidala plastica, rigiditate estrapiramidala

3. cum de devine nucleul lui leys in boala parkinson?4. principalele semne neurologice din boala parkinson.-tremor-rigiditate-akinezie-tulburari de postura-reflectivitate normala (cu exceptia reflexelor de postura)-sensibilitate normala5. determinarea genetica din boala huntington?Cz. 4q cu pepetitivitatea CAG>39

6. care pot fii cauze de coree la o femeie tinara?

- LES- trat cu anticoncept,- la prima sarcina, daca a avut in copilarie coreea ac Sy7. tratamentul in coreea sydenham?- Penicilina- corticoterap = prednisone- Valproat de Na- Depekin- Haloperidol- Tetrabenazina8. sindromul weber?1. paralizie homolaterala de oculomotor comun (III)2. hemiplegie contralaterala

3. paralizie contralaterala de facial de tip central9. manifestari clinice si paraclinice in sdr de canal carpian?1. Parestezii la nivelul palmei, policelui, indexului, cu caracter de arsura saufurnicaturipenibile, cu accentuare nocturna.2. Hipoestezie n teritoriul de inervatie senzitiva al nervului median.3. Pensa police-indice se realizeaza dificil.4. Flexia pasiva puternica a pumnului cauzeaza parestezii.5. Amiotrofii ale eminentei tenare, oponentului policelui, scurtului abductor, celor 2


20/22

lombricatori6. cresterea latentelor distale7. scaderea vitezei senzitive8. tratament: atela, inj Hidrocortizon pe sub retinaculul flexorilor, operatie chirurgicala10. LCR in sdr meningeal aspect ?Examen LCR: functie de etiologie poate releva prezenta sngelui,celulelor inflamatorii etc


21/22

11. cauze de meningite non infectioasa?12, cele mai frecvente bacteri implicate in mielite acute?

13. forme de scleroza multipla?desen si enumerare.1. forma recurent remisiva2. forma secundar progresiva3. forma secundar remisiva4. forma primar progresiva14. ce leziuni determina ataxie?la ce nivel?Arhicerebel, paleocerebel, neocerebel

15. care este dif dintre aria senzitiva si aria vestibulara?16. ce nervii cranieni sunt lezati intro leziune a unghiului pontocerebelos?raspuns 5,7,8,9,10.

17. metode de preventie secundara a spasm difuz hemoragie subarahnoidiana?18. tratamentul tromboflebitelor venoase.19. semne neurologice in boala wilson.Inele k-f

20. preventie secundara in avc ischemic?21. pe ce artera este o leziune care sa dea hemianopsie binazala dreapta si hemianestezie?

22. enumeratii 5 cauze de sdr sla?**tulburari biochimice ereditate:

- deficit de SOD1- bo. Kennedy- bo. pompe - deficit de alfa glucozidaza**poliomielita**neuropatia periferica**amiotrofia mm. spinala23. diagnosticul clinic si paraclinic de criza epileptica de absenta a copilului?24. ce fel de afectare optica la niv chiasmei optica da un craniofaringom?25. reactii adverse ale trat de lunga durata cu levo dopa?

-n timp apar efecte secundare: fluctuatii sau variatii n raspunsul farmacologic (de sfrsit dedoza,on-off,paradoxale,circadiene,paroxostice,freezing), miscari involuntare (diskinezii, distonii),halucinatii

26. cauze de distonii localizate la nivelul mb si fetei?27. definitia nistagmusului optokinetic?28. sdr de paleocerebel?


22/22

Documents

61838509 Sub Neurologie Bejenaru Tot (1)