5 Moneda Electronica

8/17/2019 5 Moneda Electronica

1/10

MONEDA ELECTRONICĂ: REALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN ROMÂNIADeşi conceptul de monedă electronică este foarte larg şi, în ultimii ani, într-o dezvoltare continuă, în studiul care urmează ne vom ocupa în

exclusivitate de cardurile emise de băncile româneşti, deoarece această componentă a monedei electronice este cea mai bine reprezentată în ţaranoastră.

Cardurile sunt cunoscute în omânia încă din anii !"#, dar băncile au fost implicate în această activitate târziu, după evoluţia din decembrie $%&%.'stfel, înainte de $%&%, operaţiunile cu carduri erau desfăşurate doar de către comercianţi, care acceptau la plată carduri ()*', '+, D)* C/01 şi02C'D3+'*4C'D. 'cceptarea cardurilor se făcea în locaţii turistice, de exemplu 5otelurile care aparţineau de 24 Carpaţi, precum şi în unele locaţiicomerciale, cum erau magazinele din reţeaua C2+40)*4. 4rebuie spus că activitatea de acceptare se referea doar la cardurile în valută, emise în alte ţări, şise făcea cu 6braţele desc5ise7, fiind vorba de tranzacţii în valută. Din punct de vedere te5nologic, procedura de acceptare la plată era manuală şi se baza pefolosirea imprinterelor. 24 Carpaţi strângea periodic c5itanţele reprezentând vânzări de mărfuri plătite cu cardurile şi le trimitea la (iena, unde se găsea bancaprin care se decontau aceste tranzacţii. 1anii erau viraţi în contul 24 Carpaţi la un interval de 8-9 săptămâni.

:rima bancă din omânia care s-a afiliat la o organizaţie internaţională ce administrează sisteme de plată prin intermediul cardurilor a fost 1C, acestlucru întâmplându-se în $%%8, când a devenit membră ()*'. ;n acelaşi an, ea a fost urmată de 1anca Comercială 6)on 1C, 1C, 1C)4, 1', 1D? fondează 2+C'D *', entitate cu rolul de aasigura legătura băncilor în cauză cu reţeaua bancară emitentă de carduri. Concret, funcţiile pe care trebuia să le îndeplinească 2+C'D *'erau de@ centru de autorizare vocală, prin telefon, a operaţiunilor cu carduri derulate în mediu manual >off-side, prin utilizarea imprinterelor?A nod electronic de acces a băncilor membre omcard la reţelele ()*' şi 02:'B de autorizare, compensare şi decontare a tranzacţiilor prin

carduriA nod de acces al băncilor emitente de carduri din toată lumea către reţelele de acceptare de carduri ale 1C, 1D, 1C)4, 1' şi 1C.

4ot în anul $%%= se înregistrează şi prima acceptare efectivă a cardurilor internaţionale de către bănci, tranzacţia având loc în luna

decembrie la otel Capitol din 1ucureşti, când 1C a acceptat un card internaţional sub marca ()*'. ;n anul următor, în domeniul cardurilor bancare se remarcă şi alte premiere@ emiterea primelor carduri@ trei sub licenţă ()*' >1C)4 lansează ()*' Clasic în valută - primul card emis în omânia, 1ancorex lansează cardul

de debit în valută ()*' 1usiness pentru companii, 1C lansează cardul 1C ()*' 1usiness în valută destinat firmelor ai căror salariaţicălătoresc în străinătate? şi unul în lei >1D emite :)+', primul şi singurul card bancar proprietar, produsul nefiind lansat sub licenţa uneiorganizaţii internaţionale emitente de carduri. xperienţa 1D s-a dovedit un eşec, în trei ani de la lansare fiind emise cca 8."## de carduri,acesta fiind scos de pe piaţă în $%%%?A

primele bănci româneşti devin membre 02:'B@ 1C, 1C)4, la o lună după aceasta demarând dea activitatea de acceptare a cardurilorA este inaugurată prima reţea de bancomate din omânia@ 1ancomat 8=, reţea aparţinând 1C.

;n anul $%%E, tot mai multe bănci româneşti încep activitatea de emitere a cardurilor, se lărgeşte reţeaua naţională distribuitoare denumerar şi sunt semnate noi contracte cu comercianţii pentru acceptarea cardurilor la plată. :remierele anului $%%E sunt@ 1C)4 emite primul card'merican xpress din omânia >această bancă devenise membră a organizaţiei la sfârşitul lui $%%F, fiind de altfel singura din omânia, atunci ca şiacum, membră a acestei organizaţii?, iar 1ancpost lansează primul card în lei G 0ltra lectron, card emis sub licenţă ()*'. ;n total, au fost emise

şapte carduri sub trei licenţe internaţionale.'nul următor, $%%", nu înregistrează prea multe evenimente în domeniul emiterii de carduri, dar se remarcă eforturile făcute de băncileromâneşti pentru dezvoltarea infrastructurii necesare lărgirii ariei de utilizare a cardurilor. 'stfel, apar primele automate bancare şi :2* în afaracapitalei. De asemenea, au fost emise nouă tipuri de carduri sub licenţă ()*' şi 02:'B.

;n anul $%%& activitatea desfăşurată de băncile româneşti în domeniul cardurilor a fost recunoscută de organizaţiile internaţionale, ()*'acordând un premiu 1ancpost, deoarece s-a dovedit cea mai agresivă în domeniul promovării banilor de plastic. 4ot în această perioadă a fostlansat primul card românesc în lei cu utilizare naţională şi internaţională >+)/)0+, un card de tip +aestro, emis de 1ancpost?, iar 1ancaComercială 6)on fiind singura bancă românească membră a acestei organizaţii?. 4otodată,băncile româneşti au pus în circulaţie patru noi carduri.

'nul $%%% a fost un an deosebit de bogat pe planul cardurilor. 'stfel, băncile româneşti au emis$8 noi tipuri de carduri >şapte sub licenţă uropaH şi cinci sub licenţă ()*'?. 2 noutate pe piaţa românească a cardurilor o constituie punerea încirculaţie a primului card de credit în lei, emitentul fiind 1D, iar cardul f iind un Clasic emis sub licenţă ()*'.

'nul 8### marc5ează depăşirea unui milion de carduri emise de către băncile româneşti, tot mai multe bănci extinzând serviciile anexate

cardurilor, de la descoperitul de cont ataşat cardurilor de debit, la plata unor servicii de la automatele bancare >cum ar fi plata facturii la telefoanelemobile? sau transferul dobânzilor încasate la conturile de depozit în conturile de card. /a nivelul acestui an, sunt lansate zece noi carduri >patru sublicenţă 02:'B şi şase sub licenţă ()*'?. 1anca Comercială 6)on $9 sub marca ()*' şi şase sub cea a02C'D3+'*4C'D?, alte evenimente pe piaţa cardurilor fiind@ 1D şi 1ancpost îşi trec la activ câte F##.### carduri emiseA apar servicii de +obil G banJing ataşate cardurilor >consultarea soldului contului de card pe telefonul mobil şi alerte pe telefonul mobil atunci

când contul de card este debitat cu o sumă de bani, în urma unei tranzacţii la '4+ sau :2*?@ *mart4el şi, respectiv, +obil 1anJing 1CA este lansat primul card coproprietar 6cobranded7 din omânia de către 1anca Comercială 6)on


2/10

băncile ataşează cardul şi altor produse bancare >de exemplu, pac5etul 61unăstarea familiei mele7, produs 1C ce include depozit la termen,credit în lei pe termen scurt şi mediu, asigurări şi unul sau mai multe carduri?, concomitent având loc şi o extensie a serviciilor ce pot fi realizatecu cardul >de pildă, la '4+-urile 1ăncii omâneşti deţinătorii de carduri ai acestei bănci pot retrage numerar, consulta soldul, efectua plăţi cătrediverşi prestatori de servicii, solicita un miniraport cu ultimele şapte tranzacţii şi efectua transferuri între diversele conturi desc5ise la bancă?A

plata impozitelor şi taxelor locale de la '4+, :2*-uri sau prin internet banJing >premiera are loc la8= octombrie, când 1ancpost inaugurează un astfel de sistem integrat de plată electronică în favoarea :rimăriei +unicipiului 4imişoara?.

'nul 8##8 a înregistrat nu numai noi realizări pe planul lărgirii sferei de utilizare a monedei electronice, ci şi creşterea ofertei de carduri abăncilor româneşti cu încă $8 astfel de instrumente >din care două de la 02C'D şi zece de la ()*'?.

'nul 8##9 aduce o nouă explozie a ofertei de carduri a băncilor româneşti, până în prezent fiind lansate $8 noi carduri >trei sub licenţă 02:'B şinouă sub licenţă ()*'?. ;ntre acestea, remarcăm un al doilea card co-branded emis de 1anca 4ransilvania şi 'stral 4elecom, prestator de servicii de comunicaţie

şi televiziune prin cablu >(isa lectron +axis5op? şi un al treilea card virtual >1C (isa (irtuon?. +ai trebuie amintit şi faptul că pe piaţă apare şi primul cardbancar proprietar operaţional. 'stfel, după experienţa nereuşită a cardului :)+' de la 1D, Linans 1anJ lansează cardul de credit '('4'I, cu arieoperaţională numai în 1ucureşti, la câteva zeci de magazine din +all 1ucureşti şi exclusiv pentru cumpărături. Dar cardul de credit, în condiţiile în care piaţa eradominată doar de cele de debit, iar gustul creditului pentru români pare să fie destul de îndepărtat, începe să se nască şi în omânia ca produs bancar complex.'stfel, după ce câţiva ani mai înainte 1anc :ost inovase, intrând pe piaţă cu un card de credit >1riliant, un (isa lectron?, cu o perioadă de graţie de 9# de zile,idee anulată după câteva luni, este rândul aiffeisen 1anJ să-şi încerce norocul cu +astercard *tandard, anexându-i o perioadă de graţie de =F de zile, extisă, în8##F, la F# zile. *e pare că experimentul este a fost o reuşită, dovadă fiind, anul următor când 1anca 4ransilvania a lansat un card identic, dar cu o perioadă degraţie de FF de zile, 1C a ataşat cardului de credit de la +astercard, emis de ceva vreme o perioadă de graţie de 9# de zile >extinsă, în 8##= şi 8##F, la =F,respectiv, F# de zile?, iar aiffeisen şi-a împărţit clientela oferindu-i acelaşi card şi varianta co-branded cu C2. /upta băncilor pentru clienţii potenţiali saucerţi de pe piaţa cardurilor începe să fie vizibilă şi în nişele de piaţă, o dovadă fiind 1anca 4ransilvania, care ofertează cardul ()*' /C42 02M8E,destinat studenţilor, având ataşate şi o serie de servicii gratuite >la unele bunuri , la accesul în muzee şi expoziţii, asigurare de călătorie gratuită timp de un an etc.?Concomitent, băncile româneşti îşi îmbunătăţesc sau introduc noi servicii de )-banJing pentru produsele de tip card@ aiffeisen 1anJ extinde gama informaţiilordespre conturile de card şi tranzacţiile făcute cu acestea, informaţii ce pot fi obţinute pe telefonul mobil, prin serviciul *mart4elA 1ancpost lansează produsul

*mart4el Nap, ce permite abonatului obţinerea de informaţii despre conturile curente şi de card sub forma unei pagini de )nternet, cu autorul microbroOser-ului încorporat în telefonul mobilA 1C extinde şi la persoane fizice serviciul +ultiCas5 G 1C, prin componenta de acces prin )nternet G produsul numindu-se e G1C G prin care clienţii băncii pot efectua plăţi, efectua transferuri între conturile aceluiaşi titular, inclusiv din conturile de card sau între acesteaA )P lanseazăserviciul (ocal )nteractiv prin care clienţii băncii pot afla informaţii telefonic despre produsele băncii, soldul conturilor titularilor, inclusiv cele de cardA aiffeisen alansat mH1anJing, serviciu ce permite obţinerea de informaţii financiare, efectuarea de plăţi de pe telefonul mobil, printr-un soft încorporat în acesta, legătura cubanca realizându-se în orice moment, inclusiv atunci când clientul se află în oamingA 1D-*P lansează serviciul de m-banJing +obilis, ce oferă permanentacces la conturile de card G pentru informaţii sau realizarea de transferuri bancare G de pe telefonul mobil, iar, din nou 1anc :ost, lansează în omânia unserviciul de plăţi securizate prin internet e:aH. ;n acelaşi timp, piaţa cardurilor cunoaşte şi o serie de mutaţii calitative, cum ar fi faptul că 1 vine cu propunerea,care va fi operaţională din 8##=, ca toate restanţele înregistrate de titulari la operaţiunile cu carduri >element care în sens larg este inclus genericul fraude cucardul? să fie raportate Centralei iscurilor 1ancare. Cam pe aceiaşi linie se situează şi măsura adoptataă de 1 în decembrie şi intrată în vigoare în februarieanul următor de a limita la maxim 9 salarii descoperitul de cont ataşat cardurilor de debit. 'şadar, cardul devine un fenomen şi în omânia. Lenomenul C'D înomânia a implicat şi implică fără îndoială costuri ridicate, în condiţiile în care veniturile băncilor sunt în general limitate la taxele de emitere, mentenanţă şicomisioanele de ridicare de numerar. :ovestea cardurilor în omânia are şi aspecte amuzante. 'stfel, în condiţiile celor câteva milioane de carduri emise, este

interesant, potrivit unui studiu apărut pe piaţă la sfârşitul lui 8##9, că nici măcar toate oraşele >9E? nu dispuneau de un automat bancar, iar cel mai apropiat astfelde ec5ipament se situa la o distanţă de 9#-=# Jm. 'celaşi studiu menţiona că abia în noiembrie 8##8 se reuşise performanţa ca măcar toate municipiile să aibăun astfel de '4+. 2 altă concluzie interesantă a studiului la momentul respectiv doar 9Q din '4+ erau situate în mediul rural, fiind vorba mai ales de comunemari, aflate în zonele periurbane. 'şadar, unul dintre emitenţi curaoşi din omânia, vine cu o noutate şi exeternalizează serviciile de )4RC, iar câteva luni maitârziu şi cele de întreţinere şi deservire a reţelei de :2* şi '4+. *ă mai amintim faptul că de la $ iulie 8##9 agenţii economici care realizează o cifră de afaceri depeste $##.### de euro şi desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul sunt obligaţi să accepte cardurile la plată, iar furnizorii de servicii publice şi instituţiile care încasează impozite şi taxe şi îşi desfăşoară activitatea în oraşe pot accepta încasări şi prin intermediul cardurilor.

)ată şi evoluţiile din anul 8##=@- băncile măresc numărul utilităţilor ce pot fi plătite de posesorii de card direct de '4+ >1C, de la ale cărei '4+ se pot plăti cele mai multe facturi? sau

lărgesc aria posesorilor ce pot face acest lucru de la '4+, incluzând şi firmele >este tot cazul 1C?, iar altele ataşează noi servicii gratuite cardurilor >1Dataşează cardurilor ()*' C/'**)C şi ()*' 10*)** o serie de asigurări medicale, de accident, de voia, aspecte care le încadrează în categoriacardurilor internaţionale?

- nişele de piaţă se pare că sunt obiectivul băncilor emitente de carduri, ele luând locul pieţei privite la modul general >1C lanseză pentru clientela (): un+'*4C'D P2/D în euro, iar 1D ataşează C'D0/0) $#, destinat studenţilor, o serie de servicii, inclusiv credite, acelaşi 1D dorind o felie cât maimare din tortul reprezentat de clientela (): şi cel reprezentat de firme, le propune 9 noutăţi în materie de carduri@ +astercard *tandard în euro, +astercardPold în lei şi un +astercard 1usiness în euro, vis-a-vis aiffeisen propune un +astercard în varianta Pold şi un standard în varianta co-branded cu Connex,pentru populaţie şi două ()*' 1usiness G în varianta *ilver şi Pold G pentru firme, exemplu urmat de 1anca )on


3/10

lansat astfel de instrumente are şi urmări negative. 'stfel, la sfârşitul lui 8##=, 8#Q, din cele $8=F## de conturi cu restanţe din bazele 1iroului de credit, erauconturi de credit şi totalizau restanţe de $#& miliarde lei

- creşterile limitate din ce în ce mai mult ale pieţei cardurilor, orientează băncile către reţeaua de acceptare, unde dinamicile par a fi foarte înalte >de exemplu, în 8##=, rata de creştere a :2* a fost, în medie de " pe zi?, iar locaţiile sunt dintre cele mai curaoase >vezi aiffeisen care instalează '4+ 6drive G in7 înbenzinării şi +cdrive de la +c Donalds? şi aproape nule pentru ec5ipamentele mecanice, care utilizează autorizare vocală >acestea reprezentând circa 8Qdin tranzacţiile cu carduri?

- noile te5nologii sunt introduse în piaţă prin intermediul cardului@ )P îşi lansează oferta pentru populaţie prin conceptul *elfS1anJ >reţea de g5işee de 8-9salariaţi, francizată şi cu funcţionare 8= din 8=, în care clientul este cel care îşi gestionează singuri situaţia financiară, administratorii )P au rolul de simpliasistenţiA aceste unităţi de mici dimensiuni sunt dotate cu două ec5ipamente bancomatT, pentru retrageri şi depuneri de numerar, şi multimat, pentru plăţi,iar c5eia de acces la ele este cardul oferit de )P?, sau acestea facilitează promovarea şi obţinerea, şi acest lucru nu numai prin tradiţionalele cal centre, ci,

mai nou, prin internet, unele bănci introducând pe site-urile proprii ferestre de unde cererea de solicitare a unui card se face on line. ;n ceea ce priveşteutilizarea noilor canale de comunicaţie >alternative?, de genul )nternet35ome banJingului statiscile bancare menţionau numai &F de mii de utilizatori, iarpentru cele de mobile banJing un număr de $$ mii de utilizatori.

- +inisterul Comunicaţiilor lansează site-ul OOO. Lrauda.ro, pentru combaterea informatice din omânia, iar guvernul nemulţumit de menţinerea ţării noastre în zona economiei cas5-ului, pare decis să sc5imbe situaţia, dorind să acorde facilităţi posesorilor de card care îl utilizează la comercianţi, din păcate nu afost decât unul dintre proiectele abandonate şi dacă tot nu reuşeşte standardizează prin ordin al ministrului formularul de extras de cont pentru conturile decard de creditA

- ()*' sc5imbă strategia pentru omnia, trecând de la cardurile emise la volume pe carduri, ca urmare a faptului că în anul anterior ritmul emiterii cardurilorde băncile româneşti a cunoscut o oarecare plafonareA

:rimele $# luni ale lui 8##F aduc mai puţine mutaţii cantitative pe piaţa cardurilor şi canalelor alternative de comunicare cu banca şi mult mai multe înplan calitativ. 'stfel@- la capitolul noi emitenţi de carduri se adaugă@- oferta de carduri se îmbogăţeşte cu@ cardul ()*' P2/D emis de banca 4ransilvania, 1D oferă pentru adolescenţi cardul *print, cu funcţii numai de

retragere de numerar şi avnd imprimat pe el logotipul Cirrus de la +astercard şi un altul co-branded cu reţeaua comercială Carrefour. ;n acelaşi timp osubsidiară a 1D >1D Linance G Credite de Consum?, împreună cu ombiz lansează un card nebancar de credit pentru ac5iziţionarea de produse dinmagazinele 2+1)K. /a milocul lui 8##F cardurile nebancare uroline >emise de * G uroline etail *ervices? anunţă 8## de mii de carduri emise. :eansamblul anului 8##F ritmul de emitere lunar al cardurilor a fost de cca $## de mii

- băncile pentru a face mai atractiv cardul de credit şi, în acelaşi timp, pentru a multiplica volumul creditelor acordate se întrec în oferte avantaoase@ 1ancaomânească reduce la FQ sumele ce trebuie plătite lunar din creditul consumat

- numărul de canale alternative@ 1anca


4/10

Anul Visa EuropayAl! or"ani#a$ii

%A&!ri'an E(pr!ss) Din!rs Clu*+apan Cr!,i -ur!au.

Toal

1444 'lp5a 1anJ :iraeus 1anJ

1anca omână de *cont 1anca )on IC1?3

144/ 1anca omânească )P 1anJ (olJsbanJ

'1 'mro 1anJ 1anca omânească 5

1441

Commercial 1anJ of Preece>mporiJi 1anJ? /

1442 1anca Comercială Carpatica

1anca omexterra1

1443 1anca )talo omena Linans 1anJ 0nicredit

2

1445 mporiJi 1anJ DaeOoo 1anJ

Linans 1anJ urom 1anJ

3

Toal 14 /0 2 31

Sursa: www.no-cash.ro

Tabelul nr. 2.-Situaţia cardurilor emise până la 31 august 200 In,i'aor ,!'!&*ri! 1441 &ari! 1442 iuni! 1442 ,!'!&*ri! 1443 au"us 1445

umăr carduri emise, din care =.$#F.=E8 =.8&8.E =.%&%.E8# - &.###.###

(alide 9.=F8.$&" 9.F%&."EF =.8$".E%= F."E9.%9% E.F8F.F98

:ierdute3Lurate $#8."=& $$E."F& $9%.$"% - -

'lte situaţii FF#.F8" FE".$F" E98."=" - -

Sursa: Banca Naţională a României /a 9# iunie 8##9, băncile emiseseră aproximativ F milioane de carduri, din care peste = milioane erau încă în termenul de

valabilitate şi, deci, considerate active >tabelul nr. 8?. umărul cardurilor ieşite din circulaţie era de circa ""# mii, adică $FQ din total, dintre carecardurilor declarate pierdute sau furate erau în număr de $9% de mii >respectiv, aproximativ 9Q din total?. ;n primele şase luni ale lui 8##9 au fost emise %##.### de noi carduri, iar numărul conturilor de card a crescut cu cca &=E.### >tabelul nr. 9?. Corelaţia dintre

numărul cardurilor emise şi cel de conturi de card arată că aproximativ un milion de carduri sunt emise pe baza aceluiaşi cont de card. Conturile pentrusalariaţi şi, implicit, cardurile de salarii deţin o pondere de circa $FQ în total, iar conturile de card pentru întreprinderi >pentru care, de regulă, se emit maimulte carduri? sunt în număr de F9 de mii, adică $,FQ din total.Tabelul nr. 3-Situaţia conturilor de carduri la 30 iunie 2003

In,i'aori ,!'!&*ri! 1441 &ari! 1442 iuni! 1442

umăr conturi de card, din care 9.8=".9EE 9.="&.889 =.#%9.98=

Conturi salariaţi F"#.$F= E#".#$$ EEF.8"#

Conturi persoane fizice 8.EFF.9## 8.&9"."=F 9.9"=.EE%

Conturi persoane uridice 8$.%$8 99.=E" F9.9&F

Sursa: Banca Naţională a României /a începutul lunii iunie 8##F se aflau în circulaţie $F" de tipuri diferite de carduri active. )ndiferent că sunt de debit sau de credit, embosate sau nu,

acceptate la intern sau3şi internaţional, pentru persoane fizice sau pentru companii, cardurile româneşti au fost emise sub mărcile ()*', '+)C' :**şi 02C'D3+'*4C'D.Tabelul nr. !.-"ardurile #alide emise de băncile comerciale române$ti

E&i!n ,!'!&*ri! 1441 &ari! 1442 iuni! 1442 ,!'!&*ri! 1442 ,!'!&*ri! 1443

-CR %E#.#FE $.#9&.E$F $.$99.%=E $.9F#.8## $.F"F.8$9

-an' Pos %#%.E8F %%".E%9 $.#"".#8" $.8"#.#$% $.=#&.E=9

-RD9S %=".#8% %#&.F8" %8$.$F% %$E."9$ $.##F.&9F

Rai;;!is!n -an< 9F$.=#% =#9.E89 =E#.$%% FF".&"8 &F#.EE8

-an'a Transil=ania $9&.8=% $"8.%"9 =#$.=E$ 8&&."E& =F8.&%#

-an'a Ţiria' $#&.E"= $98.&E& $FF."%# 8FF."$& 8%$.#==

Alp>a -an< Ro&?nia $F.8%$ $E.EF= $"." neraportat neraportat

-an'a Ro&?n!as'@ $#.=%9 $9."9= $E.E&9 neraportat neraportat

V- -an< Ro&?nia =.#8E =.%=& E.88$ neraportat neraportat

4


5/10

E&i!n ,!'!&*ri! 1441 &ari! 1442 iuni! 1442 ,!'!&*ri! 1442 ,!'!&*ri! 1443

Vol1C, 1anc :ost şi 1D?,deşi cota de piaţă a acestor trei bănci a cunoscut o uşoară scădere în ultimele şase luni, ca urmare a eforturilor investiţionale făcute de aiffesen1anJ >tabelul nr. E?.Tabelul nr. %-&umarul de 'T(-uri la sfarsitul primului semestru din 200

E&i!n ,!'!&*ri! 1441 &ari! 1442 iuni! 1442 ,!'!&*ri! 1443 iuni! 1445

-CR E99 E99 E99 &FF %8=

-an' Pos ==F =F8 =F" F#& F#"

Rai;;!is!n -an< 9F& 9%& 9%& E"& "F#

-RD9S 9E" 9"$ 9"$ =8= F$=

-an'a Ţiria' $8& $=9 $=& 889 8=#

-an'a Transil=ania %& $## $## 8=$ 8%E

-an'a Ro&?n!as'@ 88 88 89 8& =#

Ro&!(!rra # # 88 EE "E

Alp>a -an< Ro&?nia $E $% 8# 8E 9#

Carpai'a # # $# 8F "8

E&pori


6/10

E&i!n ,!'!&*ri! 1441 &ari! 1442 iuni! 1442 ,!'!&*ri! 1443 iuni! 1445

Pira!us -an< # E E $F $"

A-N A&ro -an< Ro&?nia # # # $ $F

Cii*an< # # # F $9

Ro&anian In!rnaional -an< # # # # #

IN -an< # # # =E F%

ni'r!,i # # # 9$ 9&

inans -an< # # # 8# =EEuro& -an< # # # # 9#

SanPaolo IMI -an< # # # # 89

Da!oo -an< # # # # %

-an'a Ialo Ro&!na # # # # "

Toal 1483 1/65 11/3 2123 275/

Sursa: no- cash.roDin păcate, cele mai multe '4+-uri sunt amplasate în zona urbană, la sate găsindu-se numai 8-9Q, aspect ce explică interesul redus al unei bune

părţi din populaţie pentru acest instrument. ;n acelaşi timp, trebuie observat că, din cauză că sunt amplasate la sediile unităţilor operative ale băncilor, multe '4+-uri nu îşi îndeplinesc funcţia de g5işeu mobil de bancă >4abelul nr. "?.

;n ceea ce priveşte ec5ipamentele de la punctele de vânzare, se găseau instatalate la comercianţi circa &9## :2*-uri şi imprintere. :2*-urile sunt în număr de E.E=9 >distribuţia acestora pe bănci emitente este prezentată în tabelul nr. &?, la care se adaugă circa $.E## - $."##imprintere. Vi în privinţa acestora piaţa este monopolizată de principalii trei emitenţi@ 1C, 1anc :ost, 1D, a căror cotă cumulată pe piaţă a crescut în ultimele şase luni de la E9Q la EEQ.Tabelul nr. )-Distribuţia reţelei de 'T( la 1 noiembrie 2002

Fona T o a l

- C R

- R D 9 :

S :

- a n ' P o s

R a i ; ; ! i s ! n - a n <

- a n ' a T r a n s i l = a n i a

- a n ' a Ţ i r i a '

- a n ' a

R o & ? n ! a s ' @

A l p > a - a n <

R o & ? n i a

V o l < s * a n <

P i r a ! u s - a n <

C o & & ! r ' i a l - a n <

o ; : r ! ! ' !

ToalG ,in 'ar! /B011 5// 262 335 25/ 04 /// 11 /3 7 5 2

r*an $.&"E F#F 9=% ==$ 99% &" $#= 88 $= " F 9-u'ur!Hi 9E8 %% "9 $## 9$ $$ 98 = = 9 9 8

Rural =E E $= = $8 9 " # # # # #

La s!,iul *@n'ii &$= 8%% $F8 $$8 $=8 99 8% 8# $= " = 8

În a;ara s!,iului $.$#& 8$8 8$$ 999 8#% F" &8 8 # # $ $

Sursa:Statistici ale băncilor comercialeConcentrarea reţelei de acceptare a cardurilor la comercianţi, alături de densitatea redusă a acesteia >se apreciază că, în prezent, în

omânia sunt circa =## de mii de locaţii comerciale? indică, pe de o parte, aderenţa redusă a cardului în comerţ >alături de faptul că aproximativ $#-$FQ din :2*-uri sunt instalate la sediile băncilor, fiind folosite tot pentru retrageri de numerar?, iar, pe de altă parte, faptul că 6banii de plastic7 sunt, în continuare, percepute doar ca miloc de retragere a banilor din cont.Tabelul nr. *a-&umărul de +,S-uri la sfâr$itul primului semestru din 2003

E&i!n ,!'!&*ri! 1441 &ari! 1442 iuni! 1442

-CR $.8%% $.8%% $."$%

-an' Pos E9# &F# $.$#=

Rai;;!is!n -an< $.$"= $.=8# $.=8#

-RD9S $.$E% $.99" $.F=$

-an'a Ţiria' =## F$# F==

-an'a Transil=ania 8$E 88E 88E

-an'a Ro&?n!as'@ 89 89 89

Ro&!(!rra # # 8=

Alp>a -an< Ro&?nia # # #Carpai'a # # 8E

Co&&!r'ial -an< o; r!!'! # # #

6


7/10

V- -an< Ro&?nia # # #

Volprocesează pentru

Carpatica, (olJsbanJ,DaeOoo, mporiJi, urom,

Linans, :iraeus, omexterra,*an:aolo, 0nicredit, )talo

omena?

Al! *@n'i>'1 'mro, 'pp5a,(1, omânească,

Citi, )P, )1?

ToalG ,in 'ar! /7B028 3B644 2B334 /B588 3B774 /B344 /B844 2/4 24

La 'o&!r'ian$i $E."F# =.9## 9.8## $.=## =.F## $.9## $.# 8## 9#

;n spriinul afirmaţiei că 6banii de plastic7 sunt un instrument puţin utilizat pentru ac5iziţionarea de mărfuri şi servicii de la comercianţi stă şifaptul că, la nivelul anului 8##8, aceste tranzacţii au reprezentat numai 8,=Q din totalul tranzacţiilor efectuate cu cardul. Dacă adăugăm că din totalultranzacţiilor desfăşurate cu cardul la comercianţi F8Q s-au desfăşurat la comercianţi din străinătate, iar valoarea medie a unei tranzacţii, prinintermediul :2*-urilor, la un comerciant în străinătate a fost de trei ori mai mare faţă de o tranzacţie la un comerciant auto5ton, se confirmăafirmaţia anterioară că banii de plastic sunt utilizaţi pentru plata mărfurilor cu totul accidental >4abelul nr. %?.Tabelul nr. a-Tranzacţiile cu cardurile la comercianţi n anul 2002

Nu&@r ,! ran#a'$ii'u 'ar,uri proprii

Valoar! ran#a'$ii'u 'ar,uri proprii %&il l!i.

Valoar!a &!,i!a un!i ran#a'$ii %&il l!i.

In!rn!T!l!;on 6B2/4 /6B622 1B6

POSG ,in 'ar!: 865B466 /B183B235 /B5

- us on usW 89#.%=8 $"%.#9& #.&

- us on nationalWW =E9."F% F##.%%= $.$- us on internationalWWW $"#.9EF E#=.9$9 9.F

ManualI&prin!rG ,in 'ar!: 05B51/ 2/1B681 2B2

- us on us E.8#$ $8.#E& $.%

- us on national 8".8#$ FF.98# 8.#

- us on international E8.$$% 8=F.8%= 9.%

TOTAL 066B807 /B6/2B664 /B7

www. no-cash.roW tranzacţii efectuate cu cardurile unui emitent la :2*-urile şi imprinterele aceluiaşi emitentWW tranzacţii efectuate cu carduri româneşti la :2*-urile şi imprinterele altor emitenţi auto5toniWWW tranzacţii efectuate cu cardurile româneşti în străinătateTabelul nr. b-"umparaturile pe cardurile emise in /omania n anii 2003 200! 200

In,i'aor 1442 1443 Tri&B I 1445

Valoar!a ran#a'iilorB 'ar,uri in l!iB 'ar,uri in EuroB 'ar,uri in SD

3B067G5 &l,B l!i9.F&",& mld. lei8."=" mii uro9&.==% mii 0*D

0B/6/G5 &l,B l!i"=9E,9 mld. /eiE.E&8 mii euro

==.FE= mii 0*D

3B/30G5 &l,B l!i9F=%,9 mld. /ei8."9$ mii uro$".E9F mii 0*D

Nu&ar ,! ran#a'iiB 'ar,uri in L!iB 'ar,uri in EuroB 'ar,uri in SD

2B4/4B7658.E"F.E#"

E8.E8&8"8.F9#

6B576B168E.$"8.8&=$FF.$F"8=&.&8"

0B405B/21&.%8"."8F

"".=%=&%.%$9

Valoar!a &!,i! a un!i ran#a'ii /B654B444 l!i /B202B444 l!i 356B444 l!i

*ursa@ 1anca ationala a omanieiDin analiza datelor prezentate anterior rezultă în mod cert creşterea într-un ritm alert a deţinătorilor de card, situaţie valabilă la nivelul întregii ţări, dar

mult mai pronunţată în mediul urban. 'ceastă situaţie este rezultatul dezvoltării 6forţate7 a pieţei cardurilor, care a apărut ca urmare a punerii în practică de cătremulte instituţii a proiectului de ordonanţă privind introducearea milocelor de plată electronică, care prevede obligativitatea ca, până la 9$ august 8##8, toateutilităţile, regiile autonome, agenţii economici cu capital parţial sau maoritar de stat să-şi plătească salariaţii pe carduri. ;n acest fel, se poate conc5ide că factorul

7


8/10

instituţional a avut şi va mai avea, încă o perioadă de timp, un rol esenţial în atragerea şi structurarea clienţilor din piaţa cardurilor >dintre deţinătorii existenţi înluna februarie 8##8, circa 839 au primit cardurile ca urmare a deciziei instituţiei la care lucrau şi numai 9$,"Q au 5otărât singuri să-şi procure acest produs?.'ceste două modalităţi de diseminare a cardurilor la nivelul persoanelor fizice sunt esenţiale în descrierea şi înţelegerea profilului, comportamentului, aşteptărilorşi fidelităţii utilizatorilor de card, care nu se prezintă ca un grup omogen, ci diferă în funcţie de criteriul decidentului în ac5iziţionarea cardului.

As;!lG p! ,! o par!G sun ,!$in@orii 'ar! Hi9au pro'ura ,in propri! iniia$i=@ a'!s! pro,us! *an'ar!G Jn ur&a un!i ,!li*!r@ri Hi op$iunip!rsonal!B 'ceastă alegere presupune o cunoaştere ex5austivă a ofertei de servicii3produse existente pe piaţa financiar-bancară şi o motivaţie pentru alegereafăcută. 'cest grup de deţinători este dominat de persoane masculine, de vârstă activă >9#-=# ani?, cu studii superioare şi bine XaşezateX în plan profesional şifinanciar. 'ceşti clienţi optează pentru tipuri diferite de carduri, având o mai pronunţată preferinţă pentru cardurile de credit şi3sau cele de descoperit de cont. Deasemenea, de regulă, deţin carduri la mai multe bănci pentru operativitatea şi reducerea comisioanelor aferente extragerii. :ersoanele din această categorie >înspecial cele cu venituri individuale de peste $# milioane lei? se orientează în comportamentul de economisire şi spre servicii mai sofisticate oferite de instituţiile

financiar-bancare >de tipul@ internet-banJing, pac5ete de servicii conexe, descoperit de cont etc.?. Ca o alternativă la card sau complementar acestui instrument,deţinătorii XvoluntariX experimentează mai multe formule de plasament@ investiţiile imobiliare şi3sau procurarea de bunuri mobile de mare valoare sau produse alepieţei de asigurări. 'cest subgrup constituie un client fidel al instituţiilor financiare. :entru deţinătorul XvoluntarX, cardul reprezintă un instrument indispensabil,ataşat poziţiei sale sociale, modern, comod, care îi conferă confort şi independenţă financiară, în ţară sau străinătate@ lipsa formalităţilor la retragerea unor sumede bani, degrevarea de anumite obligaţii de plată către furnizorii de servicii, posibilitatea delegării altei persoane din familie pentru efectuarea unor extrageri,leeritatea, rapiditatea şi corectitudinea operaţiunilor prin :2*, diminuarea riscurilor de pierdere sau furt de bani, rata relativ redusă a criminalităţii pe carduri etc.

ili#aorii K'onun'uraliK sun '!i 'ar! au ,!=!ni ,! r!"ul@ pos!sori ,! 'ar, Jn ur&a unor ,!'i#ii insiu$ional! şi care, în momentul de faţă,ocupă 839 din segmentul utilizatorilor de carduri. ;n acest subgrup, bărbaţii sunt mai numeroşi, vârsta este însă mai scăzută, nivelul de instrucţie liceală, venit lunarmediu sub 9 milioane lei, structura ocupaţională foarte diversificată. :entru aceste persoane, intrarea în posesia unui card a fost un Xeveniment neaşteptatX.4ocmai de aceea, cei mai mulţi din acest subgrup încearcă să se familiarizeze cu operaţiunile legate de XlucrulX pe '4+ şi apoi să se informeze despre facilităţileutilizării unui astfel de produs. /ipsa de informaţie este foarte mare în rândul acestei categorii de utilizatori, deţinătorii necunoscând detalii despre cardul deţinut.Deşi este perceput ca un instrument de plată modern şi este asociat cu imaginea unei poziţii sociale elevate, cardul este privit cu o anumită rezervă, explicabilăprin necunoaşterea facilităţilor oferite. 0tilizatorii XconuncturaliX sunt înclinaţi să dea cardului o apreciere de multe ori negativă, ca urmare a XderanuluiX vizitei la

bancomat şi, mai ales, a comisioanelor percepute de bănci la extragerea de bani. ;n context, este interesant să observăm cum percep cardul utilizatorii acestuia >tabelul nr. $#?.

Tabelul nr. 10-Definiţii ale cardului date de utilizatori

NrB 'rB D!;ini$ii Q

$ 0n sistem de plată a salariilor $F

8 2 modalitate modernă de a primi salariul &

9 0n mod sigur de a păstra banii în bancă "

= 0n instrument bancar care face legătura între contul din bancă şi c5eltuielile zilnice "

F 2 cartelă din plastic cu care ai acces la propriul cont bancar în orice moment "

E 2 cartelă magnetică cu cod pentru bancomat E

" 0n instrument pentru operaţiuni bancare E

& 2 cartelă din plastic cu care faci plăţi în locuri unde este acceptată E

% 0n sistem avantaos de a păstra şi a împrumuta bani de la bancă F

$# 2 cartelă la purtător cu care poţi scoate bani din cont F

$$ 0n mod practic de a depune şi de a scoate bani de la bancă F

$8 2 cartelă pe care o primeşti de la bancă şi cu care poţi scoate3depune bani din3în cont F

$9 0n miloc de plată fără numerar =

$= 2 metodă ideală pentru operaţiuni bancare =

$F 0n miloc modern de a manevra banii =

$E 0n miloc de a scoate bani din cont în siguranţă =$" 2 cartelă cu cod special pentru aparate bancare 9

$& 0n sistem modern şi sigur de a depozita bani la bancă 9

$% 0n plastic nominal, confidenţial 9

8# +odalitatea cea mai simplă de a lucra cu banii 8

8$ 2 cartelă cu care se poate cumpăra pe credit de la unele magazine 8

88 0n fel de Cec care se alimentează la încasarea salariului 8

89 2 metodă de a păstra banii în bancă şi de a-i folosi atunci când ai nevoie, prin intermediul bancomatului 8

8= 0n instrument la purtător în sistemul financiar 8

8F Dovada faptului că deţin un cont la bancă 8

8E 2 modalitate de a nu c5eltui toţi banii o singură dată 8

8" 2 cartelă magnetică cu care poţi fi identificat de un automat bancar ca debitor sau creditor 8

Sondaj preluat de pe site-ul www. no-cash.ro

8


9/10

Anali#?n, r@spunsuril! ,a! ,! uili#aorii ,! 'ar,G 'onsa@& '@ &ai &ul ,! o r!i&! ,in a'!Hia au o &!nalia! 'as>G i,!ni;i'?n, 'ar,ul'u plaa salariului Hi nu&ai apro(i&ai= un s;!r Jl asi&il!a#@ unui insru&!n *an'ar 'o&pl!(G in,i'?n,u9l ,r!p &ilo' ,! pla@ a &@r;urilor la'o&!r'ian$i sau &ilo' ,! uili#ar! a unui 'r!,i *an'arB A'!s lu'ru 'on;ir&@ !(is!n$a '!lor ,ou@ su*"rupuri ,! uili#aori ,! 'ar, ,!s'ris! an!riorBC!ilal$i uili#aori ,! 'ar, 'unos' insu;i'i!n insru&!nulG ,o=a,@ ;iin, i,!ni;i'ar!a ,inr! 'ar, Hi posi*ilia!a ,! !'ono&isir! sau &o,alia!a ,!p@srar! a *anilor ori l!"@ura 'u al! insru&!n! ,! pla@ %'!'ul.B 'ceste răspunsuri demonstrează că băncile care emit acest instrument nu explicăutilizatorilor funcţiile cardului, dar şi faptul că înşişi utilizatorii de card au o cultură financiară redusă care, c5iar şi în condiţiile creşterilor explozive ale acestorinstrumente, nu ne îndreptăţeşte să aspirăm prea curând la statutul de ciivilizaţie financiară.Tabelul nr. 11-'#ize emise de ("T pentru sistemele de tip omenternet(obile 4an5ing

-an'a D!nu&ir! insru&!n Tip insru&!n

A-N AMRO -an< Ro&ania 2ffice-et omania ome 1anJingAlp>a -an< Ro&ania 'lp5a/ine ome 1anJing

-an'a Co&!r'iala Ion Tiria' 2ffice82ffice ome 1anJing

-an'a Co&!r'iala Ro-an< 1* ome 1anJing

-an'a Co&!r'iala Ro&ana +ultiCas5 1C ome 1anJing

-anu! ran'o9Rou&ain! Paris i-1L )nternet 1anJing

-an'a Ialo9Ro&!na SpA Ialia Tr!=iso 1anJYBou - )nternet 1anJing )nternet 1anJing

-an' Pos e1anJ )nternet 1anJing

-RD +obilis +obile 1anJing

-RD 1D-4 )nternet 1anJing-RD *2PC'* ome 1anJing

-RD +ulti ome 1anJing

-an'a Ro&ana p!nru R!lansar! E'ono&i'a Li*ra -an< 01)*Z/ )nternet 1anJing )nternet 1anJing

-an'a Transil=ania SBA 14-0ltra ome 1anJing

-an'a Transil=ania SBA 14-et )nternet 1anJing

E&pori#$ #$ 1C?

tarif de convorbiri locale >apelabil doar in reteauaomtelecom?

luni - vineri intre &@## - 8#@##sambata intre &@## - $8@9#

1C

VOCALIS#8$.9#8.E$.E$ tarif normal

luni - duminica intre &@## - 88@## 1D##.. 4el(erde gratuit in reteaua omtelecom

Rai;;!is!nDir!'

##..#8.#8 4el(erde gratuit >apelabil in reteaua omtelecom?luni - vineri intre &@## - 8#@##sambata intre %@## - $F@##

aiffeisen 1anJ

TELE-an< #8$.9#9.E%.E% tarif normal luni - vaneri intre %@## - $"@## :iraeus 1anJ

In;oT!l #8$.9#9.%9.#8 tarif normal (olJsbanJ omania

9


10/10

Call C!n!r T!l!;on Tari; Pro"ra& -an'a

luni - vineri intre %@## - $9@## si $=@##- $&@##

#.$#.&EFF">#$# (2/[*?

tarif de convorbiri locale >apelabil doar in reteauaomtelecom?

In;o'ar,Payn!

#8$.888.999.E#8$.888.999."#"8E.888.999

tarif normal non-stop

1C Carpatica:iraeus 1anJ(olJsbanJ0niCreditmporiJi 1anJomexterra 1anJ

LinansbanJIn;o'ar,Pro=us

#8$.9$F.%9.98 tarif normal non-stop 1anca omaneasca

In;o'ar,

#8$.=#8.&F.%% tarif normal

non-stop )P 1anJ##.##.8

4el(erde gratuit >apelabil doar in reteauaomtelecom?

In;o'ar, #8$.8#.8#.# tarif normal luni - vineri intre &@9# - $"@## '1 'mro omania

In;o'ar, #8$.988.#8."F tarif normal non-stop 'lp5a 1anJ

In;o'ar,#8$.98$.E8.9$ tarif normal luni - vineri intre %@## - 88@##

omanian )nternational1anJ

In;o'ar, #$#.#$### tarif de convorbiri locale >apelabil doar in reteauaomtelecom?

luni - vineri intre %@## - $%@## (1 1anJ

*ursa@ bancile comercialeConcluzionând asupra celor observate până acum, se constată@

o pia$@ a 'ar,urilor *in! ,!#=ola@, de aproximativ F milioane de carduri >deci unul din patru români deţine un card sau altfel spus în medieo persoană dintr-o familie?A

o in;rasru'ur@ ,! uili#ar! a 'ar,ului r!lai= &o,!s ,!#=ola@ , formată din circa $#.F## de ec5ipamente >adică aproximativ 8Q dinunităţile comerciale dotate cu :2*-uri sau imprintere şi circa 8.F## de carduri la un '4+?A

'ar,ul !s! i,!ni;i'a 'a un insru&!n ,! !li*!rar! a nu&!rarului Hi Jnr9o &@sur@ ;oar! r!,us@ 'a &ilo' ,! pla@ a 'o&!r'ian$ilor>doar 8,=Q din tranzacţiile cu carduri au avut loc la :2*-uri pentru plata de mărfuri?A

o 'ulur@ *an'ar@ s'@#u@, dovedită de faptul că cca F#Q din utilizatorii de card nu cunosc semnificaţia instrumentului.A'!as@ siua$i! s! !(pli'@ prin ;apul '@ *@n'il! Hi r!pr!#!nan$ii or"ani#a$iilor in!rna$ional! s9au 'on'!nra p! !&isiun!a ,!

'ar,uri Hi &ai pu$in p! a''!par!a a'!sora ,! '@r! 'o&!r'ian$i sau p! populari#ar!a a=ana!lor insru&!nului Hi s!r=i'iilor 'on!(!aaHa! a'!suiaB As;!lG *@n'il!: Jn r!la$ia 'u 'o&!r'ian$ii, pentru acceptarea cardurilor, trebuie să se concentreze pe explicarea avantaelor cardului pentru comerciant, să-l

convingă că, acceptând instrumentul, îşi va spori vânzările, pe explicarea modului de funcţionare al acestuia, pe diminuarea pe cât posibil acomisioanelor percepute magazinelorA

Jn r!la$ia 'u uili#aoriiG trebuie să explice mai bine destinaţia instrumentului, faptul că, atunci când cardul are ataşate şi servicii de credit, elpoate însemna un consum mai mare decât veniturile actuale ale cumpărătorului, că ei îşi pot diminua costurile utilizându-l la comerciant >caz încare comisioanele sunt transmise către acesta?, că reprezintă comoditate şi poate conduce la reducerea timpului consumat cu statul la cozi saula evitarea birocraţieiA

În a'!laHi i&pG un rol i&poran r!=in! Hi saului. u sunt suficiente numai măsuri legislative, prin care se introduce obligativitateaacceptării cardului de către comercianţi, care contribuie la regresul economiei cas5-ului şi, probabil, la ieşirea la suprafaţă a unei părţi din economiareală. *unt necesare şi măsuri de ordin financiar, cum ar fi scutirea de taxe vamale sau 4(' a importului de ec5ipamente de utilizare a cardului saudeductibilitatea c5eltuielilor pe care le fac băncile pentru ac5iziţionarea acestora. 'cestea sunt câteva măsuri în funcţie de care,

cardul nu va mai fi doar un simplu înlocuitor al numerarului, ci va deveni un instrument bancar complex, polifuncţional, care va antrena o serie deavantae pentru toţi cei implicaţi în emiterea, acceptarea şi utilizarea lui.

10

Documents

5 Moneda Electronica