5. Capitol 3 Rezidentiat

8/16/2019 5. Capitol 3 Rezidentiat

1/22

B. PARTEA DE CERCETĂRI PERSONALE

Capitolul III Rezultate şi discuţii:

.! Scu"t# p"eze$ta"e isto"ic# a o%iecti&elo" SA '(id"opo)pa*+ CT,

'(id"ote-$ica* iliala SA */oldo&a-id"o)aş* iș SA */oldo&a-id"o)aş*

Pe pia a mondială produsele fabricate în obiectiveleț SA

”Moldovahidromaş”, CTŞ !idrotehnica” iș SA !idropompa” sunt apreciate la

un ran" înalt în peste #$ de ări ale lumii%ț Cu mai mult de un secol de e&perien ă înț

produc iaț de pompe arte'iene iș în aceste vremuri dificile obiectivele nominali'ate

nu cedea'ă po'i ia deț frunte în ceea ce prive te calitateaș i fiabilitateaș produselor

sale% (omenclatorul pompelor depă e teș ș astă'i )$$ de tipuri, iș continuă să se

e&tindă% Acest lucru se datorea'ă în primul r*nd faptului că direc ia principalăț de

activitate este orientată spre satisfac iaț ma&imă a clientului%

Acestea pot face concuren ă altor produse de pe pia ă i sunt si"ure înț ț ș

e&ploatare% +n anii -$ acestea cu succes i repetat se e&ponau în cadrulș

numeroaselor e&po'i ii mondiale% Produsele moldovene ti de in mai mult de .$$ț ș ț

de medalii, inclusiv i de aur%ș

Prima întreprindere de prelucrare a metalului în /M î i ia apari ia încă înș ț

anul .--0 sub denumirea de ”u'ina lui Serbov sau Sîrbu”, astă'i SA

”Moldovahidromaş”% Sîrbu 1 vestit in"iner tehnolo", cunoscut ca autorul primului

proiect din u'ina mecanică i de turnare a fontei, de pe melea"urile industrieiș

constructoare de ma ini i utila2e%ș ș 3'ina a 2ucat un rol important în de'voltarea

industriei din re"iune i a fostș la acel moment întreprinderea de frunte cu un nivelavansat al competen elor speciali tilor ț ș %

+n lunile aprilie1mai al anului .--0 această întreprindere îndeplinea comen'i

de repara ie a tehnicii a"ricole, la turnarea fontei i diverselor lucrări ce in deț ș ț

for2are i lăcătu ărie% +n anul .--4 utila2ele întreprinderii erau5 6 strun"uri, )ș ș

ma ini de rîndeluit i ) de forare, un ferestrău de rîndeluit lemnul, la care lucrau 7ș ș

muncitori, însă peste un an numărul acestora depă ea 4$, ca în .7-6 să a2un"ă laș

41


2/22

6$$$ muncitori% Actualmente în cadrul SA ”Moldovahidromaş” activea'ă 06.

persoane dintre care .-7 femei%

+n perioada de activitate a u'inei au fost momente de succes cît i de e ec caș ș

de e&emplu la începutul lunii iulie .70. cînd 8ermania a atacat 3/SS% Ca re'ultat

cea mai mare parte a echipamentului a fost demontat iș evacuat în 3ral, iar cea

care a rămas fiind imposibil de demontat a fost e&plodată%

Pe parcursul activită ii sale u'ina a purtat mai multe nume, ca de e&emplu înț

anul .74$ aceasta poartă numele lui ”8%9% :otovs;ii”% +n .74- ”u'ina :otovs;ii” a

lansat prima sută de pompe submersibile, iar în .7#$ prima pompă etan ă%ș

Cererea în cre tere a pompelor electrice a condus după sine necesitatea de aș

construi o nouă u'ină căreia în anul .7#. i s1a nominali'at numele lui M%)7, 6?, 6-@%

in cau'a necesită ii unui volum mare de produse i succesul acestora înț ș

plan mondial în anii ?$ este înfiin ată CTŞ !idrotehnica”ț filiala SA

”Moldovahidromaş” cu scopul de a elabora noi proiecte pentru a produce produse

noi, unice%

.0 Date 1e$e"ale. P"ocesul te-$olo1ic. Ca"acte"istica i1ie$ic# a acto"ilo"

)ediului de p"oduce"e

Procesul tehnolo"ic în cadrul întreprinderilor supuse studiului BSA

!idropompa”, CTŞ !idrotehnica”, SA ”Moldovahidromaş” este similar celui

descris în capitolul .%0%, doar cu unele particularită i specifice%ț

42


3/22

A adar, în sec ia de turnare se efectuea'ă un volum mare de lucru cuș ț

activită i variate% Da obiectivele men ionate se utili'ea'ăț ț forme de E sin"ură

folosin ă Bforme de pămînt pre"ătite dintr1un amestec de nisip, co& sau sol,ț

suprafa a lor fiind acoperită cu parafină amestecată cu nisip, alcooli% Pentru oț

fi&are mai bună a formelor sunt pe lar" utili'a i plastificatori Bacid a'otic, acidț

sulfuric, acid ortofosforic %a%% Ti2ele sînt pre"ătite dintr1un amestec special 1ș

pămînt i substan e or"anice sau sintetice, care sunt arse în cuptoare electrice%ș ț

Suprafa a formei se prelucrea'ă cu diferite materiale ade'ive 1 uleiuri tehnice,ț

ră ini%ș

Metalele se topesc în cuptoare de mină, vertical% Turnarea metalului topit se

efectuea'a prin descărcarea metalului topit în co uri, care sunt transportate la loculș

de turnare în forme cu a2utorul macaralelor% e'baterea pieselor din forme se face

în mod manual%

Da prelucrarea metalului sunt folosite solu iile de răcire a aparata2ului% Seț

folosesc pe lar" solu ii petroliere minerale i emulsii, care, sub ac iunea căldurii,ț ș ț

emană vapori în aerul 'onei de producere% Sudarea poate fi prin topire cu pla'ma,

sudare cu Ar"on, cu electro'i, etc% 8alvani'area este un sector întîlnit doar în SA

!idropompa”%


4/22

întîlni i în sectorul de for2are1 tan are, instrumental, de repara ie %a% Cuptoareleț ș ț ț ș

electrice pentru uscare sunt surse de current electric% =actorii de risc profesional

pot ac iona în particular sau în comun, cau'înd stări patolo"ice muncitorilor ț

Sarcina prioritară în activitatea specialiştilor din sănătatea ocupaGională este

îmbunătă ireaț i men inerea stării de sănătate aș ț an"a2a ilor,ț care repre'intă cea mai

importantă for ăț productivă a societă iiț iș determină securitatea na ionalăț iș

de'voltarea economică a ăriiț % A adar au fost e&aminate activită ile întreprinse înș ț

această direc ie în ramurile de ba'ă ale economiei na ionale în special în industriaț ț

constructoare de ma ini i utila2e%ș ș

Conform datelor Serviciului de Suprave"here de Stat a Sănătă ii Publiceț

ponderea an"a2aGilor, care au activat în anul )$.0 în condiGii de muncă ce nu

corespund normelor sanitare Bdupă toGi factorii nocivi a constituit 0-#40-

persoane, în industria constructoare de ma ini i utila2e aceasta constituie 4,4 Hș ș

44


5/22

Bfi"%6%)%.%%

industrie, total

industria u oarăș

industira materialelor de construc ieț

industria constructoare de ma ini i utila2eș ș

2.3

!4.5

10

3.3

6i1. .0.!. Ponderea lucrătorilor an"a2a i în condi ii de muncăț țce nu corespund normelor sanitare, în anul )$.0

Anali'a datelor pe republică, în anul )$.0, scot în eviden ă un număr ț

esen ial de muncitori care activea'ă în condi ii de muncă ce nu corespund normelor ț ț

sanitare% A adar, în ramura industrie 6-,4Hș lucrători sunt an"a2a i în condi ii deț ț

muncă ce nu corespund normelor sanitare, dintre care 4,4H sunt din industria

constructoare de ma ini i utila2e% Comparînd cu ramurile de resort observăm că înș ș

industria constructoare de ma ini i utila2e ponderea muncitorilorș ș care activea'ă în

condi ii de muncă ce nu corespund normelor sanitareț este mai 2oasă Bfi"%6%)%.%

Ta%el .0.!.Ponderea probelor din aerul 'onei de muncă care nu corespund normelor sanitare,

în anii )$.)1)$.0 BH

45


6/22

/amurile de ba'ă ale economieina ionaleț


7/22

SA ”Moldova1

hidromaş”

)$.6 06 .4 60H 6. .7 #.H )# 0 .4H 6# # .#H)$.0 0. .. )#H 60 )4 ?6H )0 0 .#H 6# # .#H

SA

!idropompa”

)$.) )- - )-H .7 4 )#H .? 7 4)H 66 )0 ?)H)$.6 )4 0 .#H .# - 4$H .# 4 6.H )? .4 44H)$.0 )$ 4 )4H .0 # 0)H .0 # 0)H )4 .- ?)H

CT !idro1Ș

tehnica”

)$.) )4 0 .#H 67 .$ )4H 1 1 1 76 .4 .#H

)$.6 .? 0 )6H 6# - ))H 1 1 1 #- 7 .6H)$.0 .0 ) .0H 6? .) 6)H 1 1 1 ..? ). .?H

+n cadrul SA !idropompa” s1a atestat ponderea cea mai înaltă a ponderilor

neconforme la vibra ie i iluminat, totodată la CT !idrotehnica” nu au fostț ș Ș

efectuate investi"a ii instrumentale la vibra ie Btabel 6%)%)%%ț ț

Pentru evaluarea ac iunilor din partea an"a2atorilor, privind ameliorarea iț ș

asi"urarea unor condi ii de muncă bune, la obiectivele men ionate au fost anali'ateț ț

rapoartele statistice anuale privind securitatea i sănătatea în muncă%ș

atele acumulate relevă că în ultimii ani CT !idrotehnica” a suportatȘ

cheltuieli mai mari pentru reali'area măsurilor de protec ie i prevenire i cheltuieliț ș ș

pentru reali'area măsurilor i"ienico1sanitare de protec ie i prevenire, comparativț ș

cu celelalte ) întreprinderi% Totu i, numărul personalului ocupat în condi ii deș ț

muncă ce nu corespund normelor i"ienico1sanitare este mai mare în SA”Moldovahidromaş”% /e'ultatele sunt pre'entate în tabelul 6%)%6%

Ta%el .0.ate cu privire la sănătatea i securitatea în muncăș

De$u)i"ea $t"ep"i$de"ii SA */oldo&a;

-id"o)aş*

SA '(id"opo)pa* CT '(id"o;Ș

te-$ica* (umărul total al muncitorilor 06) .0) ))-9nclusiv femei .7. 4? 7$Cheltuieli pentru reali'areamăsurilor de protec ie i prevenire,ț ș mii lei

)$7$.- .##?-) 0606$$

Cheltuieli pentru reali'areamăsurilor i"ienico1sanitare de

protec ie i prevenire,ț ș mii lei

)764 #)77 ?4#$$

(umărul personalului ocupat încondi ii de muncă ce nu corespundț

.?? 4) )$

47


8/22

normelor i"ienico1sanitare9nclusiv femei )$ .6 ?Sub ac iunea '"omotuluiț .6 )6 19nclusiv femei ) 4 1


9/22

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

56.259.8 60.1

69 72.1

86.7

79.5

83.6

91.989.2

85.9

75.4 76.9

89.2

93.9

38.6

48.345.3 45.6

47.7

56.354.5

58.9 58.7 58.2 59.6 57.6

50.5

54.9

59.3

9ndustria constructoare de ma ini i utila2e din /Mș ș

media pe /M

6i1. ..!. inamica morbidită ii prin incapacitate temporară de muncă ațmuncitorilor din ramura constructoare de ma ini i utila2e în /%M%ș ș

comparativ cu media pe ară, anii )$$$1)$.0, Bca'uri la .$$ muncitoriț

+n re'ultatul anali'ei dinamicii morbidită iiț prin incapacitate temporară de

muncă, pe perioada a .4 ani, se observă o cre tere continuă a acesteia atît înșindustria constructoare de ma ini i utila2e cît i media pe ară% in anul )$$$ pînăș ș ș ț

în )$.0 morbiditatea prin incapacitate temporară de muncă în rîndul muncitorilor

din /epublica Moldova a crescut de .,4 ori, iar în industria constructoare de ma iniș

i utila2e de .,? ori% +n pre'entarea "rafică din fi"%6%6%.% este evident nivelul maiș

înalt al morbidită ii prin incapacitate temporară de muncă în rîndul muncitorilor ț

din industria constructoare de ma ini i utila2e comparativ cu datele înre"istrate peș șrepublică, acest indice variind de la .,) ori în anul )$$$ pînă la .,# ori în anul

)$.0% Anali'înd nivelul morbidită ii în conformitate cuț tabelul propus de

I%D%(ot;in Bane&a nr%., după numărul de ca'uri la .$$ muncitori s1a constat că în

ultimii ) ani B)$.6 i )$.0 nivelul morbidită iiș ț prin incapacitate temporară de

muncă în rîndul muncitorilor din industria constructoare de ma ini i utila2e este laș ș

un nivel mediu%

49


10/22

Da reparti'area morbidită iiț prin incapacitate temporară de muncă în func ieț

de se& Bca'uri la .$$ muncitori s1a constatat că în industria constructoare de

ma ini i utila2eș ș mai frecvent se îmbolnăvesc femeile Bfi"%6%6%)%%

a$ul 04!4

a$ul 04!!

a$ul 04!0

a$ul 04!

a$ul 04!5

22.8

2!.5

22.0

!44.9

!42.

-83.1

-69.9

-64.4

-74.4

-75.7

e)ei %#"%a iț

6i1. ..0. /eparti'area morbidită ii prin incapacitate temporară de muncă ațmuncitorilor din ramura constructoare de ma ini i utila2e în /%M%ș ș

în func ie de se&, anii )$.$1)$.0, Bca'uri la .$$ muncitoriț

inînd cond deȚ tabelul propus de I%D%(ot;in Bane&a nr%. sus inem căț

nivelul morbidită ii în rîndul femeilor în ultimii ) ani este la un nivel supramediu,ț

iar în rîndul bărba ilor la un nivel submediu%ț

Da anali'a numărului de 'ile cu incapacitate temporară de muncă Bfi"% 6%6%6

a muncitorilor s1a constatat că în industria constructoare de ma ini i utila2e înș ș

perioada anilor )$$$1)$.0 acestea depă esc media pe ară%ș ț

50


11/22

0444 044! 0440 044 0445 0443 0448 0449 0442 044< 04!4 04!! 04!0 04! 04!50$$

#$$

-$$

.$$$

.)$$

.0$$

.#$$

.-$$

total e)ei %#"%a iț )edia pe R/

6i1. ... inamica numărului de 'ile cu incapacitate temporară de muncă dinramura constructoare de ma ini i utila2e în /%M%ș ș

anii )$$$1)$.0, B'ile la .$$ muncitori

Totodată, au fost repre'entate "rafic numărul de 'ile cu incapacitatetemporară de muncă, la .$$ de an"a2a i, în func ie de se&% atele pre'entate înț ț

fi"%6%6%6% atestă valori înalte atît în rîndul femeilor cît i în rîndul bărba ilor dinș ț

industria constructoare de ma ini i utila2e comparativ cu media pe republică,ș ș

concomitent anali'înd datele în dinamică observăm cîteva picuri în rîndul

bărba ilor în anii )$$01)$$#, )$$- i )$.$1)$.., iar în rîndul femeilor în aniiț ș

)$$$1)$$. i )$.0%ș

Pentru o anali'ă mai amplă a fost studiată i durata medie a unui ca' de boalăș

cu incapacitate temporară de muncă, datele ob inute sunt pre'entate în fi"%6%6%0%ț

/e'ultatele ob inute relevă că durata medie a unui ca' de boală, pe perioada anilor ț

)$$?1)$.0, în industria constructoare de ma ini i utila2e este sub media pe ară, cuș ș ț

e&cep ia anului )$$-%ț

51


12/22

0449 0442 044< 04!4 04!! 04!0 04! 04!5

15

15.9

14.5

13.613.8

12.8

15.7

14.5

15.3

15.615.4

!3.0

14.3

15.3

15.8

14.8

industria constructoare de ma ini i utila2e din /Mș ș

total pe /M

6i1...5. urata medie a unui ca' de boală din ramura constructoare de ma ini iș șutila2e în /%M% comparativ cu media pe /M, pe parcursul anilor )$$?1)$.0, B'ile

Anterior am stabilit că morbiditatea prin incapacitate temporară de muncă în

ramura industriei constructoare de ma ini i utila2e este la un nivel înalt comparativș șcu media pe ară, însă pentru o evaluare mai aprofundată am încercat să comparămț

aceste date cu ramurile de resort% +n fi"%6%6%4% sunt repre'entate datele privind

inciden a ca'urilor prin morbiditate cu incapacitate temporară de muncă aț

muncitorilor în unele ramuri din economia na ională%ț +n re'ultatul anali'ei indicilor

pe perioada anilor )$.$1)$.0 se atestă o frecven ă sporită a numărului de ca'uri deț

îmbolnăvire printre muncitorii din industria constructoare de ma ini i utila2e, cuș șe&cep ia anului )$.. cînd în frunte se re"ăse te industria u oară% Iste deț ș ș

men ionat, că în anul )$.0ț inciden a ca'urilor prin morbiditate cu incapacitateț

temporară de muncă a muncitorilor din industria constructoare de ma ini i utila2eș ș

este pe primul loc comparativ cu toate ramurile din economia na ională%ț

52


13/22

industria constructoare de ma ini, utila2eș

industria materialelor de construc ieț

fabricarea mobilei i prelucrarea mobileiș

industria u oarăș

$ .$ )$ 6$ 0$ 4$ #$ ?$ -$ 7$ .$$

a$ul 04!5 a$ul 04! a$ul 04!0 a$ul 04!! a$ul 04!4

6i1...3. inamica morbidită ii prin 9TM a muncitorilor din industriațconstructoare de ma ini i utila2e comparativ cu ramurile de resortș ș

pe perioada anilor )$.$1)$.0 Bca'uri la .$$ muncitori

Da anali'a numărului de 'ile cu incapacitate temporară de muncă se atestă un

nivel mai înalt în industria constructoare de ma ini i utila2e comparativ cuș ș

ramurile de resort%Principalele cau'e ale a nivelului ma2orat al morbidităGii cu incapacitate

temporară de muncă a salariaGilor pe unele ramuri ale economiei naGionale sunt5

1 insuficiente măsuri întreprinse de către an"a2ator de îmbunătăGire a condiGiilor de

muncă a an"a2aGilorJ

1 nivelului scă'ut a or"ani'ării şi efectuării a e&amenelor medicale a an"a2aGilor

care activea'ă în condiGii nocive şi nefavorabileJ

53


14/22

1 asi"urarea insuficientă a an"a2aGilor cu mi2loace individuale de protecGie, lipsa

controlului dur din partea an"a2atorului la utili'area mi2loacelor de protecGie

individuală >)0@%

Concomitent au fost evaluate .-6# certificate de concediu medical la

muncitorii SA !idropompa”, CTŞ !idrotehnica” filiala SA

”Moldovahidromaş” i SA ”Moldovahidromaş” pentru anii )$.$1)$.0ș % /e'ultatele

au eviden iat o pondere mai înaltă a bolilor sistemului respirator K 60H, după careț

urmea'ă sistemul cardiovascular K .7H, sistemul di"estiv K 4H, "enito1urinar K

0H, osteomuscular K -H, altele 1 6$H% Da reparti'area în func ie de se& amț

constatat că 6),7H ca'uri le revin femeilor% Printre maladiile mai frecvent întîlnite

sunt afec iunile căilor respiratorii superioare i boala hipertensivă%ț ș

(ivelul cheltuielilor pentru îndemni'a iile pentru incapacitatea temporară deț

muncă a salaria ilor în anul )$.0 a constituit 4--,.mln leiț Bfi"%6%6%#%%

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

78.9 99.7 131.6

170.6

237.2298.8

382.7

499.3

567.5 598.2

409.1

562615.1

588.1

6i1. ..8. inamica cheltuielilor Bmln lei pentru plata îndemni'aGiilor în urmaincapacităGii temporare de muncă a salaria ilor din /%Mț Banii )$$.1)$.0

(ivelul cheltuielilor pentru îndemni'a ii la capitolul incapacitatea temporarăț

de muncă a salaria ilor în /M din anul )$$. pînă în anul )$.0 a crescut de ?,0 ori%ț

54


15/22

.5 A$aliza )o"%idit# ii p"oesio$ale di$ i$dust"ia co$st"uctoa"e de )a i$i iț ș ș

utila7e di$ R/

Activitatea profesională în condi iile mediului ocupaGional cu e&puneri laț

factori de produc ie periculo i i nocivi provoacă adaptarea mecanismului deț ș ș

homeosta'ă, de'voltarea stării premorbide i a bolilor profesionale%ș

+n perioada anilor .77.1)$.0 în /epublica Moldova au fost înre"istrate -)?

ca'uri de boală profesională cu --6 afectaGi% 9ndicele morbidităGii profesionale a

constituit în medie .,0) la .$$ mii an"a2aGi% Iste de men ionat faptul că în anulț

)$.0 nu a fost înre"istrat nici un ca' de boală profesională, principala cau'ă a

incidenGei scă'ute privind morbiditatea profesională constă în depistarea şi

dia"nosticarea insuficientă a bolilor profesionale la an"a2aGii care activea'ă în

condiGii de risc pentru sănătate, iar nivelul înre"istrării morbidităGii profesionale nu

relatea'ă situaGia veridică şi nu corespunde stării reale a condiGiilor de muncă în

unităGile economice%

3n rol important în depistarea stărilor premorbide şi a bolilor profesionale,

profila&ia invalidităGii primare, diminuarea morbidităGii cu incapacitate temporară

de muncă revine or"ani'ării eficiente a e&amenelor medicale la an"a2are şi

periodice ale an"a2aGilor care sunt supuşi acGiunii factorilor nocivi şi nefavorabili,

conform prevederilor ordinului MS nr%.6) din .?%$#%.77#%

+n perioada anilor .7771)$.0 în ramura industriei constructoare de ma ini iș ș

utila2e s1au înre"istrat doar 4 ca'uri de boală profesională, ultimul ca' suspectat iș

neconfirmat, în anul )$.., a fost la un muncitor din cadrul SA”Topa'” din mun%

Chi inău, maistru cu vechime în muncă )) ani%ș

55


16/22

Ta%el .5.!.Dista persoanele dia"nosticate cu boli profesionale

în perioada anilor .7771)$.0 (r% Anul

dia"nostenumireaîntreprinderii

Docalitat% Se& Sta"iumuncă

enumirea profesiei

ia"nosticul bolii profesionale

.% .777 Transport Avia Chi inăuș m 06 Pilot1con1structor

(eurităcohleară

bilaterală%Surditate "r%9199

)% .777 3'inae&perimentalăde repara iiț

Lender m ). strun"ar Lron ită to&icășde praf% Astm

bron icș6% .777 3'ina de

tractoare

”Tracom”

Chi inăuș m )$ maistru Atrofia par ialăța nervului optic

0% )$$. A9/ Moldova Chi inăuș m 00 Tehnicianavia,mechanicde bord

Surditateneurosensorială

bilateral "r%999de etiolo"iemi&tă

4% )$$) MoldovaCablu

Lender f .7 i'olatoare Lron ită to&ico1șaler"ică

.3 E&alua"ea "ezultatelo" e=a)e$elo" )edicale p"oilactice pet"ecute

)u$cito"ilo" di$ "a)u"a i$dust"iei co$st"uctoa"e de )a i$i i utila7e di$ R/ș ș

etapă principală în prevenirea morbidită ii profesionale a an"a2aGilor înț

/M pre'intă e&amenele medicale la an"a2are i periodice ale lucrătorilor supuşiș

acGiunii factorilor de risc profesional, care se efectuea'ă în conformitate cu ordinul

MS nr%.6) din .?%$#%7# Privind e&amenele medicale obli"atorii la an"a2are iș

periodice ale lucrătorilor care sînt supuşi acGiunii factorilor nocivi şi nefavorabili”%

Pentru or"ani'area e&amenelor medicale administra iile 9MSP au creatț

comisii medicale, în componen a cărora sunt inclu i medici speciali ti B41.4ț ș ș

persoane% +n total pe republică anual sunt implica iț Nirca 66$ medici% 3nui medic1

specialist, care participă în efectuarea e&amenelor medicale, anual îi revine de la

)7$ pînă la -$$$ persoane spre e&aminare%

56


17/22

(umărul total de an"a2aGi, care sunt supuşi e&amenelor medicale în ultimii 4

ani varia'ă de la ?774# K -##60 persoane, iar cheltuielile a"enGilor economici

pentru e&amenele medicale obli"atorii a an"a2aGilor, care lucrea'ă în condiGii

nocive şi nefavorabile constituie anual în medie .).$6?)$,$ lei Bvaloarea medie a

costului e&amenului medical al unui lucrător fiind .0),$ lei pentru 9MSP şi .7-,$

lei pentru 9MS private%

+n perioada anilor )$.)1)$.0 au fost studiate re'ultatele e&amenelor

medicale în ramurile de ba'ă a economiei na ionale% atele privind re'ultateleț

e&amenelor medicale sunt pre'entate în tabelul 6%4%.%

Ta%elul .3.!

/e'ultatele e&amenelor medicale în ramurile de ba'ă ale economiei na ionaleț

omeniulde activitate

Pondereaan"a2aGilor e&aminaGimedical

Pondereaan"a2aGilor

admişi la lucru

Pondereaan"a2aGilor care

trebuie transfera ițtemporar la alt loc

de muncă

Pondereaan"a2aGilor care trebuietransfera iț

permanent la altloc de muncă

)$.) )$.6 )$.0 )$.) )$.6 )$.0 )$.) )$.6 )$.0 )$.) )$.6 )$.0

9ndustrie total -7,. 7.,0 76,$ 77,. 77,) 7-,7 $,# $,# $,? $,4 $,? $,09ndustriamaterialelor de construc ieț

70,- 74,4 76,6 7?,- 7-,7 77,. $,4 $,# $,0 $,7 .,. $,.

9ndustria de prelucrare a produselor a"ricole

-7,) -?,? 76,# 7-,- 7-,7 77,) $,# $,7 $,? $,) $,) $,.

I$dust"iaco$st"uctoa"e

de )a i$iș ișutila7e


18/22

constructoare de ma ini i utila2e% Totodată este de men ionat, că în industriaș ș ț

constructoare de ma ini i utila2e se atestă cea mai înaltă pondere a an"a2a ilor ceș ș ț

necesită transfer temporar sau permanent la alt loc de muncă%Totodată, re'ultatele e&amenelor medicale profilactice în /M, pre'entate în

fi"%6%4%.%, demonstrea'ă că în anul )$.0 s1a înre"istrat o cre tere a ponderiiș

an"a2a ilor depista i cu boli "enerale pentru prima dată, care constituie 7,6H fa ăț ț ț

de #,6H în anul )$.) i )$.6% Ponderea an"a2a ilor, care trebuie transfera iș ț ț

temporar sau permanent la alt loc de muncă cu e&cluderea factorilor de risc a

constituit corespun'ător $,0H i $,?H în anul )$.0 iar în anul )$.6 respectivș

.,.H i .,6H, din numărul celor e&amina i%ș ț

04!0 04! 04!5

8. 8.


19/22

Anali'înd datele din fi"%6%4%. se atestă că ponderea bolilor "enerale depistate

primar pe republică în anul )$.0 B7,6H este mai mare comparativ cu ramura

industria constructoare de ma ini i utila2e cu B0H, iar numărul de muncitori careș ș

necesită transfer temporar la alt loc de lucru în industria constructoare de ma ini iș ș

utila2e B.,0H este mult mai mare i depă e te de )- ori numărul de muncitori peș ș ș

republică B$,0H%

Pentru o evaluare mai aprofundată a e&amenelor medicale au fost anali'ate

actele finale ale re'ultatelor e&amenului medical periodic al lucrătorilor Bane&a

nr%4 de la întreprinderile SA !idropompa”, CTŞ !idrotehnica” iș SA

”Moldovahidromaş” în perioada anilor )$$# 1)$.0%

Anali'înd re'ultatele e&amenelor medicale la întreprinderea SA

”Moldovahidromaş” din tabelul 6%4%) se observă că ponderea muncitorilor supu iș

e&amenelor medicale este mai 2oasă comparativ cu ramura industria constructoare

de ma ini i utila2e%ș ș

Ta%elul .3.0./e'ultatele e&amenelor medicale din SA ”Moldovahidromaş”

în perioada anilor )$$#1)$.0)$.0 )$.6 )$.) )$.. )$.$ )$$7 )$$- )$$? )$$# (r% abs% pers% supuse e&%medical

.-# )$. )$4 .74 .-. .#) )4$ )-- )47

9nclusiv femei 0. 67 0$ 06 6) )4 4$ -$ #7 (r% pers% e&aminate, abs .0- .#? .#4 .-$ .#- .$. )6? )44 )0?H 9


20/22

(r% abs% pers% care necesităalimenta ie dieteticăț

4? 6) 0? 4 64 06 #4 0$ 7

/e'ultatele e&amenului medical din CTŞ !idrotehnica” în perioada anilor

)$$#1)$.0 sunt pre'entate în tabelul 6%4%6% Ponderea muncitorilor supu iș

e&amenelor medicale nu cedea'ă re'ultatelor din ramura industria constructoare de

ma ini i utila2e, în anii )$$#1)$$7 chiar atin"înd re'ultatul ma&im%ș ș

Ta%elul .3./e'ultatele e&amenelor medicale din CTŞ !idrotehnica”

în perioada anilor )$$#1)$.0)$.0 )$.6 )$.) )$.. )$.$ )$$7 )$$- )$$? )$$#

(r% abs% pers% supuse e&%

medical

.46 .4) .0) .60 .0. .6# .0) .6- .#0

9nclusiv femei #) #. #. 47 #$ #. 47 #- ?4 (r% pers% e&aminate, abs .00 .0) .)7 .)4 .)7 .6# .6) .6- .60H

$ $ $ $ $ $ $ $ $

(r% abs% pers%care necesitătransfer permanent la altlucru

$ $ . ) $ $ $ $ $

H 4 4 4+2 !+8 4 4 4 4 4 (r% abs% pers% cu boli "eneraledepistate primar

$ # 0 6 .0 . $ $ $

(r% abs% pers% care necesitătrimitere la tratament balneo1sanatorial

.$ ) ? $ . ) 6 ) .

(r% abs% pers% care necesită

alimenta ie dieteticăț

$ $ $ $ $ $ $ $ $

/e'ultatele e&amenului medical din SA !idropompa” în perioada anilor

)$$#1)$.0 sunt pre'entate în tabelul 6%4%0 relevă că în ultimii ani )$.$1)$.6

acoperirea cu e&amene medicale este .$$H%

in motivele apari iei pe pia ă a produseor mai ieftine s1a redus cerereaț ț

consumatorilor, astfel influen înd direct asupra activită ii întreprinderii, aceastaț ț

60


21/22

active'ă nu mai mult decît # luni din an, din acestă cau'ă în anul )$.0 muncitorii

SA !idropompa” nu au trecut e&amenul medical profilactic%

Ta%elul .3.5./e'ultatele e&amenelor medicale din SA !idropompa”

în perioada anilor )$$#1)$.0)$.0 )$.6 )$.) )$.. )$.$ )$$7 )$$- )$$? )$$#

(r% abs% pers% supuse e&%medical

1 6) 60 64 6# 66 67 06 0.

9nclusiv femei 1 .# .- .? .? .4 .# .7 .7 (r% pers% e&aminate, abs 1 6) 60 64 60 6) 6- 0. 0$H 1 !44 !44 !44


22/22

Ta%el .3.3.

Morbiditatea "enerală a muncitorilor din SA !idropompa”,CTŞ !idrotehnica” iș SA ”Moldovahidromaş”

SA */oldo&a;-id"o)aş*

SA '(id"opo)pa* CT '(id"o;Ște-$ica*

Total

A%s. > A%s. > A%s. > A%s. >Siste)ulca"dio&ascula"

06 64,4 .6 64,. 4? 4?,# ..6 06,7

Siste)uldi1esti&

6? 6$,# - ).,# .) .),. 4? )),)

Siste)ul u"i$a" .. 7,. ) 4,0 ) ),$ .4 4,-Siste)ul"espi"ato"

) .,# 0 .$,- ? ?,$ .6 4,.

Siste)ul

osteoa"ticula"

0 6,6 ) 4,0 0 0,$ .$ 6,7

Siste)ule$doc"i$

.$ -,6 ) 4,0 7 7,$ ). -,)

Siste)ul $e"&os .$ -,6 6 -,. 0 0,$ .? #,#Altele 0 6,6 6 -,. 0 0,$ .. 0,6total .). 0?,. 6? .0,0 77 6-,4

))4? .$$

atele din tabel relevă că ponderea maladiilor cardiovasculare în rîndul

muncitorilor din SA !idropompa”, CTŞ !idrotehnica” iș SA

”Moldovahidromaş” este la un nivel foarte înalt 06,7H, după care urmea'ă bolile

sistemului di"estiv cu )),)H i bolile sistemului endocrin cu -,)H%ș

62

Documents

5. Capitol 3 Rezidentiat