NICOLAECU~A

MACEDO-AROMANII DOBROGENI

THEMACEDO.AROMANIANSN DOBRUDJA

-- ---

--

 

NICOLAECU~A

MACEDO-AROMANII

DOBROGENI

THEMACEDO-AROMANIANS

INDOBRUDJA

Traducere alltorizatif in limba englezif de

OTILIA-CRISTINA PACEA

j

l

EX PONTO

Constanta 2004

---.--

 

NICOLAE CU$A

.

OTlLlA PACEA

Nicolae Cu~a was born in Mihail

Kogiilniceanu, the county of Constantza, Romania,

on October 6th, 1949.He graduated the Pedagogical

Institute in Constantza and the University of

Bucharest (1969-1978). History teacher in different

secondary schools and high schools in Constantza.

He publishedarticles in the local newspapers(Cuget

liber, Telegraf), and magazines (Tomis, Magazin

Istoric). In 1990 (together with Vladimir Biiliinicii

and Costin Antonescu)he edited the journal

Cetatea

whose director was until 1990when the newspaper

ceased to be published. Between 1990 and 1995 he

was in the Board of Directorsof Europolis'90 pic, as

well as the publishinghouse Europolis as the deputy

editor-in-chief.Between 1994and 1996he edited the

Aromanian column in the local newspaper

Telegraf.

Amonghis publicationswe mentionMacedoromanii

pe vaile istoriei (The Macedo-Aromanians through-

out History), 1990, Europolis Publishing House;

Scrieri din Diaspora (Writings from the Exi e),

1991, Europolis Publishing House;Momente ale

Revolutiei din Decembrie 1989 la Constanta. Ao)'a

cum aufost (Moments of the Romanian Revolution

in 1989 in Constantza. As it were), 1995,Muntenia

Publishing House; Aromanii in Romania (The

Aromanians in Romania)1996,MunteniaPublishing

House; Plaja Indragostitilor (The Lovers' Beach),

2002,Ex PontoPublishingHouse.

6

-------

----

 

Macedo-aromanii dobrogenj .The Macedo-Aromanians ill Dobrudja

Nicolae Cu~a s-a nascut In comuna

Mihail Kogafniceanu, judetul Constanta, la 6

octombrie 1949. A facut studii de istorie la

Institutul Pe agogic Constanta si la

Universitatea din Bucuresti (1969 - 1978).

Profesor de istorie In diverse scoli generale si

licee din Constanta.

A publicat articole In ziare locale

("Cuget Liber", "Tele raf") In revista

"Tomis" si "Magazin1storic".

In 1990 (Impreuna cu VladimirBalanica

si Costin Alltonescu) a editat periodicul

"Cetatea" al carui director a fost pana In

/991, cand ziarul si-a Incetat aparitia. Intre

anii 1990-1995 a facut parte din Consiliul de

Administratie al S. C. Europolis 90' S. R. L. si al editurii Europolis.

Indeplinindftlllctia de redactor sef-adjunct. illtre anii 1994-1996 a redactat

"Rubrica armaneasca" la ziarul "Telegraf".

A scris urmatoarelecarti:

"Macedoromanii pe vaile istoriei" (editura Europolis, 1990),

"Scrieri din Diaspora" (editura Europolis. 1991),

"Momente ale revolutiei din decembrie

1989

la Constanta.

Asa cum aufost " (editura Muntenia, 1995).

"Aromanii (macedonenii) In Romania" (editura Muntenia. 1996),

"Plaja Indragostitilor" (editura Ex Ponto, 2002).

7

 

NICOLAE CUSA .OTILIA PACEA

Otilia Pacea was born in Constantza,

Romania, on December, 24tl11976. She graduated

the University of Bucharest, Faculty of Foreign

Languages and Literatures with a Major in English

language and literature and German language and

literature. MA in English Studies, University of

Bucharest. TeachingAssistant, "DimitrieCantemir"

University.

Note

We consider that the history of the Aromanians inDobrudja inparticular

concerns their brothers, the Aromanians who live in the south of the Danube in

Bulgaria, the Republic ofMacedonia, Greece and Albania and who are not literate

in the Romanian language as well as the other Europeans - why not? - and

consequently, we have included an English version of the Romanian text. For the

English version we called upon an auth rised translator (graduate of the

University of Bucharest, with a Major in English) to translate our text from

Romanian into English.

TheAuthor

8

 

Macedo-aromanii dobrogeni ' The Macedo-Aromanians in obrlldja

-.,

J

\

,'

Nota

atilia Pacea s-a nascut in Constanta, la

24 decembrie 1976.

Absolventa a Universitatii din

Bucure$ti, Facultatea de Limbi $i Literaturi

S raine, specializarea limba $i literatura

engleza-limbi1 $i literaturd germana.

Master in literaturi de expresie engleza,

Universitatea din Bucure$ti. Asistent univer-

sitar, Universitatea "Dimitrie Cantermir".

Considerand ca istoria aromanilor dobrogeni ii preocupa $ipe fratii

lor (aromanii care trdiesc la sudul Dunari; in Bulgaria, Republica

Macedonia, Grecia $; Albania, dar care nu vorbesc sau nu CUlIOSCimba

romana). cat

$i

pe ceilalti europeni

-

de ce nu?

-

cartea de fata a fost

tradllsa in limba engleza;

Am apelat la

zm

tradllcator autorizat (Absolvent al Universitatii

Bllcllre$ti - Facultatea de limbi $i literaturi straine)

Alltorul

9

 

NICOLAE CU$A

.

OTlUA PACEA

It is a commonplace not only among the Aromanians but

also among the Turks, the Bulgarians, the Albanians. that they

have never ever caught a glimpse of any Aromanian beggar in

Macedonia aswell as In the other Turkish provinces where the

Aromanians live; .and I could tell you that as far as I.cou d

reach throughout Turkey which, by the way, is swarming with

beggars of all nations, I have never ever glanced my eye down

on allYAromanian beggar, let alone an Aromanian living in

misery andwant.

[(Jan Neni{escu, 1895

The Macedonians are decent people. They are economical

and temperate and diligent. By reason of

all this. they are

wealthy people.

Traian Emilian Grigorescu. 1941

(Royal Resident of the Region Marea)

10

- - - ---

 

Macedo-aromiinii dobrogeni. The Macedo-Aromaniall t in nnh,,, ,Un

Se afirmanu numaide aromani,ei si de turei,si de bulgari,

si de albanezi, cd nu s-a vdzut vreodatd un cersetor arman fn

Macedonia, si fn celelalte provincii turcesti fn care locuiesc

armanii; iar eu pot afirma di atat cat m-am miscat fn Tureia,

care de altfel misund de cersetori de toate nationalitdtile, nu

am fntalnit nici un singur cersetor arman, si ici mdcar

arman fnmizerie.

loan NenilesclI, 1895

Macedonenii sunt oameni cumsecade, sunt economi, sunt

sobri, sunt muneitori. De aceea, e su t si oameni cu stare.

Traian Emiliall GrigoresclI, 1941

(Rezident Regal £IITinutului Marea)

11

- ----

- -- ---

 

- --- - -

Macedo-aroma,,;;dobroge,,;

.The Macedo-Aromallialls ill Dobrudja

I.ETNOGENEZAINUMELE

ACESTUINEAM

Aromanii

unt urma~ii romanitiitii balcanice

Originea aromanilor a constituit 0 preocupare viabiHi a istoricilor !>i

lingvi!>tilor. Legat de aceasta problema s-au elaborat trei conceptii sau

teoriiI. Una, mai veche, - de pe vremea cronicarilor2 -, sustinea originea

aromanilor la nord de Dunare. Adeptii acestei teorii ii considerau pe

stramo!>iiaromanilor, romani stramutati din Dacia peste Dunare. Cu tim-

pul dovedindu-se abstracta !>ilipsita de temei, aceasta teorie a fost aban-

donata. Au ramas doua; de!>isunt opuse intre ele exista 0 anumita conver-

genta: mbele sustin originea sud-dunareana a aromanilor. Atunci cand

este vorba de 0 localizare aproximativa a acestei obiir!>iiapare deosebirea

dintre ele insa.

I .

l. Vezi, pe larg, N. Cusa, "Macedoromanii pe vdi /e is/oriei", 1990, p. 9-33, unde sunt

prezenlate primele documente bizantine care se referii la originea vlahilor din sudul Duniirii,

precum si principale1e opini i ale oamenilor de stiint ii legate de etnogeneza aromanilor.

2 Miron Costin, in "De neamul moldovellilor"; Dimitrie Cantemir, in "Hron;cul

vechimii aromallo-moldo-vlahilor"; teorie sustinutii apoi si de Petru Maior, reprezentantul

Scoli i Ardelene, in "Is/oria pelllrtl IncepulIIl romalli/or IIIDacia", care stabilea si perioada in

care s-a produs aceasti i st ramutare ( in t impullui Gallienus - 268-270 - odatiicu marea invazie

a gotilor); de Bogdan Petriceicu Hasdeu in "S/ra/ si Subs/ra/" din "Etymologicium Magnum

Romalliae" (Buc. 1894, pag. 59-60), numai ca, dupil opinia sa, deplasarea sau migrarea

aromanilor la sudul Dunari i s-a produs odata cu venirea unguri lor.

13

 

NICOLAE CUSA

.

011L/A PACEA

A doua teorie sustine originea aromanilor in nordul Peninsulei

BaIcanice, unde exista, pana la venirea slaviIor, 0 puternica romanitate.

Aceasta romanitate insa nu cobora muIt spre sud, adica dincolo de Iinia

Jirecek3. La sud de aceasta linie, populatia autohtona de atunci traco-iIiro-

macedoneana a fost grecizata4.

La nord de "Jirecek", odata cu venirea slavilor, populatia romanizata,

spre deosebire de cea d la sud, a fost slavizata. Au scapat de slavizare,

spun adeptii acestei teorii, numai aceia care s-au deplasat spre nord,

ingrosand randurile romanismului nord-dunarean, sau spre sud si vest, unde

au dat nastere aromaniIor, meglenitilor si istrieniIor5.

A treia teorie sustine autohtonia aromanilor. Conform acestei teorii,

pr movata tot mai muIt n zilele noastre, aromanii sunt urmasii vechii

romanitati balcanice, care au rezistat presiunii alogene. Spre deosebire de

adeptii celei de-a doua teorii care afirma ca stramosii aromanilor sunt

3. Constantin Jirecek, profesor la Universitatea din Praga si Viena, care a stabilit

. faimoasa linie de demarcatie a romanit1itiibalcanice, linie care ii poarta numele. Aceasta linie

pornea de la Marea Adriaticii, din dreptul orasului Lissus (orasul albanez de astazi Lezhe),

catre rasarit, pana la gurile Dunarii, cuprinzand Daeia Aureliana si cele doua Moesii. Avea

ded drept "granita" la nord Dalmatia iar la Sud Macedonia.

4. Cf. ***, "Spatilll is/oric si etnic romanesc", III, Ed. militara, 1933,pag. 8.

5. Aceasta teorie a fost sustinuta la noi de: Dimitrie Oneiul, in lucrara sa "Romanii

din Dacia Traian<lpiin<lla In/emeierea Principatelor" (Buc. 1932, pag. 32), care se opunea

existentei unei romanitati dincolo de "Jirecek", vazand in aceast1l existenta I origine 0

chestiune periculoasa in slujba unor teorii ce nu recunosc continuitatea populatiei daco-

romane in Dacia, promovate de Franz Joseph Sulzer, de I. ChI. Engel, dar mai ales de

Robert Roesler (de unde si teoria roeslerista); de Ion I. Nistor, in "Originea Romani/or din

Balcani si Vlahiile din Tesalia si Epir"(Analele Academiei Romane, III, Tom XXVI, Mem

7, pag. 2); C. C. Giurescu, in "Is/aria Romani/or"(vol. I, Buc., 942, pag. 314); .P.

Panaitescu, in "/lIIrodllcere la iSlOriaclli/Itrii romanes/i" (Ed. Stiintifica, Buc., 1969, pag.

118-120). Aceeasi opinie 0 impartaseau si filologii Ovidiu Densusianu, Alexandru Rosetti,

precum si George Murnu. Un caz aparte in istoriografia romaneasca it reprezint1l A. D.

Xenopol. in "Is/aria Romani/or din Dacia Traian<l (vol. I, Iasi, 1888, pag. 109), spre

deosebire de istoricii mentionati, considera ca:

dOll<lpopoare diferi/e prin ob/irsia lor, care da/oresc asem<lnarea lor covi/rsi/oare fmpre-

jllrd,.ii cd se trag din ames/eclli acelorasi elemente", au 0 limba diferita, luand drept argu-

mente cuvinte din lexicul aromanesc. in comparatie cu altele din limba romana. Se pro-

nunla deci penlru originea meridional/i a lor - ceva mai la sud, decal ceilalli iSlorici, in

Balcani adic1l- (considera Moesia mai putin romanizala in antichitate), dar, din aceleasi

considerentc, "0 chestiune periculoasiL.". era mai transanl, ii considera un popor diferit.

14

 

Macedo-aroma,,;; dobrogell;' The Macedo-Aromall;ans ;11Dobrudja

pIOveniUnumai dinspre nordul Peninsulei Balcanice, sustinatorii acestei

teorii considera ca st.ramm;iiarumanilor sunt descendentii romanitatii din

sudul Peninsulei, adica din Macedonia, Pind si sudul Albaniei6, adica regiu-

nile unde s-au nascut, unde au trait si mai traiesc si astazF.

Precizam. de asemcnea ca aceasta teorie argumentata la noi de Teodor

Capidan8 si Tache Papahagi9 acceptii dlslocarea din Moesia si coborarea

unor grupuri catre zona amintitii. Stabilirea acestei romanitati in Pind, Epir

si Thesalia n-a fast intamplatoare, in sensul ca "di,flocareaspre slid, nu ne-o

putem explica dealt admitiind cd aceastd populatie romiineascd a trecut $i

---

6. Infrangand Mal:cdonia (ill uuna d tlei razboaie grelc si indelungate, 215-168 i. d. Hr.)

la Pj'dl l<t , I II al lul168 i. d. Hr., romallii au imparti t fostullegat i ll palru state tributare; douazeci

de alii lIIai tiirziu, in 148 i. d. Hr., Macedonia a fost transfonnata in provincie romanA (cu mult

inaintea Dadei, ded!). 0 buna parte a populatiei de aici, macedoneni, traco-iIiri, greci, a fost

romanizata. Vezi mai jos nota 8.

7. Teoria autohtoniei aromanilor si in Macedonia, Pind si Albania de sud a fost sustinuta

de Nicolae Iorga, care in vasta- i opera istor id, neegalata pana in prezent in is toriograf ia noastra ,

a acordat 0 deosebita atentie istoriei Peninsulei Balcanice. in ceea ce priveste pe aromani,

Nicolae lorga s-a pronuntat, in mai multe lucr1lri, in favoarea originii meridionale, admitand si

sudul iliric ca obiirsic. in "/slor;a poporuilli I"OlIIanesc" (voU, 1922, pag. 139-140) de pilda,

afirma: "Elelllellllllll/<leedolOlllali I/ebuie de/ivai din popllialia rumallicd a regillllilor ilyrice

dllpd CIIIIIalballezii IIi se Infitliseazif ca 0 rifmifsilif izolalif a popllialiei lIerolllanizale complel d;n

aeeleasi provineii (...) Mai cd 1111 .tistif elemelll care sa jie lIIai cOllservator decal ace/a al

locll ilor ilor de la IIIII/ Iles i asa-zis ii macedorol llal li sai l romanii dil l Pind /III $i-all dezminl it In

veci f irea lor proprie . De vreo slrdmll iare 1111e vorbesle niciodalit , n ici chiar perioada iSlOrici f

IIllli bine ClI/lOSClllif,lIIai nOllif: ei riflllall slrallsi legali de ClI/lOSClllalor ZOllifpifsloreasdl bille

lilllitatif azi ca odinioa/if, panif

III

cele lIIai Indepifr tate ~'rel ll llridi ll lreclI l, e i all cate 0 patrie de

vard si alia de iamif, care all rifl/Ills pllrl/ri aceleasi. Cif soarji refllgiat din Moesia IIITesalia dill

pricina II/Iorbarbari strifini slavi sail orice allii VOl'mai fi fosl pe all/nci /III eSle admis . "

Gheorghe I. Bratianu, fiullui I. I. C. BrAtianu (seful P.N L), profesor la Universitatea

Bucuresti , i -a urmat lui Nicolae Iorga la catedra de istor ie universalA, (dup asasinarea acestuia

in 1940), din 1940 palla in 1947, cand a fost arestat. Cunosdtor al a omanilor (i-a vizitat in

Cadrilater, vezi ziarul "Universul", XLV, nr. 81,7 august 1927), facea deosebirea intre

romanitatea balcanica in general si cea a aromanilor in special (desi a avut 0 consideratie pen-

tm izvoarele bizantine), punand in evidentA si versiunile populare (G. I. Bratianu a fost un

adept, de altfel al traditiei). Confonn acestei traditii, numele de localitati unde au locuit sau

locuiesc aromanii, ar putea fi un argum nt al unei existente mai vechi. (vezi G. I. Bratianu,

"Tradilio isloricif despre IlIIemeierea slatelor romanesli", editie ingrijitA de Valeriu Rapeanu,

Ed. Eminescu, BUl:. 1980, pag. 53-54).

8. Filolog si savant aroman, autor al unor lucrari lingvistice, etnografice si istorice de

inalta tinuta stiintifidi: "Macedoromiillii, Elllograjie, istorie, limbif" (Buc. 1942) "Far.irolii.

15

------

 

NICOL.4E CU$A .OT/LIA PACEA

s-a .Habilitin reghmi in care avea cU/1O$tinfae existenfa unor consangeni ai

altfel s-ar fi indreptat ditre vest,

caIre romanitatea coastei dalmate, fugind din calea invaziei slave ce venea

dinspre est ~i nord-est; mai mult, acest adaus de la nord nu a facut altceva

ucdit sa consolideze romanitatea deja existenta.

Accasta teorie a fost ~ieste sustinuta ~ide 0 serie de cercetatoride origine

aromana din Grecia. Ace~tiasustin autohtonia lor dar, aromanii, potrivit con-

ceptiei lor, sunturma~iipopulatiei grece~tilatinizatein vremearomanilor.11

In concluzie, in concordanta cu cele doua teorii, pu em afirma di

originea sud-duniireana a aromanilor este un fapt de netagaduit.

De netagaduit este ~i faptul ca inainte de venirea slavilor (in numar

Stlldill lillg\'istie aSllpra Romalli/or dill Alballia" (in D. R., 6, 1929) si mai ales "Aromanii.

Dialeetul aromall. Studilllill}1vistie", (Bue. 1932),luerare premiatil de Academia Roman1 l.

intr-o ~lt1i lucrarc"Romanitatea bakallieil" (Bue., 1936, ag. 55-57), in legiitur1l eu etno-

geneza aromanilor, afi rmu urm1ltoarele: "Pelltm persis/enla /lIIei romallitdli la slldul

Pel linsll ie i Haical /iee Sll ll t mll ite motive: fll priml/I rdnd, Il tinderea stdpdnirii romane fll

IIceast/1 parte a peninsll iei el l mull I llai ll le de el/eerirea Daciei , el/ WI Illeeplll de romanizare,

care 11.0F)st s tanjel li tcl de el ll ll lra greaeil I llmilsura In care s-a crezU/ pond aellm; fn al doi/ea

loealitilti care fn jorma romdneased (aromdlleasei l, n.n.) Irddeazd 0 origille veehe. (Bdiasa,

Salollie; ~'arJllri de /IIl/lIli: Moasa, Dzdna, Cillma-nalld, SlIma ell bradl/, 011-; ellvilltele suma

si ci l/ ll la l ie origine Ia/ ind, el l Inlelesl ll t imologie de Indllime lipsesc dil l grai l/ I lor de as/i lz i."

- dee; sun euvin le moslenite de aromani in mod nemijloeu it in areste regiuni).

9 . FHolog si savan t aroman. A aeordat 0 desebitil aten tie eereet1 \rii limbii aromane. Cea

mai de seamii oper1 l a sa ramane "Dicliollarul dialeell/illi aroman gelleral .~ietimologie"(Bue.,

1963), 0 adeviiratii enciclopedie si un instrument indispensab il in cereetarea aeestu i idiom. in

studiul intitulat "0 prob/emd de romalli tate i /iried" in "Grai si Suf1et", (Bue. . 1923, vol . I ,Fusc.

I, pag.72-75),reicseconeeptiasa cu privirela origineaaromanilor:"Treblliesd admitemdill

Plll/("/de I'ederegeografte si 0 romalli/ate existeJl/lI

fll

sudul ilirie flldirectlI contill/Ii/ateteri/ori-

ail l ell Moesia SlIperior. Prill acest s /d ilirie vreall slI fn/e/eg, fll special, masil'1I1 /IIUII/OSal

Pilldlllrli,/JrecwII si slldlll Albaniei de as/dzi. Estefirese IlIerll sd admi/em cd fl l aeeste provillcii

~'iala lIIilitard ea si - jaeto-ipso - ee de eoloni i a trebuit sd /rdiasci l Ined dill / impl/ri /e acelea

ellcillve romalle,mai mari ,ml/lIIaimid, care si-allpds/ra/

timp de veael/ri de-a ralldlll IlIIreaga

lor

illdividllali/atee/llolillg~'isticdpamlla eOJlSolidareaor IIImuse eompaete, eOllsolidarepro-

dllsil fll IInlla re\'(1rsdrii sail a dizolvlIrii popllialiei dill Moesia fn IUlIgltl Pindllil/i."

to. Ibidem.

11. T. M. Katsoughiannis, "Despre aromallii din linlll/lrile greces/i" I, Contribulie la

cercetarea originii aromiinilor, Salonie, 1964 (in lb. greacii); S. N. Liakos, "Originea

arollllinilor". Salonic, 1965 (in lb. greaca): A. G. Lazarou, "L'arol/maiJlet ses rapports avec Ie

grec", Salonic, 1986.

16

 

Macedo-aromanii dobrogeni .The Macedo-Aromanians in Dobrl/dja

mare in timpul imparatului Focas, 602-610), pe ambele maluri ale Dunacii,

"ea fnsasimulta vreme,artera de comunicatieinterna si nufrontiera de

sepa'ratiea lumii romane"12,pe fondulunor straturicomune,s-a formatin

cursul veacurilor de dominatie imperiala 0 numeroasa populatie romaniciL

Aceasta populatie se intindea din Carpati pana in Macedonia (conform celei

de-a doua teorii), cat i)iin sudul iliric, adica Pind, Epir i)i Sudul Albaniei

(conform celei de-a treia). Un lucru este, de asemenea, cert, aceasta

populatie a inceput, cu timpul, sa vorbeasca 0 limba asemaniHoare - pro-

toromana -, cu diferente insa de natura regionala

"datorate straturilor si

trasaturilor caracteristice ale latinei vorbite de ocupantii romani" 13.

Ai)ezarea slavilor la sud de Dunare a generat dezmembrarea unitatii

originare a romanitatii in patru grupuri, devenite apoi, de-a lungul secolelor;

romani (la nord de Dunace), aromani (la sud de Dunace, in tacHebalcanice),

megleniti (in dimpia Meglen, la nord-est de Salonic) i)iistrieni (in Peninsula

Istria); protoromana sau straromana, la fel, s-a descompus in patru dialecte:

romana, aromana, meglenita i)i istriana,14 care au inceput sa evolueze

separat, devenind limbi functionalel5.

Aroman(macedo-aroman)Arman(macedo-arman)

In izvoarele medievale striHne, romanii, aromanii, meglenitii i)i

istrienii apar sub numele de vlahi (termen de origine germana

-

walh - care

ii desemna la inceput pe toti romanicii; imprumutat i)i adaptat de slavi,

unguri, greci, turci, a devenit nume etnic pentru toate cele patru grupuri

mentionate) 16.

12. Cf. Nicolae Serban Tanasoca, in

"Studii istorice privi/oare la trecl/t II l romani/or, de

peste DI/nilre", 1984, p. 8.

13. Cf. Matilda Caragiu Marioteanu, "Dictionar aroman", 1977, p. 440.

14. Aromiina, meglenita, si ist riana, impreuna cu limba romana sunt dialecte ale limbi i

comune: protoromana sau straromana. Ele nu sunt dialecte ale limbii romane cum au sustinut

unii lingvisti romiini.

IS. Vezi, pe larg, Matilda Caragiu Marioteanu, op. cit., pag. 439-448.

16. De aceea am consideral mai concludent termenul macedo-aroman, comparativ cu

numele de macedo-vlah.

17

 

,

l

NICOLAE CUSA .mILIA PACEA

Romanii din stanga Dunarii si aromanii din dreapta Dunarii, descen-

denti ai vechii romanitati, si-au mentinut constiinta unitatii originare prin

numcle et ic pe care si unii si ceilalti si I-audat: Ruman (rumani) - Ruman

(rumani), reproducand dupa anumite norme lingvistice de prcfacere, forma

latineasdi "romanus" 17.

Evoluand separat, odata cu cele doua dialccte, "ruman", s-a transfor-

mat si el. In timp ce la nord de Dunare, in limba romana, "ruman" a dcvenit

"roman", la sud de Dunare, in aromana, numcle de "ruman" a inceput sa se

rosteasca cu un a protctic, rezultand "aruman", potrivit unei particularitati

caracteristice din aromana de a se pronunta uncle consoane initiale greu de

rostit eu ajutorul unei vocalel8. Acest "aruman" cu diderea luiu din prima

silaba, ajuns "arman"19.

Armanestesingurulnumeacceptat~i

utilizatde toti romanii211

Numele "aroman" este un cuvant care provine din "arman", modificat

dupa "roman"21, dat de oamenii de stiinta22 si folosit ca atare in lucrarile

17. Cf. Tcodor Capidan, "Aromclllii. Dialecll/l aroman. S/Udi/llingvis/ic", 1932 , pag . 8;

rcpub licala dc Juslina Burd si Camclia Ziibavil, cu 0 prefata de Lueian Chisu, 200 1.

18. Cf. Teodor Capidan, "Macedoromanii. EI/lograjie, is/orie,/imbif", 1942, pag.40-47.

19. Ibidem.

20. Esle cunos ul fJlplul ca in lucrarile de specialilale (vezi Teodor Capidan,

..Aromanii ,

pag. 3-7. Max Demeler Peyfuss,

"Che.5/i/lnea aromaneasca",

Ed. Enciclo-

pcd id. Huc., 1994 . pag. 12, lradusa de Nicolae Serban Tanasoca). se invocil, pc buni l drcplale,

faplul ci l ff irsi roti i( ff irsi roti l' i) sc numesc ci insis i nu aromani, ci rr ilmilr ii , deoareee ei nu eunose

fenomcnul proleetici lui Ial (inainle de II'I prcluand din albanezil fenomenul putcmic Irrl (pro-

nuntandu-I de fapl ea pc un Iyl aromanese, asemanalor ea in l imba franeezi l) .

Aeesl fenomen insa era valabi l numai pcnlru filrsiro tii din Alban ia. Farsirotii d in Oreeia

n-au folosil acesl fenomcn pUlernic rulant (rr), ei isi spuneau simplu - ruman. in familia mea:

lala, Anaslase Cusa (1919-1985; naseu l in Oramol icova, Orceia), mama, F lorica Cusa (1925-

1994; naseuta Rosu, in Patieina, Oreeia) - pur farsiroleasea, unde s-a vorbil si se vorbeSle si

a:li aromana, n-am auzil aeesl fenomcn [posibil sil fi fosl folosil (?) eu 100-200 de ni in urmil,

dal fiind faplul ca loti fiirsirolii sun I originari din Albanial. Revenind la eei din Albania, in

1990 si 1992. eu oea7ia Vi7ilclor pc care Ie-am inlIeprins in areasla lara, am conslalal ca nici cj nu

m i [oloseau in vorbirc aces I fenolllcn. adoplascril si ci num lc dc arman (chiar dad\ uncori,

18

 

Macedo-aromall;; dob/'Ogell;

.

TIle Macedo-Aromallialls ill Dob,."dja

~tiintifice in reviste ~i ziare23.Oiversele variante ce au circulat in litcratura

1;;tiintifididespre aromani s-au demonetizat24, aroma" - arma" fiindunicul

nume unanim recunoscut de toti aromanii ce traiesc in Grecia, Republica

Macedonia, Albania, Bulgaria 5iRomania25.

Mentionam insa ca ~i azi se mai pastreaza unele denumiri locale, ce

obi5nuiescei in5i5isa ~i Iedea pentru a desemna principalele tulpini 5iramuri

ale lor.Numele tulpinilorprovine la fel ca la romani sau ca la alte popoare din

lume, de la tinuturile geografice: pindeni (de la muntele Pindului), gramusteni

(de la muntele Gramos, 0 prelungire a muntilor Pind), muzachiari (de la

campia Muzachia din Albania), rur1;;irotide la 0 localitate, Pharsala).

Numele ramurilor provine de la denumirea omunei sau ora~elului

locuit de ei: plis6t (de la Pleasa, localitate din Albania), pruyian (de la Poroi

fa! de Sus - Grecia), viryiot (de la Veria - Grecia), avdil'at (de la Avdela-

Grecia), lupuvean (de la Lupova - Bulgaria), bujduvean (de la Bujdova -

Bulgaria), 5utruvean(de la Satra - Bulgaria), yeanic6ti (de la Ianita -

Grecia), gumaJ6ti (de la Giumaia de Sus - Bulgaria), barK)t (de la Bania -

RepublicaMacedonia),curtuvean(de laCurtova- Bulgaria),batacan(de la

Batac.- Bulgaria), livadyean' (de la Livadz - Grecia).

unii dimre ei il pronunlau in mod grcsit "armell "). PlisOlii - ffusirolii din Albania slabilili in

Dobrogea -,Ia fel. Au adoplat cu lotii, deci, lermenul de arman si livrescul aroman.

21. Cf. "Die/iollarul expliealiv allimbii rOil/aile" (D.EX.), 1996, p. 60.

22. Primul a fosl Guslav Weigand, profesor la Universilaleil din Lcipzig; a scris mai

multc lucrar i Sli inl if ice despre aromani pc baza studiilor inlreprinse la fala locului. Lucrarca sa

fundamenlala: "Die ArOIl/I/1/ell: EII/llograpliiscli - philo[ogish - IIis/orisehe Ulllersuehllllgell

iiber das Volk der sogellolllllell Makedo-Romallell oder Zillzorell", 2 vol, Leipzig, 1895.

23. Aromani in limba romana, aroumains in limba franceza, ammunen in limba ger-

mana, aromcni in l imba ilal iana, aromanian in l imba engleza.

24. Macedo-romani, romani macedoneni, maccdoneni, romani sudici. vlahi macedo-

ncni, romani balcanici etc.

25. Aromani traiesc si in S.U.A., in orasclc New York, SI. Francisco, SI. Louis, Bridge-

Port , in Austral ia . in McI~ourne si Sydney; sporadic in uncle state occidentale.

19

--

 

Macedo-aromanii dobrogeni .The Macedo-Aroll/anians in Dobrlldja

II. TULPINILE DE AROMANI

5TA ILITE iN DOBROGEA

Far~erotii- Far~irotii

Primii aromani stabiliti in Dobrogea au fost farserotii. Ca numar, ei

rcprezinHia doua tulpina de aromani dupa gramosteni I. Numele lor vine de

la Farsala, 0 localitate ce se afla la sud de Valona (Vlore, oras-port la Marea

Adriatica, in partca de sud a Albaniei), unde au debarcat soldatii lui Caezar,

care ar fi fost numiti asa de localnici si de soldatii lui Pompei2;- ar fi strigat

sub panica debarcarii acelora: "Vin farsaliotii! Vin farsaliotiiP

Una dintre ipoteze. Alta, cea de-a doua, sustine di nume e lor vine

intr-adevar de la Farsala, dar nu de la cea mentionaHi mai sus (din sudul

Albaniei), ci de la Pharsala din Tcsalia (Grecia de asHizi),localitatc unde in

anul 48 1.d. Hr., a avut loc batalia dintre Caezar si Pompei. Acesta din

I. in Romania, nu si la sud de Dunare. unde farserotii sunt mai numerosi decat

gramostenii.

2. Stationati in Epir si Iliria inca din 49 i. d. Hr., dupa infrangerea de la Brundisium din

Ital ia, ci\nd Pompei s-a retras in Macedonia. Vezi Theodor Mommsen, "Is/aria romanif", vol.

III, Buc., 1988, pag. 222-226.

3. Cf. etnografului i tal ian Antonio Baldacei , apud Anastase Haeiu, "Aroll/anii. Call/err.

indus/rie. ar/e. expansillne. civilizarie", 1936, pag. 142 (carte republicatala Editura Car/ea

aroll/and, Constanta. 2003, de catre Tiberiu Cunia si Dumitru Stere Garofil). Multa vreme, mai

rl lcs cei din Orceia, si-r lu spus fr lrsr ll ioti . Azi tot i r lromanii din rlccrlsta mmura isi spun farsirot i

- fflrsiro\.

21

- -

 

NICOLAE CU$A .OTILIA PACEA

urma, vazandu-~i zdrobite armatele de ditre generalul Caezar, a fugit de pe

ciimpul de lupta, gasindu-1)irefugiu ditre Orient pe 0 corabie. Soldatii sai,

partizanii din tabara sa atlati in Macedonia, inca din 49 i. d. Hr., s-au retras,

urdindu-se in munti ca sa gaseasca azil 1)iadapost 1)isa dea, astfel, mai

tarziu na1)teremarilor populatii de farsiroti 1)imegalovlahi.4

A treia presupunere ar f1aceea conform careia numele far1)irotilorvine

de la 0 alta localitate a1)ezatain partea de sud-est a Albaniei: Fra1)arisau

Fra1)eri(care numara in anii de dezvoltare maxima cincisprezece mii de

sutlete - azi un sat mk albanez cu putini aromani)5. Mai mult, pastrandu-ne

in sfera acestei presupuneri, nu numai ca numele vine de la aceasta locali-

tate, ci intreaga tulpina s-ar f1format in tinutul Fra~ari, unde s-au revarsat

pastori din Gramos 1)idin Pind (ca urmare a unui surplus de populatie),

admitandu-se insa 1)iexistenta altor populatii aromane1)tiin zona, inaintea

acestei revarsiiri6.

Conform traditiei insa, raspandita in randurile far1)irotilor, ei ar fi

urma~ii vechilor coloni1)ti adu1)idin Italia dupa luptele dintre Caezar 1)i

Pompei? .

Aceasta origine nobilii a fost pusa in evidenta de loan Caragiani, con-

form caruia: "jlltre multele triburi de romalli (aromalli, n.n.) aflati in

Peninsula Balcanicd este si unul raspandit ill Albania, Epir, Macedonia,

Tesalia si in toata Grecia. intre ei se numesc «rumani» sau «rumeni», iar

ceilalti aromalli ii numescfarsiroti sau fdrseroti. Cei mai multi aufost din-

totdeauna si palla astazi nomazi fard sate sau comune stabile, ci vara isi

fac satele lor in munti lang(l stane, iar iarna In campii, unde se coboara ca

sa ierneze turmele. Patria farsirotilor dupa credilltele generale ale tuturor

aromanilor afost si este si astazi Albania, de unde se raspandisera apoi In

mai multe locuri, afara de cei rdmasi Incaacolo.

De la unul din acestia, cu care amfacut cunostinta In insula Corfu,

4. Cf. Anastase Haciu, op. cir., pag. 141.

5. Tcodor Capidan, "Romani nomazi", 1926, p. 42-47.

6. Ibidem.

7. In limpul prezenlei lui Caezar in Egipt, in Iliria: ",n imeriorulldri i mi$lmau pom-

piet lii dispersali ,n urma rdzboiului l esal ian" incat romanii au losl ncyoi!i sa aduca aici noi

cohortc si cii/ iir cli care au paci ficat n:giunea. Cand Caesar s-a reintors din Egipt se inlaturase

pericolul din Ilir ia, Apud Thcodor Mommsen, op. cil., pag. 243.

22

 

Macedo-aromil"ii dobroge"i . The Macedo-Aromanians in Dobrudja

am aflat ca la totifiir$irotii exista 0 traditiune foarte veche, dupa care ei

ar fi venit In Albania $i Tesalia de dincolo de mare, $i ca odata cealalta

Ii

rumiini sau rumeni, $i prin urmare ca ei SWtt colonii vechi romane aduse

din ltalia In lliria $i Tesalia dupa luptele dintre Caezar $i Pompei la

Dyrachium $i la Pharsala. Unii dintre aromiini cred ca far$irotii ar fi

dintr-un ora$el mic $i niciodata n-a fost a$a de mare ca sa cuprinda un

numar de peste 200.000 de sujlete, cii{i aproape sunt toti far$irotii

raspiindifi InGrecia $i Turcia "8.

Semnificativa in acest sens este ~iconstatarea fikuta de loan Nenitescu,

care i-a cunoscut in periplele sale in Turcia Europeana, tara sau imperiu ce

cuprindea la acea vreme (1892) ~i provincia Macedonia: "Far$erotii sau

fra$erotii, $i-arfi luat numele de la sattd Fra$ari, In Albania, iar'dupa altii

de la ora$ul Farsala, In Grecia, totu$i ciind am ,ntiilnit un far$erot - $i am

,ntiilnit multi - $i ciind I- m ,ntrebat: ce e$ti? el mi-a raspuns:«eu esc

Farsaliot». Daca cei doi lal soar preface In doi lal, cuviintul ar suna

Farsaliot. Farsala este locul unde Caezar a Invinspe Pompei, a carei oaste

risipita,jara afi zdrobita. dupa cum se $tie a pututfoarte bine sa ramiiie In

Peninsula $i sa cuprinda mWltii Tesaliei $i mulltele Pindului, ale caror pis-

curi, plaiuri $i viti Inca de veacuri Far$erofii Ie au In stapiinire, Impreuna

cu ramura Epiriatilor, care tot de origine far$eroteasca este. A zice ca

satllcanul Fra$ari ar fi putut - fie In ciiteva secole ar fi

- sa dea na$tere

unui Intreg popor, care numara mai bine de 320.000 de suflete, ca poporul

Far$erot, este 0 ajirmatie, cel pUfingreu de sprijinit".9

A~adar, patria tuturor fiir~erotilor a fost Albania de sud, de unde s-au

raspandit in afara de cei rama~i acololO,in Epir, Macedonia (de atunci)

8. loan Caragiani, "S/udi iSlOrice asupra romani/or din Peninsula Ba/canicit", 1929,

ag. 4-5, 6-7.

9. loan Ncnitescu, "De /a rom nii din Turcia Europeanit. Studiu etnic si statistic

asupra aromani/or", 1895, pag. 27.

10. Adidl in Epirul albanez si in toata partea de sud si centralli a Albaniei. In lucrarea

noastra, "Aromanii (macedonenii ) fn Romania", Ed. Muntenia, Constanta, 1996, la pag. 13,

am conscmnat cifra de 400.000 de aromani in Albania (pc

baza

informalii lor primite in anul

1992). Cu prudenla perspectivei de astazi, lipsita de entuziasm sau atasament, yom spune ca

numarul lor se poale aprecia inlre 200.000 s i 300.000 de sul1ete.

23

 

NICOLAE CU:$A .OT/LIA PACEA

Tesalia 1)itoata Grecia.

Exodul acesta a fost generat de situ tia survenita in Albania. in

schimbul unor privilegii 0 mare parte din albanezi au imbrati1)atislamis-

mui. De acest fapt au profitat conduciitorii locali care, in noile conditii, se

bucurau de 0 mai larga autonomie. Mai muIt, turcii au inceput sa numeascii

bey sau pa1)idin randurile acestora - masura lara precedent din partea sul-

tanilor. Beneficiind de aceste functii deveneau mai rai decat turcii,

purtandu-se ca ni1)teadevarati stapani; oamenii lor terorizau pur 1)isimplu

sud-estul Albaniei, adidi regiune'a de ba1)tinaa far1)irotilor. Profitand de

izbucnirea razboiului ruso-turc din 1768-1774, bandele de a1)buzuci

musulmani s-au impus in regiune, invadand chiar 1)iGrecia. Se instaurase 0

situatie de anarhie, de nesiguranta, la bunul plac al acestora. Drumurile

comerciale nu mai erau sigure, caravanele fiind atacate mereu. Puterea cen-

trala, adiciiTurcia, numai stapanea situatia in zona.

in acest context nefavorabil 0 parte din randurile far1)irotilor au

parasit pentrutotdeaunatinuturilelor de ba1)ina-

Dangli 1)iColonia, unde

se atla 1)iFra1)arialaturi de alte centre -, 1)ichiar Albania. Unii s-au stabilit

in Epirul grecesc, in Pind, in vestul1)i nord-vestul Samarinei, in comunele

Paleoseli (azi Palioseli), Furca 1)isatele Cucuf1iani, Verbiani, Prisogiani,

Grizmani, Starciani 1).a.ll;in restul Greciei a1)ezatipe langa gramostenii 1)i

moscoplenii din localitatile Florina, Pisuderi, Belcameni, pe Hinga pin-

denii din muntii Veriei in Horopani 1)iSelia de Sus, in regiunea Olimpului,

in Caterina, Salonic (Samna in aromana) 1)iSeres, in Tesalia, in Armiro,

Volo, Vele1)tin, Tricala, Calabaca, Uuisa, 1).a. Altii s-au stabilit in

Macedonia pe Hingagramustenii din Beala, Molovi1)te,Tarnova, Nijopole,

Magarova ~i in muntii Murihova, constituiti aici in grup separat 1)icom-

pact. Ca un facut, insa, acest grup din Murihova, dupa 0 1)ederede aproxi-

mativ 100 de ani, au fost nevoiti din nou sa emigreze. Odata cu aparitia

miscarilor revolutionare bulgare in Turcia (pe atunci Macedonia apartine

Imperiului Otoman) ace$ti far1)irotis-au retras in regiunea Vodenei, unde

II. loan Ninitescu, in op. dr., cap. XV, p. 401-433, pomenindu-Ie, nu comenteaz1\ exis-

lenla fars irotilor in aceas l1\ zon1\. Es te pos ibil s1\ fi exis lal consangeni de-ai lor din limpuri

Slrilvcchi, mai ales eii I. N. ne spline cii pc la 1892 inlre raurile B ileasa si Sarantaporos se a flau

multe famili i de mrsiroti nefixati insil in sale.

24

-- -- - -

 

Macedo-aromall;; dobrogetli .The Macedo-Aromallialls ill Dobrudja

in frunte cu celnicii lor, au infiintat localitiitile Fetita, Paticina, Gramo-

ticova, Candrova1z.

Revenind la exodul initial, un alt grup care a pi1rasitregiunile origi-

nare sunt ffir$irotiidin Curtes, Costreti (sau Costre$ti), Zi1rcani(sau Jarcani)

$i Zavalini (sau Javaleni). Ace$tia n-au plecat din Albania; s-au stabilit in

vilaietul Corita, in localiti1tilePleasa, Disnita $iStropani.

In fine, un l treilea grup din neamul mrsirotilor - toti aromanii din

Albania sunt farsiroti! -, destul de numeros, s-a stabilizat in sudul Albaniei,

adica Epirul albanez, $iin campia Muzachia.

Primii sunt cunoscuti $i sub numele de castrinioti, ca locuitori ai cas-

trului 13,din jurul orasului Arghirocastru (azi Gjirokaster), sau numiti asa

dupa localitatea Custretl4. Lor Ii se mai spunea $icristinioti, pentru faptul,

probabil ca tiind cre$tini, femeile lor purtau cruce-tatuaj pe fruntea lor, asa

cum au purtat femeile de gramusteni sau ciparii din Macedonia $imai ales

ale celor din Bulgarial5.

Intre acestia si far$erotii din Corita (Corcea sau Curceaua in aromana,

Korce, azi), Pleasa, Disnita si Stropani, existau legaturi; ora$ul Corcea, ca

centru administrativ si comercial, era frecventat si de castrinioti, cat si de

12. Am atlat de acest episod, ciit si desp re exodul fiirsirotilo r din Albania, de la bun ieul

meu Mita Cusa (1884-1977), fiu al celnicului Anastase Cusa, intemeietor al eomunei

Gramoticova. Familia noastra de Ciirsiroti, cu aproape 200 de ani in urma, se atla in sudul

Albaniei, intr-un sat numit Butca, nu departe dc Frasari, de unde si numele de Butcaru pc care

I-a purtat in Albania Dupa ec s-au stabilit in muntii Murihova si-au sehimbat numele de

BUlcaru , in aeela de Cusa, dupa prcnumcle tatalu i celnicului Anastasc, loan, care la aromiinii

fiirsiroti cste sinonim cu Nach i sau Cusa; intocmai ca la turci, aromiinii, pc vremuri isi declin u

identitatea dupa prcnumele ta alui, bunicu lui, strabun iculu i. Dc pilda atunci ciind tatal meu,

eopil fiind, era intrebat: «AI cui esti?", el raspundea: «Sunt fiullui Mita al Tasi (Anastase) al

Naehi (Cusa)".

13. Cf. Constantin Colimitra, Farscrotii, 1996, Cap. "indeletniciri si averi". Cartca este

tiparita in regie proprie, rara cditura si paginatie. Acest lucru nu-i stir cste eu nimic valoarea

sa, autorul reusind sa realizeze 0 splendida monografie a comunei Pleasa.

Ar fi dc ad1lugat, desigur, faptul c1I a utorul, in incheierea monografiei intreprinde si

unele ineursiuni istorice cu privire la aromiini, sustinu te cu argumcnte motivate superficial (in

favoarea integritatii ctnice), de genul "traistei" (desaga in rom.), martisorul...; aprecierea c1I

aromiinii ar fi "cel putin 2 milioane", ca aromiinii ar fi "urmasi ai nou ui popor daco-romiin

n1lscut din fericita incrucisare intre dad si romani"...

14. Cf. Nicolac Saramandu, "Studii aromiinc si meglenoromane", 2003,pag. 25.

15. Cf. C. Colimitr~, op. cit.

25

- - - -

 

NICOLAE CU$A .OT/UA PACEA

mr~irotii existenti din vremuri imemorabile, eeva mai la nord-nord-vest de

oras (mai ales dupa distrugerea Moseopolei), din Sipsea, Nicea, Grabova ~i

Lunea (sau Langa), eunoseuti eu numele de moseopoleni.

Cei din Muzaehia, 0 eampie sit ata pe ambele maluri ale raului

Semeni (azi Seman), care se varsa in Marea Adriatica, ~i-au pierdut identi-

tatea de far~iroti odata eu a~ezarea definitiva in aeeasta regiune, unde

altadata a fost principatul Musatius sau Musacius, de unde apoi s-a numit

Muzaehia. De la numele aeestei eampii, aeestor aromani Ii s-a zis

muzacheari sau mizuehiari (in aromana). A~ezati in aeeasta zona, prin

renuntarea la oierit ~i eiirvanarit, determinati, probabil prin pierderea ave-

rilor (oi, eapre, eai), au devenit agricultori, avand mici proprietati agrieole.

Legaturile eu far~irotii mentionati mai sus, dat fiind elima insuportabila

din aeeasta.regiune in timpul verii, au devenit tot mai rare. Multi dintre

muzaeheari, la fel ca multi alti aromani din Albania, numiti ciobeni sau

vlahi de catre albanezi, s-au raspandit in ora~ele din centrul ~i ehiar nordul

tarii, devenind hangii, negustori, meseria~i (mai ales eroitori, dar ~i

me~tesugari prieeputi).

Particularitati

De~iin general far~erotul este prezentat ea un arhetip, fizionomic este

aproape identic eu eeilati aromani eompatrioti ~ieonsangeni din Peninsula

Balcanica. Toti aromanii sunt asemanatori ea inniti~are. Barbatii sunt

robu~ti, mandri, eu oehii negri si expresivi, cu spraneenele areuite, vioi ~i

ageri. Femeile sunt zvelte ~ioneste. Femeia armana este 0 mama devotata ~i

sotie eredincioasa pana la moarte, despiirtirea, de altfel, nu era eunoseuta la

aromani. Este 0 femeie harnidi; tesaturile de lana, velintele, euverturile de

toate culorile tesute la dizboi erau renumite in toata Peninsula Balcanica.

Asa zisa pozitie subordonata fata de biirbat este eronata. Femeia i~irespeeta

barbatul mai presus de orice, este adevarat, dar tot la fel de adeviirat este ca

~iea, la randul sau, este respeetata de biirbatul ei; armanul nu-~i bate nicio-

data femeia lui, intre ei exisUind0 perfectl1armonie ~i solidaritate in viata

de zi eu zi.

26

 

Macedo-aromiillii dobrogellj .The Macedo-Aromallilllls ill Dobrlldja

Cateva particularitati ce tin de viata nomada pe care au avut-o pana nu

de mult fiir!)eroti,se cuvin a Ie aminti.

Mai mult decat ceilaJti aromani, fiir!)erotiiiubeau libertatea deplina, de

aceea au dus 0 viata nomada, pribegind Impreuna cu familiile, cu avutul !)i

turmele lor; neavand obiceiul de a cosi !)istrange fanul necesar hranei vitelor

pe timpul iemii, vara I!)ifaceau sate Inmunti langa stane, iar iama In campii

(dUive) unde coborau sa-!)iiemeze turmele. Din aceasta cauza erau aproape

independenti, tdiind In organizatii proprii numite faldiri sau celnicate, con-

duse de ditre un celnic. Celnicatele constituiau un fel de rest istoric al

vechilor ducate aromane!)tidin Pind, Epir, Albania, Tesalia, In Balcani !)iIn

Rodopi.160 falcare cuprindea sute de familii. Fiecare familie I!)iavea avutul

sau: oi, capre, cai, catari, asini. Celnicul, ales dintre oamenii de vaza, prove-

nea dintr-o familie avuta, la aromani averea fiind un criteriu important de

apreciere. EI era !)efulIntregii fiilcari, dar nu un !)efabsolut cum este prezen-

tat in majoritatea lucrilrilor despre aromani; nu er un voievod ca la nord de

Dunilre, era mai degrabil unul dintre cei mai respectati oameni din cadrul

fiHcarii,pentru avutul sau, pentru Intelepciunea sa. Cand se ivea vreun litigiu

in fiilcareera consultat, dand sCatulcuvenit In solutionarea cauzei.

Ocupatia principaHi a rar!)erotilor, ca de altfel a tuturor aromanilor a

fost oieritul sau cre!)terea oilor. Spre deosebire de aJti aromani din Grecia

!)i Macedonia de azi, care practicau 0 transhumanta la fel ca la daco-

romani, vara la munte !)i iarna la !)es, dar numai barbatii cu turmele,

Hir!)irotiipracticau 0 transhumanta totala, cu familie cu tot. hi strangeau

turmele !)i avutul, Impreuna cu nevestele, copii !)i batranii 0 porneau

primavara la munte iar toamna la !)es,In regiuni eu ierni blande (In partile

Avlonei !)isudul Muzachiei, cei din Epir !)iPind !)ispre Tesalia cei din

Murihova, pana la 1878). Sute de ani fiir!)erotiiau fost nomazi. Obi!)nuiau

insa sa se Intoarca In locuintele lor de la munte, unde lasau, atunci cand

plecau la !)es,cateva familii care Ie pazeau pe timpul iernii. Acest mod de

viata, primitiv am putea spune, pe care I-au avut pana prin secolul al XIX-

lea, a avut !)i un aspect pozitiv. Traind izolati !)i-auputut pastra integri-

tatea !)i libertatea. Limba lor s-a pastrat curata cu foarte multe eIemente

latine!)ti!)ifara Imprumuturi grece!)ti.Avand un puternic spirit de casta nu

16.1. Ncnilcscu. D.R.T.E..pag. 175.

27

-

 

NICOLAE CU$A .OTlLlA PACEA

s-au incuscrit cu membrii vreunei alte natiuni, ba mai mult, nici macar cu

aromani din aha tulpina, chiar si atunci dnd traiau in acelasi at sau

comuna. Dorinta lor de libertate absoluta i-a determinat probabil sa fie

mai putin religiosi si mai mult liberi cugetatori 17 cunoscut fiind faptul ca

biserica era subordonata Patriarhiei grecesti de l Constantinopol, iar

preotii predicau slujba in limba greaca. Aveau chiar aversiune pentru popi

si calugari, circuland in randurile lor un "blestem" in acest sens: "Preftu

sa-n'i ti ved!" (Vedea-te-as popa!)18.

Doua elemente ale portului fiirserotesc sunt demne de consemnat.

Unul ar fi faptul di portul (costumul) barbiitesc este in intregime de culoare

alba - mostenire romana evidenta -, iar al doile este acela ca femeile

fiirseroate purtau p cap 0 podoaba, numita ciceroana sau titeroana in

aromana, podoabil inexsistenta la alte popoare din Balcani, despre care I.

Nenitescu afirma:" Unfel de conulnac din lI1naImpodobit cu bani de aur.

Aceasta gateala au adus-o cu numele Inca de pe vremea lui Caezar si

comallecl/l dceroana era atund a lamode, raspandit si pe la tara In [talia,

fiindca poate nevasta lui Cicerone Ii dadu 0 nouaforma" 19.

Tot I. Nenitescu spune despre ei ca obisnuiesc sa spuna: "alba s'hie",

adica alba sa-ti fie viata si traiul, in loc de multumesc pe care aromanii

nu-I au in IimbiLCeilati aromani pentru multumesc intrebuinteaza greces-

cuI efharisto20. Filri;lerotii evitau cuvintele grecesti. lntr-adevar, dar,

adaugam noi, "alba s'hie" era folosit doar de fiirsirotii din Macedonia. Cei

din Grecia (din Paticina, Gramoticova, Cilndrova, Caterina) pe care

Nenitescu nu i-a vizitat in ciilatoria sa din 1892, ou-I foloseau. Ei, ca de

altfel i;lialti aromani, fiirseroti sau nefiirsiroti, pentru multumesc obii;lnuiau

si obisnuiesc i;liastazi, cand vorbesc armaneste intre ei, sa adreseze 0

dorinta de bine (0 urare). Cele mai folosite sunt: "s-banedz", adica "sa

traiesti", "hiirios (oasa)" , adidi "bucuros (bucuroasa) sa fii".

Culoarea alba insa, asa cum constata Nenitescu in lucrarea sa, la

fari;lerotiera foarte pretuitiLMireasa cilnd facea primul pas in casa viitorului

17. I. Ncnitescu, op. Cil., pag. 29; si Ion Caragiani , S.I.P.B. , pag. 4-5.

18. Anastase Hiiciu,A.C1A., pag. 145.

19. I. Nenitescu, D.R.T.E.. pag. 174; si 1. Caragiani, op. cil., pag. 65, care afirma ca

titeroana provine de la Cicero; Dimitrie Abeleanu, "Neamul aromiinesc din Macedonia", pag. 43.

20. I. Ncni\escu, lac.cil.

28

--

- --

 

Macedo-aroma,,;; dobroge"i .The Macedo-Aromanians in Dobrudja

ei sot i se intindea in cale - obicei pastrat si astazi - 0 panza alba pentru ca

sa-i fie, conform credintei lor, viata dulce si curata in casa sotului2J.

Far~erotii - Far~erotii

din Dobrogea

Farserotii stabiliti in Dobrogea provin din Grecia si Albania.

Cei din Grecia sunt din regiunea Vodena (Edessa de azi), din

10calitatiJe Paticina, Gramoticova, Candrova, din regiunea Veria, din

localitatile Selia de Sus si Horopani, din localitatea Caterina (Katerini de

azi).22Toate aceste localitati fac parte23din provincia Macedonia, cea mai

mare si mai nordica dintre cele noua provincii ale Greciei, ce se invecineaza

la nord cu Bulgaria, Republica Macedonia si Albania.

Gmpul acesta de farsiroti, poate cel mai urgisit din neamul aro

manesc, isi are obarsia, asa cum s-a aratat, in Albania (in sudul Macedoniei

de aItadata24.in contextul crizei manifestate in a doua jumatate a secolului

al XVlIl-lea in Macedonia, bandele de albanezi de atunci au profitat de

ocazie, instaurand 0 stare de anarhie in partea de sud a provinciei. in aceasta

conjunctura nefavorabila, ciind viata lor devenise de nesuportat, s-au decis25

sa paraseasdi locurile natale (Dangl si Colonia), luiind calea pribegiei ditre

nord, inspre Republica Macedonia de azi.

21. Ibidem.

22. Nicolae Saramandu, in S.A.M., pag. 25, adauga d\ localil1\li de proveni nla pentru

ff irserol ii din Dobrogca, Papadia si Feli la. Din documentele cercctale (Arhivcle Stalului . fond

ONAC) rezulta ca din localilatea Papadia au venit in Dobrogea doar 4 familii iar din localitatea

Fetila numai doua.

23. Gramoticova de Sus aproape ca nu mai exisla. A fost parasita in intregime. Toli

farserol ii de aici au cmigral in Dobrogea.

24. Adica regiunea cuprins1\ pe atunci intre Marea lonicii si Marea Egee la vest si la est,

in nord pan!\ in Albania centrala si cursul superior al Vardarului, iar la sud pana in Epir si

Tcs lia. Regiunca Vode a, Veri a si loc. Caterina din Grecia d azi faceau parle si ele din

Macedonia "turceasca". Abia dupa r!\zboaiele balcanice (1912- I9 I3), aceste regiuni , impreuna

cu insula Creta, vor intra in componenta statului grec.

25. a parte din randurile lor. Altii s-au asezat in ju ul localil1\lii Corila. Vezi mai sus

dcspre cxodullor la subc,\pitolul Farserolii.

29

----- ---

 

NICOLAE CU$A .OT/UA PACEA

Grupul acesta, compact s-a asezat in muntii Murihova, aproape de

granita actuaHicu Grecia, unde au trait mai bine de 100 de ani. S-au ocupat

cu cresterea oilor si in paralel cu exploatiiri forestiere (posedand ferastraie

sau joagare pentm cherestea) si cu fabricarea mangalului. lama coborau cu

turmeIe in Tesalia, iar primavara se intorceau in locuintele lor din acesti

munti.

Linistea lor n-a durat prea mult. Odata cu aparitia misciirilor revolu-

tionare bulgare din Macedonia au fost nevoiti sa paraseasca, dupa aproxi-

mativ 100 de ani si acest tinut. Dupa 1878, sub conducerea celnicilor:

Leolea, Cusa, Nasta, Celea, Butcaru, Pariza, Fotu, Gartu, Zdru, Musi,

Buciunana, Velenza, Zega, Tragoni, 400-500 de familii, ducand cu ei

80.000 de oi si 12.000 de catari si cai s-au asezat in comuneIe: Paticina,

intemeiata de Hristu Papanicola, Fetita si Gramoticova de Gusu Celea si

respectiv de Anastase (Tea) Cusa, Caterina, intemeiata de celnicii Zega,

Caramitru si Colimitra, Candrova , de Mita Zdru. 26

La inceput au locuit in colibe (c live in aromana), iar dupa ce au

cumparat aceste locuri de la bey turci, si-au construit case din piatra in

fiecare comuna mentionata; au ridicat biserici si scoli, subventionate de

statui roman.

Soarta insa nu avea sa Ie fie favorabila nici in aceasta regiune, prea

multa vreme; au fost nevoiti sa emigreze din nou (a t eia oara!) in afara

Macedoniei, in Romania de asta data, in Cadrilater sau Dobrogea Noua

(partea de sud a Dobrogei de atunci).

Au Costcolonizati in judetul Caliacra (intre 1925-1928) in localitatile:

Alexandria, Arman, Armutli, Azaplar, Babuc, Bazaurt, Caraci, Ciair,

Ceamurlia, Carasular, Cioban-Cuius, Denicler, Doimuslar, I. Gh. Duca,

Enigea, Ezibei, Fiindacli, Hardali, Hasan-Dede, Hasim Kiosetar, Ghelengic,

Nicolae Filipescu, Muzalchioi, Opancea, Seidali, Salaman; in judetul

Durostor, doar cateva familii in localitatile: G-ral. Praporgescu, Caraorman,

Carasular si Aidemir27.

26. Apud Tcodor Capidan,

"Romall; lIolllaz;",

1926,pag. 75; Anastasc Hficiu,A.C.I.A.,

pag.221.

27. Cf. Dosar: 76/1947,5311947; 5511947; 30/1947.39/1947.89/1947. Arhivele

StatuJui, Constanla, fond O.N.A.C.

30

-- --