NYITikatato

.7,,s-%..vii,,Ivi,.:, P... s'..,' 01/ ' ., ' : ; ,../ 0 '''' .iii 'W., Sietk.- 1 '7,-,,-7-----; -,,- ,- --,, -....-.7*---..._, ."- Z-.._.,7,40.) ,IN', / '.11, 10 '11. JO ,I: .. li` I ..... ..c... .. 1

/ i sN / it Iii.1 7 t eft's-

.011 ilk

ORTHODOXA ROMANA

Revista Periodica Eclesiastica.

ANUL AL X111-lea, No. 6.

S21=''111./113P,_

TABELA MATERIILOR.

1. ScrisOfea Munteanululca respuns la seri.sot-ea MoldovanuluT pag. 257.

11. Monastirile. Romanesti . . . . . . D 280.

III. Scrierea leroschim. Chiriac ROmnicenu . 288.IV. Istoria BisericeT 295V. Despre formele si caracteristica predicl-

mentulul bisericesc . 301.VI. Monica, muma FericituluT Augustin . . V 310.VII. Cronica Bisericescl 1 318.VIII. AcsiOne pe tote glasurile . 332.IX. DonatiunT. . 334.

BUCURETI.

egjbyl.a/fa. c&elece Jet>34. Sir. Princilatele- Unite,

I 8 8 9.

o---lio4okgra9 g000ll000ll

tWIA. ZW.7as46. .Z.100.4K440dtilKCtiusl ../tp1010,

OnTrdnoi y

w.ie1

M000tomia-03_007CCOCOOCOOCOCINA OLOCICO

SECTIA LTORIE_ _

VIM,

r ,

r

. BISER/cAl04.

.1i _,-

,.

Ella IA

gl

7&.z .1.

tl

a

P

(.-

(.)

34.

r )/a-4i i4 I.,-/VW,../VVW V.N.0

'*C4

a

"41.7

I 0.COX18i0

. .

r---

.

WeriSe

11

www.dacoromanica.ro

MSERICA ORTHODOXA ROMANA.

SCRISOREA MUNTENULUICA

RtSPUNS LA SCRISOAREA MOLDOVANULUI. 1)

(Material pentru Istoria Universala §i Bisericesca a Romani lordin timpurile moderne).

Oozzite

cf

etind cu luare aminte t6te Cate in scris imivestekti, veclui ca dragostea adeveruluI §i adreptatii, tl au deschis inlesnitorele mij16ce prin

care al putut ajunge la cuno§tinta duhurilor celorstreini §i la descoperirea celor ce cu negraitfi

vrajnad.sie ad cugetat asupra a tot neamului roma-nese. Dar ins6, a da de fatn, cats piimentenI acesta lucrarediavolesca a streinilor, ca sa s6 p6tii, apiira de junghiereace le stA inainte, am judecat ca cu ac6sta nu vom face nici unfolos la un neam cu totul impilat supt picerile tiranice0iist6phniri, legat de tate mhinele a nu s6 putea apiira nicide o nausea; *far la un ipochimen mic ca mine §i nenoro-cit de uri-ce sprijinire, negre§it voiu aduce grabniciipeire, §i aka am fost silit a pi4 o adanca, tacere, prive-ghind ins cu d6dinsul qi bagand de s6ma la t6te mira-

Ve41 No. 5.

NI 4 dr,f_

4""r4

grietene,

YON:

9

www.dacoromanica.ro

258 SCRIS6REA MUNTt NULUT

rile streinilor vrajmasi eel de o dogma cu pamentenii ro-mani, pana la infricosata epohi a trecutulut, anul 1821ce a aratat o jalnica tragodie in totil latimea pamentuluiValachiei, in care all lucrat en adev6rat streinit cele maigrosnice si shlbatice fapte asupra pamentenilor ce 1-ad hrii-nit si 1-ad Inc:Agit, care, socotesc, ca s'ar fi sfiit a le lucrasi eel mai salbatict de nitit lege, si acestea tote s'au lucrat nunumal In vederea einstitulut Vechil al Protectorultd careiromanesti ci Inert si prin indemnarea mut. 0 prea Puternice,prea Bunule si prea Milostivule Protector! Oare cum ar ficu putinta siti cunosti adeverul, si sa me indestulezi desate nelegiuiri a lucrat eel cell' a purtat haractirul in-tr'acest ticalos pament al tarei romanesti, si cu eatit in-lesniz all deslegat si au adus la nimic acest Ipochimen deneam strein cu partasii lui cele ce cu multe trude si osteneliai legat pentru fericirea norodulur romanese! Aflandu-mefat la tot cursul acestei tragodii, am dobandit tote cele pedeplin stiute, nu numai prin vedere ci si cat intemplarilecele din urma all descoperit cum si alte intemplari ceam bagat de semi in cursul Inca de 20 de ani mai 'nainte,aflandu-me Cu petrecerea in pamentul acestei titri si pri-vind la tote. Care acele intemplari, inclinate dovedindu-se cu cele din urma, 'ml dete tote luminile cunostintil ade-verului ; de acea si bizuindu-me ca intro nimic nu void a-vea gresala la povestea for (cu tote ca parte dintr'ensele tre-bue sit'p fie stiute, elite adica s'au intemplat si in Moldovapatria D-tale) ti le aret, prietene, cu deslulire, nu pentru alt,fara numal ca sa plangt ticalosia acestor pravoslavnice arilpentru ea, si ell in destul am plans-o si o plang numai pen-tru 00 am dobandit o deosebita dragoste catra, acest nevi-novat norod al pre romanesti intr'at4ea ani de ch.nd m'amaflat petrecend en densii in Sara for ; si acum m'a lepa-dat nevoia §i pe mine afara dinpreuna en et si plang maivertos pentru ca mijloc nu este a rasbi suspinurile for lanisi o parte de loc si iarasi plang, pentru ca ac6sta, mare

nepilduita, ticalosie a patimit-o fart veste, nu numai de

'int

e

2i

www.dacoromanica.ro

CA RtS UNS LA SCRIS6REA MOLDOVANL'LLT 259

la streinii ce s'ati branit i s'ati inbogritit in pitimentul lor,§i Inca cu painea lor in gura aflandu se, ail nitivitilit cu t6tAsalbaticia asupra hranitorilor ca sa le stingii, de tot pome-nirea lor, ce au patimit'o qi de unde socotea ca be este re-zimul §i temeiul fericirilor. Dar mai 'nainte paniti a-ti po-vesti cele ce s'au intemplat intru ac6sta tical6sa §i nevino-vatil, lard in epohi a letului trecut am socotit de trebuinttl,ca mai intaiti sa-ti dart o deplina §tiinta pentru adunarcastreinilor in pamentul tare] ; tine adica au scris §i ail.

insu§it ; tine intrarmat, pe ce vremi §i prin care vremi ;§i pentru ca sit o deslqesc acesta mai face trebuinta sa'tipovestesc pe scurt mai intaiu intemplarile cele ce s'ati ba-gat de s6miti de domnia lui Constantin Voevod Ipsilantdupa ce adica, s'au a,ec,Iat domniile a fi statornice pe CateOpte ani, ale caruia, Domn, cugetarl §i uneltiri ce bra -nea ascunse intru adincul inimeT sale, an vestit mai 'na-inte acel infrico§at cutremur la 14 Octombre letul 1802,la Inceperile adica domniei sale ;4i chiar in qiita cea dintaitiin care facea intrarea en tdta pohvala in domnescul sellscaurt, care cutremur a resturnat din temelie multe mo-nitistiri, biserici, hanurT, case §i cele mai multe, cu un cu-vent, §i mai falnice zidiri, atat in ora§ul Bucure§tilor cat§i afara pe la celc-lalte ora§e i mosh boere§ti §i mondsti-resti ; qi dupa acesta silli mai povestesc uneltirile §i celordin urrntti duos domni, adica Ioan Voevod Caragea (la a-caruia domnie aT fticut §i Dumnia-ta dreT cum bagarile deserail ce'mi scrii) §i Aleco Voevod Sutul ; qi acesta pe scurtscriere Imprejur, nu o fac pentru alt cuvent Para numai ca

puiu de fata obrazele cele ce au jucat rolurile aces-tei posomorite tragodil gi cum din inceput s'a plamaditacesta rea cugetare a streinilor §i din vreme zn vreme s'aadaogat §i s'a pus in lucrare. Dupa ce dar numitul DomnConstantin Voevod Ipsilant s'a suit in domneseul s6uscaun cu acea grdsnica scuturare a pamentului, cea maiintaiu ingrijire a sa a aretat spre a se strejui pe sinegicat va putea mai bine, de acea '§i-a intarit domndsca sa

'1 '1

'St

salt

www.dacoromanica.ro

260 SCRISOREA MUNTENULLI

curte cu rnajgaluri imprejur, a inmultit cu mare prisosnumerul paznicilor curtit la ogecurile polcurile) lulTufecci Basa, Delil Basa, Ghionulei Agani, Car-Serdar si

celor-lalte capetenii, cu multime de arnauti si alts streini eelmai rei tilbari pribegiti din tara lor. Acest taertim de paz-nici in 4ilele domnilor pamenteni nu era, ci atat domniacat si tota tara se strejuia de paznici parantenf, Tar dupace s'a luat stepAnirea de la mainele pamentenilor si s'aincredintat in mainele streinilor grew, indata streinii aitstricat t6ta puterea ostas4sca a pitimentului si all intocmitcapetenil dupa cum all Pasit Otomanicesti, adica TufecciBasa, De lil Basa si eele-lalte, dupa, cum s'a dis, si

implinit stegurile en multime de arnauti si altii de neamullor, unii fugiti de reutatile ce an fost Meta in tara lor sialtii adusi intr'adins, facend-o acesta cu viclenie pentru douesfersituri unul ca s.t se arate credineiosi catra Porta Oto-manicesca ne intrebuintandu-se, adica, cu paznieT pamen-teni, si altul ca pota lucra cu lesnire silniciile lor ert-tra neamul romanesc si sa -1 impileze deseversit la slobo-dile lor vointe, tiranii ; Tar eel mai adeverat sfersit si maiascuns care vremea 1-ati dat pe fata a fost pentru ca sap6ta pustii tam romanesca si sa restorne pe insusT Impe-ratul lor catra carele qa prefacea ea arata credinta,. Nus'a multumit acest domn numai cut inmultirea arnautilorla numitele ogicurt (polcuri) ci a mai adus o multime destreinl barvati (selavuti) intearmatt, si a pus eApeteniepeste densii pe unul din credinciosii se"' grew, anume IanculCaminarul Bonh. A adus si din panduril judetelor depeste Olt, adica din slujitorii si paznicii acelor judete, sifacendu-i osebit tagma ostasesca i-a inmultit en multi ti-calosi terani, adusi intr'adins de la acele judete, si intrar-mAndu-i a alcatuit acesta tagma de cats -va am si a a-asezat apetenie peste densii pe insusi Postelnicul sett eelmare G-rigorie Caliarh, si asa Constantin Voevod Ipsilantin putina vreme s'a aflat in fruntea uneT multime de os-tiri. Acestea t6te velendu-le smeritii locuiton aT tarei ro-

sA'si

(adicii

le-ad

www.dacoromanica.ro

CA 121,<SPUNS LA SCRIS6TEA MOLDOVANULUT 261

manesti se spalmanta si in sinesi sa mira clicend Oare ceva fi insemnand atata gatire si atata strejuire, si atata pu-tere ostas6sca in mainele grecilor ? Dar nu indrasnea nicia face vre o intrebare, nici a cugeta vre-o iscodire de a aflaadev6rul in vreme cand tote sa lucra in vil6g si in vedereatuturor celor ce stepanea marginea Dunarei puternici rrtzboi-nici, adica lui Regec Aga de la Ada, lui Osman Pasa Paj-vantoglu de la Vidin, lui Hagi Hisoglu de la Nicopoli, luiIsmail Aga Trestenichi de la Rusciuc si lui Ella Oglu dela Silistra, cari de o potriva infricosati era si la Ora ro-man6scrt si la Domn si la insusi Sultanul otomanicesc siera in destul bagarea de sema acelora tuturor. intinsmainele sale acest Domn cu o turbata navalire la neobici-nuita adunare de bam inpotriva privilegiurilor Wei, aluat si rusumaturile indoite si vinarie de la Eparhiile pa-mentului, de la monastiri si de la toll boerii de obste, de lamic purl, la mare fara osebire si de la cei-lalti privilegetidin tots stares, ca inlesndsca cele ce cugeta; asijdereasi grecii cei dupa langa densul ati strans multime de banica sa'si alba merinde cu indestulare. Alte dou6 semne in-hicosate s'aii mai intemplat in 4ilele acestui domn adicaarderea fanultu in 14tu1 1804 August 18, care a prefacutYn cenu§a tot tirgul Bucurestilor, si tote invecinatele parr,montistiri, biserici si case. Precum si potopul apes Dam-bovitei in letul 1806 Martie, care a inecat tote partile celede jos ale orasului si tote mahalalele dupa lunca acesteiape. Acestea au fost cele mai dinainte vestiri ale lucrarilordomniei acestuia, ce era sa obladmasca incredintatul sett no-rod al Orel romanesti in cursul de Opte ant si aducala fericire. In cele dupa urma acea bagare de sema a In-mei pentru adunatele ostiri streine a incetat de o camdata cu pribegirea acestul Domn Ipsilant, la Idtul 1806 Au-gust 16, caci acea multime de ostasi i-au slujit pentru stre-juirea fug-ire sale 'Ana la hotarele austriacescului pament.Nu s'ati intemplat vre un lucru suparator nisi vre o tur-burare la locuitorii orasulm Bucuresti si la doue-spre-qece

sa'si

$i-a

al

www.dacoromanica.ro

262 SCRTS6REA MUNTgIslUni

judete dinteacesta nenadejduita fuga, flind-ca parintif Ar-hierei si boerii Orel' indata ati apucat carma obladuiref siate astimparat duhurile nor6delor cu sfintele for doctorif ;far grec4sca otrava a v'ersat'o Domnul acesta numai la ti-calosif locuitorf acelor cinci judete de peste Olt ce nu a-vea niei o §tiintl, de cele ce so intemplase in Bucurestf ;cad pentru ca sa apuce mat 'nainte pana a nu afla aceiaadevOrul, chiar din diva fugif a scris prin Postelnicul Ca-liarh catra Calmacamul seii grec de la Craiova, PostelnicGheorgache Arghiropulo, cu intr'adins lipcan, intr'acestasfchip : Ca sosind vestirea rdsboiuluf rusesc asupra preainaltet Porti si spaunantandu-se boerii din l3ucuresti au fu-git indata si s'ad rasipit toti locuitorif orasuluf Bucurestf ;de acea Dumnia-ta aducend pe toti boerii Craioveni in Di-van sa le citestf pitacul acesta ca sa is mesurile". Acestpitac sosind la Craiova, a doua di de dimineta, la 17 Au-gust, si cetindu-se in Divan intru audul tuturor, p0 datas'ad rasiipit toti, atat eel din Craiova cat si eel de prin ju-dete, tragendu-se la partea muntelui avend inaintea ochilorfor groaza infricosatilor vecini dupd marginea Dunara,carii apururea si in somn if spafmanta ; intemplarea acestas'a &cut pricina de a bagat Pajvantoglu ostirile sale in-tr'acele einci judete si tara a fost silita sa-i dea done milde pungi de bant, afara din calf a luat de la LogofetulDumitrache Bibescu, pre carele 'I robise ca pe o rude atut Ipsilant si ca un epistat peste pandurli !di ce sä aflaacolo si afara din call au luat Meemurif ostirilor turcestidin jafuiile noroduluf si asa s'ad slobodit acele tical6. ecinci judete. Ac6sta este cea mat intAiu facere de bine aacestuf Domn ce de o cam data a putut face cats,neamul rornanesc, aratand in fapta cu cata rivna siiingrija pentru fericirea acestui nevinovat norod; iar mul-timea color intearmati arnduti si harvasf, dupd fugaluf a rOmas in pamentul tare. La 13 Dechemvre ale a-cestuf velet 1806, s'a intors din Rusia cu avan-cvardia aostirilor rusesti ca urmeze obladuirea domnief pand,mess

www.dacoromanica.ro

CA RtSPUNS LA SCRIS6REA MOLDOVANULtI 263

la sorocul de Opte ani si sa'si lucreze cugetarile lui celeascunse ce le thsase neseversite ; si indata a adunat altamultime de torani prosti din cele-lalte doue-spre-dece ju-dete, hrapindu-I cu sila de la pluguri, de la paza vitelorsi de la cele-lalte lucruri ale pamentului si imbracandu-T siintearmandu-T prin credinciosul sett grec Aga ManolescuPersianul si impertindu-i in trei tagme a numit pe unifElenT, pe altii Machedoni si pe altii Spartiati, numiristreine si neobicinuite, care ace ticalosi si prosti taraniMei putea sa le graiasca, si amestecand-ui cu alti ostasi greciau pus preste ei capetenie pe un strain grec, eel maT vestittilhar, anume Nico]ai Pangal, carele fara veste s'a fost ivitin orasul Bucurestilor cu subalternil seT ofiteri tot streinide un neam cu densul si aseminea lui la cugetari si cucea mai ferbinte rivna a neamului lor, fagriduindu-se cumarl laude ea va ridica negraite biruinti asupra Turcilorspre desrobirea neamului lor; ac4sta indrilsn4ta urnire alui Ipsilante s'a aretat atat de vetametdre tare cat si

vrednica de ris; vetamet6re pentru cad multi dintr'acel a-dunati in sila ticalosi Want s'att jertfit peste Dunitire laSilistra si la alte parti ; Tar vrednica, de ris, pentru ca seasemana urnire de un om zadarnic ce cerca sa zid4sca ce-tati in N'AZdUll. Cu trite acestea puternica Monarhie a Ro-siei nemultamindu-se de urmilrile acestui Doran. 1-aupadat cu totul din domnia tarei romanesti pe la sfersitullunei lui August 14tu1 1807 si a ramas obladuirea tarella Divanul boerilor parnenteni. Pangal s'a facut nevelut;ticalosiT teranT ce se nurnisera Elini, Machidoni si SpartiaticatT ati scapat de sabia turcescrt s'aii rasipit pe la satelelor la munca pamentului. Ipsilant cu familia sa si eel a-lesT boeri aT sei grecT s'att dus dupa porunca la Chiev unde

si dat in urma obstescul sfersit cu chipul ce Ziditorultuturor a gasit cu cale. Multimea arnautesca a remastot in Ord, Tar pandurh s'ati. lnat suet comanda ostirilorrusesti ce erau in judetele de peste Olt pe carii t-ati si in-trebuintat Rosh la resboele ce ati facut asupra Turcilor la

sl-au

16-

www.dacoromanica.ro

264 SCRIS6REA MUNTENULIA

Negotin si la Cladova peste Dunare; cand atunci li s'ati si

orinduit cA'petenie un Theodor Vladimirescul, pamenteandin judetul Mehedintului, nrts';ut din Whip prosti dinneamul pandurilor, si cu acesta a sa slujba a dobanditsi nurnire de ofiter al Rosier.

Dupa pacea ce s'a legat intre Rosia si Poarta Otoma-nicesca la letul 1812, s'a orinduit Dom tare romanescrIoan Voevod Caragea de la 2 ale lui Octombre. A-cesta sT-a trimis CaTmacam inainte dupa obiceiti la Bu-curesti p6 mat sus pomenitul Postelnic Gheorgache Ar-ghiropulo, Tar Ahmet Pap aflandu-s6 inert cu ordia tur-cesca in umla si gonind sa, primp pe Eilacoglu, Hanul Si-listrii, a trimis carte poruncit6re catre acest Caimacam eaEilacoglu a fugit in partile tares romane)if si ca cere dela densul sit i-1 prinda negresit si sa i-1 prinp legat, iar denu, tae si capul lul si capul Domnulul sat ce sa aft), inTarigrad si nu pdte prieinui vre o neputinta la severs,iireaacesteT porunci, de vreme ce tara roman4scA are cinci miide panduri Este pAmentescit cart cu armele in main' ailindrasnit a se bate cu inaltul Devlet si este prea pe lesneen atata multime de Este a se prinde un om. Din noro-cire buna s'a prins Eilacoglu de ceT de dincolo de Du-mire turd, ascuns intr'un ostrov al Dunarei; ins cu acestaingrozit6re poruncit a Vezirulul s'a facut cunoscut cata pa-tima hraneste Devletul asupra tire romtinesti din pricinapandurilor pe carit Ipsilant pentru ale sale sfersituri i-aadunat si i-a intrarmat. Iata dar si alt chip al grecestiireutatt cu care a veamat pe nevinovatul neam al roma-nilor si f-a pus a fi supt banuiala catre Devletul otoma-nieesc. Dect viind Ioan Voevod Caragea in domnescul setascaun la 12 Dechemvre ale acelut let, 1812, si asegendu-seIn curtea domnesca, ce atunci de curind sa Oise cu multicheltuiala a ta'rei, s'a intemplat la 22 Dechembre, nepteaapr6pe de qiuii, dintr'un cos ce a fost crapat, s'a aprinsd'asupra o putina parte din velitdrea caselor si cu t6te caera destulrt lesnire de stins, fiind tota inveliterea insarci-

www.dacoromanica.ro

CA RgSPUNS LA SCRIS6REA MOLDOVANULUI 265

nata, cu multa zapada, dar el n'a vrut si pue sa stingci stand intr'adins in mijlocul curter a poruncit de 1-ailscos tate calabalacurile, si casele le-a lasat de au ars pandin pament arclend trel ;Tile de rind si el s'a mutat indoue case boeresti cu t6t5, familia lui. Facend apoi ince-pere si la ingrijirile cele politiceGtl si judecand ca nu-1 vafi de folos a urma planul Ipsilant, de vreme ce paceaera Area prospata, si acea carte a Vizirulul catre Calma-camul seu destuld pricina ii dedese sa'si is gma, indata,a stricat tagma pandurilor, pe unit dinteensif dandu-i labir cu tara, tar pe eel mai cu stare buns inaltandu-1 cu a-seclare la neamun, mazab si alte orandueli, luandu-le sumede bani, iar in locul for ail adaogat cu mull prisos cetelestreinilor arnauti si pe unii dintr'ensii I-au poprit lang5,densul cu numire de paznici ar domniel asOendu-i pe laoecurile (polcurile) curter supt c1petenii tot de neam streinsi eel mai vestitr tiiharr, iar pe 1 -a inpertit laspatarie, la agie si la, boerii greci ; alth iarasi prin a-jutorul curter si al boerilor grecT au luat cdpitdnil si pol-covnicii spatilrestT afard pe la judete, alth arende de mosii

. altri alte slujbe ale tare] si cu acest mijloc s'a presd-rat si s'a inmultit acest rell si vrajmas neam in t6t5 lati-mea pamentului Orel romanesti, carii intearmat1 fiind altpus in luerare tata silnicia si facend tot felul de nedreptatisi jafurf ticalosilor locuitorT, se ocrotea de catra eel in pu-tere Dregaton si Ministri aT Domniel, una pentru cam eratot de un neam cu el, si al doilea pentru Ca le vindea forpe bani polcovniciile si capitaniile si in roc sa fie pazniciscutitori al Carer de on-ce bantuiala sa fcea ei jafuitorii

Acest Domn intrecend pe too' cei-lalti la lacomia ba-nilor, mai intaiu a schimbat pe Mitropolitul tare] si p6 E-piscopul Romnicului facend altit in roc greci, adica p6 E-piscopul Romniculm Nectarie Moraitul 1-a facut Mitropolit,si in locul lui a facut Episcop pe Galaction nepotu-seu,luandu-le sume man de bani si asa 1 -a avut inclinati latote interesurile sale. Multe jafuri au lucrat acesti Arhie-

ltu

cer-laittset

¢i

titres.

www.dacoromanica.ro

266 SCRISOREA MIJITTNULUT

rei la ticalasa tagma preotdsca lar mai virtos betrinul Mi-tropolit Nectarie ce stepanea amendou6 Eparchiile avendTanga sinesi pe tote rudele sale greci, Orneni cumpliti si farafrica luT Dunine;leti, orinduiti in t6te trebile MitropolieT, p6carii a si inbogtit cu felurimi de mijI6ce, dandu-le si a-careturi de ale Mitropoliei si pricinuind multe sOrticif preo-tilor si veduvelor preotese si diaconese si la sfanta casiti.A 11,inuit si multe documenturi ale taro ce era puse inpastrare din vechime la sfanta Mitropolie si a scos vorba,el, ail spart hotii intr'o n6pte paraclisul ce este in caseleArhieresti si au furat cele ce erati puse acolo in pastrare.Acest Domn a deschis si pravalie de vinclarea boleriilor situturor dregatoriilor de la mare pang, la cea mai mica faraosebire si, fail a privi nici la slujba, nici la vrednicie, nicila cadere, le vindea prin fii-sa Ralu si Postelnicii soT cutocmela la eel ce da mai multi bani, afara din eke boerii

dregatorii Pinat consulul rosesc si Dragomanul lul,Gheorghie Moraitul, tot cu tocmela bani gata. S'a ne-gutittorit cu granitile muntilor bagand in launtru in pil-mentul austriacesc multime de tot felul de zaharele §i devite cu luare de multime de bani pentru voia ce da casit treea, din care acest castig s'ati folosit si grecil lul cuindestulare. Vindea p0 bani gata ispravniciile si samesiilejudetelor si Domnia lui, zapcilacurile plasilor pang, si sfantadreptate, la judeeatile cu Divan §i la Intariri film Divano vindea p0 bani la eel' ce da mai mult ; si eu un cuventn'ati lasat un chip de nelegiuitA luare si urita hrapire, a-nu-1 pune in lucrare p0 cat adica nesatiosul suflet 1 -audomirit si cat cei de langa densul greeT, mestesugariti lareutati si nascocituri la felurimi de hrtipiri, 1-au dascalit siau deschis canaluri de castiguri din seracia ob;tii norodu-lui. Dina rusescrt de proviant ce remasese in tara, de treeon a vindut'o la ticalosif de locuitori si a adunat banicu mare silit, si pentru cad boerii pamenteni intre densiivorbind au arittat nemultamire si neplacere la cele ceurma cu stingerea taxer, parindu-se de catre cei de Tanga

si

p0

sett

sa

www.dacoromanica.ro

CA RtSPLINS LA SCRISOREA MOLDOVANULUT 267

densul iscoditori si pricinuitori tuturor relelor, unit s'ail sur-gunit la loc departat in tam turcescii. Tar altii strimtortm-du-s6 cu tar' inchisori si cu alte mijloce silnice au fostsiliti de 's! -aii Iiisat viata. Norodul romhnesc, cel ce vedeanumaT fata lucrurilor si nu prevedea panh la cele mai dinlii,untru, cu tate ca cunostea si el ca aceste cumplite si ne-pilduite jafurT sent semne doveditore ch acest Domn nuare in socot415, a se mai intarce Inapoi la casa luT, undeputea sit fie intrebat si sa -si dea soma, dar se afla la maremirare cum de se lucreza tote acestea de fata si in privi-rea cinstituluT Consolat al Rusiel, si in loc sit se inpotriveschConsulatul, dupa datorie sa strige si in tot chipul sh ntic-nesca acesta turbatA pornire spre jefuirea obsti noroduluiromanesc, inpotriva: pitizeste o adinch thcere. Cu tote a-cestea Domnul Caragea nesfiindu-se nici de Dumnecleir,nici de 6menT, ci ca un vrednic si iubitor de munch lucrh-tor al obstestii seriticiT, secerAnd faro milostivire cu amen-dou6 mamele t6th starea norodului si adunand tot aurulsi argintul din phmentul Orel romanesti a fugit peste gra-nith inauntru, la 19 Dechemvre letul 1818, cu totit familialuT, cu nume schimbat ca sit nu-i se intemple vre o zhtic-nire de chtre Austriec4sca putere, si asa au trecut in Italia ;Tar multimea acea de streini intearmati a remas a sepreumbla in cote si in colo in tarn, de capul tor, nu Cuputinii frier' a phmentenilor. AcOsth fugh a Domnului Ca-ragea a pricinuit cath-va turburare la sistima polific6sch aPortia otomanicesti, de vreme ce Caragea era cel mai credin-cios al Imperatiel si pentru credinta luT sa invrednicise a 86cinsti si cu darurl hap6ratesti si cu fermanurl de multelaude, si avea o deoziebita ipolipsie si la Imperatul si la totsMinistri ; de acea a fost silit Devletul sa 86 socotesch peste40 de ;Tile 'Ana cand a hotarit Domnia tareT romanesti a-supra luT Aleco Voda Sutul la 6 Noemvre letul 1818 ; Targinerele luT Caragea, Spatar Mihalachi Sutul, ce era si Bas-Capichehaia al sea in Tarigrad, avend punga Domniei so-cru-s6ii in mama sa pentru interesurile din Tarigrad si

www.dacoromanica.ro

268 SCR1S6REA MUNTENULUY

printr'ensa castigand dragostea Ministrilor Porta a lucratde s'a ineiltat la dregatoria Dragomaniel eel marl; si maipe urtna prefacendu-se ca are uriciune catra socru-sett sivestind la Porta pribegirea lui, mai 'nainte pawl a ajungevestirea din partea tarei prin arzit, a dobandit si nume decredincios si peste putina vreme cu lingusiturile i mes-tesugurile lui cele fanariotesti inseland Devletul turcesc, aluat si domnia Moldovei in locul lui Scarlat Voda Calimah,dupa ce implinit acela sorocul de septa anT. Portaotomanicesca silindu-se a face o mai buns orinduiala a-supra Domnilor, cu un chip ca sa stinga, de tot intrigilegrecesti sa nu se mai inponcisasca navalind cu totil ladomnii en felurimi de mijVce, a ales patru familii din Fa-nar, adica a lin Scarlat Voda Calimah, a lui Aleco VodaSuva], a lui Mihaiu Voda Sutu], ce s'a cis mai sus, si a leiMuruz cu deplina hotarire in stns ca numai aceste familiisa domnesca in tara rornan6scrt si in Moldova pe eke sapteani §i eel ce inplineste sorocul Domniel intr'o tarliastepte mazAl in rfarigrad septe ani si atunci sa se orin-duiasert Domn la ceia-l'alta tara, Tar pe boeri grecidin Tarigrad, impertindu-i in patru OW, 'i att alaturat peTanga aceste patru familii domnesti ca sa le lips4sert cutotul nadejdile ca vor putea seversi vre o data si pentrudash domnii ; si asa faeend Porta, a socotit ca a facut ceamai buna si folosit6re isprava si a remas odihnita ; Tar in-multirea grecilor la acele patru familii era de mare vett-mare si saracie Orilor amendurora pentru cad cauta sit seinbogathca dintr'ensele. Dapit fugirea Domnulul Cara-gea, adunandu-se boeril tarei la unloc, facura indata dupadatorie aratare prin arzti la Porta, en trimis intr'adins pen-tru pribegirea lui in pament strein; apoi mai la urma ve-(lend ca nisi respuns nu le vine la instiintarea ce a facut,nicT trimisul sa intarce inapoi, si a se orindui alt Domnsa zaboveste, a socotit ca Silk' este tara fara Domn si ca-nalul corespondentei cu Porta deschis nezaticnit, adica deciltre Fanarioti dupa cum era in vremea Domnilor, sa in-

sa

'11.a

www.dacoromanica.ro

CA RtSPUNS LA SCRIS6REA MOTDOVANULUY 269

driisn6sea si et a arata cevast din pasulile obstii tall, doarse va milostivi Imperiitia si,-i man& aridicand din mijlocpricinile rentatilor; si asa s'ail invoit cu totii a face prinarzti. arAtare Porch dand pliroforie ca numai sloboda pu-tere ce ati Dornnii de la Inaltata Porta si striijnicia cu carese arata in tara, avend si pe tote paznicit si strejuitorit forOrneni streini tot de rieamul lor, acestea le inlesnesc hriipi-rile cele fara contenire, si adunand bans en indestulare prinmijlace necuviinei6se sa, tern a se mai int6ree inapoi laPorta, ea nu cumva atunci sa sejaluiasca pamentenii asu-pra-le -Hindu -le drumul deschis la Mazalie ; de acea pribe-gesc in pi-tmenturt streine en agonisitele for si Tanga acestase mai faca done eererf : una ca sa li se sloboda alegereaArhiereilor celor de parnent, precum a fost din vechimelegiuit a fi nutaat parnenteni, iar nu §i streini, pentru distreinh apururea au fost alaturatl la ointele Domnilor -Hindde un neam en et ; si aldoilea pentru Logofetu Stefan Belusi Dvornicul Constandin Samureas ca sa se aridice en to-tul tara, ca niste vrajmast ce s'au aratat tarei cu felurimide isvodiri la reutati si hrapiri si cu tote chipurile de is-codirt si resvratiri intre boerii parnenteni, in eta multi artpatimit, s'au pqgubit si s'ati necinstit, en un cuvent, t6tittagnaa boteresea. Acest arm in multe clile si in multe chi-pun tot prefacondu-se s'au zabovit din pricina, intrigirilornurnitilor dour voitort de reu at romanilor at end si multprietesug si osebita inclinare cu Consulual rusesc, de undeli se da tot ajutorul si sprijinirea, 'Ana an sosit si Caima-camit noului Domn, Aleco Voda Sutul, si atunci ajungendu-se numitii cu Catmacamit greet an dezghinat pe unit dinboen de n'au vrut sa i ealOsca, ci iscalinduse arzul decei mai multi s'a si trimis la Tarigrad, iar eel ce n'au is-calit ail bent osebita anafora catre Voevodul inpotriva ar-zulut si au trimis'o si Voevodul aretand la inaltul Devletatat arzul cat si anaforaoa. Devletul 1-a incredintat aestittreba asupra lui, ca -Hind in scaunul Domniet, cea ce vacunoste ca este mai de folos obstii tan acea sa si pue in

www.dacoromanica.ro

270 SCRISoREA MUNI ATULUi

lucrare. Deci viind Aleco Voda Stktul in domnescul settscaun la 16 Ghenarie 14tu1 1819 si vedendu-se pe sinesiin remasitele pronatohului sett Doom Caragea, mai intaitia adunat pe arnautii curtei domnesti orinduind dintriensiipe la ogecurile for cele obicmuite, Tar peste cet-l'alti arAnduit capetenie pe un grec al sett numindu-1 Agalar A-gash, adica mai mare peste tote capeteniile, puindu-si sitrebile politicesti in orinduia/a ce i s'a parut a fi mat bunacele-l'alte netagaduite datoril ale obladuirei Wei le-ati la-sat a fi al douilea Tar cea dintaitt ingrijire i-a fost : ca dineke aretat boeril prin arzu si anafora si i s'a incre-dintat 10 a le lucra, duo cum va cumiste ea, va fi maispre folos obstii, el inpotriva sa soversescrl numal cele ce-ifolosesc lul Tar nu obstii, asedend inaintea ochilor numai unsfersit catra carele sa privesca cu d6dinsul a se inclina, a-dica forte strins en Pinat consulul rusesc (pricinuitorul tu-turor reutatilor catre pamenteni) si sa secere si el cu tdatsilinta otava Orel (fiind-ca din finul de vary nu s'a in-durat Caragea sa-t lase nici macar un pain) ca sa se p6ta,desface de sariicia sa vi sa'qi faca si 6res1 -care stare fami-lies sale, fiind-ca din pricina multel lacomil a lut Caragea,done lucrari vetamfttore se facuse pentru Domnil eel dinurmiti; una, ca se legasera adica in Tarigrad marl si ne-contenite respunden de bani pentru Domnie, si eratt silitisi cei din urma sa urmeze cu respunderile ca si Caragea,si alta et cu cateva luni mai inaintea fugii lul Caragea,prin hotarirea imperatului otomanicesc si cu vointa pu-ternicului protector al Orel, s'ati fost legat dajdiile si cele-l'alte venituri ale Domniel cu scadere pentru usurarea sirapaosul locuitorilor si cu multe blesteme si jurAmenturis'an fost inta'rit, si asa era strimtorat Aleco Voda S1101 Sit,respunda in tocmai ca Caragea si sa Ta mai putin de catCaragea, de acea si nevoia '1 -au silit sit se inprietenOscaforte tare cu Gheneral Pinat Consulul rusesc Fin care na-dajduia sa i-se inlesnesca tote interesurile sale avend ladensul mijlocitort greci obraze stiute si pe Dragomanul

1-ail

;

www.dacoromanica.ro

CA RtSPUNS LA SCRIS6REN MOLDOVANULUI 271

consulatulul, Gheorghie Moraitul, nelipsit in casa hit la t6tesfaturile, de multe on dimpreuna cu Samurcas. Norodul, a-vend Inca pr6spete in spinare relile cele de la Caragea, a-dabta cu multi luare aminte st vada or! -ce fel de ince-pert va face acest Domn la politicestile otcarmuiri si cerostire va da si asijderea si ce lucrare va face la cererileore' ce I-a d.is mai sus, fiind-ca trecuse peste fret luni deand se aseclase in scaun si nict o miscare nu se vedea ;asa dar la di intaiti de Maitt letul 1819 Jot de diminetas'a sfetit ca din porunca Voevodului s'at adunat la carteton boerimea pentru de a face alegere de Mitropolit din-tre pamentent roman!, cad parintele Nectarie MitropolitulMoraitul, Mercurt sera s'a lepadat in scris de scaunul Mi-tropoliet. Esind multiple de norod la acesta priveliste m'amamestecat si eft intre privitori si vOui alma domnesc mare,si in carats domnesca cu sese cal pe parintele ArhierettSevastian Dionisie (acela adica, pentru care si Dumnia-talici ca hat veclut posomorit si cu fata jalnica vrend sd in-tre in biserica Mitropolie! si Nectarie valendu-l'll-ati schim-bat fata, a ingillbenit iproci) imbracat in mantie. Intrebaiiice este acesta? i'int spuserii, eel' ce fusesera la curtea dom-nesca de ve4usera ca Maria Sa Volt 1-a facut Mitropolitdupa alegerea obstii boerilor in local hit Nectarie ; acestaaugire mi-a deschis o mare rivna de iscodire ca sit pocitiafla cum s'a ispravit acesta treba ? Oare fart ban! ? Numatdupa alegerea obstii pamentulut dupa apostolicestile ca-none (lucre necrelut, stiind ca, vecurile nestre ce ni le-audat framantarea grecesea nu sufert atata multi sfincenie),sail cu bane, in vreme ce omul acesta, dupa cum spuneatops eel ce it stia, bani n'a fost adunat nici a avut deunde si niel ca era mustereu de o acest fel de mare pretde trepta, ci pentru vre o Episcopie and s'ar fi intemplata-i se da ma! apostoliceste.

La Julie 29 fart veste ne-am pomenit ca s'a facut siEpiscopul Buzeulut un Gherasim Archimandritul Rateseulpanaenten, spuind eel ce avea stiintil a, parintele Costan-

www.dacoromanica.ro

272 SCRIS6REA MUNI ENUL1.1

din Buzeul afliindu-se afara, la Episcopie, de acolo tri-mis in scris lepadarea de scaunul Episcopiei.

Acest noel Mitropolit pament6n indata ce s'a suit inpastorescul seu scaun, cu adeverat ca 'si a aretat t6ta Dum-neqeiasca rivna si bursa cugetare ce hranea pentru bise-rica lui Christos pentru obstescul bine al turmei sale,cAci patru lucruri bone si vrednice de tota, lauda a pusin lucrare cu mare sirguinta si le-a seversit indata : in-taiu, ca a poprit despartirea casnicilor, cars in pastoriaPronatohulm seu necontenit se" lucra si multime de casniciinpotriva can6nelor bisericesti, find mar vertos cele maimulte despartin fara pricing cercetate si bine dovedite;al doilea, ca pre eel ce era sa is darul preotil ii oranduiamai intaiii la se6la ce aserlase ca sa invete si sa se de-prinda, la cunostinta celor bisericesti ; al treilea, ca radi-case hirotoniile a nu se mai face cu dare de bans dupilcum mai 'nainte sa obicinuia spre chstigul Arhiereilor Os-torilor tares si celor ce II hirotonisea, fara numai eel vred-nic de darul bisericesc sa se hirotonisesca fara a da niciun ban: si al patrulea, fiind-ea Arhiereii Eparhiilor ceidin 'nainte avea sloboda voie de sines' (fara a fi popritI denimem), de a se inprumuta cu bane on cand voia Band za-pise pe numele Eparhiilor. Acest Mitropolit vrend sa apeiesfintele case ale Eparhiilor carer de vetainarea ce li sefacea cu insarcinare de acest fel de inprumutari fara pri-eini stiute si dovedite, si pentru ca sa le cotoros6sca odatade acesta nedrepta povar4 si sa le vada cu vreme si cu6res1 care capital pentru folosinta obstii, a ridicat cu totulacesta sloboda inprumutale si cu anafora in scris dinpreunacu Episcoph a facut aretare Voevodului ca on Mitropo-litul sail Episcopii cand von voi sa se inprumute sa deazapise in creditul pers6nelor for Tar nu cu creditul Epar-hiilor. Acestea t6te primindu-le Voevodul de bune si folo-sit6re nu nurnal ca le-a intiirit en domnesca sa hotariresi pecete, ci Inca imbracand blane de sacuur pe Mitropolitul

pe Episcopii, cu carka dounn6sca si en slain domnescqi

m-a

si

www.dacoromanica.ro

CA RtSPUNS LA SCRTS6REA MOLDOVANULUI '273

i-a trimis la casele lor. Acesta intemplare mai mult mi-adesteptat rivna iseodiriT ea sa poeni afla mijlocul cum s'afacut Mitropolit, si prin multi silinta m'am inprietenit fortetare cu un obraz prea de aprape al Mitropolitului, si dinvreme in vreme luand indrasnala unul cruet altul mi s'adestainuit aicendu'mi ca Inca de la Inceputul lunil lui A-prilie acolo unde se afla Mitropolitul linistindus6 in casasa la mahala, a fast trimitend Voda prin taina omul settla Prdosfintia sa si multe c6suri sedea amendoui inchisi vor-bind, une on s'a", intilnea si pe afari, amendoui iariisT intaina ; gi ca dupa ce s'a facut Mitropolit atat a putut afla a-cest prieten ea despre Voda a venit cererea a se faceMitropolit si ca temendu-se nu eurnvasf i se va cere o sumsde bani s'a fost impotrivind nepriimind a so face; Tardupa, ce 1-a incredintat cal ce fl intilnea ea Voda nicl opomenire de rusfet nu face, s'a induplecat; Tar dupi, ces'a facut toemaT in ditia, ce a sosit cea dupa, vechiul obi-ceTu de la Biserica cea mare din Tarigrad in scris adeve-rire ce se numeste greceste; ecdosis, atunci a priceput Mi-tropolitul ca s'a fost inselat, caci prin al ii atat de tare s'astrimtorat in cat s'a hotarit cit de nu va figadui in scrissupt iscalitura sa suma de barn ce BA cere, apol acel ecdo-sis va reminea jos, fiind alte mijlace a sit desface si sit

rOrnaTe de ris. Silit dar a fost de nevole a priimi area ce-rere, si tot cu aseinenea chip s'a urmat si la facerea Epis-copului BuzOului. Mi-a mai arOtat prietenul si aasta: eabinele ce a facut Mitropolitul ridicand prin hotarire dom-n6sca sloboda imprumutare a Arhiereilor arei, i-a facutmulti suparare, cad dupa ce a inceput a se Impotrivi ladesa cerere a banilor ce i se facea, ci nu pate gasi a seimprumuta de la nimeni, atunci s'a desteptat Voda intele-gand ea zatienirea iropiumutarei si pentru ac6sta o facuseMitropolitul pentru ca sa nu mai pata adica incapea Arhie-reT din cal stedim de neam, si de acea nu numai ca a rE,1-rnas Episcopul Romnicului neschimbat, ci inca prin luarede multi suma, de bani 1-a mai si intarit si gana a ridicat

Biserica °node/a Rominl.2.

www.dacoromanica.ro

274 SCRIS6REA MUNTINULLIT

asupra Mitropolitului. Ac6sta Indestulare de iscodire mi-amIuat'o de la acel prieten cc avea stiinta de cele urmate.Tar la Mtn] 1820, Octombre 27, d'andu'ki obstescul sfersitacel bun si blagoslovit parinte patriot si Episcop al Ar-gesului, Chir Tosif, s'a facut alegere de noti Episcop al a-oestei veduvite Eparchii. La ac6stit alegere multi dezghi-nare s'a facut intre boeri din pricina intrigantilor ; cu t6teacentea facendu- se doue anaforale: una Cu isalitura Mitro-politului, a Episcopilor si a unora din boeri pana la 16 is-calituri, aretand spre alegere trei obraze bisericesti Omen-tenT ; si alta iscalita de eel mai multi fara a fi iscalituraMitropolitului si a Episcopilor aretand pre ArhimandritulIlarion, om cu Invetaturii, n;eiscut fa tarn de parinti streinisi crescut de proin Mitropolit Dositeti Ipirotul. Voevodula primit alegerea celor mai multi si a Mout pe Ilarion E-piscop Argesului. Intr'acestasi chip a intocmit cele biseri-cesti; Tar la cele politicesti castigand tot ajutorul lui Ghe-neral Pinis (aceluia adica ce s'a fost orinduit de catre mi-lostivul si iubitorul de dreptate puternicul protector se in-drepteze relele unbari celui din 'naintea lui, si sa aperedreptatile norodului romanesc) si printr'ensul cum si prinaT sei streini greci, rnzvratind WU, tagma boeresea, pe unitinaltindu-i fara vreme si fara cuviint5 la dregatorii man sicu castig mult ; Tar pe altii cu fagadueli si cu daruri marladueendu-i in parte si vointa sa prin anaforale cu numirede obstesti, dar iscalite numai de densii si cu intarireadomn4scA, a stricat tota politicesca orinduiala ce s'a fostaseclat prin hotarire Imperlitesca si cu multe jurgmenturisi blesteme, si asa intatit pe streinii terani deosebit dinparuenteni, si cu dajdia ]or si-a sporit visteria cu septe sutede mil, de vreme ce ludele tarei erati legate si hotarite a finumai septe-spre-gece mil in OM taxa, Tar nu mai mult

peste aceste lude nu putea sit' mai adaoge ; a dat si pos-lusnicii la dajdie lasand o Buret obicmuita dupa analogiascuteilor numai la eel ce au mosii. A inpatrit si a incin-cit plata la: vinarit, oerit, dijmarit si tabacul 'I-a aditogat la

I-a

v:

www.dacoromanica.ro

CA RESPUNS LA SCRISOREA MOLDOVANULUT 275

plata vamilor. Cartile de neamurt si mazalt, avend mat'nainte cate tree si patru nume intr'una coprinse, el leadeosebit dand de fies-care nume ate o parte si pretul car-tilor 1-a mai inaltat. Din t6te partile ticrilosii 16-cuitori strigand cu jalnice plangert si la Domnie si la Consu-lat asupra grelelor cerert si asupra crudimii si neomeniriistringetorilor de ban]; dar in loc de ruangaere sit isgoneainapol cu °can qi cu ingroziri, si cu marl suspinuri sa du-cea tarasi in unghiile selbaticilor itnplinitort; iar la Vala-hia cea mica, adica la judetele de peste Olt, si mai vertosla judetul Mehedintulut unde era ispravnic grec, nepot alVoevodului, atata salbaticie si nemilostivire sa lucra decatre implinitorit banilor catre ticalosii locuitori, in cat co-pit tinert de cate un-spre-clece si duot-sprecl.ece ant fi legaspate la spate afara supt vazduh in vreme de tarnaturnand apa peste densii sa lipea de ingheta ticalosele tru-purl, §i era o jalnica privire velendu-se peile rupte si san-gerate cand in sila sa deslipea trupurile, parintii for eratisiliti sa'si vincla tot, pana si boul ce-] scotea hraua din pa-ment, ca sa scape pe copiii for din cumplitele tiranii. Pealth larrist ii caznea cu batai, cu fumun si cu gr6zniceinchisort frigur6se si putur6se nemancatt si ne adapati, siinteacestast chip sa implinea nesati6sele si nelegiuitele ce-rert ca sa se imbogatesca cu graba Voevodul si nemilos-tivii dregatort din nevinovatul sange al ticalosulul norod,ce era pus supt pavaza prea Puternicii ocrotirt si supt te-meinica legiuire de repaos a prea puterniculut Imperatotomanicesc. Pe acea vreme orasanit, Monitor]: din orasulTirgovestt, a dat jalba, la Domnie aretand ca parintii, mosil§i stramosii for de ant nepomenita s'au hranit, si ei sa hra-nese in orasul Tirgovesti si pe tdta mosia domnesca im-prejur ce este globoda pe serna pamentenilor avendu-si iz-lazurl de pasunea vitelor si coprinsurt de gradini, live li, sa-dirt de pomt, vii, araturt si altele ; unile remase de mostenirede la parintit for altele de zestre si altele cumperate tot dela at for pamentenl iar de la o vreme in c6ce pripasttn-

alerga

§i

;

si

www.dacoromanica.ro

276 SCRISOREA MUNTENULUI

du-s6 acolo multi str6inatate, si fiind 6meni cu putere, a cu-prins top locurI cu pament, nu numal cat fost de trebu-inta fiesicaruia, ci cu sutele de pog6ne fiicend mosii intregicu st6panire statornica si ce le prisosesc vinclend unit la al-cif,Tar pe densii atata I-a strimtorat in cat nu le-al mai remasloc nici sa, are, nici sa cosesca, nici izlaz pentru dobit6cele lor,ci aunt siliti ad se hritnesca pe cuprinsurile acelor str6intandu-le dijma si facendu-le claca; si cer dreptate de a li s6strica streinilor acele coprinsurl si sa remaie mosia slobodape sdma pamentenilor, dupa cum a Post din vechime. Iar a-cest Domn in loc sa dea acesta, sfanta dreptate prtmenteni-lor, ce o an maT mult de done cute de ant, a cugetat forterat pentru densir avend si indemnatorii set ca sit faca za-pis, adica t6ta mosia pe soma scaunulul domnesc in dese-versita si statornica stepanire si apol sit o liltritz4sc6, custatornicie la unul din rudele lui ce socotea sa" be lase a fiintre piimentenl. A trimis boeri hotarnici si inginerf de ahotarit mosia jur imprejur ; a facet indata vinclare de vinsi rachiti, orinduind purtatorl de grija si le-a vestit pa-m'entenilor de acolo cu hrisov ae6stit nenadejduita nenoro-cire a for ca a reams adica tots clacasi aT mosiel de undeera slobo4T. Ticalosii locuitorT auc,lind din graiul trimisilorboeri, si intelegend din cetirea hrisovului ea a remas cuto0 lipsi i de stramosasca for mostenire si de cele agoni-site de densii, de rodurile ostenelilor for de atatea ant, sicu un cuvent de tOta nadejdea hranii vietei for copiilor,adunandu-so multi din orasani de tOta, starea cum si dineel prosti locuitorT, cu muerl, cu copii ati alergat in Bucu-resti la scaunul domnesc sa'si faca cu totil plangerea sisa'si arate acesta mare strimbatate ce li sa face cu stinge-rea caselor tuturor, nadejduind cii, se va indupleca stepa-nirea cu milostivire la lacramile obstiT ; Tar Voevodul ye-qend atata mulOne de norod ingenuchind inaintea lui sicu amara plangere strigand, nu nunaai ca nu s'a umilitnici cum, ci inca pentru ca ingrozesca pe eel mai a-lesT i-a inchis in temnita dandu-1 in judecata

sA-1

dintr'ensii

le-at

f'a

www.dacoromanica.ro

CA RtiPUNS LA SCR1S6REA MOLDOVANULUT 277

criminalului ca pe niste nesupusT zorbagii si apoi s'afiicut Tart5, pentru rugAciunile Mitropolitului $i a boe-rilor asa -intors inapoi obiditi deznildej-duiti. Acest Domn a nitiscocit a se face prisos la tote ru-§umaturile, adica ceea ce se lucra in faptit sit se formalu-iaseit ca un lucru gAsit cu tale $i cerut din partea tare cuisetlituri i avendu-1i taraful seii, a socotit ea pe Mitropo-litul p6te sit -1 induplece sil4seit a primi si a iscitli,de acea avea i orinduitT inteadins pe tota diva la ticitilo-sul Mitropolit de-1 silea cu felurimi de supitriirT ca doar Hva supune sit prim4seit prin iscalitura sa adaosul sugerii desAnge al oilor sale celor nevetametOre. Dumneclett fuse celeel ce rAsipeste sfaturile limbilor, milostivindu-se catre zi-direa sa, a precurmat ac6stri, uritii pornire cu bola acestuiDomn la 3 Dechembre 1820, care zAcend in asternut papala 18 Ghenarie 1821, Vi -a dat obstescul sfersit, si cu mar-tea lui s'a ztiditrnicit gi acesta cerere de adaosul la.corniei ;i pricina ticalo ilor TergovestenT s'ati potolit remaind ei

stepani pe ale for dupii, cum all fost din vechime si speir-gendu-se in Divanul boerilor tote hartiile cate Voevodulacesta Meuse spre departarea de dreptul lor; s'a maT ziti-ditirnicit fnca si tote uneltirele ce prin taint sa lucra engroznicit pornire asupra MitropolituluT i asupra acelor 16boerl ce n'ati fost primit sa iscal6sca alegerea lui Ilarion,Duprl m6rtea acestuT Domn Aleco Vodii, Sutul, a reamsobliiduirea Wei TarttsT la Divanul boerilor piimentenT Omitse va oritindui alt Domn de la Tarigrad. Tara inse phut), destreinatate si curtea domnescit cum si orasul Bucuresti plinde arnitutime intearmatT, ale cilrora capitenil si mai ver-tos citpitan Gheorgache, pe carele Domnia it cinstise Fi cu

erati nelipsitT de la Consulatul rosesc. Lu-cratorii relelor i aT obstestei siirricif apururea alt privighet

tote vremile 'Audit ca sa capete indemnare aposta-sia grecilor asupra Porte! otomanicestl, care sa uneltea printainit de multi an! in scOlele grecesti la Rumeli (adicii inTurchia) laudele for ce da in scris ca s'a sarguit a-

si

cii-Y

si ticalosii si

sail sa-1

cinu1SArdiErieI,

si le -au t

si si

www.dacoromanica.ro

278 SCR1SOREA MUNTtTULUT

dica de a adus luminariile invataturi la tot neamul Iornecontenit creste si sporeste phial iese adica invetatura lacea dintaiti stare a Elinilor vechI, stremosilor lor ; alts nuinsemna de cat ca a desteptat duhurile neamuluI cu izvo-direa de noue invetatura ce o numesc el : alild didacstichi(fiind-ca aceea mai vertos paradoxa la scale) ca sa la ar-mele in maini asupra Imparatului lor, sa-1 rastorne din scaun

sa is el imparatia. Acosta apostasie avea mare latime.De va (Tice cinevasi ca sa intindea in tOta Europa pa undesa afla neam de grec nu gresaste pentru ca insusi el acumse destainuesc aflandu-se si in mare obida ca, n'ail pututizbuti, si multi mahnire asupra Europei ca nu ajutatspre multamire, cad si Evropii lumina invataturilor de ladensil au lust. ScOlele lor be numisera Eteril ce sa intelegetovarasie de prieteni apostasia for dupa ce au dat'ode fata ail numit'o iarasl Eterie. Ca et-I fie numirea maieuviOsa si mai sfanta, puind Inca si sfanta truce la Simeaneamurilor si clicend: Luptate pentru lege si pentru patrie,sa tralasea elefteria!" Intr'acestasT chip fiind. plamadita a-postasia in totil. Elada chiar in orasul scaunului impe-ratesc in Tarigrad, o Linea f6rte tainuita 'Ana la anul tre-cut 14tul 1821. La sfersitul 14tulin 1820, sa lucra aposta-sia grec6sca in Moldova de Mihaiu Voda Sutul cu eel depa langadensul grad, si in tara romandsca de Ge-neralul consul rusesc Pinis cu dragomanul sea GheorghieMoraitul, cu tvornicul Costandin Samureas, cu TeodorVladimirescu si cu capitan Gheorgache si printr'ensul totecapitaniile arnautesti. AcOsta lucrare sa facea forte pe'ntaina de catre Moldoveni $i Romani fiind-ea pentru densiiavea alto gocotela. Bolnavindu-se Aleco Voda Sutul de la3 Dechembre dupa cum s'a clis mai sus, si numitil socotindca nu va trai, sau hotarind 84-1 mai treed, au intetit trebafor cu ciece adunitri la Consolat puindu-le tote in orindu-iala, avend casa a Eterii neamulm lui unde cu totarivna a dat bans tot sufletul grecesc cati aflat in pa-mentul tares fies-care dupii, puterea sa, si tots erau inclinati

iubiti

wait

si

si

le-ad

si

si

Ministrii

si

www.dacoromanica.ro

CA RtSPUNS LA SCRIS6REA MOTDOVANULUT 279

cu Mihaiti Vothl Sutul Dumnul Moldovei; Tar lul TeodorVladimirescu §tiindu-1 roman, nu-T descoperea ceea ce a-vea ei in socoteld pentru Moldova §i sara romAnescii, fartnumai l-all inv6tat FA scale p6 pandurl in picere si p6 totnorodul cu proclamatil spre derimarea si stingerea stopa-nirei fanarioiestf ce a jdfuit Ora §i cu marte asupra tu-turor boerilor pamenteni, ea uniT ce ail fort units §i im-preunit lucriltori cu fanariotiT §i cu jaf de ob§te asupra a-verilor a tot neamului boeresc de la eel mai mare §i pant laeel mai mic qi asupra tuturor celor ce nu se vor uni cu den-§ii spre omorirea §i jefuirea nearuulul boeresc, facend a-cesta incepere din judetul Mehedinti, unde sä afla cei maimulti pandurl §i unde s'a facut cele mai multe jafuri decatre grecil reposatulul Domn Aleco Sutul, dupe cum s'ac,lis, fiind -ct de acolo mai lesne 5i mai curind sii, induplectprostimea, aflandu-se forte supilratii, sit faca in§tiintilri catrePa§a de la Vidin §i catre Porta otomanicOseit aretand capentru necurmatele tiranilsi jafuri ce facea Stepanirea gre-c6scA units cu boerii pAmenteni asupra ticalaselor raele11111361.61qt s'a dejnadejduit norodul veclend eit nimenT nugrijaste pentru mantuirea for si de aceea s'a sculat cu ar-mele in maini ca sit strice tirania si sit fact cerere de obla-duire blAndd §i drepth, care sit pftzOsea deseversit dreptiitilefor Tar pe jaluitori sa-T stingg, cu totul a nu se mai pomeninumele lor.

(Va urma).

(Bs4Zass e>

C. E.

www.dacoromanica.ro

MONASTIRILE ROMANEgl.

Acest catalog chronologic despre Monastirile din Valahiaa fost format la 1837 de Protosinghelul Naum Romnieea-nul, pe and se afla ca calugar, retras spre liniste eatrasfersitul vietef sale la Moniistirea Cernica. En '1-am pres-ells din o condica a sa, si care acum este in proprietateaAcademie' Romane din Bucurestr.

MONASTIRILE PAMENTESTI.

Sfanta Mbndstire din Bucur0, hramul SfintaorImperati Constantin Isi Elena.

1,61 ani

1656 181 Tlrisovul al r6posatului Serban Voda Basarabarata ca Maria Sa a zidit de ros, lar la

1665 172 IIrisovul r6posatuluf Raclultil Leon Voevod a-rata ca a seversit-o Maria Sa, orinduind-o a fiscaun de Mitropolie.

1537 300 Hrisov al reposatulul Petru Voevod, canna is'a dis Radul Paisie, cu fiul Marie' Sale Marcoa seversit Mitropolia Tergoviste', remaind ne-ispravita de Neagoe Voevod.

Sfeinta Episcopie a ROmniculza, hramul S-tul Nicolae.

7045 300 S'a zidit din temelie de Radu Voda, eel brt-tren cu dour Arhierel: Efthimie si Misail Episcop.

www.dacoromanica.ro

CATALOG CTIRONOLOGIC DESPRE MONASTIRILE DIN VALAIVA 281

7245 100 A prefacut-o Climent Episcopul, domnind Cons-tantin Nicolae Voevod.

7265 80 Biserica Episcopiei din Craiova, zidita de re-posatul Stolnicul Barbu Zetreanu negu-titorT, domnind ScArlat Grigorie Ghica Voe-vod, hramul Sfantul Ioan Botezatorul §i Sfrin-tul Nicolae.

Slanta Episcopie Arge,s din sud Arges, hramul .Adormi-rea Mace Precestel'.

7151 194 Hrisov a reposatului Mathes Basarab Voevod.Arata ea este zidita de stramo§ul d-sale, Ne-goe Basarab Voevod.

7243 102 Hrisovul roposatului Grigorie Ghica Voevodaratit c t numele ziditoruluT este Negoe Basa-rab facutit in locul bisericei ce a fost Mitro-polie sand scaunul domnesc se afla in orasul.A.rgesului, apoi s'a mutat domnia in Tirgovesti.

Sfa'nta Episcopie a Buzeulut, sud Buzeg, hramul Adormi-rea Mea' Domnuluf.

7052 293 Hrisov a r'e'posatului Radu Voevod prin careface askjement ca Episcopia Buzeului sa fiescaun de patru judete : Buzet, Slam-Ronanic,Braila ci Saac, fiind tocmeall si ase4ementvechiu de la alt britren domn.

7192 153 Hrisov al Domnului erban Voevod prin careintareste dania luT Negoi Gatasanu ce setrage din neamul D6mnei Negoi, ctitora Mi-tocului Anin6sa din sud-Saac ce acum s6 sliceCislau cu tote mosiile, rumanf si tigani catTa dat Danana Neaga.

Nonastirea Znagov din sud-Ilfov, hramul intrareaMace' Domnulia in Bisericet.

6920 425 Ac6sta Moniistire Znagov este zidita si inaltatadin temelie de Vlad Voevod Tepes.

si alti

www.dacoromanica.ro

282 CATALOG CHRONOLOGIC

7206 139. Hrisov a reposatului Const. Voevod Basarabcare aratl a, ctitorul acestel MonastirT esteVlad Voevod Tepel.

7225 92 Domnul Constantin Nicolae Voevod a pre-facut'o.

.Mbnastirea Viesoru din sud Muscel, hramul Intrarea inBiserica a Mcacel Domnulut.

7047 298 Hrisov a r6posatului Radulul Voevod, feciorlui Vladu Voevod, arata ca Ivascu, marele Vor-nic este ctitor acesteT MoMistirt precum qi inpisania sfintei biserici aratg : ca s'a zidit totde Ivascu ce era stand Logokt $i Albul Clucer,fiul r6posatului RaduluT Leurddnu in 4ilele luiAlecsandru Voevod fiul Mired Voevod si s'aiilasat sloboda sub ocarmuirea St6panirei ; Tar a-cum biserica acestei Monrtstiri s'a prefacut dintemelie fiind Nastavnic Archiereti Samuel Si-nadon.

MOnetstirea Rancelciov din sud Muscel, hramul Intrareain Bisericd a Mecet Domnuluf.

1649 188 Ziditorul acestel Monastiri dupa Itiinta ce s'aluat din pisania bisericei este zidita de ArsenieSoimul Bif capitan zapaharnicil.

Monastirea Campy-Lung din sud Muscel, hramul Adornii-rea Ma1ce Domnulul..

7158 187 Hrisov a r6posatului Matheiti Voda Basarab alII, ctitor dupa Radu Negru, prin care o hotd-rAsce a fi obste-jitie Tar nu biserica de/ mircum era mai 'nainte.

1647 190 Si Tar hrisov a r6posatului Mateiii Voevod princare se (lice ca Mai irea sa este al II ctitordupa Radu-Voda Negru.

Monetstirea Cozier din sud Vdlcea, hramul S-ta Troitet.

6896 449 Hrisov a reposatulul Mircea Voevod care azidit tot din temelie, dandu-i molii, vii, tigani

www.dacoromanica.ro

DESPRE MoNASTIRILE DIN VALAHIA 283

asemenea urmat6re hris6ve domnesci de mildsi danil de pravoslavnici crestinT.

1116nastirea Bistrita din sud Vakea, hramul AdormireaMace Domnulut si Sf. Grigorie Decapolitul.

7002 343 Hrisovul reposatuluT Vlad Voda, prin care in-taresce ctitoriceseul aseqement al boerilor Ora-ioveseT. Barbu iprocT care a zidit Menastireasi a miluit'o cu mosif, viT, tiganT ; Tar cele maTdin urma danii sunt cu numire ca le harazesteSf. Grigorie DecapolituluT, ca sit li sa caute su-fletele din Monastire.

11Ponastireot Motroco din sud Mehedinft, hramul S-tet siPrea cuviaset Paraschiva.

7027 318 Hrisov a reposatului Basarab, fecior mareluiBasarab Voevod, prin care intaresce Monasti-rele ce ati fost ale lui Havrat, marele Logofetcarele a zidit adsta biserica.

1643 194 Ilrisov a reposatulm Mathehi Voda Basarab ca-rele a preinoit-o facend legatura ca sa nu seinstreineze nimerui.

Mondstirea Tismana din sud Gorj, hramul AdormireaMace Domnului.

Hrisov cu veletul putred-vechiu a luT VladislavVoevod, euprincletor ea a inaltat Monastire laVodita si T-a dat mosia Vodita Jedostita cu eon-ditie ca in viata cat va fl parintele Nicodimadica sf. Nicodim, sa nu se amestece nici DomnnicT Arhiereu la Monastire.

6894 451 Hrisov a reposatului Dan Voda, sin RaduVoda, prin care intareste daniele tataluT seactitor Monastirei Tismana care facuse Menas-tirea pe jumetate, Tar Domnia sa a seversit-oorinduiala Monistirei sit se Wizasca tot dupacum orinduesce Vladislav Voevod si alte ur-

'ql

www.dacoromanica.ro

284 CATALOG CIIRONOLOGIC

matOre hris6ve domnesci si altor daniasi demosii, vii, tigani ca sal pomeasea gi sa-i in-gr6pe la Monastire.

Monastirea llorezul din sud Vdlcea, nramul Sf. lmpe-raftConstantin si Elena.

7203 142 Hrisovul reposatului Constantin Voevod Bran-coveanu, ctitor acestel Monastiri, care dice cape Tanga mosia Horez cu t6te hotarele et cumsi alte mosii. a inchinat si Metohul Polovracicare 1-a luat cu schimb de la Sfantul Mormintspre a -I fi Metoh, asemenea urmat6re hris6vesi card sunt si ale altor daniasi pentru haraziride mosii spre pomenirea Tor.

Monastirea Brdncoveni din sud Romanari, hramulSi eintul Nicolae.

7197 148 Testamentul reposatuluT Constantin Voda Bran-coveanu in care cuprinde ca Monastirea estezidita de mosul Marie' Sale Mathelil Voda Basa-rab en tote mosiele si vii si tigani si helesteti,ce le avea Monastirea.

Altinetstirea Delul sub Dembovit a, hramul SfeintulErarh Nicolae.

6940 405. Hrisov a r6posatului Alexandru Voevod princare inchina Monastirea satele ce se chiarna :Alexteuii la Ialomita si Rasvad apr6pe de Mo-nastire ca sa, fie de intArire.

1116nastirea Sadova din sud Dolj, hramul Sf. Nicolae.

7155 190 Hrisovul r6posatului Mateitt Voda Basarab cti-tor, cuprinde ca mai inainte acesta Monastirea fost de lemn facut de stramosul Mariei SaleJupan Tar Domnia sa a fame() din te-melie cu si a inzestrat'o cu mosii carele-a cumpe'rat cu bani din veniturile mosieiDomniei sale, si care a cumperat cu bani din

Thirbul,chilli

www.dacoromanica.ro

DESPRE MoNASTIRILE DIN VALAHIA 285

veniturile sale si satul Sadova cand se afla inpartea boier4sca, Tar nu din venitul Domniel.

.Mbnetstirea St. Spiridon din Bucuresci, hramul S/. Spiridon.

7277 68 Reposatul Alexandru Scarlat Ghica Voevod azidit acesta Monastire, Tar prin testamentulDomniei sale face asadement din veniturile eIprin 12 ponturi orinduind iFi 3 bolerl marl E-pitropi §i anume : Mitropolitul tarei, Vel-Vis-ternicul, Vel-Postelnicul impreuna cu r6posa-tul intru ferice Banul Dimitrie Ghica, ca unneam al ctitorului, care orinduell le -au intarit sieel din urma luminati Domni.

1116netstirea Strihaia din sud Mehedinft, hramul S-ta Troitet.

7158 187 Hrisov a reposatului Matein Voevod, ctitor sidaniasul acestel Monastirl prin care ii hall-zeste mosia Strihaia cu alte mosil, Tar la

7182 163 Reposatul Duca Voda o nurneste Episcopie side la o vreme de ani inc6ce prin hrisdve Dom-nescl, veniturile el se daft pe sdma caselor fa-atore de bine, tinendu-se si Monastirea cu o-rinduiala O.

Mb netstirea Arnota din sud V alcea, hramul S-tilor VoevocliMihail ,si Gavriel.

7150 195 Ac4sta Monastire este zidita de r6posatul Ma-theiti Voda Basarab, unde i s'a ingropat 6seleluandu-le de la Tirgoviste, zidind si MetohulDobricenil prin Serapion Egumenul MonastireIde atunci.

7183 162 Hrisovul Ducal Voevod prin care intaresteacestef MOntistirT mosia Mecesi, Tar de vre-oc4I-va and i se string veniturile de spitaluri,dupa cuprinderea hris6velor Domnescl din ur-ma, tinendu-se si Monastirea cu orinduiala el.

www.dacoromanica.ro

286 CATALOG CHRONOLOGIC

Miinastirea Govora din sud Valcea, hramul AdormireaMake Domnultd.

7004 341 Hrisov al reposatulul Radulul Voda, feciorulVladului Voda, ce da MonastireT G-ovora, careeste zidita de Vlad Voda, cum ca veqend-o da-rapanata a inoit-o si a miluit-o cu sate, tiganTsi alte mill domneseT.

7144 201 Hrisovul reposatului Matheiti Basarab, arata eaa Inchinat acesteT Monastiri mosia Glodu fatacu Teofan Patriarchul Ierusalimului si Mitro-politul tareT cu EpiscopiT, Tar acum veniturileei merg la spitaluri, inendu-se si Monastireacu orinduiala el.

Mondstirea sfantulut Panteleimon din sud Ilfov, hramulsfantul Panteleimon.

1767 70 Hrisovul reposatuluT Aleandru Ghica Voevodocolnic, prin care intgreste atat cele afierositede reposatul Grigorie Voda Ghica, cat si celedin urma, adaugate, adicg, t6te mosiile, si mo-siile anume si venitul for sa fie sfantuluTlocal de Intarire si saracilor bolnavT de hrang,Tar reposatilor ctitorl vecTnica pomenire si al-tele orinduell asupra Epitropulul si Icononau-

inerea spitalulul iproci.

.1116nastirea Collet cu Sinaia ; hramul la Cola Tra-Sfeti-tele, lar la Sinata Adormirea 11facd Domnului.

7223 122 Mongstirea Cola zidit de Spatarul MihaTCantacuzino cu chilli pentru odihna multorstreint A. facut si spital care prin diata sa culetu 7204, de sunt ani 141, orindueste ca dinveniturile Monastirei, care le -au dat si le-ail in-chinat sa fie pentru cautarea bolnavilor prin4 ispravnici ingrijitorT asupra carora a pusorinduiala, ca cand va muri vre-o unul sa sepue altul din obstea ace Monastirl.

pe

lui si

www.dacoromanica.ro

DESPRE MoNASTIRILE DIN VALAHL 287

7221 124 Hrisov al Domnulul Constantin Basarab Voe-vod prin care s6 face luminare cum ca ctitorColcii este mat sus aretat ctitor.

Monastirea Glavacioc din sud Vlasca, h,ramul Buna-Vestire.

1495 342 Ac4sta Mouastire este radicata de reposatulMircea Voevod cu danii, moil, vil,

7000 345 Carte de danie a Ducal Voevod prin care ha-raclesce Monastirei jumetate din mo§ia Isvorenii.

7150 195 Hrisov a reposatuluf Ion Radu Voevod princare intare§te daniele mo§ului seu Mircea Voe-vod, Tar acum dupa punerile la cale i sit Ta

venitul la scale, §i Monastirea se tine in orin-duiala

Monastirea Caldarusanif din sud Ilfov, hramul sfantuluiMucenic Dimitrie.

7149 196 Hrisov a reposatului Mateiti Voevod, ctitordanimul acestel Monastiri, adica mo§ia Calda-rulanii §i allele.

1799 38 Hrisov a reposatului Constantin Moruz Voevod,cuprin4etor ca acestr, Monastire sa fie chinoviede parinti calugari, precum ci eel mat din urmaluminati Domni aseminea ati intarit intocmireaacestel chinovil, cu orinduire ca qi mai 'na-inte boeri marl, epitropi precum prea

§i prea luminatul nostru Doran a intaritorinduirea de Stare.c.

Chinovia Cernica din sud Ilfov, hramztl 8-tului Nicolae.

7259 96 Hrisov a reposatului Grigorie Ghica Voevodprin care se arata citi ac6sta Monastire este zi-dita de Cernica vel Vornic pentru ca sa fieob§te-jitie de parinp caugari.

§i

pgant

el.

sisi inal-

tatul

www.dacoromanica.ro

SCRIEREAIEROSCHIMONAHULUIARIIIMANDRIT CHIRIAC ROMNICEANU

Cuprinlend material pentru istoria modern Nationala fi Bise-ricescti a Romanilor,

PUBLICATA DUPA MANUSCRIPTUL AUTOCUE

(Urtnare. VetjI No. 5, anul .al XIII-lea, pag 223).

lstorisirea evenimentelor de la 1821 incoce in Valahia, pe careinsusi Ie -a v6d,nt.

La acestA sfanta si mare Monastire unde sa afil hra-mu prea Sfintei Adormiri a Maicil luT Dumnaleu, ce Tastezidire a sfintilor ctitori imperati serbilor, Simeon si fiiuls6ti Sabba, carii dupit s6versirea aceT sfinte Moastiri, cil.-lugitrindu-s6 a fost Mitropolit al serbilor, si multe bunii-taii in multe tart Eland si minuni, a reposat la orasulTarnova, cum scrie la viata lor, G-henarie 14 wile, lamineele die cu vied, in care minee multe vieti de sfintlaT Athonului sa afiti, cum si de aT Rush, Pecersca si altele.La acestit sfanta Moniistire care cu aretarea Maich lui Damnegeti s'a zidit de acesti sfinti, multe minuni s'ati fficut,intru carea Taste si acesta una, c6, in vremea MincinosuluTal optulea soboras, ce s'ati facut de latinT, in Florentia, lalet 1460, care aunt pima arum 365 de anT, wand el acolo a-siintari eresurile lor, sfantul Macsim Marturisitoriul lViono-

www.dacoromanica.ro

SCRIPT EA IFROSCHM. APHMANDRIT CHTRIACROMNICENU 289

filacs si un boer de sfat, find acolo, si nevoind acestia aiscali la anaforalele eresurilor acelor apusenT, n6ptea fugindad venit la Tarigrad pre mare, si spuind cele de acolourmate ; dimineta simtind apuseniT, c6, ace0.1. clout n'ati is-calit, ati ca nimic nu Taste de Soborul lor, si chiar Papagonindu-T in urma, and s'au apropiat de Tarigrad, Soborulde acolo intorand armele spre apuseni, nu 1-ati priimit,Tar Papa ereticul neavend ce sa mat faca, cu 6stea sas'a intors la Sfitagora, si intrand acolo, a silt pre Proes-tosii Monastirilor a sluji Liturghia lui cu dengiT, si earii n'ativoit le-au jafuit sfintele Monastiri de od6r6le besericesti,argintaril, sfinte moste si allele, care pre unele le-ati ars,pre altele le-ad luat, pre altele le-ati dat la Lavra cea mare,unde s'aii invoit sapte Proesto§T a liturghisi cu Papa, cariTpkna asta-di sa afla intregi aforisiti negri inteo pestera as-tupata de curind de greci acolu, Tar acele od6re sa aflarobite Oita asta-c1.1 la Lavra ; de aceea ad venit ereticul laMonastirea Sfantului Gheorghie, marelui mucenic, Zogravu ;acolo gasind pre parinti ascunsi de Idea, allii inchisi deel in pirgurl, tumuli, le au dat foc de an ars, facendu-imucenici; si asa la t6te sfintele Monastiri umbland, ardendsi pradand, ad. susit si la sfanta Monastire Hilindariul ceaminunata, si acolo ad facia Maica Domnului o minune preamare atuncea, c ti orinduiti fiind de Papa o mie de ostasila porta Monastirei, vedend ca alt-fel nu pot razbi, s'ad a-sedat straja 500 de o parte, 500 de alta, socotind si pazindca, cand vor esi din parinti afara, sa-i tae; ci in zadarPost cazna, cad Mama lui Durnneded le-ad schimbat min-tea for si chipul, prefacandu-I la ved6rea uniT altora, casunt calugari si ati inceput a sa taia eT intre eT ODAispravit acea mie de ostasi, ena hilia, si atuncea mat cu pri-sos s'ati umplut numele si le-au r6rnas 6seleacolo, ca si ale Israilt6nilor in pustie.

Deci de la acesta stanta Monastire pleandacel _red Papaa sa duce la latini de unde venise si multe lucruri scumpedin Sfantul Munte luand, vrand a purcede cu corabia, cu

Biserica Ortodoxl Romani.3.

is

le-ad

s'ait

HilindariuluT,

www.dacoromanica.ro

290 SCR1EREA

ce remasase al lui, nu T -ail fost cu putinta a sa urni desila venturilor si a valurilor en care aspumand marea sitinvaluia din pronie Dumnecleiasca, pans nu au dat totece au jafuit nu ail putut urni din Joe; ins la Lavra le-9,11dat cum am pomenit mai sus.

Iar not eel mai 'nainte scrisT proschinitari parintl, venitiacia, dupa, trel Bile ale mangaerh ostenelil de drum, cumam pomenit mai sus, ne -au pottit aces Proigurneni a rema-nea avolea, dar fiind-ca intain obiceiti caste : mosafiriT sa sepreumble pre la tote locurile SfitagoriT, si apoi unde vasocoti sit se asacle avend si scrisorile Archimandritulul An-tim Jitianulul, Protosinglielul Craiovei, ca sa tragem laMonastirea Stantului Pavel din Sfitagora, unde Taste in-chinata si acesta Menasti6ra itianu, in sud Dolj, si inpatru, cinci ciasuri ajungend noT la acesta sfanta Monastire,ce este in marginea marii, de unde sa vede muntele Olim-bul al SfantuluT Ioanichie eel mare, si in partea marii des-pre sore resare, pre care lature a marii sunt multe Mo-nastiri zidite tot de imperati crestini si patriarht, adecasanta, Lavra cea mare, Schitul Capsucalivia, Santa Ana,muma Maim Domnului uncle i sa afla si sfantul Picioruleel stang intreg, apoi Schitu Nem. al Santului Pavel, apoiMum] Pavel acesta; deco la deal, pe marginea marii, Mo-nastirea sfantul Dionisiu, unde sa afla santul trup at sfinti-tului Patriarh Nifon, cea fost si aicea in tara rumanesca laTirgoviste, \ iii, al caruia santul cap sa afla la Banta E-piscopie Argesul, adus din Sfdntul Munte de la acesta Mo-nastire, Dionisiu, Cu multe rugiieiunl si cheltueli ale sme-ritului Doran Io Negoe Voevod, eel ce a facut Argesul.Iar istoria venires si aducerei santului Nifon, ce a lost siPatriarh Tarigradului, si proin fiind, cum l'a gasit RadulVoda in tam turcesca, si cum en multe rugaciuni si in-credinteri si legaturl de cuvinte, cum ca vor pazi invetit-turile sfantului cele dupe ponturile sfinteT pravile, panic,1-aii plecat a veni aiei in tara ruman6sca de an aseclat sfin-tele Episcopii si Mitropolii, si alte lucruri de trebuinta trail.

www.dacoromanica.ro

IEROSCHIMO NAHUM ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICNU 291

Taste filada cu viata si t6te urmarile ce s'atl seversit pre a-cele vremT, are istoria tiparitit rumg,n6ste la sfanta Epis-copie Argesul, si pre alocurea ; pre larg scris iar sg, aflasi la cele 12 minee, cu vietile sfintilor celor de preste ani,In luna lui August 11 ;Tile. Lit. Pat. t6te ispravile st6pAni-torilor orilor acestora, tine va cauta va afla si va semuistarea vremilor aceia de atuncea, cum sa agmana cu ceade acum.

lar la Schitul Capsucalivi, am gasit un Shimonah, pa-rinte batren anunoe Metodie Macroghenie Tarigradeanu, omde 70 de ani, Irate mai mic Domnului Mavroghenie, aven-du-si barba, cu minune de la Maica Domnului crescutapana, la pament, Inca mai trecea de o palma, om mai milttrecut mgrimea trupului de cat de mijloc, alb tot ca o oae;and me aflam igumen la Monastirea Sfantului Pavel a-colo am mers spre minunea vederii inpreuna cu alts frati,uncle am scris si numele nostru la paraclisul ce'l avea ba-trenul, de a sa pomeni and sarindarii, si mai cumparandsi din rocodeliile ce le lucra cu ucenicii parinti ce'i aveala chiliile ce le stepanea cu totul, ca taleri 40 i s'au inherisit,unde si pranzind, mult ne-am mangaiat cu numitul Staret,spuindu-ne multe folosit6re cuvinte, pre carele 1 am rugatde mi-a daruit un par lung ce'l am de minune, care pa-rinte in vremea rebelii inpreung, cu alts einstiti parinti aiSfantului Munte, carii n'au putut fggi, ar fi patimit reitde la turet in Tesalonic, la oprela pentru bans, si nu stimce sa va fi ales de viatall. Cuei tow, Sfitagora dupa peca-tele nOstre s'a prapadit en totul ; iar cand isi va mai ca§-tiga pod6ba acel loc, rain piimentesc si duhovnicesc, gra-dina Maim Domnului, insasi Sfintia sa si cum vasti? CAA mare lumina a lumii s'ati stins ; Tar Dumne4eulmilelor are putere dupa intristare a aduce si bucurie. Deaceia santa Monastire Filotheu, apoi a Xiropotamului, uncleait sihastrit intaiti acest mare sfant Cuvios Pavel eel non,prin care sfinte nattmi s'atl dat acestii sfinte Mongstiri Xiro-potamu, o bucata mare de sfantul lemn unde au fost pi-

'va sti,

www.dacoromanica.ro

292 SCRIFREA

ronul de fier biltut la piciore, de prea erestinul imperat alTarigradulul Romano, mare odor, isbavitoriti de t6te 1361ele;aped sfanta Monastire Simopetra, intr'un van de munte,tot pre marginea marii intiace,,t rind, unde am fost si amodihnit, la care Monastire a lost pus igurnen si parinteleIachint Proestosul Cernicanu 2 anT, pre carea a izbavit'o,si de datorie de la turd, taleri 50 miff de lei, prin chiver-nis6la §i ostendla prea cuviosiei sale ostenindu-se si pre laTarigrad, la prea sfanta Patriarsie, si alte locum, pentru a-cesta. Deci dar din Sfantul Munte dupa paretisia igu-meniii de la Monastirea Stantului Pavel ce am fost un anfacend, am venit la prea Sfintia sa Parintele Grigorie ceera proin Patriarh atuncea de a dotia 6ra in Sfantnl Munte,si eversindu-me Archimandrit en blagoslovenia prea Sfin-tiei Sale, si cu cartea sfintei Monastiri Pavel, am plecat laprimentul tariff rumaaesti unde am nascut, si de unde rner-sesem la Sfitagora, si viind la Bucuresti la casa dorituluimien frate, Dumnealui Vel Vist. Iancul, adeca Ioan ROunni-ceanu, petrecend o vr6rue acolea, viind Primavara din Sfi-tagora, tdmna la Septemvrie 29, la 8 ciasuri Erica marefacendu-se in tainrr rabella, ticluindu-se de catra streinii fA-eetori de r4le, Domnul Caragea Gheorghe, cu ogeacurilecurtil ca in chip de plimbare facend, an exit la MenastireaCiorogarla a Jur Sarnureas, Inca si en 2 tunuri, si pre adoua (ti s'au pornit la tam nebotasea, si intrand inauntrupazitoria r-au slobozit. Intre t6te aceste man minuni ce aseversit Domnul nostru Iisus Christos, prin placutul salsi al nostru mare aintatoriii, sfantul marele mucenic Pro-copie, Ca un Stepan purtrnel mistre de grija prin Sfintiasa, multe minuni sever§aste intru ocrotirea vietir nostre sipazirea crestinatatii, duo. cum din ye° de la zidirea MU-Illi si pana in sfirsit Taste fiigaduit catra robii sei, delitote minunile, dupa cum Taste 4is, nu s'att putut scrie, darlangit altele mai Taste si acesta la marele mucenie Proco-pie ce a seversit cu putdrea Dumneleiasca o minune ai-cea in Cara rumanesca, la Banta marea Monastire Bistrita,

www.dacoromanica.ro

manscHtmoNAmi ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICtNIU 293

In sud la, care minune fiind mai de curind, nu iastestiuta de top, ci numat aceia la sfanta Monastire din ceTbatreni parinti intru Christos frati cAlugari, dar in destulsa dobandeste numal din sfAnta idna a marelul mucenic,minunea cea zugravita intr'acea sfAnta icang,, in Bisericacea mare, cum intri in drepta in dosul jatului Arhierescsa pete s5 o alba scrisa acestit minunata istorie, a sfantu-lui ce iaste zugravita si In stiinte si prin grail" povestitti,cad! eti fiind in virsta invetaturei cartii 8 ant acia, nu-mai privind la slanta ic6na me minunam, dupa cum ori-eine vine acolo si vede, sa rninunezA, dar de o ati scrisanu stiiam sa cercetez ; insa en euviinta iaste prin cat stillLind minte, si vedend, a nu o da uitarii, pre cea vrednicascrisuluT, intru pliroforia urmasilor nostri in Christos frati,adeverat. Care istorie din biltrenT parinti T -am gasit In co-pilaria mea acolea la let 1795. CereetAnd eti de aceami-a povestit asa: istoria zidirei Bistritii la let 1300 simai ceva, dupa Domnul nostru Tisus Christos, fiind acoleao bisericutil mica, de lemn, lAnga apa Bistrita, si cinci,case calugarasi sihastri, dupa cum Taste la munte, si fiindpustietate multi atuncea, pazind et acolea pravila rugticiu-nit Bisericii, si in postirea calugarestii randuiale, sa spaseaintru Domnul. Deci inteo n6pte dupa obiceiti la cantareabisericei sculandu-se ci, si mergend in sfantul oltar ca saaprinza la sfantul Preastol luminarea, wand a incepe Utre-nia, \Ted acolo un om cu barba ponosit si cu un lant in lactitmare de gat din sus de Preastol Pus si uimit acolo, Tar lantulfacut gramada Tanga densul. Aprinzatoriul de candele ye-lend acea neobicinuita vedere, spaimantandu-se, esind afaraa arotat celor-lalti frati; Tar ei data au intrat toti in litiuntrul'a intrebat tine Taste si de unde aT venit, dice, aicea la noi,smeritil cAlugarasi, inteacesta pustietate r adinca ? Nu cum-va,aicea, esti vre-o nalueire, si aT venit sa ne InspaTmantezipre noT p6eato§ii, si noT nu §tim? Tar el privind spre densittacea nestiind tine aunt, niel unde sa afla; decT pipaind pa-rintii pre om, si lantul, Tar it intreba sa spue de densnl

ic6na,

t'I

www.dacoromanica.ro

294 SCRIEREA IEROSCHIM. ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICENU

pricina ce lake $i de unde a venit aice ; Tar acel rob al 'IIIDumnedet, dezmetecindu-s6 din infricosata sa uitare $i iit-crArahnd le-at dis for : cum ca, de unde suntett si tine, sicum at! Intrat aicea ? Er spuind ca aunt cillugarl Oletorr in-tr'acel lot, la a sa bisericuta, 1-ati. intrebat Iarilsi ca, undei sa pare ca sa afla ? El le-at respuns ca s afla, Inca in tem-nitil in Tarigrad, si cu marl incuetori si pruzitori In santirisi in gros de mainf si de piciore si cu lant mare de gat ; siei cum at intrat acolo la el, si ca de clout ant sa afla intemnitl, intunecasii, $i ca asta-d.I in ciiiiii, Mate a-I sa taia.capul, dandu-s6 de sera respunsul pierderil sale.

(Va urma).

C. E.

-sT14-003.-

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICEI.

(Urmare. VegI No. '2, XIII -le, pag. 117).

Sa tie ca mania filosofiet a rationamentu]ui ominescera $i este, mat tot-deauna, de a esplica origina reului; dea impaca bunAtatea, Intelepciunea srputernicia lui Duni-necleti cu imperfectiunile desordinile creaturilor, si con-duita providentei, cu priruta contrac,licere ce se grtseste In-tre Vechiul Noul Testament. Spre indestularea acestorcerinti, Gnosticii imaginara ca lumea nu era creatii deDumnecleul suprem, ci de niste spirite inferi6re pe care elle-a format, sau mat bine clis,--care ati esit din el prinemanatie.

Prin urmare, afara de divinitatea suprema pre careaG-nosticii o numia Pliroma, plinitate sat! pert ectiune, et ad-miteati o numer6sii generatie de spirite sail genii, pre carele nurniati eons, dela euventul ebreit haiahviata, adeca,fain to vie. ')

i fiind-ca tot-deauna s'a unit viata cu inteligenta, eoniXaunt fiinti vii inteligente, pre can not numim spirite,si grecii ii cliceail (lemma.

1). Pre acest euvent aidw latinii 1-au tradus aevum=viata saudurata, francesii 'i clic dge, care este ebreul hajah.

anul

ti

si

si'si

'1oi

www.dacoromanica.ro

296 TSTORIA BBERICFT

Gnosticii nu admiteati nici pecatul original, nitsr6scuropararea 6minilor, in adeveratul inteles at cuventu-lui; cad rescump6rarea, dupre Gnostici, sta numai in a-ceea ea Iisus Christos a dat 6minilor esemple de intelep-ciune si virtute. Din aceste se vede ca G-nosticil erau eon-trari tocmai dograei fundamentale a crestinismului, si prinurmare, dintre eel mai mart eretici.

Ce erori marl mai profesail ace§ti eretici?Conform cu socotinta for absurda despre rescumperare,

el mergeati din gresala in gresala, in privinta lui IisusChristos. Nu era necesar dupre ei ca Iisus Christos ei fieun Dumnedeu l. intrupat, sari un om in corp si suflet ; erade ajuns ca Cuventul lui Dumnedeti sri, tie arate sub este-riorul unui om ; nasterea, suferintele, si m6rtea Lul, se pa-reail gnosticilor nu nurnai de prisos, dar si nedemne. Et senumiati si docher (socotitori), pentru ea dupre socotintafor umanitatea Domnului era numai imaginara, sari Orval.

Ideile for despre natura omului nu eraii mai putin ab-surde. Tret feline( de omen! sint, dupre sistema for : Unitcurat materials, nefiind capabili deeat de plaeerile mate-riale ; altil, adeverate animale, deli dotati cu facultatea dea rationa ; si a1tii, in fine, nascuti spirituali si caril se o-cupa de destinul si demnitatea nature! lor, si triumfka a-supra pasiunilor care tiranisesc pre ceialalti 6meni.

Altii, dintre gnostic', lepadau t6te cartile Vechiului Tes-tament, ciicend ca eonul re it carele a facut lumea, era Dam-necieul lul Moisi. Altii lepadati casatoria, sub euvent ea in-multind 6minit inmulteste materia Aseminea,

trupurile, socotindu-le de vrajmase.Ce idee putem sa ne facem despre ereticii Manihei ?Dintre tot! gnosticii, eel mai periculosi sunt Manicheii a

earora incepator fu Manes saii Manicheil. Acesta ca trai-torid in Persia, set inicia in invetatura magilor, danduse maimult la astrologie, fiind si smintit de minte. Cunoscend a-poi si religia crestina, voi din ambele stt compuna unanoun; din care causa fu alungat din Persia. Negasindu-si

Ast- feliti

1.6. schin-giuiatl

www.dacoromanica.ro

1STORIA BISER10EE 297

nicairi asil, sa reintOrsil in Persia, unde prinqendu-se fujupit de viii, la anul 277. Invetatura lui consta din urme-t6rele: Din vecie sunt dol dumnedei; unul bun si domn alluminei, altul reit si down al intunericului. Fie-care 'si a-yea regatul seil cu fiinti aseminea lor. Dumnedeul intu-nericului, mult timp nu stia nimica, despre imperatia lumi-nei ; in urma insa afland-o, 10 facu o armata puternica sicuceri parte din ea ; pe care pentru a nu o perde, facu precel intai om si o ascunsa in el. De aice vine ca toil 6meniiesiti din Adam, sunt compusl din materie si dotie suflete;unul simtitoriti, dela domnul intunericului, altul intelege-toriti, din lumina cereasca; de aice provine resbelul intreminte si poftele materiale.

Dumnedeul luminei ca sr, scape pre 6meni de sub ste-panirea domnului intunericului, faeu lumea si o dadu 6me-nilor spre locuintrt ; iara in urma produsa din sine dotalfiinti asemine sie: pre Christos. pre carele l'ail asedat insore, si pre Santul Duch in aer, ca sa incaldesca si sa lu-mineze 6menii, spre a radica partea luminei la starea elprimitive. 'Ne isbutind cu acest mijloc, a trimis din sorepre Christos ; Iudeh it restignira din indemnul domnuluiintunericului, de si Christos n'a patimit, neavend de catumbra de trup. Reinturnandu-se Christos in sore, lass, preapostoh pe paluent, ca sa arate 6menilor calea cea man-tuil6re, si li promise trimiterea unui Mangiiitoriti, carelevenind acum s'a asei,lat in Manichell; ca prin urmare elca Mangaitor trebue sa, arate Omenilor calea mantuirei.

Acosta tale este: Sa primesca fie-care legea data deChristos si corectata de Manicheil, si prin infrenarea pof-telor sail curate sufletul de materie. Cei ce se vor curatiast -fe1 pe pament, mai treat 'Inca pane la cerill prin donepurgat6re : prin unul de ape in luna, si prin altul de foeIn sore; Tara eel ce nu se vor curati, vor trece dupe m6rteIn animale sail plante, si data nici aid nu se vor indrepta,vor fi aruncati in focul eel mare.

Dar Montanistii tine si ce feliu de eretici erail?

www.dacoromanica.ro

298 ISTORIA BISERICET

Intemeitorul sectet Montanistilor fu Montan carele s'anascut in Frigia pe la anii 172 ; mu cu mare imaginatie,si care predicend despre lucrurile viitdre, isi film mat-multi mmatori, intre care si done femei. El inveta : 1) Cael este Mangaitorul promis de Iisus Christos ; 2) Condenmaadotia nuntii; 3) Statornici tree posture marl pe an ; 4) Precei dicing dela credinta, II lepada dela biserica; 5) Latreapta preotiet primia $i femei. Petrecend o viata asprt,Montan facu pre multi sa creda ca el este alesul lut Dum-nedeii, trimis spre indreptarea credintei. La acesta sectase uni si Tertulian, o apara prin scrierile sale si trasa premulti la eresul Montanistilor, care se l.ti in Asia, Africasi Europa. Acest eres fu stins in timpul ImperatululArcadie.

Spume si despre Antetrinitart in genere.Dintre tote ereticil ce s'ati ar5tat panti, acum, mai peri-

culosi pentru biserica, erau anti-trinitarii; acestia au fost:In seculul al doilea Pracsie, carele s'a nascut in Frigia

si a patimit mult pentru religia lui Christos. El mergendla Roma, ruga pe papa Victor s'a condamne invetftura haMontan ; insit in acelasi timp cadu el insust intitin noti e-res, afirmand ca Tatal s'a intrupat din feci6ra Maria, cael a patimit; ca Tatal este Iisus Christos. De aceea urma-torit lui s'at'e numit Unita71 si Patripasient

In seculul al treilea inamici al Sfintet Treinit ail fost:I). Noet, un preot din Smirna care se qicea ca este Moisi

si un frate al settAron, trimist de Dumnedett pentru ascdte pe Omen! din ratacire. El invii4a, ca neputendu seimparti dumnedeirea, Dumnedett Tatal pentru ca sit man-tue pre 6meni, s'a uni cu Christos omul, pre carele primin-du-1 de fiiti, ate si patimit cu el.

II). Savelia, un episcop in Africa pe la jumetatea secu-lului al 3-1e, carele dicea di exista numai o fire Dumnede-iasc5, cea a Tatului; earl Fiiul $i Santul Duch nu auntde cat niste rade elite dela ratal si venite pe priment ca

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISMICEI 299

si radele s6relut pentru a lumina si a da cele ce sunt spremantuirea 6menilor.

III). Pavel Samosateul, episcop la Antiochia, radicat laacesta trepta prin rnijlocirea reginei Palmiret, Zenobia.Acesta invata cum Ca numat Dumnedeti Tata] fiinteza,earn Fiul si Santul Duch, nu sunt laid fiinte nici persona,ci numat nista insusirt dumnedeesti, precum sunt insusirileomului: mintea si facultatea vorbiret. Despre Christos in-vata cum ca este numat om ca si toti cet-laltt 6ment, si Canumal prin pogorirea, dupa nastere, asupra lut, a Cuven-tului lui Dumnedeti si a incelepciunet Tatulut, s'a numitDumnedeti si Fa al hit Dumnedea ; cu tote acestea intimpul patimet intelepciunea lut Dumne;leti ii 'Ansi, si deaceea a patimit numat Christos omul.

Acest Pavel s'a condamnat la sinodul din Antiochia inanul 269, si prin decretul lui Aurelian s'a scos din Epis-copat. Urmatorii lui s'ati numit samosatet; a carora eresdeli s'a stins in seculul al cincilea, totust s'a aratat si inurmatorele peri6de, sub diferite forme.

Spunene, to rugam, ce Sin6de s'au tinut in Biserica Cres-tina in acest prim period?

Inceputul sin6delor este dela apostoli. Asa, sinodul eelmai insemnat al apostolilor s'a tinut la Ierusalirn, in anul50 dela nasterea lut Christos, cu ocasia certelor ivite pen-tru pazirea sail neptizirea ceremoniilor leget yacht. Acestsinod a servit de model pentru cele-lalte sin6de ce s'ati. ti-nut mat in urma.

In seculul al doilea s'ati tinut sin6de: 1) La Ekes, inanul 197, pentru serbarea pastelor. Tot in acest an s'atimat tinut sin6de tot in acesta causa, 2) La Roma ; 3) LaCesaria din Palestina; 4) La Lion in Galia, si 5) La Corint.

In seculul al treilea s'ati tinut urmatorele sin6de pentrubotezul ereticilor: 1) Doi la Castagena sub Episcopii A-gripin si Ciprian ; 2) La Iconia, sub Firmilian episcopulCesariet, in anit 252, 255 si 256. Tot in acest secul s'atimat Omit; 3) Done sin6de la Cartagena in contra lui No-

www.dacoromanica.ro

300 ISTORTA BISERICET

vat *i Novatian, la anii 251 si 252 ; 4) Unul tot in ac6stacausa s'a %inut la Roma in timpul lui papa Cornelia, laanul 252 ; 5) La Alexandria sub episcopul Dimitrie, in con-tra lui Origen, si 6) La Antiochia in contra lui Pavel Sa-mosateul, carele fiind declarat de eretic s'a lipsit de e-piscopie.

Alte sin6de ce s'ait mai tinut in acest period, fiind deo mica Pnsemnatate, le lasam sub tacere, pentru scurtare.

innocent M. Ploe§tena.

<"-----oaX.--------,

www.dacoromanica.ro

DESPRE FORMELE

CARACTERISTICA PREDICAMENTIILUI BISERICESC,

(Urmare. Vecy No. 5, anal al XIII-le, pag. 245).

Pastoriului sufletesc ii dicteza atunci imperios necesi-tatea, ca sa se faca folositor incredutilor sei prin pertrac-tarea de adeveruri religi6se.

Sunt Jar unele sail altele casuri, unde nu este numaldeck absolut necesara predicarea. Dar considerand unasi alta venim la resultatul acela, ca intimplarea sati ches-tia merita, sa fie tratata en succes duplu, in ceea ce pri-vesce adeN erul religios. Ast-fel de predice le numim notocasionale sail -parenese.

Prescripte deosebite nu posedam pentru ac6sta formade predicament.

Atilta este hotarit, ca parenesa este o predica seurtd,carea cuprinde una sau mat multe materii, fiind acestealogic legate intre o

Inceputul se face in regula cu aretarea cause!, carea1-a indatorit pe predicatoriti se peroreze. In pertractare seimpart6,§este adeverul, se esplicrt §i se largeste. Spre finese fac apoi aplicatiuni la viata cu o tndemnare patrun-ger6re.

La parenese numeritim : cuventarile funebrale, jubilare,

lalta.

it

www.dacoromanica.ro

302 DESPRE FORMELE

la botezuri, cununii, cuventari de raultamire si de rem-nostinta, cuventari cu ocasia tunderet in monach sail mo-nachia, la introducerea si desridicarea din parochia, sailalte posturi biserieesti, apoi cand si cand in Duminici siserbaton, pe la acelea biserici unde este numai un preot,si imbulzala de alte functiuni presante.

La pertractarea acestor- feliti de predice s se fereasert, pre -dicatoru] de a amesteca materii cu totul profane ; el s setie strict de cele religidse, pentru ast-fel s'ar dejosi in-semnatatea amvonului bisericese, cand predicatoriul s'arocupa mai mult de chestii lumesti.

Lumea dejudeca, cu totul altmintrelea evenimentele de catreligiunea, si pentru aceea se intimpla eke ()data cum cri,predicatoriul are forte putin de cuventat, pe cand din con-tra oratorul profan presenth, materie escelenta si imbelsu-gata pentru ast-feliu de discursuri.

On si cum, parenesele pot sa produca, dupa cum estepredica si intimplarea, man efecte ; ba adese-ori mai mansi deck cele-lalte forme de predict.

Ocasia, sail ansa cuventarir, este acuma un motiv prin-cipal care face au;litorii mai ate,* si mai acceptibili pen-tru cuventul Dumnedeesc.

Scurtimea for de alta parte, II fac pe au4itori se nuuite cele cuventate si se revie de multe on asupra pasa-gelor din viata privata sau familiara.

Se intelege de sine, cum-ca si parenesele trebue sa fiecompose in stil oratorio cu putere si caldura. Se nu lelipsiasca in fine nice unitatea, ci se urmeze, tote invetatu-rile si indemrrarile propuse in ordine cuviinci6sa. i acestaforma de predicament dateaza de pe la incepritul cresti-natatei. St. loan Gurri-de-Aur a intrebuintat-o singur inmai multe diseursuri.

Ar fi se ne mai intrebtm acuma, care formik de prediceeste mai utila pentru poporul nostru? Inainte de ce nevom respica sentinta nOstra in privinta ac6sta, trebue maifatal se cunOstem ce este poporul qi ce insemnez5 a fi po-poral sail a predica poporal.

cry,

www.dacoromanica.ro

SI CARACTERISTICA PREDICAMENTULUT BISERICECS 303

Poporul (populus), a insemnat la Roman! nu numai ceineculti, plebea, ci si inteligenti.

Popor (populus) mai inteligent esista insa la not' in nu-met* putin. Dar si poporul nostru, Inca necult, posede maipreste tot minte sanet6sa si inima simtitore, adese-ori sinobila ; ba la el esista adese-ori si multii filosofia practica,bleat vorbele multora din poporul nostru ne pun in mirare.

Dovedi ne daft poesiile sale poporale ce sunt admiratede lumea cea cults; povestile, legendele si proverbele saleincomparabile. lath ce lice Holman in descrierea lumei :

Din amestecul insa, din carele s'a nascut poporul ro-man, se desvolta capacitap, ce se pot intrebuinta ca mar-garitare ; si limba sa este asa de clara si curata, ea ea p6tese devie o limba diplomatica. Acest popor, adus la cul-tura perfecta, ar putea se steie in fruntea culture! spi-rituale".

Acestea sunt nnirgaritare in literatura ndstra, si strei-nilor nu le vine a crede ca pe ele le-a naseut geniul po-porului Roman ce a fost atat de despretuit Inca pawl, erialalta err.

Cat despre not nu ne miram de fel despre acest spirit sifacultati superi6re ale poporului Roman, de 6re-ce el estedupa cum stim de origina si rasa latina ; el is] deriva ori-ginea de la poporul Roman, care a fost eel mat cult sigenial.

Isolat aim in Dacia de maica sa Roma, dupa caderea a-celui I mperiu s'a neg'igiat si n'a mai avut cum se se en!-tive mai departe. Veni apoi in atingere cu multe poporebarbare si dusmane si decadu in ceea ce priveste cultiva-rea Numai religiunea crestina ce o adusese inmare parte de la Roma, putem dice numai ea I-a pastratlimba, datinele si individualitatea sa.

Dar vita de vie tar Invie" slice proverbul strabun, sinone, ca,rora ne este dictat de marele nostru maestro IisusChristos, se bine-vestim Evangeliul dreptatei, nu ne-ar costaasa de multi osteneala ca redesteptam prin puterea

si eel alert

stiintei.

sa-1

www.dacoromanica.ro

304 DF SPRE FORMELE

cuventului din somnul letargiei sisa-1 inspirtim ideile celesublime ale crestinismului si virtutile cele inalte ale religiu-nei lui Christos.

Duo cum stim limba 1-a fost riipita din religiune.Abia de tro secole inc6ce a inceput sa s6 observe cultuldivin in limba nationalit

In acest timp abia cartile cele mai necesare bisericestisi teologice s'ati putut eda si traduce, imprima si rdspandipe la bisericele romane ; Tar clerul din cele mai multe pro-vincil romane, Inca, nu posede nici apiritualminte nice ma-terialminte pusibi]itatea, ca sa, potd cultiva si propaga,ca si alte natiunT inaintate oratoria biseric6sca.

Nitwit nu este mai usor si mai frumos, piano mai engust si nimic mai atrAgetor, special cu privire la noi, de-ck a vorbi, respectiv a bine-vesti cuventul lul Dumne-cleti in limba poporulul Roman. Chiar si invetatit si lite-ratit nostri profani s'au Tutors dela principiul retacit d'a la-tinasa cu totul limba roman6sca. Directiunea, for de asta-dl,este de-a scrie si a vorbi curat popular romaneste.

Cu cat mai mult cunt cuventatorii nostri bisericesti in-datorit1 s6 urmeze acestuf principiti san6tos!

Prin ac4sta insa nu voim se sustinem ca cuventdrile n6s-tre s6 fie lipsite de forma, s6 n'aiba nici legatura, nici ma-teria oratorica inflorita si interesanta, ci din contra.

Noi trebue se cuventarn simplu, dar frumos si infloritca se ne intelega si sit-i pima poporului nostru.

Pastorul traind in mijiocul turmei, are ocasie se cun6scalimba, datinile si obicelurile sale. Turma intelege glasulunui pastor adeverat.

Numai acel ce a pastorit un sir mai lung de ani o pas-torie suflet6sca ; numai acela, carele si-a dat silintd ca sestudieze espresiunele frum6se si obicinuite poporului ro-man, proverble indatinate si interesante, mersul si sborullimbei poporulul roman, caracterul si modul eugetftril sale ,

acela care si-a ales dela el tot ce este clar, frumos, puter-nic, nobil si en gust, numai singur el va putea vorbi la

5i

www.dacoromanica.ro

$1 CARACTERISTTCA PREDICAMANTULUI nfSER10ESC 305

inima poporului nostru. Tot studiul teoretic fall de acestapracticA important, va produce numai resultate ilusorii.

Iata ce dice renumitul orator Quintilian : At ego otio-sum sermonem dixerim, quern auditor suo ingenio non in-telligit".

Cuventiitorul are dar se influinteze auditoril astfeliii,ca se le castige mantuirea sufletului prin deprinderea forla o viaca religios-morala pre pament.

Spre ajungerea acestui scop inalt, trebue s6 eunoseA eldeplin limba curatet oi frumdsd a poporului ce i s'a incre-din cat.

Numai prin o limba popularit care trebue s'o cundscaoratorul cum se cuvine din fir in par, si sit manipuleze cuea in dilaticiii si iseusintit, vor putea auclitoril ei, inteleagiicuvintele $i propositiunele predicei. In sensul acesta aerieomiletul Brand: Un studio profund al limber materne tre-bue prin urmare s6 fie cea dintaiii si cea mai mare griki, aaceluia, care doreste sad trebue sa se tacit predicator , cucftt mai mare i-a fi fost cultivarea pe acest teren in sc6-lele inferi6re cu atat nom bine i-a prinde aasta in activi-tatea sa. De ore-ce insa progreseazit cultivarea limbo, siel va fi silit se nu re rnile inapoi faVi, cu progresele maintio6".

Ce se atinge de neglijarea limbei materne, am puteavorbi f6rte molt mai ales la not in partea clericals.

Lectura de opuri $i de jurnale instructive este neglijatitCu totul.

Imputarea aasta i se face clerului roman din t6te epar-hiile de multe on prin foi publice, ceea ce nu ne servestede recomendatie pentru diregittoria invqittoriala, la carene obliga starea n6strit de preott §i parintt ai poporuluiroman.

17Acel ce stie a vorbi in limba inime, dice Fenelon, a-

cela cuvinteaza poporal".Cand vorbesc parohienii despre preotul lor: Sfintitei

guret mat are, to taie la inimd cand vorbefle, vorbefleBiserica Ortodoxff Reeling.

4.

www.dacoromanica.ro

306 TWRPRE F0RMELt

din inimei de-ft vine tot planyi si s6-tt aduci amintecat de pecatop suntem ; frumos cuvent". Eaca aceste ju-decati d'ale poporulul constata dibacia orptorica a preo-tului.

Popularitatea stiff in fruntea pretenciunelor, ce le face cri-tica sanatosa la fie-care lucrare omiletica.

Deli este acesta pretentiune justa importanta, tot nuse p6te nega ea multe predice, chiar i acelea ce preitndacesta preferinta, se lipsesc de area facultate superioraanume pentru ea idea despre popularitate se priveste inmod ingust si marginit.

Popular in ceea ce priveste predica, este tot ce esistageneral, a. e. ceea ce convine atilt la inimele celor neculticat si la ale celor cult! ; Tar pe pagina 113 urmeza: Cu catmai feliuriti stint auditoria, cu atilt mai profund ar trebuisa fie on -care predicator din orase si sate patruns de ne-cesitate ca intocm4sca ast-fel discursul, ca el se misteinimile celor neculti ca si celor cult!. Cu atilt mat mult ar tre-bui se tinda fie-care predicator ca sa-§i castige acel felde popularitate, oricat de greii i-ar cadea. Ostenela dininceput if va aduce in urrna mare satisfactie.

Considerand de o parte poporul nostru ortodox Ro-man, de alta parte formele predicamentuTui cu care ne-amocupat mai 'nainte, trebue numai de cat sa facem con-clusiunea, ca numai acea forma de predicament o vomputea practica, carea apare mai concreta.

Forma concreta este couditiunea cea mai principals lapopularitatea omilia este predica ceea carese p6te compune mai lesne ir1 forma concreta.

Prin cetirea pericopei la perorarea omiliei din Santa E-vanghelie, Apostol si alte earti canonice din ambele Tes-tamente, avem ocasia cea ma! potrivita se imprirnArn a-dine in memorie si in inimele auqitorilor nostri sistematicadeverurile Dunmelleesti. Avem prilejiti sa esplicam sa a-plicam cum se cuvine, mult mai detailat decat la predicain intelesul string al cuventului.

si

si

sail

predica,--- si

si

si

www.dacoromanica.ro

$1 CARACTERJSTICA PREDICA7vIENTULIA BISERICESC 307

Poporul, ce trebue se fie pregatit prin catechese regu-late, va deprinde, ca unul ce nu posede in mare parte sti-inta de carte, pe acOsta tale tainele S -tel ScripturT. Nolast-fel ne-am ajunge scopul nostru principal pentru carene ostenim intru latirea si intarirea cuventului Dumne4eesc.

Dupa, ce vom forma ast-fel poporul in spirit religiosmoral prin timp mai indelungat, putem se pasim cu ince-tul si la practicarea variata a predicet in intelesul strinsal cuventului cu omilia si parenesa. Omilia insa trebue sepremerga, data \mina se folosim poporul nostru ce esteinsetat dupa apa cea vie.

In sensul acesta vorbeste omiletul F$rster1) In prologulO de am putea noireaduce mai multi preotl predicator),

la acea forma veche cresting, in care S -kiT Parinti a obtinutasa de mance resultate, si in care predicatorul este ne-cesitat sa se tie fidel de sectiunele Scripture) alese cumulti intelepciune, cars ni le represinta in decursul anuluibisericesc istoria mantuirei n6stre".

Iara invetatul protestant Stier scrie :Omilia remane absolut cea mai acomodata forma de pre-

atat dupa firea obiectului cat si dupa insemnittateaoficiului predicatorial".

Si aceste parer) ale acestor (=Rep' versati ne intarescin afirmatiunea nostril., tit noT mai ales trebue sa incepem

sa urmilm un sir de ani cu poporul nostru ce este ne-gligiat in privinta cuventului Dumnecleesc, cu predicareasistematica de omilil bune si poporale. Abia dupit aceeasit incepem variat, dupa cum am observat deja, si cupredica in intelesul strins al cuventului; Tar ce se atingede parenese, aceste predicT scurte ce se refer la un eve-niment extraordinar, sail la o persona anumitil, sail la altitocasie, si nu la (iile festive, precum aunt Duminicile si ser-batorile de preste an, sustinem ea ele se pot intrebuinta

cand pentru auclitorii nostri.

1). Forster prolog. tom. I.

sett

dict,

orl si

ai

www.dacoromanica.ro

308 DESPRE F'ORMELE

Cu acestea finim tema nastra despre formele predica-mentului bisericesc.

Am vedut din cele antecedente insemnatatea cea inaltaa diregatorief omiletice pentru viaca nostra religiosmorala.

Amintesc Inca, ca Cu privire la tema care am pertractat-onu aflu de lipsa se adaug alt cuvent mai potrivit, care arfi sa -1 pAstrarn in inima noT predicatorii bisericel ortho-doxe Romane, decht provocarea ce a facut-o Spiritul Shutprin gura apostol Pavel demnuluT sett invetacel Ti-motheiii licend : Sileste-te a to infatosa lul Dumnel.ed vred-nic lucrator, care sa nu se rusineze, drept impertind cu-ventul adeverului". Sa nu uTtam ca este cuventul adeveru-lui ce-1 are predicatorul sa -1 vestesel turmeT IuT Christos,si nu cuventul desertaciuneiol lingusirei, al ambiiuneT sailal mandriel. Este cuventul adeverului, care trebue sa-1bine-vestim numaT numal pentru aceea, ca sa conser-yam pre credinciosii ce-T pastorim dupa cum lice St. Au-gustin de oshnda cea vecTnica sa-i facem partasi debucuria cea vecinicA," (quibus liberamus ab aeternis malisatque ad aeterna pervenimus bona).

Se nu uTtam maT departe nisi odatii ca activitatea sisuccesul nostru este absolut conditionat de bine-cuventa-rea de sus, pentru ca nu acel ce semAnii, niof cel ce uda.ci acel ce tote le-a facut, face sa odrashasca sa cresca t6te,

Sa cultivAm §i se practicam predicamentul bisericesc ne-contenit, maT ales noT Romanir ce am remas asa de inch-rat in ac6sta arta frum6sa si de mare importanta.

Se cautam ca se" desteptrun pentru cele sante inima sispiritul poporulul nostru crestin de altmintrelea evlavios.

Se ne perfectionam fara amanare prin studio serios, case putem aduce auclitorii si la lacrimi.

NumaT atuneT, cand preotul va deveni si orator emi-nent, '0-va putea areta el t6t'a sa.

Fara de puterea elocintei adorm in spiritul predicatoru-lui esperientele si cunostiMele sale.

Din comdra ce ar fi putut revArsa el atata bine-cuven-

i

i

S-tuluf

ai

attinfa

www.dacoromanica.ro

qt CARACTERISTICA PREDICAMENTULUT BISERICECS 309

tare preste o multime de crestinT, nu va esi nici un folosfart de arta oratoricti.

Numai prin puterea oratorica va satisface predicatorulsi spirituluT timpuluT inaintat, care pretinde astadi fortemolt de la noi; Tar aducerea aminte de lucrarile si resul-tatele pruduse in tinerele cu putere barbatesca va in-corona la batranqe munca sa si va racori qilele sale candva putea se apunti, cu credinta: Mare invetatorule ! Bi-ne-vestit-am cuventul ce mi l-al incredintat, m6 simfesc fericecei m' at ales se indreptez lumea. Lacrimile ce le-a uscat cu-ventul te'4, sail le-a lasat se* curga suspinele ce le-amstrins din adincul sufietului ; grija, necazul ,si bucuria ce le-aprovocat hotaririle nobile ce s' au esecutat prin el; viata cre,s-tina ce s'a Wit, s'a nut)* fi, s'a intarit prin puterea cu-vantulut lia Dumnedeu, tote acestea m6 fac s6 sperez la bu-naterrile cele eterne ce le-al promis lama credinciOse".

Finest Inca cu cuvintele until mare poet german reflee-rand la diregatoria invetAtoriala ca la o arta de mare im-portanta. El dice:

Un geniti cat de fericit, nu p6te,Prin fire nu, si niel prin streini strithate,Remiine arta, arta; §i eel ce n'o-a patrunsArtist nu p6te fi eat va trai in lume,N'ajut' aicil nimic un lucru bun produsE lipsa se-I inveV, cum el se face bine.

loan BerarinParoch din Bucovina.

www.dacoromanica.ro

MONICA, MUMA FERICITULUI AUGUSTIN. 1)

Una din p4rtile cele maT luminate ale christianismuluTeste, bra indo614, cea moralg. De top este recunoscut, citchristianismul a suflat suflare noun in viata omenirer, ca-rea s6 discompunea moralmente; iar maT ales a influencatchristianismul asupra femeei, ridicandu-o la inaltimea cu-venitit ei. Dar pentru area femeea a demonstrat, cit eaeste vrednicit de acest6, inilltime. NicT o alt4 religie nuIna 10, asa pe femee, ca christianismul ; dar $i in nisi oalta religie femeea nu sa urea la o asa inaltime a perfec-

9. Prelegere tinuta de care d. Ignatia Moschaky, agregat inuniversitatea din Athena gi profesor la institutul de fete nobile dinAthena, auditerelor sale. S'a tradus din limba greca In cea rusadupe textul, tiparit in opera domniei sale, intitulata, A67otxkricnacutixoi xai lisisizac. 'Ev 'Ailtyacc. 1888, aeX. 265-275", adicacarea opera sa traduce in romaneste Cuvinte bisericesti si studii.In Athena, 1888, pag. 265-273". Din limba rusa in cea romanas'a tradus de subsemnatul dupe textul rus, tiparit in revista Xpac-Tialleme (Lectura crestina"), carea apare de la anul 1822,fiind organ al Academiei Spirituale din Petersburg, anume dinN.N. 3-4 (Mart-April), pe anul 1889, pag. 259-265. In acade-mia spirituala din Petersburg ail studiat, intre multi romani dinBasarabia, patru romant din Muntenia, anume domnii : Than N.Germetnescu, Petre Romcinescu, Nicolae Conitinescu, George Ionescu,din earl primul a fost profesor la seminariul central din Bucuregt,decedand in Inceputul anulni 1888; secundul a fost profesor in se-minariul din Romnic, jud. Valcea ; al treilea a fost profesor la se-minariul central din Bucurep, ambii decedand de mai mutt timp,iar al patrulea a fost profesor in seminariul central din Bucure§n,qi acum, fiind arhimandrit, cu numele de Gelasiti, este arhimandritde scaun la episcopia din. Buzeic...

§i

'Eo-

www.dacoromanica.ro

MONICA, MUM A FERICITIII Ui AUGUSTIN 311

tinnei morale, ca in eea eregtinii. Istoria christianismulnieste plinti de exemple ale femeelor, earl ne uthaesc prinpietatea for gi prin virtutT. Pe ast-feliti de femei pi6se givirtu6se le-a avut in vedere priganul Libaniti, cand a ex-elamat: ce feliu de mume au crestinii"!

Una din atari femei pi6se gi virtu6se, una din afar!mume adeverat-cregtine, era, fdrit indo61a, gi muma ferici-tului Augustin, anume Monica, pe care ea ye voitt des-cri-o in trilsuri scurte. SA nu credeti, cit ett am sa ye des-criii pe o femee, carea 'g1-a faeut nume in stiinte. Suntcelebritati gi afarit de cereul stiincifie. Celebritrtti de mareinsemnatate socials, sA afift gi in nobila cots a virtutei ,in acestri c4t6, a fost glori6sa Monica. Monica 'sf-a facutrename nu ca invetatit celebra, dar ca sotia gi mumit a-deverat-virtu6sa, adeverat-crestinesca. In acesta calitateea am sii v'o deseriti.

Monica s'a nAseut in anul 332 dupe Christ, in oragulTagast, in Numidia, din pa'rinti crestinf. Asupra educatiu-no el pi6se gi eregtinegti a avut influents o biltrinrt, doicaa parinteluT el, f6rte mult iubita de t6ta, familia pentru fide-litatea gi devotamentul sett. Adstrt doYeA a educat pe Monicanu numai in amore, ci gi in severitate, strins legatii, cu a-deverata amore.

In anul 350, Monica a devenit sotiti. a ore -earuea Pa-tricia. Ac6sta easatorie a servit de motiv la desvoltareavirtutilor crestinesti, earl' 1-ati fost propagate in casa pa-rinteseti. Patricia era pagan, gi Monica, dupe vointa Orin-tilor set, s'a unit cu el, supunendu-se lui en rilbdare gi

constants. Dar in acesta supunere s'a manifestat superio-ritatea 'el'. Patricia era om bun, dar aprins, violent, ;,,ii a-poi dedat, pe lengfi aceste, pificerilor gi distractiunilor. Mo-nica, suportand cu barbItie violenta luY, stl, ingrijea sit-Iindrepteze. Ea f6rte bine gtia, ca femeea produce inriurit emare prin exemplu, prin cuvent, prin mangaere, prin blan-detg, gi prin modestie. Monica poseda de minune adstaarts,; ea nu numal ea nu contrar,licea pe barbatul sell, and

www.dacoromanica.ro

312 MONICA, MUMA FERICITULUT AUGUSTIN

el era supgrat, dar ceda in cuvinte. Dar and supg-rarea trecea, ea, Monica, cituta timp oportun, spre a-I daconsilii cuviinci6se.

Monica era nenorocitit si prin aces, c avea o s6crtcaprici6s5. Dar Monica prin blandet si prin sinceritate,asa ;Band, a fortat-o s'o tubescg, ast-feliti ca ele In urtugs'ail unit prin leggturi neintrerupte de am6re.

Pentru semenele sale Monica era un adeverat anger alpaces ; ea nu numai cit nici o data, nu &Idea motiv la certg,dar, din contra, usa de t6te mijl6cele spre a reinnoi pa-cea intre ele, dacit pacea intemplittor sit viola.

In acelasi timp Monica era model de stilpang a case.Ea administra t6tit casa sa, ca acea bung femee, cares,dupe cuvintele lui Solomon, edificit casele, i carea estemai scumpg de cat p6tra de Inuit pret si de cat aurul.La casa sa ea privea, ca la centrul activitittei sale. Mai a-les sit ingrijea ea de educatiunea copiilor se. Ii inMa sitcaute causele prosperitittei nu in bunurile deserte si lesne-trecet6re ale lumei aceste, ci in bunittatea cur6teniainimei,in care qi constit adev6rata unica prosperitate.

Ea omit timp era mahnitg, cii, bitrbatul ei era dedatla plitceri si la distractiuni, dar le rgbda pe t6te in a§a mod,ca nici o data nu-si manifesta nice un fel de necaz sail denepliicere.

Multumitit unei atari intelepte purtilri, Monica a a-juns acolo cit bitirbatul ei din fiecarea Ali mai rank si maimult incepu a sit apropia de credinta crestinA de viatacresting, si a terminat prin acea, ea, lepgdandu-se de omulvechig, s'a &cut crestin. Este lesne sit ne inchipuim cebu. curie si ce mangaere a simtit pi6sa i virtu6sa Monica,cand, multumitg sfortarilor sale, a veclut pe Patricitlcareera pagan, desfrinat, dedat la plitceri, plecandu-si ge-nunchile inaintea lui Iisus, $i traind asa, dupre cum sit cu-vine adeveratuluf crestin. Inteadever, mult pate face sotiabung si virtu6s4 !

Dupe mortea lui Patricia a remas tree copii, qi in

si

it M

titi

www.dacoromanica.ro

MONICA, MUMA FERICITULL'T AUGUSTIN 313

num6rul lor, era si Augustin, in etate de cinci-spre-cleceant, dotat cu talent marcant, cu minte extraordinary si cuvointa fermi, dar care copil in acelasi timp sy distingeaprin o aplecare neinvincibila la placers. El era atunci inacea etate, child pasiunile tineretet adeseori sy sfort4zil,spre satisfacere cu o violenta turbulenti, §i care copil, a-lard d'aceste, pentru ocupatiunile sale cu retorica, WINin Carthagena, oral mare, si periculos sub raportul moral.Tata atentiunea sa Monica '§Y -a concerti at-o asupra lutAugustin. RAmanend numai cu el, ea ii fficea musteiri cuprudent 135rbAt4scit, sustr5gea de la seductiunile ti-neretet. Si povatuirile et materne fost zadarnice, cidin contra, Ed imprimati adinc in memoria lui Augustini sit conservati viti in el.

Monica insall s'a mutat la Carthagena, creilend, el, pre-senta ei va mai infrina pe Augustin. Ea 1-a aflat in mij-locul acelor seductiunt, de earl '1 provenea.

El a fa.cut arnicitie cu 6meni tineri corupti; sentimen-tele pidse ale etAtei copilAresti ati fost stinse in el; fortapov6tuirilor materne s'a nimicit prin forta neinvincibilai aplacerilor, si prin exemplul pernicios al amicilor lui.

Augustin era chemat la credinta crestin6scA, de cAtr6muma sa, dar Inca nu era botezat. Viata lui neregulatanu-1 permitea 86, prim6sea botezul, i, impreunii cu ultimul,obligatiunile morale pe nu le putea indeplini. El &Iocupa cu stiintele, cart mai mult armonizati cu viata, pecarea o ducea el, de cat cu evangelia. Dar s'ati manifes-tat in el si remuscarile constiintel (cugetulut), cart erat.remasite din anit copilariei. El amintea inocenta sa demai 'nainte. A inceput ocupatiunile seriose ; stadia siste-mele filosofice ; a luat in many S-ta Scripturit, a caret ci-tire i-a recomandat'o muma lui ; dar cauta in S to Scripturemai mult frumuseta cuvintelor, de cat principiile morale,pe cart inca nu le putea accepta. El sit agita intre cre-dinta i necredintrt ; el credea, ca a aflat adev6rul It ere-ticit manichei, care sit lAudatt prin intelepciunea lor,

nail

earl

ii

www.dacoromanica.ro

314 MONICA, MUMA FERICITULUT AUGUSTIN

carT interpretatt in mod arbitrar Sf. Scripturii, promitendresolvarea tutulor chestiunilor religiose morale.

Monica cu mare amaraciune suporta acestit ratticirea fiulul s6ii. In fie-carea qi ea era plinit cu lacrimi amare,qi ferbinte ruga pe A-Tot-Inaltul, spre a scApa pe fiul elde riitacire, qi spre a-I conduce pe calea adeverului. Inmihnirea sa ea s'a adresat la un episcop pios inv6tat,rugandu-I, ca dee concursul sett, pentru a scilpa peAugustin de ratrIcirea manicheicit. Episcopul T a observat,

dupre cum §tie el, episcopul, din experientfi, consiliile§i mustrArile in atari imprejuriiri sunt mat mult perniciase,de cat folosit6re. Episcopul a mat adaugat, ca Augustininsult' se va lepada de rAtilcire, pe cand o va afla mai d'a-prope. Episcopal a incheiat convorbirea sa cu Monica cuurmatorele cuvinte memorabile: nu sti p6te, ca fiTul a-tator lacrimi s6. pera".

Monica s'a mahnit prea mult, cand filul el i-a decla-rat peste vr'o rate -va Mile, di el, fiind deja in acel timpprofesor de retoricii, a, va despriqi de ea, §i va pleca laRoma. Slitbiciunea materna a et, Monicei, in totul sit jus-tifica prin positiunea data ea cu drept cuvent sit inchi eta,veciend, cz fiul el vrola piece in sgomotosa capitals aimperiului Roman intr'o stare sufletOscrt a§a de cOnfusN, qivrednica de plans. Augustin s'a incercat pemuma sa, aducend ca motiv pentru desplirea sa, do-rinta d'a petrece pe unul din amicii set, care pleca inItalia, pawl la malul ma,rei, $i d'a fi impreuna cu elpapa la plecarea lui; dar inima mantel nu sa amitgea.Monica s'a decis sii, piece impreunit cu fiul sett rand laport, §i abia a convenit petr4c6, naptea in capela St.Cyprian, cares capela sa afla aprdpe de port. Ea s'a ru-gat aci tdtg, n6ptea, gemend cu lacrimi, pe cand Augustina plecat. Dar acestit imprejurare, observrt insu§i Au-gustin,a contribuit la area, ca rugaciunea principalitmumel lui, anume pentru convertirea, lui Augustin la a-deverata credintil, a fost ascultata. Cand Monica a elit

Qi

OA

s

pi

el,

sa

sit liniptesca

a

www.dacoromanica.ro

MONICA, MUMA FERICITULUT AUGUSTIN 315

dirnin6ta din capela, n'a mai gasit deja pe fiul Beth Ea ainceput a plange, umplandu-o lacrimele, dar sii, ingrijeasit s6 linist4sca cu gandul, ca Dumne4eil conduce destinelelumei in mod mai' intelept, de cat 6ffienii.

Monica privea plecarea fiulul sell, ca o mare neno-rocire, dar in curind a velut in acesta degetul lui Dum-necleii. Augustin abia petrecuse un an in Roma, si Tata, afost invitat, la anul 384, la, Mediolan (Milan), in qualitatede profesor de retorica. D'aci sa incepe schimbarea In viatalui. Monica imediat a plecat la Mediolan. In timpul eitlit-toriet pe mare a fost o furtunii eumplita; pe cand tots ca.latoril 'sT ad perdut cumpittul, singura Monica imbarbateape toti, incredintandu-T, ea densit cu ajutorul lui Dumne-;let, vor soli cu bine la locul destinat. Asa s'a si intem-plat. Sosind la Mediolan, Monica a gasit pe fiul sed totin ratileire, dar stimat pentru capacitatea lui extraordinara,si tot odatit Augustin atund sA lupta cu sine insusi in chi-tarea adeverului. Cu t6te aceste Augustin sa purta fallcu muma sa in modul eel mai respectuos, ne facendu-i ab-solut nici o neplacere intru nimic. Numai intr'o privintitAugustin nu asculta pe muma sa, cea ce apr6pe de loenu atarnit de vointa omen4sca, anume nu prt,r6sea rzEtaci-rea manicheicit, si continua a duce o viatii neregulata.

Dar ferbintele rugaciuni ale e! ciitr6 A-Tot-Inaltul siritbdarea ef neobosita, in fine ) ait inceput a s6, inennunacu succes. Augustin a declarat deja mumei sale, ca, deli elincit nu este urmas riguros al Evangeliei, dar deja a ince-tat a fi urmas riguros al Manicheiamului, cunoscend dejaratacirile aceste! eresiT. Monica, ascungendusi bucuria, r6s-pundea, ca ea nutreste speranta fermi in Dumneoleti, caEl o va invrednici O. vadzi pe fiul seti bun crestin inaintede martea eT. Din acest timp Monica '0-a indoit rugaciu-nile sa'e titre Domnul, pentru ca El sa, grab6sca 1nt6rce-rea fiului ei la adeverata credinta.

Pe lenga ingrijirile de fill Monica nu uita si alte atribu-tiuni ale sale. In curind ea a devenit cunoscuta in Medio-

www.dacoromanica.ro

31 6 MONICA, MUMA FERICITULLI AUGUSTIN

Ian, ca una din crestinile cele mai pi6se, earea sit distingeaprin tine- facers si prin o vista adeverat crestina. Sub a-cest raport ea s'a facut cunoscuta si lui Ambrositi, Arhie-piscop de Mediolan, barbat celebru prin virtutile sale siprin darul cuventului. Monica cu atentiune asculta predi-cile lui, si -1 visita acasa, sperand, ca Ambrosio, prin bine-cuv4ntarile sale, va inriuri in mod bine-facetor asupra fiu-lui el. Ambrosio ast-fel o stima, cis, en placere convorb:acu ea, si adese-ori, vorbind cu Augustin, it felicita, ea elare o atare muma. Augustin dice, cit Ambrositi nu stia cefeliit de fiti avetiMonica.

Pentru a caracterisa pe Monica mai trebue de adau-gat urmat6rele cand Augustin era inch cu ea in Cartha-gena, si, primind eresia manicheicrt, a ve4ut'o pe Monicaf6rte mahnita; ea, Monica, a v6clut in vis pe un teller str6-lucit, care, intrebend'o cu amore, a aflat causa mahnireiel. Ten6rul 1-a spus: indrasneste", adaugend: intorce-ti°chit imprejur, si vei vedea, ca fiiul WI sit afla tot acolo,unde esti si tu". Cand a narat acest vis Jul Augustin, ela respuns: acest vis insernneza aces, ca si tu cu timpulvei primi ideile mele". La acesta Monica cu vioiciune a ob-jectat : nu, cries mie nu mi s'a spus, ca ell volt` fi acolo,unde esti tu, dar mi s'a spus, ca to vei fi acolo, unclesint et.". Acdsta orientare I-a surprins pe Augustin, si ela Inceput a fi mai atent fata cu observatiunile materne.

In acesta sc61a a rM.)(15.rei si sperantei Monica a im-batranit. T6ta calea vietei ei a fost udata cu lacrimi; dar,multumita acestor lacrimi, pe terenul bun al inimei el acrescut arborele, plin de fructe spirituale, cu earl sit in-dulciati amaraciunile vietei ei. Dansei 1-a mai remas o sin-gurii dorinta d'a vedea pe prea iubitul ei fiti pe taledrepta. i acesta dorinta s'a implinit. Legrtturile, cart uniatipe Augustin cu ratacirile lui de mai 'nainte, ati inceputa O. rupe. Trebuia un mic stimulent numai, pentru ca Au-gustin sa fact o rupture definitive cu materialismul, si, fi-jpd curatit, sa s6 arunce in bratele mumei sale. ()data

:

www.dacoromanica.ro

MONICA, MUMA FERTCrrtul AUGusTiN 317

Augustin pe neasteptate a venit la muma sa, si t-a spus,es lupta hit interns s'a terminat, cs el a cunoscut adeve-rul cuventului Dumnecleese si desartactunea placerilor ma-teriale, Si ca, nu doreste nimic asa de ferbinte, ca botezul.Este lesne ss ne inchipuim bucuria Monicet. Ambit densitail glorificat pe Duronecieu din tat inima, si cu o duleeta,sinters tsi amintiad 4ilele de mat 'nainte, pline de grije,nedumeriri, fried si speranta, caror acum le-a sosit finitulimbucurator. D'atunct densit ate triceput a trai in deplinafericire, pe carea n'o p6te da lumea acesta, tact in ac6stalume nu este binele cel mat inalt, fericirea cea adeverata.

Augustin, primind botezul, s'a decis a sa intone inpatrie impreuna cu muma sa. La incept densit ail plecatla Roma. Tar and sa preparatt sa piece d'acolo la Tagast,pe Monica a apucat-o o bola mortals, si tats Monica, duprevfo cite -va dile, fiind in etate de 56 ant, dat cu pacesufletul Crealorulut. Prea frum6se si inalte erati con-vorbirile et cu copit sei §i cu foci casnicif et despre nemu-rire, acele convorbirt, pe cart ni le-a pastrat Augustin. Asaa trait si a murit Monica!

Zugravind inaintea D-v6stra pe Monica, tit am vroit sitv6 arat nu numal acea, di cam ce feliti de mume a treatEvangelia, dar si acea, ca cam ce feliti de mume, dupe spi-ritul Evangeliet, trebue sit prepare scola, unde avett ferici-eirea ss beV din riurile instructiunei si educatiunet adeveratcrestinesti. Fie, ca slabs mea privire asupra Monicei sa,

primdsca in D-v6stra viata, pentru ca si not cu mandrie na-tionala si bucurie sa, putem exclama odini6r6 despre D-v6stra : Ce feliti de mume avem not" !

George P. Samnreana.

'sT-a

sett

.heth.

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERIUSCA.

Biserica orthodoxa autocefala serbd de Carlovetz.

(Urmare. Vedl. No 6, anul al XIII-le peg. 252.1

Exist/ un proiect al Guvernulul serb, grin care s'ar ridica mi-tropolitul de Belgrad la rangul de patriarh. Ca candidat la patri-arhie s6. propane Theodositi Mraovici, mitropolit de Belgrad, darmai multe ganse ar avea German Angelici, carele gi-ar stigmataregpdinta din Carlovetz la Belgrad... 1).

Pe sand neintelegerile intre clerul gi poporul orthodox sorb dinAustro-Ungaria erati la culme, s'ati petrecut gi fapte inbucuratdre.La Seraev, Bosnia, cu incepere de la Iuliu 1887, apare o revist/lanai* in limba serbk de con1inut theologico-literar, intitulat/in traducere romanescg, Buna fontani bosniacii", sub redactiu-nea preotuluT Nicolae Label. In acea revista lipsegte tonal pole-mic, qi directiunea revistel este moderati, euprinclend articole re-ligiose, morale, istorice, avend de stop sustinerea orthodoxies in-tre populatiunea serb/ din Bosnia-Herzegovina. Acesta revist/ esteprimita, de buna-voe, Tar nu impusg, ca obligatoria, de o mareparte din clerul orthodox nu numai din Bosnia-Herzegovina, darInc. i din regatul Serbiei. principatul Muntenegralui, Dalmatia,din patriarhatul de Carlovetz ; acesta mai ales pentru acea conside-ratiune, a in limba serba apare numai o singura serids/ revistAsOrba orthodox/ cu caracter theologic, anume eTaaa" (Adeverul")

1). ,,Ilepaomani Blcrituas", Petersburg, 1887, No. 43, peg. 738. In imperiulaustro -ungar de vr'o catT-va ani MI vede o mare miaeare slava. De ore -ce slavilaustro-ungarl 85, impart in orthodoxr ai eatolieT, apoi atat unii, cat ai alp, tinda exploata acesta miacare in scopurile lor. Strossmayer, cunoscut episcop de Dja-cover, croat-c tolic zelos, earele a foot aspru dojenit de imperatorul Austriel,pentru trimeterea telogrameT de felicitare rectoruluT universitilter din Kiev, cuocasia jubileula de 900 ani de la creatinarea RusieT, la 15 luliii 1888, sperm siiadue pe toy slavii la eato/icism, fiind aprobat de Leon XIII, papa Roma, inacesta intreprindere, pe sand orthodoxiT serbl din Austro-Ungaria n'ad un stopbine defiuit, ci urmknd mai mult scopul guveruulut lumese, dup6 cum en regreto spun acesta mai mite reviste theologise orthodoxe. ,

www.dacoromanica.ro

iRONICA BISERICgScA 319

din Zara, Dalmatia, sub redactiunea pal. archimandrit dr. Nico-dem Milao, rector al seminariuluT orthodox din Zararevista im-portanta din nitrite puncte de videre... 1) Maf apare o revista or-thodoxy serba in Belgrad, fiind organ al mitropolituluf TheodosiuMraovici, dar este mult mat inferiord celei din Zara...

Pe Tanga aparitiunea revistef din Seraev, alts fapta firse"mnataeste a patriarhului German Angelief. El, la 24 Septembre 1887,a daruit 1,000 galbera in any pentru fondul comunitatef orthodoxeserbe diu Carlovetz, 20,000 guldens pentru fondul preotilor, ser-inanilor of veduvelor din eparhia de Carlovetz,-20,000 gulden!gimnasiului serb din Carlovetz, cis conditiunea, ca procentele dela capitalul acesta sa treca la pensiunile profesorilor gimnasfului,far la cas, deca acel gimnasiu va perdu caracterul confesional, a-cea suma sa fie alipita la capitalul de pensiuni pentru veduvelepreotilor of pentru Berman'.

Dar, lucru de regretat, chiar acest lucru bur. al patriarhuluiGerman Angelic! a fost primit cu neincredere din partea presetserbe, carea ar fi trebuit sa ulte cele-l-alte fapte ale patriarhului.de ore -ce acesta fapta vorbeote ea insa-or, of in ors -ce cas, va serviin folosul orthodoxies of natiunei serbe din Austro-Ungaria!

Intr'adever, ve"dendu-se o schimbare in ati,udinea ha GermanAngelic', patriarh-mitropolit serb orthodox de Carlovetz, mai totspresa, Inainte ostila patriarhului, a devenit cu totul moderate, bachiar of simpatica, of acesta este imbucurator pentru tot! acef, cartsa interesaza de aorta bisericei orthodoxy de orient, of mal ales abisericei orthodoxy serba din Austro-Ungaria... 2).

In tot cursul armful' 1887 In patriarhatul-mitropolief de Carlo-vetz au continuat neintelegerile intre partidul orthodox, of mitro-politul German Angelic!, can neintelegeri cite ()data degeneraiiin conflicte. .Dar, fiind sprijinit de Guvernul austriac, mitropolitultot-d'a-una evh, triumfator din tote pedicile, pe earl i-le punea par-tidul orthodox. Acosta stare de lucruri a produs efecte nefavora-bile asupra spirituluf pastorilor bisericef, le lega initiativa, of .leIngusta cereal activitatef Tor. Nu vedea nicf un progres, racio imbunatatire nits in ordinea interne a bisericei, nits in stareajuridica a et fata cu statul. Cel mult biserica de Carlovetz era ne-cesitata sa se multumes a cu promisiunile date de Stat, d'a lua inconsideratiune necesitatile of dorintele bisericei.acesta In casuleel mai bun, in fmprejurarile cele mai favorabile ; far In casul eel

). ,,Biserica Orthodoxa Romancl", an. (1886 7), No. 15, pag. 1253.2). II,epicomma atcriumm", Petersburg, 1887, No. 44, pag. 451-752. Mad

s'a luat hotarirea de Sinodul local al mitropoliei de Carlovetz, spre a sa hiro-loni in pre* qi personele necasdlorile, s'a inceput o polerniea in ziarele serbe,pe tere,.ul canonic, carea a degenerat in insulte la adresa patriarhului GermauAngelicI ai Theofan Iivc,vicI, episcop al Carlovetzului de sus. Nimene n'a re-solvat mai bine cestiunea, in mod cu totul stiintifie, ca par. arhimaudrit Ni-codem Milas.. (Ilcrium", Zara, 1887, No. 123, peg. L79). Par. Iconom A. V.Gorsky, renumit rector al academiel theologice din Mosqua, decedat In anul1875, a fost hirotonit preot In aunt 1862 de Filaret Drozdov, mitropolit de Mo,-qua, fart a fi fost casiitorit. Par. Simeon Popescu, actual distins profesor la a-cultatea de Theologie din Bucurecti a fost protoiereil in Sibiu, fart a fi fostcashtorit...

O. §i

www.dacoromanica.ro

520 CRONICA BISERIC1 SCX.

mai roil d'a sä lupta pentru existenta, dar atat intr'un eas, cat ;;iin altul d'a rabda §i d'a spera in viitor. Apoi i pastorii bisericein'au fost tot-d'a-una la inalimea misiunei lor, manifestaudestula initiativa, vitalitate §i energie chiar in ast-feliu de store,unde, sa pare, nu li sa punea nici o impedicare, de exemplu, insf'era predicarei, facerei de bine, conducerei pastoritilor prin exem-plul vietei proprii. Pentru ]ipsa activitatei, conforma cu scopul,in aceste store, qi pentru detrimentul linens resultat d'aci pentrudemnitatea bisericei, a autoritatet ei si inriurirai, pastorii porta a-supra-11 responsabilitatea. Acosta caracteristica a starei externe abisericei orthodoxe de Carlovetz, precum §i a starei ei interne, topOte aplica §i la unele din bisericile orthodoxe autocefale afara." deimperiul Austro-Ungar, mai mult sau mai putin... 1),

Actualul patriarhat-mitropolie de Carlovetz se compune din§e'pte eparhit : I) de Carlovetz arhiepisropie, in capul care. era /Anala 26 Noembre 1888 patriarhul-mitropolit German AngelicY; II) deBudim, (sau Pesth-Ofen) -re§edinta in (wapiti' S-tul Andrei,admi-nistrata, de Ia 1853, de batrinul episcop Arsenio Stoicovid ; Ill) deBadca,re§iclenta in Neusatz,administrata de episcopul VasilianPetrovid ; 1V) de Carlstadt sau al Carlovetzului de sus, regide)4ain Plaq,administrata de episcopul Theo/an Iivcovict, cunoscut ora-tor bisericesc, qi aparator at orfhodoxiei ; V) de Temesvvar,resi-dente, in Temeswar,administrata de episcopal George Brancovid ;VI) de Verfatz,re§identa in Veratz, administrata de episcopalNectarig Dimitrievid ; qi VII) de Pacratz,reqidenta in Pacratzcarea rema'sese vacanta dupe mOrtea episcopulul Nicanor Gruid,decedat la 1887, cunoscut prin talentul poetico-popular... 2). Sedice, ca, la anul 1889 ar fi episcop de Pacratz parintele llarionRuvaratz, menionat mai sus...

Biserica orthodoxy serba autocefal6, de Carlovetz s'a administrez4,de aga nurnitul congres eclesiastico-national". El i§r are incepu-till Inca de la emigrarea serbilor in Ungaria, dar la 1848 Guver-nul aprOpe a nimicit acest congres", carele la 1868 dinnou s'a organisat ; la 1875 insa el a fost revisuit eu total aprOpe,fiind aprobate de Guvernul austro-ungar nouile statute ale con-gresului revisuit, qi d'atunci el a primit insemnatatea organului su-perior legeslativ pentru multe cestinni importante ale vietei ecle-siastico-nationale. Congresul" se compune din 75 membri (25cleric: §i 50 laic:), aleo pe termen do trei ani. Mitropoiitul de Car-lovetz este presidentul permanent al congresului, lar ca vice-pre-sident sa alege un laic ; toll episcopii eparhioti aunt membri per-manenti ai congresului dupe demnitatea lor. Dreptul de convo-care a congresului apartine mitropolitului cu invoirea imperatorn-lui Austriei. Congresul se convoca pentru ese septemani, in care

1). gepsommtti 1311cTmum", Petersburg, 1888, No. 3, pag. 49-50.. ,Aepsonnbut 1312,itomocut", Petersburg, 1888, No 5, pag. 117. Achtii re-

vista sgptgmanalii, carea apare de la 1 Ianuar 1888, serve9te de organ oficialal s-tului Sinod administrator permanent at tuturor Rusilor, iu loeul reviste/apt'e'manale AcpuosubtK Dimitimma, carea de la 1 'antler 1875 panit in presentapare pe langil academia theologicil din St. Petersburg, ai care revistit a ser-vit ca organ al s-tului Sinod, de la 1 Ianuar 1875 panic Ia 1 Ianuar 1888,"

austriac

3

nn -pi

www.dacoromanica.ro

I IMNICA B'SI, ESCA 321

timp membrit lur primesc diurne vi cheltueli de transport. Fiind-ca sa convoca odatti. la 3 ant, i pote ea sint chestiuniimportante urgente de resolvat. apoi congresul pike sa, s6 convocein sesiune extraordinara, sau sa alege o cornisiune permanenta alui, compusa din 9 membri : 1 episcop, 2 preoti, 5 laic', sub presi-de*, mitropolitulut. Congresuladministreza nu numni afacerile bi-sericet, ci §1. nationalo-scolare §i economice ale sorbilor orthodoxidin Ungaria 1). Acest congres nu pore fi considerat ca canonic, casinoelele din Bueure0t, Constantinopol. Alexandria, Antiohia, Ieru-salim, Cypru, Athena, Petersburg, unde sint membri numai inaltiiprelati, nu §i preoti...

Cea mat mare treeere la congres o are batrinul episcop de Budim(Buda-Pesth, sau Ofen), Arsenio Stoieovici, carele se roloseoe de oincredere nemarginita a poporului serb orthodox din Ungaria. Gu-vernul, pentru mat multa pompa, se dice, trimite la Carlovetz, intimpul qedintelor congresultn, o parte din armata, vr'o cite -va tu-nuri §i uu chor de musicanti. carele canta in timpul mese'. Aceaparte dij armata choral, in to' timpul aflaret for in Carlovetz,prime§te tote cele necesare din partea patriarhultu... 2).

Mar insemnatate in hiserica orthodoxa autocefela se'rba de Car-lovetz o are comunit a tea bisericesca : ea sa corn pune din tots locui-torit uner comnne, avend 24 an implinitt de la nWere ; den§irplatesc o suma anumita pentru necesitatile bisericei §i §colei, esteo persona juridica; tots membrii au drept de v6t. Presidentul maitotd'a-una este p .eotul, carele trebue sa aiba cel putin instructiu-n-a secundara compiecta (bacalaureat) §i theologica, at5,t in °rage catqi in sate ; in orase mat tot' sunt licentiaft §i doctor' in theolo gie.Comunitatea sa aduna on de cate on este necesitate, pentru a re-solva §i cont ola felurite afaceri biserice0t, colare, economice...Comunitatea din Ofen dispune de mart sume, dand salar preotulutingrijitor 1,260 guldem pe an, preutulut ajutor §i eantaretulut cite700 gulden]. pe an, paraclesiarhulut 421 gulden' pe an ; pentru ne-cesitatile bisericet 200 guldens pe an, pentru .'asele comunitateibiserice§a, unde tretesc gratis acrid, t, 320 guldens pe an, pentru eulrtivarea viilor 1,500 gulden' pe an, pentru hamele copiilor sermani§i ajutorul permanent seracilor 1.000 guldens pe an. 3). Tot a§a,de bine este asigurat materialmente tot clerul orthodox in Buco-vina-Dalmatia, Transilvania- Banat, Rusia, pe cand. in Serbia libera,Muntenegru, Bulgaria, Greca,, Turcia, Romania, clerul nu este a§aasigurat...

In eparhiile patriarhatulut de Carlovetz sunt protoieril, fdrtebine intrefinate, av6nd in capul for persOne atat ear instruefiune su-peridrlt universitara, cat §i cu moralitate necontcstatd, bine ineer-cata... Este trist lucru, Ca nu tot' episeopil eparhiott visitatt epar-

ci lasa acesta pe sema protoiereilor, can Cate odata nu pre-sinta episcopilor adeverata stare de lucrun.. Superiorii Monasti-rilor sunt mat toti cu instructiune superiOra; dintre ei sa, aleg e-

,,Ilepuomman 13tAomocTu", PAtersburg, 1888, No. 6, pag. 150-152.2). Aepuosabta BtikoaroeTa", Petersburg, 1888, No. 20, pag. 529.2). 4epEourrba BlmomocTu", Petersburg, 18b8, No. 26, pag. 705-706.Biserica Ortodox.1 RomanN. 5.

KT(

congresul

0i

0i

hills,

9.

www.dacoromanica.ro

322 CRONICA BISRICtSCA

piscopi, dar sa pot alege si din clerul miren, dupe ce primesc mo-nahismul, precum este actualul episcop (le Temeswar, George Bran-covicY, fost protoiereu in orasul Sambor. Tot' episcopii trebue saalba instructiune superiora, pe langa alte conditiun:, can sa eerpentru hirotonie in inalta trepta de episcop. Episcopii sa aleg deSinod, sl sa confirms de imperatorul Austriei, carele este si rege alUngariei... I).

In patriarhatul orthodox sorb de Carlovetz au existat multenastiri, incepend din timpii vechi, dar in timpul de fata ele auntin numer restrins. Au fost Monastin, can 41 avean inceputul dela Sf. Sabba, arhiepiscop al Serbiel, carele a preschimbat porfiraregald in rasa monachala, in seeulul al 12. Multe Monastiri s'au in-fiintat cu ajutorul regilor Orb' din dinastia Neman, de despotii(principii) din fa cilia Brancovia etc. Sa dice ca si Milan, fost regeal Serbiei, voeste sa se faca patriarh serbesc... In timpul de faasunt 13 Monastirl in eparhia de Carlovetz, 1 in cea de Budim, intotal aunt 26 Monastin in patriarhatul de Carlovetz. Cea mai mareparte din ele sa afla in Sirmiu, nu departe una de alta, langa,muntele Fru ". Personalal in tote Monastirile este forte restrins,anume numar 100 pers6ne, Jar venitul tutulor Monastirilor ajungeIa suma de 250,000 guldeni. M6nastirile eele mat cunoscute stint:Crupdol, Gergeteg, Verdnic. Monastirea Crusedol, mentionata maisus, ave'n 1 o postRie forte frumosa, s'a zidit de Maxim, fost mitro-polit al Ungro-Valahiet, in jumetatea secululai al XV. loann des-pod" de Sirmiu, frate al tut Maxim si fiu al despotului §tefa,nBrancovici, a daruit acestei Monastiri 16 sate, hrisovele pentrucan sa afla si acum in konastire. Ea a fost arsa de turd Ia 1716,dar s'a restaurat de mitropolitul Vicentiu Popovici, de patriarhulArseniat IV Ioannovici, gi de Nicanor, episcop de Peciui acesta e-parhie acum s'a desfiintat).i!litropolitul Stratimirovicr a iinfrumu-setat acesta Monastire cu pictura in uleiu. In Mon istire sa afl-areliquiile sf. Maxim si ale dOmnet Angelina -mumei lui. Tot acicunt ininorrnentati unit mitropolit' si episcop', precum si Liubitza,muma principelui Serbiei Mihail Obrenovici. Intre multe lucrunde antichitate aci si pastreza, intre altele, 4 mitre din timpul mi-tropolitulut Maxim, Itnfrnmusetate cn petre scumpe, si 2 evange-lic, in manuscript, scump legate, de la anal 1514. Monasti.ea G-er-geleg" s'a zidit tot in seculnl al XV-le de catre un despot" dinfamilia Braneovici. Acesta Monastire, din veniturile carera sa in-

1). gepaonumn BtylioeTn", Petersburg, 1S85, No. 35, pag 957. Episcopalales, confir nat de imperator, e to p i it de suverau in audient, depuue jurii-ment pentru lidelitate, 13i varsd in fiscal S atu ui o 9unitt anunti d pentru alegereasa. Mitropolitul pl ite,te 3000 guldeni, episcopal de l erneevvar saa eel de Ba-cies 2000 guldem, eel de Paera a sau de Veri,mta 1000 guldeni, ce al ea.rlove-tzului de sus 1-00 gulden, eel de Budim 500 guldeni. Ac6sta pla'. era s fielr trodusa k4i in regatul dar contra acestel taxe, ca neconforma cu canO-nele, s'a sculat barb iteste 1. P. S. 111hail Iovanovicf, font (gi actual) mitropolitde Belgrad , Do la 1168 toy bpiseopii din patriarhatul de Carlovetz primese sa-lar r g,,lat mile 12,000 gullem pe an. Afara d'aeea sa folosese de localuri sialtele, apartinatore scaunultu epis op tl. Lpiseopu de Versatz inainteavea venitpeste 50 000 guldeni pe a 1, iar patriarhul de Carl vetz are 150,000 guldenf ye-nit pe an, dupe cum s'a mentionat mai sus..., sum forte respectabild 1...

M6-

t5erbie,

www.dacoromanica.ro

CRON1CA BISERICESCA 323

tretineu mitropoliiil pima la mitropolitul Nenadovici, a avut mareinsemnatate in biserica de Carlovetz, avend de superiori, Intrealtit, si pe fostul patriarh-mitropolit German Angeliet. MonastireaVerdnic" s'a zidit de sf. Lazdr, rege al Serbiet, in secalul al XIV,pe clad era despot" de Sirmiu. Sa mat numeste acesta Monas-tire ince, Ravanitza", caet a fost inehinata Monastiret cu aceeastnutnire din Serbia. In Monastirea Verdnic" sa afla reliquiile s-tain' Lazar, si hrisovul lilt Lazar, din 1381, prin care a daruitMonastiret Ravanitza", din Serbia, 150 sate... 1)

Invetatul arhimandrit dr. Nicodem 11Ii lay, profesor cle dreptulcanonic si istoria bisericesca la iustitutul theologic din Zara, s'a:

°cups, mult cu felurite chestiuni canonice, mat ales privitore labisericile orthodoxe serbe. El a publicat, dupe textul grec, cane-nele apostolice, ale sinOdelor ecuinenice si locale, ale s-tilor pa-rinti, cu comentixiile eanonistilor Balsainon, Zonara, Aristin, inlimba serba; eomenteza felurite leg' politico-eclesiastice, dupecan sa administra biserica serba in vechime, si sa administreza siacum in Serbia libera, Muntenegru, Bosnia si Herzegovina, patri-arhatul de Carlovetz. Scrierile par. Nicodem Midas sunt forte sti-intifice, dupe cum acesta o constata cunoseuti barb* de stiinta... 2)

Despre marele evenimentdespite irea romanilor orthodoxy dinAustria Ungaria de se'rbi1 orthodoxy din Austro-Ungaria, sub rapor-tul a ltninistrativo-bisericesc, carele a avut be la anul 1864, submarele mitropolit roman, baron Andreitt qagunavoiu vorbi atunct,cand voiu expune situatia bisericilor autocefalo orthodoxe-ronzcinediu Sibiu §i Cernattg... 3).

Arhimaudritul Leontiu, mentionat mat sus, ca candidat la mi-tropolia din Seraev, Bosnia, a fost o persona Insemnata. Compa-rativ nu de mult Inca, prin intrigile iesuitilor, si cu vointa Gu-vernulut austro-ungar, a fost destituit, din scaunul mitropolitandin Seraev, eunoscutul mitropolit de Dobro-Bosnia, I. P. S. SabbaCasanovict, fiind. inlocuit cu mitropolitul George Nicolaevicr, oatbun, dir slab. batran... Acum ne soseste stirea trista din Her-zegovina, provineie, ocupata de Austro-UnE,ratia, despre merteaI. P S. Leontitt Radtdoviel, arhiepiscop de Most-ir, mitropolit deHerze jovinaZ.Leholtnia. Leontiu Radulovici a fost originar dinHerzegovina, s'a naseut la anul 1835, a stuliat la inceput in pa-trie, p- urina a studiat in seminarial din Belgra 1, dar aci n'a,terminat ^ trsul, din causa de bola., si s'a Tutors in patrie,la anul 1856, a fost tuns in monahism, luand dupe acea parte incunoscuta rescOla, sub conducerea but Luca Vucolovict, contra tur-

1). 4epicomirmi BrhAoarocrii", Petersburg, 1888, No. 40, wig, 1111-11/3.2). E s Popovicz. Fontanile qi codicil dreptului bisericese orthodox", Cer-

nauti, IrB5, pag. 89 90.B), In Austio-Ungaria aunt 13 pielatt orthodoxi din call 9 serbi qi 4 ronitint

bltimit aunt, afara de mitropolith din Sibiu @i Cerna z f, mentionati mat sus, P. S.Ioann Popazu, racum decedat) fost episcop in Caransebeg 7i P. S Joannepiscop in .Arad, ambit distin71 episcopi atat prin trivet aura, cit 7i p in mo-ralitate, ca 7i mitropolitil rontanz din Sibiu qi Cernduit, 1.tr nu cum sustine Al-manach de Gotha" pe 1888, pag. 576, eq. Hunt numat 10 preIati. orthodoxi...

4). Biserica Orthodoxd Ronzanti", Bueure7t1, 1487, No. 7, pag 667.

*

uncle,

big

il/e/raim,

www.dacoromanica.ro

324 CRONICA BISER1( Escit

cilor, Dupe acea a fugit in Austria, de uncle, peste un timp Ore-care, fiind amnistiat de turd, s'a intors iara§i in patrieHerze-govina,unde s'a facut paroch, §i, mai in urma. secretar al furIgnatiu, mitropolit de Mostar, pane, la anul 1870. D'acurn Le-ontiu. Radulovici laraip a inceput a fi persecutat: autoritatile tar-cev prins, l'au trimes la Constantinopol, d'acolo la Tripol,Africa. A primit libertatea numai la anul 1876, dupe mijlocireadiplomatiei ruse§ti, qi a trait, dupe indelungat exil, in Cetinie,Muntenegru, pana la ocupatiunea Bosnielqi. Herzegovine: de catreAustro-Ungaria. Dupe acea, intoreendu-se la Mostar, §i facendu-searhimandrit, continua cu arclOrea-i dinainte, activitatea in folo-suI orthodoxies §i serbismului, §i pentru devotamentul causer serbo-orthodoxe, a fest inchis, de catre Cituvernul austro-ungar, intr'ofortareta austriaca, mai ales dupe rescola din Crivosia, din anul1882. Fiind gratiat, impreuna cu multi alti serbi, implicati inreseola din Crivosia Herzegovina, Leontiu Radulovici s'a rein-tors la Mostar, ocupend postul de mai nainte. In anul 1888, dupemOrtea lui Ignatirt, mitropolit de Herzegovina- Zacholmia, mentio-nat mai sus, Leontiu Radulovici a fost ales arhiepiscop de Mostar,mitropolit de Herzegovina - Zacholmia. In noua inalta trepta mi-tropolitul Leontiu Radulovici n'a putut servi mult timp orthodoxies

serbismului, caci l'a rapit nemi:osa morte... Acest prelat a fostfOrte mult stimat de tott serbil orthodox' din regat, Bosnia-Her-zegovina, Muntenegru, Austro-Ungaria. Multe diare §i revistes'erbe &client multe frumose amintir".. Fe cand biserica or-thodoxa serba din Bosnia-Herzegovina regrets forte mult perde-rea mitropolitului Leontiu Radulovici, iesuitii sa mangae cu spe-ranta,, ca in Herzegovina numerul inamicilor lor s'a irnputinat cu

anume cu mitropolitul Leontiu Radulovici... 1)La 26 Noembre, anul 1888, a decedat derman Angelict, arhie-

piscop" i mitropolit" de Carlovetz, patriarh" al Serbilor ortho-daxi din Austro-Ungaria (propriu (lis din Ungaria), Exista, pro-verbul la,tin : amicus Plato, scd magis arnica veritas-' (arnic estePlaton, dar mai mare amic este adeverul"), day, luand in consi-deratiune diferitele opiniuni despre decedatulGerman Angelici§i recenta lui trecere din viata pamentesca, precum §i multealte consideratiuni bine-cuventate, credem mai nimerit, pentru

1). Ilepicosuom BUTIIIIR'13", Petersburg, 888, No. 46, pag. 867 (de la 10 No-mbre 18881. MAI opolitul Leontiu Radulovici a contribuit, intro altele, si lainfiintarea ili sustinerea revistei theologice din Seraev, intitulata (dupe tradu-c ere romans din limba Barba) Fontana Dobro-Bosniaca". Mai sus s'a mentionat,ca acesta revista sa intituleza Buna fantana Bosniaca". Acosta erbre a mease rectifica, cad euventul Ao6p" (bun) aci insernneza numirea antiea a orasului,,Dabr", sau llobru, aprOpe de Visegrad, in Bosnia, uncle i in Dab]." inainteera scaunul episcopal orthodox serb. In Dabr" sf. 8abba, arhiepiscop al Ser-bia', fiu de rege, a hirotonit pe primul episcop serb pentru Bosnia. Mai in urmiiscaunul el iscopal din Dabr" s'a strarnutat la Seraev, si d'atunci mitropolitulde Seraev porta titlul de Dobro-Bosnia... Biserica Orthodoxa Borridnda, Bucu-resti, 1887. No. 7, pag. 668). Mitropolitul Leoutin Radulovici era in eels maibune relatium cu prelatil din patriarhatul de Carlovetx. Fostul mitropolit deBosnia, Ambrosia, a pus inceputul pseudo-ierarhiel lipovinepti diu FOnttina albd"Bucovina, la anul 1846...

l'ati

$i

until,

ti

1-au

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 325

moment, a aininti aci alt proverb latin, aplicabil pentru repausa-tul prelat : de mortuis aut bene, aut nihil" (despre mortisau bine,sau nimicaj... Persona repausatului prelatGerman Angelicire-clama o cercetare anal large, §i mai objective, de cat acea, careane permite actualul moment, sau noutatea evenimentului...

La 11 Decembre, 1879, Procopiii Ivarovicl a fost demisionatdin scaunul mitropolitan-patriarhal de Carlovetz, qi, in locul lui,ca administrator al acelui scaun, s'a rattmit", de catre GuvernulAustro-Ungar, German Angelici, episcop de Bacica. El, GermanAngeliei, s'a nascut la 29 August, anul 1822. La 22 Noembre,anul 1881, s'a convocat congresul serb nationalo-bisericesc, pentrualegerea noului mitropolit-patriarh. Alegerea a catfut asupra luiArsenio Stokovia, episcop de Buda (sf. Andreiu), cel mai iubit},relat orthodox serb din Austro-Ungaria, dar el n'a fost confir-mat, de catee Guvernul Austro-Ungar, ca mitropolit-patriarh deCarlovetz. La 7 Decembre, acela§i an, s'a ales, ca mitropo lit-pa-triarh serb de Carlovetz, alt cunoscut prelat, Theofanepiscop de Plaqca, (sati. Play) sau al Carlovetzului de sus, darnici acesta n'a fost confirmat, de Guvernul Austro-Ungar, ca pa-triarh. In schimbul insa al aprobarei, la 8 Ianuarie, 1882, s'atrimes congresului un reseript imperialo-regal, prin carele nu sa-,aprobau alegerile precedente, ca neintrunind majoritate, §i, carnitropolit-arhiepiscop de Carlovetz, stt nume§te" German Ange-lic'. Congresul a protestat contra numirei", dar protestul a re-mas fora resultat. Ala dar, s'a deschis lupta intre partisanii pri-milor dotal candidati-cde0", 1i German Angelic', patriarh numit".Acesta lupta, in carea aunt amestecate multe interese ale poporu-lui orthodox serb din Austro-Ungaria, precum §i multe neintele-geri personale, de forte seriose, n'a wins nici un folos serbilororthodox'. din Austro-Ungaria, ci, din contra, din ea au tras fo-lose etorodoxii, §i mai ales austriacil i ungurii, causa fiind totserbii orthodox', arnestecand iuteresele curat biserice§tt-ortliodoxecu cele nationale-serbe§ti, ceea ce este lueru trist..., dar acestale va servi, pote de lectiune pe viitor... La 1 Decembre 1888 a a-vut loc inmormentarea decedatulut patriarh in biserica catedral-a,din Carlovetz, in presenta unui public forte numeros. La prohodau luat parte toti episcoph patriarhalului de Carlovetz, afara deArseniu &movie', episcop de Buda, carele era absent. La inmor-mentare a sosit din Belgrad, caoitala regatului Serbiei, mitropo-litul neodosiu 111raovict, hirotonit de repausatul patriarh de Car-lovetz. Mitropolitul Theodosiu Mraovicl a fost protos" (anteiu)intre episcopii, cars au prohodit pe German Angelici, lar TheofanIivcovici, episcop Al Carlovetzului de sus, a pronuntlt un cuvent,bine-gustat de tot', despre repausatul prelat, aretand, intre altele,multele suparari, pe can le-a avut repausatul arhiepiscop-mitro-polit-patriarh German Angelici...

Indata dupe mortea lui German Angelic' s'a inceput din nonlupta, a care'. directiune, §i mai ales ale care' resultate, nu se potprecisa Ar fi o fericire, ca inamicii local' serbismului ortho-dox s6 n'aiba motiv d'a se amesteca in noua lupta electorala, mai

livcovid,

gi

at

www.dacoromanica.ro

326 CRONICA BIStR1Ct8rA

ales pentru ast-teliq de lucru, precum este alegerea noului arhie-piscop mitropolit de Carlovetz, patriarh al serbilor or.hodoxi dinmonarhia Austro-Ungara, in locul decedatului prelat GermanAngelici... 1)

Dupe cum au anuntat, prin luna Decembre 1888 Ianunr 1889,mail tote cliarele din Bucuregi, I. P. S. losif Georgian, actual ar-hiepiscop §i mitropolit at Ungro-Valahia, Piimat al Romani', exarhal plaiurilor, pre§edinte al S-tului Sinod al S-tem biserici autocefaleorthodoxe Routine, a trimes o adresa de condoleanta bisericei de Car-lovetz, cu ocasiunea deeesului I. P. S. German Angelic], arhiepis-cop-mitropolit-patriarh de Carlovetz.

Acesta comunicare este lucru imbucurator, cam bisericile auto-cefale orthodoxe, in timpul de fata, cam rar comunica direct intreele, aprope numal cu ocasiunea suirilor pe scaune sau a decesu-rilor primilor prelati al lor,pe and, in timpi] mai vechi, acesterelatiuni reciproce erau mult mai dese, qi mai folositore pentruBiserica orthodoxa de resarit in genere §i pentru fie-care din Bi-sericile autocefale orthodoxe in special...

In mitropolia-patriarhatul de Carlovetz. mortea patriarhulumGerman Angelic], carea a avut loo pe la finele (26 Noembre)

expirat 1888, a avut de efeet o polemica crincena intro parti-sanii §i adversarii repausatului, cu privire la apreciarea personali-tate' §i activitatei lui. Lupta mum urmeza en multa inver§unareintre partide pentru alegerea urma§alum repausatului. Cu ce se vatermina acesta luptaeste greu de spus. Dupe tOta probabilita-tea, Guvernul Austro-Ungar, dupe exemplele trecute, se va foloside discordia intre alegetori, pentru ca sa puna pe tronul vacantpe eandidatul seu, dupe cum aeesta s'a facut §i eu insup GermanAngelic'. s).

Sa qtie forte bine, ea mai tote tliarele revistele orthodoxe serbedin Austro-Ungaria, Serbia libera, Muntenegru, Bosnia-Herzego-vinas'au impartit in done tabere opuse, din cari una tabera a-para pe German Angelici pe partisanii lum, mar alta- .-desaprobatot ee facea acest patriarh cu al sem... Dupe aceste cliare §i re-viste serbe, nefavorabile lui German Angelic'. s'au luat §i alte re-

IkepxotiniaA B'SCTIInB -a, Petersburg, 1888, No. 51, pag. l:465 (de In 15 De-cenibi e). La inceputul hu Decembre i88b a fugit din Viena, capitala Austria,undo locum in timpul did urma, Sabba Casanovica. lost eunoseut nitropolit or-thodox sorb de beraev, Bosnia, pana Ia finele anului )885, gi locul f acestufprelat nu se qtie... In Decembre 1888 a decedat Anthint Giolacov, miti opolit deViddin, in Bulgaria, fast prim exarh al biserieei bulgare, dupd anul 1872, &andultima s'a deepartit, sub raportul administiativ, de patriarliia de Constantinopol.Mitropolitul Anthim a terminat cursul Ia anul 18. 4,1a academia iheologica dinMosque, cu gradul de magistru, fiind col g de qcola cu I. P. S. Alexia Lavrov,actual arhiepiscop de Vilna, fosta capitala a Lithuariel, eel mai cunoscut ca-nonist rue in timpul de fatii, unul din suecesoriI, la Vilna, ai invetatului mitro-polit de Mosqua, Macarffi Bulgacov, decedat la 1882, ale caruea sisterne detheologie s'au tradus in romanefle de P. S. Gherasim decan al facul-Vita de theologie din Bucurei}b...

a). Aepitoanbili Bbcnimrb", Petersburg, 1889, No. 3, pag. 42.

gi

anu-lut

si

gi

1).

gkl

Piteirtenu,

www.dacoromanica.ro

CRONTCA BISERICESCA 327

viste 4iare, anume ruse 0i parte bulgare ; Tar cele grece, ger-mane. franceze mai tot-d'a-una luau apararea lui German Angelicacu al lui, pr.vind lucrurile mai mult din punctul de vedere poli-tic, de cat din cel bisericese, conformandu-se adesea on mai multviderilor Guvernelor lor, de cat adeverului, viderilor curat biseri-ceititT gi d'acea nu sa pote da credement la tote acele ce publicauacelo reviste 4iare, fiind-ca atat persOnele, cat si partidele, cupareri cu totul opuse, cam greu pot pastra cumpetul, 01 numai cine-va, neinteresat eel putin direct in eausa, pate judeca lucrul farapasiune, cu calm dupe cum s'a mai mencionat deja mai sus,.. 1).

Despre loan Popazu, renumit episcop de Caransebeq, decedat la5 (17) Februariu, 1889, a sa vedea revistele: Biserica OrthodoxyRomano ", Bueuresti, 1889, No. 12, Mart, pag. 904-914, qi Bise-rica §i Scaa", Arad, 1889, No. 7, din 12 (24) Februariu. D'aceanu voiu mai scrie de o cam data despre acest distins prelat orthodoxroman din Austro-Ungaria, dupre cum am promis mar sus, ci trimetpe cititorii revistei nostre la acele reviste, fiind-ca mai tot, ce estetiparit in revista Biserica Orthodoxt Romano", in meneionatulnumer, la pag. 904-914, este reprodus dupre revista Biserica,cola ", din mencionatul numer 7, de 1a,12 (24) Februariu 1889...Par. arhimandrit Nicolae Popea, cunoscut prin mai multe serieri devalore, s'a confirmat episcop de Caransebe0, de catre imperatorulAustriei, regele Ungarzei, la 1 (13) Iuniu 1889. (Telegraful Ro-man", Sibiu, 1889, No. 62, pag. 245).

Este mult mai bine, ca in fie-care numer, al revistei Biserica Or-thodoxa Romeina" sa se vorbesca cam despre tdta biserica crqtina,§i mai ales despre cea orthodoxa, dar aeesta subsemnatul o va faceIn curind, dupe ce va fini cu expunerea situatiunei tutulor bise-ricilor autocefale orthodoxe. Pana acum subsemnatul n'a vorbitdespre urmatorele biserici orthodoxe autocefale, existente in tim-pul de fata patriarhatul orthodox grec de lerusalim,bisericaorthodoxa autocefala se'rba diu Belgracl, biserica orthodoxa au-tocefala bulgara din Sofia,biserica orthodoxa autocefala romanddin Bucureof, bisericile orthodoxe autocefale romeine din Sibiu qiCernaup.

Causa, pentru rare sub-semnatul face expunerea situaf anei bi-sericilor maz ales de la anal 1883 in cdce, este acea ea de la acestan pan la anul 1887 nu s'a facut expunerea situatiuner biserici-lor In revista Biserica Orthodox Romano" aprOpe de loc. Sub-semnatul citeza mai mult reviste religiose ruse0ti pentru acea,fiind-ca ele, can sunt in numer de una seta (100) au mai multeintormqiura curat biserice§tr, relative la diterite biserici, mai ales

1). Tote discutiile sa rAsumail la aceacur anume erau devotate 'mai multinaltele persOne diu clerul orthodox serb diu imperiul Anstro-Ungar, adica bi-sericer oithodoxe de orient, sau Guvernului lumese... Acei, earl aparau pe Ger-man Angelici, erau taxati de inaiei ar orthodoxies, mai ales de revistelerole r, ligiase ruse, damd a inelege, ca tot, ce este contra Rusier, este t)i eon-tia oithodoxiei, pe rand, in realitate, Rusia orthodoxa de forte multe on a pe-ciituit in questiunile biserice*ti atit la sine inlauntru, cat si in questiunea greco-bulgarei Qi altele, nisi de tirnpuriu, bah mai tarliu...

§i

§i

gi

ei die -

www.dacoromanica.ro

328 CIWNTCA Bistinurt-;rA

din orient, unde Rusia are multi agent i diplomatic] ci consularbcart raportez6. GuvernuluT central despre tot, ce se petrece si fnviata bisericesca, mai ales orthodoxa. Patriarhatul orthodox grecdin Constantinopol are un singur organ de publicitate bisericesc,fn limba greca; acel de Antiochia are tot unul in limba arabet, inBeyruth. Patriarhatele orthodoxe grece din Alexandria qi leru-salim, precum i arhiepiscopiile autocefale grece din insula Cypruqi muntele Sinaig n'au de loc nici un organ de publicitate biseri-cesc. Biserica din G-recia libera are un singur organ bisericesc inAthena. Biserica orthodoxa semi - autocefale Georgianet din Tiflis,Caucasia, are un organ Droeba" in limba georgiana. Biserica dinMuntenegru, precum gi cea bulgara din Sofia, acum n'au ast-fel deorgane. Biserieile serbe autocefale din Belgrad §i Carlovetz au cateun aseminea organ in acele orate. Biserica orthodoxa autocefaledin Bucovina-Dalmatia are o importanta revista bisericesca rowingCandela ". Biserica orthodoxa romeing din Transilvania-Banat aredone reviste orthodoxe ?Twine: Biserica i 4cdla" in Arad" 077Fdea diecesanet" in Caransebes. Biserica din Romania libera are un

singur organ bisericesc : Biserica Orthodox Romang"...Sabba Casanovicf, fost mitropolit al Bosniei, despre care s'a

mencionat, ca a fugit din Viena, a sosit in orasul Cetinie, capitalaprincipatului Muntenegru, pentru a petrece sfintele serbatori alenasteret lut Christ. Mitrofan Ban, actual mitropolit al Muntene-grului, a intimpinat pe mitropolit Sabba Casanovici la intrareaMonastirei din Cetinie, unde 41 are residenta, ca superior al aceletMonastiri. impreuna cu tot clerul si in sunetul clopotelor, jar nume-rosit amici at mitropolitulut Sabha, precum i poporul orthodoxserb din Muntenegru, i -au facut o intimpinare forte solemna.Sabba Casanovici, carele a fost mai mult timp sub priveghiareaMagyarilor, pentru simpatiile sale pentru slave, dupe ce a fugitdin Austro-Ungaria, a calatorit prin ferusalim, Egypt, tar tie ser-batorile nasteret lui Christ s'a rotors prin Athena, capitala Gre-diet, in patria saMuntenegrueaci s'a nascut in satul Milianitzadin Muntenegru. Nicolae Petrovicx .Niegos, principele stapttnitor alMuntenegrului, i a facut mitropolitului Sabba o primire fortebunk, 1-a permis a trai in on-ce localitate in cuprinsul prin-cipatului Muntenegru, pe timp nedeterminat...

Sa comunica din Pesth, capitala regatului Ungariet, ca Gera-sim Petranovict, episcop al Carlovetzulut de sus (Plas), in Bacica,mencionat mai sus, s'a numit administrator al patriarhatulut or-thodox serb in Carlovetz, in locul patriarhului German Angelic;decedat la 26 Noembre 1888. Aci este o erOre Gerasitn Petra -novici este episcop de Cattaro, in Dalmatia, jar episcop de Bacicaeste Vasilian Petrovich..

Acesta numire, dupe cum comunica mat multe tliare Orbe, nupate nici a linisti pe nimene, nici a satisface. Cat priveste peserbit orthodoxa din Austro-Ungaria, apoi dinsii an primit acestatire forte rece, cam noul patriarh, dupe cptalitaWe sale morale,

nu sa bucura de nici o popularitate nici intre cler, nici intre po-

si

:

www.dacoromanica.ro

CRONICA 13ISER1Cg.SCA 329

por. Despre Gerasim Petranovici circula, ast-feliu de stiri, pe cari.diarele refusa a le publica... 1)

La 18 Main 1889 s'a Intors la Belgrad, capitala regatului Ser-biei demnul prelat. I. P. S. mitropolit Mihail lovanovicY, sosinddin Rusia, oprindu-se si in Bucureftf, capitala regatului Romania,vr'o trey Actualul mitropolit al Serbiel a pus in disponibi-litate pe Th,odosizi Mraovic, fost mitropolit al Serbiei de la anal1884 palm acum, precum gi pe vr'o cati-va episcora, partisans al'lui Theodosiu Mraovici, dupe cum s'a mencionat mai sus...

Unul din preotii orthodoxi serbi descrie, in idiarul serb Bpallmtb".(Luptatorul"), starea clerului parohial orthodox din Austro-Un-garia. Preotii a aleg de catre locuitorii paroh.ii tor, i d'aci pro-vine lupta de partide, de la carea atirna si numirea a unuia saila altuea din candidate, ca pEeott parohialf. De acea qualitatilemorale ale acestor candidati adesea on an forte putina insemna-tate, sail chiar n'au de loc nici o Insemnatate. Afara d'acea, po-pulatiunea parohiet adesea on n'are nici idee despre qualitatilepersonei, carea se alege a fi preot. Cat priveste consistoriul, a-poi el, prin indiferenta sa catre ast-feliu de lucruri ale biserieei,aduce Inca mai inult reu. In preotimea nOstradice acel preotnu este nici disciplina, nici zel pentru indeplinirea datoriilor salepAstorale, si preotimea presinta un tablou trist". Apoi cum s'arputea intempla alt-feliu, cand biserica orthodox5, din Austria pri-meste ordine din Viena si Pesth, centre eatolice ?... 2).

1). Ilepttonnblil BlicTuawb", Petersburg, 1889, No. 2, pag. 36. A. grs videa des-pre aceste st diarele serbe : Hapoikna dame §i nr.rtawb HapoAa". Si aci, ca siin uncle stiri din cele mencionate mai sus, este malt exagerat, pasionat. acestediare find interprete fidele ale videtilor unor persona, inamice lui

Austro-UngariaGerasim Pe-

tranovici... Fatii cu cei-l-alti prelate orthodoxi serbi din noul ad-ministrator al r.triarhatalui din Carlovetz este unul din cel mai cunoscuti atatprin scrierile sale, cat si prin activitatea bine-facetOre pentru biserica ortho-doxi.. Sa sperrt, ca peste scurt timp Franz-Joseph, imperatul Austriei, regeleUngariei, va confirma, in qualitate de patriarh orthodox sorb de Carlovetz, peepiscopal Gerasim Petranovici..

2) Ilepxotintan BteTninn,", Petersburg, 18 9. No. 21, pag. 389-390 de la25 Maiu). si aci, ca si mai sus, lucrurile sunt exagerate; sa vede, ca cel, ce ascris aceste ronduri, este nemultumit ea actuala stare de lueruri. Ori-cum ar 6,tote bisericile orthodoxe autocefale din imperial Austro-Ungar, anume unagerbil, din Carlovetz, si done romdne din Sibid si Cersaufr, sub raportul mate-rial si intelectual stair malt mai sus, de cat multe alte biserica orthodoxe auto-cefale. Cat priv Ate partea morala a clerului orthodox din Austro-Ungaria, apoitrebue sa spunem, ca acest cler putin de dorit. Revista rasa, citata aci,dice, dupe spusele qiarului serb si dupe consideratiunile sale, mat malt politice,de cat biserice§tt, ca real provine din acea imprejurare, ca biserica orthodoxi,din Austria primeste ordine din Viena gi Pesthcentre eatolice (papiste)! ApoiOre elerul din regatul Greciei, din regatul Serbiei, din principatul Muntenegiu-1'11, centre orthodox bre sta mai bine in tote privintele ? De loc 1 Ste incom-parabil mai reu, dupe cum ant expus in revista ,,Biserica Orthodoxlt Remand"mai inainte, si voiu expune Inca mai pe urmii. Apoi bisericile orthodoxe auto-cefale grece de Constantinopol, Alexandria, Antiochia, Ierusalim, Cypru, Sinaiii.,stair Ore mai bine, ca bisericile din Austro-Ungaria ? Malt mai reu! Chiar biseri-cile orthodoxe autocefale din regatul Romania si din imperial Rusiet incs totlasii ceva de dorit, dacil nu cum-va si mutt shier! Nu este nimic absolut, Per-feet, afari de Damneder.), trebue de udecat lucrurile relativ, 235. nu

Site.

bast

qi d'acea

www.dacoromanica.ro

330 CRONICA BISERICEiCA

Sa comunica, ca Guvernul austriac voeqte eastige maimulta simpatie a populs.tiunei din Bosnia §i Herzegovina, pe cariprovincil patriarhul serb de Carlovetz ar voi sa to puna sub juris-dictia sa bisericesca, en tote ca ele apartin bisericeste patriarhuluidin Constantinopol, dupe cum s'a mai mentionat... I).

Cu acest stop guvernul austriac, intre altele, a confirmat, camitropolit al Herzegovin', en residenta in orapl Mostar, pe pa-rintele arhimandrit Serafim Perovict, originar din Herzegovina. A-cesta confirmare a produs in Herzegovina cea mad buna impre-siune, caci pana acum mitropoliid herzegovinem, in mare parte,sa alegiau din clerul grec fanariotic, i nu sa ingrijeu de intere-sele turmeI lor. Serafim Perovici este cunoscut prin patriotismulseu, in timpul stepanirei turcesti era de multe ord persecutat,fiind-ca apara poporul berzegovinen de jafurile functionarilor tur-ce§tt. Pana alegerea qi confirmarea sa, ca. mitropolit al Herze-govinel, Serafim Perovici era superior al unei Monastiri marl dinMostar... 2).

Acest Serafim Perovici, pe care voiau herzegovinenin sa-1 aibamitropolit, dupe mitropolitul Ignatiu, a fost anume superior al re-numitel Monastiri Iitonislici" din Mostar. El sa bucura d'a,ceaszpopularitate intre berzegovineni, ca si amicul lui, Leontiu Radu-lovici, pe carele aseminea it voiau herzegovinenii, ca mitropolit. 3).Dorintele herzegovinenilor, in adever, s'au.implinit in totul : dupemortea mitropolitulul Ignatiu, a fost confirmat ca mitropolit, Le-on-tin Radulovici, iar dupe mortea ultimului a devemt mitropolit

cerem mai mutt, de cat sa p6te, intr'un timp dat... Daca am compara bisericaorthodoxa in genere cu cea catoliea sae cu cea protesranta sub raportul intelec-tual qi material, n'o comparam sub raportul moral,apoi am vedea, ca ortho-doxii stau mai job, acesta es e qtiut de tot', si d'acea trebue sa tindem to' or-thodoxii la mat bine in tote...

1). Biserica Orthodoxtt Romdnd ", BucurestT, 1889, No 2, pag. 119 (pe lunaMaiu).

gepiconnbril BUTIIMM", Petersburg, 1889, No. 13, pag. 249 (de la 30 mart).Revista rusesea extrage acenta stire din ziaiul Herb 06zopl." (Rev sta"), cuEre -carl comentarif politice, qicend, intre altele, ea guvernul austriac a facut a-cesta numire in legatura cu mai multe evenimente, preeum cu abdicarea luiMilan Obrenovici, rege al berbiei...

8). Biserica Orthodoxtt Ronland", Bueuresti, 1869, No. 2, pag. 119. Aci s'acitat dupe fostul ziar din Mosqua, BocTon3", pe anul 188o, N.N. 802-305, pag.201 (de la 15 Ianuariu). In ultiniul moment in Seraev (Bosnia) este mitropolitGeorge Nicolaevia, in Mostar (Ileizegovina) Serafim Perovici, jar in Zvornic (san-giacul Novi-Bazar) tot batranul mitropolit Dionisiu. Nitropolitul Bosnia portatitlul de orhiepiscop Seraev, mitropolit du Dabro-Bosnia qi exarch al intregelDalmatia". Ultima, adica Dalmatia, populata mai ales de serbi orthodoxi, subraportul biserieesc este supusa mitropolitulul orthodox roman din Oernaup, careleOita titlul de mitropolit al Bucovinea Apo' ¢i n itropolitul dinlap porta titlul de arbiepiscop qi mitropolit al Moldova qi Sucevez, exarh al pla-bailor", cu tot ea &lava scum numaI apaitine niel bisericeste, n.ci pol tieesteBomaniez, ci mitropolitulul Bucovinez Qi guvernului imperial al Austria._

salt

la

ee

qi Dalmatiei"...

gi

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA. 331

Serafim Perovici... SA cliee, ca Guvernul austriac va confirma qiin Zwrnie, ea mitropolit, in locul lui Dionisiti, carele este a-prope de morte, tot un originar din Novi-Bazar, precum in Se-raev este mitropolit bosniac §i in Mostarherzegovinen...

Dupe cele expuse pana acum, videm, ca serbil orthodox], de§i formeza tree biserici orthodoxe autocefale (de Carlovetz, Belgrad,Cetinie) sau §i patru chiar (de Seraev in Bosnia, Herzegovina, Novi-Bazar), totu§t sunt in strinse legaturi intre den§ii, §i acest lucrueste imbucurator, mai ales, ca orthodoxia este mai presus de catslavismul la adeveraii orthodox]...

George P. Samureanu.

-,g9,tt6NI

www.dacoromanica.ro

AXIOANE PE TOATE GLASURILEDE

PARINTELE NECTARIE. (1)

Glas, 1. pa.7

4 U vi ne se cu u a a de e ye--sal "*"

ra at a to e fe ri ci i i i Na.-710gt....0 I .." 77 t1

see toa a a a re e de e Du um ne/ . vm. \,..: 20

e e deil cea pu uru re fe ri ci i i ir-r- - %"'"

// ''011:, \,..7,CI.

to §i prea a ne vi i no o va a a

,, -20 VI , 4; "ZZP%*Ntb

to6 c.P

§1 i Ma a a a a ai ca Dum ne

-70 - , -111

1). Parintele Nectarie IProsehimonahul, traitor de 4ecimi deam in Sfantul Munte al Athonului, este Roman de neam, dinELIO de loc. Fame, acestui barbat este respandita in tot Orientul qiin special in Sfarrtul Munte al Athonulni, ca eel intaiu cantaretcompositor in arta musieei Orientate Biserice§ti. Pentru a facecunoscut omenilor noWi eclesiastici cantarile acestul barbat, ceface lauda neamului nostru, ni-am propus a reproduce cu timpulin Revista Biserica Orthod.oxa" unele din lucrarile lui originale,spre a se folosi de ele §i cantarqii no§tri. Asupra vieie1 acti-vitatei sale, ca Psalt renumit, ne rezervam a trata in un alt nu-mer a Revistei mai amanunit.

--2, WIL J II 41. VII%L..- ,...= t.............. ...........4.-...4.em ,, ...--,-.4.............,r:

6--aV f, 14-- tILIL Nmonwa, 11=, 1m "--4.--a 'a

Ct. c-- c-.- s----.00,-

0\ c, .m.. -21. -Jo\ ......----....-

,-- , .__. ,---.. --airt- 31 -31. -2. -2/..". ...9.

le C---a. --a.C.-

9

t:.L...,,,,, .1, ....i IA ,-2. 40.-2. i i ""jpIMEM,

C1 v- v- v: ell.

V- t.=... MI V- 't-- .."46.Jr "

§i

§i

www.dacoromanica.ro

AXIOANI PE ToTE GI AS1 RILE 333

qe

., .-21P -.2Ire e e U u u lu ul no o 0 o

r"t"" ill V 4!"---,-,.,, ,.-4..F-..ar----....,, 5-a,-,,7- c;

CI. -_---.Stru ce a ce e e§ti mai cin sti i i

cs- %,-- Q -, lokc-

c--T....1A\.--2,,Ii..--A,ir -.... -...,-....--a,,--a,\ksv-,:

.--. , 4toi i i 1de cat He ru u vi i

...--,......\\.- t... %--.... v.

, -.. 1, ,- .... , A...--, n -.... e---.--....---. ,.....,,z.0- , -,en,

i i mi i ii §i mai ma ri i i iCV.= ss `.. 20C t', ff Jr

i i i to a

.--Jr---fa fa de a se ma

--A, I

na a a a re e e e de e e ea, at Se

I ..."7ci

e ra a fii i mi . .

,-26,--4/;4,t\--2..CA.:-.4.fa, ra stri ca a clu u u u u ne

ca a rea

c,

> V-V"%mom- .,e-. 9

e pre D um ne ce eu Cu ye en to ul az7,

2 --Ji A. 2.

al na a as Cu ut pre ti i ne ce eu u a a de-

ILO 31t.s ...m. 1 ;:`e ye e ra at Na see toa a a

0- - %-

re e e...,- k-- 11

V--4. V--- I.... ^2. 1 .--a, --2,..........-20-41, e.----"...--a '\C--a 1r

de e e e e Du um ne ;left to e e e ma

akt. Jr 11,11`.,--j, jr ".Kt.\.,e.,.i

0 77a a ri 1 i i 1 im

REDACTIUNE A.

- 0 .4Cor .>

`two. 1-11s.--7.-----,40-31.-a

6,

4E1.,--,.

i

-21v

de"

1111IN

1M1

v-

CI.

IL% "

9.

Jb

,s;

s.

-,,,

1IIa

,-- ,-- ...., S.e---, ''" -.. . - `..L.....I...

t F v--4 , Zit"-..,-;,........., ....-..--.. IL It `........". .1.

-----.

=st

.----.-2. (----- ..Z:..--....-__. .

C.-----.1,

',,,

----www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.

La biserica din satul Larga, comuna Dofteana, s'au claruit deDomnit I. Simionescu qi Nicolae Lazarescu, o sfanta Evaugheliecu litere none, legata cu pele §i poleita, in valore de 30 let ; idemFaptele Sfintilor Apostoli, in valOre de 20 let, daruita de Dom-nul I. Antimiu.

La biserica din La.po§, couiuna Darmane§ti qi la acea din satulPlop, tot comuna Darmanqti, s'au oferit cate o Sfanta Evanghe-lie, legata frumos, de Domnit : Theodor Florian, N. Florian, IonMahu §i Spiridon Mahu.

La biserica din Plop, s'a oferit o truce In valore de 50 lei, decatre Domnele : Ruxanda I. Gosav §i Pauna Munteanu, pentru cartfapte cre§tine§tt li se aduc multamirt publice.

Domnul Loan Verde, din comuna Boziia, judetul Falciu, facendcu a sa cheltuiala pridvorul la biserica cu hratnul S-tul G-heorghiedin mentionata comuna, i se exprima raultamin din partea ace-let Biseriet.

Domnul Draghiet Radulescu, impreuna cu sotia sa Brand.u§a,din Capitala, a oferit bisericet din comuna Borane0, Plasa Cata-pult'', judetul Ialomita, un rind de vestminte preote§tt de stotade matase In valore de 230 lei, pentru care fapta li se exprimamultamirt din partea epitropiet prin publicitate.

www.dacoromanica.ro