27
1 Interpolare polinomială 1. Introducere Exemple: (Burden, Richard L.; Faires, J. Douglas: Numerical Analysis, 8th ed., pages 104–105, ISBN 0534392008.)

1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

  • Upload
    others

  • View
    6

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

1

Interpolare polinomială

1. Introducere Exemple: (Burden, Richard L.; Faires, J. Douglas: Numerical Analysis, 8th ed., pages 104–105, ISBN 0534392008.)

Page 2: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

2

Care a fost populaţia în 1996, care va fi populaţia în 2000?

Page 3: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

3

(Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 , pag 336)

Variaţia densităţii aerului

Page 4: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

4

Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă

t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40 C(t) 24,5 10,30 8,50 7,8 7,70 7,45 7,30 7,25

Reprezentarea grafică a datelor din acest tablou este

Evoluţia concentraţiei )(tC (mg/L) în funcţie de timpul t.

0

5

10

15

20

25

30

0 10 20 30 40 50

t (min)

C(t)

Page 5: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

5

Noţiunea de interpolare s-a introdus pentru nevoia de găsi o estimare a unei funcţii f într-un punct x pentru care experimantal nu s-a putut realiza. Grafic se poate da o estimare dar aceasta poate conţine erori semnificative. Interpolare liniară Interpolarea liniară presupune că variaţia dintre două puncte experimentale este de natură liniară. Fie funcţia f măsurată experimental în două puncte a şi a+h cu pasul h foarte mic, fie haxa +<< . Atunci valoarea f(x) se poate aproxima prin

h

afhafaxafxf )()()()()( −+−+≈ (7.5)

Din definiţia derivatei unei funcţii într-un punct putem scrie

hafhafaf )()()(' −+

Prin urmare putem scrie )(')()()( xfaxafxf −+≈

Page 6: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

6

Exemplu: Considerând datele experimentale prezentate în exemplul 1 estimaţi C(7) prin formula interpolării liniare. Soluţie: Pentru a estima valoarea t = 7 sau 8 e necesar sa cunoaştem valoarea concentraţiei în două puncte a şi a+h cu hata +<<

Avem 1075 << , prin urmare 5=a si 5=h

LmgCCCC /58,95

30,105,8230,105

)5()10()57()5()7( =−

+=−

−+≈

Avem 1085 << , prin urmare 5=a si 5=h

LmgCCCC /22,95

30,105,8330,105

)5()10()58()5()7( =−

+=−

−+≈

haChaCataCtC )()()()()( −+

−+≈

Page 7: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

7

Interpolare parabolică Interpolarea parabolică presupune că variaţia între trei puncte experimentale este de tip parabolic. O funcţie f dată experimental în trei puncte a-h, a şi a+h cu pasul h foarte mic. Fie

haxha +<<− , atunci f (x) este dată de

2

2 )()(2)(2

)(2

)()()()()(h

hafafhafaxh

hafhafaxafxf −+−+−+

−−+−+≈

(7.6)

Exemplu: Considerând datele experimentale prezentate în exemplul 1 estimaţi C(7) prin formula interpolării parabolice. Soluţie: Este necesar de a cunoaşte valorile experimentale ale funcţiei C în trei puncte învecinate lui t = 7, pentru care hatha +<<− , adică )( haC − , )(aC şi

)( haC − . Luăm a = 10 şi h = 5 atunci

Page 8: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

8

25)5()10(2)15(

2)107(

10)5()15()107()10()7(

2 CCCCCCC +−−+

−−+≈

LmgC /45,925

3,10)5,8(28,72)3(

103,108,735,8)7(

2≈

+−−+

−−≈

25)5()10(2)15(

2)108(

10)5()15()108()10()8(

2 CCCCCCC +−−+−−+≈

LmgC /088,925

3,10)5,8(28,72

)2(10

3,108,725,8)8(2

≈+−−+−−≈

Page 9: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

9

Interpolare liniară şi parabolică

Page 10: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

10

În general când se dau un număr de puncte şi n informaţii referitoare la aceste puncte (valori ale unei funcţii, şi/sau valori ale derivatelor funcţiilor în punctele respective) putem construi un polinom de grad n-1 numit polinom de interpolare ce va trece prin acele puncte. Exemplu: Fie punctele x1 şi x2 şi valorile cunoscute f(x1), f’(x1) şi f(x2). Atunci putem construi polinomul P(x) de grad 2 ce trece prin punctele x1 şi x2 rezolvând sistemul cu necunoscutele a,b,c:

P(x1) = a x12 +b x1+c = f(x1)

P’(x1) =2 a x1+b = f’(x1) P(x2) = a x2

2 +b x2+c = f(x2)

Page 11: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

11

2. Interpolare Lagrange (R. Trîmbiţaş, 2005, Analiza numerica. O introducere bazata pe MATLAB, Presa Universitară Clujeană)

Page 12: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

12

Page 13: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

13

Page 14: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

14

Page 15: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

15

Exemplu (Ward Cheney, David Kincaid, Numerical Mathematics and Computing, Sixth edition, 2008)

Page 16: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

16

Page 17: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

17

Page 18: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

18

3. Interpolare Hermite (R. Trîmbiţaş, 2005, Analiza numerica. O introducere bazata pe MATLAB, Presa Universitară Clujeană)

Page 19: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

19

Page 20: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

20

Page 21: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

21

Page 22: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

22

Derivând şi aplicând formula lui Leibniz se obţine:

iar în final avem:

Page 23: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

23

(Burden, Richard L.; Faires, J. Douglas: Numerical Analysis, 8th ed., pages 104–105, ISBN 0534392008.)

Page 24: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

24

Exemplu: Aflaţi f(1.5) folosind interpolarea Hermite:

Page 25: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

25

Page 26: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

26

3. Erorile polinoamelor de interpolare

Page 27: 1. Introduceremath.ubbcluj.ro/~tgrosan/2012CursAppAnNum02.pdf · 4 Fie datele obţinute prin metode experimentale date în tabelul de corespondenţă t (min) 1 5 10 15 17 20 30 40

27