1-Fenilalchilamine Rom 2013

8/12/2019 1-Fenilalchilamine Rom 2013

http://slidepdf.com/reader/full/1-fenilalchilamine-rom-2013 1/28

Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică

09.3.1-12

Elaborare metodică pentru studeni şi profesori (Chimie farmaceutică -II)

RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 1 / 28

Instituţia Publică Uni!"sitat!a #! $tat #! %!#icină &i 'a"(aci!

)*ic+la! T!st!(iţanu,

'A-UTATEA 'AR%A-IE

CATEDRA CHIMIE FARMACEUTICĂ ŞI TOXICOLOGICĂ

$ubstanţ!l! (!#ica(!nt+as! #in g"uul a"ilalcila(in!+i3!nilalcila(in! &i #!"iaţii l+"

In#icaţi! (!t+#ică la ci(ia 3a"(ac!utică !nt"u stu#!nţii anului I4

Autorii: Tatiana Treapitina – conferenţiar universitar Tatiana Ştefaneţ – asistent universitar

Redactor: Vladimir Valica – profesor universitar

-5II*U 201




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 2 / 28

I*TRDU-ERE

Către derivaţii arilalchilaminelor şi oxifenilalchilaminelor se referă un grup mare desustanţe at!t de origine naturală c!t şi cea de sinte"ă# cu acţiune farmacologică diferită$ %ultesustanţe din grupul dat sunt create pe a"a sustanţelor naturale care participă &n procesele

iochimice ale organismului uman$ 'e parcursul ultimilor ani pe a"a derivaţilorarilalchilaminelor şi oxifenilalchilaminelor au fost sinteti"ate multe sustanţe ce ne permit să leconsiderăm ca sustanţe de a"ă pentru oţinerea remediilor noi$

Scopul. (e a &nsuşi efectuarea anali"ei calităţii sustanţelor medicamentoase din grupaarilalchilaminelor# oxilfenilalchilaminelor şi a derivaţilor lor &n corelaţie cu structura lor chimică#

proprietăţile fi"ico)chimice# ce determină metodele de oţinere# prevederi către calitate# condiţiide conservare şi &ntreuinţare$

Scopuri determi!te"

*$ (e a oţine deprinderi &n efectuarea anali"ei sustanţelor medicamentoase din tema dată prin aprecierea comparativă a proprietăţilor fi"ice# fi"ico)chimice şi chimice$

+$ (e a putea efectua determinarea sustanţelor studiate &n conformitate cu prevederile(,- cu oformarea documentaţiei necesare$

#l!ul $tudierii temei"

'entru studierea temei se acordă + lucrări$

Eta!l! !nt"u ;nsu&i"!a t!(!i: 'regătirea teoretică pentru efectuarea scopurilor determinate. /ucrul practic &n laorator. Recapitulare$

%ATERIA I*'R%ATI4

0ustanţele medicamentoase din grupul studiat se pot divi"a &n următoarele grupe 1ta$*2:

*$ 0impatomimetice:

Neselective: epinefrină 1adrenalina2# norepinefrină 1noradrenalină2 şi sarurile lor , clorhidrat de dopamină 1dofamină2$

α-selective: fenilefrina# metoxamina# clorhidratul de clonidină 1clofelina2$

β-selective" salutamol# fenoterol$

Neurosimpatomimetice: clorhidratul de efedrină$+$ 0impatoliticele:

Neurosimpatolitice: metildopa$

α -blocante neselective: fentolamina$

α-blocante selective: pro"osin$

Blocante beta-adrenergice: clorhidratul de propranolol# atenolol$3$ %edicamente care interferă &n iosinte"a neurotransmiţătorilor adrenergici: levodopa$4$ Aminodiromfenilalchilamine: clorhidratul de amroxol$




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. / 28

Tab!lul 1

$ubstanţ!l! (!#ica(!nt+as! #in g"uul a"ilalcila(in!l+" +i3!nilalcila(in!l+" &i#!"iaţii l+"

D!nu(i"!a latină "+(<nă &i ci(ică.'+"(ula #! st"uctu"ă

Descrierea, solubilitatea

Simpatomimetice - !eselecti"e

Ein!"ini ta"t"as Hidrot!rtr!t de epie%ri& 'Adre!li&(Adrenaline tartrate 1'h$ 5ur$2

/–*13#4)dihidroxifenil2)+ metilamino)etanol

'ulere cristalină ală sau puţin ro"ă1clorhidrat2# ală cu nuanţă cenuşie1hidrotartrat2$ 6şor &şi modifică culoareasu acţiunea luminii$ 6şor soluilă &napă# puţin &n alcool 1hidrotartrat2$

7r 333#38

*+"!in!"ini ta"t"as Hidrot!rtr!t de orepie%ri& ')or!dre!li&( -oradrenaline tartrate 1'h$ 5ur$2

hidrotartrat de / –*13*#4*)dihidroxifenil2)+) amino)etanol

'ulere cristalină ală sau aproape ală#fără miros# uşor soluil &n apă# puţin &nalcool$ 6şor &şi modifică culoarea suacţiunea luminii şi a oxigenului din aer$7r 339#+

+8;< D

α = de la –*88 p&nă la –*+8 1soluţie

apoasă +># raportat la sustanţă anhidră2

D+a(ini =#"+cl+"i#u(

Clor*idr!t de dop!mi& 'Do%!mi&((opamine h?drochloride 1'h$ 5ur$2

@lorhidrat de +)13*#4*)dihidroxifenil2)etilamină

'ulere ală cristalină# fără miros$ 6şorsoluilă &n apă# puţin soluilă &n alcool#

practic insoluilă &n cloroform şi eter$ 7r *#B

$i(at+(i(!tic! > +,$electi-e"P!n=l!"ini =#"+cl+"i#u(Clor*idr!tul de %eile%ri! ' Me$!toum('hen?lephrine h?drochloride 1'h$ 5ur$2

clorhidrat de 1* R2)*)13)?droxifenil2)+)1metilamino2)etanol

'ulere cristalină ală sau sau ală cunuanţă galuie fără miros$ 6şor soluilă&n apă şi alcool$7r +83#9

+8;< D

α = de la –438 p&nă la –498 1soluţieapoasă +># raportat la sustanţă anhidră2

CH2 - CH

2 - NH

2HO

HO

. HCl

HOCH3

OH

NH

H

. HCl

CH3

OHH

NH

HO

OH

COOHHOOC

H OH

OHH

.

H O

OHH

NH2

HO

OH

COOHHOOC

H OH

OHH.

2.




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. ? / 28

%!t+a(inu( Meto!mi!

+)amino)*)1+#D)dimetoxifenil2propan)*)ol-l+ni#ini =#"+cl+"i#u(Clor*idr!tul de cloidi& 'Clo%eli!(Clonidine h?drochloride 1'h$ 5ur$2

clorhidrat de +#B)diclor) N )1imida"olidin)+)ilidene2aniline

sau

clorhidrat de +)1+′#B′)diclor)fenil)amino2)imida"olidină

'ulere ală cristalină$ 0oluilă &n apă#greu &n alcool# practic insoluilă &ncloroform şi eter$7r +BB#B

$i(at+(i(!tic! > /,$electi-e"$albuta(+lu(

S!l0ut!mol 0alutamol 1'h$ 5ur$2

şi enantiomer

1* RS 2)+)<1*#*)(imetiletil2amino;)*)<4)hidroxi)3)1hidroximetil2)fenil;)etanol

'ulere ală sau aproape ală cristalină$Ereu soluilă &n apă# soluilă &n alcool$7r = +3#3

+8;< D

α de la –8#*88 p&nă la F8#*88 1soluţie +> &n metanol# raportat lasustanţă anhidră2

'!n+t!"+li =#"+b"+(i#u( 1rom*idr!t de %eoterol '1irotec(Genoterol h?droromide 1'h$ 5ur$2

romhidrat de *–13*#4*)dihidroxifenil2)+)1para)hidroxi)α)metil)fenetilamino2)etanol

'ulere ală sau aproape ală cristalină$0oluilă &n apă şi alcool$7r 34#3

$i(at+(i(!tic! > )euro$imp!tomimetice"

H

HOOH

OH

N

CH3 OH

.HBr

OH

CH3

OCH

OCH

3

3

Cl

Cl

N

NH

N

H

HCl.

HO

CH3

OHH

NH

CH3CH3

HO




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. @ / 28

E!#"ini =#"+cl+"i#u(Clor*idr!t de e%edri&

5phedrine h?drochloride 1'h$ 5ur$2

clorhidrat de (1R, 2S)+)metilamino–*)fenil))propanol)*

Cristale ale aciforme sau pulere alăcristalină# cu gust amar$ 6şor soluilă &n

apă 1*:D2# soluilă &n alcool 1*:D2$7r +8*#98

+8;< D

α de la –338 p&nă la –3B8 1soluţieapoasă D>2

$i(at+litic!l! )euro$imp!tolitice" %!t=l#+u(

Metildop!%etilhdopa 1'h$ 5ur$2

1+02)amino)3)13#4)dihidroxifenil2)+)metil acid propionic

sau

1)2)3)13#4)dihidroxifenil2)+)metilalanină

sau 3)hidroxi)α)metil – /)tiro"ină

'ulere cristalină ală# puţin soluilă &n

apă# insoluilă &n alcool# soluilă &n aci"iminerali diluaţi şi soluţii de hidroxi"ialcalini$7r +3#+

$i(at+litic!l! ,0loc!te e$electi-e"

P!nt+la(ini (!silas Me$il!t de %etol!mi!'hentolamine mesilate 1'h$ 5ur$2

3)<<14#D)(ihidro)* ! )imida"ol)+)?l2metil;14)metilfenil2amino;fenol metansulfonat

'ulere ală sau aproape ală cristalină#higroscopică$ 6şor soluilă &n apă şialcool# practic insoluilă &n cloroform$

7r 399#D

$i(at+litic!l! +,0loc!te $electi-e"

N

NH

N

HO

CH3

H3C - SO

3H.

CH3

H CH3

OHHNH

. HCl

HONH

2

O

OHC

OH

H3C

H O.2

1,5




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 6 / 28

P"a+sini =#"+cl+"i#u( Clor*idr!t de pr23o$i

'ra"osin h?drochloride 1'h$ 5ur$2

clorhidrat de *)14)Amino)B#9)dimetoxiHuina"olin)+)il2)4)1furan)+)ilcaronil2pipera"ine

'ulere ală sau aproape ală cristalină$Goarte uşor soluilă &n apă# soluilă &n

etanol şi metanol# practic insoluilă &nacetonă$%r 4*$

$i(at+litic!l! 1loc!te 0et!,!dreer4ice" #ropr!ololi *5droc*loridumClor*idr!t de propr!olol 'A!prili!( 'ropranolol h?drochloridI 1'h$ 5ur$2

clorhidrat de 1±2)*)i"opropilamină)3)1*)naftoxi2)+) propanol sau

clorhidrat de 1+R02)*)<1*)metiletil2amino;)3)1*)naftoxi2propan)+)ol

'ulere cristalină ală$ 0oluilă &n apă şialcool$7r +D#

At!n+l+lu( AteololAtenolol 1'h$ 5ur$2

1J2 4)1+)hidroxi)3)i"opropilaminopropoxi2)fenil)acetamidă

ori +)<4)<1+R02)+)hidroxi)3)<1*)metiletil2amino;)

propoxi;fenil;)acetamidă

'ulere ală cristalină$ idrofilă$0oluilă &n apă# uşor soluilă &n aci"idiluaţi# puţin soluilă &n cloroform$7r +BB#3'unct de topire: *D+)*DD8C 1'h$ 5ur$ 9$82

%!#ica(!nt! ca"! int!"3!"ă ;n bi+sint!a n!u"+t"ans(iţăt+"il+" a#"!n!"gici: levodopa$

H CO

H CO

NH2

O

ON

N

N

N

.3

3

HCl

O - CH2 - C - CH

2 - NH - CH

OH CH3

CH3

H

. HCl

O - CH2 - C - CH

2 - NH - CH

CH3

CH3

CH2 - C

O

NH2

OHH




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 7 / 28

!+#+u( Le-odop!

/evodopa 1'h$ 5ur$2

102)+)amino)3)13#4)dihidroxifenil2 acid propionic sau

1)2)3)13#4)dihidroxifenil2)/)alaninăsau

3)hidroxi)/)tiro"ină

'ulere cristalină ală$ 'uţin soluilă &napă# insoluilă &n alcool$

7r *9#+

A(in+#ib"+(3!nilalcila(in!: cl+"i#"atul #! a(b"++l.A(b"++li =#"+cl+"i#u( Clor*idr!t de !m0rool Amroxol h?drochloride 1'h$ 5ur$2

clorhidrat de trans)4)<1+)amino)3#D)diromen"il2)amino;)ciclohexanol

'ulere cristalină ală fără miros# cu gustsla amar$ 6şor soluilă &n apă şi alcool#

practic insoluilă &n eter şi acetonă$ 7r 4*4$B

P"+"i!tăţi 3iic!

(upă aspectul exterior sustanţele medicamentoase din şirul arilalchilaminelor#oxifenilalchilaminelor şi derivaţii lor pre"intă puleri ale cristaline# uneori cu nuanţe găluie#fără miros$ %aKoritatea sustanţelor sunt soluile &n apă şi unele &n solvenţi organici$

'entru anali"a sustanţelor medicamentoase# din şirul arillalchilaminelor#oxifenilalchilaminelor şi derivaţii lor sunt utili"ate metodele fi"ico)chimice 1spectrofotometria1ta$ +2# polarimetria# CE/# '/C# C00 etc$2$

Taelul +Codi6iile dertermi&rilor $pectro%otometrice ! uor deri-!6i !i !rill!lc*il!mielor 7i

oi%eil!lc*il!mielor

$ubstanţă $+l!ntungi(!a #! un#ăn(%a. %in.

Clorhidrat de efedrină Apă +D*# +D9# +B3 +D3#+B*

(ofamină 0oluţie 8#* % acid clorhidric +8 +D8

idrotartrat de epinefrină 0oluţie 8#* % acid clorhidric +9 )

idrotartrat denorepinefrină

0oluţie 8#* % acid clorhidric +9 )

OH

NH

NH2

Br

Br

. HCl

HO

H NH2

O

OHC

OH




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 8 / 28

Genoterol 0oluţie 8#8* % acid clorhidric +9B )

Clorhidrat de amroxol 0oluţie 8#8* % acid clorhidric +4D# 389 )Clorhidratul de clonidină 0oluţie 8#8* % acid clorhidric +9+# +9 )

0alutamol 0oluţie *> acid clorhidric +9B )

P"+i!tăţi ci(ic!

Cu toate că au structură chimică asemănătoare 1ta$*2# ele diferă după proprietăţi acido) a"ice# oxido)reducătoare etc$

P"+"i!tăţil! aci#+>baic!. 0ustanţele medicamentoase# derivaţi ai arillalchilaminelor

şi hidroxifenilalchilaminelor sunt a"e a"otoase cu gradul de a"icitate diferit$Eli(ina"!a ba!i +"ganic! #in să"u"il! l+". 0ărurile# formate de a"e organice slae şiaci"i tari 1tartric# clorhidric2# sunt instaile şi uşor hidroli"ea"ă$ idroli"a &n mediu a"ic esteireversiilă şi re"ultă la formarea a"ei organice insoluile &n apă$

La"a efedrinei pre"intă excepţie şi se di"olvă &n apă$La"ele epinefrinei 1adrenalinei2 şi norepinefrinei 1noradrenalinei2 sunt insoluile &n apă#

dar &n solutii alcaline formea"ă fenolaţi soluili# uşor oxidaili su influenţa oxigenului din aer$(e aceea pentru eliminarea a"ei organice se utili"ea"ă soluţia amoniacală$ Reacţia se efectuea"ă&n pre"enţa antioxidantului şi la rece$

R!acţii #! 3+"(a"! a c+(u&il+" c+(l!c&i. Giind a"e a"otoase# sustanţelemedicamentoase din grupul studiat interacţionea"ă cu reactivi comuni de precipitare 1ta$32$

Bab!lul Re!c6iile uor deri-!6i !i !rill!lc*il!mielor 7i *idroi%eil!lc*il!mielor cu re!cti-i comui de precipit!re

$ubstanţă R!actiul E3!ctul analitic

Clorhidrat de efedrină Reactivul 0onnenschein 1acidfosforomolidenic –3'M4N*+%oM3N++M2

'recipitat galen# soluil &nhidroxid de amoniu

Clorhidrat de amroxol Reactivul (ragendorff 'recipitat roşu)run

(erivaţii O)aminoalcoolilor formea"ă compuşi complecşi cu sărurile cuprului 1PP2 &nmediu a"ic$ Astfel# pentru identificarea clorhidratului de efedrină utili"ăm reacţia cu sulfatul decupru &n pre"enţa hidroxidului de sodiu şi eterului. stratul de eter se colorea"ă &n roşu)violet# iarcel apos &şi menţine culoarea alastră:

(erivaţii O)aminoaci"ilor 1levodopa# metildofa# clorhidratul de fenilefrina2 la felformea"ă compuşi complecşi coloraţi cu sărurile de cupru$

CH - CH - CH3

O NH - CH3

CH - CH - CH3

O NH - CH3

Cu




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 9 / 28

Ca derivaţi fenolaţi epinefrina 1adrenalina2# norepinefrina 1noradrenalina2# levodopa şimetildofa formea"ă compuşi coloraţi cu clorură fierică 1PPP2$ Componenţa compusului şi culoarea

lui depinde de p)ul soluţiilor$P"+"i!tăţil! +i#+>"!#ucăt+a"!. 'roprietăţile reducătoare ale sustanţelor din grupul

hidroxifenilalchilaminelor 1hidrotartrat de epinefrină# hidrotartrat de norepinefrină2 se maKorea"ă rusc datorită pre"enţei grupărilor hidroxile fenolice$ 6şor se oxidea"ă cu diferiţi reactivi: soluţiede iod# iodură de potasiu# nitrit de sodiu$ (ar# capacitatea de a se oxida depinde de unii factori:

po"iţia hidroxililor fenilici# ioni"area moleculei etc$'reparate ce pre"intă Q)difenoli se oxidea"ă p!nă la produse cu structura chinoidă

1adrenocrom şi noradrenocrom2$ Adrenocromul se poate de deoseit de noradrenocrom dupăreacţia de oxidare cu soluţia de iod 8#* moll &n două soluţii tampon cu p)ul 3#DB si p)ul B#D$5pinefrina formea"ă adrenocrom &n soluţii at!t cu S)ul 3#DB# c!t şi p)ul B#D. soluţiile secoloreaşă &n roşu)&nchis:

!in!3"in Ca#"!nalin a#"!n+c"+(

Coloraţia se menţine 1la S)ul 3#DB2 şi după adăugarea 8#* moll soluţie tiosulfat desodiu$ -orepinefrina formea"ă noradrenocromul 1coloraţie rosu)violetă2 doar &n soluţii cu S)

ul B#D:

n+"!in!3"ina Cn+"a#"!nalina n+"a#"!n+c"+(

5pinefrina şi norepinefrina reduc argintul din soluţia amoniacală# dau reacţie po"itivă cureactivul Gehling$

Reacţia de culoare cu *#+)dinitrocloren"en este a"ată pe oxidare &n mediu a"ic cuformarea ulterioară a orto)chinonei:

epinefrina

Are loc reducerea *#+)dinitroen"enului p&nă la compuşi cu structura "-chinoidă coloraţi &nalastru)violet :

*#+)dinitroen"en

H

NHO

HO

OH

CH3

O

O

N

I2

H3C

OHpH 3,56 ; 6,5

NH2HO

HO

OHO

O

N

I2

H

OHpH 6,5

H

NHO

HO

OH

CH3[O]

OH

HOH

CH3

O

O

N

H- + 2

HKOH

NO2

NO2

NO2

NH - OH

N - OK

N - OK

O

2

-

+




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 10 / 28

(acă la soluţia de epinefrină de adaugat un volum neesenţial de hidroxid de sodiu# are locoxidarea p!nă la adrenolutin# care fluorescea"ă &n galen)ver"ui:

epinefrina 1adrenalina 2 adrenolutin

/a &ncăl"irea epinefrinei p!nă la B8U @u soluţia iodură de potasiu *> şi soluţia de acidortofosforic diluat apare o coloraţie stailă roşu)violetă$ Reacţia confirmă pre"enţa &n moleculăfenolului iatomic$

/a oxidarea efedrinei 1hexacianoferat 1PPP2 de potasiu# permanganat de potasiu#ninhidrina2 se formea"ă en"aldehida cu miros de migdale amare:

efedrina en"aldehida

D!sc+(un!"!a i#"a(inică. 0ustanţele din grupul arilalchilaminelor se supunhidroli"ei &n mediu a"ic sau acid cu eliminarea aminei respective$ (erivaţii α)aminoalcoolilor1ex$#efedrina2 se supun diferitor tipuri de descompunere hidramină &n funcţie de condiţiile deefectuării reacţiei:

&ncăl"ire uscată

/a &ncăl"irea efedrinei cu soluţia de ninhidrină &n mediu a"ic apare coloraţie violet)&nchisă$

Reacţia poate fi efectuată &n pre"enţa +#4)dinitrocloren"enului 1coloraţie galenă2:

R!acţii !nt"u >a(in+acii. Către O)aminoaci"i se referă levodopa şi metildopa# caredau reacţia iuretică şi ineracţionea"ă cu ninhidrina$

Reacţia de sustituţie cu 4)nitroen"oilclorură este reacţia de grupă pentru derivaţii O)aminoaci"ilor$ /a interacţiunea levodopei cu 4)nitroen"oilclorură apare coloraţie violetă#metildopei)oranK:

CH - CH - CH3

OH NH - CH3

K3[Fe(CN)

6]

CO

HH

3C - CH

2 - NH - CH

3+

NaOH

C - CH2 - CH3

O

CH3NH2

CH - CH - CH3

OH NH - CH3

C OH

CH3 - CO

H

[O]

0

CH2 - C - CH3

O

[CH3NH3]

[CH3NH3]

C - CH2 - CH3

O

0 0

CH3NH

2

0

H3O!

+

+

+

"

+

+

+

+

HCl

" "

"

H2N - CH

3O

2N Cl

NO2

N NH - #O

O

+

-

+

+ HCl

H

NHO

HO

OH

CH3

NH3C

OH

OHHO

- ! H




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 11 / 28

Coloraţia şi nuanţele depind de condiţiile efectuării reacţiilor 1&ncăl"ire# adăugareacaronatului de sodiu etc$2$

D!t!"(ina"!a aciil+" ca"! 3+"(!aă să"u"i cu ba! +"ganic! sau !st!"i. 'entruidentificarea ionului tartrat &n sărurile epinefrinei şi norepinefrinei se utili"ea"ă reacţia# a"ată pedehidratare şi oxidarea ulterioară la &ncăl"ire cu acid sulfuric concentrat &n pre"enţa re"orcinei$/a &ncăl"irea tartrat)ionului cu acid sulfuric se oţine glioxalul şi acidul formic:

Apoi acidul formic se condensea"ă cu trei molecule de re"orcină$ Wn re"ultat se formea"ăcompusul aurinic cu strustura chinoidă:

compus aurinic

%!t+#! #! #+a"!(eterminarea cantitativă a derivaţilor arilalchilaminelor şi hidroxifenilalchilaminelor se

efectuea"ă prin diferite metode: fi"ico)chimice ) spectrofotomertia &n 6V# G5C# C00# '/C etc$

sau titrimetrice 1titrarea acido)a"ică &n mediu apos şi anhidru# nitritometria# argentometria etc$2$Tit"a"!a aci#+>baică ;n (!#iu ani#"u. 'rin această metodă se do"ea"ă maKoritateasustanţelor din grupul arilalchilaminelor şi hidroxifenilalchilaminelor$ Aşa# do"areaclorhidratului de efedrină se efectuea"ă &n mediu acidului formic cu adăugarea anhidrideiacetice:

(o"area levodopei# metildopei# epinefrinei şi norepinefrinei se efectuea"ă &n mediu

solvenţilor protogeni$(o"area clorhidratului de propanolol şi atenolol se efectuea"ă prin titrarea &n mediu

anhidru# folosind ca solvent acid acetic glacial# indicator)cristal violet# se titrea"ă cu soluţie

CH2 - C - CHO

HO

#

NH2

O

OH NO2Cl - C

O

CH2 - C - CHO

HO

#

HN

O

OH

NO2C

O

+HCl

HO

OH

COOH

HOOC

H2SO

!

HO

OHO

O

HCO

OH"+ 2

OH

OHHO ONaNaO

O

OHOH

HO

H2SO!

OHOH

HO

- 2 H

H2SO!

HCO

OH

OH

OH

H O

+

2

3

-2

CH - CH - CH3

OH NH - CH3

H

Cl (CH3CO)

2O HClO

!

HCOOHCH - CH - CH

3

OH NH - CH3

H

ClO! CH

3COCl CH

3COOH

+

. - +++

. - + +






09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 1 / 28

Catecolaminele se sinteti"ea"ă pornind de la aminoacidul tiro&in% 1figura * şi figura +2$ Wncitoplasma neuronilor adrenergici tiro"ina este hidroxilată su acţiunea en"imei Tiro"in)

hidroxila"a &n dopa# iar aceasta este decaroxilată &n dopamin%$ Wn ve"iculele granulare dinterminaţiile axonilor# prin X hidroxilare dopamina este transformată &n noradrenalină apoi prin -

– metilarea noradrenalinei se formea"ă adrenalina:

Fi4.8. Site3! c!tecol!mielor

-oradrenalina este depo"itată su formă inactivă &n ve"icule granulare la nivelulterminaţiilor adrenergice 1figura +2$ Ve"iculele din celulele din medulosuprarenală care conţinadrenalină sau noradrenalină au dimensiuni mai mari$ /a nivelul terminaţiilor simpatice există şineurotransmiţători lieri &ntr)o formă proteKată de inactivarea en"imatică$ Pmpulsul nervos saustimularea simpatică determină distrugerea granulelor de depo"it şi elierarea &n fanta sinapticăde noradrenalină$ 0e produc succesiv: depolari&area membranei presinaptice cu in'lu de ioni de

calciu, eocito&a ve&iculelor )i eliberarea mediatorului# -oradrenalina elierată se fixea"ă pereceptorii adrenergici de pe suprafaţa memranei postsinaptice$ 0unt declanşate reacţii chimice &nlanţ care determină efectele corespun"ătoare asupra structurilor postsinaptice$R!cata"!a n+"a#"!nalin!i se face prin transport activ cu aKutorul a + sisteme transportoare:

*$ 'rimul sistem: noradrenalina trece din lichidul extracelular &n citoplasma neuronilor

adrenergici.+$ Al doilea sistem: este o AT')a"ă proton dependentă# noradrenalina trece din citoplasmă &nve"iculele de depo"it$

Fi+t"ans3+"(a"!a cat!c+la(in!l+" este reali"ată de + sisteme en"imatice principale:




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 1? / 28

*$ $atecol-*-metil-trans'era&% ($*+# care se găseşte &n citoplasmă$ CM%T transformănoradrenalina sau adrenalina din lichidul extracelular şi noradrenalina sau adrenalina din

s!nge# &n normetanefrină 1&n ca"ul noradrenalinei2 şi metanefrină 1&n ca"ul adrenalinei2$ Wncontinuare# aceşti + produşi intermediari# su acţiunea monoaminooxida"ei 1%AM2 sunttransformaţi &n acidul vanililmandelic 1acid 3)metoxi# 4)hidroxi mandelic2# ce va fieliminat prin urină$

+$ +onoaminooida&a (+*# care se găseşte la nivelul mitocondriilor din utonii presinaptici$ %AM de"aminea"ă oxidativ noradrenalina# re"ult!nd aciduldihirdroximandelic$ Acidul dihirdroximandelic este transformat su acţiunea CM%T &nacid valinilmandelic# ce se va elimina prin urină$

Wn intestin# catecolaminele administrate pe cale orală# sunt inactivate &n mare parte prin reacţiicatali"ate de sulfata"e ale florei intestinale$

Fi4.9. Si!p$! euromu$cul!r& 7i proce$ele c!re !u loc : c!drul ei




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 1@ / 28

Receptorii adrenergici se &mpart &n + clase mari :R!c!t+"i #! ti ) se &mpart &n + suclase: ş

*$ Receptori O*

+$ Receptori O+

R!c!t+"i #! ti G – se &mpart &n 3 suclase :*$ Receptori X*

+$ Receptori X+

3$ Receptori X3

I. R!c!t+"ii #! ti a#"!n!"gici*$ Receptorii α1 – sunt receptori cuplaţi cu proteina E ce activea"ă fosfolipa"a C$ Cuplarea

mediatorilor cu receptorii O* mai pot activa: fosfolipa"a A+ – hidroli"ea"ă acidul arahidonic şiiniţia"ă producerea de prostaglandine şi leucotriene. fosfolipa"a ( – se formea"ă acid fosfatidic$Activarea receptorilor O* provoacă !3!ct! 1 a#"!n!"gic! :

) vasoconstricţie cutanată# pe mucoase# renală şi splanhnică$) contracţia capsulei splenice.) contracţia musculaturii tractului genito)urinar.) midria"ă prin contracţia muşchiului radiar al irisului.) relaxarea musculaturii tuului digestiv.) hiperglicemie prin glicogenoli"ă şi gluconeogene"ă$

+$ Receptorii α2 – sunt cuplaţi cu proteine Ei ce inhiă adenilatcicla"a şi duce la scădereaconcentraţiei de A%'c$Receptorii O+ sunt de 3 feluri: presinaptici# postsinaptici# extrasinaptici 1nesinaptici2$E3!ct!l! activării receptorilor O+ presinaptici ) inhiă elierarea de noradrenalină $

E3!ct!l! activării receptorilor O+ postsinaptici:

– relaxea"ă musculatura netedă a tractului gastrointestinal. – stimularea secreţiei salivare. – inhiarea secreţiei de insulină. – inhiarea secreţiei de renină. – scăderea intensităţii procesului de lipoli"ă la nivelul adipocitelor$

Receptorii O+ etrasinaptici – se găsesc la nivelul plachetelor sanguine# iar stimularea lor produceagregare plachetară$

II. R!c!t+"ii #! ti G a#"!n!"giciR!c!t+"ii G a#"!n!"gici – sunt cuplaţi cu proteinele E# iar activarea lor provoacă stimulareaadenilatcicla"ei Y se formea"ă o cantitate crescută de A%'c care activea"ă proteinZina"e

adenilat dependente$E3!ct!l! stimul%rii receptorilor β 1:) stimulea"ă activitatea cardiacă# cu creşterea contracţiei miocardice şi tahicardie.) stimularea 0-# anxietate.) lipoli"ă şi creşterea concentraţiei aci"ilor graşi lieri &n s!nge$

E3!ct!l! stimul%rii receptorilor β 2:) relaxea"ă musculatura netedă ronşică cu ronhodilataţie.) relaxea"ă musculatura netedă a tractului genito)urinar.) creşte secreţia de renină# insulină şi glucagon.) relaxea"ă musculatura netedă vasculară 1din muşchii striaţi2.) provoacă tremor al extremităţilor.

) stimulea"ă gluconeogene"a hepatică# glicogenoli"a hepatică şi musculară cu creştereaglicemiei$




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 16 / 28

E3!ct!l! stimul%rii receptorilor β . ) sunt mai puţin cunoscute. provoacă lipoli"ă cu elierare deaci"i graşi din ţesutul adipos$

R!laţii st"uctu"ă>actiitat! !nt"u "!a"at!l! #+(!niului a#"!n!"gic

R * R + R 3*$ 're"enţa structurii 'eniletilamine condiţionea"ă efectul simpatomimetic direct$+$ 're"enţa grupei aminice alifatice liere condiţionea"ă efectele terapeutice O*# O+# X*

adrenergice 1-orepinefrina2$3$ 0ustituţia grupei amine alifatice duce la apariţia efectelor terapeutice O*# O+# X*# X+

adrenergice 15pinefrina2$4$ 0ustituţia grupei amine alifatice cu structuri alchilice superioare: i"opropil# i"outil duce

la micşorarea efectelor O şi mărirea efectelor X# &n special X+ 10alutamol2# iar sustituţiacu radicalul fenil contriuie la mărirea efectelor X+ de circa +88 ori 1Genoterol2$

D$ 're"enţa grupelor hidroxile fenolice &n po"iţiile 3 şi 4 &n inelului en"enic condiţionea"ăefectele terapeutice O# iar &n po"iţiile 3 şi D – efectele terapeutice X$

B$ 're"enţa grupelor hidroxile fenolice contriuie la scăderea lipofilităţii sustanţeimedicamentoase şi respectiv la mărirea hidrofilităţii$ 0e măreşte soluilitatea acestorsustanţe &n apă# ceea ce a dus la apariţia formelor farmaceutice lichide$

9$ 0ustituţia la atomul de caron din po"iţia O contriuie la prelungirea duratei de acţiune asustanţelor medicamentoase# datorită inhiiţiei %AM$

$ 0ustituţia la atomul de caron din po"iţia X cu gruparea hidroxilică condiţionea"ăefectul adrenomimetic# iar lipsa grupei hidroxilice &n această po"iţie 1(opamina2contriuie la scăderea efectelor X# efectele O fiind pre"ente# dar de o durată mai scurtă$

-lasi3ica"!a 3a"(ac+l+gică a substanţ!l+" (!#ica(!nt+as!5xistă sustanţe medicamentoase care activea"ă sau lochea"ă receptorii adrenergici#

repre"ent!nd agoniştii sau antagoniştii din domeniul adrenergic$

# Simpatomimeticele

0impatomimeticele 1stimulante adrenergice# adrenomimetice2 sunt sustanţe care provoacăefecte asemănătoare celor ale stimulării nervilor simpatici acţion!nd agonist la nivelul sinapselorsimpatice terminale$

%area maKoritate a simpatomimeticelor au &n structura lor un nucleu feniletilaminic$ /acatecolanime 1adrenlină# noradrenalină2 şi i"oprenalină# la nucleul feniletilaminic se mai adaugă +grupări M) fenolice &n po"iţiile 3 şi 4$ Aceste grupări permit fixarea la receptorii adrenergicidetermin!nd efectele O şi X adrenergice$

/ipsa unui M) reduce efectele# mai ales pe cele X# iar asenţa amilor M) 1la amfetanimăşi efedrină2 conferă proprietăţi simpatomimetice indirecte$

P$ Simpatomimeticele directe – acţionea"ă direct asupra receptorilor adrenergici O şiX memranari. unele au efecte predominant O# altele au efecte predominant X adrenergice$

PP$ Simpatomimeticele indirecte – pătrund &n terminaţiile simpatice şi elierea"ănoradrenalina &n fanta sinaptică# acţion!nd prin intermediul ei$

(upă acţiunile farmacologice# simpatomimeticele se &mpart &n 3 grupe:*$ 0impatomimetice cu spectru larg de activitate# care au acţiuni O şi X adrenergice.




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 17 / 28

+$ 0impatomimetice folosite ca antihipotensive şi vasoconstrictoare – cu acţiuni O)adrenergice şi X*)adrenergice.

3$ 0impatomimetice folosite ca ronhodilatatoare# vasodilatatoare şi relaxante uterine# careau acţiuni X+ adrenergice$

I. $i(at+(i(!tic! cu s!ct"u la"g #! actiitat!:

A#"!nalina 1epinefrina2Are o moleculă instailă# uşor oxidailă. administrată oral# este distrusă &n mare parte# &n

tuul digestiv şi &n ficat$ PnKectată sucutanat se asoare lent din cau"a vasoconstricţiei locale$ Wnorganism este inactivată prin acţiunea CM%T şi %AM şi prin recaptare$

/'ectele:

vasoconstricţie &n teritoriul cutanat şi al mucoaselor. vasodilataţie pe musculatura striată# cererală şi coronară. stimulea"ă proprietăţile cordului. efect ronhodilatator. relaxea"ă musculatura netedă digestivă# cu excepţia sfincterelor. relaxea"ă ve"ica şi contractă sfincterul ve"ical. midria"ă. creşte glicemia# metaolismul oxidativ şi valorile metaolismului a"al$

0ndicaii: utili"area terapeutică este limitată datorită acţiunii rutale şi a spectrului larg$'rincipala indicaţie este şocul anafilactic# urmărindu)se stimularea inimii# creşterea tensiuniiarteriale# ronhodilataţie# &ndepărtarea edemului mucoasei traheoronşice$ Wn tratamentul cri"ei deastm ronşic este utili"ată &n inKecţii sucutanate$ Wn aplicaţii locale# este folosită &n scop

decongestiv şi antihemoragic$ Reacii adverse: adrenalina este o sustanţă cu potenţial toxic. do"ele terapeutice inKectate

sucutanat pot provoca anxietate# palpitaţii# leşin. do"ele mari Y hipertensiune rutală# accidentevasculare# aritmii grave# p!nă la firilaţie ventriculară$ PnKectată produce uneori ischemie locală

prin vasoconstricţie excesivă$ +od de administrare: inKecţii sucutanate 8#+D)8#D mg 1 se foloseşte soluţia * la mie 2$ %ai

rar se foloseşte calea i$v$ şi se inKectea"ă lent 8#* ) 8#D mg cu multă prudenţă$

E3!#"ina 5fedrina este un alcaloid a cărui structură chimică presupune pre"enţa unui oxidril

alcoolic# a unui sustituent metil la caronul O al catenei laterale şi la gruparea amino. nu conţine

oxidrili fenolici$ Aceste particularităţi fac ca molecula să fie soluilă# să treacă uşor prinmemrane# să nu fie degradailă la nivel intestinal$ 5fedrina are durată prelungită de acţiune#atinge concentratia maximă &n plasmă &n aproximativ +)4 ore dupa administrarea orală$ Timpulde &nKumătăţire plasmatică &n ca"ul efedrinei este de 4$D) ore$

Acţionea"ă prin mecanism indirect# elier!nd noradrenalină din terminaţiile simpatice# şiacţionea"ă &n mică măsură pe receptorii adrenergici$

/'ectele:

vasoconstrictor# cu creşterea tensiunii arteriale. efectul este lent# cu durată mare şi mai puţin intens dec!t cel al adrenalinei.

stimulea"ă inima. provoacă stimulare psihomotorie cu &ndepărtarea sen"aţiei de ooseală. ronhodilatator mai puţin intens dec!t adrenalina.

0ndicaii: se foloseşte limitat &n tratamentul unor stări hipotensive# astm ronşic# &n miasteniagravis$ -u poate fi folosită timp &ndelungat: după 9)*8"ile apar fenomene de tahifilaxie 1fenomen




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 18 / 28

de toleranta rapida a organismului fata de un medicament a carui eficacitate descreste pe masurace se inmultesc cri"ele# oligand ca do"ele sa creasca2$

Reacii adverse: anxietate# insomnie# uneori palpitaţii$ +od de administrare: sucutanat 1fiole de *8 mg şi D8 mg2 # oral 1comprimate D8 mg2# local

pe tegumente şi mucoase 1soluţii * >2 ca decongestiv$

II. $i(at+(i(!tic! 3+l+sit! ca antii+t!nsi! &i as+c+nst"ict+a"!*+"a#"!nalina 1 norepinefrina 2

/'ectele:

vasoconstrictoare &n teritoriile cutanate# ale mucoaselor cu consecinţe hipertensive. efectul cardiac este mic# deoarece efectul cardiostimulator de tip X* este &n mare parte

mascat prin reflexe cardioinhiitoare 1declanşate de creşterea tensiunii arteriale2 şi prinre"istenţa periferică crescut$

0ndicaii: este utilă &n tratamentul colapsului$ Reacii adverse: do"ele mari pot creşte mult tensiunea arterială cu risc de accidente cererale#

cardiace# vasculare$ Wn ca"ul perfu"iei prelungite# &ntrerupte rusc# poate surveni hipotensiuneaarterială$ 'rovoacă uneori fenomene ischemice# &n regiunea venei &n care este perfu"ată$ 'entruevitarea acestui fapt# este necesară infiltrarea locală de fentolamină care &mpiedicăvasoconstricţia$

+od de administrare: nu se administrea"ă oral 1este polară2. se administrea"ă &n perfu"ieintravenoasă lentă 1 soluţie 4 mg la *888 ml 2$

D+a(ina(opamina stimulea"ă at!t receptorii adrenergici c!t şi pe cei dopaminergici din periferie$

/'ectele:

creşte forţa contractilă a miocardului cresc!nd deitul cardiac 1efect X* adrenergic2. scade re"istenţa periferică# produc!nd vasodilataţie me"enterică şi renală 1efecte

dopaminergic2. do"ele mari măresc re"istenţa periferică totală prin efect vasoconstrictor O adrenergic$

0e foloseşte su formă de perfu"ie i$v$ mai ales &n şoc cardiogen$

III. $i(at+(i(!tic! 3+l+sit! ca b"+n+#ilatat+a"! as+#ilatat+a"! &i "!laant!ut!"in! au acţiuni X+ adrenergice fiind utile &n astmul ronşic# afecţiuni vasculospastice perifericesau &n iminenţa de avort sau de naştere prematură$

0tructural# conţin un sustituent voluminos la gruparea amino care nu permite fixarea pereceptorii O$

'!n+t!"+lul este un compus necatecolaminic cu efect ronhodilatator 1are predoninantacţiune X+ adrenergică. acţiunea X* cardio stimulatoare este foarte slaă2$ %olecula este stailă.efectul este durail$ 'rincipala indicaţie este astmul ronşic$

B# Simpatolitice

0impatoliticele sunt sustanţe care inhiă funcţia sinapselor adrenergice$0unt clasificate &n:

P$ Llocantele adrenergice# sau inhiitoare adrenergice sau adrenolitice – lochea"ă directreceptorii adrenergici# &mpiedic!nd astfel efectele sustanţelor simpatomimetice şi efectelestimulării simpaticului$

PP$ -eurosimpatolitice sau locantele terminaţiilor adrenergice – acţionea"ă pe terminaţiilesimpatice periferice şi epui"ea"ă depo"itele de noradrenalină sau &mpiedică elierareamediatorului chimic$




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 19 / 28

P"+"an+l+lul este principalul X locant$ /'ectele:

antiaritmic# antianginos şi antihipertensiv. nu produce coronarodilataţie 1&mpiedică tahicardia de efort2. nu produce vasodilataţie. scade secreţia de renină$

Reacii adverse: risc de deprimare cardiacă excesivă# producere de locuri de conducere#tulurări ale metaolismului glucidic$

$ontraindicaii: la astmatici# radicardici# diaetici# &n ca" de locuri$ +od de administrare: se administrea"ă oişnuit pe cale orală 1cu do"e "ilnice &ntre 48)+48 mg

&n funcţie de indicaţii şi de olnav2. se administrea"ă şi inKectail$At!n+l+l este un X locant selectiv. la do"e terapeutice lochea"ă mai ales receptorii X *. 0e

indică &n hipertensiune arterială# angina pectorala# aritmii cardiace$ *!u"+si(at+litic!l! sunt simpatolitice indirecte care lochea"ă terminaţiile adrenergice

periferice. &mpiedică# prin mecanisme diverse# elierarea noradrenalinei &n fanta sinaptică$ 0cadsau anulea"ă răspunsul la stimularea nervilor simpatici# inhiă acţiunea simpatomimeticelorindirecte# deoarece &mpiedică elierarea de noradrenalină$ 'otenţea"ă acţiuneasimpatomimeticelor directe reali"!nd o denervare sinaptică de natură chimică$

>(!til#+a sustitue dopa duc!nd la formarea O metil noradrenalinei# un fals mediator$Acesta acţionea"ă la nivelul unor structuri O adrenergice din creier şi determină inhiareasimpaticului periferic cu consecinţe hipotensive$ Acţionea"ă şi asupra receptorilor persinaptici O+

inhi!nd elierarea mediatorului adrenrgic$

-l+"i#"at #! a(b"++l 0ndicatii: in tratamentul tuturor afectiunilor respiratorii asociate cu o sputa v!scoasa:

ronsita. traheoronsita. ronsiecta"ie. emfi"em. sinu"ita. otita medie. sindrom de detresarespiratorie.

Amroxolul este asorit ine si rapid# &n urma administrarii orale$ Actionea"a sistemicca agent mucolitic# cu instalare rapida a actiunii si efect maxim &ntr)o perioada scurta de timp$Amroxol pre"inta doua avantaKe clinice importante care conduc la ameliorareasimptomatologiei si &munatatirea functiei ventilatorii:

*$ lichefia"a mucusul ronsic v!scos# cresc!ndu)i volumul# favori"!nd astfel expectoratia#care conduce la usurarea respiratiei.

+$ favori"ea"a penetratia anumitor antiiotice &n secretiile ronsice# permit!nd un controleficient al infectiei de a"a$Contrar altor mucolitice# Amroxolul nu determina tulurari ale arierei gastrice. astfel# practic#nu are efecte adverse si este ine tolerat$

$ubi!ct!l! !nt"u "!găti"!a #! sin! stătăt+a"!

*$ Caracteristica generală a sustanţelor medicamentoase# derivaţi ai arilalchiaminelor şihidroxifenilalchilaminelor$ Clasificarea$

+$ 0ustanţele medicamentoase: simpatomimetice – neselective: epinefrină 1adrenalina2#norepinefrină 1noradrenalină2 şi sarurile lor , dopamina 1dofamină2$

3$ 0ustanţele medicamentoase: simpatomimetice % α-selective: fenilefrina# metoxamina#clorhidratul de clonidină 1clofelina2$

4$ 0ustanţele medicamentoase: simpatomimetice – β-selective" salutamol# fenoterol$




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 20 / 28

D$ 0ustanţele medicamentoase: simpatomimetice – neurosimpatomimetice: clorhidratul deefedrină$

B$ 0ustanţele medicamentoase simpatoliticele: neurosimpatolitice metildopa. α -blocanteneselective fentolamina. α-blocante selective pro"osin$

9$ 0ustanţele medicamentoase# derivaţi ai hidroxipropanolaminelor 1blocante beta-

adrenergice2: clorhidrat de propanolol 1anaprilina2# atenolol$$ 0ustanţele medicamentoase# derivaţi ai aminoaci"ilor hidroxifenilalifatici: levodopa$$ 0ustanţele medicamentoase# derivaţi ai aminodiromfenilalchilaminelor: clorhidrat de

amroxol$*8$ (emonstraţi exemple ce confirmă apartenenţa clorhidratului de efedrină# clorhidratului de

amroxol la a"e a"otoase$**$ 5numeraţi metodele de do"are utili"ate &n anali"a sustanţelor medicamentoase# derivaţi ai

arilalchilaminelor şi hidroxifenilalchilaminelor 1titrimetrice# fi"ico)chimice2$*+$ Argumentaţi posiilitatea utili"ării metodei de titrare anhidră pentru anali"a derivaţilor

arilalchilaminelor şi hidroxifenilalchilaminelor$*3$ Relaţii structura)activitate &n şirul derivaţilor arilalchiaminelor şi

hidroxifenilalchilaminelor$*4$ Condiţii de conservare a derivaţilor arilalchiaminelor şi hidroxifenilalchilaminelor &n

dependenţă de structura lor chimică$

uc"a"! "actică #! lab+"at+"

P"+bl!(a 1. De !preci!t c!lit!te! $u0$t!6elor medic!meto!$e dup& idicii ;De$criere< 7i ;Solu0ilit!te!<. Re3ult!tele $e pre3it& $u0 %orm& de t!0el&. Adot!re" 0olvenţii se utili"ea"ă conform prevederilor (A-$

P"+bl!(a 2. De e%ectu!t determi!re! c!lit&6ii $u0$t!6elor medic!meto!$e

2.1. 5i#"+ta"t"at #! !in!3"ină C5i#"+ta"t"at #! a#"!nalină ( 9.8. =# Ideti%ic!re"1. Re!c6i! petru *idroil %eolic" D mg preparat 1hidrogenotartrat de epinefrină2 se di"olvă

&n D ml apă# se adaugă o picătură solutie clorură de fier 1PPP2. apare o coloraţie verde desmarald. care virea"ă &n roşu)vişiniu la adăugarea unei picături soluţie de amoniac# apoivirea"ă &n roşu)portocaliu$

2. Re!c6i! de %orm!re !dreocromului" la * ml soluţie 8#+> se adaugă D ml soluţie tamponhidrgenotartrat cu S 3#DB şi + ml soluţie de iod 8#* moll. se lasă pentru D minute# apoi seamestecă cu 3 ml soluţie 8#* moll de tiosulfat de sodiu$ Culoarea roşie)&ntunecată 1deoseirede norepinefrină2 se menţine$ 0e repetă determinarea cu *8 ml soluţie tampon cu p B#D.apare o coloraţie roşu)violetă$

. Re!c6i! de oid!re cu $olu6i! iod!t de pot!$iu 'itrit de $odiu(" la * ml soluţiehidrogenotartrat 1clorhidrat2 de epinefrină sau hidrogenotartrat 1clorhidrat2 de norepinefrinăse adaugă + ml solutie iodat de potasiu *> 1sau solutie nitrit de sodiu *8># proaspăt

preparată2 şi se &ncăl"eşte cu precauţie$ 'este 3)4 minute apare coloraţie roşie# datorităformării produselor de oxidare# unul din care este adrenocrom 1noradrenocrom2$

?. Re!c6i! petru *idro4eot!rtr!t " soluţia preparatului 1*:*882 dă reacţie caracteristică pentruhidrogenotartrat$ /a * ml solutie hidrogenotartrat de epinefrină se adaugă un cristal declorură de potasiu# 8#D ml alcool şi se freacă cu agheta de sticlă pereţii epruetei. se




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 21 / 28

formea"ă un precipitat cristalin al# soluil &n aci"i minerali diluaţi şi soluţii de a"ealcaline$

9.8.1. Do3!re"1. Metod! de titr!re !*idr&. Circa 8#*D g preparat 1masă exactă2 se di"olvă &n +8 ml acid

acetic anhidru şi se titrea"ă cu soluţie 8#* moll acid percloric p&nă la apariţia culorii verde)alăstruie# &n pre"enţa indicatorului ) cristal violet$

'aralel se efectuea"ă proa de control$* ml soluţie 8#* moll acid percloric corespunde cu 8#83333 g hidrotartratul de

epinefrină$

2.2. 5i#"+ta"t"at #! n+"!in!3"ină C5i#"+ta"t"at #! n+"a#"!nalină ( 9.9. =# Ideti%ic!re"1. Re!c6i! petru *idroil %eolic" reacţia cu soluţia de clorură de fier 1PPP2 1Ve"i$ +$+$,$*2$

2. Re!c6i! de %orm!re ! or!dreocromului" la * ml soluţie 8#*> a preparatului se adaugă Dml soluţie tampon hidrogenotartrat cu S 3#DB p&nă la volumul de *8 ml şi se adaugă * mlsoluţie de iod de 8#* moll# se lasă pentru D minute# apoi se adaugă + ml soluţie 8#* moll detiosulfat de sodiu$ 0oluţia treuie să fie incoloră sau ro")pal 1deoseire de epinefrină# care dăo coloraţie roşu)violet2$ 0e repetă determinarea cu *8 ml soluţie tampon cu p B#D. seformea"ă o coloraţie roşu)violetă$

. Re!c6i! petru *idro4eot!rtr!t" soluţia preparatului 1*:*882 dă reacţie caracteristică pentruhidrogenotartrat 1Ve"i +$*$L$42$

9.9.1. Do3!re"1. Metod! de titr!re !*idr&. Circa 8#*D g preparat 1masă exactă2 se di"olvă &n 38 ml acid

acetic anhidru# se adaugă *8 ml dioxan şi se titrea"ă cu soluţie 8#* moll acid percloric &ndioxan p&nă la culoarea roşu)violetă# &n pre"enţa indicatorului metiloranK$

* ml soluţie 8#* moll acid percloric corespunde cu 8#833DD g hidrotartrat denorepinefrină$

2.. -l+"i#"at #! #+a(ină C#+3a(ină9.>. =# Ideti%ic!re"

1. Re!c6i! petru *idroil %eolic" 8#8* g preparat se di"olvă &n + ml apă şi se adaugă 8#D mlsolutie clorură de fier 1PPP2. apare coloraţie verde$

2. Re!c6i! petru clor,io" 8#8+ g preparat se di"olvă &n * ml apă şi se adaugă 8#+ ml soluţienitrat de argint. se formea"ă precipitat al ca"eios# soluil &n amoniac$

9.>.1. Do3!re"1. Metod! de titr!re !*idr&. Circa 8#4 g preparat 1masă exactă2 se di"olvă &n D8 ml acid aceticanhidru$ 0e adaugă 8#+ ml soluţie naftoen"eină &n acid acetic anhidru 1indicator2 şi setitrea"ă cu soluţie 8#* moll acid percloric 1viraKul culorii – de la galen)portocaliu la verde2$

* ml soluţie 8#* moll acid cloric corespunde cu 8#8D4+8 g C+B+Cl-DMB$

2.?. -l+"i#"atul #! 3!nil!3"ina C %!sat+nu(9.?. =# Ideti%ic!re"

1. #utere rot!torie $peci%ic&" [ ]+8 D

α = de la [438 p&nă la [498# 1soluţia apoasă +># recalculat lasustanţă anhidră2$

2. Re!c6i! cu $ul%!tul de cupru 'II(" 8#8* g preparat se di"olvă &n * ml apă şi se adaugă 8#8Dml soluţie sulfat de cupru şi * ml soluţie hidroxid de sodiu. apare o coloraţie alastră$ /aagitarea acestei soluţii cu * ml de eter# stratul de eter se colorea"ă &n roşu)violet# dar stratulapos &şi menţine coloraţie alastră$




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 22 / 28

. Re!c6i! petru clor,io. 0ustanţa 1circă 8#88+ g clor)ion2 dă reacţie po"itivă pentru ionul declor$

9.?.1. Do3!re"1#. Metod! potetiometric& '!lc!limetric&(. Circa 8#*D g preparat 1masă exactă2 se di"olvă &n

amestec de 8#D ml acid clorhidric şi 8 ml alcool 1B>2$ 0e titrea"ă cu soluţie 8#* mollhidroxid de sodiu &n alcool$ Citiți volumul adăugat dintre cele + puncte de inflexiune$

* ml 8#* moll soluţie de hidroxid de sodiu &n alcool corespunde 8#8+839 g C*4Cl-M+$

2.@. -l+"i#"atul #! cl+ni#ină C-l+3!lina9.@. =# Ideti%ic!re"

*2$ Spectrul IR al clonidinei treuie să corespundă cu spectrul proei standard &n dispersie decomprimate cu romură de potasiu$

+2$ Spectrul U al soluţiei 8#83> &n soluţie acid clorhidric 8#* moll pre"intă două maxime: la+9* nm şi la +9 nm$32$ Re!c6i! petru clor,io. 0ustanţa 1circă 8#88+ g clor)ion2 dă reacţie po"itivă pentru ionul de

[email protected]. Do3!re"

1#. Metod! potetiometric& '!lc!limetric&(. Circa 8#+ g preparat 1masă exactă2 se di"olvă &n 98ml alcool 1B>2$ 0e titrea"ă cu soluţie 8#* moll hidroxid de sodiu &n alcool$ 'unctul deechivalență este determinat potențiometric$

* ml 8#* moll soluţie de hidroxid de sodiu &n alcool corespunde 8#8+BBB g C*8Cl3 -3$

2. Determi!re! clorurii. Metod! de !rdere : 0!loul cu oi4e. Circa 8#* g 1masă exactă2 preparat se arde# cum e descris &n monografia \%inerali"area halogenilor şi a sulfului legaţi

organic] 1GR ^# pag$ *8+32# folosind &n calitate de lichid asorant amestec din +8 ml apă şi* ml soluţie hidroxid de sodiu$ 'ereţii alonului se spală cu +8)38 ml apă# se acidulea"ă cuacid a"otic# se adaugă +8 ml soluţie 8#* moll nitrat de argint şi se filtrea"ă$ 'recipitatul sespală cu *8 ml soluţie acid a"otic$ /a filtrat se adaugă alăuni de fier amoniacale şi se titrea"ăcu soluţie 8#* moll tiocianat de amoniu p!nă la coloraţie sla) cafenie$

* ml soluţie 8#* moll nitrat de argint corespunde la 8#883D4D g clor# care &n preparatul prealail uscat treuie să fie cel puţin 38#+> şi cel mult 3*#4>$

2.6. $albuta(+l9.B. =# Ideti%ic!re"

1. 0pectrul PR al salutamolului treuie să corespundă cu spectrul proei standard&n dispersie de comprimate cu romură de potasiu$

2. Spectrul U al soluţiei 8#88> &n acid clorhidric *> pre"intă un maxim la +9B nm$ 3#. Re!c6i! u !miop5r!3olo& '!mio%e!3oe(. 8#8* g preparat se di"olvă &n D8 ml +>

soluţie tetraorat de sodiu$ 0e adaugă * ml soluţie aminop?ra"olonă# *8 ml cloroform şi *8ml soluţie hexacianoferat 1PPP2 de potasiu +>$ 0e agită și se lasă să se separe$ 0tratul decloroform se colorea"ă &n roșu)portocaliu$

9.B.1. Do3!re"1#. Metod! de titr!re !*idr&. Circa 8#+ g preparat se di"olvă &n 38 ml acid acetic anhidru şi se

titrea"ă cu soluţie 8#* moll acid percloric$ 'unctul de echivalență este determinat potențiometric$

* ml 8#* moll soluţie de acid percloric corespunde 8#8+33 g C*3+* -M3$

2.7. F"+(i#"at #! 3!n+t!"+l CFi"+t!c




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 2 / 28

9.. =# Ideti%ic!re"1. Spectrul IR al romhidratului de fenoterol treuie să corespundă cu spectrul proei standard

&n dispersie de comprimate cu romură de potasiu$2. Spectrul U al soluţiei 8#8*> &n acid clorhidric diluat pre"intă un maxim la +9D nm$. Re!c6i! petru 0rom,io. 0ustanţa dă reacţie po"itivă pentru ionul de rom$$#. Re!c6i! u !miop5r!3olo& '!mio%e!3oe(. 8#8* g preparat se di"olvă &n D8 ml +>

soluţie tetraorat de sodiu$ 0e adaugă * ml soluţie aminop?ra"olonă# *8 ml +> soluţiehexacianoferat 1PPP2 de potasiu şi *8 ml cloroform$ 0e agită și se lasă să se separe$ 0tratul decloroform se colorea"ă &n roșu)run$9..1. Do3!re"

1#. Metod! !r4etometric&. Circa 8#B g sustanţă 1masa exactă2 se di"olvă &n D8 ml apă# seadaugă D ml soluţie acid nitric diluat# +D#8 ml 8#* % soluţie nitrat de argint şi + ml soluţiesulfat de amoniu)fer 1PPP2$ Amestec&nd se titrea"ă cu soluţie 8#* 7 tiocianură de amoniu p!năla culoare oranK$ 'aralel se efectuea"ă proa de control$

* ml 8#*% soluţie nitrat de argint corespunde 8#8343 g C*9++Lr-M4$

2.8. -l+"i#"at #! !3!#"ină9.. =# Ideti%ic!re".

1. Re!c6i! cu $ul%!tul de cupru 'II(" 8#8* g preparat se di"olvă &n * ml apă# se adaugă 8#* mlsoluţie sulfat de cupru şi * ml soluţie hidroxid de sodiu. apare o coloraţie alastră$ /aagitarea acestei soluţii cu * ml de eter# stratul de eter se colorea"ă &n roşu)violet# stratul aposrăm!ne alastru$

2. Re!c6i! de %orm!re ! 0e3!lde*idei" 8#8D g preparat se di"olvă &n * ml apă# se adaugă un

cristal de fericianură de potasiu şi se &ncăl"eşte p&nă la fierere# apare miros de en"aldehidă$. Re!c6i! petru clor,io" 8#8* g preparat se di"olvă &n + ml apă# se adaugă 8#D ml acid a"oticdiluat şi 8#D ml soluţie nitrat de argint. se formea"ă un precipitat al ca"eios# soluil &nsoluţie de amoniac$

9..1. Do3!re"1. Metod! de titr!re !*idr&. Circa 8#* g preparat 1masă exactă2 se di"olvă la &ncăl"ire &n *8

ml acid acetic anhidru# după răcire se adaugă D ml acetat de mercur 1PP2 şi se titrea"ă cusoluţie 8#* moll acid percloric p&nă la coloraţie alastră# &n pre"enţa indicatorului – cristalviolet$

* ml soluţie 8#*moll acid percloric corespunde cu 8#8+8*9 g clorhidrat de efedrină$2. Metod! period!tometric&. Circa 8#8*)8#8+ g sustanţă 1masa exactă2 se di"olvă &n *8 ml apă

&n alon cu dop rodat# se adaugă *8 ml soluţie hidrogenocaronat de sodiu 8#* moll18#4>2# exces 1*8)+8 ml2 soluţie periodat de potasiu 8#* moll$ 0e lasă pe *8 min# apoi seadaugă acid sulfuric diluat +)3 ml# D ml soluţie iodat de potasiu *8 > şi iodul eliminat setitrea"ă cu soluţie 8#* moll tiosulfat de sodiu 1indicator)amidon2$ 'aralel se efectuea"ă proade control$

* ml 8#* moll periodat de potasiu corespunde 8#8*88 g clorhidrat de efedrină$

2.9. %!til#+a9.. =# Ideti%ic!re"

1. Spectrul IR al metildopa treuie să corespundă cu spectrul proei standard$2. #utere rot!torie $peci%ic&" [ ]+8

Dα = de la )+D8 p&nă la )+8 1+#+ g sustanţă anhidră se di"olvă

&n D8 ml soluţie clorură de aluminiu2$ 9..1. Do3!re".




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 2? / 28

1. Metod! de titr!re !*idr&. Circa 8#* g preparat 1masă exactă2 se di"olvă &n D8 ml acidacetic anhidru 1la necesitate se &ncăl"eşte2 şi se titrea"ă cu acid percloric 8#* %$ 'unctul de

echivalenţă se determină potenţiometric$* ml soluţie 8#* % acid percloric corespunde cu 8#8+**+ g C*8*3 -M4$

2.10. %!silat #! 3!nt+la(ina9.8. =# Ideti%ic!re"

1. Spectrul IR al mesilatului de fentolamina treuie să corespundă cu spectrul proei standard$2#. Re!c6i! de elimi!re ! dioodului de $ul%. 8#D g sustanţă se amestecă cu 8#+ g hidroxid de

sodiu# se &ncăl"eşte p&nă la fu"iune și continuă &ncăl"irea timp de c!teva secunde$ 0e lasă săse răcească și se adaugă 8#D ml de apă caldă# apoi se acidulea"ă cu acid clorhidric diluat$ 0eelimină dioxidul de sulf# color&nd h&rtia de iod)amidon &n alastru$

. #uct de topire" *9)*+8C 1'h$ 5ur$ 9$829.8.1. Do3!re"

1#. Metod! pote6iometric&. Circa 8#3 g sustanţă 1masa exactă2 se di"olvă &n *88 ml propanol)+$ 0e titrea"ă &n fluxul de nitrogen cu 8#* % de hidroxid de tetrautilamoniu &n propanol)+$

punctul de echivalenţă se determina potențiometric utili"!nd un electrod indicator de sticlă șiun electrod de referință calomel# ce conține soluție saturată de clorură de tetrametilamoniu

propanol)+$ 'aralel se efectuea"ă proa de control$ * ml de 8#* % de hidroxid de tetrautilamoniu &n propanol)+este echivalent cu 39#9D mg

C*+3 -3M40$

2.11. -l+"i#"at #! "H+sin

9.88. =# Ideti%ic!re"1. Spectrul IR al clorhidratului de pra"osin treuie să corespundă cu spectrul proei standard&n dispersie de comprimate cu clorură de potasiu$

2. Re!c6i! petru ioul de clor. Circa 8#88+ g sustanţa se di"olvă &n + ml apă$ 0oluţie dăreacţie po"itivă pentru cloruri$

9.88.1. Do3!re"1#. Metod! de titr!re !*idr&. Circa 8#3D g preparat 1masă exactă2 se di"olvă &n amestec de +8

ml acid formic anhidru şi 38 ml acid acetic anhidru$ 0e titrea"ă cu soluţie 8#* % acid percloric$ 'unctul de echivalență se determină potențiometric$

* ml soluţie 8#* % acid percloric corespunde cu 8#84* g C*++Cl-DM4$

2.12. -l+"i#"at #! "+"an+l+l CAna"ilina9.89. =# Ideti%ic!re"1. Determi!re! puctului de topire ! propr!olului,0!3&" 8#+ g preparat se di"olvă &n B ml

apă şi se adaugă soluţie hidroxid de sodiu p&nă la reacţie alcalină şi se extrage cu eter 1c&te Dml de două ori2$ 5xtracţia eterică se spală cu apă p&nă la reacţie neutră# după fenolftaleină#apoi se filtrea"ă prin sulfat de sodiu anhidru şi se evaporă$ 'recipitatul oţinut se usucă laD88. temperatura de topire +)B8$

2. Re!c6i! petru clor,io" 8#3 g preparat se di"olvă &n *8 ml apă# se acidulea"ă cu acid a"oticşi se adaugă 8#*D ml soluţie nitrat de argint. se formea"ă un precipitat al ca"eos$

9.89.1. Do3!re"1. Metod! de titr!re !*idr&. Circa 8#+ g preparat 1masă exactă2 se di"olvă la &ncăl"ire

1circa 4882# &n 38 ml acid acetic anhidru şi *8 ml soluţie acetat de mercur 1PP2 şi se titrea"ăcu soluţie 8#* % acid percloric p&nă la apariţia culorii violete# &n pre"enţa indicatorului –metiloranK$




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 2@ / 28

* ml soluţie 8#* % acid percloric corespunde cu 8#8+D g clorhidrat de propanolol# care&n preparat treuie să fie cel puţin de #8 > şi cel mult *8*#8 >$

9.8>. Ateolol 2.1. $ Ideti%ic!re"

1. Spectrul IR al atenololului treuie să corespundă cu spectrul proei standard &n dispersie decomprimate cu romură de potasiu$

2. Spectrul U al soluţiei 8#*> &n metanol pre"intă doua maxime: la +9Dnm şi ++nm$. #uct de topire" *D+)*DD8C 1'h$ 5ur$ 9$82

9.8>.1. Do3!re".1#. Metod! de titr!re !*idr&. Circa 8#+ g sustanţă 1masa exactă2 se di"olvă &n 8 ml acid

acetic anhidru şi se titrea"ă cu soluţie 8#* % soluţie de acid percloric$ 'unctul de echivalențăeste determinat potențiometric$

* ml 8#* % soluţie de acid percloric corespunde 8#8+BB3 g C*4++ -+M3$

2.1?. !+#+a2.1?. $ Ideti%ic!re"

1. Spectrul IR al levodopei treuie să corespundă cu spectrul proei standard$9.8?.1. Do3!re"

1. Metod! de titr!re !*idr&. Circa 8#* g sustanţă 1masa exactă2# se di"olvă &n D ml acidformic anhidru# &ncăl"ind la necesitate$ 0e adaugă +D ml de dioxan şi 8#* ml soluţie decristal violet$ 0e titrea"ă cu soluţie 8#* % acid percloric p&nă la coloraţie verde$

* ml 8#* % acid percloric corespunde 8#*9+ g C** -M4$

2.1@. -l+"i#"at #! a(b"++l2.1@. $ Ideti%ic!re"

1. 0pectrul PR al clorhidratului de amroxol treuie să corespundă cu spectrul proei standard &n dispersie de comprimate cu romură de potasiu$

2. Spectrul U al soluţiei 8#8884> &n acid sulfuric 8#8D moll pre"intă douămaxime: la +4D nm şi la 3*8 nm$

3#. Re!c6i! petru clor,io. 8#8+D g preparat se di"olvă &n +D ml apă# se adaugă * ml soluţie deamoniacă şi se lasă timp de D min$ 0e filtrea"ă și filtratului se acidulea"ă cu acid a"otic$Giltratul dă reacţie po"itivă pentru ionul de clor$

[email protected]. Do3!re"

1#. Metod! potetiometric& '!lc!limetric&(. Circa 8#+ g preparat 1masă exactă2 se di"olvă &n 98ml alcool 1B>2 şi se adaugă D ml 8#* % acid clorhidric$ 0e titrea"ă potenţiometric cu soluţie8#* % hidroxid de sodiu$ Citiți volumul adăugat dintre cele + puncte de inflexiune$

* ml 8#* % soluţie de hidroxid de sodiu corespunde 8#8+839 g C*3*Lr +Cl-+M$




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 26 / 28

*+tă. Re"ultatele oţinute la efectuarea sarcinilor *)3 de pre"entat &n tael:

D!nu(i"!asubstanţ!l+"(!#ica(!nt+as! &nlima latină#rom!nă.denumirea raţională.formula de structură.descriere 1pentrusustanţe anali"ate2

I#!nti3ica"!a substanţ!l+"(!#ica(!nt+as!> tehnica de lucru1condiţii# efectul analitic2. chimismulreacţiilor 1pentru sustanţe anali"ate2

D!t!"(ina"!a cantitatiă:medoda de lucru# chimismulreacţiilor pentru metodechimice de anali"ă sau

principiile pentru metodefi"ico)chimice. formula decalcul pentru determinareaconţinutului sustanţei active.conclu"ia despre calitateasustanţei anali"ate &n a"are"ultatelor oţinute$

R!caitula"!*$ Controlul cunoştinţelor teoretice după &ntreările pentru pregătirea de sine stătătoare$+$ Controlul dărilor de seamă despre efectuarea lucrării practice$

Jnt"!bă"i #! "!caitula"!*$ 0crieţi denumirile latine# rom!ne şi chimice a sustanţelor medicamentoase# derivaţi ai

arilalchilaminelor şi hidroxifenilalchilaminelor$+$ Argumentaţi posiilitatea utili"ării metodei de titrare anhidră pentru anali"a derivaţilorarilalchilaminelor şi hidroxifenilalchilaminelor$

3$ 5xplicaţi proprietăţile acido)a"ice a sustanţelor medicamentoase# derivaţi aiarilalchilaminelor şi hidroxifenilalchilaminelor şi importanţa acestor pentru identificarea şido"area preparatelor$

4$ (emonstraţi exemple ce confirmă apartenenţa metildopei şi levodopei către aminoaci"ihidroxifenilalifatici$

D$ Caracteri"aţi influenţa stereoi"omeriei asupra activiţăţii farmacologice &n şirul derivaţilorarilalchilaminelor şi hidroxifenilalchilaminelor$

B$ 'rincipiile de a"ă a metodelor fi"ico)chimice de anali"ă: spectrofotometria#

fotocolorimetria# polarimetria$9$ 5numeraţi metodele de identificare a atomilor de halogeni legaţi covalent &n moleculeleclorhidratului de amroxol# clorhidratului de clonidină$ %etodele de dehalogenare$

$ (emonstraţi posiilitatea utili"ării reacţiei de descompunere hidraminică cu determinareaulterioară a produselor de hidroli"ă &n anali"a derivaţilor arilalchilaminelor şihidroxifenilalchilaminelor 1identificarea# gradul de puritate# do"area2$

1i0lio4r!%ie

*$ Conspectul lecţiei$

+$ Lailev G$V$ Chimie farmaceutică# Chişinău: 6niversitas# *4$) B9D S$3$ Garmacopea 5uropeană 5diţia 9$8# +8*8$4$ Garmacopea Rom!nă$ 5diţia _)a –Lucureşti: 5ditura medicală# *3$)*3*D p$




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 27 / 28

D$ Ehid farmacoterapeutic$ – Ch$: `Vector V)-] 0R/# +8*8$ – *+B p$B$ IbQ $$ SjkII@ j$) 7$: 7qSI@@)QSj# +889$ – B+4 @$

9$ S $$ I Q@Qw bIS@Iw @SI@$ – 7$:7y,# +884$ – 44 @$$ 7zQ@{ 7$q$ |IS@IwI @SI@$ – *BI $# – 7$: Q Qb# +8*3$ –

*+*B c$$ SjkII@ j$ }Q SI$ ,Sj@kI ,$}$ – 7$: ~•€,)7I# +88B$

B48 @$*8$ QQ@Q b‚QSQSwj j Q SjkII@Q{ j$ }Q SI$

,Sj@kI ,$}$ – 7$: 7Ik# +88*$ – 34 @$

Aa"ataK &i "!actiii 3+l+siţi la t!(a L$ubstanţ!l! (!#ica(!nt+as! #in g"uul

a"ilalcila(in! +i3!nilalcila(in! &i #!"iaţii l+"M Su0$t!6ele medic!meto!$e"

*$ Clorhidrat de efedrină+$ idrogenotartrat de epinefrină 1adrenalină23$ idrogenotartrat de norepinefrină 1noradrenalină24$ Clorhidrat de dopaminăD$ Clorhidratul de fenilefrina 1 %esatonum2B$ Clorhidratul de clonidină 1Clofelina29$ 0alutamol$ Lromhidrat de fenoterol 1Lirotec2$ %etildopa*8$ %esilat de fentolamina**$ Clorhidrat de pr"osin*+$ Clorhidrat de propanolol 1Anaprilina2*3$ Atenolol*4$ /evodopa*D$ Clorhidrat de amroxol

Re!cti-ii"*$ Acid acetic anhidru+$ Acetat de mercur 1PP2 &n acid acetic anhidru

3$ Alcool4$ LutanolD$ Clorură de potasiuB$ (ioxan9$ 5ter $ Gericianură de potasiu$ Pndicator amidon*8$ Pndicator cristalin violet**$ Pndicator fenolftaleină*+$ Pndicator metiloranK*3$ 0oluţie acid a"otic diluat

*4$ 0oluţie acid clorhidric diluat*D$ 0oluţie acid percloric 8#* moll*B$ 0oluţie clorură de fier 1PPP2

*9$ 0oluţie de amoniac*$ 0oluţie hidrogenocaronat de sodiu 8#*

moll*$ 0oluţie hidroxid de sodiu+8$ 0oluţie hidroxid de sodiu *8 >+*$ 0oluţie iod 8#* moll++$ 0oluţie iodat de potasiu *>+3$ 0oluţie nitrat de argint+4$ 0oluţie nitrit de sodiu+D$ 0oluţie periodat de potasiu 8#* moll+B$ 0oluţie sulfat de cupru+9$ 0oluţie tampon cu S B#D+$ 0oluţie tampon hidrgenotartrat cu S

3#DB+$ 0oluţie tiosulfat de sodiu 8#* moll38$ 0oluţie tiosulfat de sodiu 8#* moll




09.3.1-12


RED.: 01

DATA:06.07.2009

Pag. 28 / 28

3*$ 0ulfat de sodiu anhidru

e$el& !p!r!tur&"*$ Aparatul pentru determinarea punctului

de topire+$ Laie de apă3$ Lalanţă analitică4$ Lalon cotat cu volumul de *88 mlD$ Lalon cotat cu volumul de +D8 mlB$ Lalon cu dop rodat9$ Cuve pentru spectrofotometru$ 5pruete

$ 5tuvă de uscare*8$ Giole de c&ntărire cu dop rodat**$ &rtie de filtru*+$ '&lnii de filtrare*3$ 0pectrofotometru*4$ 'olearimetr *D$ p)metru

Documents

1-Fenilalchilamine Rom 2013