Fri

.r&f-

Finonforeo debilorului oflot in

Hereby, the new regulation also correlatesthe provisionsof Law no. 85/2005 with those of article 1 737 paragraphs4 and 5 and article 1 742 of the Romanian Civil Code.

Par l'introduction du nouveaLt point 11) dans l'anicle 1 21paragraphe I de la Loi sur l'insolvabilit€, Ies cr4ancesdes crdanciers garantis ndes de I'application de laproc1dure de l'insolvabilit6, aprds la confirmation duplan de redressement , sont devenues prioritaires dansl'ordre de distribution des fonds r6sult6s de la vente desbiens, propri6t6 du dEbiteur.Cette rdglementation contribu6, pour beaucoup desoci6t1s viables, i les faire sortir du climat defavorable,de m6fiance et Aencourages les investisseurs potentiels )s'engager dans le financement de finalisation de certainsoroiects de celles - ci.La nouvelle c!isposition constitue aussi une facilitdaccordde aux investisseurs anciens qui, par l' octroid'un nouveau pr1t , voient se multiplier leurs chancesde r6cup6rer en totalit1 le capital investi. D'autre part,la modification l€gislative peut 6trc jug6e commeun moyen de contraindre les crdanciers d continuerd'investir, afin d'eviter la chute en position infdrieurede leurs cr4ances ant6rieures-D'aillettrs, les cr6ances des cr6anciers qui avaient prdt6e des architectes, entrepreneurs et aux constructeurs'taient privit6gi6es par rapport d l'article 1742, avecr6f6rence A l'article 1737 paragraphe 4 et 5 du CodeCivil.De cette manidre, la nouvelle r|glementation estsusceptible de corr6ler les dispositions de la Loino. B5/2005 avec les dispositions de l'article 1737paragraphe 4 et 5 et I'article 1742 du Code Civil.

1, Lecliile dure oferite de marea crizi economicideclangatd prin crahul de la bursa financiard din New-York, produs in vinerea neagrd din 24 octombrie '1929,

care a zguduit aproape intreaga economie mondialipentru o perioadl de peste 4 ani, au trezit la acea vreme,din euforia in care vieluiau, personalit;ji ce fuseserdimplicate in elaborarea ori executarea de orientdri 9idecizii politice sau economice cu mare impact asupraevoluliei de pand atunci a intregii societdli.Incredibilele consecinte dezastruoase ;i de durati,imprevizibile pentru cei care se pretindeau cunoscdtoriai tendinlelor de dezvoltare macro-economice, degiexistau destule semnale ce trebuiau receptionate sisupuse anal izelor pr in pr isma legi lor economice debazi elaborate cu mult timp inainte (David Ricardo,Adam Smith ti multi allii), au produs mari dezafect5rifinanciare in lang, rdsturndnd sub tdvdlugu I nenorocirilormult din ceea ce se reugise sd se zideascd prin efort,perseverentd 9i chiar cu consecvente competenle.

reorgqnizore judiciord, focilitote squconslrangere?Prin introducerea noului punctlt)laart. 121 alin. (l ) dinLegea insolvenSei, creanSele creditori lor garantali ndscutein timpul procedurii insolvenlei, dupd confirmareaplanului de reorganizare, au dobAndit prioritate inordinea de distribuire a fondurilor oblinute in urmavAnzdrii bunurilor din averea debitorului.Aceastd reglementare contribuie la scoaterea multorfirme viabile din sfera defavorizatd a neincrederii,posibilii investitori fiind incurajali sd se angajeze infinanlarea finalizdrii unor proiecte ale acelor firme.Noua dispozilie constituie 5i o facilitate acordatd vechi-lor investitori care, prin acordarea unui nou imprumut,ipi asigurd ntdrirea ganselor de a li se restitui intregulcapital investit. Modificarea legislativd poate fi privitdinsd;i ca mijbc de constrAngere a creditorilor pentru aiuvestlin continuare, spre a evita coborarea pe o pozilieinferioard a creanJelor lor anterioare.De altfel, creanlele creditorilor care au imprumutat pearhitecli, antreprenori ti constructori erau privi legi atein raport cu art. 1 742, cu referire la art. 1737 alin. (4);i (5) C. civ.in acest fel, noua dispozilie legald este Si de naturd acorela prevederile Legii nr. B5/2006 cu reglementdrileart. | 737 alin. (4) Si (5) si art. 1742 C. civ.

By introducing the new item 11) to the article 121paragraph 1 ofthe lnsolvency Law, the secured creditors'claints born during the insolvency procedure, after theconfirmation of the reorganization plan,takes priority overother claims in the payment priority ofthe funds collectedfrom the sale of the assets found in the debtols wealth.This regulation helps many viable companies to comeout of the lack of confidence circle, encouragingpossible investors to invest in order to finalize thosecompanies' projects.The new regulation represents also a lacility offered toold investors who , by being granted a new loan, havemore chances to get back all their invested funds. Thelegislative amendment can also be regarded as a methodof constraining the creditors to coniinue investments,in order to save their prior claims from falling into ontoa lower position.Moreover, the claims of the creditors which lent toarch itects, entrepreneurs and constructors were privi legedrelated to article 1742, with reference to article IZ3Zparagraphs 4 and 5 of the Romanian Civil Code.

I Practician'ininsolven!5.

30 Revista de drept bancar gi f inanciar 1/2011

DOCTRINARDBF

Cu greu gi doar cu reugite parliale s-a ajuns si seconstruiascl o noui aparenli de stabilitate, cu oevolulie pozitivd pAni la marele conflict concretizat incel de-al doi lea r izboi mondial , care, pe l ingi urgi i ledezlinluite, pagubele imense produse, distrugeri deciv i l izal i i , zeci de mi l ioane de morl i p i mut i la l i , aimpus omenir i i adoptarea conceptelor de anal izd giorganizare, mai ales seriozitate ?n acliunile de refacereeconomicd.Necesitatea reconstrucliei la scari planetarS a impuselaborarea unor planur i de mare perspect iv i s i cuaplicabilitate quasi-generalS, inJelegAnd sd amintescdoar de Programul Beveridge (Angl ia) 9i de PlanulMarshal l (SUA), fdrd a ldsa la o parte planur i le c incinalesovietice care, cu tot caracterul lor nesibuit 9i uneoridi letant, erau totut i rezul tatul unor anal ize met iculoasei i cu previz ibi l i t5 l i real iste.Toate acestea, cu dificultdfi de convingere in Occidentsau cu piedic i 9 i nereugite in Est dator i t i insuf ic ientelorresurse; i posibi l i t ; I i , au f ;cut ca omenirea, pe douScii diferite, sd surmonteze mari obstacole, chiar dacla inregistrat ti destule egecuri, realizAnd progrese carei-au permis sb iasi din scara planetar; gi s5 se indreptespre ai te lumi.Dar , i n u rma d i spa r i J ie i r i zbo iu lu i rece , reun i reaintr-un nou conglomerat, cu diferenle ce nu se vorputea inlStura niciodati, a sporit cupiditatea celor cuapetenlS spre irnbogSlire, iar in condiliile inlStuririif r ic i i majore din t impul coexistenjei celor douS sisteme,a permis u nor forme ocul te de organizare a capi talur i lorpe criterii de cartel, in lipsa unor respon sabi I itili impusede conexiunea fireascd a economiilor, s; forlezeevolulia in scop exclusiv de ?mbogilire fird limite.

A;a se expl icd ascendenla in doar 2-3 deceni i a unorBi l l Cates de la nimic la aver i de zeci de mi l iarde dedolari, care in mod genial a fost realizatd pi la nivelstatal de China, care se pare cd a ajuns a doua putereeconomicb a lumi i .

Era posibi l , in ast fel de condi l i ide evolu, t ie, cu imenseacumul5r i de capi tal 9 i de r iscur i , s i se mai gAndeasci ,in mod coordonat 9i cu luarea in considerare a tuturorconexiuni lor posibi le, la v i i torul planetei pe carene af lSm? Evident cd nu, pentru cA autosuf ic ienla,cupiditatea, setea de a stepani, defecte care au lngropatla vremea lor imperiul roman gi al te imperi i , devin denest5panit in condi l i i le in care nu mai sunt obstaculatede team5. Or, ciderea cortinei de fier a adus giinlSturarea fricii, chiar dacd doar pentru moment!

Ldcomia binci lor, l ipsa unei gAndir i ser ioase deperspectivS la nivel statal sau multi-statal, au fdcutsi ne imprumutim ti iar se ne imprumutdm, pentru aachizi t iona cele mai inut i le sau n;strugnice produse, decare ne puteam l ipsi . Nu am dat inapoi, organizal i i le

Revista de drept bancar 9i f inanciar 1,/2011

statale gi suprastatale au privit cu ignorant; sauneputincioase la evolu,tia care ne-a adus ?n anul 2008,cAnd semnalele de defectuozitate s-au transformat inmare a larmi : o noud cr iz i economicd.

Ce am ficut pentru a o preintampina? Nimic sauaproape nimic, totul mergdnd de-a rostogolulin uraga-nul dezldnlu i t de dor in fe le de a prof i ta cet mai mul t deposib i l i t5 l i le de a avea un t ra i i responsabi l de bun.A9a s-a intAmplat ci nici la noi nu s-a gdndit suficient,chiar cu ocazia adoptdrii unor legi cu implicalii majorein asigurarea funclionarii mecanismelor economicegi de corectare a ineficienlelor 9i derapajelor, cum afost Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizdrii; i a fa l imentu lu i , c i re ia i -a urmat Legea nr .8512A06pr iv ind procedura insolvengei .

Evenimentele petrecute in tara noastrd in an ii maiii crizeeconomice, ca 9i solulii le legislative incercate in aceaper ioada, const i tu iau invSlSminte de care leg iu i toru lnu t rebuia s i se I ipseasci cu ocazia adopt i r i i ce lordoui leg l g i a modi{ icdr i lor ce l i s -au adus succesiv .

Aceste dou; legi, conlinAnd reglementiri valoroase,care au as igurat de-a lungul per ioadei parcurseefectuarea corectLrrilor necesare funclion;rii pArghiiloreconomice la s tandarde acceptabi le , ar i i putLr t s ;cont inS, dace ex is ta o mai mare pre ' r iz ib i l i ta te s i a l tepArghi i cu efecte de stabi l i ta te, care sa se const i tu iein ancore pentru sa lvarea numeroaselor f i rme av indresurse gi care erau viabile, intrate in dificultate datoritiunor s i tua! i i con junctura le cu totu l in templ ; toare.

Z. Trgbgie subl in iat i , totugi , anal iza de ul t im momentcare a dgterminat acceptarea 9i adoptarea ins;:iratelormo"f l i f lq{ i i ce s-au adus actualei Legi a insolvenlei pr in19.9.9.4 q!. 1 6e l2o1 o'?.Diutre acestea, consider c) in l roducerea in art . 121af i rr , ( l ) d in Legea nr. 85/2006, a dispozi l ie i inscr iseln caflirJ punctului

'l r, potrivit cireia ,,creanlele credi-torilor ga'i2rllali ndscute in timpul procedurii de insol-venld dupd tonfirmarea planului de reorganizare, caparte component: a acestui plan", dobAndesc prioritate,in ordinea de distr ibuire a fonduri lor obl inute dinvinzarea buntrr i lor din averea debitorLr lui , const i tu leun important pas realist pe calea necesard scoateriifirmelor intratd ln dificultate din sfera defavorizati asuspiciuni i g i neini ieder i i , deoarece posibi l i i invest i tor ise vor simfi incurajali sd ofere gi in viitor iinantare unorasemenea firme.

Publ ica t i in M. Of . n r . 505 d in 21 iu l ie 2010.

31

DOCIRINARDBFinlelegerea riguroasd a impactului pe care il are recentacompletare a Legii insolvenlei prin reglementarea de lanoul punct 11, introdus?n cupr insulal in. (1)al art . '121, aunei garantii avAnd drept scop incurajarea potenlialilorinvesl i tor i s) f inanfeze planul de reorganizare, impuneo incursiune in pr incipi i le ce guverneazi dreptur i lereale de garant ie imobi l iare.Reamintim de aceea ci drepturile reale de garanlieimobi l iare, adicd ipoteci le cupr ind, sub aceastd denu-mire, gi pr iv i legi i le imobi l iare, care sunt, in real i tate,ipoteci legale cu rang de favoare rezultAnd din calitateacreanlei garantate.-Ca drept real de garanlie constituit asupra unui bundeterminat ce rdmdne ?n posesia debitoruluii ipotecaii conferd creditorului dreptul de a se indestula cupreferinl5 din vAnzarea acelui bun gi de a-l urmiri inmi ini le or icui s-ar af la.Cum este cunoscut, s iguranla credi torului publ ic, inte-resul ter l i lor ; i chiar insu; i interesul debi torului impunca ambele efecte ale garanliei, adic; atat dreptul depreferinld, cAt gi dreptul de urmdrire si se producdprin supunerea ipoteci lor unui s istem de publ ic i tatede specialitate, in baza cdruia se se poate cunoagtein fiecare moment, de citre oricine, in ce misuri oanumite proprietate imobiliarA privati este liberd deorice sarcini. Pentru atingerea acestui scop nu estesuficient ca sarcinile ipotecare sd fie susceptibile dea fi cunoscute de cei interesali prin mentionarea lorintr-un registru cu o astfel de destinalie, ci, mai trebuieca publicitatea respectivd si corespundd specializdriisarcini i pr in determinarea exact i , atat a imobi lu luiSrevat, cat s i a valor i iobl igal iuni l garantate.Aceastd dublS cerinle este satisfdcuti pe deplin in

cadrul s istemului adoptat de legiui torul romAn.Degi accesorie, in dreptul nostru ipoteca se constituie cadrept real imobiliar, cu caracter propriu, independentde natLrra obligaliei garantate.Este definitoriu pentru aceaste institulie cd se potipoteca numai imobi le le suscept ibi le de a f i instreinate.Corelat iv ipoteci lor, acf ioneazd gi inst i tu! ia pr iv i legi i lor .Fi incl o insugire a creantei garantate, pr iv i legiu I imobi l iarse naste, in principiu, o datd cu natterea creanlei, ceeace inseamni ci dreptul de preferinfd, inclusiv rangul, sedetermind, in raporturile cu algi creditori privilegiali sauipotecar i , nu dupi data inscr ipl iuni i sau transcr ipl iuni i(in cazul privilegiului vAnzitorului), ci dupd datanagterii creanlei (vdnzare, impS4eali, construclie).in aceastd privinyd, acyioneazd rangul de favoarepe care il conferi privilegiul, care const5, potrivitarL 1722 C. civ.,in dreptu | ,,ce dd unu i creditor calitateacreanlei sale de a fi preferati celorlalli creditori, fiech iar ipotecar i" .

32

Este semn ificativ cd rangu I de favoare al constructoru lu i.limitat la sporul de valoare rezultdnd din lucrbri, areprecidere chiar fali de privilegiile ndscute gi de ipo-teci le inscr ise anter ior lucrdr i lor de construcl ie saude reparafie, considerAndu-se ci prin lucririle fdcuteul ter ior s-au conservat garanl i i le anter ioare gi chiarle-au spor i t pAni la l imita plus-valor i i dobdndite, careinstituie rangul de favoare al constructorului. Pentru caaceasti precSdere sd subziste, privilegiul trebuie inscrisin conformitate cu prevederile art. 1742 C. civ., firlsd f ie necesar ins: un termen de luare a inscr ipf iuni i ,pentru c; nic i textul de lege 9i nic i ral iunea unuiatare pr iv i legiu nu impun ca inscr ipl i l le s i f ie luate intermenu I in care trebuie efectuate cele doui expertizejudiciare pretinse de lege constructoru lui.

Trebuie subl in iat c i pr iv i legi i le speciale asupra anu-mitor bunuri imobi le sunt ipoteci pr iv i legiate ce trecinaintea ipoteci lor propr iu-zise. Temeiul lor jur id ic stdin ideea de imbogal i re a patr imoniului debi torului cubunul asupra cdruia poartd pr iv i legiul .De aceea, aceste privilegii, intrunind caractereledrepturilor reale, conferi titularului lor atAt dreptulde urmlrire, cAt 9i dreptul de preferin;5, ceea ce facenecesar ca t i tu larul sd conserve pr iv i legiul s iu pr inefectuarea formal itelilor de publ icitate.Pr in art . 1737 C. c iv. sunt stabi l i te c inci pr iv i legi i imo-bi l iare, in urmitoarea ordine:- pr iv i legiul vdnzi torului pentru prelul neincasat alimob i l u lu i ;- pr iv i legiu I celu i care a imprumutat ban i cumpir i toru lu ipentru ach iz i [ ia imobi lu lui ;- pr iv i legiul copdrtagi lor pentru garanl ia impir fel i ifecute intre ei;- pr iv i legiul arhi tectului , antreprenorului g i lucrStor i lorasupra imobi lu lui construi t sau reparat, pentru platalucririi executatei- pr iv i legiul celui care a imprumutat pentru platalucritorilor construcliei efectuate.in sfAr;it, mai trebuie adbugat 9i privilegiul ce decurgedin separalia de patrimonii, care este consacrat in modindirect in art. 1743 C. civ.3, Regimul 9i pr iv i legiul de care se bucurd cel careimprumut5 pe beneficiarul lucrdrii cu bani pentru plataarhiteclilor, antreprenorilor gi lucrdtorilor construcliei,astfel cum acestea sunt reglementate in art. 1742C. civ., constituie temei cu valoare de principiu carejustifici introducerea in legea insolvengei, prin Legeanr, 169/2010, a actualului punct 1r, p{in care esteacordati prioritate, in ordinea de distribu ire a fonduriloroblinute din vinzarea bunurilor afectate de garanlii, infavoarea creditorilor care oferi finantare debitorului.

Revista de drept bancar ti f inanciar 1/201 1

DOCTRINA RDBFCa urmare, potrivit actualelor prevederi de la pct. 1rdin cadrul al in. (1)al art . 121 din Legea nr. 8512006,corelate cu dispozi l i i le din preambulul acelui al i -neat, la care se face referire, ,,crean,tele creditorilorgarantali nescute in timpul procedurii de insolvenladupS confirmarea planului de reorganizare, ca partecomponent i a acestui plan", care,,cupr ind capi talul ,dobAnzi le, major l r i le gi penal i t i l i le de or ice fel" , aupr ior i tate de recuperare, din, , fonduri le obl inute dinvAnzarea bunurilor din averea debitorului, grevate,in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte ga-ran{ii reale mobiliare ori drepturi de retenlie de oricefel", in ordine imediatl dupd ,,taxe, timbre ;i oricealte cheltuieli aferente vAnzirii bunurilor resoective.inclusiv chel tuiel i le necesare pentru conservarea giadministrarea acestor bunuri, precum gi plata remu-neral i i lor persoanelor angajate in condi l i i le art . 10,art . 19 al in. (2), art .23 i i 24", indicate la punctul 1 dinacelasi pr im al ineat.Or, in conformitate cu reglementarea existentd pAnS ladata introduceri i noului punct I r in al in. (1) al art . 121din Legea nr.8512006, in cursul sau dupi efectuareal ichidir i i , in misura in care se incasau sume de banidin l ichidare, acestea erau supuse distr ibuJi i lor par l ia le,care trebuiau efectuate la fiecare trei luni, calculatede la data deschider i i proceduri i , iar pr in planul dedistribulie pa4ial, in care lichidatorul prevedea gi plataremuneraf ie i sale, precum gi a celor la l te chel tuiel i deproceduri, se propunea distribuirea fondurilor oblinutedin lichidare de citre creditori, in urmdtoarea ordine:- in cazul bunurilor asupra cdrora erau infiinlate garan-; i i , t rebuiau plSt i te mai intai chel tuiel i le de procedurS,apoi achitate crean{a al c;rei titular era beneficiarulgaranfiei, iar surplusul rimas dupi aceste pleli urma s;se distribuie celorlalli creditori, ?n ordinea de preferin;dstabilit; in art. 123 din Legea nr. 85/2006;- in cazul bunuri lor nepurtetoare de garanl i i , t rebuiaupletite mai intai cheltuielile de proceduri, iar in conti-nuare erau achitate creanlele inscrise in tabelu I definitivconsol idat, in ordinea indicat i in art . 123 din lege;- daci titularii garanliilor ti titularii creanlelor in ranBpreferenlial erau de acord, distribulia se putea face maiintAi c5tre unii creditori ce nu erau titulari de garanliisau avAnd garanlii cu un rang inferior creanlelor,deoarece ordinea de preferinld era numai de natura,iar nu si de esenta distr ibuir i i ;- creditorul care cumuleazi 9i calitatea de debitor aldebitorului putea fi plitit, cu acordul creditorilor,prin compensarea creantei sale contra debitorului, cudatoria ce o avea fali de acesta, compensalia legaldoperand automat, fird a se aduce atingere ordinii deplefer intd, iar . iudeci toru l -s indic putdnd dispune pi

Revista de dreot bancar si f inanciar 1/201 l

compensal ia judic iar i pr in atr ibuirea unui bun supusl ichidSri i in contul creanlei .

in conformitate cu art. '1 2'1 din Legea nr. 85|2O06,creditorii beneficiari de garanlii erau justificat pl;tilicu pr ior i tate t i integral / dupd acoperirea chel tuiel : lorcerute de proceduri, din fondurile oblinute in urmavAnzdri i bunuri lor asupra cirora erau inf i in late garanl i i .Reglementarea anterioari a determinat pe mullicreditori ca, din prudenjS, si fie relinuJi in acordarea decredite debitorilor aflali in perioada de observalie saude reorganizare, considerind ci s-ar expune risculuide a nu-gi mai putea recupera sumele imprumutate. Oastfel de atitudine precauti nici nu pirea nejustificatid in moment ce legea nu asigura un pr iv i legiu absolutin cazul unui egec al planului de reorganizare.

O asemenea situalie, fiind observati in cazul SC C. SRL,intrati in insolvenj5 in octombrie 2009, cireia ii eranecesar un credi t de incd 3,5 mi l ioane de euro pentruf inal izarea unei construcl i i d in vAnzarea cdreia sepreconiza obl inerea a aproximat iv 900 mi l ioane euro,a f icut obiectul unui demers adresat in 10 februar ie20'10, direct presedintelui unei binci din Crecia, decdtre societatea noastri de avocali, solicitandu-i-seacordul pentru f inantarea cu acea sumd de catre i i l i . r l , rsa din RomAnia. Prin acest demers s-a clerl"ronstrat,oe bazi de date verificate. caracterul deosebit deavantajos al imprumutului sol ic i tat , precLrm gi l ipsaor icdrui r isc pentru credi torul ce l -ar f i acordat. Dinpdcate, demersul nostru a rlmas firi rezultat.Din aceast5 perspective, s-a impus luarea de misuripentru incura.iarea, pe cale legislativi, a potenlialilorinvestitori de a finanla planurile de reorganizare asocietSli lor comerciale intrate in procedura insolvenlel.De aceea, modif icarea adusd art . 1 21 al in. (1) din Legeanr. 85/2006 prin Legea nr. 16912010, care a introdus ?ncuprinsul acestui al ineat un nou punct, 1r, a corespunsunei necesi tdl i economice de pr im ordin, menitd sdasigure funclionarea in continuare si salvarea de ladisparilie a numeroase societSli comerciale intrate indificu ltate de plati.

4. Daci simlul firesc de prudenl5 a ficut de in;elesezitarea investitorilor de a mai alimenta cu capitalfirmele cu perspective de a intra in incapacitate de platdgi mai ales pe cele aflate deja in procedura insolvenlei,in prezent, cAnd este reglementati prioritatea absolutS,la distr ibuirea sumelor ob; inute din valor i f icareabunurilor debitorului, pentru creditele acordate dupdconfirmarea planului de reorganizare, este firesc siredevini tentante infuziile de capital 9i in cazul unorasemenea f i rme, dator i te scdderi i r iscului invest i l ional .

Securizarea creditelor acordate ln cadrul unui plan dereorganizare a rSspuns astfel unei necesitdli stringente,

3 3

RDBF DOCTRINA

!inandu-se seama de at i tudinea ret icent i a inst i tu l i i lorfinanciare in acordarea de imprumuturi societiiilorconerciale af laLe in insolventS.Schimbarea ordinii de preferinli existente anterior,prin asigurarea unei priorit5li absolute crean!elorSarantate ce s-au nlscut in cursul procedurii dereorganizare asiguri plata lor inaintea altor creante, inordine imediati dupd cele reprezentAnd taxe, timbregi al te chel tuiel i aferente vdnzdri i bunuri lor din avereadebitorului grevate de garant i i 9 i a celor la l te chel tuiel inecesare pentru conservarea si administrarea acestorbunuri .

Aceastd reglementare, cu caracter de exceplie, dinac tua lu l punc t l r d in a l i n . (1 )a l a r t . 12 '1 d in Legeanr. 85/2006, aplicabild in segmentul de activitate lacare se referi, a schimbat astfel ordinea de preferinlSprev;zuti in Codul civil gi in Codul de procedur5civild, dAnd creantelor garantate ce s-au ndscut incadrul procedurii de reorganizare prioritate la oblinereasumelor rezul tate din vAnzarea bunuri lor asupra ciroras-a infi infat garanlia.in acest fel, in procedura insolvenfei, nu mai are prio-ritate o ipotece asupra bunurilor debitorului inscrisiul ter ior deschider i i proceduri i , c i ipoteca de ranginfer ior inscr is i u l ter ior, dar numai ln cadrul planuluide reorganizare, ceea ce atrage indestularea nouluicredi tor pr iv i legiat inaintea celor la l l i credi tor i .Interdic[ ia not;r i ; unei noi ipoteci a fost pract ic in l i tu-rat ; pr in dispozi f i i le Legi i nr. B5/2006 din momentce conf i rmarea planului de reorganizare de ci t rejudeci torul-s indic deschide calea not i r i i acestei noiipoteci .

5. Aceastd noui abordare a ordinii in prioritatea decl istr ibuire a fonduri lor real izate din vAnzarea bunuri lorafectate de garantii in favoarea creditorilor asigurdo posibi l i tate real5 debitorului s i iasl d in starea deinsolvabi l i tate; i sd achi te nu numai creanla pr iv i legiatda investitorului care-i oferd finantare dupi confirmareaplanului de reorganizare, pentru a aduce activul sducat mai aproape de valoarea preconizatd, cum ar fi prinfinalizarea unei constructii, ci sd satisface gi pe ceilallicredi tor i .

Drept urmare/ aceastd noui reglementare, care iese dintiparele cunoscute, fdrl si contravind insi principiilorde drept cu care intre in coliziune, este benefici nunumai pentru firmele debitoare, ce se pot redresa printr-Lrn imprumut de ultim moment, ci gi pentru societililecreditoare, care igi pot recupera capitalr.rrile investite,in final avAnd de cdgtigat intreaga economie nalionalidator i t5 m;r i r i i stabi l i rd l i i g i consol id ir i i tendingelorci t re normal i tatein relayi i le dintre partener i i de afacer i .Remediul gis i t de legiui tor, pr in introducerea regle-

34

ment ir i i de la pct. 1 r la al in. ( ' l ) a l art . 121 din actualalege a insolvenfei, este cu atAt mai benefic pentrupartener i i impl ical i in ?mprumutur i de or ice fel 9 i pentrueconomia naf ional5, cu cAt noi le dispozi l i i nu sunt denatur i a prejudic ia pe nimeni, c i doar preconizeazd sddea o gansd viabi ld 9i ef ic ientd debitorului cu proiecteatrdgetoare comercial, care se afl5 in fazd certi def inal izare.

Pe de alti parte, acest text de |ege nou introdus inprocedura insolvenlei ar putea fi privit, din perspectivacreditorilor, nu ca o facilitate, ci ca o conslrAngere.S-ar putea ajunge la situalia in care creditorii ipotecari,de teama de a nu i;i pierde drepturile conferite decontractul in i l ia l , se f ie obl igal i sd f inanleze ei ingi ; iin continuare debitorul aflat in procedura insolvenJei.Este adeverat c:, in perspectivS, modificarea legislativiprivind vocalia creanlelor ndscute in timpul proceduriide insolvenld de a fi inscrise prioritar la masa credald,imediatdupl poz i ! ia taxe lor g i chel tu ie l i lorde proceduri ,are ca efect o anume cobordre a rangului de preferinldal creditorilor ipotecari. Dar, o astfel de perspectivSse lustifici dacd se are in vedere comandamentulmajor al necesitd;ii revigordrii economiei nalionale, peansamblu, pr in crearea unui st imulent pentru posibi l i inol investitori care, prin imprumutul de ultim moment,ce il acordS, pot salva valori enorme de la depreciere sichiar de la dispar i t ie totald.Un asemenea comandament, instituit pentru salvareaunui interes public major, cum s-a procedat gi atuncicdnd s-au elaborat cele cinci legi privind conversiuneagi asanarea dator i i lor din per ioada 1931-1934, nufrizeaz6,, aga cum se va demonstra in continuare, indetaliu, principiul neretroactivitetii legii, pentru cipr ivegte ordinea publ ic5, iar aceasta, ata cum subl in iaprof. Matei Cantacuzino, primeazi fald de raporturileju ridice de drept privat.Mai mult, rezolvarea legislativd datd prin introducereapunctului 'l r al art. 121 din Legea insolvenlei estejustificatd in acest moment ti de considerente deoportunitate economicS, deoarece ingisi creditoriiipotecari anteriori se vor putea indestula mai sigur,chiar dacd privilegiul lor coboari cu un grad, datoritlasigur i r i i cregter i i valor i i bunului ce va intra in masacredalS. in aceasta privinlS, prin comparare, trebuieavut in vedere ci este deplin consacrat gi admis caantreprenorul, constructorul, sh-si recupereze creanla,inaintea celorlalli creditori ipotecari, pentru cd el aaddugat plus valoare imobi lu lui .

Revista de drept bancar ti f inanciar 1/20'ti

DOCTRINA RDBF6, De altfel, un asemenea act legislativ, nedurerospentru nimeni, dar ef ic ient, n ic i nu se poate compara,prin efectele sale, cu cele cinci legi de suspendare aexecut;r i i dator i i lor agr icole, de conversiune si deasanare a datoriilor adoptate de legiuitorul romAn inperioada 1931-1934. Relevim, in acest sens, cd Legeanr. B7 din 14 apr i l ie 1933, pentru reglementareadatoriilor agricole gi urbane, precum gi Legea pentrul ichidarea dator i i lor agr icole gi urbane din 7 apr i l ie1934, care a devenit operante, au redus in finaldator i i le agr icole; i urbane la un cuantum de 50% 9i Iaesalonarea pl ; ' i i lor in decurs de 17 ani , in condi l i i leunei dobAnzi de numai 17o pe an.Misura conversirrni i dator i i lor a salvat marea masi aagr icul tor i lor ; i pe al l i debi tor i de la fal iment, dar, de; istatul a acoperi t , pr in Banca Na; ionald a RomAniei , omare parte din pagubele cauzate institutiilor de credit,multe dintre aceste institulii nu s-au mai putut reface,dispdrAnd treptat de pe piala financiard. Astfel, dacdla Jl decembne 1930 erau inre8islrate 1122 bi tncicomerciale, cu un capi tal social de 16.980 mi l ioanede lei, la 3'1 decembrie 1941 mai erau doar 272 65,ncicomerciale cu un capi tal social d iminuat la 7.500mil ioane de lei . Apl icarea ul t imei legi de conversiune,pe lSngd cd a lovi t puternic in s istemul bancar dinRominia, a exclus aproape in totalitate populalia dela credi te.

Dupe cum este cunoscut, declangarea celui de-al doi leardzboi mondial , in care a fost impl icat i g i RomAnia diniunie 1941, ne-a adus dominal ia soviet icd la sf i rgi tu llu i , impunAndu-ni-se un al t regim social-econom ic.Dupi aproape o jumltate de secol, am trecut din noula economia de pia;5, dar condi l i i le speci f ice in cares-a revenit la aceasti economie au dus la instrdinareacu prelur i der izor i i a celor mai multe intrepr inder i g i lafalimentarea celor care au mai rImas, ceea ce a avutdrept consecinle formarea unei pdturi de imbogdlifi,care au devenit elementele ce domind in prezent vialaeconomicd 9i politicd din lara noastri.

Regresului economic neintrerupt i-a urmat o scurtiperioadi de redresare, curmati de aparilia recenteicrize economice, cu efecte vizibile, a cSror evoluliegi dezvoltare incd nu sunt combetute cu mijloaceeficiente ;i suficient organ izate.

7 . De aceea, cu atat mai mu lt se impune si apreciem cabeneficl mdsura legislativi concretizati in adoptareaLegi i nr. 169/2010, ale cdrei prevederi , fdrd sd f iecu urmiri pdgubitoare pentru partenerii implicali in

Revista de drept bancar ti f inanciar 1/2011

relaliile de afaceri asupra cirora au impact, sunt menitesi asigure supravietuirea gi eficientizarea anumitorsocietdli debitoare, cu efect ameliorator in ansamblr"rleconomiei nat ionale.

Evident, aparilia acestei legi, datoriti ariei gi sensuluiei de apl icare, nu poate si nu aibd impl icayi i asuprapr incipi i lor de drept consacratc.in aceastb ordine de idei s-a pus problema dacd regle-mentarea datd pr in pct. 11 al art . 121 al in. (1) dinLegea nr. 85/2006 intre in col iz iune cu pr incipiulneretroaclivitdlii legii prevdzut in art. 1 C. civ.in adevdr, potrivit acestui text de lege fundamental dinCodul c iv i l , , , legea dispune numai pentru vi i tor ; ean-are putere retroactive".

8, in acest sens, pe drept cuvant se pretinde ci, atuncicAnd o lege noui modifici starea legalS anterioar; cuprivire la anumite raporturi, efectele pe care raportulanter ior legal era suscept ibi l a le produce, ce s-aurealizat toate inainte de momentul cSnd legea noui aintrat in vigoare, nu pot fi modificate prin efectul legiinoi pentru cd noua lege nu putea si producl efecte?nainte de a avea f i in l i , iar suverani tatea noi i lecitrebuie sb respecte suveranitatea legii anterioare.La rezolvarea acestei chest iuni , a apl ic l r i i iegi i in t i r rp,t rebuie s; se l in i seama, pe de o parte, c1e pr incipiulci legea noui trebuie sI aibi preferinli fa;5 de legeaveche, pentru cd in mod teoretic ea realizeazi sau estemenite s; realizeze un progres social, o stare mai bun5,iar in vederea atingerii acestui scop prevederile eitrebuie sd aibd o putere obligatorie generald, uniformipentru toli. Dar, pe de altA parte, mai trebuie sd se Iiniseama ci s iguranta raportur i lor sociale s i sent imentulde care trebuie si se bucure legea in sim;ul de dreptateal tuturor, cere ca legea noud si nu desfiinteze sau sInu modif ice, f I rA existenla unui mot iv grav de ordinepublicS, acele stiri de drepturi care, in momentulintrdrii in vigoare a legii noi, erau deja exprimate inacte de voinl5; i in raportur i def in i t iv incheiate valabi lpotr iv i t legi i ce era in f i in le in momentul incheier i i .

De aceea, pentru puterea legiuitoare se pune chestiu-nea in ce misurd un interes de ordine publ icd impuneintinderea efectelor 9r la raporturi anterioare definitivincheiate, puterile autoritStii legislative nefiind ingrS-dite in aceasti privinli. Or, in orice stat de drept existdlegi care, degi privesc raporturi de drept privat, sunttotugi de interes public, putAnd fi declarate de legiuitorca retroactive, adicb putind desfiinla sau modificaraporturi anterioare defin itiv incheiate.Din aceast; perspectivS, faji de aprecierile ficute an-terior cu privire la necesitatea social-economici, deinteres publ ic, a reglement ir i i ce s-a dat in cadrul

35

DOCTRINARDBFactualului punct 1r al ar1. 121 al in. (1) din Legeanr. 8512006, apare evident cd o atare modificare legis-lativS a fost determinatS,ln primu I rAnd, de considerentede ordine publ icd.

Ca urmare, modificarea ordinii de preferin,ti in distri-buirea sr.rmelor de bani obl inute din vanzarea bunuri lorafectate de garanlii in favoarea creditorilor care oferbfinan;are debitorului, avAnd un impact ce privetteun interes social-economic major, inclusiv ordineapublicd din Romdn ia, nu poate fi consideratd ci ar fi fostrealizati cu incilcarea principiului neretroactiviteliilegii in raporturile juridice de drept privat.

in consecinli, interesul major al protejirii societi;ilordebitoare cu active importante in fazi de finalizare, dea continua activitatea ?n condi!iile in care ele ;i-ar putearelua plilile dacd investitorii interesa!i le-ar finanfaterminarea prolectelor, face ca atribuirea de prioritatela satisfacerea creanlelor unor asemenea investitori saconst i tu ie un important interes de ordine publ icS, cuatat mai mult cu cat adoptarea celor cinci legi privindconversiunea ti asanarea datoriilor din perioada1931-1934. constituie un orecedent deosebit desueestiv.

Rozvon Virgil iu Crupensckir

Lucriri consultate:

1. Matei Cantacuzino, Elementele Dreptului Civil,Cartea Romaneasce, 1921 , p.24-29;566-597

2. C. Stdnescu, C. BArsan, Drept civil. Teoria generali aobl igal i i lor , Ed. Al l Beck, 2000, Bucuregt i , p ' 416- 433

3. Ch. Piperea, Insolvenla: legile, regulile, realitatea,Ed. Wolters Kl uwer, Bucu regti, 2008, p. 69 3 -69 6

4. S.M. MiloS, Principiile modificirii aduse Legiinr. 85/2006 prin Legea nr. 169/2010. Rubrica practi-cianului, Revista Phoenix, octombrie-decembrie 201 0,p . 4 , 7 ; i 8

5. Dumitru $andru. Criza din 1929-1933 Si crizaactualS, Articol

Legi:- Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenlei- Legea nr. 16912010 de modificare a Legii nr. 85/2006- Legea suspendirii executdrii datoriilor agricole (de-

cembrie 1 931 )- Legea nr. 88/1932 pentru asanarea datoriilor agricole(apr i l ie 1 932)- Legea nr. 2011932 pentru modificarea legii asaniriidatoriilor agricole (octombrie 1 932)- Legea nr. 87/1933 pentru reglementarea datoriiloragr icole gi urbane (apr i l ie 1933)- Legea conversiunii datoriilor agricole (aprilie 1934)

sumele existente in contul escrow nu aparlin nicideponentului Si nici beneficiarului, poprirea nu vaputea fi efectiv instituitd decAt la momentul natteriidatoriei bdnciiterl poprit fald de debitorul poprit, adicdla momentu! stabilirii cu certitudine a (ne)indeplinirii

condi,tiei stipulate de pdrli in convenlia de tip escrow.

Carnishment represents a type of foreclosure by whichthe garnishing creditor pursues all revenues or any kindof monies, securities or intangible movable assets, heldor owed to the garnished debtor by third parties, or to beowed by such parties in the future, pursuant to existentIegal relations. The Escrow accortnt is an irregular depositaccoLtnt, governed by a condition, the money in it beinglegible for release by the depositary to the depositor orthe beneficiary, fol lowi ng the fulfil I ment/non fulfi | | mentof the condition provided by the parties in the escrowcontract. Considering that until the moment of the (non)fulfillment of the condition established by the partiesin the escrow contract, the monies in the escrow

Poprireo instiluitd osupro coniuluiescrow

Poprirea este o mdsurd de executare silitd prin care sunturmdrite de cdtre creditorul popritor veniturile sau oricesumd bdneascd, titlurile de valoare sau bunurile mobilenecorporale, de;inute sau datorate debitorului poprit decdtrc terle persoanet sau pe care acestea Ie vor datorain viitor, in temeiul unor raporTLrri juridice existente.Contul escrow este un cont de depozit neregulat afectatde o condi1ie, sumele de bani depozitate in acestapLttend fi eliberate de cdtre depozitar, deponentului satt

benefici arului in funclie de indepl inirea/neindepl i n i reacondiliei stipulate de pdrli in convenlia de tip escrow.AvAnd in vedere cd pAni la momentul (ne)indeplinirii

conditiei stipulate de pdrli in convenlia de tip escrow,

I Consil ier iuridic, Depanamentul Juridic, INC Eank NVAmsterdam - Sucursala Bucuretti.

36 Revista de drept bancar ti f inanciar 1/201 1