io

,..'9%la

; ANHL II No. 2

ArmArmAreArs-ftlftwskr716

APARE ODATA

Februarie 1904

A

LUMINA1NAREVISTA POPULARA

A

ROMANILOR DIN IMPERIUL OTOMANPublioalie a oorpului didactic si biseriosso roman din Turoia.

abonamentul in Turcia plasm, Abonamentul In Romania al ströinatatePe pm an (an ntepid) 20 paints an lei 'iotaPe 6 ?an! plastri 10 Pe 6 bent ,, ,. 2.

UN NUMÉR 50 bank (21/2 piastri)PEerRo AramettoRt 50 RAM (25/2 PIRSTRI) LIMA

Manaseriptele i Idle contunicerUereferinire la Redactie se NW adresa d-taST. G. GIUMET27, profesor la Vomit roman din Bitolia. Abonantental si

Ò tot ce se refemt la admintstrafie se nor adresa pentru Turcia O. ZUCA,profesor la Weed rennin Bitolla (Monastir); iar pentra Romania ft

tote D-lor Pr. M. CRAJA, cwnersanft, Buouresoi. Grams Victoria,

MANUSGRIPTELE NEPUBLMATE SE ARD

CONSILIUL DE REDACTIEN ICOLAE BATARIA, Director

Ella ChicoConstantin MettaTags:2u PucereaG. Zuca, administrator id easier

Sterlu G. Clumettl, secretor de redac(ie

C. I. CosmescuDr. MIRA' G. TrlfonCoe N. Adam

.D-ra Elena Aurellanu

11

SUMARUL: Importanta elementuluT aromanesc, N. B. - Oredinte si su-perstitiunl din Febniarie, N. tlfacedeneanet.- Lupin si camels (Tabula), C. 2'. De-litnace. - Ohestia Armanilor in streinfitate. - Aromanil OlimpienT, V. Papa-

1Ifintl fi.-Din bans de la noi, 2'11. Nero.-Caile ferate din Torcia, O. D. Mena.-Salonicul sail Sanwa, Delacamara.- Diftiptadu Grec lafiecdotti popular/Lb N.Bafarta. - Stiintil. popularisata, 2'. Pucer,a. - Ço &five lai, N. Datarta. -

1

Portretul, (poezie), Elena Pecletara.- Te ariserli, barbato, N. Hagl-Costa.-DarT de seama, (Armanil de la noi, Reo....-Milcarea eulturalA de la noT, Mina.,P. _Than .-Reete practice, re.-StirT.-Tri a ddeare, P. Papa-ZIsi.--PoO.a itedactiet 11

/

Redactia si Administratia: 13itolia (Monastir) ticeul RomAn

PE

D-luiStraina-

40

111

6.-

1

t4-I)

v--, .1 41.,,

. . . . . .. . . .

.--

)mastni.C.i, 1,'"AtK

www.dacoromanica.ro

..-1r-

L.A..,

63¡;--MrriAl

....

- -< --,- t-o-:....if_

'i - -;1N:431741%1... .....:1r4:

s 4 7", .1k.:.

. ,f-11.-3tkp e-Xi.-)1''ir=t4i- 17=7-4sv tr 1.:;:"

-'1\--11=1 Jr14%.'-'(q.11-" -,-,-/1-,iin'..'.-.4";:iTtk, 4tr,-.3-f.k_,..`V',

re,.., a. h",-ei;szY.:;`,-Xl-',-;-;::Yi::-.v.t`i-Ati'.,..

-i- i..--z,,- -0 -t...,,, - _, ..--,.. , ..il rArs. --, '-'4'.;A:z-ts,if, 41 -1- 's--, -**- i

11114-4 IZIY4si \

-1, C,A :"...,"+:7-;""i';:',"'-f7 , '-,-, '''''- -61z 4:11(i.Th '4 7,..",i-t..-11- -11.»11;:li-41414' l'i.-4,

-s..

79..J

V'ta,

.r,

-

Li'-,,,;11,4f. sz.,

-it:,--; .ryx:4514%.--,(tuns. MART) .. \I!, p-...`14." ..A'-',4V'tr.' rt..:--1"are (pie 31. Viva 12 ore r,i i nóptea 12 ,- y

L's 4reg."i ."');-"*. Fsil...,"..!)- 1,, .-- -..../ sy, ,- , ,- .... ' ,- r,i.:1)

4, -1.117.01- 44117.3?!.--A-,:-;!;2,-,.1,-,1-:.5. ,,-.A':,f!, c.- **4, ZIV"."- ,.., %.%. '-',., ,-"-.., ;,..%

,:`::::ii1FA..23-F/1..i.:...)..::::-.:-.);,.. ,:',1-.V.:`71 '' ,- "-s-0.:::-....

.!"...1

i"-4,c.....

en

:-;

.4

:,

'-1

N'

41

k

,A

VA

,L,

. , .

>z

.

:F.1,

> CALENDARUL ORTODOX

- _ _

26272829

Muhar.1

2:1

45o7

89

10111213.14

151617181990..)1

. 222324252627

,14151617

1819441

;

21222:2.1

252627289930al

A pr i l

1

23i

i '

7

89

10111213

1234

567

80

10.11

1213

I í

15161718

.19202122232425

2627'.8293081

L.M.M.J.

V.S.D.L.

AL

M..1.

V.8.11.

I..M.Al..1.

Y.S.D.L.

M.M.1.

V.'S.D.L.M.M.

Cuviósa Mart. EvdochiaSf. Martir TeodorSf. Eutropi si VasilisaSt. Cuviosul Gherasim

a Lunti ora, ora 7,35 p. ni.Martirul CononSf. 42 martirT din AmoreaMartini)" Vasile si EfreinSf. Teofilat märturisitorult Sf 40 martin din SevastiaMartirul Condrat (Séra denie)Parintele Sofronie Patriarhul

3 Primul ptitrar ora 11.33 p. hi.Cuviosul Teofan (Sera denie)Aduc. most. Sf. Nichifor (S. acid.)Sf. Benedict si Alexe.Sf. Martin AgagieSf. Mart. SavinPärintele Alexe Omul lui D-det)Sf. Kind Ierosalimeanul

0. Luna plinä, ora 2,40 a. m.M. Ilrisant st t Danet Sf. ucisl in mon. Sf. Sava, St. Laztir-t }Urine si cuv. Jacob (séra denie)SI% Mart. Vasilie (s. denie) inceputul &Vt. mare..Cm Martir Nicon (séra denie)Pärintele Zaharia (séra denie)t Ilona Vestire (Joia mare sera, denie)

,.0 Ultimul pätrar, ora 7.49 p. tn.Sob. 'me. Gabriel (Vinerea mare, séra denie)Guy. Matroana (Simblita mare)t Sf. Pasce si cuy. Stef. si Dariot Sf. Pasce ...1 P. Marcot Sf. Pasce si P. len SchrarulSt. Ipatie

,

';

,

.'

.....4

.

,

..-

-t,'

www.dacoromanica.ro

2:

Anul II No. 2 Februarie 1904

LUMINRevista Pope tali a Hernando,. dill haperiul ()Iowan

IMPORTÂNTA ELEMENTULUI AROMA SC

Incepem cu o constatare, pe care n'am fi dorit sd-o facem. CeizFait! Romani, fie el din Romania, orT din cele-l'alte tinuturi românese,aü despre noi, Arornanii, cunoscinte prea superficiale, cd sa nu zicemgresite. ET idei lamurite, precise nici despre numrul, nici despreconditiunile nóstre de trait, nicl despre starea nóstra actualadespre rolul si importanta elementuluT nostru. Nu maT vorbesc de dia-lectul nostru, asupra caruia nu-si arunca privirea de cat un cerc fórtestrimt de specialist!.

lar din acéstä ignoranta decurge confuziunea in spirite, judecallneintemeiate, absurde chiar. Din acest punct de vedere ArmaniI sunt eelmai nedreptatir, eel maT neglijeatf, ceT cari inspira mai putin interesfratilor celor

Aa fiind, este un fenomen, cand un invatat Roman s'ar deranj4sa vie la noT, ca sä studieze la fata locului graiul, firea si viata nóstra:De si nu ne desparte de- frati de cat granitele until mic prin-cipat, totusl pentru ce mat multi Macedonia e considerata ca o pro-vincie indepärtata, foarte Indepartatd, tupilata unde-va in fundul Euro-pe. In adéver, putinul interes ce se pórta de noT face ca in inchipuiredistanta sa fie cu mult mai mare de cum ea este in realitate.

De acea, in majoritatea cazurilor, Romani], in call se destéptä odorintä de a ne cunóste pe no!, de obiceia se adreséza scriitorilor strainicar! de orl-cata impartialitate ar fi animatT, totusl fie din nestiinta, fiedin consideratiuni de alta natura, ei, involuntar orl intentionat, gresescin aprecierile lor, nedreptatindu-ne pe not

Acesta fiind adevarul, fórte putinT sunt ace din fratiT nostri, car]sunt bine patrunsi de importanta noasträ, ca natiune aparte in vastaImparatie Otomanä, precum si de rolul, la care suntem chematT, casentineld inaintatä a Roinânismului.

0 imputare ce ni se aduce maT ades, e acea el noT n'am con::tribuit prin ceva la opera nationala si culturala a Romania Dar e su-ficient sa citam 2-3 nume de Aromani, ca sa se vadä, ca noT numal cuatâta ne-am achitat onorabil fata de neamul românesc. E suficient, zicia amintim pe un .yaguna, Armân din Gabrova, pe un Gojdu, pe unBolintineanu, ca sa se faca dovada cat de nentemeiata este aceastäasertiune.

vorbimNe vine grea si cam peste mana sa noT de noi insine.Insa, deed numericeste suntem, póte una din cele maT rainurT alemare! familiT românestl, dar prin positiunea nósträ, prin calitatile nóstre,prin netägaduita nósträ superioritate fata de cele-l'alte nationalitati ere--tine, conlocuitóre orT vecine, noT compensätn in de-ajuns acésta inferio-ritate numerica.

n'afinici

l'alti.

cei-ralti

i

mie

www.dacoromanica.ro

LUMINA

Se póte, ca Slavii - e vorba de cet cart locuesc in Turcia -sa fie mat numerosl, ca Albanezii sa fie mai compacti, totusl, Insd,not Aromânii stain in fruntea tutulor. Ne intrec, poate, cantitativ IT

intrecem, insd, pe totl calitativ.Cu insusiri si aptitudini culturale, situatiunea noastrd e incompa-

rabild. Pe când la popoarele mentionate gasestT inca pand astäzi maseIntregI, cart zac inteo profunda ignorantd, la noi Amman' inca din tim-purile cele mai vechi, analfabetiI ati fost o raritate.

Aromânul cu dragd inima si-a dat in tot-d'auna obolul st pentruinstitutiunI culturale. Scóla i-a lipsit maT nid odatd.

Past' in conditiuni prielnice, afirmat ca inteligente supe-rióre. In Romania si in provinciile românesti vecine cu dinsa numrulAromânilor, cart aü ocupat si ocupd inalte situatiuni este legiuire. InBulgaria de asemenea it vet gäsi in mare numr inaltati la cele malinalte demnitätT. In Serbia, ca sal nu citdm de cat un cas fórte instruc-tiv, dot din primiI Min4tril cari ad fost in aniI din urma, sunt aromâniPara in Imparatia Austro Ungard vet gasi ómeni ca Dumba, Sina,etc. cad ne apartin. Cu putina vreme inainte o buna parte din comer-ciul Austro-Ungariel era in mâinele coloniel aromâne din Voscopolealte orase.

Iar daca de aci ne indreptam privirile spre Sud in Statul Greci-lor, atunci lucrurile Tad proportil mult maT mart. Inca de cand s'a zä-misfit acest Stat si pand in zilele nóstre in fruntea tutulor miscdrilor,tuturor intreprinderilor insemnate II gasim pe Amman! in important&majoritate. Diplomat!, generali, ómenT politic!, scriitori, poet!, marl bine-facatori, etc., etc., cel mai multi si ceT mai bunt ad fost Aromanii. S'arputea dice - fora sä fim acuzatI de exageratie - cd in cea maT mareparte Grecia datoreste totul bratului, capulut si darnicier Aromanilor.

In toate orasele Turciei Aromanii reprezinta inteligenta, paturacultd, el formézd aristocratia. Dese ori mi s'a dat sd constat, ca chiarIn acele orase din Turcia, unde et sunt o mana de ómenT, totusl pedansit ii gasest! in fruntea tutulor institutiunilor, et daft tonul in toate,de cuvintul lor se tine sémd.

Situatiunea lor materiald, de si la unit' din eT in timpurile dinurma a suferit sguduirI simtitoare, remâne lards! pe o treaptä cu multmai inalta, comparata cu a celor-l-alte nationalitätl. Amman!, redusl lasärdcie pand a fi lipsiti de cele indispensabile traiului, nu vet gäsi. Ru-dele, prietenii, vecinii familieT, peste care a dat vr'o nenorocire, se vorgräbi sa o ajute i sd nu o lase sd Intinzd mina, cerênd de pomand.CersetorI aromâni nu exista, simtul demnitatii si al amorului propria eatata de desvoltat in cat, la caz extrem, ar preferi mórteaumilintel de a trai prin cersetorie.

De asemenea, cu o neinsemnatd exceptiune care nu trage catuslde putin in cumpana, AromânI iobagil nu existä. Ei muncesc pe seamalor si gratie tale mum! cinstite, neintrerupte, gratie spiritului lor intre-prinzator, multi dinteinsiT ad facut aver! importante. Iar dacd pdmântul,pe care durat el satul ori orasul apartinea altuia, prima lor grije afost sä-1 r6scumpere si sd rmând et stäpânT nediscutabili at locuin-telor lor.

Dar acolo, unde superioritatea lor ese mai in relief si nu suferdcomparatie, este in acel manunchit de calität! si virtutl, car! alcatuesc

fondul moral al until popor. In aceastä privintd putem zice, ca Aromâniisunt fait pereche. Familia pentru un Amman e un sanctuar, pand la

34

nu-Is'at

inteinsit,

ei

si

si

si-a

www.dacoromanica.ro

LUMINA 35

care nu poate sträbate nicl odata infamia or' necinstea. Rar se potgäsi popoare cu moravuri asa de austere, asa de neprihanite,'ca po-porul nostru.

Barbatul se expatriazd pentru anT de zile, umbland prin tartstraine In dorinta de a-sT crea e bunä positie Materialä. In sufletul luI,Insä, el e linistit, el e incredintat, ca femeia, care rmine acasä, nu vacomite nici un act de natura, a päta prestigiul si castitatea familiel.Pot trece la mijloc an' Multi' de despartire, familia va rmfine vesniccredinciodsä, virtutea din inima ei nu se va clatina cu nimica. Dui:4cum ea va îngriji, ca sa-I fie casa curata, tot asa va cauta ca sd nu dealumet nid umbra uneT banuelt asupra conduitel sale.

Acest fond moral, care s'a pastrat intreg si nestirbit de-alungulvremilor si imprejurarilor de tot felul, relese mal in evidentä si dinsituatia ce ocupft satele, tirgurile si orasele aromanesti. and aü fosttirnpurI turburT si i de nesiguranta. cand avutul, viata si mat presus deorT-ce onoarea puteat1 sä fie prädate, calcate in picloare, Arornânul sT-aparasit vechile sale locuinte, si-a sacrificat avutul si luandu-s1 familia, els'a ascuns in scorburile muntilor, in locuri neumblate i necunoscute,pentru ca sa fie la adapostul or! arm- incalcdri, orT cardi atentat laceea-ce tine el maI mult.

BulgarT si Greet, bunioara, plecat capul, aü cedatevenimentelor si ari primit cu resemnare loviturile soarta Singurl Aro-mânii stint aceia, cart a rezistat cart' n'afi slat in calea tutulor si ladiscretia tutulor.

Astazi, child furtunile ail trecut si timpurile sunt normale, Aro-maniI es din ascunzatorile lor si - se stabilesc prin ora.sele mai marl,prin centrele ma' animate, unde in scurta vreme prin priceperea i hat--nicia lor, es la suprafatä si se pun in fruntea celor-l-altl.

De sigur, ei ar fi capabili de ispravT mult maT mart, el ar formaaci un element eminamente civilizator, daca s'ar sCapa de nefasta influ-entä a ideilor grecesti, carT le Intuneca mintile, le pervesteste judecata-si-T duce pe cal rätäcite.

Aci speram sa ajungem prin munch' incordata, prin sacrificit siprin devotament patriotic.

Tinta insa. in care am scris aceste rindurT a fost sä atragemasupra Arominilor atentia mal apropiata, maT directä a celor-l-altifrati Romani

Necnnoscèndu-ne bine, el nu ne vor aprecia cum meritam si le vascapa din vedere importanta noastra. and, insa, ne vor cunoaste matde aproape, atuncT vor ajunge la convingerea, CA se gäsesc in fata unuTelement, care e menit sä joace un rol din cele mai frurnoase si care,prin urmare, e vrednic de mat multd atentiune. N. B.

Credinte §i superstiOuni din FebruarieZita, fata cea vesnic vesela si sburdalnica, tinea cu mana drépta

degetill arätätor de la mana stanga, din care cadeati la parnant picaturirosii de sange, iar toate vecinele si prietenele eT, stranse in juru-I râ-deaü cu sgomot si cu multa satisfactie de acésta intamplare.

- ET, vezT, IT zicea Manda cea oachese cu ochii ca mura, vezica te-a pedepsit Sfintul Trifon, cand te-aT apucat sa cosT alp In divalui, In diva de 1 Februarie.

Cel-l-alti,

i11

www.dacoromanica.ro

36 LUMINA

- Apa am pdtit-o qi ea acu dot ant, adduga Mia cea rautaciósd.Am vrut sa cos ceva in aéstd di de inthia ale tune! Februar qi numat .odatdi m'am intepat la mând asa de ra, cd am sal-it In sus de durere.Ia-te cu binele pe land Sf. Trifon, cd nu te cruta. el.

Tar Mama-Leand, care asezata la .vaträ.,, in coke, cum zicem nol.cuprinse intr'o privire nespus duiósd tóte tinerile mândre si svelte,ce umpleati odaia de sgomot si bucurie, si grdi la rindul et:

- Asa e fetelor, in ziva de Sf. Trifon nu se cóse, nu se punemdcar mana p- ac, nict pe fórfect nict pe cutit, ca multe se pot intâmplaDe cat vol astOT nu prea limp in sémd cuvintele elor bdtrant.

Sa v spuiti ea, ce mi-a pus . mama, care stia de la pdrintit el,iar acestia apucaserd din most strarnoqi.

Ci cä lui Trifon dsta. cat de sfint era el, dar tot it pldcea sä traga.cam des la mdsea. far In I4iva adica. In ziva de .,S'curtu, dupa cei-a tras un chef zdravan, o porni la vie cu niste fórfecT mart, catae nisce vite pentru foc. Dar fie cd Dumnezea a vrut pedepséscd,fie cd nu era in URA firea cum s'aplecat cu fórfecii deschist, lac i iqt;reteazd virful nasuluI.

Plin de sânge el aleargd Inteo fuga acasa qi vede pe nevastd-sala lucru.

- Ce faci, muiere, intreabd el rdstit?- Uite, am de carpit niste haine.- - D apot bine, fa, nu mi-a fost destul ce am Wit ea, dar te at

apucat qi tu de cdrpit tocmat acum In ziva mea ? Si it trage o sfinta.de btae si de atunci a lasat cu limbd de mórte, ca niment in livaacea sa nu puie mina pe ac, pe fórfecl qi pe cutit. Si multd vremeoamenii nu i-ati esit din voie, cd se temeati de dânsul. Tit] minte ca.pe vremea mea, adicd atuncI când si eü eram fata tinard si veseld cavol, ce de sdrbdtóre mare acea breasla croitorilor in acésid i i catebutbie nu se desfundaa!

Dar timpurile s'ati schimbat. Astazi il serbéza numat gradinariTvier.T si rag poreclit cd el e patronul betivilor.

Iar Mama Leana, careia veselia fetelor it daduse poffd de vorba.continua:

- Deseort, cum e cazul qi in anul acesta, in Februarie cade o sr-batoare, care pe vol fetele, v priveste mat de apt-4e. E sliva sftntu-lui :loader.

La auzul numelui acestui sfint fetele se Inrosirä la obraz, cadstiati ele ce

Dar, dorind sd afle cat mat multe amanunte referitóre la dinsele,o in trebard:

Ian spune, Marnd-Leano, ce despre Sf. Toader?- SA v spuiü, siretelor. Cand o mama are o fata mare de md-

ritat, ea in ajunul zilet se duce la biserica si aprinde intal atatea lumi-narI cap óment sunt in casa. Apot ia de la tret femei, cart aa vrun.bdiat cu numele de Toader, cate putine bóbe de grill, si câte o buca-tied de pindeariu le Infasóra intr'o carp curaid si le duce acasd, an=du-le fete!

Fata le pune supt perind, tar aldturt de ele mat pune un sort de.'yal et, un cutit, un pieptene si o oglinda.

Asta se face, ca sd-1 vie mat repede norocul si ca flacaul sa inla-ture ort-ce pedict din drum. Asa, dacd bunioard el vine de peste mare,

asterne sortul si sä tréca pe dinsul. Dacd, in loc de apd, el dd.

de

sä-1

lui,

si

Oath

til

a

ni

P-pi

www.dacoromanica.ro

LUMINA 37

de o padure deasa, sä ia cutitul, sä taTe arboriT i sa.si facd drum prinpadure. Apo!, dupa ce a scapat teafdr, sd se uite In oglinda si sa sepieptene frumos, ca sd vie la iubita luT cat maT dragut.

In nóptea aceia tóte fetele marT visézd cate un flacda. Diminétaele povestesc visul avut, nu, tusk, noud, ci tot una alteia. Dacd tindrulVisat peste nópte a fost bdlan or1 oachesi, inalt orT scurt, gras orI slab,"acésta insemnéza, cd asa va fi viitorul lor bdrbat.

Cu acésta, insä, totul nu e sfirsit. In ditia de sf. Toader se deschidapele si atunci se deschide i norocul fetelor. De aceia ele IsT spaldcapul, ca norocul sd vie maT repede

- Si vine inteadevar, Mamd-Leano, intrebd sburdalnica zip, careuitase de degetul eT insangerat ?

- ApoT vine, fata mea, cum O. nu vie, cad vorba aia: (care gaiepinä add fcare cioara art Oda) si care fatd a remas nemaritata.

- Si care va sd zicd, Mamd-Leano, avem atatea pozne In lunaacésta. De aia IT zice Scurtul si 1-a fdcut Dumnezea maT mic ca ceT-l-alti tovardsl.

- Nu e asa, fetelor, ci asta S'a intamplat intr'alt-fel. Iata cum:o data de demult, o baba avea niste capre. Caprele fdtaserd si baba,care n'avea altd avere, ingrijea de ele si de Tee, ca sd nu-1 rpuie: fri-gul si vinturile din Martie.

Dar i-a ingrijit mult si a dat Dumnezea de-aa esit .cu bine lasfirsitul lui Martie. AtuncT baba, plind de bucurie, isT mind inainte ca-prele i iezil si se duse inteo livede. Acolo, punéndu-s1 furca In brill,se porni pe cantece si risete: aide, caprelor i iezilor met, de acu n'a-vem teamd de nimic, ce-a fost ra a trecut, pasteti si sältatT in tótavoia. Se tot lauda Martie, cd e ra, ca e supardcios, cd ingheatd totce e viü, dar iata. cd nu ne-a pfisat de dinsul si am scdpat de din-sul teferi.

Cum a auzit Martie cuvintele babe, s'a fäcut foc si. pirjol.- Asa ti-e vorba, cloanto, dise dinsul, staT - cd am ea un de de

eojocul ta Si Intr'un suflet se duse la vicinul sa April.Frdtiorule, Oise Martie, n'al putea imprumutI cloud dile

de ale tale, ca platesc babel, care si-a batut joc de mine ?- Nu, vecine, rspunde April, cd zilele mele abia acu ail Ince-

put si apoT ele sunt vesele si calde, asa cd n'o sd-tT fie de folos.Martie plea supdrat si se duse la Maiti. Dar si asta n'a vrut sa-1

faca pe plac.Atunci, el pe care nu-I maT ritbda inima, s'a intors inddrät la ve-

cinul sa Februarie i cu lacrimile in octa I.a rugat sa-1 impramutenumaT cu cloud dile.

- Bine, zice dsta, îtî daü bucuros,

cd ea tot am trecut si dilele meleo sa-rnT trebuiascd tocmai peste un an. Rand atunci e vreme de gindit.

Si dupd ce Martie a luat cele doué ile iatd, cd s'a pornit opada si un viscol si furtuni de gandeat cd e sfirsitul lumeT nu alta. NumaT esia nimeni din casa, ad inghetat pomiT, aü degerat toate florile cerasariserd, tot pamantul era alb de zapadd.

Nicl baba n'a scdpat, ci dinsa, cu capre, cu iezi cu tot a degeratpe loc. De atunci a rmas Scurtul cu doué dile mai putin 1).

0

1) Acésta legenda e redatd In versuri lapidare de catre neintrecutul gInostru poet popular C. J. Belimace. Cu drept cuvint poezia luT a fost nu-

mita capo-d'operil.

sd-mi

za-

-sa-I

www.dacoromanica.ro

38 LUMINA

Dar la 4 anT odatä are si el parte de o sli .maT mult si acésta s'afault maT mult de hatirul sfintuluT Casiano.

Ap, se zice, cd odatd acest Mint s'a dus la Dumnesleti cu jalbátinguindu-i-se I-a slis:

Sldvite stdpinel Pe toate le-aT fecal cu chibzuintd si cu band orin-&lath §i pe top i-a! rsplätit dupd faptele lor. Numai pe mine, sr-manul, m'al cam nedreptätit. Iati top sfintiI maT de seamd ail cite osr a lor pe an, numaT pe mine m'aT uitat si m'aT läsat fdrd ziva mea.

AtuncI Dumnesleti s'a gandit si rsgandit si i-aCa sd nu te piing!, voT face ca la 4 anT odatd Februarie sä aibe

29 de ile, iar acéstd sli va fi sliva numeluTSi In chipul acesta Casiano s'a tent stint, iar Februarie s'a ales

cu un *fig. N. MACEDONEANU.

LUPLU I CÂNELECFABULA)

Un lup ajun, In caleAflA un cane gras,Cand dipunea la valeCa un birbec din mas.- AscultA-me, bre gIone,Iji dzise luplu-a ail,Di cAndu pri One,La hanea orbultil?Te ved cu sverca groasáSi perlu 'nghilicTos,fa spune-tril In çi cashBAnezT ahat umtos?

- La laT hute,Li-u toarna cAnele bun,Eli am mancArTle tuteSi bana ca de nun.CA el mi tine'n caskCa slat aviglitor,and disligat me lasäSi noaptea tru-ubor.- Liparg; fu huzmetea,InganA

duchescu vetea,CA pot s'u fac §i eli

- Atumçea, o 1 laT lupe,Cu mine -Vino ma§T,CA topea nu te-arupe,S'bAnezI, cum nu bAna§T.

Si doll fuga loaf%La bunlu domn a lorMa ni intratT In hoarA

luplu gri un sbor:- la stAT, laT Griv ingrate,CA voi s'te 'ntreb Ova,Tri çercilul açel, frate,Qi ved la plea taAh! spune-fia Qi va s'hibAAistu lucru-a tatCA pan la os In grivATe ved tálTat

E di singir, bre glare,Çi portu dzua ma§T,CA e niheam ca mareSi strimtu la grumajtDi fricA nicuchirluS'nu muse pri çini-va,Mi tine cu singirluSi noaptea cale-ihT da.

- Aclo sail hibA, cane,Cu bunlu-tI nicuchir,Ni carne-t1 voI, ni pane,Ni banA tru singir. C. T. BELEMACE.

ta.

art.

domnu-Fait,

luplu-artii,

.

e§tI

.

s

Canda-711

íinc

V

Si

www.dacoromanica.ro

LUMINA 39

Chestia firmânilor in Streinatate

Mare le ziar francez Le Temps a publicat urmätorul prim-articolasupra RomânieT i chestiel macedonene:

Presa europeand a facut o primire f6rte simpaticöt remarcabilelordisclosing in cari d-nii Dim. Sturdza, presedintele consiliului de ministrisi Ion I. Brahma, ministrul afacerilor striiine din Romania, all expuscu o mare inaltare de 4ugetare, politica regatului calduzitö numai de pro-gres si de muned pacified.

Romania, element de ordine $ i de stabilitate, este in adevör, cea maisigurd colaboratdre a .Europei in opera sa de pace in Orient. Politica sadecurge dintr'o concepfiune generala, fórte limpede, f6rte sincera, care do-'mind intréga istorie contimporand a acestei tart. Ea constd in a nu tur-bura apa cu speranfa de a pescui intr'insa. Ast-fel a fost atitudinea Ro-maniei, in 1856, la Congresul din Paris, tot asa la 1876-1877, rend s'aaliat cu Rusia,-lucrand atunci ca mandatara a Europei tot: :afainsfdrfit in timpul agitafiilor ai ciiror teatru a fost Macedonia.

Cu privire la aceste din urma evenimente, representanfii guvernuluiroman aft putut set declare la Camera fare! Until de a fl desminfirt, cdRomania nu cautd aventuri. De altiel, neclintita hotdrire de a menfinepace nu 'Ate gdsi adept mai convins, mai interesat de cat regatta Roma-niei, cad nici un Stat n'are mai multi" nevoe de cat el de pace,- asa defavorabild intregei expansiuni a energiei qi a forfelor ei vitale. Dovadane-o dad statisticele, din cari resultä cd populafiunea creste, la fie-care zeceani, cu un milion de suflete, ca budgetul ei se mare& in acelasi scurttimp, cu 20 de milióne. Ast-fel zece ani de pace prefuiesc pentru Romaniacat cucerirea unei provincii.

.Asa dar guvernul roman nu um dreste o politica de aventuri inMacedonia. Tinta sa constd numai in a aiuta cultura unei populafiunicare se apropie de Romania printeo origind sentimente comune. Laacésta se adaugd evident, preocuparea f6rte legitima de a menfine echili-brut politic in Balc.ini,obiectulconstantelor preocupdri a diplomafiel europene.

in aces( sens, cabinetul roman a trimis instrucliuni, la inceputulanului trecut, ministrilor s 'di din strcliniitate, pentru a comunica vederilesale guvernelor pe lánqä cari erad acreditafi.

Atitudinea luatei de Romania este acolo in mod teal definita. Tea

cerea un tratament egal pentru t6te nationalitiffile din Macedonia si liber-tatea pentru populafiunea romand de a-si desvolta cultura romand.

Acestef present's. a guvernului din Bucuresci pare cu atat mai le-gitimd cu cat in imperial otoman este o populafiune romand de aprópe unmilion, ale card progrese ad fost impiedicate din cauza imposibilitelfei le-gale in care se giisea de a avea biserici in care set se pasta ruga in Umbelromand, i salle uncle copii set FRO primi intend.. in limba lor materna.

Humirea anal delegat roman in comisiunea de reforme este de sigurprimal act oficial prin care se recundsce in Turcia. existenta legald a. Ro-manilor, confundati pants acum sub numirea genericd de ortodoxi-greci(Rumi). Trebue sd conchidem cd este apropiat momentul in care se va pu-tea constata cöt acriunea romand a ajuns la un rezultat? Guvernul dinBucuresti fi-a exprimat increderea in triumful causei sale, gi acesta, nueste un optimism oficial, voit, ci chiar expresiunea unei speranfe ce nastedin observarea faptelor.

Ori-cum trebue sä recunóscem- cd aceste atitudine nu contrariazd

- gi

qi

qi

www.dacoromanica.ro

40 LUMINA

nici un interes real; nici acela al Europei, afirmat actilmea combinatda A ustriei si a Rusiei, nici acela al imperiului otoman; care a facut oma-gift perfectei lealittiti a populatiunei romane; nici fu sfdrsit acela al su-premei autoriteiti eclesiastice a ortodoxiei grecesci, care fiind ecumenicd, nutrebue set' manifeste nici o preferinp pentru una sari alta din nationalitd-file crestine ce tin de jurisdictiunea sa. S'ar paten totusi eá patriarchatuldin Constantinopol, cu tóte ca a recunoscut la rindul sa, intr'un act pu-blic, semnat de top m.itropoliii cari depind de scaunul patriarchal ecu-menic, existenta in Macedonia a unei populatiuni romane, nu este animatfard de &Inca de sentimentele de equitate pe earl i le strati Europasultanul Abdul-Hamid. Aceasta este, de sigur, o primejdie ce va trebui oco-UM. Caci autoritdtile religióse nu pot face proselitism politic, feint pri-mejdia schismelor. Exarhatul schismatic bulgar o &testa indeajuns. Darpate et patriarchatul va slit* prin a se patrunde insusi de acea modem-thine, acea bland* pe care o recomandd mitropolitilor dioceselor dinMacedonia, in mijlocul crisei prin care trece Biserica in acesta regiune.In ori-ce caz, ar fi set dea dovadd, nu numai de bldndete, ci si de spiritpolitic de care Biserica va fi cea d'intii care va profita.

Ori-cum ar fi, se cuvine sit fie litudatd politica Romania, plina degrije pentru propriile sale interese, fdrd a stingheri in nici un fel aspi-ratiunile legitime ale vecinilor si transdanubieni cu care pate ast-fel setintretind bane si cordiale relatiuni. Si aceste aprobdri se cuvinsale generale, in afard de -chestiunea macedoneand, politica respectuósdpentru vointa Europei, linistitti, seridsd, consacrdndu-se in intregime uneidesvoltari progresive, stiind set ecite ori-ce liuddrosie ca ori-ce enervarein intri;ga consciintei a scopurilor sale superiare. Patiens quia aeternus.Romdnii, dupti cum s'a exprimat in chip asa de fericit ministrul afacerilorstraine al regatului, nu vor set strdbatd, necunoscute, pentru asemina o infidcdrare sterild i efemerd. Romdnii sail uncle merg, acestae eel mai sigur mifloc de a ajunge la tinta propusä. Ast-fel Romania iiconsolidézei find incetare situatiunea, vede pe fie-ce zi prestigiul cres-crud in Europa, care-i aratet, din ce in ce mai mull, o migulitóre Mere-dere. Alit este de adevrat cd, dacei sgomotul nu face bine, binele nu se facecu.sgomot. Este aci un folositor inaltiimtEnt pentru popórele cari a arid, ca

Romania, inceputuri grele. Set nu uite acele pophre, dupe' pilda Roma-adagiul: Ajutd-V, i Dumnezeit te va ajuta».

Intr'o corespondentri din Bucuresef, acelasi ziar, vorbind decreditul de 600,000 de lei pentru construirea de bisericl si de scollin Macedonia, se exprimä ast-fel:

Aastd actiune a Romanilor este legitimd i simpatica pentru matmulte motive. Ea tinde mai intdia sd pima cap& unei nedumeriri carecomplied situatia in Macedonia; ea mai contribue sit a lime constiinfa dirk?"a unei rase ce a fast nesocotitä panel acum constitue o contra balansarefolositóre pied in Orient.

Nedumerirea rinds trebue pus cap& consista in a nu cufunda religiacu nationalitatea qi a considera populatiunea remind ca greased, pentru,cd fiind ortodoxei recundste autoritatea spiritualä a Patriarktilui din Cons-tantinopole.

DeMalt«

si este ecumenic, acest Patriarhat,principalul

prinfro abatere vditii dela sa misiune, este apdrittor al elenismului in Balcani.

de

politicei

grabgi, cal

nia,

in

si

i

si-si

si

*

qi

qi

qi

* *

www.dacoromanica.ro

LUMINA 41

El vrea sit fie protagonistul poporului grec fu loc set fie expresiunea tu-tutor creftinilor, fii ai bisericei ortodoxe, qi sit aibä o egald buntivointdsad cel putin o nepeirtinitóre indiferentet pentru aspiratiunile lor civile.De aci aft luat naqtere desbindri qi miqcdri de la cari, din nenorocire, au-toritatea Patriarhatului nu va ctiqtiga nimic.

Autorul articolubff, dup ce aratii serviciile aduse cause ele -nismulur de catre romfmil-macedoner.1 ca Botzaris, Coletti, Riga, etc.etc., zice :

Tocmai pentru acésta Romdnii n'aii putut perde dreptul de a fimtindri de origina lor.

Ad opera redeqteptetrei etnice a Rontânilor din Imperiul Otomana intrat intr'o nouti fasd. Prin votarea creditului de 600.000 lei pentruconstructiuni de biserici i coli actiunea romdnéscti a halt un caracter depermanenta ri de soliditate.

Dar acifstit actiune a dat nascere la mania .furiósii a Grecilor carevd cd perd un atout din jocul bor.

Patriarhatul ecumenic se ridica in contra «pretentiunilor, Rom&nilor de a se inchina qi instrui in limba lor. S'a uitat de sigur tristaexperientd a schismei bulgare.

Si ma departe :Dar inttimplarea urmtitóre va artita qi mai bine cum inrelege Pa

triarhatul sit fie ecumenic.Se scie eel acum cdt-vg timp, P. S. .S. Ioachith diidu dreptul co-

muititätel Greco ortodoxe din Mica administreze singurti afacerileei, bisericile i coalele.

Or, episcopia de la Uslcub este sérbesed i grecii acolo formeged omicá minoritate.

Pentru ce aceastd tolerantd pentru greet? O asemenea pirlinire esteea conformd cu preceptele de iubire ale Bisericei pentru top fli si credincioqi P

AROMINII OLIMPIAN1CATERINA-CARITA

Nenturitorul loan Neniteseu in opul seta Romdnii din PeninsulaBaleanied» numrd si pe RomâniT din cazaua VerieT printre .AromâniTOlimpianT. Adevrul e, cd numaT treT comune : Vlako-Livade, Coati-noplo i Carita formeaza grupul Olimpian. Romani! din Veria trebuesctrecutl in grupul celor de la Pind, de unde aü venit acum vr'o sutd de an!.

AromaniT OlimpianT merit& un capitol aparte prin ocupatia, cos-tumul i idiomul lor, carT difera de ale celor-lalti Aromâni.

Inainte de a descrie comunele lor, trebue sä incepem cu oraselulCaterina, cacT aci stabilit o buna parte din Aromânit OlimpianT.

Caterina este un mic orasel in vilaetul Salonic, asezat inteo cam-pie frumoasa si fertild si la deparlare de un ceas de tarmurile Arhipe-laguluT. La apusul et e Olimpul cu intregul lant de muntf ce tin de el,pe coastele carora, ca niste cuiburt de pelican!, se vd o multime desate si sätulete. Numra peste 7,000 de locuitorl, dintre car! cloud pa-trim! sunt RomânT, restul grect si musulmani. Majoritatea fiind rchná-

slat

sli-gi

'

www.dacoromanica.ro

42 LUMINA

neasca se intelege, cá limba noastrá e precumpanitoare, afard de Lunea, când e zi de targ si când se aude maT mult greceste.

AromâniT din acest orasel sunt venitT din maT multe comuneincd destul de indepärtate unele de altele, ca : Livade, Samarina, Sella,Zagor, Cockinoplo, Carila, etc. El' formeazd elita sociald. Consiliul co,munal §i Gerosia sunt alcdtuite in intregime din Roma, T.

Comertul, destul de activ, si mica industrie, bine desvoltata, suntpe máinile lor.

GreciT sunt maT mult iobag-i (raia), cultivánd ogoarele marilorproprietarY roman! si musulmani.

Cresterea Caterinei dateazd de vr'o 30 de anT incoace, de candirecunoscandu-i-se importanta positiunei ei, oragul a progresat, devenindast-fel punctul de import si export pentru intreaga casa i acea a Eta-sonel. In deosebi exporta multi carbunT.

Astda e resedinta unuT Calmacan (subprefect) si a unuT Mitro-polit grec. GreciT ail cloud scoli primare : una de bdetT si alta de fete,precum si un Noi avem scoald primard mixtd, de ase-menea si TurciL In oras e o biserica si o moschee. Afard e bisericaSf Ecaterina, unde e si cimitirul. Probabil, cd de la aceasta bisericutdiT trage oragul numele.

Iatd ce se povesteste de batranT in acésta privintd. Cam printreaniT 1800-1814. child haiducia era In flóre, ajunse vestea Vaud la Su-blima Poarta cd mandstirea cu hramul Sf. Gizeorghe, care se gaseste laRetina, servea drept ascunzatoare ecapitanilor haiducT». Un page a por-nit din Constantinopole cu Wire multa, ca sd o prefacd in ruine. Darvenind la fata loculuT, s'a convins, cd vestea nu era adevaratd. AtuncTonestul pave, atins pldcut si de primirea frum6sd ce-1 facuse Egumenulmandstirei, si convins pe deplin de nevinovdtia lui, a raportat faptulMajestäteT Sale SultanuluT, rugându-I in acelasi timp, ca nu numaT sdnu fie darâmata mandstirea, ci sä i-se maT ddruiascd pdmânturT. Ra-portul poise a avut succesul dorit si un firman impdrätesc vestia, cdatfita intindere câta se pótd cuprinde cu ochiul spre rdsärit de mand-stire sä apartie eT. Si asa egumenul s'a vzut bogat, având supt a sastapânire domeniT intinse de la poalele OlimpuluT pand la Paleochitru,unde oare-carT ridicdturi de pdmânt pun hotar vedereT.

In acele locuri páduroase, egumenul a clddit bisericT, carT sa ser-veascd calugarilor, ce cultivad pdmantul. AtuncT s'a dada si bisericutaSf. Ecaterina.

Dar Egumenul nu s'a bucurat mult timp de darul fdcut. Prin1824, cand erati turburdr! in Grecia, patru be! musulmanT emigréza, dinTesalia, clädesc castele econacarT, la locul unde se afld azI orasulCaterina si intra in stapânirea pdinânturilor mandstireT. Cu trecere detimp fácut i alte case in jurul c inacurilor si asa s'a format un sat.Dar trebuia botezat cu un nume si s'a gäsit cu cale sa fie botezat dupdnumele bisericeT Sf. Ecaterira.

Au trecut anT, ati venit si AromânT din tóte partile si satul s'aprefacut In oras.

Ca oras comercial maritim Caterina are un viitor frumos. Climae dulce, dar nu si sandtoasä. Cu vintul care sufld de la mare, si cucel ce bate din Olimp se formézd curente vätdmatóre sdndtatiT.

Fântani cu apd de bdut nu existd. Pe spesele comuneT a fost a-batut din cursul luT si adus in oras un rîule, ce isvordste din Breaza. Exis-tenta CaterineT e legatd de acest riulet. Dacd ar seca el, ar pieri si oragul,

semi-gimnaziti.

si

îT

s'ati

www.dacoromanica.ro

LUMINA 43

Spre mlazd-nópte de Caterina, distantä de la unu [And la cloudcésuri sunt sätuletele Cornus qi Paleochitru (vechea Pydna), care dinpunctul de vedere arheologic prezinta mare importantd. Niste valutide Omani 41111241.e,, niste galerii subterane, dintre cari unele se des-chid la malul mare!, ne ar descoperi multe taine ale trecutului, dacds'ar face sdpäturi stiintifice.

Ast-fel de valuri si galerii se gasesc si la Palaticia. Un pastor,mi-a spus, ca acu io ani, mänându-sT turmele la munte, a dat de nistestatui ,oamini de chiatrd» cum le zice dansul. De la poalele Olimpulutsi pand la Bistrita terenul abundd in monumente vechi.

Carita. Aprópe la jumätatea drumului, ce duce de la Caterinaspre Litohot, spre drépta se gäseste comuna aromanésca Carita, pe ra-mificatiunea celui mai inalt crestet a! OlimpuluT, de unde, Ore, JupiteriI impunea vointa sa.

Positiunea comunel e admirabild. In fatd e Marea Egee, in partedopusä sunt väile präpästioase ale Olimpulut, pe coastele cdruia peste-rele atârnate pared start gata sa. cadd. Mai In sus de Carita se vdmart bolovani de pietre, ingrämäditi la o laltä si printre cart sunt deschi-zdturi enorme. Ai impresia, cd din acesti bolovani asvârlia Jupiter in mânie.

Mai in jos de comuna tisnesc o multime de fantail!, cart ajutdmult la rodnicia pdmântului. Hotarele Caritei sunt spre Rasdrit Ma-latria i lacul ei, spre Nord spi cunduriota, la Apus p6-lele Olimpului, la Sud Litohor.

Numrd peste 18o de familii tóte românesti, e o scóla si o bise-rica grécd. Totusi femeile si prea multi barbati nu still grec ste. Cos-tumul lor e ca al Românilor din Vlacho-Livade.

arid.* se ocupd cu cresterea vitelor si putin cu agricultura ;dar meslesugul lor favorit e lucrarea lemnului, din care fac niste lo-petT, cari se vind in Grecia cu preturi bune. sunt activi, energici sifoarte ospitalieri. Comuna e cchefalohori>, adicd nu apartine veundimosier, ca cele mai multe sate grecesti din prejur.

Acu 36 de anT facut incercart, ca altil sa intre in stdpânireapdminturilor lor. Atunci fruntasul Kir Tegu, un [Atria intelept, se ducela Constantinopol si isbuteste sa obtie un firman si acte in OM rcgula,prin cari se recunostea dreptul de proprietate al Cariciotilor. De acoloel merge la Ianina ca sd-si legalizeze firmanul. Avusese, insd grija, casä ascunzd acasä la el actele de proprietate si n'a luat cu sine de calfirmanul. La Ianina móre otravit, iar firmanul e fAcut dispdrut. CdriciotiTs'ati vzut prefäcutl in iobagi si acéstä stare de lucruri a durat tocmai30 de ani, ¡And can I acu 6 an!, cdzan I un zid al case! lui Kir Tegu,s'ati gasit in t I actele de proprietate. De atunci nimeni nu mai con-testa Aromanilor din Carita drepturile lor.

Comunei Carita apartine muntele Fteri cu pädurI seculare si pa-punt intinse, unde gäsesc hrand din belsug peste 30 000 de vite.

Spre Nord-Vest de Carita e comuna « Conduraghiopz româneiscd»,spre deosebire de cea grecéscd. Apartine lui Suleiman Bey din Cate-rina. Sunt peste 150 de familii românesti la un loc cu cele din Lito-bor. Acesti Aromâni aft venit din Samarina inainte de anexarea Tesa-lief se ocupd cu pdstoritul, chirigilicul si agricultura. In timpul vereise duc in satele grecesti de pe lantul Olimpului. VASILE PAPA ant%

Caterina, 9 lanuarie 1904. (SF.AIWTUL IN NUMtRUL V1ITOR

:

Cdlivele

EI

s'ati

îi

pi

www.dacoromanica.ro

44 LUMINA

DIN BANA DE LA NOI

(Numta aromâneascá Belcamelli)Multe a mutritá ca s'n6 cheat% neoaspetIli a no§tri. Di

cat adettle, scumpele §i mu§atele a noastre adetl, e1 nu pu-turd s'li cheark orl sle-aspargá. i aeste adetl' singure agIungu,ca s'probeazk cat mincinoase Onto spusele a lor ele singureprobeazk romanitatea poporului.

AO, s'Iom numta dit und hoará aromâneascádit cazálu Florina, ca si-s'veadá cum Arornâttli a no§tri

färá. §coale, färä biserid, Mil carte aromânease'l sate §i sutedi afiT, nu §T-aláxiri adetTle, nu §i-alftsará cântedle, armase diau§l-strau§1.

Ca la ma mult611 Aromaffi, a§i numta tineaproape unä s6ptimara. Ea acatá di ea Tru aestá dzug s'pi-treaçe la toatá soia §i. la oaspetT ate un culac, ea semnu cásfintu cjimatl la numta. Cdtri seara, adunatl. totl la glonele,icá la niveasta, s'duc la §opot tri apt, si anti

AI s'fflardzem tri aptNal VoIvoda

S'ac4ána aluatileNaT Vasiliate

Sii bágám jna 'nveastirleT1)Culga, 'nveastiffeI di la gionleCu trandafile,Cu garofile.

Cunt aestu cântec Vine altu :§'gilbifiloará

Drop s'n6 lomS'n6 lom qi s'n m emPaul s'n6 bAnámDuminicd seara culac va s'pitrec

Ar coast pitre0CA mi-aI ti bärbatPe pupil neasburatPi featá ninairtatáPi gYone ninsurat.

Tu oara çe sloarná" acasi bag% pri citia a caselIeI undomag cu un caTru di ILIA alb/ ich arose si uná flamburá :semnu cá ac45, numta.

Pita Duminicd la prândzu §i la Ora -suntu cjimatl oas-di un icier, care alagá cu und plosdi di Vin, mu§ititá

cu turlil di Unlit di lilice.Duminick dup'á çe mâcá prândzul cu totT deadun s'duc la

§oput, ea Oa apá s'surseasa gionile. Urals umplu apkcantá a§i

Umple sort* reared frate §. c. 1.Dui:4 ye s'toarná acasá cu apa, fArtatlu, care s'façe bir-

ber tu abtare oará, bagá s'surseasa gIonile, iar 'niveastele §1featele de avirliga cantá cunoscutlu cântec :

Ghine n vine birberlu, etc.

9 Refrenul se repetà.

:

Belcame-mil

s'Belcameffili,

s'fai

petfil

:

Utard'

'

aT :

www.dacoromanica.ro

/1

LUMINA 45

Aproape tot atumcea adará niveasta i, afarl di alte can-teçe, î1 canta i aestu :A lea doamna mea, Casa ta §'udaTa ta,

ti a Casa-tY easte cu tavane,S'ti clued le casa ta. Cu minghin§ cu piru§ane.

Candu taTfa di la gionle, edue s'Da niveasta pritu calecalla asi :

lnchisi gionle la niveastaarmdtusit,

Agiundze cdt stalls isusit, §. c. 1.

Iar cand aglungu tru uborlu a niveastiriel, cantá :Alba mea, vinu-mi la minePri-a melt cheptu arudzinat q. c. 1.

lar talfa niveastilTeT respunde :

- Albá buffo i ma mu§ath, Pan s'me-adar, pan s'mi 'nvescuCama crundu cá te-a§teaptá Di pri-apoia alti 'nchisescu-Eü tata, earl me-4téptá

Cándu o scot niveasta, ca s'ba§e mane a párintilor si a&Mallet cant/ :

,Tu, flurie arusph. Tora 4T-tT tu migdane,Dure n i dzusl ascuma Ca s'ti veadá, ihicu §.mare.

Mud andu soia a niveastilTeT s'li fad, -toate aeste, taTfaa gTonelul intrá In casa si aclo §i-algxescu Mice un cu alantu.Apoia sed In pade s'a§tearnä uná, misale, pri care bagh unculac, phiate cu ziháritärT, alto poame §i biuturT.

Näinte ca s'acatá s'mácä icá s'bea, socrul (tatlil a gionE)-luT), icá virnu frate, ic virnu di sole cama aproape scoate dinsin ling gatane, di mátase, tu care stmtu invirtite un nel de-asime orT de-arnalamá §i nicá 5 fluriT i dupá ce li da totT dibarbá icá de-arauä urandaluT bang lung% cu ghineatä, li ianäpoI socrul §i sAuce cu noise la niveasta acea noua, ca s'umama cu nAse. Ea II base di 3 orT tu fata, apoT si mama.Caftanea 11-o- arucá pri anumir ali 'nveaste, fluriile di guse, iarnelu tru dzeadit, ca s'incurung cu el.

Dui:4 micare, cuscrili es tu ubor i cándu o dipun nivea-sta, îT cantä :

Carl 1ntriba0 di 1nchisi0, lea ghirichiná.Tu, má-ta nu-iiii ti "ntrib41, lea Li 'ntribal 0-111-1.1 basal

malo ') Di pre-apoiaTu, tatá-tu nu-fril t VntiibaT

I) Cuvintele acestea se repetä alternativ la fie-care vers.

Aletxit,

vine

i

i

"

!

www.dacoromanica.ro

46 LUMINA

Duph çe es dit uboriu a niveastiflel, totA Cântä :Asburd nä ghirichinei, Stodel mei-sa s'häriseascei.Ghirichinei l'caset 111ä-sa qi-easte heid ioasei,easel plind di fdrinä, scoate hitia din emit.-Ia mutrifi-o iu va s'ducet Tatd-su iPi uglac la cutare numele mireluT deade calu 'nceircat.Dzkep-li s'inchirdäseascä

Näinte s'aglungit acasä la gionile, ease In cale unä ni-vea46, icä un tiner tu milnrt cu un culac, pri care s'aflä uncairn di lana. albä. Atumçea totT ntimtarili se hiumusescu s'at'ä-cheasci cato putin culac §i putînä !AAA, care o bag g. sum fesepisti ureaclia Indreaptä. Cndu aglungu la poarta a gionilui,toatä taTfa cântä anticlu :

mumd; , hililu §. c. e.

Dupä çe inträ tu tabor, niveasta scoate din gepe un mer§i duprt çe IT-a ride pri totT di doug, orT, a treia oará lu-aruc'ä,cO vIrtute In sus. lar când totT alagri s'acatil merlu, socrul di-pune niveasta din calar, C nica pri cali lia BecemeîiT1i ni-veastile. Apoia niveasta moalie di treT arT dziaditlu tu umtulçe Art pri culaclu a noIlor insurati §i face treT cruçii pri pra-glu di sus a u§elleT. Tu intrata in cask calcí cu ciciorlu In-dreptu pri uná vilendzii albí icä tritinbA di §iac albu.

Seara s'façe Ong mare, ma numta §i, chefurile tin pang,MiercurT. Mc:WO tu dzua di'ncurunare invescu strafiTle nationale.

Belcamen. THEODOR NERO Institutor-Director

CA' ILE FERATE IN TURCIA

Tinénd seamd de circumstantele politice si economice ale Impe,riulul, este incontestabil, cd constructia cdilor ferate in Turcia a luat odesvoltare destul de insemnatd in ultimul timp, mal ales de la urcareape tron a Iv. Sale Sultanulul actual.

in anul 1865 s'a publicat un prim regulament, prevlénd Ore,Cad conditii pentru cererile de concesiuni. Abia la 1883, Insä, s'a pu7blicat un regulament mal complect, care impune mai multe restrictiunide principiti pentru asemenea cereri, ca spre ex.: societatea anonimdstrind, care s'ar constitui in acest scop, trebue sÍ declare, cd se su:pune legilor si regulamentelor statului, (A. adicd, devine otomand; tre-'bue sa-si alégd un domiciliü in Turcia; dreptul de rescumpäraredupa un anumit timp pentru Slat (de obiceiti 30 de an!) este re-cunoscut, eel expropriatT pentru acest scop sd fie despdgubitl. Socie-tatea trial e tinutd sä depuie o garantie; sd transporte gratis ori-ce coletpostal; nu [Ate mdri tariful de transport peste un maximum de maiinainte convenit intre ea si Stat etc. etc. . .

Prima concesie a fost acordatd unei companii engleze la anul 1856pentru construirea unei linii ferate Intre Smirna-Aidin pentru o duratade 50 de an'. Statul s'a angajat a garanta o dobindä de 6 % pentru

'nvirinat,

s'f-i-astep(i

'mplineti

ca,-0

EV,

www.dacoromanica.ro

LUMINA 4.

capitalul angajat in conStructie, care capital a fost fixat in urmä lasuma de 1,784,000 lire sterline 1). In urmd i s'ad mat acordat si alteconcesiuni, prelungind linia deja existentä. Lungimea totala a linielotacestel companiI este de 515 kilometri. Statul a suprimat In urmd ga-rantia de 60/0, reservândulT dreptul de a le rescumpära la anal 1935.

Societatea a maT emis obligatiunT pentru o valóre totald de 3 mi-liOne

Incasarile la inceput aft fost slabe, In urmA, insA, s'ad mdrit; ve-nitul kilometric pe anul 1901 a trecut peste 15 miT lei

La anul 1869 guvernul Imperial a acordat Baronulut de Hirschconcesiunea pentru construirea uneI liniT, care sä mérga de la Con-stantinopol pând. la Serajevo qi apoT la granita austriacd. Societätileinfiintate, 'frisk in scopul de a construi, din causa altor circumstante, ailrenuntat la concesiune si ad construit linia in comptul guvernului.

La anul 1878 s'a constituit la Viena Campania de expldtare aFerate Orientale» care explótézd actualmente urrndtórele

C'onstantznopol-Adrianopol-Belova ; Dedeagacf-Adrianopol ; Belova-Tir-nova si Iambol; Salonic-Scopia-Zibeffa ri Mitrovita; NovaZagora-Cirpan.

Lungimea lor totala e de 1,343 km. si concesiunea expird la1958. Capitalul angajat este de 50 milióne. Incasdrile pe kilom. pentru1901 aü fust peste 9 mil leI

De óre-ce companiile nu consimt in tot-d'a-una a se angaja inast-fel de intreprinderT, cari necesitézd cheltuelT enorme, Statul inter-vine garantänd fie o incasare minima kilometricd, fie cd autoriza a seprevede o sumA fixd din venitul brut, fiP, In sfirsit ajutänd Companiala constroctie. Compania C. F. Orientale, insä, prelevä din venitul bruto soma anualä de 7,000 franc! pe kilometru.

In Turcia de obiceit se garantézA o Incasare minimä, calculatdpe kilometru; cifra acésta variazd intre 13-15 mil de franc! anual.Statul garantéza in diferite modurI acésta incasae prin AdministratiaDatorieT Publice.

In urma tractatuluT de la Berlin s'a convocat la Viena o conferintddin representantl aT TurcieT, Austro-Ungariel, Serbie! si Bulgariel, in cares'a hotdrit sa se lege faille acestor State, ast-fel ca sa aibd ca puncteViena-Constantinopol si Viena-Salonic.

La anul i885 s'a acordat concesie, pentru linia Mersina-TarsusAdana, unet companiI Engleze, infiintatä cu un capital de 165 mil

lire sterline; ea a emis si obligatiunl pentru o valóre de 185 mil I. st.Lungimea acesteT Unit este de 67 kilometri

La 1889 s'a acordat concesie pentru linia Yafa-Ierusalim, de olungime de 87 km , uneI companil franceze; capitalul angajat a fost de4 milióne franc!, emiténd si obligatiunT pentru 20 milióne. Din causaincasdrilor slabe ajunsese la lichidare, clacä nu i se acorda un concordat.

Tot la 1889 s'a constituit .Societatea Germand a C. fi . Otomanedin Anatolia', care a obtinut concesiunea liniel Ismid-Angora de o lun-gime de 486 km. AcesteT societätI i s'a acordat si exploatarea linielHaidar-Pasa-Ismid, deja construild de Stat. Guvernul i-a asigurat oincasare kilometricd de 15,000 franc!, garantatd cu venitul dijme! san-djakurilor Ismid, Ertogrul, Kintahie si Angora, cu Incasarea cdreia afost insdrcinald Administratia Datoriet Publice.

1) Extragem aceste date dintr'o publicatie interesantä, intitulatä: (Ma-nuel des soda& anonymes, fonctionnant en Turpie» de E. Pech. Paris 1902.,

lei.

Cdilor

.

''

.

.. -

; -:

si

liaiS

www.dacoromanica.ro

48 LUMINA

Acestel Societat1 i s'a maT acordat concesia pentru liniile ferateAngora-Cesaria i Eokin,Sehir-Konia. Lungimea acesteT din urmä liniie de 445 km.; tot cu o garantie kilometricd, pentru care s'a afectatdijma altor sanajakur. In total societatea germanä. exploatézd 1032 km.Capitalul angajat e de 6o milióne franc!, emiténd si obligatiunt pentru160 milióne franc!. Situatia el este fórte prosperd si acum in urmd aobtinut concesia prelungireT liniet sale 'And' la extremitatea Imperiulutla Basorah in golful Persic. and constructiunea acesteT enorme linit vafi isprävitä, provinciile din Asia-Mica vor lua o desvoltare extraordinard.

Societatea pentru exploatarea linieT Smirna-Casaba-Ala-Sehir(lungime 169 km.) a obtinut si concesia linieT Magnesia-Soma si In urmda liniel Alan,Sehir-A.flon-Carahisar (252 km). Acéstä societate e francezd,dispune de un capital de 16 milióne franc! si a emis obligati! pentruo valóre nominald de 56 mileone fr.

La 1890 s'a acordat cOncesia linieT terate Salonic-Monastir uneTcompanif construitä cu capital german si francez pentru o duratd de99 ant. Lungimea et e de 219 km. Statul garantézd o incasare hilome-tried de 14,300 fr. anual, pentru care s'a afectat venitul dijmeT sandja-curilor Monastir si Salonic. Capitalul angajat e de 20 milióne franc!,emitnd si obligati! pentru o valóre de 6o milióne franc!.

Incasdrile eT, slabe la inceput, merg progresând. Suma medietitd. de Stat pentru insuficientd de incasdr! este anual de 6o miT de lireturcestI, dar merge micsorându-se.

La 1892 s'a concedat linia Salonic-Dedeagaci (societatea C. F.Otomane Inactiune) in lungime total& de 510 km. garantia kilometricdacordatd este de 15,50o franc!, asiguratl pe veniturile mat multor sand-jakurT. Capitalul angajat e de vr'o 15 milidone fr. In actiunt si obliga-tiunt pentru o valeore de vr'o T50 milióne (capital mat mult francez).

Statul pldteste din causa insuficientet la IncasdrI vr'o 250,000 lireturc. anual.

Mal sunt liniile ferate: Damas-Hania, data unet societätt franceze,In lungime de 200 km.. (neisprdvitd Inca). Capitalul angajat e de 15

milidine fr. Incasdrile eT sunt slabe. Linia Mudanie-Brusa (41 km.) cuun capital In actiunT de 3,825,000 &ad.

Asa dar, lungimea totald a liniilor ferate turcestT este de peste4610 'km. iar capitalul strin, angajat in actiunT, este de peste 230 mi-lióne franc! afard de capitalul represintat prin obligatiunT.

Preclim se stie, mat este in constructie linia feratd, care va ducela Hedjaz (Meca), construitd in regie de Stat cu veniturT in mare partedin o subscriptie nationald.

In Turcia Europénd odatá cu prelungirea de o parte a linielMonastir spre Janina si Durato la Adriatica, de altd parte prin con-struirea liniet Cumanova-Palanca la granita Bulgard, precum si prinunirea cu linii e grecestl, se va da un impuls si puternic desvol-tare! economice a Vilaeturilor din acestd parte.

CONSTANTIN D. NIErrA.

SLkO1ICUb s RO SARUNASalonicul cu o populatiune de 120,000 locuitori e cel maT insemnat oras

din intréga Macedonie. In töte privinole vine in rändul al doilea dupd Cons-tantinopol. Asezat la No. 2 al golfulul cu acelas nume, inteo pozitiune amfi-teatrald orasul are din partea mare! o vedere fórte frurru5s5.. Portul s e fórtebun, scutit de vinturT si intrinsul se pot adäposti Wand la 300 de vase.

ma!

pld-

www.dacoromanica.ro

Sal

onie

ul s

tezu

t des

pre

LUMINA 49.

Dintre cladirile rmase din vechime sunt de citat:'moscheia Eschi-Giami,fosta biserica Sf. Dumitru, unde e mormäntul acestuT stint; Sf. Gheorgie, careintr'o vreme era templu pagan. De insemnat mai e Bear- Cule (Turnul alb),un vechiü turn roman la tarmul märei si marea pored Remand pe principalastradä din mijlocul orasula

Salonicul e unoras eminamentecomercial. PortulWI serveste ca im-port si export pen-tru intréga Mace-donie, Albania Es-tied si chiar pentruSerbia Sudica. siCampia Cosovei

Din Salonic plécafret linii ferate: u-na spre Constan-tinopol, alta spreBitolia si a treia .

spre Europa Cep-trail. I. ' i co

Mal bine de ju- I.mat-ate din locui- 1 I . ' to

fitoril Salonicultif 1.

sunt Ovrei, restul-1-1.-

Turd). Romani,'

.

_ oL.

% -:1 i u,

Greet, BulgarIsi di- - o

feriti Europent ,. .pNumrul Roma- I .. - ,. 0Ni

nilo r e peste .. _ Ko

>t ca. .ET sunt eel* malf In- 1,-- - ...

semnatl comerci-' oantI crestinI, iar , ,,. 'amulte din meseril

Ii " 1

o7ifCa: arintaria croi- , ..-".

toria, brutaria etc. TAin

sunt monopolizatede dânsii De ase- ; '

menea clasa inte- ,' ^

ligenta. crestina, .ereprezintata tot deRomani.

NoT avem la Sa-Ionic o scálä co-merciala infiintata. - '

in 1899 *si doucoli primare. .. , -

' Salonicul e orasflirt e vechiü si Ina- ..

inte se numia Pier-me. In 315 a. Ch.generalul Macedo-nean Casandru, gi-nerele lui Filip II, l'a reedificat si la numit Satanic dup5 numele sotief sale.Sub Romani a fost ora§ infloritor. Pe aci trecca soseaua numitä Via Egna-tia, care lega Durazzo cu Cons-polul. 1,.a Salonic a fost ex4t pentru cat-va :timp marele orator roman Cicerone Aci a predicat si Avoslolul Pavel. . -

TurciI 1-aii cuccrit in anul 1430. DELACAMARA

10,000.

A

www.dacoromanica.ro

00 LUMNA

DISTIPTATLU GRECARECDOTI POPULARÄ

DoI Arm Afti 'n cale-aflarAGreclu Iani dit altA hoarA.- BunA-V-oarA.- Cale bunkAide s'fillardzim di priunA.

calea eea cu soarehim/ greclu pi cidoare,Tr'agea 0-easte s'palicar. -Iar incalar.

vedz cA-I ghine shiT pri pade,Drug parte greclu veadeUn pdrd di doi aslaniLo-anvIrteste tr'oarg hut

S'duee-acasA masl' harao :E disteptu ful, chirao,Orghi-Armnili nu vidzurA,

trá mine sifurA.*'cAndu ri-avdti prnA boaçe :01, fArtate, in MeowS'impArtim tot aflatA,C'amintrelli him sutatA

Çe lo-aduse Dumnidz6ultiDati cu bunlu, daft cu-arMlu,Bre de-aistA, bre de-ahtare.Vine lucrul la bAteare.

nu dzi tora cl tine,CA mi cat escu cAne,

fac singur : çe hifi Oar!'Stall s'mi bat en, palicar ISute ori nu-1 cama bunkCa sli-arld cultá minciunA.

$un aslan ded a unuiTot &zed daft si-aleintui,_far açel ve-aflai in calc.Tot troi mine mi-1 (inui.

Grea, de, tora, moi mullare,Dzi cA nu-ai bArbat ti hare.Un orn singur s'arld dol,Nu-s'ArmAffili cum him noi,Stahl oamifii di la oI.

N BATARIA.

STIIN TA POPU Lk ARIZ 1:1 TA

Fenomenele &ice explicate praeliccap oamefil nu ved, eh un mer icA gortu cade di pri pom

Inghios pri loc si nu s'duçe cAtrA 'n sus? TrAve? Puttiri s'In-treabA, ma multill dzic el asi easte lucrul al DumnidzOi.

E ghine, invitatlu englez Newton fu !Mani], care AAcausa. UnA dzuA PI s'primna in grAdinA i vidzu cA un mercAdzu di pri porn. Ca om disceptu îl dzise: cA-ge merlu aestucAdzu In pade i nu-s'duse cAtrA'n sus?

El s'mindui dung s'noapte i dup./ multe experiente aflAcA tu loc este unA puteare, care tradze toate lucrele grealecAtrA n6s, Tar wale ma lisoare, ca aerut (vimtul) s'analtA Insus si nu cad in ghlos, cA nu le-alasA açel aer, care este magrail di nise, cum este fumlu, i aburili. AestA puteare s'cllamkgravitate.

AltA. Slum unA scAndurA mare icA unA grendA i un ac:eat ma -iftie si slit arucAm pisti apA. Va s'videm cA scAnduragrenda arman prisuprA i anoatA, Tar aclu cade la fundu.

Cando ca cofa s.:oatem ápg, dit put, videm cA, dupA çe

ArmAni-s

10-aflai

çe-ai

. -

-

I

tii

-

nu-tiff

.§1

Bpritu

.

www.dacoromanica.ro

LUMINA 41.)

s'umple cofa si este nica tu apa dit put, putem s'u sculäincu un dzédit §i vä si pare, ch, este ma li§oarh §i di chndu eragoalá. Masi atumeea duche§ti, eh Hal greath tru mama, candtradzi cofa pisti apa a putlui.

Catt pescari sute di aril' nu arucarh mreaja di pe§ti truduph çe s'umple, o analth pang la aph

leagh s'nu fug/ pe§tli. Si nu o scoall tru luntre (baret), chs'arstoarnh luntrea. Tr'açea cu multh lisureath o trag prituaph pant la mardzine §i acolo cu multh zore o scot pri uscat.Toti videa, eh tru aph e multu ma li§oarh, ma a vArnul nu-11didea tea minte causa (itia).

Atunçea vine disceptul Arhimede care nica ditu anlu 212nilintea a Hr. si bran caplu §i atilt causa. NAs dace: (And unlucru este bägat in apä el cheare di greafa a lui, (that cat in-preset apa lo loclu apel lucru.

loag un hiamunic, bhgatilu tu unh chlathá §i ghi-S'dziçem eh' vine 2 ocadzi. Bägati apoi calatha tu aph

ghicsiti-o ado, va s'videg, cit Ingreach multu ma putin.Ca s'videm cama ghine, tu unh bang, s'bhglim pi aph una

chldäruse goalá, va s'videm eh §eade prisuprá Ch-çe?chi ma li§oarh, di apa'? Slave ea bâchra s'hibá ma li§oarh

di apa? S'o façem cáldárusea pi clout bucá i s'le-archm aestepri aph: va Woad', la fundu.

Causa care fhçea ca caldárusea s'nu cadá tru aph era, chnAsh, achta loc multu §i apa çe o scotea natoarh era ma greaugdi nAsh, a§i ch putea s'o tint In sus. Arcag tu chldäruse unhcheated cit ingreca apa, ori umpleti-o cu aph: dinioarä Writ-rugs cade at% fundu.

Ca s'achichsim cama ghine cum un lucru bágat tru aphori pri aph acath loclu a apällel o scoate nafoará, s'bhgamun dzeadit tu una scaM Implinh cu aph: va s'videm ch vas'vearsh ahhth aph cat loc math dzeaditlu.

Duph aestá mare descoperire al Arhimede, cit cu cat unlucru este ma largu §i ma mare §i acath loc multu pristi aph,cu ahat el poate pri ties greutát1 cama mArL AT s'fea-girt chrWle, chichile, pamporile. care pot s'Adueh un chshbhdi oamifii pri nOse mesi §i întredzi pristi cama marile

Criti n'ail vidzuth, avdzitä, cA un om arucat teaaph, ma nu §tie s'anoath, cade la tundu §i s'neach. Duph 5-6dzile putridza§te, s'umflä §i dzua a 10-a ease lat.% pristi aphMulti chic, ch lu scoasiril amártille. Ma lipsea§te sit §tim, chnu i§i di frica amártiilor, ma, duph çe putridzi, s'amflá, s'umplucu vimtu, achth ma multu loc, s feate ma lisor di apatinea loclu Martil) §i i§i prisuprá.

Multi s ciudusescu, cum di un ficluric, care cu douishhäti nhinte, -child era nica WI, nu ghicsea ma mult de 10 ocadzi,duph çe muri s'pare cit are 30-40 di ocadzi. De aclo armase

ariuri

A§i,

§i

s'dzi-

s'tinh

.

orr Vih,

.

51(VI)

§i

§i bAlti §i §i

.

gallä

Vâçett,

§i

aril-

.

o

ve-li

s'cadii

amári.

,

_2,

www.dacoromanica.ro

62 LUMINA

ingre0 ca om mortu, ar tri cama mart tuArea ma:erne dzic: cum s'nu'ngreacci rnetratlu! pufine feaçetru bana a lui? S'criamä, eä, amartiilo Itngreacl.

Alta easte causa i tot Arhimede o aflä. El ni5 spuse, ealoclu este InvArligat cu un acoperimintu di aer vimtu), cares'criamä, «atmosfera», multu analtu, aproape 60-70 di kilometridi la loc In cus. NAsh Ingreacá pristi loc i pristi oamiiTi, manoT nu duchim greata, e 1 tu truplu a nostru avem aer §inAs impindze din ghlos In sus tot cu açea puteare cu care §iatmosfera Ingreaca pi§ti not A§i, bunioarä, ma s'tradzim una.cAldare di daule mánu0 tot cu açea virtute, caldarea armAnepri loc. Tot a§I §i omlu nu duchea§te greutatea a atmosferkiet

Ma candu moare omlu, sändzile ingliata, aerul dit truplua nostru ease §i cu n6s chiare §i puterea, cu care pindzea at-mosfera WA, In sus §i armane ma§1 greutatea atmosferei, careingreacA pristi mortu ma multu di candu era Viii Tr'avasi pare, ca mortul easte ma greti

Ca s'eredetT ma ghine, nica un exemplu, care poate sin-gur omlu s'Iu fact §i s'Iu veada cu oclift FaçetT una guy/ uiiietu fundul a une l. scafe cu apa i astupati-o cu putting cearaUmpletl-o apoi cu apa, pânä la budzä, bagati prisupra una cartealba di scriare i arOsturnatI scafa cu gura In ghlos. Va

c/ apa nu s'vears eä atmosfera ingreacä pi carte §i nu-alasä apa s'eash (Ma s'armAfig, putin vimtu tu scafa experientanu slaw)

Scoateg tora ceara di pi fundu §i dini oará apa s'vearsi,cá cat s'ingreac/ atmosfera din ghios, tora Ingreacä ma multupisti apa §i o face ca s'cadä cu carte cu tot.

T. PUCEREA

9e (gee, lai? (Ce ziee, rná)(AMINTIRE)

Mi-aduc aminte, and in orasul nostru Crusova veni sä ne viziteze,sa se intereseze de not sá ne studieze firea si viata nóstra repauzatul patriotsi scriitor de gull Zín Itienipscu. De si de atuncI aú trecut mai multi aril,totusl inainte mi-se Infatisézd Inca intréga si complecta distinsä figura a frun-tasuluT Român, care ne iubia asa de mult pe noT Arominif.

Acel om Impunktor, afabil i cu vesnicul zimbet pe buze lasase o Almaimpresiune printre Crusovenii nostri. El intra in vorba cu toff, II asculta petoff, avea pentru fie-care cite un cuvint bun de incurajare

Dascald grecT i grecomanil maT dihai nu maI puteaii de ciuda, vázindpe stradä, prin case grupe de Aromini, printre earl persóna lul Neniteseu seinälta mindrä si impozantä.

- 7upcinlui. fusarlu!.Acestea eraü expresiunile-insultätóre dupä dinsif-prin cad dascalimea

grecésca i partizaniT lor Isi vársaii necazul i supärarea, ce le pricinuia pre-zenta acestui scump frate de singe in elinisca lor Crusova.

Ba chiar o bunä parte din el', in cäutarea de sarcazme si de subiectedp. ris, se tinea dupá dinsul, trágind cu urechia la vorbele RA, pentru ca sá

grailu:

s'vi-deti

oamiiiTli

n6

:

www.dacoromanica.ro

LUMINA 53

prinza ceva din ele mai pe urind, pocindu-le. denaturindu-le, sa OM face spi-rit pe socotéla Romani lor si a limbel lor burial. tot dupá dInsiT, ca sä fie na-me in gura tiganilor crescatorT de ursT, din cari prea multI din ceT ce colindape aicea vorbesc româneste.

S'a intamplat. Insd. cu 6meniT acestia un fenomen cu totul contrariiiasteptarilor lor. In loc de a se porni pe ris si batjocurd, eT stand in apropierede Nenitescu. auzindu-I vorba, pricepand in cea ma mare parte spusele sale,ail devenit seriosi, atentl cu tot dinadinsul si in mintea si inima lor ad inceputsa se ivéscá cu totul alte sentimente, de cat cele cu carT venisera.

Vedeati adicd, bietil (knell!, cá limba fratilor de peste Dunäre nu e toc-maT asa de pocitä, grosolana, »WI:4ra; cum le spunea dascalul i mitropolitul.

Se convingead. auzind cu urechile lor. ca acéstä limbá sémänä preaInuit cu dialectul armânesc, el e una si aceiasi si ca dracul nu era ap denegru, dup.& cum It zugraviad aceia de la carT buaü sfat si inspiratie intru tóte.

- Bre, dar omul acesta vorbeste-apreope ca si noi.Acista era impresia cu care se despartiaü de omul in cari credea cá

gäsese un fusar si un ursar.*

* *

Nenitescu a stat putin printre nol si a plecat, läsand amintiri din celemal pläcute Prezenta luT de câte-va clile a risipit intunericul din multe mint!'si a desteptat curaj si energie in multe inimi.

El s'a dus. WaspanditoriT culturiT elene. Insä aü socotit cg. Crusova.mai ehnesc ora, (?) a fost profanat prin acéstá venire si ca o curd tire si re-improspätare a atmosfereT, in care plutiad microbi românest, se impunea

De aceia dou dupa acésta el respandesc in oras vestea, la auchilcareia si pietrele trebuiad srt tresalte de bucurie, cd, anume, consulul EladeTla Bitolia, mult invatatul si patriotul Agamemnog Smolides, va vizita in curindpe conationalii sl din Crusova

Entusiazmul era mare, córda patriotica vibra cu multa forta. In acéstavizita se vedea un eveniment de prima importanta si el trebuia sa decurgdcat maT solemn. cat maT impunator. Pregaltirile, dar, se continuad in activitatefebrild in asteptarea mareluT barbat

La sc61ä copiiI rägusiserd, Invätand câte-va cantece de ocazie, directorulsc6leT petrecuse cate-va noptI albe in alcatuirea unuT discurs, care trebuia safaca epocd, EforT, EpitropT, dascalT simpli cetätenT, cu totT nu vorbiati, nu seingrijad nu se ocupad de cat de a face o primire cat maT solemnä. Reprefin-tantuluT oficial al elenizmuluT In aceste part!.

- Daca Romani! aü putut face ceva cu venirea unuia din al' lor, apolcand vine un grec sä se stie cg. e o qi de särbatóre, acesta era gandul, care-Iprovoca la atâta activitate.

In sfarsit Inter) Jo! dupd amiaza o telegramil fikte urgentä anunta so-.sirca mareluT barbat, iar dupd cate-va csurT multi lume astepta impacientatd,nervásá la o respectabilä departare afarä din oras. Elevii scólelor grecestierad imbracatI sarbätoreste, preotiT cu un potcap nofi, dascdliT In mare tinutd.Buzunarul redingoteT cam soi6se a DirectoruluT era umflat de hârtiile, pe car!era asternut discursul, iar pe fata luT se citea multä emotiune.

Perdut prin acea multume, care In naivitatea si rdtacirea eT pricinuiacu atita alaid pe omoritorul propriultif lor ném, asteptam i e sa vd sirnan-dic6sa mutra a ilustrultfi personagid, care (Muse nastere la atata zarva, candpe capra tine! trasurT, ce venia in góna cailor, apare unul imbracat in fustane:IA si inarmat pand In dintI; era cavazul consululuT iar inlauntrul träsurei nuputea fi de cat el, mult asteptatul si mult doritul.

De ()data isbucneste un concert de glasurI discordante, asurzit6re: eleviTexercitaii cantecul de bun sosit.

El se (IA jos din träsurd. Atunci pentru întäia óra l'am vaclut pe marelebarbat, care in el n'avea mare de cat un nas colosal, subptire, care dominaniste buze tot asa de subptirT. DoT ()chi micI, viclenT qi dusT in fundul capu-luT, obrajii palizT si subtiri, capul prea mare pentru corp, care era prea mic

luni

eel

m

www.dacoromanica.ro

04 LUMINA

si uscat, acesta in Crenated generale era eminentul reprezintant al PatriefdemnitätiI elene.

Meted de el era consulul und Petrel marT, venit in urma insistentelorlui Smolides, care tinea doveddscä progresele uriase, savirsite la Crusovade ideia elinésca, cum adica nu numai 6meniT, ci pant si arboriT si pietrelenu vorbIati. nu simtiati, nu gândiaii de Cat greceste numai greceste.

Directorul scóle'l, ros la fatä si cu un glas tremurator incepe ci-teed. din filele sale discursul. Desi m puteam pretinde, el nu eram printreeel din urml din multime intru cat priveste stiinta mea in limba greed, totusTmarturisesc in constiintä, cd nu pricepiam aprepe nimic din cea ce indrugasavantul Director, afar% doar, de numele tiff Platon, Socrate, Aristotel etc. carereveniaii fórte des in cuvintarea sa.

Consulul rspunde. El era agitat si avea apuaturi si gesturi oratorice,contractate, se vede, pe bane& camereT deputatilor din Atena. Cuvintarealui inältätóre rivaliza in lungime i in claritate cu acea a preopinentuluiAceleasI nume clasice se repetail aceleasi fraze si peri6de interminabile, darsi tot acelas efect asupra asistentei. De geaha holbam ochiI si eram numaiurechT, doar-doar ()I prinde si eft ceva Nimic, era prea inalt, prea adânc.

Alaturi de mine, insä, un bltrin ii sterge dou lacramT, stórse de emo-tiune

- Ci 'Ingest sburasce, nu duchil pva (ce frurnos vorbeste. n'am priceputnimic zise el.

Vorbia frumos. pentru cä nu intelegea nicT un cuvint! Faptul era destulde ciudat, pentru ca s provóce lacramT din ochiI unui särman naiv.

Dar spre multumirea generalá, consulul se apropie de sarsit. In pero-ratiunea ce el se adresézd in special Epitropilor Eforilor se6lelor, al clew.Presedinte IT sedea drept in tap., spunându-le; ce anume D-zefi intelég5..sä-1

- Grea ,ri tine fiva, bre, if sopteste Directorul la urechia Presedintelui,un Wan trecut de 60 de anT care suportase cu greti asasinarea sistematicä aprolixilor Director si Consul.

-Ce dyke, la eg nu gig pe greafle, rspunde bietul om in auclul tu-tulor.

Rämase in public, risete si protested pe infundate.Directorul era plouat, situatia consiliuluT devenia jenantä, iar un räu-

tacios intrepretéza aceste cuvinte consululul putereI sträine, care venise säconstate uriasele progrese ale elenizmului in prea elinésca Crusova.

Pe drum, pe tot parcusul de la locul de intarnpinare pant la casa, undeerafi sa fie gazduitl consula, allturi si inddratul lor urechile lor nu erafi izbitede cit de cuvinte in graiul aromânesc, cAruia blestematul nu era 'Arilfact aparitia chiar in prezenta mareltif Agamemnon Smolides.

- Mais, on ne parle pas volre grec, meme on ne le Impend pas danscetle ville (Dar in orasul acesta nu se vorbette greceste, ha chiar nici nu-1intelege lumea) nu se putu abtine de a nu spune colegulul sal Reprezintantulputerei straine.

Bietul Agamemnon schimba fete fete si par'eä calca pe spini. Ce i-seraportase lui de cu vreme si ce vedea acum cu ochiT si si au4ia cu urechilesale! In loc de o Crusova prea dui:4 cum e in grecesteun termen, neexistent in alte limbi - el dedea de un oras, in care sc vor-bia pe tótä linia Inca afurisita acea de limba, care resistase tutulor fulgerelor

trásnetelor asvirlite din Fanar si i din Atena. i pe Mega acésta comisese im-prudenta - de care in zadar se clia acuma de a lua cu sine si un martor asade supäräcios acum, inaintea caruia desffisure märetul tabloti al until oraselinizat.

De géba Directorul eel caff-va &mall care vorbiafi greceste se si-lead urce cat maT sus diapasonul córdelor vocale, pentru ca sä copleséscäglasul multimeT. pentru ca sa isbutésca cu acest glas, prin care se transmiteafiinoportunele cuvinte armânestl. sä n'ajungä pAriä la urechile celor doT 6speti.

Incercarile erail zadarnice. Armâneste se vorbia pe strada, armânestela Foil, armineste la Mitropolie, armâneste prin casele particularilor, armanestepretutindeni peste tot locul.

si

si

sa-1

si

si

si-sT

sisä

si

sl-sT

sA-T

elinised - elinieetall,

www.dacoromanica.ro

LUMINA §5

Par'cd era ceva fäcut, par'cd tótd populatiunea Crusovel dAduse In.0iva aceia cuvintul ca sä manifestezc in tata lui. Agamemnon Smolides si acolegului sü cat de rele ere' progresele uriase, sävirsite de ideia elenizmuluiin orasul nostru.

Si pe când mititclul consul, purtätor al until nume asa de mare, duspe gAnauri, fäcea reliectii din cele mal triste, gändindu-se. póte, prin asociatiede ideT, cä ast-fel de deceptiT i intAmplat si in aka parte. iata ca un ba-tram sdrenteros, slab si aprópc paralizat, se apropie de el si intinzändu-Tmaná tremurätóre, ii zice de data asta pe greceste:

- Eleimeisini. diaton neon (Pentru pomanä).- A! bravo! C'est un gree de Crone/moo eelui-ei intrébä atund cam

surprins tovaräsul de cdlätoric al id Agamemnon.- Nu, Asta nu-T din Crusova, Asta e un cersetor grcc, venit tocmai

din Pelopones.Si, cel care se gräbise s5.-T dea aceste IfsmurirT, adauga cu o crudä iro7

nie: in Crusova dmeniT nu vorbesc greceste si apoi nici un armän nu cer-Seste.

Särmanul Agamemnon Smolides! alatorise o i intrégä in cäutarea deconationalT i and colo nu gäseste de cat unul singur si acela cersetor.

N. BAVARIA

PORTRETPletcutet eqti si dvlce, cu aer de reginä,

gratiile toate se pleacd, ti se 'fichinci,Odd tu porri o coroanet, ce'n lame n'are pre( :

Virtutea ta cea mare in trupul LÜ metref!»

Eqti Nine( qi ai sullet candid din sferi divine,Ce-alinei suferin(a in piept la ori-$ cine.Ca tine rar fiin(e aicea-s pe peimint,Ca tine numa'n cei tint in cor de ingeri sunt.

Cu zimbetul pe buze la bine 'ndeinni pe topdragoste curatet sá dai, numoa tu port!

Ferice e pe lume acel ce are-un locIn inima ta scum* Tesaur de noroc" I.

Salonic, 12 .Decembric 1903. ELENA POCLETARU

r7N-LUrn alr730-3C1V' Te-artsera, babate te-ariserV Y,2*-26';3f F,

)31La unä hane, aproape di oara a prândzulul, agYungu doTc61itorT Si-amindoji era, cum dzîçe sborlu, Ha di priun s'dä pi-alantu mincing firí preactie ! Pri iu avea acatá cicTorlu,nu-avea aldsatä orn s'nu-arklä. i cu aestä brma nAsT, cä trilucru nu-sT mäca ahät inima.

Ma cum s'veade, di nesante dzile nu para 16 triçea min-dune, asi cii. i a unuT si-alántui 16 bätea iMma trtmbärä,.

isT

s'ailp

D-zed,

IH

si

.57

-

www.dacoromanica.ro

56 LUMINA

1-avea alghith oçlill. lard cat ti paradzi, nici- nu §tia ye soiesuntu.

- Bunit-tI-oara, hangi !- Ghine vinit, ursitT, de.- Are Ova tri macare !- Deade Dumnidze0.- Ma tir, noi nu putem s'macitim içi di nu him

. Invitati a§i. Eft i sotlu avem stomahlu delicat, çeva pull td-gdrsitl, oaud Improaspete, carne fripti §i fln. cat ma vecliú. FA-suli, moare, Atari lucre nigI nu le-aprochiem la gun% Aide;du-te ma'nVie di adará macare, iar cat tri plata, nu te aspare,cii tri un plitim dol.

Hangilu arise pri sum budz6 §i-11 .gri. §i-a muliaresat;ca sTf-aglutd, ca si-s faci macarea cat ma bunk ca, de, gi Vretlvoi, ahtirI mu§tiradz1 nu cad totina.. - Ursitl pri sofril, 16 dzise n6s, dupi ce s'feneri foatoetime.

$i s'a§tirnari doll oaspeti i Indite un, Inglite alantu, ah-tare macare ficea ca s'pArea ca, di me§1 di dzile nu-avea

pane In gun%$i di oard-oara, 11-avdzal :- Uf ! ca-ce Ipull- Ma §Iriptalilu nu-1 ti arcare.- Alasä Iara Vinlu! E, bravo, hangi.Hangilu, improstu avIrliga di nA§1, nu $tia cum si-s'tini.

Aduçea pane catu-s'bitisea, umplea plosca di Vin, ill Vinea si-s'fach bucati.

lar oaspetfli arucutea ni iate tu pântici DA-11-o, Indeasi,pand s'ggaut di macare, cum dzIce un grairt di la not

Toate bune, di cat vine oara ti plitire.- Cat n6 face prandzul, hangi ?- Ahat §i ahât, II dase nos, 12 di gro§i tut-tut.

Bre ! dip putin, gri un di doli, 'taha sTeace cd bagimaim In sin, ca sil scoati punga.

- Nu, s'mi lTerT, oaspe, li-u are sot-su, aestu prindzuil pldtescu et, alta oar% dal tine.

- la ta0, ca nu te-alas, totuna a§i iti-adarIma :astaz1ea va s'platescu.

Bre ell mine, bre ca, nu tine, bre ca s'façe, bre ca, nu s'face,agiumserd doll la inciiceare, aproape, aproape si-s'lla di pert

Am hangilu ? Va milntrebatl, poate. Hangilu era ma0 harauri.Pand tu ma7dzine agiumsera si-s'achiciseascd.- Ma ci-i sborlu cu Incacearea, dzase un di nO§1, atum-

Qua, s'n'aspirdzem di sott Al ma ghine s'façem a§i : si-liberm 00011 a hangilui, a§i cum n'aglucdrn na Iani-orbu pricare va s'acatd agel s'71riteasci. Di cat, nu lncape sbor, ci vaslipseascd si-li da §i una mi§teare tri pidimolu ye va s'facdhangilu.

ba-gatt

ca-çe

s'hiba,

gi

www.dacoromanica.ro

57

- E, ce dzie hängi?Avea sbor ca si el Ova? Sidzu cu mare chefe

ligará ahat stres çe vrea 11-arsard oclill a mftratluT di crOstin.Ma mistearea Il fácea s'agarseas.ch içi dor.

Si dupá ce-1 pläntara tu mesea di hane, doli mustiradzT,ea bufiT nicuchirT ce loaf% tu maná taruhIle, isira pe-agalea di tu hane priaóve fac Wit du-te s'IT-acatt

Hângilu nu-0 duchi Ova. El, cu mâíYle tease, cugag, tot ma caftä cu-ahulirea s'bagä mana pi virnu. S'agudi ditoate mururTle. s'freadze caplu di toate lkea ire, di cAt nu-1eiva, arävda nos : pâradzni nu s'amintil

Di cat tricu aliätä coal% s'tot nu putea s'da di virnu. Asti--dorile ÎjT cura ploaTe, caplu 111 si few) tot olumde Tar cicIoarleUT trimbura de-ahatá pidipsire.

. Tu oarä acea, muliari-sa, cá intrá tu hane, care§tie trá çe lucru. i cum imna hangilu, deade pisti nOsä, si.11si päru, cii easte un di doll oaspet1

- Te-ac4aT, de, plätea-iiII, sufletu la nare, strigil.el i lo i disfacit peatica di la Oct!

- Qe, bärbate, cc) me-acAtasT, co s'ti plittescel Çe esti-pri aestä bali? Care tl-ff ligi oclilT?

.1- Ma tine fusl, morT mulTare, ptIti ! s'ti lía draclu.Ma iu sOntu doli mustiradzT? lu s'ascumsirä?- Carl mustiradzI caftt? AMY cc) prändzkä acia?Am, are cama di unä oatä, ce fudzirä. Na-ci nês1 ti ligará ?- Cum ?... Era sborlu»..- Era sborlu apoT TOO sill' iTa perTli:

Te-arisent, barbate, te-ariserei. N.- HAGI-COSTA.

DARI DE SEAIVIAArmiina (Roman social din epoca renaqtereI poporulut roman de

la Pind) de Petru Vulcan pag. 223 Constanta.Su;it putine scrierile referit6re la not, Romani! Macedonent. in

deosebT acele scrierI, cart trateazd despre viata nóstra intima, despreluptele qi framantarile n6stre, despre idealurile i aspiratiunile n6stre.

Aa fiind, se intelege lesne cat de mare i indreptatita este bucuriacu care salutam aparitia romanulut de mat sus.

Fecundul i talentatul nostru scriitor, care este d. Petru Vulcanin frumósa carierä literara a d-sale, de i de anT de zile trdeqte departede at st, neintrerupt, insä, gândul i-a fost la fratil sal i inima luT pen-tru clInit a batut.

Iar acéstä neqtearsä dragoste a lut pentru aceia din cart ii trageobit*a culminezä in frum6sele pagint ale Armanel. Acest roman, in afardde netagacluita idi valóre literard, contribuie pe de o parte in largä

-masura la Inaltarea literature! române, pe de alta parte, insa serviciile,ce e menit sä ne aducä noua, ca popor qi cauzel nóstre nationale sunt-din cele maT meritoriTI

Apärut întâiú in marea publicatiune .Revista Idealistd*, subiectul

LUMINA

s'dzicá

§i...ocli

a a

vine

s'ti leagA i

ui-1

§i-era, §io1Ui,

li-

oclili

-

nast,i-o

www.dacoromanica.ro

58 LUMINA

luI e urmatorul: Mia care e Armkna din roman, fata unica a bogata-suit)! gramostean La la din Magurova, un grecoman indirjit, seful pro-pagandei eliresti din acest oräsel, este trimisä pentru invatatura la scó-lele grecesti din Bitolia. Aci face cunoscinta lui Tullifi (personagiul prin-cipal din roman), fiul celniculuT mos Kendra farserot de la Tirnova.Tullih era elev al liceului roman si pe cat de bun elev tot pe atata deluptator pasionat al ideieI romanismului. Prin contactul dintre MiaTulliü reiese ca Mia, de si crescutd sub influenta ideilor grecesci, ca-pata inse simpatie pentru limba si cauza româneasca, se preface lilt! 'oadevrata Armancd i are chiar curagiul sd se afirme ca atare in clasainaintea profesórei sale.

Nu numai atat, acesti doi tineri, intalnindu-se si vorbindu-0 des, seindrägostesc unul de altul si 10 jura sä se uneasca prin cäsatorie.

Intre acestea Tulliü absolveste liceul, e numit institutor la Tir-nova si primul luI gand e sa trimitä pe Mos Kendra, tatal sal, la KirLala. tatal Miel, ca sa céra mâna fetei. Acesta nu numaT ca refuza cuindignare, dar it face lui Mos Kendra o primire din cele mai ofensa-Ore. El era gramostean, pe când Kendra farsirot, el era din (dupacum inchipuia), pe când Tulliti institutor roman.

Dona motive, carT opresc de a se incuscriMos Kendra ese din casa luI Lala, jurând rasbunare.Atunci seful elenilor imaginari infra la grip. Cunósce vitejia Far-

sirotilor, scie de ce sunt capabilT el, cänd e in joc onórea lor atinsä,asa ea' cuvintele spuse de Mos Kendra ,ca-T va spanzura cinstea 'In vir-ful fagului celui mai inalts nu sunt arnenintarT In vant.

Dupa acea, toata preocupatiunea lui e cum sa se scape de MosKendra si de Tulliü. 0 scend fortunessa ce are in casa cu sotia sa sicu Mia, ambele aparatóre devotate ale cauzei romanismului, il face sailpima sarita cu totul.

Drept acea se invoeste cu grarnosteanul Simu Birina, intenden-tul case! si turmelor, orn perfid, care pentru ban! esi-ar vinde i stifle-tul dracului>. Simu in schimbul une! same importante, se angajésal saomóre pe Kendra si pe Tulliü. Insä, in loc de a comite el crima, daceva ban! unuT Bulgar; Dimce Morarul, care ia asupra sa savirsirea ornorului.

Dar pe când sc urzesc acestea, succesele luI Tula' cresc mult siprin acésta dragostea MieT pentru dinsul devine si mai inflacarata.

Asa in primul rind la o distribuire de premii care a luat pro-portiile unuT eveniment national, prin faptul ca in afara de Românii dinTirnova si Magarova, asista si representanti din multe centre românesti,Tulliti tine un discurs care inflacaréza numerósa asistentä si face caFarsirotul Bucuvala un urias ca acela din Romanul lui Senckiewts»,sa isbucnésca in !aerial! de bucurie si sa imbratiseie pe Tulliü. lar adoua çli dupa aceasta Tulli0 e chemat la Bitolia ca sa tie o euvintarecu ocazia descoperirei pe dealt)! Bucovei a unui sarcofag roman dinvremea luI Paul

Tulliti se duce cu tot! tovarasiI sl. In jurul sarcofagului, insä, seIncinge o lupta strasnica intre Romani si Grecoman car! vreaft sa iain stapanire monumentul roman. Bucuvala face minuni de vitejie. Gratielut grecomaniT sunt fugariti, lfisánd pe câmpul de lupta cati-va moil] simal multi raniti. Acolo Tullia se alege cu o rand la mana.

Dupd ce Farsirotii es din 1nchisoare si se reintorc la Tarnova siMagarova. Dimce Morarul, in intunericul noptii si de la spate, omórape Mos Kendra, cana acesta se intorcea de la stand acasä.

Emilio.

10îl

a:

www.dacoromanica.ro

LUMINA 59

Dar e prins de Bucuvala i inchis intr'o ascunzdtoare de la stintEl denuntä pe cel ce l'apus, adicd pe Simu Birina. Si a esta e adus la

ApoT Färsirotii se constituesc, conform obiceiurilor lor, inteuntribunal, care condamnd la moarte pe eel dot criminal!. El sunt execu-tap pe loc.

Mai era, load un vinovat: La la. Acesta nu e omorit, pentru cdse pocdeste de fapta comisd, revine la sentimente bune recumíste cae roman si consimte sd-si dea pe fiica-sa Mia dupd Tit llifi. In urmaacestor acte Färsirotil il iartd.

Romanul dar, se incheie cu biruinta ideeT românesci dupd ce s'addat atatea lupte inversunate i dupä ce s'a varsat si singe omenesc,cea-ce de alt-fel trebuia sd se intimple, nicT o causd mare neputindinvinge faro sacrificiT.

Din acest resumat succint cititoriT nostril se vor convinge de im-portanta capitald a Armdner, in deosebi pentru noT Aromâni!, car!, dinnenorocire, avem Inca multi fratT rätdciti, ca alde Lala al d. P. Vulcan.

Dup.' citirea luT, te simp mat inviorat, maT hotärit a duce inaintelupta pentru triumful idel rOmânese adicd dreptätei si lumina Influentalui asupra spiritului i Mime! este din cele maT bine-facdtóre.

Felicitând dar din inimä pe autor, recomanddm cdlduros acéstäopera tutulor cititorilor nostri i maT ales profesorilor si institutoriloraromâni. B.

P. S. D. Petru Vulcan pregateste o noud surpria. pläcutä. D-salucrézd acum la o noud opera' Sin-Tarii, in care se va oglindi tot tre-cutul glorios al poporului nostru. Dorim succes desävirsit.

** *De la noi de Mareu Beza. Bucuresci 1903, pag. 51. Asa se nu-

mesce un drägut volum de schite nuvele in dialectul nostru, apärutacum in urma.

Cu câte-va luni inainte esise: Dit balm poeziT deun find" Vella. Despre acéstä din urma lucrare a spus destulsi bine mult talentatul nostru poet qi scriitor, d. Nusi Tulliü in prefatd,ce insoteste cdrticica d-lui N. Vello. Din parte-ne nu putem adduga alt-ceva, de eat cd o recomandam atentieT doritorilor de a citi in dialect,exprimând in acelas timp dorinta, ca d. N. Vello sä continue pe acestteren, unde il aqtéptd succese frumóse.

Micul volum al d-lui M. Beza justified pe deplin titlul ce i-a pusautorul. In cele cite va bucdti, tindrul nostru scriitor in care suntemindreptätiti sä punem multe sperante, desvoltä mdestrit un colt din viatade la noi, din acea viatd de grip, de durerT, de främäntärT sufletesci.Dupd ce-1 citesci - si se citesce cu drag - nu te pop opri de a nu ziceeI da, asa este, acésta e viata la no!, asa se petree la noT lucrurile.

Bund-órd sä ludrn prima nuveld (Mdrata Hiotd» care e cea mallungd, dar netagaduit cea maT frumósä din tóte.

0 femeie vdduvd de multi anT, sdracd, se devotéza uniculuT elcopil, Culachi, in care sunt puse tóte sperantele si aspiratiunile sale.Ea munceste din greti nu se crutd pe sine insäll 's1 impune bucuttsátöte privatiunile, numaT i numaT ca Culachi al el sd nu duel lipsd denimic, sd fie bine imbrdcat, sa aibe tot ce e de trebuintd. Cite femeT dela noT nu sunt in categoria eMdratei Hiote!*.

Culachi ajunge mare, plécd. In tarT straine ca mal tot! de virstaca de acolo dupd câti-va anT sd se intórcd cu punga plina, ca sd-sT

Il

stani.

Aronuinului,

i

"

-

luT,

.

www.dacoromanica.ro

160 LUMINA

.dureze o casnicie si sd Insenineze bdtrânetele mama Dar di strdindtateel trimite rar vesti. Hiotei nu i-se usca lacrimile, ea sta zi sl nóptecu ochii la icóna Maicei Domnului, asteptand de la clansa mangdiere Si-sprijin. Si tot sperd, biata bdtrand, si tot crede cd Culachi al el' se ira-intórce in curAnd, II va strange din nod In bratele sale inainte de 'amuri. El, insä nu (Id semne de viatA. Hiota de amar si durere e rapugade Mid si dusa in mormint, frä sd-si realiseze visul, ce hrdnise o viatdintrégd.

.Dupa cati-va ani si Culachi apucat de dorul nostalgiel, ia drumulspre casa pdrintéscd. Când ajunge acolo, Insd vede casa pustie, grädinapardginitd. Si child intrébd .de mdsd i-se spune., Care Hiotti.! A murit.sdraca; a murit de ofticd !

E tristd din cale afard acésta nuveld, dar Pentru acésta nu e maTputin adevdratd. Sunt ródele amarei straindtati, ce 's1 impun fortat Aro-.Inani nostri.

De alt-fei, in cele maI .multe bucdti, fie In prozd fie in versurT,.ce a publicat pand acum meritosul tindr M. Beza predomind nota tristd.,Ca stil si ca limba volumul De la Not, nu lasd nimic de dot-it. E olimba usdrd, curgdtáre, bogatd chiar, si mai presus de t6te cu adevarat.aromaneascd. In special insistdm asupra acestuT ultirn amdnunt, de óre-.ce multi din eel, car! ad dat publicatiuni In dialectul macedonean, fiedin nestiintd, fle din cauza influentei limbei romane culte, ne ad dat undialect, pe care poporul nostru nu-I póte considera ca al sd E mai.mut o traducere nereusitd de fraze si constructiuni romdnesci.

La d. Beza, insd, nu e nicI o fraza, nici un cuvint, care sd n'apar,dialectuluI si in acest lucru std un merit destul de apreciabil.

Pe de altd parte ortografia, intrebuintatä de d-sa, fiind cea fone-tied, face usórd citirea si ne-macedonenilor.

Nu putem termina, de cat recornandându-1 cu insistentd cititorilor.SperAnd, cd d. Beza se va sili ca si in viitor sä contribue prin lucrarile.0-sale la imbogdtirea mult sdraceT noastre literaturi dialectale.

REC....

Nliearea cultural& la noiUnde sunt Great? (Impresiuni de calatorie). Sub acest titlu d. Nicolae

Bataria, directorul RevisteT nóstre a citit In ziva de 4 Ianuarie in sedinta pu-'blica a Asociatiunei corpului didaetic i bisericese din Turcia, o lucrare a.d-sale, in care sub forma unor impresiT de calâtorie in Grecia, sc6te in reliefnumrul eel mare si rolul preponderant ce'l jóca in Grecia AromaniT si Alba-nezii, bratului si generozitatiI carora datorese Greet! de astazi statul si t6te.inaltele asezaminte cu carT se mandresc eT atata.

In acésta calatorie d Bataria, in zadar cauta. gaseasca pe adevratiT,pé netagaduitiT grecT, pe scoboratoriT autenticT vechilor ElinT, nu rid de unnalor nicT chiar in imprejurimele AteneT. IntAlnesce mase compacte de AromanTAlbanee, Slav! grecizati, Romani si Albanezi grecizati. NumaT elenfi sunt rara...avis in statul lor.

Drept acea incheierea d-sale e fórte eodatä filosoful Diogene- zice terminand d-1 Bataria- cu felinarul aprins cauta ziva namiazi mare sagaseasca un cm Semanam inteu cat-va si ed cu acest cinic filosof, cautând.in zadar sa descoper stränepoti de al' filosofulta. Tar daca adevratul Diogenes'ar scula din mormantul sd, i uitandu-se in juru-T, ar vedea cum ail peritAra urme conationaliT si s'ar preface in tandad clasicu-I felinar si repede ar.lua indarat drumul spre campiile Elesee, band intaT din apele raultif Letea.ca sa uite ce a vazut in tara sa.» .

* *

tie

sia!

logicA:

www.dacoromanica.ro

LUMINA 61

Societatea V. A. Urechid. Elevii sceolei comerciale din Ianina s'ad cons-tituit inteo societate culturälä, careia II ail dat numele neuitatulul nationalistV. A. Urechiä». Ca presedinte a fost ales d-1 Take Cornetti, profesor la sus

numita scólä si in ziva de 1 Ianuarie s'a inaugurat infiintarea societätii, tinandu-se de presedinte i cdff-va elevi mai multe cuvântarI de ocasie.

Noi, carl apreciem la justa lor valóre, asociatiuni de natura acésta, nuputem de cat sa facem arid de desävärsitä isbanda tinerd societätt dorinddin suflet ca ea sä cimenteze mal strans leglturile de dragoste frätésca dintreelevi. sä contribue la inmultirea capitalului lor de cunoscinti i sä-1 prega-téscd pentru o viitóre munca intelectuald.

Societatea a hotärät si infiintarea unef biblioteci.

** *Conferinte fcolare la Janina. Maid cum ni se raportéza de care un

elev - iscälit sub pseudonimul Stetin - al scólef comerciale din Ianina, s'a ho-tärat de corpul profesoral al scólei comerciale din Ianina, ca in fie-care Du-minied sä se tie in fata elevilor si a Aromanilor de acolo cite o conferintd. Inziva de 28 Decembrie 1903 d-1 profesor Th. Marcu a inaugurat seria lor printeodesertatiune asupra originei Aromanilor, facand cu acéstä ocaziune un rezurnatsuccint al istoriei poporului nostru. D-sa imparte istoria nósträ in patru perióde:Prima periódä numitä de formagune, pang la päräsirea Dade de cdtre Aurelian.

A doua periódä sfässesce cu dinastia Asanizilor.A treia periódä de la gloriósa domnie a Turcilor pan& la sfässitul vea-

cului al 18-lea; iar ultima periddä este acea de redefteptare nalionald.Ca incheiere a interesantei d-sale conferinte. d-1 Th Marcu s'a adresat

elevilor, indemnându-I, ca si lunile de yarä sä culégá cat mai mult materialfolkloristic. ca legende. traditiuni, cintece populare, povesti, basme, obiceiuride nastere, nuntd, inmormântare, etc. carom. sä li se respecte cat mai cons-ciincios caracterul lor local si addugand cu multä dreptate, ca ast-fel de lu-crdrI, vor fi cu drag publicate de revista nósträ Lumina».

Felicitâ.nd din inima pe iniiator pentru laudabila lor hotärdre si uran-du-le, ca ei sä persiste pe calea apucatä, am dori ca acest frumos i folositorexemplu sä fie urmat pretutindeni, asa ca in bite orasere si comunele, undeavem scoff nationale, Duminicele si särbatorile sä fie chemat poporul, caruiape intelesul lui, sä i se lämuréscl gloriósa nósträ originä si rolul frumos lacare suntem menip.

** *Exemple frumdse. Subt acest titlu primim din Meglenia urmatórele

cärora le facem loc cu deosebitä pläcere:«Tinrul Constantin .Noe, numit in anul acesta scolar, ca institutor in

comuna Lugunta dovezi de o activitate infatigabilä. El a intreprins educa-tia nationalä a intregei populatiurif din Lugunta si a comunelor din prejur sipentru atingerea acestui scop nu pierde nici 'o ocazie i nici un mijloc bun.Nemultumit numai cu munca ce (ajutat de colegul sd Hr. Noe) depune înscad, el se serveste si de bisericä si de off-:ce altä imprejurare

«L'arn auzit la balciul din Lugunta predicand in biserica si chemand pepopor la iubirea invätäturei românestY.

«Cu ocazia colindelor a fäcut o stea despre care se va vorbi mult laLugunta

«Dar cea mal strälucità. isbindä a d-sale este serbarea -"lard din ziva,de 1 Ianuarie, la care serbare in afard de popor, am fost chernati si noi totiinstitutoril si preotil din tioutul Meglend Impresiunea läsatá nu se va sterge-repede.

recitat poezii in dialect, dintre cari Limba ndstrd facial de insusid. C. Noe si Pdrintdsca Dimandare (Parintésca .näväncire ail produs multentusiasm S'aü jucat si dou piese, una Romlina fi Greconianil de d. C. Noesi alta Avocatul mincinos localizatd. Ele aú rusit pe deplin

«Serbarea s'a terminat printr'o cuvintare caldä, tinned de d C Noe.«Nu credeam ca dialectul nostru e capabil de productiuni, cad sä stewed.

duri.

.

rin-

.

S'aii

dä

.

www.dacoromanica.ro

62 LUMINA

lacriml. Cuvintarea d-luI C. Noe m'a convins. cä pentru cel ce vorbeste cutótl inima, Mc! o limbä nu e silraca in expresiunI.

In ziva urmabire doul grecomanI marcanti si-ail trimis copiii la cálandstra Nu prin certe i violente, ci prin muncä i pe cale pacInicti se pdtecuceri poporuls

MINA P. lOAN

RETETE PRACTICECum s'eumisce dial pfinzele di Anti ica yeseinrile suntu aniisticate

en bumbac.Scarminam un bucatii di prima ica de vesciu ; ardem

hirele pi pit% di geará: sirma lâna va s'arda, greti, va s'alashun ic carbune si va s'arIspandésca rinâ ifilurismil di cornuica di gortti arsu ; hirile di bumbac va s'arda cama lisor si nuva s'alasit nivi carbune niçT afilIurisma. Cu lisareata putem s'nu-m6ram hirele di sirma, di lama ica di bumbac i dupä nése pu-tern s'crinóscem proportia amestecaturiffet

InvitatTli fac i asi :Mólio una bucata di sirma tu unh apä climata Clorurd

di zinc, calda la 50 grade. De caldura, sirma s'tucheasce tutasi s'easte-ca bucata mulIatä, are slang, ica bumbac, aiste nus'tuchescu i arman. Una bucata di vesciu o moatle tu unaapit di soda (solufiune apoasei de sodd) id di potazd causticddi 710: lana bag stucheasce i i armane easte bumbac.

Ic.

ST I R I0 seratá armânéscá.-In séra slilet de to lanuarie, societatea ro-

mana de ajutor Unirea» cu concursul directorilor scólet qi a ma! multormembri bine-voitort din colonie, a dat o serata in salonui .4San-Ste-

fano». Salonul era impodobit frumos ca in (;li de srbatóre.Programul serate a fost cat se póte de variat, dupa cum se p6te

vedea din cele ce urrnéza: i) Imnul Regal Marifa executatede corul colonieT; 2) Le Rive d'un Ange, solo de piano, executat ded-rra M. Al. Trifon; 3) Di doi munfi, cântec popular executat de d-1T. Cusca; 4) Doi surtti, dialog de V. Alexandri, jucat de d-niT L. Pa-panicola si D. Mihailescu; 5) a) Za pretni velo Home, cor-solo ex. ded-rrele M. Trifon si M. Levu; b) hal Mlindrulo, cor si solo; 6) Séra,duet cantat de d-nit L. Papanicola qi T. CuFd; 7) Valentina, piesä depension In 2 acte tradusti din frantuzeste de director, jucata de eleve;8) Banul-Mcirticine, dans national, jucat de d-nii T. Cusca, D. Mihai-lescu, L. Papanicola qi D. Petrescu.

Partea II-a pis'a badea c'a veni, cântec popular ex. de corulcoloniet; 2) Minuit el Seville, solo de piano ex. de d-rra M. Trifon;3) Doctor'lu vrere, comedie in 3 acte, de Molière, tradusa dinfrantuzeste In dialectul macedo-roman, de director, jucata de d-rreleDomnica Cusca qi Sgur Pandora si de d-niT T. Cuqcd, D. Petrescu, Gh.Papanicola, D. Mihailescu, Sp. Ghericociii qi D. Papanicola.

Dupa dorinta tuturor, d-1 Naum Tahu, poetul Crusovean, a cantatcu mult foc, 2 cantece nationale.

Hrema

fdr'di

.11

I.

qi

1)

SalLg'

.froni

www.dacoromanica.ro

LUMINA 63

Corurile si piesa aa fost conduse de cstotalig.I._cLIA,..Stro-escu. Top sl-ati depus destula muncd pentru buna reusitä a programulul.A urmat apoT o loterie si dansul a continuat !And diminéta.

Sala a fost plinä, nevoind nimenT a pierde o asemenea ocasiune.Inima ti se umplea de bucurie vOnd o sala mare in care se gasiatlmaT top Romani! din colonie, petrecênd asa de bine.

La serata a asistat si d-I N. Misu, valorosul Agent Diplomatic,insotit de d-niT Eugen E. Stateseu, secretar de Legatie si D. A. Mincu,vice-consul. Orchestra a executat atat la sosire, cat si la plecarea cl-luTAgent Diplomatic Imnul Regal.

Succesul, atat moral cat si material, a fost destul de frumos.Top exprimat dorinta ca asemenea ocasiunT, sa se Intample catMaI des.

ASISTENT.

* *

Arta la Salonic.-Sub acest titlu f6ia 'Journal de Saloniqueo, con-sacra un articol elogios d-lui Pericle Cdpidan, pictor si maestru de de-semn si caligrafie la scóla comerciala din Salonic, cu ocaziunea expozitieTmaT multor tablourT de picturd la vitrinele marilor magazine din acel oras.Caracteristica acestor pänze e finetea contururilor si expresiunea deadevr, ce te isbeste de la prima ochire. Cum expozitiT de natura acéstasunt rari si cu atata maT rarT artistI de talia d-luT Capidan, o multimede lume stationéza inaintea vitrinelor si admira tablourile expuse. Prin-tre ele fixéza maT Inuit atentiunea urmatórele: 0 tit-lard mama israelita,care infasara Intr'o privire de dragoste pe copilu-I adormit pe genunchiTel; un peisagiü de iarnd, care e de un efect Incantator. De asemeneaprofilul uneT tinere elegante eDama cu rose, e o opera plina de gratiesi viata. lar ebdtrfna, cu obajiT supp si .sbarcip de anT e un adeval atcapo d'oPera de finete si adever.

Bine inteles, ca noT simtim multa bucurie, child constatam succe-sele artrstilor nostri.

Doué pierderl. - La interval de o hind corpul nostru didactic afost dureros incercat prin pierderea a douT din membriT lui, in caderaa puse marl sperante.

In qiva de 14 Ianuarie a Incetat din viata la laciaa, In casanintilor saT d-1 Nicolae B. Papahagi, profesor la so:51a com7TriTä din Pm

virsta numaT de 26 de anl.Absolvise cu mult succes liceul din Bitolia si Meuse studiT strain-

cite la sc6la Galata-Serai din Constantinopol, de unde a obtinut di-ploma de la ambele sectiT: franceza si turca.

and s'a infiintat so:51a comerciald din Salonic, defunctul a fostnumit acolo ca profesor de limba turca, iar apol de limba franceza.A functionat neIntrerupt 4 anT, pand cand o bilk care nu iarta, I-a rapitdintre ceT vii.

Pierderea luT este adânc regretata de top cat! 1-aa cunoscut siaa avut ocaziunea sa se convinga de inteligenta sa vie si de aleselesale calitätl.

Al doilea, a carul m6rte o plangem, e d-1 Nicolae Chelefa, pro-'fesor de limba greacd la scóla comercialä din lanina. De si Meuse.studiile nuniai In sc6lele grecestl, totusl repauzatul Insusise fórte binelimba romana culta si era animat de multa dragoste de neam. Originar

*

afonic,

*

in

pt-ad

*

*

i

ial

www.dacoromanica.ro

64 LUMINA

din comuna Flamburaru (Zagori), d. Nicolae Chelefa a fost aprópe iqanI neintrerupt ca profesor al gimnaziuluI din Ianina (prefäcut maI [Aminin scóld comerciald) si i in tot d'a-una s'a distins prin exactitatea si rivnacu care 41 indeplinia datoria. EleviI II iubiaü mult, iar printre conce-atenI se bucura de multd trecere.

Sincere le nóstre condoleante mult incercatelor familii.* *

D-I C. L Cosmescu, licentiat in litere, fost profesor, a fost numitpe i;liva de i Ianuarie profesor de istorie la liceul nostru din Bitolia

HAZ I GLUMETre-ariideare

- Catirino, zice mama Writ feata a lieT : du-te la asap.§'mutrea dl si are cicioare di Thiel.

Catirina s'duse turnatä i dzase a dadá-sal.- Mamg, nu putui s'ved disi casaplu are cicioare di iiel.- Trâ-ce, turná mäsa?- CA §'avea cicioarele tu phputä, §T i fu aru§ine

dzac §i §'li scoatá.* *

Unit servitoare s'duse la po§ta frantuzeascá i 'ntrealAdisi are várná carte ti doamná-sa.

- Easte poste restante, li dzAse acel de la poitá.- Nu, i dzase servitoarea, easte ortodoxá.

PERICLE PAPAZISI

POTA REDA CTIEÍCeitra' vrutili a met patriotl. Se cunóste cd e o incercare Mental la o-

värstä. prea mica. Daca, precum spuneff, aveti lucruri mai bune, de ce nu mile trimetetl, pe acelea?

S. C. 1Viveasta. Cântecul popular, trimes de d-ta, e publicat mai demult. Asteptdm altele, ceva obiceiuri, datine, legende, superstitiuni ar fi defolos de vroiti, trimiteti manuscrisul spre cercetare.

P.-Seres. Una din povestile trimise e redatä in versuri de d. T.Iliescu. Pe a doua nu o putem publica din motive, pe cari Insusi d-ta le-aienumärat. 0 monografie asupra Rominilor din Seres i tinutul din prejur va fibine primitä Asteptdm.

Mat multor colaboratorl. Din cauza aglomeratiei de material si a puti,null)! spatiii de care dispunem, sä nu se supere, daca bucatile trimise apar cu.óre-cari Intärzieri.

ABONA MENTE PRIMITENicolae Cosmescu, Bucuresci. lei 6; Dimitre Pitatescu, Calafat, lei 6;-.

Dr. A. Torbu, Cotesa. lei 6; T. Gheorgi, corn Paunesce, lei 6.

--

'ff-usi'li

,

I

v'tu

*

A

www.dacoromanica.ro

1.4*,'3Pd--,427-3-01M-3!111.sd'--4,7e.r.,-.11,:pf..§w-ssi

,'(ils-4:1

-,40.1.,

t'Z'a,,1...1zr,12-%-11., .

(2.,

fil', il

'71

;04.1e4-1Azqì'f I*14ÉTN51q4e¡W -',;16

....'itet ";

21 fUk.r. ,e65;1. _.

,_,..- :nli..lt73 =1;

V -,'

APRILIEPe ture NISSAN

are Ole 30, (pea 13 ore 0 nóptea 11, ...-,... \i.,

il

--,.65)

:a

r-.CALENDARUL ORTODOX

- - - -- t:z

;

-,

tl,,

--4

,-

I/,ki-,

c,,4,

,

'

rc

r"

,,

4...(

1,_3)

r

-T

1.-

,

'Is

<

Is

4-

-

S.

2829

30Satter

1

23.1

:--)

67

89

10i I.1213.14

.1516 _-17

18192021

99

2324252627

14'15

'16

1718.19

29212223

2.1.

252027282930

Man,1

23i5(1

7

89

1011 '

1213

1

2

.3

456789

10

11

1213.1i

1 .1:,

I .11;

17

18192021222301

2521;

27282930

,

.1.

V.

S.

D.L.Al.M..1.

V.S.

0.L.

M.M.J.V.S.

D.L.M.M.J.

V.S.

i

1

D.I,.

M.M.J.V.

Guy. Maria Egipteana-1- Isvoru1 Tiimiiduirei

6 Lunt", nollA, ora 11.49 p.Cuviosul Nichita

-1- Ap. Toma si cuviosul losifMartirul AgatopodPrtrintele EftihieC. GeorgeAp. litclion, Gav. Ruf. etc.Martini( EpsibieM. rferenti( i Pompie

3 Primul pritrar ora 6.51 a. in.M. Anti!. (Dulninica Mironositelor)SI'. VasilieMart. AnteinonCtiviostil MartinApostolul Aristarch 0 eel eu el.M. Ag. Pistis, Dina si SF. Leonida.SF. Simeon din Persida.

e Lunit plinti, ora 0.32 a. tn.Piirintele IoanSf. lint din pescer11Cuy. Teodor Trihin-1- Injum. pras. si Guy. lanuarie.Sf. Teodor Sikestulf Sf. M. George 11 AlexandraMart. Elisabeta si Sf. Sozont

T Ultimul pAlrar-j- Sr. Marco EvangelistulMartirul VasilieAp. Simeon, fratele DonmululApost. lasson s! SosipatruSfinlii muc. din Chisic

I Apostol lanai si fratele loan.

.S.:V.:1;?..t&-`3,:e.,,-..1,C2.0,W !i!A-..",V,.2.q12,ria,i--,¡*./12-.,s-i-41ATzkli,,,:%;k6-ei;;;,,.:**,%;.Z..,-;*_-_, eili.....e4:20.,34./b....,..1t.:A...A.7Ci .7414;;;:.1..=';:h7h3 1 Rt.: z4.".11.:71F0...1; ....i-,:tiz:"..1..t WP.....`743.:-.!4:-'2)..t7:nt-qz-:.".1..=7.1Whz.-7.:V;;;; .t.:',..<17.,r..177,1V,---t-0....

La 7 Aprilie, shim "aster"! M. S. RegeluI flotminiel.

,.;.;...fy,.K;,,,%,.:.,.,V-6tiet.-AVV\Vti!qz,:,W-,-aty.:_,?.;31;p¡5g-5.4/,_-_,F4,1'!,3`'46-;";.",.Z3.`\14n.tp5MgW3Rwww.dacoromanica.ro

A PE LRugam pe Domnii abonari i pe tori bunii Ro-

mani, ea avend in vedere scoput sfant ce urmarim,sdrecomande revista (LUMINA., bine-voitórei atentiunia prietenitor eunoseatilor D-lor.

FARMACIA

C. SCODRANU9

CALEFI SULTANIE-IVIALkE (Bitolia)

Se af15 icido di medicamente nale, curate si eftine

FARMACIA

TASCU PUCEREACALEA SULTANIE-Male (BITOLIA)

MO

iu ti4i armânli pot 's afla medieamentele nalbune, curate 0 nal eftine

CONST. D. METTALICENTIAT IN DREPT DIN Ductup

DIPLOMAT AL SCOALEI IMPERIALE DE DREPTDIN CONSTANTINOPOL

ANZOGAT

S'A STABILIT IN BITOLIABIUROUL LAMA PRIMARIA ORWLUI

NASTIR

si

- -

www.dacoromanica.ro