View
8
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue
Section: Social Sciences
RISK ANALYSIS OF WATER ERROSION OF THE SOIL IN THE SIBIU
COUNTY AREA
Lucica Cuntan
PhD Student and Tiberiu Cioban, PhD Student, ”Babeș-Bolyai” University of Cluj-Napoca
Abstract.The paper presents the analysis of the risk of water erosion from Sibiu County Area, where urban
soil is disposed on the altitude in relation to the relief in question, depression, and Piedmont plateau, which
causes an surface differentiated erosion. This complex process has the effect of annual soil loss (amount of eroded material) expressed in tonnes/ha/year, is calculated by the product of the value of the convenience
of each factor: K – soil erosion, R – erosion of the rainfall network, L - length of the slope; S – degree of
tilt, C - vegetation cover and P - mode of land use, starting from the perception whereby the process is
directly proportional size and grows exponentially with the degree of slope, lack of vegetation, intensity and length of the rainfall.
Also, the water activity is differentially carried out by stimulating or reducing the erosion, depending on the
structure and texture, as well on leaching processes, retention and infiltration capacity of water, the existence of crusts or a permeable surface, poor drainage and aeration, an increase in pH, amended
biological activity, the existence of contaminants and accelerated nitrification, fluctuations of temperature
or the reduce rate of mineralization and soil characteristics of the urban confines or become an accelerator factor.
The factors determining hydric erosion have been calculated and quantity values were processed and
generated in the map of risk. Analysis of this complex process has been achieved through the universal
equation of USLE soil loss/ArcGIS software using RUSLE. Results of the evaluation, interpolation and analysis shows that depression, Sibiu, a city is least influenced
by hydric erosion, the urban soil degraded areas being in sharp slope areas, located at the highland
extremities from north east and south west of the municipality, those grubbed up and used as arable land. The rate of erosion is in the allowable values (4-5 tonnes/ha/year) the limit that soil can replenish
naturally.
Keywords: Water erosion, urban soil, map, ArcGIS, risk factors
INTRODUCERE
Exploatarea terenurilor în mod nerațional și total neștiințific a generat și favorizat apariția
proceselor complexe de eroziune în toate zonele țării, motiv pentru care aceste procese circumscriu
intereselor cercetătorilor din domeniu. În demersul lor, specialiștii din domeniu au constatat faptul
că, în România, eroziunea solului afectează[6] milioane de hectare, din rândul pășunilor,
terenurilor silvice, vitipomicole și arabile.
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue
Section: Social Sciences
Formele cele mai avansate ale procesului de eroziune sunt identificate în bazinele torenților
unde se poate observa efectul activității procesului natural, de origine geologică, ce se desfășoară
la nivelului uscatului încă de la începutul formării sale, atât în suprafață cât și în adâncime. Acest
proces complex presupune desprinderea și transportul de particule de pe suprafața uscatului de
către agenți externi și depunerea acestor particule printr-un mecanism dinamic, la diferite distanțe
de locul de desprindere[1]. Prin natura lui, acest proces este unul distructiv, singura eroziune cu
efecte benefice a fost cea de început când prin acțiunea în adâncime a favorizat formarea actualei
rețele hidrografice, iar prin efectul în suprafață a contribuit la definitivarea versanților.
Prin estimarea pierderii de sol se urmărește combaterea eroziunii solului[4]. prin practici
de conservare care, bine definite, ar permite ca nivelul de eroziune actuală a solului să scadă sau
cel puțin să se egaleze cu nivelul maxim de eroziune admisibilă, nivel la care solul se poate
regenera natural. În cazul României limita maximă acceptabilă pentru procesul de eroziune a
solului este de aproximative 5-6 ha pe an[11].
In 1978 Wischmeier & Smith îmbunătățesc și dezvoltă metoda USLE (Universal Soil Loss
Equation) [16]prin descrierea fiecărui parametru pentru estimarea pierderii de sol, în vederea
predictibilizării mișcării solului pe o pantă specifică, pentru determinarea gradului maxim de pantă
pentru un anumit tip de cultură și pentru aplicarea de practici privind conservarea solului prin
rotirea de culturi specifice pe fiecare tip de sol. Această metodă și-a dovedit anumite limite[7].,
motiv pentru care în anul 1991, Renard și colaboratorii, revizuiesc metoda USLE aducând
completări, prin informatizarea modului de evaluare a parametrilor, prin noi metode de calcul a
factorului vegetație și topografic având ca rezultat final o noua metodă denumită Revisad
Universal Soil Loss Equation (RUSLE)[10]
În studiul de față, pentru estimarea pierderii de sol prin eroziune hidrică, pe diferite tipuri
de suprafețe din cadrul municipiului Sibiu, s-a aplicat metoda RUSLE - Ecuația universală
revizuită a pierderii de sol -, interpolată prin intermediului Software ului GIS, varianta ArcGIS
10.4 având ca finalitate analiza, integrarea informațiilor și realizarea de harți privind estimarea
pierderii de sol și zonelor de risc potențial la eroziune în arealul Municipiului Sibiu.
MATERIAL și METODĂ
Municipiul Sibiu, din punct de vedere geografic, aparține depresiunii Sibiului la contactul
morfologic și structural cu munții Cindrel, Podișul Secaș și Podișul Hârtibaci, fiind situat la
intersecția paralelei de 45048
‘ latitudine nordică cu meridianul de 24
009
‘ longitudine estică.
Distribuția spațială, forma și dimensiunea așezării sunt influențate de caracteristicile
morfologice[8] și morfometrice a reliefului prin tipologia formelor de relief, altimetrie, declivitate,
fragmentarea reliefului, expoziția versanților, etc (Fig.1., Fig.2)
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue
Section: Social Sciences
Fig.1Harta Municipiul Sibiu Fig.2 Harta topografică Fig.3 Harta hipsometrică
Litologia arealului studiat este compusă din pietrișuri, nisipuri, argile și argile nisipoase în partea
de NE -Pod. Hârtibaci și SV -Piemontul Cibinului - precum și pe frunțile de terasă ale Cibinului,
pietrișuri și nisipuri în zona câmpiei aluvionare, depozite aluvionare, pietrișuri și nisipuri pe
podurile de terasă ale aceluiași râu.
Treptele hipsometrice, cu valori altitudinale cuprinse între 394 m și 646 m evidențiază tipologia
reliefului. Morfologic, teritoriului municipiului Sibiu aparține următoarelor trepte morfogenetice
(Fig.3.):
-treapta depresionară: - reliefată de lunca (394m -420m) și terasele Cibinului (405-470m), glacisuri
de bordură și deluvio - coluviale;
-treapta piemontană - caracterizată de Piemontul Cibinului și Cisnădiei (470-490m), situate în vest
și sud-vest;
- treapta de podiș – reprezentată de Podișul Hârtibaci – Dealul Guşteriţa în Est, cu altitudini
cuprinse între 490m și 646m.
Amplitudinea reliefului este de 252 m ceea ce reflectă faptul că procesele de eroziune au o
amploare minimă și, implicit o degradare redusă a terenurilor[13].
Metodologia de lucru s-a bazat pe calculul valorii factorilor (Fig.4.). prin utilizarea stratului de tip
grid pentru altitudine cu pasul la o rezoluție de 30 m din modelul SRTM (Shuttle Radar
Topographic Mission), pentru realizarea unui MDT de rezoluţie medie, utilizabil pentru evaluări
agroclimatice și hidrologice de ordin general, s-a optat pentru corectarea modelului SRTM.
Ecuația universală a pierderii de sol:
A = R x K x LxS x C x P (1)
unde:
A = pierderea medie anuală de sol (tone/ ha/ an ) exprimă cantitatea de material erodat
R = erozivitatea pluvială (Mj /mm ha/ h /an),
K = erodabilitatea solului (t /ha),
L = lungimea de panta LS = factor de relief dependent de înclinația pantei
S = gradul de înclinare
C = nivelul de acoperire cu vegetație
P = utilizarea terenului
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue
Section: Social Sciences
Fig.4 Metodologia de lucru pentru realizarea hărții pierderii de sol în arealul Mun. Sibiu
Factorul- erozivitate pluvială (R) s-a calculat utilizând formula după Ramirez, (2010)[9]:
R = I30 (9.28 x P – 8383)/1000 (2)
unde:
I30 = produs de energia cinetică (E) a unei ploi torențiale și maxima sa intensitate într-un interval
de 30 min (I). I30 = 75 mm/h (valoare recomandată de Wischmeier[17])
P = media anuală a precipitațiilor exprimatăîn mm
Factorul R (Fig.5).a fost obținut utilizând SoftWare-ulArcGis prin interpolarea datelor privind
cantitatea medie a precipitațiilor măsurate la stațiile meteorologice amplasate în apropierea
municipiului, utilizând funcția SPLINE.
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue
Section: Social Sciences
Fig.5 Harta factorului R Fig.6 Harta Factorului K
Factorul - erodabilitate a solului (K)
Factorul K (Fig.6.).reprezintă eroziunea standard exprimata în tone/hectar, pe o unitate de
erozivitate R, pentru un tip de sol specific pe un versant, cu o panta uniformă de 9% și 22,13 m
lungime, calculat după formula lui Williams[15]:
K= 0.1317*Fsand*Fcl-si*Forgc*Fhisand (3)
unde :
Fsand = {(0.2+0.3 exp[-0.0256 ms (1- msilit/100)])}
Fcl-si = (msilit
mc + msilit )
0.3
Forgc= [1- 0.25 orgc
𝑜𝑟𝑔𝑐 +exp (3.72−2.95𝑜𝑟𝑔𝑐 )]
Fhisand =[1 −0.70(1−
ms
100)
1−ms
100 +exp [ −5.41+22.9 1+
ms
100 ]
]
ms - cantitatea de nisip din sol (%)
msilit - cantitateade siliciu din sol (%)
orgC - cantitatea dematerie organica
din sol (%)
Factorul - lungimii de pantă (L)
Factorul L este factorul de lungime a pantei ce exprimă relația pierderii de sol a unei pante
cu o lungime dată și a unei pante cu lungime standard de 22,13 m cu valori identice de
erodabilitate și grad de pantă.
Lungimea pantei se definește ca distanța orizontală de la originea fluxului superficial până la
punctul de unde începe depozitarea sau scurgerile se îndreaptă spre un canal definit, după Foster și
col. (1977)[3]
L=( 𝜆
22.13)
m m=
𝐹
1+𝐹 F=
𝑠𝑖𝑛𝛽 /0.0896
3 𝑠𝑖𝑛𝛽 0,8 +0.56 (4)
Factorul L cu arealul de drenaj aportat după Desmet&Govers, (1996)[2]
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue
Section: Social Sciences
L (i ,f) = (𝐴 i ,f +𝐷2)𝑚+1 − 𝐴 i,f
𝑚 +1
𝑋𝑚𝐷𝑚+2(22.13)𝑚 (5)
unde:
A(i, f) [m]- este aria de contribuție cu intrarea de 1 pixel
β – unghi de panta la nivel de pixel (exprimat in radian, gradele fiind înmulțite cu 0.01745 )
D - este mărimea unui pixel
X - factorul de corecție de forma x=1 pentru sistemele pixelate
Cuantificarea factorului L (Fig.8,Fig.9 ) presupune, în primă etapă, generarea hărții pantelor
(slope) apoi se calculează factorul F și M (Fig.7).utilizând funcția „Raster Calculator‖ din ArcGis
pe baza formulelor:
Factor F = ((Sin(„slope‖*0.01745)/0.0896)/(3*Power(sin(„slope‖*0.01745)0.8)+0.56)) (6)
Factor M = „factorF‖/(1+ „factorF‖) (7)
Factor L = (Power((„FlawAcc‖+625),(„factorM‖+1))-Power („FlawAcc‖, („factorM‖+1)))/
(Power(25,(„factorM‖+2))*Power(22.13, „factorM‖)) (8)
Fig.7 Metodologia de calcul a Factorului M
Fig.8 Metodologia de calcul a Factorului L
Factorul - gradul de pantă (S) exprimă relația dintre pierderea de sol de pe un versant și pierderea
de sol, în condiții similare, pe un alt versant cu o înclinare standard de 9%.
S(i, j) = 10.8 𝑠𝑖𝑛𝛽 𝑖,𝑗 + 0.03 𝑐𝑎𝑛𝑑 𝑡𝑎𝑛 𝛽 𝑖 ,𝑗 < 0,09
16.8 𝑠𝑖𝑛𝛽 𝑖,𝑗 − 0.5 𝑐𝑎𝑛𝑑 𝑡𝑎𝑛 𝛽 𝑖,𝑗 ≥ 0,09 (9)
unde:
unghiul β – unghi de pantă (exprimat radian, gradele fiind înmulțite cu 0.01745 ) considerat ca
fiind unghi mediu pentru toate subgridurile în direcția celei mai mari pante, după McCOOL și
colab., (1987, 1988), citat de C. T. Haan și colab, (1993)[7]
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue
Section: Social Sciences
Factorul S (Fig.10). , s-a calculat pe baza formulei:
Factor S = con((tan(„slope‖*0.01745)<0.09),(10.08*sin(„slope‖*0.01745)+0.03),
(16.8*sin(„slope‖*0.01745)-0.5)). (9)
Factorul - relief dependent de înclinația pantei (LS) (Fig.11).a fost calculat după formula:
LS = „factorL‖ * „factorS‖ (10)
Fig.9 Harta factorului L Fig.10 Harta Factorului S Fig.11 Harta Factorului LS
Factorul- vegetație (C)calculat pentru reducerea vulnerabilității la eroziunea solului și
reprezintă, procentul de acoperire a arealului cercetat cu vegetație. Valorile lui C sunt influențate
de tipul de vegetație și gradul de acoperire. S-a generat harta factorului C după Rouse și
Haas,(1973) [12] și Tucker,(1979) [14] interpolând datele cu SoftWare ul ArcGis (NDVI) și
utilizând imaginea satelitară Landsat 8, pe baza ecuației:
NDVI = NIR-IR / NIR+IR, (10)
unde:
NIR - reflexia porțiunii infraroșii apropiate
IR - reflexia în spectrul vizibil
NDVI (Normalized Difference Vegetation Index) este cel mai comun și folosit indice pentru
evaluarea cantitativă a vegetației.
Valorile Factorului C (Fig.12) variază pe o scală între -1 și 1, unde valorile mari corespund zonelor
cu vegetație verde abundentă iar valorile scăzute sunt utilizate pentru tipuri de suprafețe obișnuite,
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue
Section: Social Sciences
terenurile fără vegetație sunt cotate cu valori apropiate de 0 iar zonele acvatice sunt notate cu
valori negative.
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue
Section: Social Sciences
Fig.12 Harta factorului de vegetație C Fig.13 Imagine satelitară
Gradul de acoperire cu vegetație (Fig.14), calculat pe baza imaginii satelitare (Fig.13)., reliefează
faptul că 55,29% din suprafața municipiului Sibiu este acoperită cu vegetație mixtă asimilată
pădurilor și pășunilor, 24,05% din arealul studiat este acoperit de vegetație sărăcăcioasă, rară
corespunzătoare pășunilor și fânețelor, 14.81% sunt zone lipsite de vegetație datorită construcțiilor
respectiv, zona urbana construită, 5,78 % sunt suprafețe ocupate de terenuri cultivate iar valorile
mici 0,056% reprezintă zone lacustre.
Fig.14. Exprimarea procentuală a gradului de acoperire cu vegetație
Factorul P, exprimă gradul de conservarea solului, arată modul de combatere a eroziunii în
cazul suprafețelor de teren arabil și este cuantificat în cazul în care există practici de sprijin privind
lucrări de combaterea eroziunii solului, fiind considerat ca un factor incert (Renard și col.,
1996)[10] este rareori luat în considerare în cazul amplasamentelor cu suprafețe construite.
În arealul de studiu, datorită lipsei de decizie a factorilor politici privind implicarea în scenarii de
risc pentru combaterea eroziunii solului precum și datorită faptului că, mare parte a arealului
reprezintă teren construit s-a considerat valoarea factorului P =1.
REZULTATE și DISCUȚII
Din analiza și integrarea informațiilor prin interpolarea datelor privind riscul la eroziune hidrică a
solului, în arealul municipiului Sibiu, rezultă faptul că (Fig.15., Fig.16), pe 60,85% din suprafața
studiată cantitatea de material erodat este de cuprinsă între 0,0194 – 0,997 to/ha/an, pe o suprafață
de 15,48% cantitatea de material erodat este de cuprinsă între 0,998 – 2,95 to/ha/an. Se poate afirma
că, aproximativ 90% din suprafața arealului este cuprinsă în limita de acceptabilitate la eroziune,
adică 4-5 tone/ha/an. Valorii medii ale eroziunii cuprinse între 6 și 11 to/ha/an ocupă aproximativ 6
% din suprafață iar valori ridicate cuprinse între 11 și 31 to/ha/an doar 4% din suprafața totală a
arealului.
P roce nte %
0.002
0.054
14.812
24.055
55.29420
40
20
0
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue
Section: Social Sciences
Fig.15, Exprimare procentuală a pierderilor de sol( to/ha/an)
Terenurile fără risc sau cu risc admisibil ocupă cea mai mare parte din arealul municipiului Sibiu,
fiind situate în zone de luncă, poduri de terasă și interfluvii, unde înclinația pantelor este mică între
0 și 5%
Terenurile cu risc moderat la eroziunea solului, cu valori cuprinse între 6 și 11 to /ha/an se
regăsesc în arealele cu altitudini cuprinse între 420 m si 440 m, pe versanții cu pante înclinate 15%
- 20% dar și în zona frunților de terasă, a bordurii de glacis aparținând piemontului Cibinului din
sud-vestul municipiului și glacisului deluvio-coluvial de la baza abruptului Hârtibaci situat la
contactul cu lunca Cibinului.
Terenurile cu risc ridicat se regăsesc cu precădere în Podișul Hârtibaciului, unde altitudinea
depășește 440 și înclinația pantelor este mai mare de 20%, iar substratul pedologic este format, în
principal, din pietrișuri, argile și argile nisipoase.
Riscul potențial de eroziune (Fig.17.), indicator de hazard important, cuantificabil pe
terenurile lipsite de vegetație și/sau lucrări agricole s-a estimat pe baza relației:
Ep= R x K x LS (11)
Ep - eroziune potențială,
unde R = factor de erozivitate pluvială
K = factor de erodabilitate al solului
LS = factor de relief dependent de înclinarea pantei
Fig.16 Harta pierderii anuale de solFig.17 Harta riscului potențial
CONCLUZII
Studiul privind expunerea la risc potențial a suprafețelor de teren din arealul Municipiului Sibiu,
evidențiază faptul că aproximativ 30% din suprafață este supusă unei eroziuni potențiale cu nivel
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue
Section: Social Sciences
ridicat de risc. Zonele posibil afectate sunt situate în partea de NE a municipiului, aparținând în
principal Podișului Hârtibaci, precum și suprafețele din partea de SV respectiv, Piemontul Cibinului
și, numai pe alocuri, anumite zone restrânse de pe podurile de terasă ale râului Cibin. Zona fără risc
ori cu risc minor, ocupă cca. 61,7% din total, reprezentată de zona urbană construită și terenuri
agricole.
Estimarea riscului potențial de eroziune hidrică reliefează pericolul la care sunt supuse suprafețele
de teren la acțiuni de eroziune a solului posibil accentuate în situația în care nu se vor lua măsuri
specifice de combatere prin împădurire sau prin practicarea activităților agrotehnice.
De asemena, s-a evidențiat faptul că, datorită procentului relativ ridicat, cca. 85% din suprafața
muncipiului Sibiu este acoperită de vegetație, determină o rezistență naturală și are ca efect și prim
rezultat un grad scăzut de eroziune la suprafață. Astfel, se poate afirma că, aproximativ 90% din
suprafața arealului studiat este cuprinsă în limita de acceptabilitate la eroziune, respectiv 4-5
to/ha/an. Terenurile fără risc sau cu risc admisibil la eroziune hidrică ocupă cea mai mare parte din
arealul municipiului Sibiu, fiind situate în zone de luncă, poduri de terasă și interfluvii, unde
înclinația pantelor este mică.
Cercetările efectuate au ca rezultat cuantificarea eroziunii efective și potentială a solului din arealul
studiat cu scopul declarat de monitorizare și comabatere a degradării terenurilor. Ca metode de
combatere a eroziunii solului recomandăm metodele clasice prin lucrări de construcții și amenajari
peisagistice: canale de evacuare, praguri, căderi, podețe, consolidări de mal, etc, cât și lucrări cu
specific agrotehnic: culturi și tehnologii agricole specifice, culturi terasate, culturi în fâșii cu benzi
înierbate, înpăduriri.
BIBLIOGRAPHY
1. Cioban T.D., „History and status of geographical research on the Transylvanian depression
terraces‖, Vol. History and Cultural Mentalities, Editura Arhipelag XXI Press Tg Mureș, pp. 201-
2012., 2014
2. Desmet,P.J.J.,Govers,G. (1996) 51(5), 427-433
3. Foster G.R., G.A. Weesies, D.K. McCool, D.C. Yoder, and K.G. Renard (1999). Revised
Universal Soil Loss Equation User‘s Manual. Gov. Print. Office, Washington, DC. 48p.
4. Gracia,S.J., (1994) ‖Generacion sintetica de indices de erosividad para el calculo de la perdida
de suelo‖, CENAPRED, RH/03/94, Mexico,
7. Haan, C. T., Barfield, B. J., Hayes, J. C. „Design Hydrology and Sedimentology for Small
Catchments‖(1993), Academic Press,INC, San Diego , California, pag.261-262
6. Irimuş I.A., Petrea D., Rus I., Vescan I., Morfodinamica versanţilor în regiunile cu domuri şi cute
diapire din Depresiunea Transilvaniei. Vol. „Mediul şi dezvoltarea durabilă‖, Editura Labirint,
Chişinău, R.Moldova, pp.90-100., 2009
7. Morgan, R. P. C., Quinton, J. N., Smith, R. E., Govers, G., Poesen, J. W. A., Auerswald,
K.,Chisci, G., Torri, D., Styczen, M. E., (1998), The European Soil Erosion Model (EUROSEM): a
dynamic approach for predicting sediment transport from fields and small catchments, Earth
Surface Processes and Landforms 23
8. Moţoc, M., Mircea, S., (2002), Evaluarea factorilor care determină riscul eroziunii hidrice în
suprafaţă, Bren Publisher, Bucureşti.
9. Ramirez, L, 2010, Estimacion de la Perdida de suelos por erosion hidrica en la cuenca del Rio
Juramento-Salta, Universidad Nacional de Salta, Argentina
10. Renard K.G., Foster G.R., Weesies G.A., McCool D.K., and Yoder D.C. 1996. Predicting soil
erosion by water: a guide to conservation planning using the Revised Universal Soil Loss Equation
(RUSLE). USDA Agriculture Handbook 703. United States Departement of Agriculture.
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue
Section: Social Sciences
11. Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu G., (1997), Protecţia şi ingineria mediului, Bucureşti , Editura
Economică,
12. Rouse, J. W., Haas, R. H., Schell, J. A., & Deering, D. W., 1973. Monitoring vegetation systems
în the Great Plains with ERTS. Paper presented at the Third ERTS Symposium.
13. Surdeanu, V., (1998), Geografia terenurilor degradate. I. Alunecări de teren, Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca.
14.Tucker, C. J., 1979. Red and Photographic Infrared Linear Combinations for Monitoring
Vegetation. Remote Sensing of Environment,
15. Williams, J.R., Berndt, (1977) Determining the USLE‘s lenght-slope factor for water-sheds, In:
Soil Erosion: Prediction and Control, Proc. Of a National Conf on Soil Erosion, may 24-26, 1976,
Purduc University, West Lafayette, Indiana, 217-225
16. Wischmeier, W. H., Smith, D. D., Preadicting rainfall erosion losses. A guide to conservation
planning, Agriculture Handbook, No. 537, U.S. Department of Agriculture, Washington DC., 1978
17. Wischmeier, W. H., (1959), A rainfall erosion index for a universal soil-loss equation, Soil
Science Society of America Proceedings Wischmeier, W. H., Johnson, C., Cross, B., (1971),
A soil erodibility nomograph for farmland and construction sites, Journal of Soil and Water
Conservation
Recommended