View
10
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Rachel Cusk s-a niscut in 1967 $i este autoarea maimultor romane: SaoingAgnes (1993), cate a cattigat Whit-bread Award pentru roman de debut, The Temporary(7995), The Country LrP (1997), ca.stig5tor al SomersetMaugham Award, The Lucky Ones (20o3), finalist laWhitbread Novel Award , In the Fol.d. (2005) , ArlingtonPark (2OO6), ftnalist la Orange Prize, The BradshatoVariations (2009), Sahitd (Outline, 2074), Tranzi.gie(Transi.t,2O16) q|. Excelenld. (I(ados, 2018). A scris 9io piesb de teatru, Medea (2075),9i mai multe ci4i denonlicfiune, A Life's Work (2001). Thc Last Supper(2009\. Afennnth (2O12) 5i Cotentry (2019). ln 2003a ffgurat pe lista cu Cei mai buni tineri romaucieri intoc-miti de revista Cr@r?r4.
RACHEL CUSK
EXCELENTA
Traducere din limba engleziADRIANA BADESCU
LITEFTABucure$ti
2020
Bdrbatul care stdtea lAngd mine in avion eraatAt de inalt, incAt nu incdpea in scaun. Coatele iitot ie$eau in afara rezemdtoarelor, iar genunchiiii erau lipi{i de scaunul din fa{d, astfel cd de cAte orise migca, persoana de acolo se intorcea gi-i aruncapriviri iritate. Omul s-a rdsucit, incercAnd s5-qi
incrucigeze qi s5-9i descruciqeze picioarele, 9i l-alovit fErd sd vrea pe cel de aldturi.
- Scuze, a spus el.A rHmas nemigcat weme de cdteva minute, respi-
rdnd addnc pe nas, cu mdinile inclegtate in poalH, darin scurt timp a inceput sd se agite qi a incercat s5-qi
schimbe din nou pozilia picioarelor; drept urmare,toate cele trei scaune din fagd s-au zgaltait inainteqi-napoi. PAnd la urmd, I-am intrebai dacd vrea sd
facem schimb de locuri, dat ffind ci al meu era laculoar, qi a acceptat entuziast, de parcd i-aq {i oferito oportunitate de afaceri.
-De obicei cdldtoresc la clasa business, mi-aexplicat in timp ce treceam unul in locul celui-lalt. Acolo ai considerabil mai mult spafiu pentrupicioare. S-a intins ocupAnd o parte de culoar qi,
rezemAndu-gi u$urat capul de spdtarul scaunului,mi-a spus; VX mulpmesc foarte mult.
8 Rachel Cusk
Avionul a inceput s[ ru]eze incet pe pist5. Vecinul
meu a oftat mullumit qi a pbrut sd adoarmd instan-
taneu. O insotitoare de zbor s-a apropiat 9i s-a oprit
in dreptul picioarelor lui.
-Domnule! i s-a adresat. Domnule?
El s-a trezit tresdrind gi s-a retrai; cu greu in spa-
liul ingust pentru ca ea sd poatd trece. Avionul s-a
oprit vreme de cdteva minute, apoi a zvAcnit inainte
Ei s-a oprit &n nou. Prin geam se vedea in fald un qir
de aeronave care-;i agteptau rAndul Vecinul meu a
reinceput si mo!5ie, ;i in scurt timp picioarele lui.-ur. ir.tin, din nou de-a latul culoarului. insolitoarea
de zbor s-a intors.
- Domnule? Culoarul trebuie s[ ffe liber, pentru
decolare.El s-a ridicat mai bine in scaun.
- Scuze, a spus.
CAnd femeia s-a indepirtat, am vizut cum capul
ii aluneca iar in piept. Afar[, peisajul cenuqiu era
acoperit de pAcld, ldsdnd impresia cE se contopea cu
cerul innorat, in benzi orizontale cu o va atie atat
de subtil5 a tonurilor, incAt aproape c5. aducea cu
marea. Pe scaunele din fa!X, o femeie ;i un bdrbat
vorbeau. ,,E atdt de trist", a spus ea, primind drept
rdspuns doar un mormdit. ,,E foarte trist", a repe-
tat meia. S-a auzit un rlplit de paqi pe culoarul
mochetat, iar insolitoarea de zbor gi-a fXcut din nou
aparilia. A pus o mAn[ pe umdrul vecinului meu qi
l-a scuturat uqor.
Ercelenld I
- Md tem cd va trebui sd vd rog sd nu vd mai tine(ipicioarele in drum.
-lmi pare rlu, a zis el. Mi-e greu se stau treM.
- M[ vdd nevoitd sX vX rog s-o faceli, a insistat
insolitoarea de zbor.
-Noaptea trecut5 nu am dormit deloc.
- Mi tem cX asta nu este problema mea. ii puneli
pe ceilalfl pasageri in pericol dacd bloca{i culoarul.
Birbatul ;i-a frecat obrajii ;i qi-a schimbat pozi$a
in scaun. $i-a scos telefonul din buzunar, s-a uitat la
ecran qi 1-a pus la loc. inso(itoarea de zbor a a;teptat,
privinduJ atent. in cele din urm[, parc[ mullumit5
de atitudinea lui supus5, a plecat. El a scuturat din
cap gi a schiqat un gest mimand imposibilitateade a inlelege, cdtre un public nev5zut. Era trecut de
patruzeci de ani, avea un chip deopotrivd ar5tos 9i
banal, iar hainele ce-i imbrdcau trupul inalt aveau
neutralitatea curatd ;i ingrijitd a linutei de weekend
tipice pentru un om de afaceri. Purta la incheie-
tura mAinii un ceas din argint masiv qi in picioare
pantofi din piele care pS.reau noi; emana un aer de
masculinitate anonimS. efemerd, ca un soldat in uni-
form5. intre timp, avionul inaintase in qir Ei acum
vira intr-un arc de cerc larg spre zona de decolare.
PAcla se transformase in ploaie qi stropii se scurgeau
pe geam. Bdrbatul privea afar[, la pista ud5, cu o
expresie extenuatd. Zgomotul motoarelor creqtea
in jurul nostru; in cele din urm5, avionul s-a urtit,apoi s-a ridicat inclindndu-se qi zgAlfAindu-se prin
l0 Rachel Cusk
straturile de nori grogi, vdtui{i. O vreme, reteaua de
un verde gters a cimpurilor de sub noi, cu casele
ca ni$te cdrdmizi gi pAlcurile de copaci inghesuifi,
a continuat sd se i{easci prin splrturile sporadice
din stratul cenu;iu, inainte ca acesta si se inchidddeasupra 1or. B[rbatul a oftat din nou, adAnc, 9i dup5
cAteva minute a adormit iar, cu capul c5zindu-i inpiept. Luminile din plafon s-au aprins si a inceput
forfota. Nu peste mult timp, inso{itoarea de zbor a
ajuns in dreptul scaunelor noastre $i a constatat c5
b[rbatu] adormit i;i intinsese picioarele pe culoar.
- Domnule? MX scuza[i! Domnu]e!El Ei-a in511at capul 9i s-a uitat in jur n5uc. Cdnd
a vdzut-o pe insotitoarea de zbor stAnd ldngi cdru-
ciorul de seffit, gi-a retras picioarele incet ;i cu efort
ca sd-i facd loc. Femeia l-a privit cu buzele pungiteqi sprincenele ridicate.
-Vd mullumesc, i-a spus cu un sarcasm abia
disimulat.
- Nu e vina mea, a replicat el.
Ochii ei fardali s-au oprit o clipd asupra lui, cu
o expresie rece.
-in""t" doar s[-mi fac treaba, a declarat ea.
- imi dau seama. Dar nu e vina mea ci rdndurile
de scaune sunt atAt de apropiate intre ele.
A urmat o pauzd in cursul cSreia cei doi s-au privitreciproc.
-Va trebui sE discutati aceastd problem[ cu com-
pania aerianX. a spus ea apoi.
Ercelentrd 11
-O discut cu dumneavoastrd.
insolitoarea de zbor gi-a incrucigat bralele lapiept qi a ridicat bdrbia.
-in general cdl[toresc la clasa business, a adlugat
b5rbatul, aga cd de obicei nu am nici o problem[.
-Pe aceastd rutd nu oferim locuri la clasa busi-
ness. Dar existX multe alte companii aeriene care
o fac.
- Deci dumneavoastrd imi sugerati sd cdl5toresc
cu o alte companie.
- Exact.
- Superb! Mulqumesc foarte mult, a zis el.
$i a scos un soi de rAs scurt, acid, cind ea s-a
indep[rtat. O vreme a continuat sX zAmbeasci stin-
gher, aqa cum ar fi {bcut cineva care ar fi pe$it din
greqeal[ pe scena unui spectacol, apoi, aparent
pentru a-qi masca sentimentul de r,ulnerabilitate, s-a
intors spre mine qi m-a intrebat de ce c5l[toream
spre Europa.I-am rdspuns c[ sunt scriitoare qi c[ md duceam
s[ lin o prelegere la un festiva] literar.
Ime&at, pe chipul lui s-a a;ternut o erpresie de
interes politicos.
- Soliei mele ii place mult s5 citeascS. E inscrisd
intr-un club de lecturd. Dupd un moment de tdcere,
m-a intrebat: $i ce anume scrieli?Am spus cd mi-e greu sX explic, iar el a incuviingat.
A bhtut darabana cu degetele pe propria-i coaps[
in vreme ce marca un ritm sacadat cu panto{ii pe
Rachcl Cusk
podeaua mochetat5. $i-a scuturat capul &ntr-o parte
in alta gi $i-a trecut degetele prin pdr, masdndu-qiviguros scalpul.
- Dacd nu vorbesc, risc sI adorm din nou.
O spusese pe un ton pragmatic, de parc5 era obig-
nuit sH rezolve probleme cu prelul propriilor senti-mente, dar cind am intors privirea spre el am vdzut
cu surprindere pe fa(a lui o expresie rugbtoare. Avea
ochii inro$iti pe margini, cu albul ing6lbenit, iarp5rul tuns cuminte i se zburlise acolo unde ii frecase.
-Se pare cd reduc nivelul de oxigen in avioninainte de decolare pentru ca pasagerii sH devindsomnoien!, mi-a spus, aga cd n-ar trebui si se plAng5
atunci cAnd oamenii chiar adorm. Am un prietencare e pilot, el mi-a povestit asta.
Ciudat in privinla acestui prieten era faptul c5,
in ciuda profesiei lui, era un susfin5tor fanatic al
protejlrii mediului. Conducea o maginu{d electricigi casa lui era alimentatd exclusiv cu energie solarisi eoliand.
- Cdrrd vine la noi la masd, in timp ce noi, ceilalfi,suntem cherchelig, el igl face veacul lAng5 co;urilede gunoi, sortAnd ambalajele de la mAncare qi sti-
clele goale. Pentru el, vacanla inseamni sX-qi care
singur toate catrafusele pe vreo coastd muntoasddin lara Galilor gi sd stea in cort pe ploaie vremede doud siptimAni, vorbind cu oile.
$i totugi, acelagi individ iqi punea cu regularitateuniforma gi urca la manga unei dihXnii de avion de
Excelen,td
cincizeci de tone ca sd duci un grup de petrec[retigata afumali pAni in Insulele Canare. Nici nu puteai
gdsi o rutH de zbor mai proastX, qi totugi prietenullui o parcurgea de ani intregi. Lucra pentru o com-
panie aeriand ieftind, care {Ecea cele mai drastice
economii, qi, dupd toate aparenfele, pasagerii ei se
purtau ca animalele de la gr5&na zoologicd. ii ducea
acolo albi qi-i lua inapoi tuciurii, $i, cu toate cX avea
un salariu mai mic decAt toli prietenii lui, i;i dona
jumdtate din bani in scopuri caritabile.
-Chestia e, a addugat vecinul meu de scaun cu un
aer perplex, ci e un tip chiar de treab5. il qtlu de ani
buni qi, cu cat situatia e mai grea, cu atat mai ama-
bil este. Mi-a povestit odatd c5 existd in cocfuit un
ecran pe care pot urm[ri tot ce se intdmpli in avion.
$i zicea cd la inceput nici nu se putea uita, fiindc[i se pdrea foarte deprimant sd vadX cum se compor-
tau oamenii aceia. Dar dupd un timp c[p[tase un fel
de obsesie $i se uitase la sute de ore de asemenea
inregistrdri. E cam ca meditalia, mi-a explicat el.
Totugi, eu n-a$ suporta sd lucrez intr-o asemenea
lume. Primul lucru pe care l-am fhcut cdnd m-am
pensionat a fost sX-mi rup cardul de pasager fidel.
$i jur cd n-aq mai pune mAna vreodatd pe a$a ceva.
I-am spus ci mi se pdrea prea tAndr ca s[ se fipensionat.
-Aveam pe ecranul computerului un tabel pe
care-l botezasem ,,Libertate", mi-a mdrturisit el cu
un zimbet piezig. Erau de fapt niEte coloane cu cifre
13
I4 Rachel Cusk
care trebuiau sd ajungd la un total anume, moment
in care puteam s[ ies la pensie.
Fusese directorul unei companii de management
global, o funclie care implica deplasdri frecvente.
Spre exemplu, nu rareori i se intAmpla sd cilitoreas-cd in Asia, America de Nord ;i Austrplia - toate indecurs de numai doud sdptdmAni. O datd zburase
in Africa de Sud pentru o qedinld qi se intorsese ime-
diat ce aceasta luase sfArqit. De mai multe ori calcula
impreund cu sotia lui unde era jumetatea drumu-lui intre locurile in care se glseau la un moment
dat ;i se intAlneau acolo pentru o vacan![. O datd,
cAnd sucursala austral-asiaticd a companiei intrase
in faliment, iar el fusese nevoit sI rdmAnd acolo pAn[
la finalizarea procedurilor, nu-qi mai vdzuse copiiivreme de trei luni. ittc"p.,." sd munceascd la vdrsta
de optsprezece ani, iar acum avea patruzeci 9i gase,
qi spera sd fie destul de sdn5tos pentru a tr[i fdrd
sb munceascd tot atet cat trhise muncind. Avea inCotswolds o cas[ in care abia dacd punea piciorul
9i un garaj plin cu biciclete, schiuri gi echipamente
sportive pe care nu avusese niciodatd vreme sd le
foloseascS; avea rude qi prieteni cdrora in ultimiidoudzeci de ani aproape c[ nu le spusese niciodatd
mai mult de ,,salut" pi ,,la revedere", dat ffind cX de
obicei ori pleca undeva qi trebuia sd se preg[teasc5
ducAndu-se la culcare devreme, ori se ?ntorcea de
undeva extenuat. Citise undeva despre un tip me-
dieval de pedeapsi care presupunea incarcerarea
Excebnld
prizonierului intr-un spaliu special construit, astfel
incdt si-l impiedice si-qi intind5 complet membrele
in orice direcqie, 9i cu toate cd simplul gAnd la aqa
ceva fusese suficient pentru a-i stArni sudori reci,metoda intruchipa destul de bine felul in care triiseel pAni acum.
L-am intrebat dacd ieqirea din inchisoarea aceea
se ridicase la nivelul sugerat de titlul tabelului-
-E interesant[ intrebarea. Am constatat c5, de
cAnd am renun{at la muncd, intru mereu in conflictecu alte persoane. Solia 9i copiii se plAng ci acum stau
acas[ tot timpul ;i cd incerc sd-i controlez. N-au spus
propriu-zis ci viseazb ca lucrtrile sd revin[ Ia starea
anterioard, dar gtiu cd asta gdndesc.
Nici nu-i venea sX cread5, de pilde, cAt de tArziu
dormeau &mineafa. in to{i anii aceia in care pleca
de acasX inainte de ivirea zorilor, gdndul la trupurilelor adormite in intuneric ii ddduse deseori senzatia
ci avea un rost, cd era protector. Dacd qi-ar fi dat
seama cAt de lenegi erau de fapt, probabil cX gi-ar fischimbat p[rerea. Uneori trebuia sd aqtepte pAnd la
ora prAnzului ca ei sd se trezeascd: incepea sX intrein camerele lor ;i si tragd perdelele, aga cum fXcea
tatdl lui in fiecare diminea{X cAnd era el copil, 9i era
uimit de ostilitatea pe care le-o stArnea acest lucru.incercase si le structureze orele de masi * mdn-
cau, aqa cum descoperise, feluri diferite, la ore dife-rite - $i sX instituie un program de exerci{ii fizice, iaracum se strlduia din greu si se convingd de faptul
16 Rachel Cusk
cd revolta virulentb pe care o iscaserd misurile lui
era o dovad[ a necesitdlii lor.
-Petrec mult timp vorbind cu menajera, mi-a
spus. Mne la ora opt. Zice cH ea se confrunti de mulqi
ani cu problemele astea.
lmi povestea totul cu un aer de confidentialitate
stdnjenitS, care sugera clar cd vorbea nu pentru a
starni constemare, ci mai degrabd pentru a intreline
atmosfera. Un surds critic ii juca pe buze, dezvdluind
un Eir de dingi albi $i puternici Devenise mai animat
pe mdsur[ ce mi se destdinuise, iar atitudinea ]ui
disperatd, cu priviri furibunde, hsase loc expresiei
ioiale de racon faur. Aveam impresia cX erau lucruri
pe care le mai spusese qi inainte qi pe care ii p1[-
cea si le repete, de parci abia ce-ar fi descoperit
forla qi pl5cerea oferite de retrlirea respectivelor
evenimente dupd ce le fusese indepdrtat veninul'
Abilitatea, mi-am dat seama, consta in a rdmAne
suficient de aproape de ceea ce p[rea a fi adevdrul,
IErd a permite ca sentimentele in privinla lui s5-qi
redobdndeasc[ Puterea asuPra ta.
L-am intrebat cum se {Xcea c5, in ciuda acelui
angajament luat fa![ de sine insuqi, urcase iar la bor-
dul unui avion.
A zAmbit iar, oarecum ruqinat, qi gi-a trecut dege-
tele prin pdrul castaniu.
-Fii"" -"" cdntd Ia un festival muzical organi-
zat acolo. E instrumentist[ in orchestra gcolii' La' ' '
hm... oboi.
Ercelenyd 77
Ar {i trebuit sd cildtoreasci in ajun impreund cusolia gi copiii, dar li se imbolndvise cAinele, a;a cdfusese nevoit s5-i lase sX plece {bri el. Poate cd suna
ridicol, a adiugat vecinul meu, dar cdinele era pro-babil cel mai important membru al familiei lor.Stdtuse treaz lAngd eI toatd noaptea, iar dimineaqX
condusese pflnd la aeroport.
- Sincer sd fiu, nici n-ar fi trebuit sb urc la volan,a m[rturisit cu glasul sclzut, sprijinindu-qi bralul pecotiera dintre noi. Abia dac5-mi puteam line ochiideschiqi. Treceam iar gi iar pe lAngd panourile acelea
de pe marginea drumului cu aceleaqi cuvinte scdse
pe ele, gi incepusem sI cred cd fuseserX puse acolo
special pentru mine. $ti{i la care mi refer - strnt
peste tot. Mi-a luat o vegnicie s5-mi dau seama ce
erau. $i m-am intrebat, a ad[ugat cu zAmbetul ace]a
stingher, daci nu cumva am innebunit. Nu puteamsd in{eleg cine le-a ales ;i de ce. Pireau si mi se
adreseze mie, personal. Evident, citesc gi eu gtirile,dar am cam r5.mas in urmd de cdnd am renuntatla serwiciu.
I-am spus c5, intr-adevdr, chestiunea de a ie;i sau a
r5mAne in Uniunea Europeand e una la care ne gdn-
dim de obicei in sinea noastrS, astfel cd aproape s-ar
putea spune cd formeazi insuqi nucleul autodetermi-ndrii. Dacd nu egti familiarizat cu situatia politici din
tarX, ai putea crede cd asigti nu la maginafiunile uneidemocrafii, ci la capitularea conqtiinlei personale infala domeniului public.
I
Recommended