View
235
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
7/28/2019 Curs 1 Implanto
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-implanto 1/9
1 Implantologie curs 1
Implantologie Orala
Introducere
Istoric
Rationamentul in implantologie
Terminologie
Definitia implantului oral
Istoric
Material aloplastic, implantat in oasele maxilare (sau sub periost) pentru ancorarea elementelor
protetice
Implant “deschis” (deosebit de cardiologie, ortopedie)
Idee veche de milenii, din dorinta oamenilor de inlocuire a dintilor pierduti (craniu precolumbian
cu implant in locul unui incisiv lateral mandibular, acoperit de tartru !)
Din sec. XIX exista date concrete despre proceduri implantologice
Ringelmann (1824): implante transmucoase in regiunea C superior, fixarea protezei cu fire Au
sau cu implantele introduse in alveole
Esec – supuratie, edem
In concluzie implantele sunt proscrise in acea perioada
Autori care sistematizeaza istoricul: Sandhaus (1975), Wahl (1985)
Sec. XX – Hunter si Gillet combat implantele: “septice”
Validare in timp - alternativa la lucrarile mobile
Controverse legate de tipuri
Dahl – anii ’50 – implant subperiostal
Linkow – anii ’70 – implant lama
Forme de ac, capsa, radiculara
Istoricul procedurilor
Fixarea transdentara (transfixarea)
Implantul submucos
Implantul subperiostal
Implantul endoosos
Nici unul nu are indicatie absoluta
7/28/2019 Curs 1 Implanto
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-implanto 2/9
2 Implantologie curs 1
Transfixare – nu perforeaza mucoasa (“inchis”)
Submucos – elemente de retentie (capse)
Subperiostal (Muller – 1937, Dahl, Gershkoff, Goldberg, Ogus, Hammer) – nu este ignorat, desi
exista multe esecuri
Implantul endoosos
Mare varietate de forme
Greenfield (1913)- Philadelphia – implant cavitar din Pt, Ir
Strock (1938) – implant surub din vitaliu
Formiggini, Zepponi, Chercheve, Tramonte, Heinrich, Sandhaus, Branemark
Materiale: otel inox, aliaje Cr, Co-Mo, Ti, Ta, Al2O3
Scialom – implant ac (trepied), Pruin (strada acelor)
Grupul de la Goteborg – Branemark
Experimentele din anii ’60: osteosinteza cu materiale si suruburi din titan
Actual: implantul endoosos de forma radiculara (concept exista de peste 25 ani)
Implantologia ca stiinta si specialitate
Specialitate individuala cu metode si concepte unice
Invatarea si perfectionarea in studiu organizat universitar si postuniversitar
Industria producatoare promoveaza si literatura pentru”autodidacti” – !! Eroare fundamentala !!
Deoarece prognosticul nu este absolut previzibil, planul terapeutic este complex, dupa principiul
holistic
Respecta principiile protetice conventionale. Nu le modifica, le extinde doar limitele
Terapia implantologica nu este indicata oricarui caz (si nu este accesibila economic oricui)
Studiul implantologiei cuprinde
Studiul de caz – diagnosticul
Planul terapeutic
Designul implantelor
Protocoalele chirurgicale
Protocoalele protetice
Stiinta biomaterialelor, biomecanica
Scop => restaurarea formei si functiei normale, confortul estetic, fonatia, sanatateasistemului stomatognat
7/28/2019 Curs 1 Implanto
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-implanto 3/9
3 Implantologie curs 1
=> Independent de atrofia si afectiunile existente
Cresterea acceptantei in randul populatiei
si al pacientilor
Varsta la care se produce edentatia
Starea anatomica a crestei edentate
Cerintele psihosociale ale pacientului
Performante insuficiente ale protezei mobile
Interes si incredere crescanda a profesionistilor
Varsta pacientului si varsta la care se produce edentatia
Imbatranirea populatiei - cresc serviciile adresate varstnicilor (numar si continut)
Interesul se comuta de la procedurile nechirurgicale, necostisitoare la lucrarile fixe aplicate pe
implante
In SUA numarul practicienilor implantologi a crescut de 10 ori pe o perioada de 5 ani
Cresterea incidentei edentatiei partiale / totale la varsta medie si tanara) – edentatie uniterminala
mandibulara
Starea anatomica a crestei edentate
Resorbtia crestei edentate - interconditionarea apare odata cu teaca radiculara Hertwig a
mugurilor, care stimuleaza dezvoltarea osului alveolar. Osul bazal s-a format inainte de dinti.
Ulterior modelarea osului alveolar de catre forte de compresiune si tensiune transmise de dinti –
legea lui Wolff
Stimulii produc efect piezoelectric masurabil in cristalele imperfecte de durapatita (din os),
mentin forma si trabecularitatea, echilibrul intre resorbtie si apozitie
Consecintele edentatiei
Scaderea dimensiunilor crestei (latime – inaltime)
Proeminarea muchiilor, a apofizelor
Ingustarea si subtierea mucoasei fixe si sensibilitatea la abrazie
Mobilizarea protezelor prin contractia muschilor
Cresterea spatiului si a rolului limbii
Scaderea controlului neuromuscular
Tulburari de fonatie
Resorbtia osului bazal (risc fractura patologica)
7/28/2019 Curs 1 Implanto
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-implanto 4/9
4 Implantologie curs 1
Tulburari estetice: aspect prognat, stergerea unghiului labiomentonier, accentuarea
ridurilor, ingustarea buzelor, aspect de buza superioara lunga, ptoza muschilor, pierderea
tonusului, aspect imbatranit
Cerintele psihosociale ale pacientului
Tulburarile neuropsihologice de intensitate variabila trebuie contracarate
Un procent insemnat de pacienti nu se acomodeaza cu protezele mobile – viata de relatie
sociala afectata adanceste complexul psihologic
Dificultate fonetica, masticatorie, mobilizarea protezelor, disconfort
Nevoia de retentie a protezei pe camp – una din cerintele principale
Performante insuficiente ale protezei mobile
Eficienta masticatorie se reduce prin scaderea de 5 – 10 ori a fortelor ocluzale maxime
Protezele mobile se pot deplasa cu pana la 10 mm in timpul functiei
Procesul se accentueaza in timp
Jumatate din pacientii edentati evita multe alimente
17% sustin ca pot mesteca mai bine fara proteze !
Interes si incredere crescanda a profesionistilor
Avantajele lucrarilor sustinute de implante
Conservarea osului
Pozitionarea estetica si functionala a dintilor
Asigurarea ocluziei corecte, incarcarea ocluzala directa cu forte ocluzale superioare
Mentinerea dimensiunii verticale
Ameliorarea stabilitatii si retentiei
Performante functionale
Reducerea componentelor seilor, placilor
Cresterea ratei de succes
Avantajele lucrarilor sustinute de implante
Produc cresterea densitatii osului prin stimulare functionala
Corecteaza DV si profilul
Lucrarile nu modifica actiunea muschilor masticatori si ai mimicii
Amelioreaza senzatia propioceptiva (20 microni la dintii naturali - 50 la puntile sustinute
pe implante – 100 la protezele totale)
7/28/2019 Curs 1 Implanto
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-implanto 5/9
5 Implantologie curs 1
Ofera longevitate desi rata de succes depinde de o gama larga de factori (lucrarea nu
trebuie inlocuita datorita carierii dintilor stalpi etc.)
Terminologie
Uniformitate pentru eliminarea viciului de comunicare intre producatori – medici – tehnicieni
dentari – studenti – cercetatori
Implantologia orala – stiinta despre diagnosticul, designul, insertia, restaurarea si/sau tratamentul
structurilor orale autogene sau aloplastice in scopul restaurarii defectelor de contur, confort,
functie, estetica, fonatie si sanatate a pacientului edentat partial sau total
Protetica implantologica – ramura implantologiei care se ocupa de componenta planului general
de tratament dinaintea insertiei implantelor si etapa restauratorie ulterioara insertiei implantelor
Implantul oral (dentar) – biomaterial aloplastic inserat chirurgical in tesuturile dure / moi ale
cavitatii orale in scopuri functioanle sau estetice (serveste ca fundatie protetica)
Categorii:
Endoosoase
Subperiostale
Substituente osoase
Osteointegrare = contact direct intre os vital si suprafata implantului certificabila la o marire de
ordinul microscopiei optice
Fixare rigida = implant inserat, functional, fara mobilitate decelabila la aplicarea unei forte in
directie verticala / orizontala de 1 – 500 grame
Categorii de forma la implante
- Forma radiculara -
Implante de forma radiculara
Design = coloana verticala in os. Pot fi netede, filetate, perforate, solide, cavitare sau cu supapa
(“vented”), invelite (“coated”) sau texturate
2 tipuri principale de design:
Cilindrul (“press-fit”) – retentie microscopica si bonding la os, aplicate prin presiune in
cavitatea preparata
Surubul – aplicat prin insurubare, retentie macroscopica pentru fixarea primara
Forme combinate
- Forma lama -
Implante in forma de lama / placa
7/28/2019 Curs 1 Implanto
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-implanto 6/9
6 Implantologie curs 1
Design = utilizeaza dimensiunea orizontala a osului ; este plat si ingust in sens vestibulo –
oral
“blade – vent”
Colul implantului uneste corpul acestuia cu stalpul oral
Este un implant “deschis”
Tipuri de implante (diferite productii)
Componentele implantelor
(in ordinea aplicarii)
Corpul – portiunea aplicata chirurgical in os
Surubul de acoperire (faza I) – previne la capatul liber al implantului penetrarea
tesuturilor moi si detritusurilor
Extensia perimucoasa (Faza II) – insurubata in portiunea transepiteliala - dezvolta
etanseitate tisulara in jurul implantului
Stalpul (bont, abutment) – portiunea pentru retentia lucrarii protetice – poate fi drept /
angulat
Abutment pentru lucrare protetica fixata prin
insurubare
cementare
7/28/2019 Curs 1 Implanto
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-implanto 7/9
7 Implantologie curs 1
atasamente
Componentele implantelor
(in ordinea aplicarii)
Componentele implantelor
(in ordinea aplicarii)
7/28/2019 Curs 1 Implanto
http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-implanto 8/9
8 Implantologie curs 1
Surub de acoperire – aplicat in abutment pentru protectie intre sedintele de tratament
Analogul de transfer – transfera pozitia si designul corpului /abutmentului in model
Adaptorul de transfer – pozitioneaza analogul in amprenta (corpul / abutmentul)
Indirect – insurubat in corp – ramane in gura dupa amprentare (marcaj = fata plana /
retentie)
Direct – se desurubeaza dupa priza, ramane in amprenta (cavitar, rectangular, cu
surub intrinsec de fixare in corp)
Analogul de implant – replica in model corpul cu portiunea sa retentiva – este atasat la
adaptorul de transfer
Adaptorul – face conectarea intre bont si lucrarea protetica (suprastructura) – prefabricatsau se toarna
Surubul de adaptare – fixeaza suprastructura la corp / bont
Terminologie
Sinonime
Recommended