View
1
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
UTOL al LXXXVÎI-lea a-1 14 HOMARUL 2 Lei Braşov, Vineri 8 Februare 1924
Rtdacţia (1 AdministraţiaMATA, LI8ERTAŢE1 BRAŞOV
Telefon 226Abonament anual 360 lei Penkn atrefnătate 800 lei Anwntarf, reclame, după tarif
Fondată ia 1838 de George Bariţiu
Apare de trei ori pe săptămână
Acraticy insuşiriflv cnm ar gi
*esă naţională cinstită şi domo» >or nn va da niciodată măsura
Culturale''şi politice. E ca şi gura streinului.
A MURIT WILSON,3*a »lins din vîaţ$ una dintre
. cele mai măreţe figuri istorice :f profesorul Woodrow Wilson,
fost în două rânduri preşedinte \ al Statelor-Unite. i «Suflet de elită» savant şi I*
dealist în sensul profund al cu* vântului, s'a ridicat pentru o cit* pită la înăl|imi neatinse de alţi
} muritori, ca apoi sâ cadă şi să | se piardă repede în umbra in- ( j trlgilor şl calomniilor diploma*1 ţiel şirete care vedea în acest
uriaş caracter şi fanatic pro oc al păcii şi democraţiei, un duş*
\ man de temut.\ Wilson era un visător, un
naiv, un puritan îngăduitor de-o f esceptională sinceritate. Senti
mentul lui de umanitarism, moştenit dela mama sa — o femee de o rară bunătate şi cu înclinări spre misticism — şi nutrit de părintele său — un predi câtor presbiterian — şi de numeroşi dascăli, iar pe urmă o- felii de doctrina raasonismului, nu se potrivea cu sufletul Europei care clocotea de ură şl de dor de răzbunare tocmai când cJ, visătorul, călca pe pă* mântui ei cu ramura de măslin în mână. venind să prezideze conferinţa de pace din Paris.
Şi foiuşt nu aceasta nepotrivire de idei şi sentimente l-au scos de pe arena luptelor, întu- necându-i strălucirea de-o clipă. A fost răutatea omenească, au fost interesele politice ale învingătorilor şi interesele mes*
j- chine ale mare! finanţe, ale L trusturilor şi îmbogăţiţilor de răz- 1/ boiu din toate firile, ca plănui a rile lui Wilson să fie zădărni- \ clte şi influinta iui redusă.[ Popularitatea lui W ison a
fost zdruncinată îo America de „prietenii libertăţi şi democraţiei" cati revoitaţ' de »autocraţia wilson ană* au început cea mai scandaloasă campanie de ca- lomniare, atnnci când el nu pu tea părăsi conferioţa ce pa e şi nu le putea râsponde. Aceşti •prieteni ai democraţiei" nu e- rau fosă decât agenţii d p o na* fiei secrete de<a Paris şi Londra şi reprezentanţii marei finanţe, cart pregăteau răsturnarea iuj Wilson şi calea vitorolai preşedinte republican Hsrdiog.
Wiison soseşte pe neaşteptate ia Washington, la contact ca reprezentanţii cabanei, modifică proiectul original al »Covenan* tului", face un expozeu al celor discutate la confernţa de pate şt le cere pă erea asupra tuturor chestiunilor, crezând că prin aceasta va împiedeca formarea unui bloc opozitionist despre care se vorbea deschis. Firul campaniei de subminare e reluat însă de presa perisiană «i londoneză ostilă principiilor w.iso- uiene, vestind prin ediţii spec ale
t Washingtonul nu »probă ' punctul de vedere al lui W.ison
nici cu privire la condei le de pace, nici cu privire la Societa-
* tea Nafiunilor.Reîntors la Paris, Wilson e
primit cu răceai?, în curâui devine obiectul criticilor populare şi dincolo şi dincoace de Atlantic şi îşi sfârşeşte car,era de
apostol împăciuitor al Europei prin a fi ridiculizat.
Parlamentul din Washington dop* îndelurgateşi vehementedis- cuţil.ratifică tratatul de pace dela Paris dar nu ia ia cunoştinţă în* fiioţirea L*geî Naţiunilor ti nu adm te desbaterea statuteior ei.
Wilson se adresează atun i Naţiunei, mai întâi printr'un manifest, apoi printr’o serie de articole şi pe urmă pune în miş care aparatul unei campanii de propagandă în stil mare. El însuşi porneşte la drum cu un iren special pentru a ţine câ teva discursuri în oraşele mai mari şi mei ales !n oraşele din vest, unde mulţimea era mai puţin orientată asupra rostului Societăţii Naţiunilor.
Un atac de pareilzfe a cree* rului îl sileşte însă să se întoarcă la Washington, mai înainte dea-şi fi terminat turneul şi cu aceasta se închee definitiv activitatea politică, plină de sbu- ciumări şi sforţări supra-ome- neşţi, a celui mai idealist om .* al veacului nostru.
Dacă astăzi »Covenantui* lui — care avea sâ însemne pacea definitivă dintre naţiuni şi înfrăţirea tuturor popoarelor într o singură şi mere familie a umanităţii — s’a redus nici măcar la o Societate a tuturor popoarelor ci la o simpla Ligă a unui număr restrâns de naţiuni, condusă de marile puteri, cum au fost conduse totdeauna toate alianţele politice din trecui — omenirea totuşi va înţelege cândva, cât de târziu, că menirea ei e alta decât să trăiască îh vecinice duşmanii şi războiri şi, întorcându-se la »Covenantui" iui Wiison, va reînvia şi amintirea lui creând din ea imagina celui mai slăvit idol.
L Podea.
Politico de acaparare liberala— 0 decimaţi« a Partidului naţional. —
Camera a început Luni discuţia proiectului d<: lege privitor la înfiinţarea fabricai de explozibile în Făgăraş, prima lege menită să acapareze viaţa economică a Statului în favoarea finanţei liberale. In cursul des- baterei d-1 dep. S eoer Dan a dat cetire următoarei declaraţii, în care se f xează punctul de vedere al Partidului Naţional faţă de politica liberală de a- caparare:
»La toate ocaziile, Partidul netonal român a manifestat convingerea sa că interesele apărărei naţionale trebue să primeze ori ce eiiă pr< ocupare, în perioada de consolidare a unirii.
Întemeierea unei industrii indigene, pentru fabricarea de arme, muniţii şi echipamente, era şi este deci o necesitate naţională, căci fără de această Industrie, independenta rol ti ca şi economică a unui st it nu este deplină. „ $
Legea de f ţă este de abia un început de realizare a problemelor de apărare naţională. Uu început primejdios şi de- zdstros insa din toate punctele de vedere.
Deoparte f .bricarea explosi- bilelor se as gură pentru finanţa partidului libera», care reprezintă interesele eticei bancare. Astfel fabricarea txplosibilelor devine nu un monopol de stat, cum ar trebui să fie, ci un monopol de part>d. Date fiind a- petiturite nesăţioase ale acestui partid şi cunoscute fiind inflaen lele ce interesaţii la industriile de raz boiu pot să exercite e- supra politicei p ciiice sau provocatoare a statului, — Partidul naţional român crt*de că ţara va înţelege pe deplin primejdia ce rezuliâ din faptul că fabrica
rea explosiveîor este': în J stăpânirea unui partid politic. ^
De altă parte procedeul guvernului de a modifica legi şi contracte votate de un parlament, prin legi şi contracte votate de alt parlament, !a cari se mai adaogă şi presiunile cinice asupra celeilalte părţi contractante, — esie un procedeu care are drept urmare stânjeiurea Iniţiativei şl a muncii productive întăuntrul ţărj şi copromiterea prestigiului nostru în relaţiile internaţionale, tocmai în perioda când statut român ţine să apeleze la con ciirsui capitalului extern pentru opera de refacere şi de înflorire.
Proîctul de faţa abrogând o lege contractuală existentă şi nerespectând drepturi câştigate, Partidul naţional crede de datoria sa să declare solemn că venind ia cârma statului nu va r&tifica aceasta lege votată de Adunări inexistente împotriva tuturor intereselor naţionale şi a principiilor juridice.
Partidul naţional va rezolvi chestiunea aşa cum pretind interesele adevărate ale tăref, res- peciâudu-se principiu1, că nu particularii, ci însuşi statul trebue să fie participantul ce! mai însemnat în monopoluri*.
Un nou pod peste Dou&rtO telegramă dia Sofia anunţă
câ ziarele de acolo spune că disc< ţiunhe in jarul cousira ni unui pod peste Dunăre care să lege România cu Baigaria an fost reinate.
Realizarea acestui proect este snsţ notă de două mari poteri aliate cari proiectează acest pod aproape de Rascink.
Holul lui WilSOUin războiul mondial
In timpul războiului european, dela deschiderea ostilităţilor şi până cănd s'a produs torpilarea vaporului »Lusitania" de un submarin german (1915), politica iui Wilson a fost misterioasă. Nu se ştia ce urmăreşte prezidentul: intervenţia ar mată, sau arbitrajul în favoarea unei păci şchioape?
Când germanii au torpilat vaporul »Lusitania", îp plin ocean, opinia publică americană a vibrat de indignare.
Preşedintele Wilson trebuia să la o atitudine, faţă de crima germanilor.
Trimisul împăratului Germaniei, Dernburg, a căutat să obţină un compromis diplomatic în sensul următor: pe lângă nota de protestare ce urma sâ o adreseze Suveranul din Washington, celui din Berlin, a- celaş guvern să trimeată ţo no* ta de protestare împotriva măsurilor maritime luate de Anglia
| pentru controlul comerţului sta* | teior neutre. Tema supusă lui 1 Wilson a fost următoarea: »An
glia n’ar fi pierdut »Lusitania* şi deci n’ar fi provocat moartea cetăţenilor americani şi a celor* laiţi cetăţeni neutri, dacă libertatea navigjţiunii ar fi fost desăvârşită şi consimţită de ea comerţului Statelor nebeligerante*.
Dacă Wilson ar fi adoptat a- ceastă teză şi cele două note diplomatice ar fi pornit In ace- laş timp, ia Londra şi Berlin, trimisul special german, Dernburg, obţinea compromisul.
In cazul acesta poziţia lui Wilson ar fi fost grav compromisă.
Cu toate stăruinţele depuse de Biyan, preşedintele Wilson a refuzat să tnmeatâ o notă de protestare Aug iv i şi astfel nu mai nota adr^s^tâ Germaniei a pornit dela Washington.
Din ziua aceea s a precizat
. întru câtva atitudinea Stelelor- I Uaite faţă de războiul european, i G rmanid a înţeles abia atunci, j care e adevăratul spirit al po
porului american.Politica preşedintelui Wilson,
în epoca neutralităţii Statelor- Unite se poate rezuma în următoarele Idei:
»Arbitru, atâta timp cât vot vrea; neutru, atât cât va trebui; furnizor, atât cât se va putea".
Când s’a dat pe faţă manevrele g rmane în Statele-Unite, cu scopui de a corupe mai multe personalităţi politice şi financiare şi de a controla toate principalele uzine de tunuri şi muniţiuni, guvernul american, după indicaţiiie date de preşedintele Woodrow Wilson, a luai imediat măsurile dictate de împrejurări, aplicând legea Sheer- man, care interzice unele trusturi. Intervenţia Statelor* Unite în război a fost salutată cu entu- siasm de aliaţi şi dacă ea n'a putut avea o importanţă prea mare militară, în schimb a a- vut o influenţa morală covârşitoare. Războiul a fost scurtat şi armistiţiul s’a putut încheea în Noenmie 1918.
I.Partidu! naţional la moartea lui Wiison
Cu prilejul morţii fostului preşedinte al Stiteior-Uaite Woodrow Wilson s-au prezentat la legiţit StateiorUatie din Bucu- reiti, îa numele Partidului na* ţionsl român, d*2 dr. luiin Mania pretedintele oartidului cu d-f dr. Ştefan C. Pop,dr Alexandru Vâ?da* Voevod $i Mihii Pop o viei.
D-i ministru al Americei fiind absent, deiegaţ>a a fost primită de către d-i Lavrence Dennis.
D l falia Mscia a exprimat toată recunoştinţa faţă de memoria fostului preşedinte &i Statelor-Uoi te. In momentele de cea mai grea in cercare a neamului românesc mesijele wjiso- oieoe, cari cuprindeau ideia libertăţii naţionale, au dat încredere şi putere de rezistenţa partidului m ţonal în Transilvania şi Banat,pentruca pe baza principiului de autodeterminare să poată înfăptui unirea tstnror românilor prin hotărîre* dela Alba- iuiia. Totodată d*l Mania a declarat că memoria marelui defunct va fi păstrată cu pietate în Transilvania şi Bănit din generaţie îa generaţie.
D 1 însărcinat de afaceri af Americei a mulţumit, promiţând că va comunica această măgulitoare atenţiune guvernului său.
Rezultatele vizitei Cancelarului Austriei.
st
Comunicatul ministerului [de externe.
In arma schimbului de vederi care a avut loc între Monsegnio- rol Seipel şi d. Grunberger, Bră- tianu şl Duca, s-a constatat că relaţiunile intre Anstrta şt România, dictate de o comunitate de interese politice şi economice; sunt dintre cele mai amicale.
De o porte şi de alta s-a manifestat dorinţa de a strânge şi mai mult pe viitor aceste reia» ţiuni.
Cu această ocazie s a procedat la semnarea unul aranjament comercial pe baza clauzei naţinnei celei mal favorizate ff s-a parafat textul convenţiunilor de extrădare şi asistenţă judiciari, cari eran in studia între cefe două ţărf.
In fine s’a convenit să se numească în curând o comisiune mixtă, în scopul de a regula în- tr’un spirit amical diferitele ches- tinni pendinte între cele două state.
In programul acestor negociaţi uni vor figura următoarele principale chestiuni: reglementarea acordurilor financiare, creanţe şl datorit, fonduri, funda ţi uni, societăţi de asigurare etc., reglementarea chestiunilor privitoare Ia drumul de fer, chestiunile vagoanelor particulare, schimbul obiectelor de artă, chestfanea paşapoartelor, pensiunilor, schimbul mărfurilor, in special chestiunea vitelor, „forf&it" asupra restitu|liIor etc.
Această conferinţă se va întruni la Vtena.
GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 14 *Pagina’ 2■■■■' " ... miii» —— —
Liceul din GheorgheniPrimim următoarea scrisoare:Nu departe de izvorul Mure
şului, într’un finut locuit cu o mas să compactă de Secui, se află orăşelul de munte Gheor- flheni, cu un edificiu minunat de liceu, unde funcţionează pe lângă cele opt clase maghiare şi patru clase române, in frunte cu directorul maghiar domnul dr. Géza Szöcs.
Fostul domn profesor pe Tremuri, domnul Szöcs se vede că nu s'a îndestulat cu semnul de dinstincfie deosebită din partea Românilor de a fi numit director la acest liceu. Se gândeşte una bună şi în cursul verii din 1925 păşeşte ca candidat de senator. Se înţeleg?, reuşeşte zdrobind puzderii pe contracandidatul naţiunii dânsului aşa după cum se ştie de prin Jurnale, după reţeta prescrisă de sus.
Lumea însă nu 8*a prea arăta! entuziasmată de numirea dân sulul de senator. Din contră indignată şi scandalizată de cutezanţa lui şi de sfidarea libertăţii şi a dreptului, îl priveşte ca pe un duşman al intereselor ce pretinde a le servi.
Dar să vedem cum se manifestă activitatea sa acuma în dubla ipostază de senator director. Intâiu începe a ameninţa cu procese de presă orice suflare ce 1-se pare că l’ar atinge, şi in scopul acesta roagă pe profesorul român A. dela acest liceu ca să-t traducă pe româneşte din jurnalele ungureşti orişice nu-i convenea domnului senator director. Încep denunţurile în contra acelor profésori cari I se par că nu vroesc să se prea încălzească de reuşita dânsului. Se laudă că are cunoştinţe vaste cu politician! de toate categoriile şi că cine nu va fi în graţia lui, praf şi puzderie va fi de dânsul ca şi de contracandidatul său. Dar are dânsul şi prieten! şi binevoitori la acest liceu între membrii corpului profesoral toţi aleşi pe sprânceană, numai cât puţin cam deochiaţi.
Precum am amintit, alăturea de clasele ungureşti funcţionează aici şi patru clase româneşti cu trei profesori români, dintre cari doi sunt învăţători detaşaţi. Unul cu un nume neaoş sună tor ungureşte care numai în 1919 începe să înveţe româneşte, dar după cum se cam vede nu prea poate face mare ispravă rupân- du şi limba în exprimarea cinstită a cuvintelor româneşti, cetind şi acuma mai bucuros cărţi de literatură maghiară decât româneşti şi cf*re domn numai după 1919 îşi face cursurile de învăţător, şi acest domn a fost onorat din partea diui director Szöcs cu predarea matematicei geografiei şi a istoriei îa clasele româneşti. Sărac spirit românesc şi dragoste de patrie insuflate viitorilor apărători şi conducători ei neamului! Al doilea profesor aplicat e tot un institutor detaşat care e încredinţat din partea domnului senator cu predarea fizicei, istoriei şi limbii române la acest Uceu Se vede că pentru domnul senator-director faptul că cineva posede calitatea, norocul şi abilitatea de a se şti a- comoda împrejurărilor schimbate, isteţimea de a şt! trimite In decursul campaniei electorale pentru alegerea de senator a dânsului aderenţe smulse dela popor precum şi arta controlS- tII voturilor alegătorilor sau inspiraţia că cineva îa timpul o» primării maghiare a avut ideea fericitoare de a studia numai ia unguri a servi numai interesele ungureşti fiind trădător de neam, pentru dânsul constitue un titlu de vrednicie şl preferinţă faţă cu alt profesor care întreagă viaţa lui şi-a dedicat o numai dragostei şi intereselor neamului.
Ai treilea profesor român singur ui diplomat ş\ titaiar, de lim
b i română şl franceză, care şl tn timpul ere! streine a dat dovadă despre credinţa sa neclintită în destinul neamului servind cn «boegiţ’e şi însufleţire Idea* laiul nostru sfânt prin şcoală şi presa noastră de aicea, suferind tot felni de împilări din partea atotpnternicllor stâpânitori de o- dinfoară, profesoral Abaşeana, în urma programei de îndeplinit pe csre şi-a ştab lit o domnul Szöcs ca dîrector-senator, va fi iu ci doilea loc de exrcu- tat. Şi iată cum începe: dupâce în faţă, în anul trecut şcolar îl încarcă cn Unde şi promisiuni amintinda-i că prin dragostea şi zelni dânsa ml poate deveni ori
$ şi când director al acestui liceu, dacă va şti să fie mii „circumspect" şi să se adapte împrejurărilor după alegeri, deodată în plină confereoţă la o observaţie ia chestia elevilor săraci români îi răspnnde, ieşit din fire, că după jurnalele „Patria*, „Gazeta Transilvaniei*, „Albina“, „Alba- Inlia* şi „Uairea* ale d lui Aba- şeanu nu ne putem iua. Aitâ dată îi ameninţă că sau el sau profesorul Abaşeana va trebui să părăsească acest liceu, şi iarâş, la îacepntul anului şcolar când a trebuit s i se consulte asupra unor afaceri şcolare de mare interes pentru liceu, d-1 dr. Szöcs li îndrnmâ să se consulte cu Reverendismnl canonic Görög contracandidatul d-sale, iar pe elevii care voiau a se înicrie la acest liceu, ii îndruma să se înscrie la d-1 Görög. Se face alegerea de
Genepa, Ianuarie 1924.In numeroase ţări îndemni za
rea lipsiţilor de lucru a fost considerată pentru prima oară ca o necesitate de ordin public în timpul crizelor de şomaj care s*au produs Sa începutul războiului ş! după armistiţiu.
In acest timp, în mai multe ţări în care esigurarea-şomaj nu exista sau exista în dm te Insuficiente, guvernele au Instituit servicii importante de elocuţiune pentru muncitorii lipsiţi de lucru, servicii alimentate numai din fondurile publice, distincte de serviciile de asistenţă pentru săraci şi fundate pe i- deia de indemnizare.
De la armistiţiu încoace, instituţiile de asigurare în contra şomajului propriu zise şi.au reluat treptat importanţa An ţările în care existau deja şi instituţii de acest gen au fost fundate In ţările noi.
In Marea Britanie şi în Irlanda, asigurarea obligatorie a fost aplicată tuturor profesiunilor (adică 12 milioane de muncitori) afară de agriculturi şi serviciile domestice. Asigurarea obligatorie îa contra şomajului a fost instituită în [Austria şi în Italia, şi proiectată în Germania.
Ceeace este Izbitor în majoritatea ţărilor unde există asl- gurarea-şomaj, este că au fost luate măsuri complimentare dată fiind enormitatea şomajului care a rezultat: din criza de la 1921 încoace, pentru a acoperi insuficienţa prestaţiunilor prevăzute de instituţiile de asigurare. Aceste măsuri sunt cunoscute sub numele de „unconve- nanted benefîts“ în Anglia, fondul de criză îa Belgia tic. ,.
De câteva luni se par 3 că a început o fază nouă. Sfârşitul crizei de şomai în unele ţări şi atenuarea sa în altele, precum şi desvoltarea unei politici generale de restricţii a chdtue- iilor publice, au determinat «n
membri? In comitetul şcolar din partea corpotai profesorii. Re- zaitataf: aleşi profesori ungari şf institutorul detaşat şi administratorul internatului amintit mal sas.
Se creiază cu % ianuarie 1924 postai de sab-secretar Cine e namit? Iirăf institutorul detaşat care ’este şi administratorul internatului iar profesorul Abu şeanu care în tot decursul anului şcolar 1923 a luat şi redactat lungile procese verbale în limba română până tnNoemvrie 1923, care a tradus şi multe ade de ale d-lni director îa ro mâneşte, nu este învrednicit a fi introdus în afacerile acestni liceu. Toate să se facă fără control.
Iată principiul dânsului. Se împart orele, profesorul titular primeşte ore de română la cla- scle”româneşti II. şi iii-a; clasa I-a şi a IV a sunt date d-iui institutor detaşat, iar profesorul titular de limba româaă e silit sâ predea higiena in locul stadiului pentru care e cvalitjcat şi numit la acest liceu. Şi a- ceasta o face d-1 director în mod duşmănos şi ostentativ faţă de profesoral Albuşetna, căci după zisa dâisuin: spiritele a- cama şi aşa sunt destul de o- cupate, ca să mai dea etnevi atenţie chestiilor şcolare.
Dar să fia scurt, căci îa curând şi aşa vor ieşi ia iveală toate laudele şi ameninţările precara şl vitejiile d-lai Director. Deocamdată chest a dâasu ui se discută în Ministerul Instrucţiunii şi ia parchetul din Miercurea- Cine. Cor.
internaţional al munco!. —efort pentru revenirea la funcţia normală a instituţiilor de asigurare prin redu^rea sau suprimarea intervenţiei complimentare a Statului.
Io numărul din Decemvrie al Revistei internaţionale o Muncii publicate de Biroul internaţional al Muncii din Genova, se găseşte o expunere a mişcării care s’a produs de curând {în acest domeniu în diferite ţări.
Biroul internaţional al Muncii a primit din partea guvernului Uniunii sud africane o comunicare prin care este informat că această ţară a ratificat p oiectul de convenţie internaţională pentru măsuri în contra şomajului, care a fost adoptat In prima sesiune a Conferinţei internaţionale Muncii (Washington 1919).
Cu această ratificare, numărul ţărilor care au admis a- ceestă importantă convenţie, se ridică la 15 şi anume: Aaglia. Bulgaria, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Japonia, Norvegia, Românie, Spania, Suedia şl Uaiuuea sud- africană.
Clauza cea mai importantă a acestei convenţii este aceea In virtutea căreia fie-care statoare ratifică se obligă să înfiinţeze un sistem de biurour! publice de plasare gratuită, aşezate sub controlul unei autorităţei centrale. Pentru tot ceea-ce priveşte funcţionarea acestor birouri, vor fi numite şi consultate comitete care urmează sâ cuprindă reprezentanţi de-ai patronilor şi de-ai muncitorilor.
Când vor coexista birouri de plasare publice şi*private, se vor lua măsuri de coordonare a activităţii lor pe baza unui pian naţional. Pe de aitâ parte, funcţionarea diferitelor sisteme naţionale va fi coordonată de Biroul internaţional al Muncii în înţelegere cu ţările interesate.
Tratative rom âno- jugoslave
Guvernul român a primit zilele acestea din partea celui Iugoslav o notă, prin care îşi exprimă dorinţa ca tratativele pentru stabilirea principiului de reciprocitate între cele două state, în ce priveşte şcoala şi biserica să fie reluate.
Guvernul Iugoslav cere ca a- ceste tratative să se ţină laB?I- grad.
Guvernul român acceptând propunerea a decis trimiterea comi- siunei române să <a contact cu cea iugoslavă la Belgrad.
D»i I. G. Duca, ministrul de externe, a convocat într’o consfătuire Ia minister pe membrii comisiunei spre a primi indica* ţiunile necesare.
Consilierul m nisteruîui de Instruite d-1 Petre ionescu, care avea o însărcinare ia Tim şoara, a fost chamat telegrafic pentru a participa la această consfătuire.
Ziua începere! tratativelor va fi adusă ia cunoştinţa comisiunei române de către d-1 Duca.
Veşti dur MaramaresCu nr. 1621 s*a pornit anche
ta contra gazdelor de munte din Petrov.% sprijinite de administraţia liberală la munţii daţi în arenda forţată corn anei cari au jefuit populaţia cu peste 100,000 lei. Când v’a urm » ancheta şi în Borşa?
♦ •«Tribuna liberă“ din Safu-Ma-
re s’a mutat la Sighet şt şl«a schimbat numele în „Tribuna Poporului*. Era mai potrivit numele de „Tribuna Frontierei*, căci atunci nu se profana un nume de gazetă cu un frumos trecut româaesc. intenţiunile „Tr. P*. nu sunt de tot clare, deşi lupta sa de purificare e lăudabilă şl, cât se pare, urmează intenţiunile politice ale pre- fecturei Sighet. De aceea ne putem aştepta şi la surprinderi, ceeace ar discredita dreptul de existentă al gazetei »
• *Specula cu mărcile a restur-
nat „Banca Marmeţiei* condusă de M^uriţiu Paszternák. Parşivele neacoperite sunt de 4,000000 lei. La perdere participă, durere, şt fondurile publice judeţene şi orăşeneşti.
*• •Noul buget ne promite pe
toamnă des hiderea şcoalei de pomicultură din Băeicoiul M jre. Păcat de timpul pierdut. In S ighet funcţionează şcoala de păzitori de vânat prevăzută de codul silvic, cu 12 elevi. Mai sunt 18 burse vacante.
*• *Şcoaiete de ţesatorie ale d-nei
Ion Bfirle şi domnişoarelor Kovács şi-au câştigat reputaţie bună şi în Cehoslovacia fără nici un ajutor pubiie şi prospe- reaza frumos graţie solidităţii executărilor şi motivelor noas tre frumoase. In Vişeul de sus cultivă arta ţesutului d-nele Dr. A. Szabó şi dr L Dan, cari sunt pe cale a se desvolto.
Face mult sânge rău reglo nallsmul căutat at guvernului, care acordă spor de leafă numai celor din vechiul regat, chiar când sunt simpli dascăli supli« nitort profesori făcuţi la iuţeală.
C oresp,
Fabrică ds băjiun de rute şi toiletă din Bucureşti caută mais- ter de prima c asă. A se adresa la Fabrica de săpun şi parfume- rie, Calea Oudeşti 141.177 2 - 2
Db docniMit al y n » tf .
Recunoaştereaguvernului rus
— Textul Bete! britanice către Mascota. —
Nota> ranaisft gavomulm iovi etic. do reprezentantul britanic la Mesoova, 4-1 Hodgson, ari următorul eeaţiaut;
„Am onoare sâ comunic Excelenţei Voastre, din ordinul guvernului meu, că el recunoaşte Uniunea republicelor socialiste sovie tice ca stăoânitoare „de jure" pe teritoriile vechiului imperiu rus, cari recunosc autoritatea sa. Pentru a stabili condiţiunile normale ale unor relaţii complect amicale şi ale unor depline raporturi economice, e nevoie de încheierea unui acord practic definitiv asupra unei multitudini de chestiuni din cari unele nu sunt în legătură directă cu chestia re- cunoaşterei. pe când altele sunt strâns legate de ea* Din a- ceastâ din urmă categorie face parte chestia tratatelor existente.
Guvernul Maiestăţei Sale declară că recunoaşterea guvernului sovietic în Rusia, conform principiului inlernaţional, repune în mod automatic în vigoare toate tratatele încheiate între cele două ţări, , şi pe cele în cheiate în inie de revoluţia rusească. Sunt exceptate numai acele cari au fost denunţate sau cari au fost legal anulate în alt mod. Este în avantajul ambelor ţări ca să se ia poziţie relativ la aceste tratate simultan cu recunoaşterea.
Nu sunt în legătură cu recunoaşterea, din punct de ve- nere tehnic, dar sunt bine în- ţeles de cea mai mare importanţă, problemele regulărei creanţelor reciproce existente ale guvernului şi ale cetăţenilor din cele două ţări precum şi pro- blema restabilire! ere ditului rus* Deasemenea este clar că nu poate fi vorba de restabilirea deplină a relaţiilor amicale, până când cele două părţi nu se vor obliga să suprime propaganda contra intereselor oe- ceilaHe părţi sau în favoarea unei răsturnări directe a instituţiilor sale.
in aceste conditiuni, guvernul Maiestăţii Sale în vită guvernul rusesc să delege cât mai curând posibil un reprezentant investit cu depline puteri pentru tratarea acestor chestiuni şi pentru stabilirea condiţiunifor prealabile ale unui acord complect care să reguleze toate chestiunile în suspensie Intre cele două ţări. Până la numirea unui ambasador, mi s’a încredinţat mie postul unui însărcinat de afaceri şi am ordin să declar că guvernul Majestăţei Sale ar fi tot atât de bucuros să primească un însărcinat de afaceri rus care să reprezinte guvernul uniunei la curtea din St. James.
Expozil/e rom ân ească tn C le - oeland. Cetim în ziarul „America *: D-şoarele Stan, cari in a- vot o expoziţie de cusături româneşti la Detrot, &u venit la Cleveland ca scopul să expună şi aici obiectele ce le-an adnt din Românii. In cadrai pe« petrecere! societăţii „Carpatina", an expus câceva din broderii şi obiecte pirogravate, cari an plăcnt publicului. Precara suntem informaţi) d*nea)or au intenţia să ^popularizeze arta românească între americani. Ia a- cest scop au luat contact ea conducătoarele iasîitaţi lor de educaţie ale inrgranţilor.
l i n V ^ I tT â P P 1 moară sis- l l u V a l i L â i U tematică cuaburi în plină funcţiune cu 4 * j cilindri, 1 garnitură, maşină de ţ treeralf6cu aburi No. 6.J
A p droi Szooo178 2 - 3 I p a t a.
ŞOMAJULAsigurarea. — Noi sisteme propuse în diferite ţări.— Măsurile în contra şomajului.
— Commlcatnl Biroului
OAZETA TRANSILVANIE! Nr. H - ito4Pa g ina 5Un episod dramatiedin suferinţele românilor ardeleni
— în legătură cu m onseniorul Sei- pel — actualul can celar al Austriei.
Prin uneltirile spionilor un- guri în vremea războiului mondial, fuseseră condamnaţi la moarte prin ştreang nouă români, — grafie naivităfii tot a unui român: Dávid Pop — şi anume: farmacistul Pop din din Alba Iulia, avocatul Zsharie Muntean, Pomptliu Dan pe vre* mea aceea învSfător în Zârneşti, Spirt don Boita, preoţii Nan, Brftn- eoveanu, bătrânul Zosim Butna- rlu (amicul nostru Moş Corbu) şi Românului Cristolovean. Tofi erau acuzaţi de spionaj şi căzuseră în Cursa pe cere agentul Meu d el Râfael din Braşov {un sas) prin Dávid Pop li-o întinseseră. Cei opt români ere- zuseră că fac spionaj peniru România. Condamnarea lor fusese pronunţată. Recursul respins. Rămăsese grafierea Suveranului.
Apărătorul lor, avocatul Erdélyi, — unul dintre bunii români cari puneau sufletul lor în apărarea celor acuzaţi pentru #ădâre de patrie de spionii unguri, veni ia Vienn şi se adre- să dlui dr. Vaida, care pe vremea acea Ibcra înlr’un spital.
Situaţia era extrem de grea. .Asupra întregei monarhii domnea o astfel de teroare, încât nimeni nu îndrăsnea să puie mn cuvânt bun pentru nişte »trădători" şi »spioni*. Trebuia găj sît un personaj influent cere sa accepte să facă o Inter/enfie. Pentru găsirea acelui personaj, d. dr. Vaida s'a gândit să se consulte cu d. dr. Funder, di rectorul ziarului »Reichspost*, in termeni buni cu sferile înalte.
D. Dr. Funder, aflând despre ce e vorba, s’a arătat foarte sceptic.
— Nimeni nu va îndrăzni să iiitervie, aceasta este convingerea mea, bazată pe experienţe în astfel de cazuri, spuse d*89.
După multă gândire, d. dr. Frender a spus celor doi vizitatori :
— Ducefl-vă Ia »Pater Seipel*, poate că el să vă facă ceva.
D. dr. Vafda deşi în legătură cu cele mai multe cercuri politice din Vtena, nu auzise încă acest nume.
Şi d. dr. Funder i-a explicat că este un preot savant, care frăeşte retras, n’are nici o ambiţie lumească, nu aspiră la nimic, dar e&te foarte des consultat de partidul creşti n-social şi este foarte stimat şi respectat la curte.
*• *Cu o recomandare din par
tea d lui Funder, d nil Vaida şi Brdelpi s’au prezentat, la părin- fcle Seipel, care locuia la mâ- a ist rea dia Alserstraase. L’au găsit acolo, ocupând două o dăite modeste« tai cari intrai de a dreptul dUtr’ua gang întunecos şi reee.
Partalele Seipel i-a ascultat cu atenţie şl apoi a spus:
— Orea lucra. Fie-care se teme s i nu-şi piardă cariera, dacă a »ajuns* sau se teme a i n’o pericliteze, dacă aspiră la • carieră. Nu şliu pe nimeni cari s*ar încumeta să intervie flnlr'o astfel de chestie.
Iar după câtva timp, simplul preot şi profesor de atuncea s ’a hotărât.
— La urma urmelor, mie nici ■u roi se poate da nimic, nici nu mi se poate lua nimic. Am să mă duc chiar eu la împăratul ! O audienţă la împăratul nu era jucărie în vechee monarhie. Dacă părintele Seipel ar II cerut o audientă In acest scop, de sigur că n’ar f i , fost primit-
Dar se întâmplase că, cu putină vreme mai înainte avusese loc un congres catolic în Elveţia, la care participase şt părintele Seipel. Cum pe acea vreme un astfel de congres avea mare Importantă, era necesar ca delegatul austriac să facă un raport verbal direct împăratului.
. De aceea, părintele Seipel s’a hotărât să ceară o audientă pentru a-şl face raportul, cu intenţia ca, cu acea ocazie, să expuie şi chestia celor nouă condamnaţi la moarte, cerând graţierea lor.
— Am să spnn împăratnlni, aicea el, că chiar ducă «unt vinovaţi, raţiune3 de &tat cere să no fie spânzurat! nişte preoţi cu atât mai mult că s’a lucrat ca agenţi provocatori, cela ce e o ruşine şi o Infamie.
Dir dacă s nevinovaţi? Un astfel de asasinat judiciar (»J is- tizmord*) no trebu'e să se Întâmple*.
Chiar în ziua aceia d-1 dr. Vaida a tradus ia limba germană Întregul dosa^, pe csre Fa predat păr^tetui Seipel.
Peste câteva zile a avut Ioc audienta.
Vizitat dio nou de d-1 dr. Vaida, actualul cancelaria spui c'a trebuit să promită împăr&ta lui că nu va vorbi nîmăaul despre decâtani audientei.
Impresia lui a foit insă că graţierea va veni. Apoi a cerat d-loi Vaida câteva nume de per- roane cari ar putea fi recomandate împăratului spre a îi îniărekate să citească dosarul şi să facă un raport.
A fost recomandat baronul Bîck pretorul militar, Premin- ger, crlg nar din Cernăuţi şi care se bucura de trecere ia împăiat u', profesorul Isopcscul Grecul, specialist în dreptul penii militar şl a’ţi do?.
Ce s'a petrecut după aceia nu se ştie. Fapt e c ă executarea r ia avut toc şi c â în toam na anului 1918 cei nouă condamnaţi au fo s t grath fi.
Ei mai trăfsc şi astăzi şi se gândesc la anii de temniţă, câod din moment în rac m? ai ie aştep t» să vadă venind călăul spre a-şl lua victimele...
Nîcunoscutul Seipel de atunci este astăzi cancelarul republic?! aastriaee, ^Comunicate de d-1 A. Vaida-Voevo 1 ziaruluiNAd.evâm&l*
M m traiiiRevista Internaţională a Mun
cii publică în ’numărul său din Decembrie 1923 o statistică, din care reiese o urcare generală a preturilor în toată lumea.
După aceste cifre, preţurile engros arată o tendinţă mai mult sau mal puţin marcată spre urcare, în majoritatea ţărilor, care pot fi împărţite, sub acest raport, în două grupe. Primul grup: Germania, Rssia şi Polonia unde mişc«rea se afirmă în mod constant de mai multe luni, în urma situaţiei economice generale, şi a deprecierii s:himbn- lui. Al do tea grup e format da Spania, St&teie-Uuite, Iud a, Nor* vegia, Ţările de jos şi Nou* Zelandâ. Ia aceste târî, preţurile nu arată o urcare sensibilă ci prezintă simple flcdcaţiunl.
In Germania preturi? en gros continuă aâ se ridice fără întrerupere, ia tmpal din urmă a’« observat chiar o urcare superioară cursului dolarului, aşa că pentru un mare număr de produse manufacturate preţurile sunt in prezent mal rid cate în Germania decât pe piaţa mondială.
După indiciile date de »Frankfurter Zeitang* vtloarea-aor a
| articolelor din grupul mineral a atins, ia începutul Iul Octombrie îndoitul aceleia de îsaiute de râzboju, fliar acrea a textilelor era odată şi V* mai ridicată.
Numai preţui alimentelor este încă Inferior aceluia de pe piaţa mondială.
In ceeace priveşte pre;nriie de detaliu se înregistrează o urcare pronunţată în Germania, îa Rusia şi în Polonia, precum şi In Austria şi în Ungaria. In Belgia, în Franţa, In Finlanda şt iu Italia, în Murea Britanic şi în Statele Unite se manifestă o U|Oirâ uresre, pe când preţurile râmân stabilite io Africa de Bud şi în Spania şi sunt în scădere îu Egipt, în Norvfg a ş< în Luxemburg.
Cu privre ia Germania, observaţiile de mii sus se apSică şi la costul v eţii, de oarece fîuc- tustiuniie preţurilor en g o s se repercută asupra preţurilor de deuiîu in mai puţin de o săptămână.
Preţurile rămân ferme îa ţările de peste mare: in Canada, în Statele U ai te, în Africa de Sad, în Australia şi în Noua Zeeiandâ. Se observă totuşi o tendinţă de scădere îa Australia şi de urcare în Noua Zeeiandă; aceasta din urmă este datorită probabil creţterel preţului cărnii importate dia Australia.
Filmul R eg in ei:„Crinul vieţii*.
Publicul din Ardeal se pregăteşte să admire la Cinematograf filmul Reginei noastre: »Crinul bieţii*.
»Sindicatul Presei Române din Ardeal“ a primit în concesiune acest film pentru a-1 reprezenta In centrele ardeleneşti, în beneficiul »Căminului Presei*.
Ce este acest film ? Ne*o spune literatul francez J. 1. Crozo, în ziarul parizian »Comedia*:
»Viziuni ce nu se pot u ita! Materializare a nerealului, ne* realitate a planurilor, a fondurilor» minune a fenomenelor. Cât sunt de fericit de a vă fi privit »Crinul Vieţii* se poate numi, il numesc — aşi voi să
. fac ch'ar un subtitlu al filmului j — o m im nt cinem atografică .
I Pretutindeni unde va fi pro
iectat, vor trebui să meargă spre a-1 vedea tofi căutătorii de himere, însetaţii de ideal, simplii, melancolicii chiar, pe cari viata i-a rănit. Ei sunt siguri, că vor gă3i tot farmecul uitării, toată magia visului“.
Filmul acesta va fi reprezentat la 14 şi 15 Februarie în Cinema Urania din Cluj, şi apoi pe rând în oraşele Ora- dea-Mare, Arad, Turda, Blaj, Braşov, Âlba-Iulia, Timişoara, Lugoj etc-
O răpire am oroasăFice senziţle îa Sala mare, ur
mătorul fapt: G»ti k Rozsiks, tânără şi frumoasă evreică numai de 17 jani, dintr’o familie bucă, s’a amorezat de profesorul său de muzică Hitter. Intru cât amorul an cunoaşte naţionalitate aso religie, deşi profesorul era creştin, Intr'o bună zi a fugit cu dânsul. Părinţii, habotnici, împreună cu a ţi evrei, au făcut intervenţie la poliţie să li-se aducă fetiţa acasă.
Rozaika spre a nu fi nevoită să-ji părăsească iubitul, s'a botezat, devenind creştină şi s’a pus sub prot-cţfa secţiei orfanaie din Baia. Glfick, tatăl fete!, nu s'a dat însă bătu*, inafme de a mii aştepta hotăiîrea autorităţilor In drept, împreună cu alţi evrei, Miercurea trecută, pe la orele 11 a. m. au intrat cu forţa îa locuinţa profesorului Hitter, au pus mâna pe frumuşica Ro- ziiki şi după ce 1 s'au astupat gura cu o batistă, au suit-o îa- tr’o saaie, readucând-o la casa părintească. Muzicantul Hitter s’a plâns pol ţief» dar bătrânul Glihk a declarat că mat bine şi-o omoară singur, decât s-o dea după un creştin.
Convocare.Domnii acţionari ai Soddââii
„Sâcelele* sunt convocaţi fn adunarea generală ordinară pentru ziua de 9 Martie 1904 ora 15, în localul (fabrice! de cherestea Timişul de sus, fiind la ordinea zilei:
1- Aprobarea raportului consiliului de administraţie şi raportului censorilor.
2. Aprobarea bilanţului şi contului de profit şi pierdere, încheiate la 31 Dec- 1923.
3. Descărcarea consiliului de administraţie de gestiune« sa-
4» întrebuinţarea beneficiului.5- Fixarea retributiunei cen
sorilor şi jetoanelor de prezenţă pentru consiliul de administraţie.
6. Alegerea consiliului de administraţie» al cărui mandat expiră.
7. Alegerea a 3 censori.Pentru a lua parte la adu
narea generală, acţionarii vor depune acţiunile d-lor la casa societăţii sau la sucursalele băncei »Albina* din Braşov şi Bucureşti cu 8 zile înainte.
Neîntrunindu-se numărul prescris de statute, adunarea generală va avea loc Ia 16 Martie în acelaş local, la acelaşi oră şi cu aceiaşi ordine de zi, cu ori ce număr de membrii.
Consiliul d e adm inistrativ 182 1 - 1
Ministerul sănătăţei şi ocrotirilor sociale» direcţiunea regiunei IV.
sanitară Braşov.________
Publfcaţiune.Licitaţia publicată prin publi
caţia No. 608 ce urma să se tină în ziua 4 Februarie 1924, neputându-se tine din lipsă de concurent*, se aduce la cunoştinţa publică pentru a doua oară şi cu caracter urgent, că în ziua de 15 Februarie 1924 între orele 9 —12 se va tine a doua licitaţie în localul direcţiune! tegiunei IV sanitare din Braşov Str. Furcilor No. 12 pentru furnizarea imprimatelor necesare în anul 1924. Licitaţia se va tine în conformitate cu prevederle art 72—83 al legei asupra contabilitătei publice.
Modelele de imprimate şi tabloul de numărul lor, se pol vedea In fie care zi de lucru între orele 9 —12 $i 4—6 la sediul regiunei în Str- Furcilor No. 12.
Făcută astăzi 5 Februarie 1924 în Braşov.Directorul regiunei IT. Sanitari.
Inspector general sanitarIndescifrabil.
Şeful cancelariei. Sub director181 1— 1 Alex . Neagu .
Flecare să se folosească de ocazie!Ulterior acord din prilejul deschiderii
depozitului de ghete
SCHREIBER ET COMP.S TR A D A HIRSCHER Nr. 17
începând dela 5-15 Februarie a. c. la fabricatele mele ^eounosoute de cele mei bune, ca gh ete de dama» domni şi copii
UN RABAT DE 10°|oCn distin şi stimă iFranjs TobseFabrică de ghete
179 2 -3 COHAL&R-.ilUPEII.
Mr. M—196* f » * ï 8 M *tÚÜ( SKTAfHR P«C>a 4ULTIMA ORAZiariştii braşoveni la
cancelarul Austriei*
— întrevederea din gara Braşov. —Cancelarul Austriei, monseniorul Seipel, a trecut aseară, la
om 7Â& prin gara Braşov. Un grup de ziarişti din loca* litoie şi un reprezentant al ziarului nostru au avut onoarea să lie primiţi de cancelar, cu foarte multă amabilitate.
In conversaţia ce-a urmat, cancelarul Austriei şi-a spus im* presta asupra călătoriei sale în România.
»Plec foarte plăcut impresionat din România. M'am convins de bogăţia acestei nobile ţâri şi de calităţile superioare ale poporului. Partidul creştin social, din care fac parte, a avut pe vremuri relaţiuni cordiale cu românii.ardeleni“.
Ziariştii ardeleni au mulţumit cancelarului pentru acţiunea sa salvatoare dealtădată când a obţinut graţierea a nouă români condamnaţi la moarte*
Cancelarul a răspuns că şi-a făcut o datorie creştinească 31 e cu atât mai mulţumit azi, când se află pe pământul românesc-
Privitor la rezultatele întrevederilor oficiale din' Capitală, cancelarul a repetat declaraţiile sale dela Bucureşti. A accentuat încheerea convenţiilor comerciale şi financiare; alte două: una de drept şi una de extrădare se vor iscăli ia Viena.
La întrebarea cum ronsideră raporturile din România şi Austria, după plecarea sa din Bucureşti — monseniorul Seipel a răspuns;
— „Relaţiile dintre Austria şi România au fost şi mai mult închegate după această vizită. Raporturile au fost reluate şi vor fi extinse în toate direcţiunile ce interesează cele două state".
Scarlatina la Braşov.In oraş şi în jiidet, medicii au constatat mai multe cazuri
de scarlatină. Serviciul sanitar al oraşului şi celelalte organe sanitare au luat întinse măsuri de prevenire şi combatere. Scar- letina a fost adusă din judeţul Făgăraş, unde bântuie cu furie.
Memoriul industriaşilor bănăţeni.Industriaşii bănăţeni vor prezenta un memoriu gu
vernului, cerând încurajarea industriei indigene.In acest memoriu, industriaşii precizează modul cum
foţeleg ca statul să încurajeze industria naţională.In primul rând, se cere scutirea taxelor vamale pen
tru materiile de import. Iu modul acesta industriaşii vor putea scăpa de concurenţa fabricelor streine.
0 clinică la Braşov.In prim ăvară vor începe lucrările pentru con
struirea unei clinici la Braşov. In acest scop Ministrul sănătăţii publice a pus la dispoziţie un fond de 4 4 milioane lei.
Deocamdată, se vor construi două secţii, dintre cari una chirurgicală. In vechiul spital va rămâne secţia administrativă.
Clintea va f i zidită pe un loc viran din Str. Furcilor.
şi i t t a alegeri— Declaraţiile con l u d e te ale ere^ei-ntem! tribuna
lului Teleorman. —n e a mat fo st judecătorii c e buni, adică au abjurat de la l „spiritul de n părtin ire şi fnaltâ
citări, muzică Vom reveni.
de cameră, et:.Io „Carierei judiciar* or. 5 dlo 3 Februcr e, găsim an articol „Remuneroţiie raegstraţlîor şi prestigiul jestiiiei* d a care extragem următoarele curagloasc f i senzalionale declaraţi: «em* date de d l Pasca A. Dinescu, preşedintele trib Teleorman.
»Dar, cu curagiu, să mergem ceva mai departe.
„S a spus în Parlamentul tării fă repetat în adunări publice, s*a scris şi repetat mereu in di* ferite ziare şi publicoţluni şi s fau deferit cezuri spre juds- careu instanţelor, fap te cari constatau că , In ultimele a legeri gen erale, s ’au petrecut n ere g a li şt c ă m agistraţii, că ro ra şi d e a s tă dată li s*a încredinţat on oarea da a prezida biurourile e lec tora le cu bună ştiu tă, au consim tit ş i chiar au ajutat ca neregulile s ă s e săv ârşească* .
»Sânt m agistraţi cari azi f a c p e supăraţii din cauză câ, a leş ii rezultaţi din a leg rile sus oorbtte, nu şi-au împlinit ţăgă duelile d ne, ht va de rea F*f6p* uirei cărn ii mpq • »r«F
prob date cari sunt caiitâţite unui bun judecător",
„Unii dintre aceşti supăraţi juaecători, nu se sfiesc să-şi mărturisească şî azi păcatele şi să arate, în ce fel, X sau Y au putut s ă s e chem e azi a leş ii şi reprezentanta naţienei ‘.
„Alţii, sunt şi mai supărat! că nici măcar, nu il s’a hărăzit şi lor vre-o distinetiune onorifică naţională, dacă nu II s'a împlinit preienţiunle în vederea cărora au consimfit să mai înceteze de a m l fi buni judecă* tori*.
Vom reveni.
Un ziar cinstit romă* nise ist» o osmo&rA pan* tra casa fiecărui Român.Aboa&ti da; „Ga 2ETA TRANSILVANiEl8
Conferinţa dala Viena romanc-austriacă
Cu priiejui vizitei cancelarului Seipel s'a stabilit, în trăsături generale, programul conferinţei care se va tine în curând la Viena şi care va avea de obiect rezovirea tuturor chestiunilor pendinte între România şi Austria.
Chestiunile în litigiu fac parte d>n mai multe categorii.
Chestiunile financiare cuprinzând: rezol virea problemelor derivând din aplicarea tratat - or, chestiunea pensiunilor, etc.;
Chestiunile juridice cuprinzând convenţlunea de extrăda« re şi aceea o asistentei, etc.
Chestiuni privitoare la . căile ferate: regulare* sttuaţiunel căi lor ferate de interes privat din Bucovina, chestiunile de navigaţie în lf gâ urâ cu fosta societate austriacă de navigaţie pe Dunăre.
Chestiuni Artist ce : restituirea obiectelor de artă.
Chestiunea IFh’dSrel restitu- ţiu For.
Chestiunea paşapoartelor.Problemele economice cu
prinzând: asigurarea temeinică a comerţului de vite între România şi Austria şi măsurile menite să activeze s h’mbul demărfuri între ambele ţâri, etc.
*S ’a semnat aranjamentul co
mercial între România şi Austrie, cu c^uza naţiune! celei mai favorizate. (O ficial).
LocaleP arastas . Membrii societăţii
sodalitor români „Lumina* sunt înviiaţ* a lua part*: !a parastasul Intru pomenirea membrilor râ* pozaţi, ^are s ; va ţima Durui« necă în 10 Februarie 1924, în b serica S . Nicolae din Prund. Locul de întâlnire în localul so- cietă i la ora 9 dim. — Comitetul.
* .
Hoţi în gară . Siguranţa din localitate a început întinse cer- c târ: pentru descoperirea unor îndrăzneţi hoţi cari de mai multâ vreme operează în garâ.
V goanJe de ci I. sunt jefuite de această bandă de pluşai de a canapele.
«O J o i r ie fru m oasă serbare
naţională a fost eri după amiazi la Teatrul ApoJlo cu concursul armate . D l gen. rai Butuno u a ţinut o inimoasă ş; impresionantă cuvântare ocazională; Coruri, re
Muncitori condamnaţi. Eri au fost condamnaţi ia câte 3 luni închisoare muncitorii Arpad Bor- sod şi St?fan Fu op, cwri astă toamnă au fur *t d. la fb rica de piele Sch rg, unde erau in serviciu, o mare cantitate de talpă.
•Cernite tul regional F . S . S.
R. Braşov, îşi va ţine şedinţa lunară Vineri, 8 Feb uarie ora 8Va seari în sala „Brasoviei* (Redută).
CIORAPI se împletesc şl se întregesc in Strada Spitalului No. 37.
Tot acolo se angajează o împletitoare iamaşină. 3_3t
I N F O E M A Ţ I U N IIn ajutorul studenţilor. Ziarul
„Universul* a deschis o listă de subscripţie, prin care sâ se vină in ajutorul studenţimei noastre sărace şi lipsite de hrana nece* sa ă. Zorul amintit s’a înscris cu suma de 20.000 lei.
Lq serata m uzicală dela P a lat, ce-a uimit dineului oferit de Cartea regală diplomaţilor din Bucureşti, aa laat parte şi foşFi miniştri: dr. Al Va da-Voevcd, M h*l Popov S-ehanPopcsca, Cămărâşeica.
Dunărea, venind în mod ne* obicinuit de mare în urma to- pir i zăpezii a inundat portul Corabia.
*Guvernul Venizelos adimisio
nat. Fostul ministru Kafandis va fi probabil însărcinat cu formarea noului guvern.
*Grave ex cese anii bolşevice
în Siberia. Se comunică din Moscova: In carsal unei şednţe a administraţiei locale din Omsk, în Siberia, casa în care a avut loc îatrunirea, a fost împresurată de mulţime, care i-a dat foc. Asupra comisarilor poporu. M cari au fugit prin ferestre, s’au tras focuri de arme: 22 din ei au fost omorâţi. Trupele sosita în ajutor eu arestat mai multe sute de persoane, din cari maite au fost împuşcate, fără aici o procedură judi iară. Excese similare se semnalează şi dind.verse oraşe ale Rusiei de sud.
•C om baterea leprei în Anglia.
Din Lo idra se anunţă: Zilele a- cesfca a avut ioc aici adunarea de constituire a societăţii imperiale engleze pentru combaterea leprei. Societatea speră să stârpească această boală în timp de trei săptămâni cu ajutorul unui nou tratament. Numărul celor bolnavi de lepră în imperiul bri tan c este de aproximativ 300.000.
•
O anecdotă din viaţa lui C le- menea au. Z'arul „Cri de Paris* pubhcâ ui rnătoarele: Clemenceau fiind numit ministru de Interne în 1906, a făcut o inspecţie prin birourile ministerului. In prima sală n’a găsit nici un funcţionar. In al doiKa birou asemenea. In camera a treia a găsit în cele din urmă pe-un funcţionar, care — dormea liniştit. Secretarul lui Clemenceau voind să 1 trezească, Clemenceau hau oprit spunân* dwl: Nud trezi căci pleacă şi a- cest-i.
Urmările mizeriei. Poliţia din Saturn are a arestat pe un fost funcţionar care a furat două găini din oraş. L’a împins la cî cest furt mizeria încaresesbă- tea. De multe luni nu avea serviciu, iar stomacul îi cerea mâncare. Bietul om se împrumutase în acest răstimp la toţi prietenii. N roeoi nu-l mai ajuta. Faptul trebae să ne doară pe toţi acei cari cunoaştem mizeria în care se sb A funcţ onarii de astăzi, mai ales când n'au serviciu.
- •Bucureştenii p ro te ja ţii - A-
nul acesta, bucureşlenii au fost feriţi de Iarnă prea grea, în raport cu vremea din restul fărei. Viscolele din Moldova de nord, din Dobrogea, din Ardeal — nu i*au atins. Chiar pe vreme se* nin§, zile trecute, noaptea, nu era ger. Ziua bătea un vânt primăvăratec. Cei mai plictisiţi de vremea aceasta sânt: depozitarii de lem ne!...
In schimb, bucureştenii au, pe străzile oraşului, impresia regiunilor mocirloase. Nu l chip de mers pe jos, fără să faci cunoştinţe băltoacelor murdare de pe trotuare. Şi de pe cope- rişurile caselor mai cad sloiuri cari nenorocesc pe bieţii trecători.
*
Succesorul h i Lenin. Agenţia Reater anunţă că Rykc;w a fost ales în local lui Lenin ca pre-
1 şedinţe al consiliului comis ir; lor . poporalu .
*; Fulger ş i trăsnet, în plină
!r iarnă. Damiaecâ 3 Fcbr. ia 5
jum. seara, In vreme ce bătea un vânt puternic, un fulger u-
1 riaş urmat 1c o puternică ba- buitară a’a produs in oraşul Sibiu. De notat că şl la Sibiu ette iarnă grea ca în întreg Ardeaiui.
*R ep resa lii] moderne. Ca să
pedepsească ostilitatea ce arătau şeicii puterei engleze, o escadrilă de aeroplane engleze a bombardat Bagdadul vreme de24 ore. Şeicii s’au supus l . . . *
Revolta în libst. Stăpânitorul tibetsnilor, Dalailama, a fugit în urma răscoalelor cu caracter revoluţionar cari au izbucnit în diferite părţi ale Tibetului.
l-a venit rândul până §i lui Dalailama ! . . .
Primul minstru englez şi lar-dal Haldane, ministru, au re**nunţat la jumătate din salariullori Primul ministru MacdonaldaVea 10.C00 lire sterline lunar- •
Noul proiect d e leg e a i ch iriilor, se zice, va prevede în primul rând protecţia locuinţelor şi numai apoi persoanelor juridice. Prăvăliile de lux vor fi scoase dela ori-ce favoare,, la celelalte chiria o va fixa justiţia.
Nou ii recruţi sunt repartizai de cercurile de recrutare corpurilor de trupă. Lt trenurile de persoane te ataşează vagoane de marfă cari tr*usportâ pe recruţii.
> S ecte le relig ioase din A rdeal după organul mitropoliei din
i S.biu, sunt şapte la număr şi anume; adventiştii de ziua l - s ;2. baptiştii, 3. nazareoii s*u pocăiţii, 4. asociaţia internaţională a studenţilor de b blie, 5. creştinii liberi ai evangheliei sau e- vanghriiştil, 6 . inochentiştif, 7. penticostal (secta cea mai nouă) F
Liceul SL Sava din Bucureşti este închis dia cauza epidemiilor ivite printre elevi.*
In A rdeal a viscolit Duminecă ş i Luni. La Braşov a n ns astfel, că legătura cu Săcelele prin tramvai este întreruptă, in secuime de trei z le viscoleşte. Trenuri de marfă şi de persoane au fost înzăpezite.» La Predeal astânoapte viscolea. La Bucureşti ploaie !...
*6 R . H Ă U L 8 T R A »
Tli%> avoc& t. P l e d c - a ă $ iîu f a ţ ă in s ta n ţe lo r u ib liti*re . B r a s » ? , S t r a d a F o r ţ e i *8§. 3—G
Dr. Vasiie Dogar iu, fost medic preparator ia clinica din Cluj, stabilindu*se în Braşov, Str, Spitalului No. 63, dă con- zuiîatiuui între orele 2-4*
10—tcDr. Wilhelm Teutsch.
medic, S tr. Porţii 13, No. telefonul 546. ’ işş 1—4
TIPOURAFiA A. MUnESlAfiU, BKANISl E & cOM K BEA. Redactor responzabii : 10AN BROTEA
Recommended